DSAGOSTINI ROM INSEGTE veo TOTUL DESPRE LUMEA LOR MICROSCOPICA Ls LL BL Le 0 AU LL LL Le LL LD APARITIE BILUNARA, ” Scorpionul manciurian aurit a (Mesobuthus mahiINSEGTE INVATATOTUL DESPRE LUMEA LOR MICROSCOPICA View aw ee eee mil INSECTE REALE - NR. 1 pari biunara EDITURA: De AGOSTINI HELLAS SR ADRES: Voges 4-46, 16675 Alena EDITOR: Petros Kapnistos [MANAGER ECONOMIC: Fotis Foti _MANAGER DE REDACTIE $1 PRODUCTIE: Vigna Koutroubs (GROUP PRODUCT MANAGER: MeropiPapadak BUSINESS DEVELOPMENT MANAGER: Dimitris Paskaidis SENIOR EDITOR: Tania Sandals JUNIOR EDITOR: Mara Papadimitrow COORDONATORI DE PRODUCTIE: Carolina Posldo, Si Kotoupa MANAGER DISTRIBUTIE: Evi Bors CONTROLLER DISTRIBUTE: Vianis Vougioukas SENIOR COORDONATOR LOGISTICA: Antonis Louris 206 RBA Coleeionables, S.A 2011, De Agostin Hellas id pent dian Biba roma Fotograis Antonio Manaanares Corbi, AGE Fetstock, Ruben Duro 'ADAPTARE PENTRU LIMBA ROMANA Media Service Zawada SEL (Consultant: Entomolog Dor Marian Rust) DIP: RAY ‘TIPARIRE SILEGARE: HAIDEMENOSS.A DIRECTOR DE PRODUCTIE TIPOGRAFIE: Stratos Haidemenos OR: Media Service Zawada SRL Country Manager: Mariana Mikltan Marketing Manager: Adina Boch Redactor: Alexandra Reaco Distribution Manager: Dan lordache ADRESA: Str Lous Paster, Nt 3, 1 sect 5, Bucuresti Romania umm wna Fecare nmi est soit deo insect incastrat in isn sinttc, Editor peer drepta de chimbe odineainsetelorinlse ln caleceEpandoance eae pot der decdeilustrte. repeal rutororTasrailor gale tetelor seal sb copy te ines reproduces soa, rnin sa zare mera a materiales, seb ce form i cord srs editors real publiatieh Pretul primal name: 650 1/2899 MDL Prefl lncepind cw l doles numir 15,90 LEL$939 MDL = ¢ [caw colece are un cop edo: Fa we adreseaa at copior ca vista de pes] anc pininorcetors,Exemplarl ae nse feare nui sunt real Ee prose n Chia, print an proces de ibalsimare sinvoducere ni, pom ef prone. Comercaizarea ecto fce potritnomor CITES (Come Privin comer international cu pec salatie de aud lar eal esprit) /ATENTIE Aces prods trie manera ur petra ela eric pag ms ei poecoringerare anor pr mic IMPREUNA CU ACEST NUMAR: Scorpionul manciurian auriu (Mesobuthus martensii) Scorpionul manciurian auriu este un adevarat vanator de nevertebrate, pe care le localizeaza atat pe sol, cit si sub resturi vegetale si sub pietre. Veninul situ e suficient de puternic cat si omoare oricare dintre vietimele sale obisnuite si, in caz de pericol, poate vatéma orice animal care I-ar deranja intr-un fel sau altul. Pentru oameni, acest scorpion e periculos, dar nu mortal. \m DESCRIERE uo mensiune considera a imal degra mic spre medina grup, est orion se dstnge rn culorea are, wor itunecat pe para dsl. re ada telatv gras uml si segment fie minh a culare dec cela 1m HABITAT Jnmod nara test esol n steele psu innards Chine mal ales inzona Meni de une vines numele si. Inanumite oe, eset rum destl de mate, dato tenn sale de a forma concentric. Povupecchidemenbre ‘anole copes ete dodo incl ote bore - Operciede des ‘m OBSERVATIL Venn acestuscmpion ext tliat in mec traitionl cnet de este 1000 de ant alctultdnt-un ames dere pur difere de ‘enn, fecae co action cont asuproransmal Dato prope ‘ator sale, cercettr sts posbiltatea dea utliza aces venin cai sectildin agit,Scorpioni veninosi Scorpionul este un animal nevertebrat, care apartine grupului arahnidelor. Exista aproximativ 1 100 de specii réspandite in intreaga lume gi, potrivit expertilor, mai sunt inca multe care nu au fost descoperite. Scorpionii au fost clasificati in patru mari superfamilii, dintre care cea mai importanta este aceea a butoideelor. Acest grup include familia butide care, pe ling faptul c& este cea mai numeroasi, include gi speciile cele mai veninoase. Atropode -— 5: Celcerate Arabnide Scorpion Superfamilie: Sutoidee Fame ie Wa okDoi clesti gi un ac Lao prima vedere, scorpionii nu seamani deloc cu paianjeni in ciuda faptului ci ambii apartin aceleiasi clase zoologice, aceea a arahnidelor. La exterior, ceea ce atrage in mod evident atentia la aceste artropode este ,coada’, care, de fapt, face parte din abdomen. Este ingusta si alungita, iar la capatul siu se afl temuta arma a oricarui scorpion, acul veninos. 1 oxpulsorplonlr este aledtlt (Crete it mae numese prion yee allt dina opment sine the carn: ce De dup spect acl pares ae dear eapuyin eat, vorba de mult tal ml tn neat parte a comple ama gure och dag toate apendiele adil att membre - comotsare(usjuorl crea ve epi ma Seafla cpl pec teal ince segment a i Aund desc ne," via, asl safaris se unoran ang, croup apoape ‘eat paren superar a abdomen Aud codec npg single inate acne dt pert sine ‘Gna sar plana pint in neds arse nescostie Aestmnmsii eee in ee ed eet Seopa edie parent e id Simard seaza), cit si chelicerele gi pedipalpit, fo lost in procesul de hrnire sila captura~ rea pri ‘Mezosoma, adica partea anterioara a abdomenulu, este formats din sapte seg- mente, cee din spate find mai mari ca di- rmensiune decat cele din fa. Aici se gi- sese organele interne ale scorpionul precum stomacul sau inima, care, in mod obignuit, au o form alungits [2 ie 5 TESTICULELE J Foie se forneact ‘pea ‘afr tubl ncin Ultima parte a corpului unui scorpion, scoads,estecunoscuta sub numele de me- tasoma. Este aedtuité din cinci segmente aproape ciindrice i mult maiinguste decit cele anterioare. La capitul lor se gaseste acu, in interior edruia se afl glanda care secret veninul. Remarcabil este faptul ci plana general de alcituire l eoepionilor a amas, practic, neschimbat de la trecerea dora viata terest tn perioaa suriand Stem neresal sx es malpun concent ctl elte aabie, cesta menses aut it ‘aon pears af apt gag. Sant gael spat Senses inp, cteunapefecre pare, pesegnetlea ele al atl, al dca al seen ale menses "ves tet cpl ona cents, sel ilemeachunstonac are sant cone gland digestive eon sabeiagi, eee sf chub fg ste fomat dn conti imi pats agli ene. (Garin dei, seats here, dfoma nore, are laste pi.Scan fea tae able dupa perch de membre Torre Fe ie ele ete ala nape seg sau ate teminindosecu0 perched gheue i gasaite Imps ma ute sheramiain Denne ort eacen de petal. Spon ta perry 2 iD prada Nasal alesse pen pind eee ning a steps ema perils dino scarp i lst pert ineta vernal Coespande semen d, cd ae rar nel deen a Segment pina cop sut rie apuape cnc Mute spect etnies eee ume arene Pilea acper fect segente st nein een mend ecb sete. Infact abdamerls poate prblene a Santana supeoa a capac nod xt fe pop ura all gee apacttenvaaa caionloretces demic, a apace acoper aes parteacoxp te ‘ara cama dur dincrpscxporl dt fad ‘opt prez unl dine cee alimprcae organe alee, orn pls a sant acre may ae pate = Sant mii dec e mea faa lfomai vale dnp ertUNDE TRAIESC Specii de clima calda Din clipa in care au iesit din mare, in urma cu 360 de milioane de ani, scorpionii au avut suficient timp s& colonizeze practic fiecare coltigor al planetei. Ceea ce au si facut. Superfamilia butoideelor, care include unii dintre cei mai periculosi scorpioni, este cea care a avut cel mai mare succes in aceasta raspandire, fiind singura care are reprezentanti pe toate continentele, cu exceptia Antarcticii, unde nu traieste nicio specie. corpionii au avut capacitatea dea Sh nto malttudine de sud-estul Asii cit si in bolovanisurile rbinji din su- dul Africit exists cate un repre- zentant al butoideelor, care est fost capabil si se stabileasc& pe cinc cont nente nu inseamnd car putea ti oriunde. Jn fap, scoxpioni sunt niste animale foarte exignte in privinga alegeri habitatulu, “Majoritateaspecillors-au adaptat la zo rele uscate, unde soll est in general ni CED sipos (usor de spat), sn bolovinigur. rccmcranncas ‘Totus, exist cateva care au siut si profi . ecasaspce are ude is te de pe urma competitit slabe din pa centimeige cage, cise Pie earls pa eee pioni de copac. is ae ee In Romania, existd 0 singurd specie, . dat du mtr apd tseu Sie caption gat motte i Pei eu pote Snir Banat, Carpati Meridionai gin Carpatit de ‘Ges Ble nie os jean eat join lao aber 3,5- 4,5 cm) si inofensiv. Acesta face par- te din superfamilia chactoidee. een aNn a) scp dent cae Poateava dives or Tee none "Seti rut ein epee wate Sate Unte gin Arena, Debit asassab ror sl ei n gee pate pees pine cpl ‘ableton ca prea ssh ue se canine seas opacDnensnes est desl ‘gine se caacerta pit-un de mick, veri escent de puter <——_cltints de unesnumee su pent apieca mare un cop Yen sSumuestefoarepateic 4 ”Pineieaea neers OE z (Baths ects) a ‘ec ma mate scion di uopa Tal a Soy ‘9s a su coming in spel inane ate de des Sop glen ufo aein sl ect suse rie pees sb Imac Velie pute dru nara Unkens se Alas ent ng ices pense sina a cde tek ca enone ste np eee feet he 5 ses tected Fe Ast pc ob ip Sipeenctxsiteecen sess . 18 (yetasmarnors) ate name peel pezrte pe ‘open nce tempente dn oa ance Astral Pate ttn paul de eva pe cot, in ‘ase cumen ste unl ine a esis coin ase. [5 SCORPIONUL UCIGAS GAL (ei got) \ Sei maiwnneanindaline Nessese ‘eee centimethlungime, iar colont sau este galbut peo Seana gire dpm sub — pe vale mone ee Erste de tin Are opt une cera F serssercora pene sa 16 sconPt IOS (Porth gant) Teese nan stale ceo Nai sap ale Tabza arto sausub pe, referee ates dee dat patf gp teat a due Penta ‘arin costs amen cel ma peraos, ‘corp nu Ak noc enn pute ¢Cuceritorul noptii Scorpionii sunt cele mai vechi animale terestre cunoscute. Ei au avut capacitatea de a supravietui pe aceasta planet’, pe uscat, inci de acum 360 de milioane de ani. De atunci abia daca gi-au schimbat vreun pic morfologia. Aceasta nu poate insemna decat dou lucruri: au o forma a corpului extraordinara si comportamentul general este perfect adaptat conditiilor ecologice din mediile in care au evoluat. Sf? di *, rna dintre principalele trasaturi } ale scorpionului este aceea ci pa- re si nu se grabeasci niciodata Este un animal retras si linistit, care pre ferd si treaca neobservat. In timpul zilei, sti sub o piate, sub scoarta copacilor sau Intro galerie sipata chiar de el cu picioa- rele din fata (nu cu clsti) La ciderea se- tii, yi paraseste refugiul gi iese la vanatoa- re sau in chutarea perechil, pentru a se reproduce. Calmul scorpionului se mani- festa si in cielul siu de viat. Spre deose- bire de ceea ce se petrece cu majoritatea arahnidelor gi cu alte artropode, scorpio- ni sunt ereaturi longegive. Exista speci care triiesc peste douizeci de ani, o vi- std extrem de inaintata pentru un atro- pod. Se prea poate ca longevitates si fie legati de faptul cd acest animal posed un metabolism scizut,aica na are nevoie de mari canitati de energie pentru a tri. In fapt, este capabil si petreaca perioade lung de timp fra s& manance, ba chi multe zone din arealal si de eispindite, petreceiarna in stare de hibernare. | REPROL ‘Scpanisunt arial ooiae: usu tenon abdomen emg sunt eee inmonentd edi Debi, sermc lee 90 cpio mi, cre wine pe spate mane. Inprima sigtmand de vig, su ixapabl serene nu talscdect ate revere ae extn oO epi cast peri np pert aor al ap spec ama, Cota acest, ral pet iii, id cnd ogee seat juga stucuracomplet Geren dain moment una de va aureaPrada eamal centaur scpino repent cle neverbate erste pecae lca cl ut peer sal na prc fare fi, sea inmteloa dpc part ume de st et tot (atl detects vival prose de pra dp car eaten eater inards cagturee udet. Ot paa pis, spiral lnc aco catia cd vern mite omic, 0 rteazcautl checel Aun ind un sein mast detect prea ne fem rite deinpeecher, adept in cangartament cre inmate su pe amen i estar aes anna teva espe naa dimer foarte complica intigu cs mas fees ‘arte und liu ruta et contre, defi Caplio, Mate pd et fee satire ttn tdci mind steps de dans preter dar ce ‘sgn nine conet, ume aces de opti pera Aepzoare spatial tn ced eee cpt ost adc, mascll ebera spermato rere lip ec sch prada fit struc especie cata. ‘worl ei enn ace moment, pert aug ire feel sdecnens pce de funda. a putin pds ace, sal i rum arenes iseretage an, en aevta ae, Ingeer maimareca desi, 8 dr E ured condi dems dev arte near, a ein zl temperate se pete ma les ana, ‘cpio seretagint-ocisubteran pra itera Aste mse, spate chard sb pie, a ‘rnc de cpa decin pina, sun ssn aa felis undtiralalnecilrdeteen (Gos pie impart stun hier enn. fat fit nite ane spinal du mel destin pul ga cond nt-pare, RimSnenacat pie pnd cin ‘nile demedinp fe da ou oro pet ree actiVanatorul vanat Rolul scorpionilor in ecosistemele din care fac parte este acela de pradatori. Consuma cu voracitate alte nevertebrate, mai ales insecte terestre, precum greieri, urechelnite sau larve de gndaci. Cu toate acestea, din cauza dimensiunii lor relativ mici, sunt la randul lor prada pentru un numar de animale mari, cum ar fi pasiri si cateva mamifere. In consecinta, aceste vietuitoare din vremuri stravechi au fost nevoite sa-si dezvolte strategii care sa le permita atat atacul, cat si apararea in fata eventualilor pradatori volutia i-a dotat cu niste organe senzitive extrem de specializate. Scorpionil sunt capabili st miroa si urma lsat’ de prada; odata luati urma, incepe vinatoarea, Viteza de deplasare a unui scorpion pe sol e mici, mai mica de- cit cea a unui greiere sau a majorititii sindacilor, dar s-a dezvoltat o tehnica de ccapturare bazata pe apropierea in taina gi prinderea prazii cu ajutorul unei miscari foarte rapide @ clestilor. Atunci cdnd pra: da e imobilizata, scorpionul introduce acul in zona cea mai moale a corpului sii injecteaz veninul care o paralizeaz. Dar acest venin are si o functie defensi V8. Substantele toxice ale multor speci de scorpioni sunt suficient de puternice pen: tru a vitima serios orice animal de mari me medie (unele pot omori chiar si oa meni), astfel incit, atunci cind e ame ninfat, scorpionul igi ridica ,coada" si is ‘misc acul dintr-o parte in alta, pentru ca adversarul si igi dea seama c& atacul nue tocmai o idee prea buna. Veil soporte en ameteccomper de ‘astane tie seetate enealnde secal formindn ace deve eps ingen ae ee rein ata stem nes Ivins ova pala genera uteri, arteLY ‘Scorpion Canals pine serpin este dest de fee ‘ati cs masaipt vice cae sun mal nargimpaeie. Gina: Dobie sat capt dsub pee sb cae putin arse de cia are acs sat, nl, ei ee Gree afl sco eit sunt nial nce, ile de fin ep rar, eres Sant tara ‘ile sun gale np receipes demos ji fp pees ‘Sv sb pietsavin sara cope rnsom inne pe ae pen spin Foxtel Spin sno pu waa cet pertu eure rates, pnd iran ent specie soars rea etn en as, Senile: Scion ple tien aceszoe ane, tact insu debi arent mare serpin ine marble puter ae ret. indvdescin rite e lup- rare pe cre ole pen cra ese ce deal el oc Breast rinse Find anne ncureseineecin acl ala eo cu sponta ese base mine pn rearing acta deve anu mune, Lupino tute isha cr ts ARECORDURI ABSOLUTE Veninuri mortale Nu toate animalele care au venin sau substante toxice in corp sunt considerate veninoase. Anumite broscute din jungla tropical din Costa Rica, de exemplu, poseda niste toxine care pot omori un om intr-un timp foarte scurt, dar, cu toate acestea, nu sunt catalogate ca fiind veninoase, ci toxice. De ce? nul dintre principalele motive | pentru care lumea stiintificd a stabi aceasta diferentiere intre animalele veninoase si animalele toxice a fost acela cd primele sunt dotate cu niste structuri speciale pentru inocularea ve- rinului (colti, ace, ghimpi etc.), in timp ce ultimele au defin asa ceva. $i asta nu e tot: ceea ce face ca un animal veninos si BRULEE Med | (ivarabus) Ese ma veins Bae dn st dn ue ste vara dese un pian dedimesn desl de mar eine fare aes auc tex eta Intima ip jeter ewotnd exe de uteri, ‘are poate mero person adult au unarmed Hogan. ina puind unser deo Mortal pentru organsele cl gevate mal mich de: 10 fie foarte periculos nu e doar puterea veninului stu, ci i cantitatea pe care 0 poate inocula cu fiecare mugciturd sau Intepaturd, precum si viteza de actiune a acestor toxine Scorpionii sunt considerati animale veninoase (au un ac puternic), jar in marea (Loves gunguesrians) ste maiverns spin deme inca inns | ‘al dest eee. Tien amelie cnr ‘kc din rena Apia eile pin ac ‘oni oer fare pute. Un ame pine efeceaeiepitu sae eso Gee ines sapeage isp inna respect Appar, atl, Combe uz, oma, nf oat, 10g superfamilie a butoideelor mai exista unele animale care ocupao poziteinalt in clasamental gradului de pericol. ln aceste ddoua pagini, vi prezentim citeva dintre ‘ele mai veninoase animale din lume. (specs fend ie ed peeeee he peed pe td Itorand epic ga ein peors( a ‘top cet jemi tate Se spe sienna iat emccdinchdaat ara ice Siete sega een Greta anos sen aa apes eat ital eps ep, ihr eamEC (panera) Eade cent ho raat px vis act pce ae lege Mar Barr (rh aula exe una deel ives ane dpe ple. ure ede cane cca Garis arin ere ec oasis ane erento eta bate peter Mayr rsa ee ae denn i ‘hae chee net, oer mse ‘needa a prepa sgud Cates even dit meade serpent aot 2taepesie sa ial de inst nda chemin 120049 SEE (Gone) Sabaspect aga ese med e asad und Aine emai eins smaale animal ee pant Teese nel dn appa cose denadale Asal al el de Sus, nde sete capt Ete de area meson, etal ae agind lungmea de apexnat ime. Cate act, mitng rept dnematsel nurs 20000 (ne cle pincer afte dang cer tentang dete ei depotatin cle sufe pestaomu 0 depescae ate 5a. ania ca 3tone (3500), ama pain. ett c, 3500 (Dendoas pape) abs eat este nul ire ce mal perl ge na oar dn az vrnli deseit pute dra rest ter cuca dele. east sap, are ties nA, te capable de lone pet, everind atl cl mal apap dn hme st vers deel este de deer Onur ilies) ape di Asal apa snecene caitte een suet’ pertua oor 100 persane sau doll acai masal ieee debe ce rami, ipanu de deer xeon pee ugh sausse acu dci sinh om 600gMITURI SI LEGENDE Zeit ati, regi di scorpion — Civilizatia Egiptului din cate au existat vreodata, a slag mostenire numeroase legende si chiar documente istorice care atesta importanta pe care egiptenii o acordau scorpionilor. Selkis, zeita-scorpion, a fost una dintre cele mai marcante figuri. Feling fp cea seni, Doarna $ nvvechile reprezentiti, zeita Selkis era o femeie cu cap de scorpion sau un artropod si, alituri de zetele Isis, Nefts gi Net, era una dintre asa-numi- ceghea vasele canopice si oar ceca ein eagle pot un Aeron cava dstugh barca, tele bocitoare divine, care aveau misiunea de a supr sarcofagul faraonului, Pana la a XLX-a dinastie, aceasta zeiti era reprezentata printr-un scorpion de apa, desi inceptind cu acea perioada simbolul siu a deve- nit acela al unui scorpion de pimant. Preotii sii puteau atat si vindece, cat si ‘O alta referina a temutuluiarahnid apare in Sala Marea templului din Hierakonpo- lis, unde a fost descoperita Maciuca Scorpionului, un capit de miciuci de ceremonie decorat cu un basorelief reprezentindu-1 pe Regele-Scorpion. Tot in jurul anului 3100 iH, a trait un rege care pare si fi purtat numele de Menes. Ela unit Egiptul de Sus cu Egiptul de Jos gi apare reprezentat prin doua semne, o rozeta si un scorpion. Totodata, se pare cA in Egiptul de Sus ar fi existat un Rege-Scorpion chiar inainte de aceasta datd, in mormantul ciruia s-au descoperit niste vase cu toarte ondulate, cea mai veche dovadi a serieriegiptene. Porsresretsr reoAPARE 0 DATA LA DOUA SAPTAMANI _ Adund toate insectele reale gi vei obtine o colectie unica! lnvatd totul despre insecte gi despre lumea lor microscopica IN NUMARUL URMATOR: VIESPEA-GIGANT (Vespa sp.) Un formidabil vanadtor de insecte, in special albine. CADOU! O extraordinard caseta pentru insectele de dimensiuni mici din colectia ta! Ordoneaza-le, protejeaza-le gi arata-le tuturor! Nu rata! La chiogcurile de presd