Sand Carmen Sonia

Flori de mucegai Tudor Arghezi

Poezia Flori de mucigai deschide ciclul cu acelasi nume in anul 1931,volumul fiind o consecinta lirica a
unei experiente de viata , perioada de detentie a lui Tudor Arghezi din motive politice in inchisoarea de
la Vacaresti. Arghezi foloseste in volumul sau estetica uratului, in lirica moderna uratul devenind sursa
de inspiratie fara a fi valorizat negativ.
Titlul poeziei amintinteste de Les fleurs du mal ale lui Baudelaire, ideea sugerata este aceea ca frumosul
poate creste" si din urat, asa cum florile ( simbol al prospetimii , vitalitatii) cresc deasupra mucegaiului
( simbol al degradarii al uratului).
Ideea poetica este exprimata compozitional prin 20 de versuri structurate in doua secvente lirice, prima
secventa fiind alcatuita din 3 enunturi iar a doua din 4 enunturi.
In prima secventa lirica, eul liric este unul implicit, fiind sugerat prin marci lexicale : verbe la persoana
intai: am scris, vocea acestuia reconstituind procesul de faurire al versurilor, Arghezi inlocuind
substantivul stihuri cu pronumele personal le din dorinta de a avea un efect mai expresiv.
Chinul,suferinta, travaliul crearii este descris in enuntul intai. In inchinsoare, lipsit de instrumentele
scrierii, omul este nevoit sa apeleze la unghie ceea ce presupune efort fizic, dar si o echivalare cu
o intoarcere in timp, conditia lui fiind comparata cu primitvii care pictau pe peretii pesterilor.
Morfologic, poezia se axeaza pe substantive care se opun mediului creator (tencuiala, intuneric,
ploaia, parete de firida goala) mediul si substantive creatoare (stihuri). Verbele definesc actul
creator atata ca mod de a scrie poezia cat si ca fiintare a ei (am scris, sunt).
Strofa a doua include imagini poetice de influenta simbolista.Sentimentele si celelalte stari de spirit sunt
in concordanta cu mediul ostil(ploaia care "batea departe,afara").Disperarea,suferinta se reflecta in efotul
fizic deosebit-"ma durea","sa se stranga","m-am silit" verbe folosite cu scopul de a accentua travaliul
creator -a prceptiilor si a senzatiilor.Aceeasi suferinta este exprimata prin metamorfoza "unghiei
ingeresti" in "gheara",metafore ce subliniaza alternanta dintre speranta data de prezenta inspiratiei divine
si regresia,intoarcerea la instinctualitate,animalitate.Ultimul vers sugereaza increderrea in fortele
proprii,in capacitatea de a crea"Si m+am silit sa scriu cu unghiile de la mana stanga".Utilizarea mainii
stangi denota prezenta laturii demonice in travaliul creatiei si conceptia argheziana despre inovatie
,originalitate si imbogatire estetica in actul artistic,respectiv cel creator.
Substantivele se organizeaza in figuri de stil moderne: oximoronul flori de mucigai si metafora unghia
ingereasca. Rolul acestora este subliniat prin folosirea termenilor religiosi Luca, Marcu, Ioan,
taurul, leul, vulturul. Ca figuri de stil, avem epitetul firida goala, enumeratiile nici de taurul, nici
de leul, nici de vulturul si lui Luca, lui Marcu si lui Ioan, comparatia ma durea mana ca o ghiara. Ca
si imagini artistice avem imaginile vizuale Era intuneric, Ploaia batea departe, afara, imagini
dinamice m-am silit sa scriu cu unghia de la mana stanga.
Marcile lexico-gramaticale prin care este evidentiata prezenta eului poetic sunt verbele la persoana I am
scris, am cunoscut, am lasat, pronume personale si reflexive la persoana I singular mi, ma,
monologul liric adresat le-am scris cu unghia pe tencuiala.
Atat prin imaginarul poetic cat si prin estetica uratului, Flori de mucegai reprezinta o creatie literara
originala demna de modernismul romanesc , Arghezi dovedindu-se un "bijutier al cuvantului si un artist
de o mare profunzime filozofica.