Vous êtes sur la page 1sur 4

Stadiile dezvoltarii morale

In miezul fiecarei dileme se afla conceptul de dreptate, iar felul in care oamenii
privesc chestiunile morale reflecta dezvoltarea lor cognitiva aceasta este
concluzia celor doi mari psihologi care si-au consacrat opera cercetarii
rationamentelor morale: Jean Piaget si Lawrence Kohlberg.

Prima teorie de referinta despre rationamentul moral a formulat-o Piaget, care a


considerat ca acesta se dezvolta treptat, in 3 stadii:

primul stadiu (aproximativ de la 2 la 7 ani) se bazeaza pe supunerea rigida fata


de autoritate. Copiii cred ca regulile nu pot fi adaptate sau schimbate, purtarea
este fie corecta, fie gresita, si ca orice greseala trebuie pedepsita indiferent de
intentie;

al doilea stadiu (de la 7-8 la 10-11 ani) este caracterizat de o flexibilitate in


crestere. Pe masura ce copiii interactioneaza cu mai multe persoane si constata
ca exista mai multe puncte de vedere, incep sa-si formeze propriul simt al
dreptatii, pe baza tratamentului egal pentru toti;

al treilea stadiu incepe de la 11-12 ani, cand copiii devin capabili de rationament
formal si incep sa ia in calcul idealul de echitate, avand in vedere circumstatntele
specifice fiecarei situatii.

Dezvoltand ideile lui Piaget, Kohlberg a initiat o perspectiva mult mai complexa
asupra dezvoltarii morale. In loc sa considere ca moralitatea consta in castigul
controlului asupra impulsurilor de autogratificare, acesta a studiat modul in care
copiii si adultii isi intemeiaza judecatile morale pe intelegerea tot mai buna a
lumii sociale.

Nivelul I Moralitatea preconventionala este caracteristic copiilor intre 4 si 10


ani. Acestia actioneaza potrivit mecanismelor de control externe.

Stadiul 1: Orientarea spre pedeapsa si supunere: Ce mi se va intampla? Copiii


respecta regulile pentru a evita pedeapsa sau pentru a primi recompensa. Ignora
motivele unei actiuni si se concentraza asupra formei sale fizice (de exemplu,
marimea minciunii) sau asupra consecintelor ei (de exemplu, gradul de vatamare
fizica);

Stadiul 2: Scopul instrumental si schimbul: O mana spala pe alta. Copiii se


conformeaza regulilor in virtutea interesului personal si a luarii in calcul a ceea ce
pot face altii pentru ei. Privesc o actiune prin prisma nevoilor umane pe care le
implineste si delimiteaza acesta valoare de forma fizica si consecintele actiunii.
Nivelul II Moralitatea conventionala (moralitatea conformarii cu rolul social)
este caracteristic copiilor in varsta de 10-13 ani sau mai mult. Standardele
persoanelor cu autoritate sunt internalizate, ii preocupa sa fie buni, sa le faca
altora pe plac si sa mentina ordinea sociala.

Stadiul 3: Mentinerea relatiilor reciproce, aprobarea altora, regula de aur: Sunt


baiat sau fata bun(a)? Copiii vor sa le faca pe plac altora si sa ii ajute, pot sa
judece intentiile altora si isi formeaza propriile idei despre ce inseamna sa fii o
persoana buna. Evalueaza o actiune in functie de motivul aflat la baza ei sau de
persoana care o intreprinde si iau in calcul circumstantele;

Stadiul 4: Grija si constiinta sociala: Ce-ar fi daca toti oamenii ar proceda asa?
Sunt preocupati de indeplinirea datoriei, de manifestarea respectului fata de
autoritati si de pastrarea ordinii sociale. Ei considera ca o actiune este
intotdeauna gresita indiferent de motive sau circumstante, daca incalca o regula
si face rau altora.

Nivelul III Moralitatea postconventionala (moralitatea principiilor morale


autonome) este atins la inceputul adolescentei, sau abia la varsta de adult tanar,
sau niciodata. Oamenii sesizeaza conflictele dintre standardele morale si emit
propriile judecati pe baza principiilor de drept, corectitudine si dreptate.

Stadiul 5: Moralitatea contractului, a drepturilor individului si a legii democratic


acceptate. Oamenii gandesc in termeni rationali, pretuind vointa majoritatii si
binele societatii. Cand inteleg ca sunt momente in care nevoia umana si legea se
afla in conflict, considera ca este mai bine pentru societate, pe termen lung, daca
se supun legii.

Stadiul 6: Moralitatea principiilor etice universale. Oamenii procedeaza asa cum


considera ei ca indivizi ca este corect, conform standardelor internalizate,
indiferent de restrictiile impuse de lege sau de parerea altora.

Kohlberg a adaugat un nivel de tranzitie intre nivelurile II si III, cand


oamenii nu se mai simt constransi de standardele morale ale societatii, dar nu si-
au elaborat rational propriile principii de dreptate si isi bazeaza, in schimb,
deciziile morale pe sentimente personale. Pentru a putea ajunge la o moralitate
pe deplin principiala, este necesar ca oamenii sa admita mai intai relativitatea
standardelor morale.

http://mini-apps.ro/pasii-copilariei/dezvoltarea-morala/

Obiectivele educatiei morale:

1. Formarea constiintei morale


Formarea constiintei morale presupune realizarea urmatoarelor obiective
particulare: formarea reprezentarilor, notiunilor si judecatilor morale, precum si a
convingerilor morale.

Reprezentarea morala este o reflectare sub forma de imagine intuitiva a ceea ce


este caracteristic unui complex de situatii si fapte morale concrete, in care copilul
a fost angrenat sau pe care le-a perceput, observat in legatura cu aceeasi regula
morala, imagine care include si o nota apreciativa ori imperativa.

Pe baza unui bagaj de reprezentari, prelucrate cu ajutorul operatiilor gandirii,


copilul reuseste sa delimiteze notele esentiale de cele tangente unei imprejurari
oarecare si apoi sa le extinda la toate situatiile reale sau posibile pe care norma
sau regula morala respectiva o acopera. Prin generalizare si abstractizare se
ajunge deci la notiunea morala. Ea reflecta ceea ce este esential si general unei
clase de manifestari morale, pe care o norma sau regula morala le cuprinde,
caracterul apreciativ exprimandu-se prin judecata morala.

Din fuziunea celor trei componente cognitiva, afectiva si volitionala- rezulta


convingerile morale. Unitatea acestor componente in cadrul convingerii poate fi
exprimata astfel: copilul cunoaste si intelege norma morala, simte nevoia si
manifesta adeziune fata de ea, actioneaza in concordanta cu cerintele pe care i le
prescrie.

Prin continutul si rolul lor in structura morala a personalitatii, convingerile se


plaseaza la intersectia dintre constiinta si conduita, asigurand astfel conditiile
psihologice necesare trecerii spre aceasta din urma.

2.Formarea conduitei morale

Conduita morala este obiectivarea constiintei morale in fapte si actiuni. Din


perspectiva psihopedagogica formarea conduitei vizeaza atat deprinderi si
obisnuinte de comportare morala, cat si trasaturi pozitive de caracter.
Deprinderile sunt componente automatizate ale conduitei, ce se formeaza ca
raspuns la anumite cerinte care se repeta in conditii relative identice.
Obisnuintele morale implica in plus faptul ca actiunile automatizate au devenit o
trebuinta interna.

http://www.scrigroup.com/didactica-pedagogie/Obiectivele-educatiei-morale-
f43699.php

Citate

Despre morala:

1. Ordinea morala are legile ei, legi nemiloase si esti totdeauna pedepsit daca
le nesocotesti. Balzac
2. Legile si moralele sunt, prin definitie, educative si tocmai prin acest
caracter, provizorii. Orice educatie bine gndita tinde sa se poata lipsi de
ele. Andre Ghide
3. Morala aristotelica este, in realitate, un foarte bine articulat cod social.
Andrei Pleu

Despre educatie:

1. Educatia este ceea ce supravietuieste dupa ce tot ce a fost invatat a fost


uitat. Burrhus Frederic Skinner
2. Educatia este cea mai buna provizie pe care o poti face pentru batranete.
Aristotel
3. Natura ne aseamana, educatia ne deosebeste. Confucius