MONITORUL OFICIAL ROMANIEI PARTEA | Anul 181 (XXV) — Nr. 558 bis LEGI, DECRETE, HOTARARI $I ALTE ACTE Marti, 3 septembrie 2013, SUMAR Pagina ‘Anexa la Ordinul viceprim-ministrulul, ministrul deevoltari regionale si administrajie! publice, nr. 2465/2013, pentru aprobarea raglementari tehnice .Cod de proiectare seismic — Partea | — Prevederi de proiectare pentru cladi’, indicat P 1001/2013 ..... 3312 Volumul |2 MONITORUL OFICIALAL ROMANIEI, PARTEA\, Nr. 558 bis/3.1X.2013 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE MINISTERUL DEZVOLTARII REGIONALE $1 ADMINISTRATIEI PUBLICE ORDIN pentru aprobarea reglementar tehnice ,,Cod de proiectare seismica — Partea | — Prevederi de proiectare pentru cladiri”, indicativ P 100-1/2013*) In conformitate cu prevederile art. 10 si art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, cu modificarile ulterioare, ale art. 2 alin. (3) si (4) din Regulamentul privind tipurile de reglementari tehnice gi de cheltuieli aferente activtatii de reglementare in constructii, urbanism, amenajarea teritoriului si habitat, aprobat prin Hotardrea Guvernului nr. 203/2003, cu modificarile si completarie ulterioare, avand In vedere Procesul-verbal de avizare nr. 6/2013 al Comitetului tehnic de specialitate nr, 4 ,Actiuni asupra constructilor” Procesul-verbal de avizare nr. 7/2013 al Comitetului tehnic de specialitate nr. § ,Structuri pentru constructi” si Procesul-verbal de avizare nr. 1/2013 al Comitetului tehnic de coordonare generala, Tn temelul art. 4 pet. Il lite) gi al art, 12 alin. (7) din Hotérarea Guvernului nr. 1/2013 privind organizarea $i functionarea Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administraliei Publice, cu modificarile ulterioare, viceprim-ministrul, ministrul dezvoltarii regionale si administratiei publice, emite prezentul ordin. Art. 1. — Se aproba reglementarea tehnica .Cod de proiectare seismica — Partea | — Prevederi de proiectare pentru cladin", indicativ P 100-1/2013, denumita tn continuare Cod P 100-1/2013, elaboraté de Universitatea Tehnicd de Constructii Bucuresti, prevazuté In anexa care face parte integranta din prezentul ordin Art. 2, — Codul P 100-1/2013 se aplicd la proiectarea seismica a cladiilor noi gi a constructilor cu structuri similare acestora, care se efectueaza in cazul servicilor de proiectare contractate dupa data intraril In vigoare a prezentului ordi Art. 3. — Reglementarea tehnica ,Cod de proiectare seismica — Partea | — Prevederi de proiectare pentru cladin, indicativ P 100-1/2008, aprobata prin Ordinul_ ministrului transporturiior, constructllor $i turismului nr. 1.711/2006, publicat ‘in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 803 gi 803 bis din 25 septembrie 2006%*), cu modificarile gi completarile ulterioare, se aplicé in continuare Ia evaluarea seismica a cladirilor existent, Art. 4. — Contractele pentru servicile de proiectare inchelate pana la data intraril in vigoare a prezentului ordin se finalizeaza cu respectarea reglementarilor tehnice in vigoare la data semnari acestora Art. 5. — Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Roméniei, Partea |, si intra In vigoare la data de 1 ianuarie 2014, * Reglementarea tehnica aprobata prin prezentul ordin a fost adoptaté cu respectarea procedurii de _notificare nr, ROI679/680/682/683/2012 din 6 noiembrie 2012 prevazuta de Hotararea Guvernului nr. 1.016/2004 privind masurile pentru organizarea gi realizarea schimbului de informatii in domeniul standardelor si reglementarilor tehnice, precum si al regulilor referitoare la servicile societaitiinformationale intre Romania si statele membre ale Uniunii Europene, precum si Comisia European, cu modificarie ulterioare, publicatd in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea |pnr. 664 din 23 iulie 2004, care transpune Directiva 98/34/CE a Parlamentului European $i a Consiliului din 22 iunie 1998 de stabilre @ unei proceduri pentru furnizarea de informatii in. domeniul. standardelor si reglementarilor tehnice, publicaté in Jumalul Ofical al Comunitatilor Europene, seria L, nr. 204 din 21 iulie 1998, cu modifica si completarile ulterioare. p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltaril regionale gi administratiei publice, lulian Matache, secretar de stat Bucuresti, 8 august 2013. Nr 2.466. *) Oxdnul nr. 2485/2019 a fst publeat in Monitoeul Ofc al Roménial,Partoa | nr. 558 din 3 septambrio 2013 gl esto ropradus gin acest nuns bis. ™) Orciul 5 anexa au fost publeate In Buleinul constuctilor nr. 12—-13.dn 2006, rr. 1112 gir 13-14 di 2007, eat de Instiuil Natoral de (Cereetare-bezvotare in Construct Economia Construclor INCERC.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, COD DE PROIECTARE SEISMICA — PARTEA I- PREVEDERI DE PROIECTARE PENTRU CLADIRI INDICATIV P 100-1/20131 LL 12. 13. 14, 14.1 1.42. 143 144, 145. 146. 147. 14.8, 149, Ls, 16. MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, ‘CUPRINS GENERALITATI Obiect si domeniu de aplicare Definitii generale Unititi de masura Simboluri Simboluri folosite in capitolul 3 Simboluri folosite in capitolul 4 Simboluri folosite in capitolul 5 Simboluri folosite in capitolul 6 Simboluri folosite in capitolul 7 Simboluri folosite in capitolul 8 Simboluri folosite in capitolul 9 Simboluri folosite in capitolul 10 Simboluri folosite in capitolul 11 Documente de referinga Figuri si tabele CERINTE DE PERFORMANTA $I CONDITH DE INDEPLINIRE 24 2.2. 2.2 2.22. 2.2.3 2.24. DRO 33. Cerinte fundamentale Conditii pentru controlul indeplinirii cerinjelor Generalitati Starea limit& ultima: Starea limit de serviciu (de limitare a degradarilor) Masuri suplimentare ACTIUNEA SEISMICA Reprezentarea actiunii seismice pentru proiectare Descrieri alternative ale actiunii seismice Accelerograme artificiale Accelerograme inregistrate Variabilitatea in spatiu a acfiunii seismice Speetrul de proiectare (Combinarea actiunii seismice cu alte tipuri de actiuniMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, 4 PROIECTAREA CLADIRILOR 4l Generalitayi 42. Conditii de planificare a constructiilor 43. Conditii privind amplasarea constructiilor 44. Alcatuirea de ansamblu a construetiilor 441 Aspecte de baza ale conceptici de proieetare 44.2, Elemente structurale principale si secundare in preluarea forjelor seismice 443. Conditii pentru evaluarea regularitafii structurale 444, Conditii pentru aledtuirea plangeelor 445. Clase de importanta si de expunere la cutremur si factori de importanta 45. Calculul structurilor 1a acfiunea seismic 45.1. Generalitagi 45.2. Modelarea comportarii structurale 45.3. Metode de calcul structural 45.4, Calculul deformatiilor 46. Verificarea sigurantei 46.1. Generalitagi 4.6.2, Starea limita ultimis 46.3. Starea limita de serviciu 47. Sinteza metodelor de proiectare 5 PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCTIILOR DE BETON 5.1 Generalitati 5.11, Obiect si domeniu de apticare 512 Definitii 52. Principii de proiectare 5.2.1. Capacitatea de disipare de energie. Clase de ductilitate 5.2.2. Tipuri de structuri si factori de comportare 5.2.3. Cerinje de proieetare 33 Proiectarea clementelor din clasa de ductilitate tnalta 5.3.1. | Condifii referitoare ta materiale 5.3.2, Conditii geometrice 5.3.3. Bforturi de proiectare 534. Verificari la starea limita ultima si prevederi de aleatuire54. 5.4.1 5.4.2. 5.43. 5.44. 55. 55.1 5.5.2. 5.53. 5.6. 5.6.1 5.6.2. 87. 571 5.7.2. 5.73. 58. 581 5.8.2. 5.9. 5.10, 61 6.1L. 6.1.2. 6.1.3. 62. 63. 63.1 63.2. 64. 65. 65.1 6.5.2. MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, Proiectarea elementelor din clasa de ductilitate medie Condifii referitoare la materiale Conditii geometrice Eforturi de proiectare Veri ri la starea limita ultima gi prevederi de aleatuire Proiectarea clementelor din clasa de ductilitate joasd Eforturi de proiectare Rezistenta k \covoiere gi la forta tdietoare Alcatuire si armare Blementele structurilor duale Structuri duale cu cadre predominante Structuri duale cu pereti predominanti Ancoraje si inndditi Generalitayi Ancorarea armiturii innadirea armaturilor Fundati si infrastructuri Prevederi generale Masuri de proiectare Efecte locale datorate interactiunii cu peretii de umplutur’ Proiectarea plangeelor de beton PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCTIILOR DIN OTEL Generalitafi Obiect si domeniu de aplicare Principii de proiectare Verificarea sigurantei Conditii privind materialele Tipuri de structuri si factori de comportare Tipuri de structuri Factori de comportare Caleulul structurii Reguli pentru comportarea disipativa a structurilor Generalitati Criterii de proiectare pentru structuri disipativeMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, 6.5.3. _ Reguli de proiectare pentru elemente disipative supuse la compresiune si/sau incovoiere 6.5.4. Reguli de proiectare pentru elemente intinse 6.5.5. Reguli de proiectare pentru imbiniiri in zone disipative 6.5.6. Reguli de proiectare pentru suruburile de ancoraj 66. Cadre necontravantuite 66.1, Criterii de proiectare 6.6.2. Grinzi 663. Stilpi 6.6.4, imbinarile grinda-stalp 6.6.5. imbinarile de continuitate ale stalpilor 6, Cadre contravantuite centric 6.1.1. Criterii de proiectare 6.7.2. Particularitati de caleul 6.13. Caleulul diagonalelor 6.1.4. Calculul grinzitor si stalpilor 68, Cadre contravantuite excentric 68.1, Criterii de proiectare 68.2. Calculul barelor disipative 683. Elementele nedisipative 6.8.4, imbinarile barelor disipative 69, Reguli de proiectare pentru structuri de tip pendul inversat 6.10, Regul de proiectare pentru’ structurile’ din ofel cu nuclee’ sau pere{i din beton armat si pentru structuri duale 6.10.1 Structuri cu nuclee sau pereti din beton armat 6.10.2. Strueturi duale 6.11, Cadre cu contravantuiri cu flambaj impiedicat 6.11.1, Criterii de proiectare 6.11.2, Rezistenta contravantuirii 6.11.3, Particularitayi de caleul 6.114. Calculul contravantuirilor 6.11.5. Grinzile si stalpii 6.11.6. imbindrile contravintuirilor 6.11.7. imbinarile grinda-stalp 6.12, Controlul exeeutiei1, TA TAL 7A.2. 72. 724 7.2.2. 723. 73. 731 73.2. 74, 78. 751 76. 761 7.6.2. 7.63. compozite 1.6. 16.5. 7.6.6. MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCTIILOR COMPOZITE, Generalitati Obiect si domeniu de aplicare Principii de proiectare Materiale Beton Ammatura din ofel Ofelul structural ( rigid) Tipuri de structuri si factori de comportare Tipuri de structuri Factori de comportare Actiunea de diafragma a planseelor compozite Proiectarea structurilor disipative compozite Criterii de proiectare a structurilor disipative compozite Proiectarea cadrelor compozite necontravantuite Prevederi generale Calculul structural al cadrelor compozite Suplejea perefilor sectiunilor de ofel care aledtuiese elementele Transferul de eforturi si deformatii intre ofel si beton Grinzi compozite Stalpi compoziti din beton armat cu anmiturd rigid’ (cu sectiunea din ofel total inglobata in beton) 7.67. 768. Stdlpi compoziti din jeava umpluta cu beton Elemente compozite cu sectiunea din ofel partial inglobata in beton armat 71.6.9. 74. 78. 79. 79.1 7.10. 81 8.1 Nodurile cadrelor eompozite disipative entrice Proiectarea cadrelor compozite eu contravantuii Proiectarea cadrelor compozite eu contravantuiri excentrice Proiectarea structurilor cu pereyi compoziti Calculul structurilor cu pereti compoziti Proiectarea fundatiilor structurilor compozite PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCTIILOR DE ZIDARIE, Generalitati Obiect si domeniu de aplicareMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, 8.1.2, Documente normative de refering 8.13, Definitii 8.14, Simboluri 82. Materiale componente 8.2.1 Cerinte speciale pentru elemente pentru zidarie, 8.2.2. Cerinte speciale pentru mortare 8.2.3, Teserea zidariei 8.2.4. Cerinte privind rezistentele caracteristice minime ale zidariei la compresiune, forfecare si incovoiere 8.25. Betoane 8.2.6. Armaturi 8.2.7. Alte materiale pentru armarea zidariei 83. Construcfii cu pereti structurali din zidarie 83.1 Tipuri de pereti structurali din zidarie 83.2. Conditii de utilizare 83.3, Regularitate si neregularitate geometrica si structurala 8.3.4. Factori de comportare 84. Calculul seismic al cladirilor cu pereti structurali din zidarie 84.1 i generale 8.4.2. Modele si metode de calcul pentru stabilirea fortelor seismice de proiectare 8.43. Determinarea forfelor seismice de proiectare pentru peretii structural 85. Principii gi reguli generale de alcdtuire specifice constructiilor cu pereti structurali din zidirie 8.5.1, Conditii generale 85.2. Proiectarea suprastructurii 8.5.3, Proiectarea infrastructurii 8.5.4. Reguli de proiectare specifice pentru constructii cu pereti structurali din zidarie 86. Verificarea sigurantei 8.6.1 Cerinta de rezistenta in raport cu starea limita ultima (ULS) 8.6.2. Cerinta de rigiditate 8.6.3. Cerinta de stabilitate 8.64, Corinta de ductilitate 8.6.5, Cerinfe de rezistenfi in raport cu starea limita de serviciu (SLS)10 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, 87, Calculul valorilor de proiectare ale rezistenjelor peretilor structurali din zidarie 8.7.1, Prevederi generale de calcul 8.7.2. Prevederi suplimentare pentru caleulul peretilor structurali la fort axiald si incovoiere in planul peretelui 8.7.3. Prevederi suplimentare privind rezistenfa de proiectare a peretilor structurali cuplati 88, Calculul deformatiilor si deplasatilor laterale in planul peretelui 88.1. Condi generale 8.8.2, Deformatiile laterale ale peretilor structurali din zidarie 8.9, Proiectarea cladirilor simple din zidarie 89.1. Generalitati 8.9.2. Materiale pentru zidarie 8.93. Conditii de regularitate geometricd si structural 8.9.4. Numirul de niveluri peste sectiunea de incastrare si densitatea minima a perefilor structurali pentru cladiri simple din zidarie 9. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCTIILOR DIN LEMN 91 Generalitagi 9.1.1. Obiect si domeniu de aplicare 9.1.2. Definitii 9.1.3. Conceptia de proiectare 9.2, Conditii privind comportarea structurala disipativa 9.3. ‘Tipuri de structuri si factori de comportare 94. Criterii de proiectare pentru structuri disipative 9.4.1. Reguli pentru elementele de imbinare (conectori) 9.4.2. Reguli pentru imbinari 9.4.3, Reguli pentru diafragmele orizontale 95, Verificari de siguranya 10. PREVEDERI SPECIFICE COMPONENTELOR NESTRUCTURALE ALE CONSTRUCTILOR, 10.1 Generalitagi 10.1.1. Obieet si domeniu de aplicare 10.1.2, Subsistemul componentelor nestructurale (CNS) 10.2. Cerinfe generale de performanta seismica specifice CNS 10.3. Bazele calculului seismic al componentelor nestructuraleMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, 10.3.1. Principii si metode de evaluare a forei seismice de proiectare 10.3.2. Determinarea deplasitilor laterale pentru caleulul CNS 104, Conditii generale pentru proiectarea seismicd a componentelor nestructurale 10.4.1, Legaturile CNS 10.4.2. Interactiunile CNS 105. Proiectarea seismic& a componentelor arhitecturale nestructurale (A) 10.5.1. Conditii_ generale de proiectare seismicd 10.5.2. Proiectarea seismici a elementelor de constructie atasate anvelopei 10.5.3. Proiectarea seismicd a peretilor nestructurali de inchidere (A2) si de compartimentare (A3) 10.5.4. Proiectarea seismica a tavanelor suspendate (A4) ate (AS) 10.5.5. Proiectarea seismi a pardosclilor fi 10.5.6. Proiectarea seismica a gardurilor de incinta (A6) 10.5.7. Conditii de proiectare specifice pentru asigurarea cdilor de evacuare din cladire 106. Proiectarea seismicd a instalatiilor (B) 10.6.1. Gruparea instalatiilor in categorii seismice 10.6.2. Conditii generale de proiectare pentru sistemele de instalatii 10.6.3. Conditii de proiectare specifice pentru diferite categorii, de elemente si/sau subansambluri de instalatii 10.7, Proiectarea seismica a echipamentelor electromecanice (C) 10.7.1. Conditii generale de proiectare seismica 108. Masuri specifice pentru protectia seismici a mobilierului din clidiri (D) 244 10.8.1. Categorii de cltidiri yi de mobilier/aparaturi. care necesiti protectia la efeetele actiunii seismice 108.2, Conk senerale de proiectare 10.8.3. Conditii pentru proiectarea seismic a rafturilor de depozitare din spatii accesibile publicului 10.9. Verificarea sigurantei CNS la efectele acjiunii seismice 10.9.1. Generalitagi 10.9.2. incareari de proiectare 10.9.3, Deplasari de calcul 10.9.4, — Rezistenja de proiectare a panourilor din zidarie inrdmate in cadre12 10.9.5. seismica 10.9.6, 10.9.7. 10.10, i Md. 12. 113, 4, 1S. WsA. 11.5.2, MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, Reguli generale pentru verificarea siguranfei CNS la actiunea Modele de calcul Veri 1rea condifiilor de stabilitate, de rezistenta si de rigiditate Asigurarea calitatii la proiectare gi la executie IZOLAREA BAZEI Obiect si domeniu de aplicare Definitii Cerine fundamentale Criterii de indeplinire a cerintelor Prevederi generale de proiectare Prevederi generale referitoare la dispozitivele de izolare Controlul migcdrilor nedorite Controlul miscarilor diferentiale ale terenului 11.5.4. Controlul deplasatilor relative fai de terenul si construciile inconjuratoare 11.6. Actiunea seismica 11.7. Factorul de comportare 118. Proprietatile sistemului de izolare 119. Calculul structural 119.1. Generalitagi 11.9.2... Caleulul linear echivalent 11.93. Caleutul tiniar simplificat 11.9.4, Caleutul tiniar modal simplificat 11.95. Caleutul dinamic 11.9.6. Elemente nestructurale 1110) Verificari ta starea limita ultima ANEXE ANEXA A. ACTIUNEA SEISMIC. Ad AQ, AB, Ad, DEFINITH $I PREVEDERI SUPLIMENTARE Definiiile perioadelor de control (colt) ale speetrelor de raspuns Perioada (ireeventa) predominant a vibrajiilor terenului Caracterizarea seismici a conditiilor de teren Instrumentarea seismiea a cladirilorMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, 13 AS Spectrul de rispuns elastic pentru diferite fractiuni din amortizarea critica AG Acceleratia seismica a terenului in Romania ANEXAB.METODE SIMPLIFICATE DE DETERMINARE A. PERIOADELOR $1 FORMELOR PROPRII DE VIBRATIE, Bl Metoda aproximativa Rayleigh B2. Formule simplificate pentru estimarea perioadei fundamentale B3. Observatii generale ANEXA C.CALCULUL MODAL CU CONSIDERAREA COMPORTARIL SPATIALE A STRUCTURILOR, cl Generalitati 2. Determinarea fortelor seismice, eforturilor si deplasarilor modale C3. Calculul eforturilor si deplasarilor din actiunea seismica ANEXA D.PROCEDEU DE CALCUL STATIC NELINIAR (BIOGRAFIC) AL STRUCTURILOR Da. Conceptia procedeului D2 Evaluarea proprietitilor de rezistenti si de deformatie ale elementelor structurale D3. Construirea curbei fora lateral — deplasarea la varful constructiei D4. Echivalarea structurii MDOF cu un sistem SDOP DS. Evaluarea cerinelor de deplasare D6 Controtul deplasatilor structurale ANEXAE.VERIFICAREA — DEPLASARILOR ~~ LATERALE ALE STRUCTURILOR El. Verificarea deplasdrilor laterale la starea limita de serviciu £2 Verificarea deformatiilor laterale la starea limita ultima E3. ea ductilititii elementelor de beton armat la starea limit EA, Verificarea ductilitatii elementelor din ofel la starea limita ultima ANEXA F, ASPECTE SPECIFICE ALE ALCATUIRII ELEMENTELOR DIN OTEL Fl, Valori_ ale suprarezistenjei sistemului structural pentru caleulul simplificat14 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, F2. Lungimi de flambaj ale stalpilor structurilor multietajate B3. Rigidizarile barelor disipative FA. imbinari grinda-stalp cu sectiune redus& ANEXA G.PROIECTAREA PLACII GRINZILOR iN ZONA STALPILOR CADRELOR COMPOZITE Gl Generalitati G2 Reguli pentru prevenirea zdrobirii premature a betonului plicii grinzii compozite G.2.1. Grinda compoziti. transmite un moment negativ stélpului marginal (exterior) G.2.2. Grinda compozitd transmite un moment pozitiv stélpului marginal (exterior) G23. Grinzi compozite transmit momente de ambele semne stélpului central (interior) ANEXA H (informativa) - COMENTARIL C2. CERINTE DE PERFORMANTA SI CONDITII DE INDEPLINIRE C3. ACTIUNEA SEISMICA C4, PROIECTAREA CLADIRILOR, cs. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCTULOR DE BETON C6 PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCTIILOR DIN OTEL cr. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCTIILOR COMPOZITE C8 PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCTILOR DE ZIDARIE co. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCTIILOR DIN LEMN C10. PREVEDERI SPECIFICE COMPONENTELOR, NESTRUCTURALE ALE CONSTRUCTIILOR cD. PROCEDEU DE CALCUL STATIC NELINIAR (BIOGRAFIC) AL STRUCTURILOR CE PROCEDEU DE VERIFICARE A DEPLASARII LATERALE A STRUCTURILOR ANEXA I (informati EXEMPLE DE PROIECTARE $I CALCUL E4 PROIECTAREA CLADIRILOR E41 Structura metalicd etajata cu dou planuri de simetrie £42 —— Structurd dual din beton armat neregulat8 in plan si in elevatie, ES, PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCTULOR DE BETONE81. B82 E83 E84, E9. E91, E.10. E.10.1 10.2 £103 E04 E105 E.10.6 E107 E108 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, 16 Structura in cadre de beton armat Structura cu pereti de beton armat PREVEDERI SPECIFICE CONTRUCTULOR DE OTEL Structura in cadre necontravantuite Structurd in cadre contravantuite centric in V inversat Structura in cadre contravantuite excentric PREVEDERI SPECIFICE CONTRUCTILOR COMPOZITE Calculul elementelor unei structuri compozite PREVEDERI SPECIFICE PENTRU CONSTRUCTH DE ZIDARIE Clidire de locuit cu perefi structurali din zidarie nearmata (ZNA) cu clemente ceramice Clidire tip « vil » P+2E cu pereti structurali din zidarie nearmata (ZNA) cu clemente de BCA Clidire de locuit P+3E cu pereti structurali din zidarie cu elemente ceramice Cladire tip « vilé » P+2E cu perefi structurali din zidarie confinata (ZC) cu elemente BCA PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCTIILOR DE LEMN unei structuri de tip hala de lemn Proit PREVEDERI — SPECIFICE PENTRU COMPONENTELE NESTRUCTURALE ALE CONSTRUCTIILOR Veritic are ea unui perete despartitor din zidarie cu elemente ceram! Verificarea unui panou de ziddrie inramaté intr-un eadru de beton armat pentru actiuinea seismica in planul perete Verificarea unui perete de fajada din zidarie de BCA inramat in cadru de beton pentru actiunea seismicd perpendiculard pe planul peretelui Verificarea unui perete de fatada cu goluri de ferestre realizat din zidarie cu elemente ceramice Determinarea cerintelor de deplasare pentru un panou publicitar Calculul prinderilor cu buloane pentru un echipament (prinderi fixe) Calculul prinderilor pentru un echipament montat pe izolatori de vibratii Calculul unei conducte de apa fierbinte ANEXA J. RECOMANDARI DE PROIECTARE.16 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, 1.1. Obieet si domeniu de aplicare (1) Codul de proiectare seismica - Partea I - Prevederi de proiectare pentru cladiri, indicativ P 100-1/2013 (denumit in continuare P 100-1) se aplicd la proiectarea seismicd a cladirilor si constructiilor cu structuri similare acestora (de exemplu, tribune, estacade gi alte asemenea) amplasate pe teritoriul Roméniei (2) Prevederile codului P 100-1 sunt armonizate cu prevederile standardului national SREN 1998-1 (3) Proicctarea constructiilor cu functiuni speciale (de exemplu, centrale nucleare, platforme maritime, poduri, baraje, diguri, cosuri de fum, turnuti de ricire si altele asemenea) nu face obiectul codului P 100-1 (4) Codul cuprinde numai acele prevederi care, impreund cu prevederile codurilor destinate proiectirii la alte tipuri de actiuni a structurilor din diferite materiale (beton armat, ofel, zidarie, lemn), trebuie respectate in vederea asigurarii protectiei seismice clidirilor si constructiilor cu structuri similare acestora, (5) Prevederile codului au in vedere, in cazul actiunii cutremurului ~ protectia vie si integritafii fizice a persoanelor, - menfinerea fir intrerupere a desfigurarii de activitati si servicii esentiale pentru viata sociala si economic’, - evitarea producerii de explozii sau degajari de substante periculoase; - limitarea pagubelor materiale. (6) Datorita caracterului imprevizibil, promuntat aleator al cutremurelor, eficienta masurilor de protectie seismic’ prezinti un anumit grad de incertitudine. Astfel, calitatea proiectelor gi performantelor structurilor trebuie evaluat prin masura in care se respect prevederile codului. si nu prin prisma aparitiei, in cazul unei constructii individuale, a unor urmari mai deosebite. (7) Conditile stabilite prin prezentul cod au caracter minimal si nu sunt limitative. (8) Prezenta reglementare tehnicd este supusi actualizirii periodice pe masura evolutiei progresului tehnie in domeniul proieetarii clidirilor si construetiilor cu structuri similare acestora la actiunea seismic’. (9) Prevederile codului reflect nivelul de eunoastere la data elaborarii acest ce priveste actiunea seisr incipiile si regulile de calcul gi ale constructiilor, precum si performantele si cerinjele privind constructiile si produsele pentru constructii uilizate (10) Pe misuri ce prin cercetari teoretice si programe experimentale efectuate in laboratoare acreditate / autorizate se vor objine noi date / informatii suplimentare privind performan(ele si ipotezele / modelele / metodele / valorile de calcul utilizate, acestea Vor constui baza fundamentirii unor amendamente tehnice la prezentul cod ct, respectarea, in condijile legii, a procedurii de actualizare/revizuire a reglementirilor tehniceMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, (11) Prevederile codului se adreseazd investitorilor, proiectantilor, executantilor de lucrari, specialistilor cu activitate in domeniul constructiilor atestafi /autorizati in conditiile legii, precum si organismelor de verificare si control (verificarea si/sau expertizarea proiectelor, verificarea, controlul si/sau expertizarea lucrarilor). (12) Structura codului P 100-1 este urmatoarea: 1. Generalitagi Cerinje de performanta - Actiunea seismica Proiectarea clidirilor . Prevederi specifice constructiilor de beton Prevederi specifice constructiilor din otel . Prevederi specifice constructiilor compozite Prevederi specifice constructiilor de zidarie er ranean . Prevederi specifice constructiilor din lemn 10. Prevederi specifice componentelor nestructurale ale constructiilor 11. Izolarea bazei Anexa A - Actiunea seismic, Definitii si prevederi suplimentare. Ancxa B - Metode simplificate de determinare a perioadelor si formelor proprii de vibratie Anexa C - Caleulul modal cu considerarea comportarii spaiale a structurii Anexa D - Procedeu de calcul static neliniar (biografic) al strueturilor Anexa E - Procedeu de verificare a deplasdri laterale a structurilor Anexa F - Aspecte specifice alcituirii elementelor din ofel Anexa G= Proiectarea plicii grinzilor la rezemarea pe stilpii cadrelor compozite Anexa H- Comentarii ‘Anexa I - Exemple de proiectare si calcul ‘Anexa J - Recomandati de proiectare 1.2. Definifii generale Definiiile noyiunilor de baz utilizate in cuprinsul codului P 100-1 sunt prezentate in continuare. Aceste definitii se completeaza, atunei cind este azul, cu explicatiile termenilor specifici capitolelor 2 11. Termeni de utilizare generala se definese astfel: Factor de comportare: Factor utilizat pentru a reduce fortele corespunzaitoare raspunsului elastic findnd cont de raspunsul neliniar al structurii, Depinde de natura materialului structural, tipul de sistem structural si conceptia de proiectare.18 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, Metoda ierarhizirii capacititilor de rezistenfi (Metoda de proiectare la capacitate): Metoda de proiectare in care unele componente ale sistemului structural sunt proiectate si detaliate pentru a permite disiparea energiei seismice prin deformatii inelastice, in timp ce toate celelalte elemente structurale sunt proiectate pentru a avea suficienta capacitate de rezistenti pentru a nu depisi limitele comportarii elastice si a permite dezvoltarea mecanismului de disipare de energie ales. ‘Zona disipativa (zona critic’ sau zona potential plastica): Parte a unei structuri, unde se asteapti s& se dezvolte deformatii inelastice, inzestrata cu o capacitate ridicata de disipare a energici. Structuré cu rispuns inelastic (disipativa): Structura sau parte a unei structuri, la care se asteaptd si se dezvolte deformatii inelastice, inzestrati cu 0 capacitate ridicata de disipare a energici. Factor de important si de expunere la cutremur: Factor evaluat pe baza consecintelor cedarii structurale. Structurd cu rispuns elastic (nedisipativa): Structurd proiectata sa reziste la actiuni seismice fir’ considerarea comportarii inelastice (neliniare), Componente nestructurale: Elemente de constructie, instalafii si echipamente care nu sunt luate in considerare la proiectarea seismic a ansamblului structurii din cauza reristen{ei insuficiente sau a modului de legaturd cu structura, mente principale pentru preluarea forfei seismice: Elemente componente ale sistemului structural supus la actiuni seismice care sunt considerate in calculul structural gi sunt proiectate gi detaliate in concordanta cu reglementirile tehnice de proiectare scismici, Elemente secundare: Elemente care nu intra in componenta sistemului structural de rezisteni la acjiuni seismice si nu sunt proiectate si detaliate conform reglementarilor tehnice de proiectare seismicd, dar care trebuie astfel aleituite inet transmiterea incircirilor gravitationale, atunei cénd structura este supusé la deplasarile laterale impuse de eutremur. mica de proiectare: Combinajie factorizata a efectelor actiunilor care include acfiunea seismici cu valoarea de proieetare 1.3. Unitati de misura ()_ Seutilizeaza unit {ile din Sistemul International, (2) Peniru ealeule sunt recomandate urmatoarele unital KN, KNim, KN/m? ~ Bforturi si ineared Masa: kg t - Masa specified (densitate): kg/m’, t/m* = Greutate specifica: kN/m* -. _ Bforturi unitare gi rezistenje: N/mm? (MPa), kN/m? (kPa) - Momente (incovoietoare, de torsiune, etc.): kNm = Aceeleratii: m/s” - — Acceleratia gravitayionald: g (9.81 mis?)MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, 19 1.4, Simboluri 1.4.1, Simboluri folosite in capitolul 3 4, _acceleratia terenului pentru proiectare (pentru componenta orizontala a migcarii teremului) dy acceleratia terenului pentru proiectare (pentru componenta vertical a migcarii teremului) IMR _ intervalul mediu de recurent& de referinga al actiunii seismice g —_acceleratia gravitational Ts, Tc, To perioadele de control (colt) ale spectrului de raspuns elastic pentru componentele orizontale ale acceleratiei terenului AT) spectral normalizat de raspuns elastic pentru componentele orizontale ale accelerafiei terenului fo factorul de amplificare dinamic& maxima a acceleratiei orizontale T _ perioada de vibrajie a unui sistem cu un grad de libertate dinamicd si eu rispuns elastic SoD) spectral de raspuns elastic de accelerafii pentru componentele orizontale ale acceleratiei terenului Sp.(T) spectral de raspuns elastic pentru deplasati BAT) spectral normalizat de raspuns elastic pentru componenta verticald a acceleratiei terenului Tow Tew Toy petioadele de control (col}) ale spectrului de raspuns elastic pentru componenta verticaléi a accelerafiei terenului Bw factorul de amplificare dinamica maxima a acceleratiei verticale Sy(T) spectral de raspuns elastic de acceleratiei terenului lcrafii_pentra componenta vertical a T, _perioada predominanta de vibrafie a terenului in amplasament M__~ magnitudinea Gutenberg-Richter My — ‘magnitudinea moment SD) spectrul de proiectare pentru acceleratii g factorul de comportare Az, valoarea caracteristie’ a actiunii seismice iy Valoarea de proiectare a aciunii seismice Yie factorul de important’ si de expunere fa cutremur EPA accelerajia efectiva de varf a migcarii terenului EPY _ viteza efectiva de varf a miscarii terenului EPD deplasarea efectiva de varfa migedrii terenului SA spectrul de rispuns pentru acceleratii absolute20 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, SV spectrul de raspuns pentru viteze relative SD spectrul de rispuns pentru deplasari relative Vs viteza undelor de forfecare Vp viteza undelor de compresiune Vs viteza medie a undelor de forfecare ponderaté cu grosimea stratelor profilului hy grosimea stratului de teren / Vs, viteza undelor de forfecare pentru stratul de teren { T,30 _perioada de vibratie a pachetului de strate de teren de grosime h=30m de la suprafata terenului hh grosimea totala a pachetului de strate de teren din amplasament 1.4.2. Simboluri folosite in capitolul 4 or, € distanja intre centrul de rigiditate si centrul masclor masurata in directiile de calcul selectate ,") yadacina patratd a raportului intre rigiditatea la torsiune a structurii. si rigiditatea laterala in ditecfile de calcul Yt» factorul de imporfanta si expunere la cutremur 4, deplasarea lateral ca efect al acceleratiei seismice 4, deplasarea clastic& sub incdrcari seismice de proiectare ¥ — factorul de reducere @ valorii deplasariiaplicat la starea limita de servic q factorul de comportare factor de amplificare al deplasirii elastice in ealculul deplasirilor Ia starea limita ultima £4 valoarea de proiectare a efectului actiunii seismice (a efortului sau deformatiei) Ri valoarea de proiectare a efortului capabil coeficientul de sensibilitate al deplasari relative de nivel Por jncdrcarea verticali totali la nivelul considerat si de la cele de deasupra, in ipoteza de calcul seismic Yor fora taietoare de nivel h inaltimea de nivel valoarea de calcul a efectului actiunii seismice (efortului, deplasarii) 'r@ efectul (efortul) incircarilor neseismice asupra fundatieiMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, Yrs factorul de suprarezistenti A Jayimea necesar a rostului intre cladiri en excentricitatea accidental a masei de la nivelul i fata de pozitia calculata a centrului maselor L; dimensiunea planseului perpendiculara pe directia actiunii seismice S,(T,) ordonata spectrului_de raspuns de proiectare corespunzitoare perioadei fundamentale 7; T; _perioada proprie fundamentala de directia orizontala considerata. ibratie a cladirii in planul care confine m masa total a cladirii calculati ca suma a maselor de nivel m, A factorul de corectie care tine seama de contributia modului__propriu fundamental prin masa modala efectiva asociatd acestuia F; fora seismicd orizontala static echivalenta de la nivelul i Fy forta tietoare de baz corespunzitoare modului fundamental s; componenta formei fundamentale pe directia gradului de libertate dinamica de translatie la nivelul i n —— numérul de niveluri al clidirii masa de nivel inaltimea nivelului / fata de baza constructiei considerata in model F; .F/ fortele seismice la nivelul iin directia x, respectiv y, pentru subsistemul plan j F, fortele seismice ta nivetul in dir general Ki. Kp, rigidita components subsistemului plan j asociate directiei x, respectiv y, calculate considerdind numai deplastirile de translatie ale plangeului indeformabil a x, respectiv yy pentru’ modelul plan felative de nivel ale ‘elementelor verticale care intra in y, distante in direotia x, respectiv y, care definese pozitia subsistemului plan in raport cu centrul de rigiditate de la nivelul / €,,» &) distante in directia x, respectiv y care definesc pozitiile deplasate ale fortelor seismice fafa de centrul de rigiditate distante in directia x, respectiv y, dintre centrele de mas si de rigiditate la nivelul i Ens Cy eXCentricitatile accidentale in directia x, respectiv y, la nivelul 7 m, ‘masa modala efeetiva asociata modului propriu de vibratie & T, __ perioada proprie in modul propriu de vibratie & a22 Ex Een Eng» Eng Valoarea de proiectare a efectului aplican 1.4.3. As, As: An Ay Aut Hy Me Mes Mie Ma Mrs Mei Nea MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, componenta vectorului propriu in modul de vibratie k pe directia gradului de libertate dinamica i efectul actiunii seismice (efort , deplasare) efectul actiunii seismice in modul kde vibratie miscirii seismice pe directia axelor orizontale x si y, alese pentru structura, valoarea de proiectare a efectului aplicérii mis verticale z ‘momentul de torsiune aplicat la nivelul i al structurii in jurul axei sale verticale Simboluri folosite in capitolul 5 aria sectiunii transversale a unui element de beton armaturile de la partea inferioara a unei grinzi armiturile de la partea superioara a unei grinzi aria totala de etrieri orizontali intr-un nod grinda-stalp aria totala de armaturd verticala intr-un nod grinda-stalp aria totala a sectiunii orizontale printr-un perete inaljimea unui perete valoarea de proiectare a momentului incovoietor suma valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale grinzilor care intel intr-un nod, in sectiunile invecinate nodurilor, corespunzitoare directiei si sensului considerat al actiunii seismice suma valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale stalpilor care intra intr-un nod, in sectiunile invecinate nodurilor, corespunzitoare directici_ gi sensului considerat al actiunii seismice valoarea momentelor la capetele grinzilor sau stilpilor utilizate pentru calculul forjei téietoare asociate plastificdrii valoarea de proiectare a momentului Gapabil in grinzi la capaitul 7 valoarea de proiectare a momentului capabil in stalpi la eapaitul 7 valoarea de proiectare a fortei axiale valoarea de proiectare a fortei tietoare in stilp fora tdietoare rezultati din calculul structurii in combinatia seismicd de proiectare valoarea de proieetare a fortei taietoare in perete Vedsma forta thietoare maxima asociat plastificarii, ce actioneaza la capatul unei grinzidiy, by Sea fem fesm Yea va MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, 23 latimea unei grinzi masurata la partea inferioara latimea de placd a unei grinzi cu seetiunea in forma de ,,T” la fata stdlpului dimensiunea sectiunii transversale a unui stalp latimea de proiectare a nodului latimea miezului de beton confinat intr-un stilp sau in elementele marginale ale unui perete latimea inimii unei grinzi grosimea inimii unui perete inaltimea efectiva (utild) a sectiunii elementului diametrul barelor longitudinale diametrul unui etrier valoarea de proiectare a rezistentei la compresiune a betonului valoarea medie a rezistenfei la compresiune a betonului valoarea medie a rezistenfei la intindere a betonului valoarea caracteristica a limitei de curgere a ofelului valoarea de proiectare a rezistentei la curgere a ofelului valoarea de proiectare a rezistentei la curgere a armaturii transversale grosimea plac la grinzi cu secfiune ,.1” distanta dintre planurile extreme de armaturi din stalp intr-un nod grinda-stalp distanta dintre armaturile de jos si cele de sus inaljimea de etaj Itimea se nii transyersale a unei grinzi inaltimea liber a unui stalp Jungimea zonei critice Jungimea sectiunii transyersale a unui perete factor de comportare distanta dintre armaturile transversale inalimea zonei comprimate factorul de multiplicare a fortei seismice orizontale corespunzitor formarii primei articulatii plastice in sistem factorul de multiplicare a fortei seismice orizontale corespunzaitor formar mecanismului cinematic global ine seama de efectul incertitudinilor legate de model in ceea ce priveste valorile de proiectare ale eforturilor capabile utiizate la estimarea cforturitor de caleul, in acord eu principiu! proiectarii capacitatii de rezistenta; {ine seama de diferitele surse de suprarezistenta efortul axial mediu normalizat reprezentind raportul dintre valoarea de proiectare a forei axiale, New si cfu24 1.44. L Mea Mae Msac M, trina Nea Neae Nese Npuka Ra Ry Ves Vege Veac Vea Voura ‘pb Vp he Sumas tu MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, procentul de armare cu armaturd intinsd Simboluri folosite in capitolul 6 deschiderea grinzii momentul incovoietor de proiectare din gruparea de incireari care include actiunea seismicd momentul incovoietor din actiunea seismica momentul incovoietor din actiunile neseismice continute in gruparea de incarcari care include actiunea seismica rezistenta plastica de proiectare a sectiunii la moment incovoietor efortul axial de proi seismica wre din gruparea de incarcari care include actiunea efortul axial din actiunea seismica efortul axial din actiunile neseismice confinute in gruparea de incarcari care include actiunea seismica rezistenta plasticd de proiectare a sectiunii la efort axial reristena imbinari, corespunztoare modului de solicitare la care este supusd rezistenja plastic a clementului disipativ corespunzitoare modului_ de solicitare la care acesta este supus forta tdietoare de proiectare rezultata din gruparea de incdrcati care include actiunea seismica forja taietoare din actiunea seismic’ forja taietoare din acfiunile nescismice conginute in gruparea de inedrcari care include actiunea seismica valoarea fortei taietoare asociata plasticizarii unei grinzi la ambele capete rezistenta plasticd de proiectare a seotiunii la forti thietoare forta taietoare in panoul de inimé al stalpului rezistenfa de proiectare la forfa thietoare a panoului inimii st ilpului Jungimea unei bare disipative valoarea nominali a limitei de curgere a ofelului valoarea maxima a limitei de curgere a ofelului valoarea nominala a rezistentei la rupere a ofelului factorul de eomportare _grosimea inimii seeyiunii grosimea tilpii sectiunii valoarea suprarezistentei sistemului structurala; Tea Nor Eus Pat Tar B o MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, 26 factorul de multiplicare al forfelor seismice de proiectare corespunzator aparitiei primei articulatii plastice in sistem factorul de multiplicare al forfelor seismice de proiectare corespunzator formarii unui numar de articulatii plastice suficient de mare pentru a aduce structura in situatia de mecanism cinematic, factorul partial de siguranta pentru material raportul dintre limita de curgere reali, mar $i limita de curgere nominala, f, (suprarezistenja de material) capacitatea de rotire total a nodului grinda-stalp valoarea adimensionala a zvelte\ei unui element temperatura minima de refering coeficientul de frecare modulul de elasticitate al ojelului efortul critic de flambaj elastic lungimea de flambaj momentul de inertie al sectiunii solicitarea produsa de incarcarile neseismice din gruparea care include actiunea seismic’; solicitarea produsa de incarcarile seismice; capacitatea corectata la compresiune a contravantuirii cu flambaj impie capacitatea corectatd la intindere a contravantuirii cu flambaj impiedicat factorul de corectie a capacitatii la compresiune factorul de corectie datorat consolidarii 1.4.5. Simboluri folosite in capitolul 7 Ag Ao Ay aria de armitura , beton si respectiv ofel rigid Assi Ar armaturi_ suplimentare amplasate in placd in zona stalpului by bes bus bap Der $h Be by (4s arméitura longitudinal si Ayarmiitura transversal) Jafimea sectiunii stdlpului perpendiculara pe axa grinzii laimea efectiva a plicii din beton a grinzii din ofel compozitd cu placa lagimea efectiva a plzcii din beton a grinzii din ojel €ompozita cu placa in zona dde moment pozitiv Ligimea effectiva a placii din beton a grinzii din ojel compozita eu placa in zona de moment negativ lijimile efeetive partiale ale plicit situate deoparte si de alta a axei grinzii laitimea tilpii clementului din ofel26 by doy yy Eom El, Elz Sea frat oar frat Mes Mixa Nea Nona MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, dimensiunea minimd a miezului din beton masuratd intre axele etrierilor latimea aripii tilpii elementului din ofel inaltimea sectiunii din ofel, dimensiunea exterioara (maxima) a sectiunii {evil din ofel diametrul barelor longitudinale diametrul etrierilor de confinare modulul de elasticitate ale ofelului modulul d rigiditatea la incovoiere a grinzii din ofel compozite cu placa pentru zona de moment pozitiy cu luarea in considerare a latimii efective de placa sticitate al betonului pentru incdreari de scurti durata rigiditatea la incovoiere a grinzii din ofel compozite cu placa pentru zona de ‘moment negativ cu considerarea armaturii din litimea efectiva de placa rezistenta de calcul a betonului rezistenja caracteristica a ofelului rezistenta de proiectare a ofelului rezistenta de proiectare a ofelului talpii reristenja de proiectare a ofelului armaturilor longitudinale rezistenta de proiectare a ofelului armaturilor transversale inaltimea sectiunii elementului compozit inalyimea sectiunii grinzii compozite inaltimea s Ipului compori momentul de inerfie al sectit momentul de inertie al seetiunii brute din beton momentul de inertic echivalent al grinzii compozite ‘momentul de inerfie al sectiunii brute din ofel deschiderea grinzii {naltimea liberd a stalpului Jungimea zonei critice a unui element compozit lungimea de inglobare a riglei de cuplare din ofel in perete momentul de proiectare momentul capabil forta axiala de proiectare forta axiala capabil la compresiune centric’ factorul de comportare distanta intre etrieri grosimea peretelui tevii,MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, 27 4 grosimea talpii elementului din ofel ty grosimea inimii elementului din ofel Veq — forta taietoare de proi e Veq — forta tdietoare capabila a elementului compozit Vogsa forta thietoare de proiectare a nodului toare capabila Vorpra forte ti nodului compozit s/h iniljimea relativa a zonei comprimate din betonul grinzii compozite cu placa a; factorul de multiplicare al incdrcarilor seismice de cod (in conditiile pastratii constante a celorlalte incdrcdti de calcul) corespunzator formarii_ primei articulatii plastice in sistemul structural compozit. a, factorul de multiplicare al incdrcatilor seismice de cod (in conditiile pAstratii constante a celorlalte incdrcari de calcul) corespunzitor formarii mecanismului complet de disipare in structura compozitd. va forfa axial normalizata de proiectare a unui stélp compozit 1.4.6. Simboluri folosite in capitolul 8 Aas: avia arméturii din stélpigorul comprimat Ag aria armaturilor din rosturile orizontale pentru preluarea forfei tietoare C#** marca blocului de zidarie D —_Tungimea diagonalei panoului de cadru Ey modulul de elasticitate al betonului E, _ modulul de elasticitate secant de scurta durata al zidariei Eze _ modulul de elasticitate longitudinal al zidariei confinate Fee forta axial din diagonala comprimati a panoului de umpluturi corespunzitoare actiunii seismice de proiectare; rezistenta de proiectarea a panoului de umplutura rezistenta de rupere prin Iunecare din fort t&ietoare in rosturile orizontale apanoului de zidarie de umplutura Feaz ey Tezistenta de rupere la strivire a diagonalei comprimate a panoului de zidarie de umpluturd Fav Fezistenta de rupere prin fisurare in lungul diagonalei comprimate modulul de elasticitate transversal al zidariei simple modulul de elasticitate transversal al zidariei confinate momentul de inertie/al sectiunii de beton aelementelor de confinare 1 valoarea medie a momentelor de inertie ale stilpilor care marginese panoul J. momentul de inertie al seetiunii de zidarie confinata Hy — inaltimea peretelui28 ww MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, marca mortarului Meap(SUs), Mcgp(jos) valorile rezistentelor de proiectare la incovoiere la extremititile Mea Meat Meas Mra Meds Mao Nea Nea Vee Vea % Vee View Vea Vea Vea Vea Vea Yeas g b: d to gtinzii de cuplare, sus si jos valoarea de proi wre a momentului incovoietor in planul peretelui valoarea de proiectare a momentului orizontale ncovoietor in plan paralel cu rosturile valoarea de proiectare a momentului incovoietor in plan perpendicular pe rosturile orizontale rezistenga de proiectare la incovoiere in planul peretelui rezistenta de proiectare la incovoiere a pe orizontale lui in plan paralel cu rosturile rezistenja de proiectare la incovoiere a peretelui in plan perpendicular pe rosturile orizontale valoarea de proiectare a forfei axiale rezistenfa de proiectare la forgd axial valoarca fortei tietoare asociati rezistentei la incovoiere a sectiunii de zidarie simpli, confinaté sau cu inimi armata, determinata findnd seama de suprarezistenja armaturilor valoarea de proiectare a forfei taietoare determinata prin calculul structurii in domeniul elastic liniar for{a taietoare maximit in grinda de cuplare din ineircirile verticale rezistenta de proiectare la for{a taietoare a grinzilor de cuplare din peretii cu goluri rezistenga de proiectare la fort tdietoare rezistenga de proiectare la fori. tlietoare a armaturilor orizontale din stratul median al peretelui cu inima armata rezistenta de proiectare la forta taietoare a stratului median de beton sau mortar-beton al peretelui cu inima armata rezistenta de proiectare la fort tdietoare a zidariei peretelui cu inima armati rezistenga de proiectare la ford thictoare a panoului de zidarie confinata rezistenta de proiectare la forfecare a armaturii din stalpigorul comprimat rezistenta de proiectare a armaturilor din rosturile orizontale ale zidariei valoarea de proce lerafiei teremului ac acceleratia gravitational grosimea totald a celor doud straturi de cdramida ale peretelui cu inima armata diametrul barelor din elementele de beton armat rezistenta caracteristica la compresiune a corpurilor de ziddrie normal pe fafa rostului orizontalSon fi te Sat Suis fis In ta Suv Sao Sat Sead MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, 29 rezistenja caracteris c la compresiune a corpurilor de zidarie paralel cu fata rostului orizontal, in planul peretelui rezistenfa de proiectare la compresiume a zidatiei rezistenta caracteristica la compresiune a zidariei rezistenga caracteristicd a zidiriei la incovoiere paralel cu rosturile orizontale rezistenja caracteristicd a zidirici la incovoiere perpendicular pe rosturile orizontale rezistenja unitari caracteristicé la compri rostului orizontal in planul peretelui une a zidariei paralel cu faja rezistenja medie la compresiune a mortar-betonului din stratul median al peretilor din zidarie cu inima armata rezistenta de proiectare la forfecare a zidatiei rezistenta de proiectare la forfecare sub efort de compresiune nul a zidariei rezistenja caracteristica la forfecare a zidatiei rezistenta caracteristica la forfecare sub efort de compresiune nul a zidariei rezistenta de proiectare a zidariei la incovoiere paralel cu rosturile orizontale reristenja de proiectare a zidariei la incovoiere perpendicular pe rosturile orizontale rezistenfa de proiectare a armaturii din stalpisorul comprimat inaljimea liberd a peretelui indltimea efectiva a peretelui inaltimea nivelului ckidirit indljimea golului din zidarie {naltimea panoului de zidarie de umpluturd deschiderea grinzii jungimea de calcul a grinzii de cuplare (intre fetele montantilor) lungimea peretelui Jungimea zonei comprimate a peretelui imea minima a spaletului de zidarie la o seetiune compust lungimea panoului de zidarie de umplutura numarul de niveluri al cladirii densitatea peretilor structural raportata la aria plangeului factorul de comportare dlistanta intre armiturile Ay grosimea peretelui de zidarie grosimea efectiva a peretelui30 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, tm grosimea stratului median al peretelui din zidarie armata t, _grosimea panoului de zidarie de umpluturd x adéncimea zonei comprimate rezultat& din ipoteza secjiunilor plane Xeon addncimea conventionalé a blocului eforturilor de compresiune Xechv adancimea echivalent a zonei comprimate Xnae adncimea maxima a zonei comprimate ye coeficientul partial de siguranta pentru material fq — deformatia specifica liniar’ maxima & —— deformaie specified liniara G< — deformatia specificd ultima a zidariei é5 — deformatia specifica ultima a betonului @ — efort unitar normal oi —_efortul unitar de compresiune determinat considerdnd incdrcarea verticala uniform distribuita pe lungimea peretelui 8 unghiul cu orizontala al diagonalei panoului de zidirie de umpluturd Simboluri folosite in capitolul 9 d _ diametrul tijelor, dornurilor sau buloanelor, dupa eaz gq factor de comportare Ay coeficientul partial de siguranta pentru material 1.4.8. Simboluri folosite in capitolul 10 Ene valoarea de proiectare a eforturilor sectionale din elementele de ancoraj Exgess valoarea de proiectare a efortutilor sectionale in componentele nestructrale (ens) Eggeys rezistenga de proiectare la eforturile sectionale in CNS. Fens for{a seismic’ static echivalent& pentru CNS H inaltimea medie a acoperigului in raport cu baza constructiei K. _coeficientul care reprezinti amplificarea acceleratiei seismice a terenului pe inalyimea constructiei L, _lungimea de ancoraj a elementului de prindere Maésis momentul incovoietor de proicetare pentru CNS si prinderi ‘Mpaexs rezistenta de proiectare la incovoiere pentru CNS si prinderi Nexexs forta axiala de proiectare pentru CNS si prinderi Naexs rezistenta de proiectare la forf8 axiala pentru CNS gi prinderiMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, 34 Rae rezistenta de proiectare la eforturile sectionale din elementele de ancoraj Veacys forta tdietoare de proiectare pentru CNS si prinderi Veacws rezistenta de proiectare la forfé taietoare pentru CNS gi prinderi X cota punctului superior de prindere al CNS de la nivelul x Y cota punctului inferior de prindere al CNS de la nivetul y az valoarea de proicetare a aeceleratiei terenului by laimea panoului de sticla iter Spatiul dintre sticla si cadrul metalic cy spatiul liber intre marginile verticale ale sticlei si cadru > spatiul liber intre marginile orizontale ale sticlei si cadru D___ diametrul barei de prindere dug, dag deplassrile relative de nivel admisibile pentru constructiile A si B dz, (sticld) deplasarea relativi de nivel care produce spargerea/cdderea sticlei din peretele cortind sau din vitrina d_cxsdeplasarea relativa de nivel de proiectare pentru CNS daq _ deplasarea constructiei A, 1a nivelul x dy deplasarea constructiei A, la nivelul y dys deplasarea constructiei B, la nivelul y fory —_rezistenta de proiectare a zidiriei la incovoiere paralel cu rosturile orizontale Ju tezistenta de proiectare a zidariei la orizontale \eovoiere perpendicular pe rosturile g —_acceleratia gravitayionala Acts gy indhimile de etaj la constructiile A si B. hh indiltimea panoului de sticks ‘mcxs_-masa maxima a CNS in exploatare dors factor de comportare al CNS = cota punctului de prindere de structura a CNS coeficientul de amplificare dinamica al CNS yes factorul de importanga si expunere la eutremur al CNS ‘He — factorul de importanta si expunere la cutremur al constructiei 1.4.9. Simboluri folosite in capitolul 11 Key _ rigiditatea efectiva a sistemului izolator in directia principal considerata, la 0 deplasare egala cu deplasarea de proiectare das Ky Ku iditatea totald a sistemului izolator in directie vertical iditatea efectiva pentru un element dat in directia x32 M, di dis ety f » Coy) ea 15. MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, rigiditatea efectiva pentru un element dat in directia z perioada fundamental efectiva a suprastructurii corespunzatoare translatiei orizontale, suprastructura fiind considerata un corp rigid perioada fundamental a suprastructurii considerata incastrata la bazi perioada fundamentala a suprastructurii in directie vertical, suprastructura find considerata un corp rigid masa suprastructurii magnitudinea deplasarea de proiectare a centrului rigidita -ctive in directia considerat’ deplasarea totald de proiectare a unei unitati izolatoare excentricitatea totald in directia y fortele orizontale la fiecare nivel j raza de torsiune a sistemului izolator coordonatele unei unitati izolatoare in raport cu centrul rigitatii efective valoarea amortizarii efective Documente de refering Reglementiri tehnice: utilizate ca armaturi: cerinte si criterii de performantd, indicativ ST 009-2011 Nr] Acte legislative ‘Ack normativ prin care se aprab ert. reglementarea tehnie’/publicatia Cod de proiectare, Bazele _proiectirii | Ordinul trului — dezvoltaii constructiilor, indicativ CR 0 - 2012 regionale si turismului nr. 1530/2012, publicat_ in Monitorul Oficial al Rominiei, Partea 1 bis, nr.647/11 septembrie 2012, cu completarile ulterioare 2. | Normativ pentru producerea betonului sil Ordinul — ministrului —dezvoltarii executarea lucrailor din beton, beton armat si | lucrarilor publice si locuinyei beton precomprimat - Partea 1: Producerea | nr.577/2008 din 29 aprilie 2008, betonului, indicativ NE 012/1-2007 publicat_in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea | nr. 374 din 16 mai 2008 3. |Normativ pentru producerea si executarea | Ordinul —ministrului— dezvoltiii lucrarilor din beton, beton armat si beton | regionale si turismului nr. 853/2010 precomprimat-Partea 2: Executarea Iuerarilor | din 22 noiembrie 2010, publicat i din beton, indicativ NE 012/2-2010 Monitorul Oficial, Partea I nr.853 di 20 decembrie 2010 4. | Specificafie tehnica privind produse din ofel | Ordinul — ministrului | regionale si turismului nr. 683/2012, publicat in Monitorul Oficial, Partea 1, nr. 337 din 18 mai 2012MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, 33 structurali de beton armat, indicativ CR 2-1- 3. [Cod de proiectare seismicd. Partea a Il-a. | Ordinul ministrului _dezvoltirit ederi pentru evaluarea seismic a regionale gi locuinjei_nr.704/2009 clidirilor existente, indicativ P 100-3/2008 | publicat_ in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr.674 si nr.674 bis din 1 octombrie 2009, cu completirile ulterioare 6 | Cod de proiectare a construcfiilor cu perefi | Ordinul _ministrului _ dezvoltarii regionale si administratiei publice nr. indicativ CR 6 - 2013 1.1/2013 2361/2013, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei 7. | Cod de proiectare pentru structuri dim zidirie, | Ordinul —ministrului _dezvoltarit regionale si administratieipublice nr,2464/2013, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei Standarde de referinta: Wr ‘Standarde ont. Denumire T | SREN 1992-1-1:2004 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton, Partea cladiri 1-1: Reguli generale si reguli pentru 2 [ SREN 1992-1-1:20047AC:2012, Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton, Partea cladiri 1-1: Reguli generale si reguli pentru 3. | SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton, Partea cladiri, 1-1: Reguli generale si reguli pentru Anexa nationalé: 4 | SREN 1992-1-1:2004/NB/A91:2009 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Parte: ladiri 1-1: Reguli generale gi reguli pentru Anexa nation: 5 | SREN 1998-5:2004 Eurocod §: Proiectarea structurilor pentru rezistenta la cutremur. Partea 5: Fundatii, structuri de susinere gi aspecte geotehnice 6 | SREN 1998-5:2004/NA:2007 SR EN 1993-1-1:2006 Furocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenja la cutremur. Partea 5: Fundatii, structuri de sustinere si aspecte geotehnice. Anexa national Eurocod 3: Partea cladiri Proiectarea structurilor de otel 1-1: Reguli generale si reguli pentru 8 | SR EN 1993-1-1:2006/NA:2008 Eurocod 3: Proiectarea structurilor din ofel. Partea cladiri IL: Reguli generale si reguli pentru Anexa nationalaiMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, 9 | SREN 1993-1-1:2006/AC:2009 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de ofel Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru 10 | SREN 1993-1-3:2007 Burocod 3: Proiectarea structurilor de ofel Partea 1-3: Reguli generale, Reguli suplimentare pentru elemente structurale. gi table formate la rece TT | SREN 1993-1-3:2007/NB:2008 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de ofel Partea 1-3: Reguli generale. Regul suplimentare pentru elemente structurale gi table formate la rece. Anexa National 12 | SREN 1993-1-3:2007/AC:2009 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de ofel Partea 1-3: Reguli generale. Reguli suplimentare pentru elemente structurale si table formate la rece 13 | SREN 1993-1-5:2007 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de ofel Partea 1-5: Elemente structurale din plici plane solicitate in planul lor 14 | SREN 1993-1-5:2007/NA:2008, Eurocod 3: Proiectarea structurilor de ofel Partea 1-5: Elemente structurale din placi plane soticitate in planul lor. Anexa Najionala 15 | SREN 1993-1-5:2007/AC:2009 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de ofel Partea 1-5: Elemente structurale din plicit plane solicitate in planul lor 16 | SREN 1993-1-8:2006 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de ojel Partea 1-8: Proiectarea imbinarilor 17 | SREN 1993-1-8:2006/NB:2008 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de otel Partea 1-8: Proiectarea imbindtrilor. Anext National 18 | SREN 1993-1-8:2006/AC:2010 Furocod 3: Proiectarea stiucturilor de ciel Partea 1-8: Proiectarea imbinatilor 19 | SREN 1993-1-10:2006 Furocod 3: Proiectarea structurilor de ofel Partea 1-10: Alegerea claselor de calitate a ofelului 20 | SR EN 1993-1-10:2006/NA:2008 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de ofel Partea 1-10: Alegerea claselor de calitate a ofelului. Anexa najionalt 21 | SR EN 1993-1-10:2006/AC:2009 Burocod 3: Proiectarea structurilor de ofel. Partea 1-10: Alegerea claselor de calitate a ofelului 22 [SR EN 10025-1:2005 Produse laminate la cald din ofeluri pentru construcfii, Partea 1: Conditii tefmice generale de livrareMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, 35 23 ‘SR EN 10025-2:2004 Produse laminate la cald din ofeluri de construcfii. Partea 2: Conditii tehnice de livrare pentru ofeluri de constructii nealiate 24 ‘SR EN 10025-2:2004/A¢ Produse laminate la cald din ofeluri de constructii. Partea 2: Conditii tehnice de livrare pentru ofeluri de constructii nealiate 25 ‘SR EN 10210-1:2006 Profile cave finisate la cald pentru constructii, din ofeluri de constructie nealiate si cu granulatie find. Partea 1: Condifii tehnice de livrare 26 SREN 1090-2+A1:2012 Executarea structurilor de ofel si structurilor de aluminiu. Partea 2: Cerinje tehnice pentru strueturile de ofel 2 ‘SR EN 15129:2010 Dispozitive antiseismice 28 ‘SR EN ISO 6892-1-2010 Materiale —metalice. —Tneerearea— la tractiune.Partea 1: Metoda de incercare la temperatura ambiantd 29 ‘SREN 1994-1-1:2004 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de ofel si beton. Partea 1-1: Reguli generale i reguli pentru cladiri ‘SR EN 1994-1-1:2004/NB:2008 Eurocod 4; Proiectarea structurilor compozite de ofel si beton, Partea 1-1: Reguli generale gi reguli pentru cladiri, Anexa nationala 31 SREN 1994-1-1:2004/AC:2009 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de ofel si beton, Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru eladiri SR EN 1995-1-1:2004 Eurocod 5: Proiectarea structurilor de Temn. Partea 1-1: Generalitiqi - Reguli comune si reguli pentru clad 33 SR EN 1995-1-1:2004/NB:2008 SR EN 1995-1-1:2004/AC:2006 SR EN 1995-1-1:2004/A1:2008 STAS 256-79 Eurocod 5: Proiectarea structurilor de lemn. Partea 1-1: Generalitiyi - Reguli comune si reguli pentru cladiri. Anexa national | Eurocod 5: Proiectarea structurilor de lemn. Partea I-I: Generalitati - Reguli comune si reguli pentru clad Eurocod 5: Proiectarea structurilor de lemn, Partea I-I: Generalitati - Reguli comune si reguli pentru clad Lemn pentru mi STAS 3416-75 Leman rotund pentru piloti STAS 4342-85 Lemn rotund de foio: pentru construct36 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, STAS 1040-85 Lemn rotund de risinoase pentru construct Manele si prajini 40 STAS 3363-86 Cherestea de cires, frasin, paltin, par gi ulm. Clase de calitate a STAS 6709-86 Cherestea de arjar, _carpen, _jugastru, ‘mesteacdn si salem. Clase de calitate co) SR EN 844-1:1998 Temn rotund si cherestea, Terminologie. Partea I: Termeni generali comuni pentru Jemn rotund si cherestea B SREN 1313-1:2010 Temn rotund s1 cherestea, Abateri admisibile si dimensiuni preferenfiale. Partea_ 1 Cherestea de riginoase ery ‘SR EN 1611-1:2001 Cherestea. Clasificare dupa aspect @ lemnului de riginoase, Partca 1: Molid, brad, pin si Duglas European 5 ‘SR EN 1611-1:2001/A1:2003 Cherestea, Clasificare dupa aspect @ lemnulut de rasinoase. Partea 1: Molid, brad, pin si Duglas European 6 SREN 338:2010 Lemn pentra constructil. Clase de rezistenta a ‘SR EN 336:2004 Temn pentra: construc admisibile . Dimensiuni, abateri 8 ‘SR EN 335-2:2007 Durabilitatea lemnului gia materialelor derivate din itia_claselor de ulilizare. Partea (ie la lemnul masiv EO) ‘SR EN 1194:2002 Structuri_ de Temn. Lemn lamelat incleiat Clase de rezisten{& si determinarea valorilor caracteristice SR EN 1380:2009 Structuri de Iemn. Metode de ineereare. Cuie pentru. imbinati de rezistent’, suruburi, buloane si dornuri 31 SR EN 1381:2002 Structuri de Iemn. Metode de incercare, Imbinati de rezistenga cu scoabe 52 SR EN 26891:2002 Structuri de Temn, imbinari cu elemente mecanice de fixare. Prineipii generale pentru determinarea caracteristicilor de rezistenyd si deformare SREN 1438:2001 Simboluri pentru lemn gi pentru produsele pe baza de lemn SR EN 14279+A1;2009 Lemn stratificat (LVL). Definijii, clasificare si specificatii SR EN 14543;2009 Structuri de lemn, Piese de fixare, CerinjeMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, 37 ‘SR EN 1996-1-1:2006 Eurocod 6 Proiectarea structurilor de zidarie. Partea 1-1; Reguli generale pentru constructii de zidarie armata si nearmaté 7 ‘SR EN 1996-1-1:2006/NB:2008 Burocod 6: Proiectarea structurilor de zidarie. Partea 1-1: Reguli generale pentru construetii de zidarie armata si nearmaté, Anexa najional 3B ‘SR EN 1996-1-1:2006/AC:2010 Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidarie. Partea 1-1: Reguli generale pentru constructii de zidarie armata si nearmata 39 SREN771-1:2011 Specificatii ale elementelor pentru zidarie. Partea 1: Elemente pentru zidarie de argila arsi 60 SREN 771-4:2011 Specificatit ale elementelor pentru zidarie Partea 4: Elemente pentru zidarie de beton celular autoclavizat 61 | sR EN 1052-1.2001 Metode de incercare a zidiviei, Partea 1 Determinarea rezistenjei la compresiune @2 | SR EN 845-1¥A1-2008 Specificafie a componentelor auxiliare pentru zidarie. Partea 1: Agrafe, bride de fixare, etriere suport si console 63 | SREN 998-2:2011 Specificafie a mortarelor pentru zidarie, Partea 2: Mortare pentru zidarie 64 | SR EN 1998-1:2004 Eurocod &: Proiectarea structurilor pentru rezistenja la cutremur. Partea 1: Reguli generale, aciuni seismice si reguli pentru cladiri 65 | SR EN 1998-1:20047NA:2008 Eurocod §: Proiectarea structurilor pentru rezistenja la cutremur. Partea 1: Reguli generale, acfiuni seismice si reguli pentru clidiri, Anexa national 66 | SR EN 1998-1:2004/AC:2010 Eurocod §: Proiectarea structurilor pentru rezistenfa la cutremur, Partea 1: Reguli generale, actiuni seismice si reguli pentru clini 1.6. Figuri sitabele Figura 3.1, Romania - Zonarea valorilor de varf ale acceleratici terenului pentru proiectare ag cu IMR = 225 ani si 20% probabilitate de depasire in 50 de ani Figura 3.2, Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), Te aspectrului de rispuns38 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, Figura 3.3. Spectre normalizate de raspuns elastic ale acceleratiilor absolute pentru componentele orizontale ale miscarii terenului, in zonele caracterizate prin perioada de control (colt) Te=0,7s.1,0s si 1,68 Figura 5.1, Diagrama infagurdtoare de momente de proiectare pentru pereti structurali Figura 5.2, Diagrama infiguritoare a forfelor tietoare de proiectare pentru perefi structurali Figura 5.3, Semnificatia Viimor $i Veamin $i modul de dispunere a armaturii inclinate Figura 5.4, Lungimea minima pe care trebuie si se prevadi masuri de confinare, /., stabilita prin calcul Figura 5.5. Valori limit inferioare ale lungimii minime pe care trebuie si se prevada masuri de confinare Figura 5.6. Ancorarea armaturilor din zonele critice ale grinzilor si stdlpilor (clasa DCH) Figura 5.7, Ancorarea armaturilor de la partea inferioard in situatia in care zona critica se formeazd la fata nodului sub actiunea momentelor pozitive Figura 5.8, _Actiunca de diagonal comprimata cxercitata de panoul de Figura 5.9. Conditii de comportare de tip stilp scurt sau de tip grinda scurta Figura 6.1. Cadru cu contravantuiri in K Figura 6.2. imbinare grinda — stalp. Panoul de inima a stilpului Figura 6.3, Sageta la mijlocul grinzii luata in considerare pentru calculul rotirii © Figura 6.4, Exemple de aplicare a prevederilor de la 6.7.1.(2) Figura 6.5, Notafii pentru bara disipativa cu sectiune dublu T Figura 6.6. _ Configuratii de eadre contravantuite excentric eu (a) momente egale la -apetele barei disipative sau (b) momente inegale la eapetele barei disipative. Figura 6,7, Aleatuirea de principiu a unei contravantuiri cu flambaj impiedicat. Figura 6.8. — Diagrama fort - deformatie pentru contravantuire. Figura 6.9, Schema subansamblului pentru incercarea experimental Figura 7.1 Definifia kajimilor efective be gi bey Figura 7.2, Dispunerea barelor suplimentare 4,, Av si situafii de caleul ale latimii efective de placa Figura 7.3. Armitura transversal a clementelor compozite partial inglobate in beton Figura 7.4, Sisteme structurale pentru peretii compoziti Figura 75. Detalii pentru zonele de eapat ale perejilor compozifi Figura 7.6, Grinzi de cuplare de ofel ale perefilor de beton armat gi detalii de inglobare pentru clasa de ductilitate DCH Figura 8.1, Dispunerea in plan a golurilor din pereii de zidarieMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, Figura 8.2. Pozitionarea golurilor de mari dimensiuni in plangee Figura 8.3. Modularea zidariilor in raport cu dimensiunile elementelor pentru zidatie Figura 8.4, Pozitionarea stalpisorilor din beton armat la structuri din idari confinata Figura 8.5. intreruperea centurilor la casa sca Figura 8.6. innadirea barelor din centuri Figura 8.7. Armarea centurilor slabite prin sliquri Figura 8.8, Armarea zidariei la intersectii de pere(i Figura 10.1. Asigurarea stabilititii cosurilor din zidarie Figura 10.2. Asigurarea stabilitati elementelor majore din zidarie de la fatade Figura 10.3. Detalii de realizare a comiselor din zidarie Figura 10.4. _ Exemple de comige cu deschidere mare Figura 10.5. Zidarie inramata in cadre. Sisteme de diagonale comprimate Figura 10.6. _Masuri constructive pentru parapeti din zidarie Figura 10.7. Centuri gi stalpigori intermediari la pereti nestructurali Figura 10.8. Asigurarea stabilitatii_ per decat cea a etajulut yr nestructurali cu inaltimea mai mici Figura 10.9. Alcatuirea general a pardoselilor inaljate Figura 10.10. incarcari pe pardoseli indlyate Figura 10.11. Scheme pentru calculul rezistentei panourilor de zidarie inramata Figura A.1. Densitatea spectrald de putere normalizati: pentru. componenta NS a inregistritilor cutremurelor yrincene din 1977 si 1986 la statia INCERC (Estul municipiului Bucuresti) ‘igura C.1. Grade de libertate dinamic& la nivelul “7” in ipoteza planseului indeformabil in planul stu Figura C2. Reducerea maselor in CM Figura C3, Forte seismice de nivel static echivalente in modul k de vibratie Figura D.1. Curba for{a — deplasare obginuta prin calcul static neliniar al strueturii Figura E.1. — Rotirea corzii Figura F.1, — Raportul //L dintre lungimea de flambaj gi lungimea teoreticd a unui stalp dintr-un cadru cu noduri fixe Figura F.2, Raportul /f/L dintre lungimea de flambaj si lungimea teoretica a unui stalp dintr-un cadru cu noduri deplasabile Figura F.3. Factori de distributie pentru stalpii continui Figura 4, Amplasarea rigidizarilor la bara disipativa seurta Figura F.5, Amplasarea rigidizirilor la bara disipativa lunga 3940 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, Figura F.6. _ Amplasarea rigidizirilor la bara disipativa intermediara Figura F.7._ imbinarea unei grinzi cu sectiune redus& Tabelul 3.1 Perioadele de control (colt) Ts, Te. To ale spectrului de raspuns pentru componentele orizontale ale migcarii seismice Tabelul 4.1 Modul de considerare a regularititii structurale asupra_proiectai seismice Tabelul 4.2 Valorile factorului de importanfa-expunere pentru actiunea seismic’ 71. Tabelul 5.1 Valorile maxime ale factorului de comportare q pentru actiuni seismice orizontale Tabelul 6.1 Concepte de proiectare, clase de ductilitate ale structurii si limita superioara a valorii de referinfé a factorilor de comportare Tabelul 6.2 Grosimea maxima a peretilor elementelor (in mm) Tabelul 6.3 Limitele superioare ale valorilor factorilor de comportare q pentru structuri regulate in elevagie Tabelul 6.4 — Cerinfele clasei de sectiune a clementelor disipative in funetie de clasa de ductilitate a structurii si valoarea de referinfa a factorului de comportare g. Tabelul 7.1 Clase de ductilitate si valori maxime ale factorilor de comportare corespunzatori Tabelul 7.2 Valori maxime ale factorilor de comportare pentru structuri compozite Tabelul 7.3. Relatia intre factorul de comportare si limitele supletei peretilor sectiunilor de ofel ale elementelor compozite Tabelul 7.4 Valori maxime ale indiltimii relative a zonei comprimate de beton .1/hy pentru asigurarea ductilitatii_grinzilor din otel compozite cu placa de beton armat Tabelul 7.5 _Latimea efectiva partiala.a pla be Tabelul 8.1 Proprietatile geometrice ale elementelor pentru zidarie grinzilor compozite in zona nodurilor Tabelul 8.2 Valori minime necesare ale rezistenjei caracteristice la compresiune fi pentru peretii structurali ai eladirilor din elasele de importanta TIT - TV Tabelul 84 —Valori_minime ale rezisten{ei caracteristice initiate la forfecare fo (Nimm?) pentru pereti structurali ai cladirilor din elasele de importants II — IV Tabelul 8.5. Valori minime necesare ale rezistenjelor caracteristice la incovoiere far {in Nimm’) pentru peretii structurali ai cladirilor din clasele de importanta Ii Vv Tabelul 8.6 Valorile de proiectare ale proprietafile mecanice ale betoanelor pentru elemente de confinare pentru toate clasele de importan\z Tabelul 8.7 Proprietajile mecanice minime ale ofelurilor pentru armarea elementelor de confinare si a ZIA Tabelul 8.8.Numarul de niveluri peste sectiunea de incastrare si densitatea minima a peraiilor structurali (p26) pentru elidiri cu pereti structurali din ZNA.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, a Tabelul 8.9 Numarul de niveluri peste sectiunea de incastrare (7y,) si densitatea minima a peretilor structurali (p24) pentru cladiri cu pereti structurali din zidarie armata Tabelul 8.10 Factori de comportare "q" pentru cladiri cu perefi structurali din zidarie Tabelul 8.11 Raportul p intre ariile in plan ale golurilor de usi gi ferestre gi ariile plinurilor de zidarie Tabelul 8.12 Procente de armare minime pentru pereti din ZIA Tabelul 8.13 Coeficienti partiali de siguranta yxy pentru calculul perefilor structurali din zidarie la starea limitd ultima (ULS) pentru gruparea seismica de incdrcari Tabelul 8.14 Numarul de niveluri peste sectiunea de incastrare si densitatea minima a perefilor structurali pentru cladiri simple din zidarie cu elemente din argila ars din grupele | si2 Tabelul 8.15 Numarul de niveluri peste sectiunea de incastrare si densitatea minima a perefilor structurali pentru claditi simple din zidarie cu elemente din argilé ars din grupa 2S si din BCA Tabelul 9.1 Tipuri de structuri si valori ale factorului de comportare q in functie de clasa de ductilitate ceruts Tabelul 9.2 Factori de comportare g pentru structuri de lemn Tabelul 9.3 Factori de comportare modificati q pentru structuri Tabelul 10.1 Valorile factorilor Beys si qcys pentru parti/elemente de constructie Tabelul 10.3 Valorile factorilor kun * kepan Tabelul 10.4. Valorile factorutui ks oy Tabelul Al Valorile acceleratiei terenului pentru proiectare) dy de control (col), Tc, pentru localitatile urbane din Romania valorile perioadei Tabelul E.1 |Valori de proiectare ale modulelor de tigiditate pentru structuti de beton Tabelul E.2 Valori admisibile ale deplasari relative de nivel Tabelul E.3 Valori admisibile ale rotirilor, 0” Tabelul F.1 — Valori ale suprarezistenfei sistemului structural 2p Tabelul F.2 Rigiditatea grinzilor in cazul cadrelor cu noduri fixe Tabelul F.3 Rigiditatea grinzilor in cazul cadrelor cu noduri deplasabile Tabelul F.4— Rigiditatea unei grinzi dintr-o structura cu plangee de beton armat Tabelul F.5 — Rigiditatea grinzilor in cazul cadrelor cu noduri fixe Tabelul F.6Rigiditatea grinzilor in cazul cadrelor cu noduri deplasabile42 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, 2 CERINTE DE PERFORMANTA SI CONDITI DE INDEPLINIRE 2.1. Cerinfe fundamentale (1) Proiectarea la cutremur urmareste satisfacerea, cu un grad adecvat de siguranta, a urmitoarelor cerinfe fundamentale (niveluri de performanta): ()—cerinta de siguranti a vie(ii Structura va fi proiectati pentru a rispunde actiunii seismice cu valoarea de proiectare, stabilité conform capitolului 3, cu o marja suficienta de sigurang’ fai de nivelul de deformare la care intervine prabusirea locala sau general, astfel incat vietile oamenilor si fie protejate, Valoarea de proiectare a actiunii seismice, considerati pentru cerinfa de siguranta vietii si stabiliti pe baza prevederilor capitolului 3, corespunde unui interval mediu de recuren{a de 225 ani (probabilitate de depasire de 20% in $0 de ani). Nota: Construcfiile eu aledtuite regulaté i corect detaliate care satisfac eriterile prezentul cod pot prelua, fir rupere, deplasiri cu cca, $0% mai mari decdt cele corespunzitoare accelerajei de proiectare a terenului pentru cerinja de siguranja a viefi (ii) cerinta de limitare a degradarilor. Structura va fi proiectaté pentru a réspunde acfiunilor scismice cu probabilitate mai mare de aparitie decat actiunea seismicd de proiectare, fra degradari sau scoateri din functiune, ale cdror costuri sa fie exagerat de mari in comparatie cu costul structurii, Acfiunea seismicd consideraté pentru cerinja de limitare a degradatilor corespunde unui interval mediu de recurenté de 40 ani (probabilitate de depasire de 20% in 10 de ani). 2.2. Conditii pentru controlul indeplinirii cerintelor 2.2.1. Generalitati (1) Proiectarea structurilor corespunzitoare nivelului de protectie seismicd oferit de aplicarea prezentului cod, pentru construcjile care fac obieetul capitolelor 5 ~ 8, cu excepiia cazurilor mentionate explicit, are in vedere un raspuns seismic cu ineursiuni in domeniul postelastic de deformare, cu degradari specifice. (2) indeplinirea cerintelor fundamentale stabilite la pet. 2.1 se controleaza prin verificarile a dou categorii de stari limita: (i) Starea limita ultimd, ULS, asociata cu ruperea elementelor structurale si alte forme de cedare care pot pune in pericol siguranta vietii oamenilor ii) Starea limité de serviciu, SLS, care are in vedere dezvoltarea degradatilor pant la un nivel, dincolo de care cerinjele specitice de exploatare nu mai sunt indeplinite, (3) _ Pe linga verificarile explicite ale stirilor limita se vor lua si alte masuri specifice pentru. reduce incertitudinile referitoare la buna comportare la cutremur a constructiilor (pet. 2.2.4).MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, 2.2.2. Starea limita ultima (1) Sistemul structural va fi inzestrat cu capacitatea de rezistenti specificata in partile relevante ale codului, Acest nivel de rezistenyi implica respectarea tuturor conditiilor date in cod pentru objinerea capacitayii necesare de disipare de energie (ductilitate) in zonele proiectate special pentru a disipa energia seismic, numite zone disipative sau zone critice (2) in proiectare se pot avea in vedere si masuri de ductilizare structurala mai reduse, cu sporirea corespunzatoare a valorilor de proiectare ale fortelor seismice, in conformitate cu prevederile codului (3) Structura clidirii_va fii verificata la. stabilitat seismicd de proiectare. Se vor avea in vedere atit stabilitatea la lunecare, de ansamblu sub actiunea stabilitatea la risturnare, cat i (4) Caleulul structural va lua in considerare, atunci cand sunt semnificative, efectele de ordinul 2. (5) Se vor limita deplasirile laterale sub actiunea seismi ultime astfel incat: asociaté st&rii limit (i) s& se asigure o marja de siguranf& suficienta a deformatiei laterale a structurii fafi de cea corespunzitoare pribusirii; in felul acesta conditia de limitare a deformatiilor structurale exprima o conditie de limitare a cerinjelor de ductilitate (ii) 58 se evite riscul pe care-I poate prezenta pentru persoane prabusirea componentelor nestructurale; in acest scop prinderile componentelor nestructurale de structura trebuie sa asigure stabilitatea acestora sub actiunea seismicd de proiectare. 2.2.3. Starea limit de serviciu (de limitare a degradirilor) (1) Se va verifica daca deplasarile relative de nivel sub actiuni seismice asociate starii limita de serviciu sunt mai mici decat cele care asigura protectia, elementelor nestructurale, echipamentelor, obiectelor de valoare, etc. 2.24, Masuri suplimentare (1) Se yor alege, pe cat posibil, amplasamente favorabile in mediul natural si in mediul construit, cu riscuri seismice minime. Se’vor evita, ca regula general’, amplasamente cu proprietati geologice si geotehnice care pot avea influenfe negative majore asupra cerinjelor si raspunsul structural seismic (2) Proiectarea va urmari realizarea unei conformfri generale favorabile pentru comportarea seismic a constructiei. Aceasta implied: = alegerea unor forme favorabile in plan si pe vertical pentru constructie si pentru structura ei de rezistenta (vezi 4.4.3) - dispunerea si conformarea corecti a elementelor structurale si a structurii in ansamblul. ei, a componentelor deconstructie nestructurale, precum. sia echipamentelor si instalajiilor montate/adapostite in constructie - evitarea interactiunilor necontrolate, eu eventuale efecte defavorabile, intre cladirile aldturate, intre elementele structurale gi nestructurale (de exemplu, 43MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, intre elementele structurilor de tip cadru si perefii de umplutura, intre constructie si materialul depozitat etc). (3) Constructia va fi inzestraté cu rigiditate laterala suficienté pentru limitarea cerinfelor seismice de deplasare. (4) Proiectarea va avea ca obiectiv esenfial, impunerea unui mecanism structural favorabil de disipare de energie (mecanism de plastificare) la actiunea cutremurului de proiectare, Acest deziderat pre supune urmatoarele: ~ dirijarea zonelor susceptibile de a fi solicitate in domeniul postelastic (a zonelor “critice” sau “‘disipative”) cu prioritate in elementele care prin natura comportirii posed’ 0 capacitate de deformare postelastici substantial’, elemente a cdror rupere nu pune in pericol stabilitatea generalé a constructici; - dirijarea zonelor disipative astfel incdt capacitatea de deformare postelastica si fie cat mai mare, iar cerintele de ductilitate si fie cdt mai mici; se va urmari evitarea concentririi deformatiilor plastice in pujine zone, situatie care antreneaza cerinfe ridicate de ductilitate; - _alcdtuirea zonelor disipative astfel incat sa fie inzestrate cu capacititi suficiente de deformare postelastica si o comportare histeretica cat mai stabil; - evitarea ruperilor premature cu caracter neductil, prin modul de dimensionare si prin alcdtuirea constructiva adecvatd a elementelor. (5) Fundatiile si terenul de fundare vor prelua, de reguld, eforturile transmise de suprastructuri, fird deformagii permanente substangiale. La evaluarea reactiunilor se vor considera valorile efective ale rezistengelor dezvoltate in elementele structurale (asociate mecanismului structural de disipare de energie). Rigiditatea fundatiilor va fi sufici eforturile pr nt& pentru a transmite la teren, et. mai uniform, ite la baza suprastructuri (6) _ Caleulul structural ya fi bazat pe un model adecvat al structurii care, atunci cand este necesar, va lua in considerare interactiunea cu terenul de fundare, cu elementele nestructurale sau cu clidirile invecinate. Metodele de calcul vor fi diferentiate din punet de vedere al complenitayii si instrumentelor folosite, in funetie de importanta constructiei, caracteristcil regimul de inaljime, zona seismica de calcul si de incertitudinile, mai mari sau mai mici, legate de caracteristicile actiunii si rispunsului seismic. (7) La executia constructiilor se vor pune in opera materiale cu proprietitile celor prevazute in proiect avand calitate atestata conform prevederilor legale. Se vor aplica tehnologii de executie in mésura si asigure realizarea in siguranga a parametrilor structurali prevazuti prin proiect. (8) La proiectarea construciiilor care pun probleme tehnice si/sau economice deosebite (constructii de importants major’, construetii cu grad mare de repetabilitate, constructii cu dimensiuni si/sau. cu earacteristici deosebite ete.) se vor elabora studi teoretice si experimentale vizénd, dupa necesitati, aprofundarea unor aspeete cum sunt: influenja condifiilor locale ale amplasamentului asupra cerinjelor seismice si asupra rispunsului structural;MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, - stabilirea caracteristicilor de rezistenfa si de deformabilitate, in diferite stadii de comportare, ale elementelor structurale si ale structurii in ansamblu prin cercetari experimentale pe modele de scar redusd sau pe prototipuri in marime naturals - dezvoltarea si aplicarea unor metode avansate de calcul in masurd s& reflecte cdt mai fidel comportarea structurii, evidentiind evolutia starilor de solicitare pe durata cutremurului. Totodatd, pentru identificarea conditiilor de teren la actiunea cutremurelor se vor efectua studii specifice la amplasament iar pentru urmétirea comportirii in timp a constructiilor se vor instrumenta constructiile cu aparaturi de inregistrare a parametrilor actiunii seismice gi a raspunsului seismic al acestora (vezi Anexa A). (9) in exploatarea constructiilor se vor adopta masuri de functionare si de intrefinere, care s8 asigure pAstrarea nediminuatd a capacitatii de rezistengd a structurii Starea constructiei va fi urmariti continuu in timp pentru a detecta prompt eventualele degradari si a elimina cauzele acestora, 4546 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, 3. ACTIUNEA SEISMICA 3.1, Reprezentarea actiunii seismice pentru proiectare (1) Pentru proiectarea constructiilor noi la actiunea seismicd, teritoriul Roméniei este impirtit in zone de hazard seismic. Nivelul de hazard seismic in fiecare zona se considera, simplificat, a fi constant. Nivelul de hazard seismic indicat in prezentul cod este un nivel minim pentru proiectare, (2) Hazardul seismic pentru proiectare este descris de valoarea de varf a acceleratiei seismice orizontale a terenului, a, determinaté pentru un interval mediu de recurent (JMR) de referin{, valoare numita in continuare “acceleratia terenului pentru proiectare”. Marimea a, astfel definita este valoarea caracteristicd a accelerafiei seismice orizontale a terenului pentru determinarea valorii caracteristice a acfiunii seismice, Ase. Conventional, in prezentul cod, valoarea de proiectare a actiunii seismice Arg este egali cu valoarea caracteristic’ a actiunii seismice Az, inmuljiti cu factorul de importanga si expunere a constructiei yz. Aga = ite “Arg GB.1) Observatie: Ang = Fs (veri 45.322) (3) Valorile accelerafiei terenului pentru proiectare, a sunt indicate in Figura 3.1 si Tabelul Al, Valorile a, corespund unui interval mediu de recurent’ [MR=225 ani (probabilitate de depasire de 20% in 50 de ani). Marirea nivelului de hazard seismic fafa de versiunea anterioara a codului este justificatd de urmatoarele considerente: marirea nivelului de siguranfa al utilizatorilor cliditilor si a valorilor adapostite, (ii) reducerea pierderilor seismice asteptate pe durata de viata proiectati a clidirilor (iii) procesul de aliniere la nivelul de hazard seismic recomandat de SR EN 1998-1. Nota: in reprezentarea din Figura 3.1 gi in Tebelul 8.1 valoarea agceleratiei gravitational, ‘se considers 9,81 m/s, (4) in prezentul cod, migcarea seismic’ intr-un punct pe suprafaja terenului este reprezentatd prin spectre de rispuns elastic pentru accelerajii absolute. (5) Acfiunea seismied orizontala pentru proiectarea clidirilor este deserisé prin do componente ortogonale ale miscarii seismice considerate independente intre ele; in proieetare, spectrul de rispuns elastic al acceleratiilor absolute se considera acclasi pentru cele 2 componente. (6) —Spectrul de raspuns clastic al acceleratiilor absolute pentru componentele orizontale ale miscArii terenului in amplasament, 5,(T) (in mis’), este definit astfel: S(T) =ag f(T) G2) unde valoarea a, este in mi acceleratiilor absolute, , iar A(T) este spectrul normalizat de raspuns clastic alay me 9p 0S UL aassedop 9p ayenuqeqoad 9407 Hue Szz = YIN ND #0 94 90}01d nayuad njnuDd9} Ja!)EsDpOd9" O[e J4BA 9p AO}LO]EA wa.EUOZ - KUBO ape aye ape aye ape se oe ae ane age ©102'X1'€/8!4 895 UN "| VALUVa ‘IINYINOY TY TWIOIHO INYOLINOW “Pe nantng48 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, (7) Spectrele normalizate de raspuns elastic ale acceleratiilor absolute pentru componentele orizontale ale migcdriiterenului, (7), pentru valoarea conventional’ a fractiunii din amortizarea critica €=0,05 si in functie de perioadele de control (colt) Ts, Tc si Tp sunt date de urmatoarele relafi OSTS Ts (3.3) Te Tp ag (3.18) unde: q este factorul de comportare al structurii denumit si factorul de modifieare a rispunsului elastic fn raspuns inelastic. Valorile faetorului q se definesc in eapitole specifice din cod, in funetie de materialul si tipul structurii si de capacitatea acesteia de disipare a energici induse de migcarea seismic’. (2) Speetrul de proiectare pentru componenta verticalti a misedrii seismice se objine in mod aseminator celui pentru componentele otizontale. Valoarea factorului de comportare in acest caz se considera simplificat g=1,5 pentru toate materialele si sistemele structurale, cu. exceptia cazurilor in care valori mai mari pot fi justificate prin analize speciale, 33. Com area actiunii seismice cu alte tipuri de actiuni Pentru proiectarea la starea limiti ultima a construc pentru proiectare a efectelor combinate al Wireatrilor conform codului CR 0. lor amplasate in zone scismice, valoarea actiunilor se determina din gruparile de efecte ale 53MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, 4, PROIE CLADIRILOR 4.1. Generalitati (1) Acest capitol confine reguli generale pentru alegerea amplasamentelor si alcituirea de ansamblu a clidirilor. De asemenea, sunt date indicatii generale pentru alegerea modelelor si metodelor de calcul structural la actiuni seismice, gi pentru verificarea indeplinirii cerin{elor seismice pentru structuri gi elemente structurale. Prevederile capitolului 4 sunt corelate cu cele din capitolele 510 in care sunt detaliate aspectele de proiectare specifice constructiilor din diferite materiale si componente nestructurale. 4.2. Condifii de planificare a construcfiilor (1) incadrarea noilor constructii in mediul natural si in mediul construit se va face {in aga fel incat si se evite sporitea riscurilor implicate de efectele potentiale, directe sau indirecte, ale unor viitoare cutremure puternice. in acest scop se recomanda si se limiteze densitatea de construire, precum i numirul de persoane care pot ocupa pe perioade lungi de timp constructiile de tip curent, cum sunt clidirile de locuit. Aceasta inseamna, de regula, limitarea inaltimii acestor constructii, masur& care poate avea si efecte economice favorabile. De asemenea, se vor asigura cdi multiple de acces si de comunicare pentru eventuala necesitate a evacuarii de urgenfa in scopul limitarii efectelor unor cutremure puternice. (2) Se va limita durata situatiilor provizorii care pot aparea in timpul executirii constructiilor, interval de timp in care gradul de protectie structurala este mai redus gi riscul aparitiei unor efecte grave sporeste in eventualitatea unor actiuni seismice de intensitate ridieats. (3) Activitatea de realizare a constructiilor noi se va corela cu activitatea de inlocuire sau de consolidare in timp util a fondului construit, vulnerabil seismic. 43. Conditii pr ind amplasarea constructillor (1) Amplasamentele constructiilor se vor alege, de regul, in zone in care structura geologicd si aledtuirea straturilor superficiale de teren permite realizarea protectiei seismice in conditii economice, fara masuri costisitoare. (2) Se va evita, ca regula generala, amplasarea constructiilor pe maluri, rape sau alte terenuri care prezinti risc de alunecare sau surpare. in cazul in care amplasamentele de acest fel nu se pot evita, se vor Iua masurile necesare pentr stabilizarea terenurilor (3) incazurile in care amplasarea constructiilor pe terenuri cu proprietati mec: inferioare (nisipuri cu grad mare de affinare, refulante sau lichefiabile, maluri, umpluturi neconsolidate, etc.) mu poate fi evitatd, se vor Ina masurile necesare pentru consolidarea terenurilor, astfel incat aceastea SA poatd asigura o buna comportare seismic’ a constructiilor, (4) Pentru constructile a cdror eventuala avariere poate avea urmari de o gravitate deosebité, se vor preciza, in functie de specificul constructiilor si al proceselor tehnologice, eriterii specifice de excludere a anumitor categorii de amplasamente.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, 4.4. Alcituirea de ansamblu a construc{iilor 4.4.1, Aspecte de bazi ale conceptici de proiectare (2) Proiectarea seismic urmareste realizarea unei constructii sigure in raport cu hazardul seismic asociat amplasamentului, care si indeplineascd, in conditii acceptabile de cost, cerinfele fundamentale enunfate la 2.1. (2) Aspectele conceptuale de bazii se referd la - simplitatea structurii - redundanta structurii - geometria structurii si a clidirii, in intregul ei, cu considerarea modului de distribuire a clementelor structurale, nestructurale si a maselor - _ rezistenta si rigiditatea laterala, in orice directie - realizarea plangeelor ca diafragme orizontale - realizarea unor fundatii adecvate Realizarea unei structuri simple, compacte, pe cat posibil, simetrice, reprezinta obicctivul cel mai important al proiectirii, deoarece modelarea, caleulul, dimensionarea, detalierea si executia structurilor simple sunt supuse a incertitudini mult mai mici si, ca urmare, se poate impune construcfiei, cu un grad inalt de ineredere, comportarea seismicd dori 441.1. Simplitate structural (2) Simplitatea structural presupune existenfa unui sistem structural continuy si suficient de puternic care si asigure un traseu clar, edt mai direct si neintrerupt al fortelor seismice, indiferent de directia acestora, pana la terenul de fundare. Fortele seismice care iau nastere in toate elementele clidirii sunt preluate de plangeele - diafragme orizontale si transmise structurii verticale, iar de la aceasta sunt transferate la fundatii si teren. Proiectarea trebuie sa asigure cA mu exista discontinuitati in acest drum de transmitere a fortelor seismice. Nott: De exempluy nu’ este permist introducerea unui gol mare in’plangew sau absent in planseu a armaturilor de colectare a fortelor de inertie, pentru a le transmite la structura vertical, 4412. Redundanga structural (D Proiectarea seismici va urmari si inzestreze structura clidirii cu redundanta adecvata. Prin aceasta se asigura ca: ~ ruperea unui singur element, sau a unei singure legaturi structurale, nu expune structura la pierderea stabilitatii ~ se realizeaz un mecanism de plastficare cu suficiente zone plastice, care si permit exploatarea rezervelor de rezisten{é ale. stru © disipare avantajoasi a energiei seismice. Nott: Pentru a fi redundant, o structurd cu multiple legaturi interioare (multipla static nedeterminald) uebuie sf aibf toate lepStuile dimensionale adecval, Astfel, de exemplu, 0 Structurl etgjatt de beton armat nu poate fi considera redundant. dae lungimile de imntlre prin suprapumnere ale armatuilor din stp si grin’ sunt mai mic decit este necesar sau dct nodule sunt sabe, 5556 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, 44.1.3. Geometria (configurafia) structurit (1) Proiectarea seismicd va urmari realizarea unei structuri edt mai regulate, distribuite ct mai uniform in plan, permifand o transmitere directa si pe un drum seurt a forfelor de inertie aferente maselor distribuite in cladire (2) Struetura trebuie sé prezinte, pe cat posibil, si uniformitate pe verticala constructici, urmarindu-se si se elimine aparitia unor zone sensibile, in care concentrarea unor eforturi sau deformatii plastice excesive ar putea produce ruperi premature (3) Prin alegerea unei forme avantajoase a constructici, printr-o distributie adeevat a maselor, a rigiditijii si a capacitajii de rezisten(& laterale a structurii se va urmari reducerea in cat mai mare masurd a excentricitijilor care pot favoriza torsiunea de ansamblu. 44.1.4. Rigiditate si rezistenfa la translatie pe doua directii (1) — intrucat actiunea orizontali a cutremurelor se manifesti bidirectional, elementele structurale vor fi dispuse in plan intr-un sistem ortogonal, in msurd si ofere caracteristici de rezisten{a si de rigiditate suficiente in doua direct. Sistemele structurale pot fi diferite in cele dowd directii (2) Rigiditatea laterali va fi suficienta pentru limitarea deplasarilor orizontale, astfel incat efectele de ordinul 2 si degradarile constructiei si poatd fi controlate. (3) La cladirile etajate se recomanda utilizarea solujiilor cu rigiditate lateral sporitd, prin prevederea unor perefi structurali pe toati indltimea cladirilor, in toate cazurile in care necesitatea functional a unor spafii libere sau forma constructiei mu impiedica introducerea lor. De asemenea, la alegerea sistemului structural pe criterii de rigiditate, se vor avea in vedere si modul de realizare a peretilor de compartimentare si de inchidere, modul de realizare a legiturii intre componentele nestructurale si elementele struicturii de rezistenta, precum si masura in care primele mpiedica deformatiile libere ale ultimelor. 441.5. Rigiditate si rezisten a la torsiune (1) Structura trebuie sa fie inzestraté cu suficienti rigiditate gi rezistenta la torsiune pentrua limita manifestarea unor miscdri de risucire in ansamblu a constructiei, care ar putea spori periculos eforturile si deplasarile orizontale ale cladirilor. Solutia cea mai eficienta pentru aceasta este dispunerea adecvata a unor elemente suficient de rigide si rezistente pe perimetrul constructiei (cel putin doud in fiecare directie ). 44.1.6. Actiunea de diafragma a planyeelor (1) intro construcfie corect alc&tuiti pentru preluarea incdrcdrilor seismic: plangeele joacd un rol esential prin: - colectarea fortelor de inertie si transmiterea)lor Ia elementele verticale ale structurii = actiunea de diafragms orizontal8, care asigurii angajarea solidara, coordonata, a elementelor verticale in preluarea forjelor seismice orizontale Aledtuirea diafragmelor, indiferent de materialul din care sunt realizate, trebuie si asigure intr-un grad inalt indeplinirea rolurilor de mai sus.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, (2) Proiectarea planseelor cu alcdtuiri neregulate (cu forme neregulate si cu goluri relativ mari, etc.) si proiectarea planseelor in structuri neregulate (cu lips de uniformitate in plan si pe vetticala) se va baza pe modelele de calcul in masura si evidentieze suficient de fidel comportarea acestor elemente la cutremur. (3) Comportarea planseelor de la fiecare nivel ca diafragme practic infinit rigide gi rezistente pentru forte aplicate in planul lor permite adoptarea unor modele de calcul structural simplificate, caracterizate de manifestarea a numai 3 deplasari la fiecare nivel (2 translatii in plan orizontal gi o rotatie fata de axa verticala) 44.1.7. Realizarea unei fundat (infrastructuri) adecvate (1) Alcatuirea fundatiilor construcfiei si a legaturii acesteia cu suprastructura trebuie sf asigure conditia ca intreaga clidire sa fie supusi unei excitatii seismice cit mai uniforme (2) incazul structurilor alcatuite dintr-un numar de pereti structurali cu rigiditate si capacititi de rezisten{a diferite, infrastructurile de tip cutie rigida si rezistenta si cele de tip radier cu grosime mare, plin sau casetat, sunt, in general, recomandabile. (3) in cazul adoptarii unor elemente de fundare individuale (fundare directa sau la adancime, prin pilofi) este recomandabila utilizarea unei plici de fundatie (radier) sau prevederea unor grinzi de legaturd intre aceste elemente, in ambele direct. (4) Se recomanda si se evite constructiile la care, pentru anumite directii de actiune seismicd, pot aparea suprasolicitari ale unor elemente verticale si solicitarea dezavantajoasi a infrastructurilor. (5) La proiectarea fundatiilor, forfele transmise de suprastructurd sunt cele care corespund mecanismului structural de disipare de energie, daci proiectarea constructiei se bazeaza conceptual pe rispunsul structural in domeniul neliniar. (6) Alte conditii si criterii, pentru realizarea sistemului de fundare sunt date in reglementitile tehnice privind proiectarea structurilor de fundare direct, AALS. Conditii referitoare la masele constructiilor (1) in vederea reducerii efectelor nefavorabile datorate pozitionairii neregulate a maselor, se va urmiri dispunerca cat mai uniforma a incarcirilor gravitationale pe plangee, atat in plan, eat si pe vertical (2) in vederea reducerii fortelor de inertie seismice care cfioneazdiasupra constructiilor se va urmiri realizarea de constructii eu mase cat mai miei. In acest scop: = la realizarea componentelor nestructurale (Invelitori, termoizolatii, sape, pereti de compartimentare si de inchidere, parapete de balcoane, etc.) se vor utiliza cu prioritate materiale ugoare. De asemenea, se va cauta si se reducd grosimea tencuielilor si a sapelor de egalizare, a straturilor pentru realizarea pantelor si si se micsoreze greutatea elementelor ornamentale la cladirile la care acestea sunt necesare - la constructiile cu regim ridicat de inaljime si/sau eu mase mari se recomanda utilizarea betoanelor de inalt& rezistenta in elementele structurale, in special in stalpi si in peretii structurali = la acoperisurile halelor parter cu deschideri_mari (inclusiv elementele luminatoarelor si ale deflectoarelor) se vor aplica cu prioritate solutii din materiale usoare 5758 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, - in cazul cladirilor cu funcgiuni diferite pe inaltime, se recomanda ca activitatile (functiunile) care implica incdrcari utile mari sa fie plasate la nivelurile inferioare. 4.4.2. Elemente structurale principale si secundare in preluarea forfelor seismice (1) Unele elemente structurale pot sf nu fie considerate ca fiicind parte din sistemul structural care preia forjele seismice si si fie proiectate ca elemente seismice secundare. Rezistenfa si rigiditatea acestor elemente la forfe laterale va fi neglijata si nu este necesar ca ele s& satisfacd prevederile speciale date in capitolele 5 - 9. in schimb, aceste elemente si legaturile lor cu structura seismica de baza vor fi alcituite astfel incdt sa preia incdrcarile gravitafionale aferente gi in situajia deformérii laterale produsa de actiunea seismic cea mai nefavorabild. (2) Elementele secundare vor satisface conditiile din reglementarile tehnice pentru structuri realizate din diferite materiale. (3) Rigiditatea laterala a elementelor secundare, a ctor contributie la preluarea fortelor seismice este neglijatd, nu va fi mai mare de 15% din rigiditatea laterala a structuri, (4) _Elementele care mu sunt considerate secundare se proiecteazi ca elemente seismice principale, ficdnd parte din sistemul care preia fortele laterale. Modelarea lor pentru calcul trebuie si satisfaci prevederile capitolului 4, iar dimensionarea si detalierea acestora vor respecta prevederile specifice din capitolele 5 — 9. 4.4.3. Condifii pentru evaluarea regularitatii structurale 443.1. Aspecte generale (1) in vederea proiectirii seismice constructiile se clasifica in constructii cu sfructuri regulate sau neregulate. 2) _ Conditiile pentru caracterizarea constructiilor ca regulate sunt date in 4.4.3.2 si 4.43.3. Aceste criterii, trebuic considerate drept conditii necesare care trebuic respectate, (3) in functie de tipul constructiei, regulate sau neregulate, se aleg diferenti: = modelul structural, care poate fi plan sau spatial - metoda de calcul structural, care poate fi procedeul simplificat al foriei laterale echivalente (evaluate direct pe baza spectrului de raspuns) sau procedeul de calcul modal - valoarea factorului de comportare, g, care are valori mai mici in cazul structurilor neregulate, care se alege in conformitate cu indicatiile din tabelul 4.1 si4.4.3.165). (4) Valorile de referinga ale factorilor de comportate sunt date in capitolele 9, (5) Reducerea_valorilor factorilor de comportare pentru a lua in considerare incertitudinile privind comportarca scismic& a structurilor neregulate se va stabili in funetie de tipul acestei neregularititi, conform tabelului 4.1. In cazul construetiilor cu neregulatitate in elevatie factorul de comportare, g, se reduce cu 20%, Constructiile cu neregularitate in plan, care nu satisfac conditiile de la 4.4.3.2, se incadreaz’ in categoria sistemelor flexibile la torsiune.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, Tabelul 4.1 Modul de considerare a regularitatii structurale asupra proiectarii seismice Regulartate Simplificare de caloul admis Factor de comportare co | ; ‘aleul elastic - inplan | inetevaye | Model Cate elast Calcul elastic liniar * Forfa lateral 1 Da Da Plan Fore (mere | Valoarea de refering 2 Da Nu Plan, Modal Valoare reds 3 | Nu Da Spatial Modal Valoarea de refering 4 | Nu Spatial Modal Valoare redusa * Namal dacd consiruchia are o inljime pans la 30m gio perioada a oscilafilor proprit T= 1,50 5 Noti: Indicajile din tabelul 4.1 referitoare la alegerea modelului gi a metodei de calcul structural corespund nivelului de ealeul minimal admis 44. Criterii pentru regularitatea structural in plan (2) Constructia trebuie si fie aproximativ simetricd in plan in raport cu 2 directii ortogonale, din punet de vedere al distributiei rigiditifii laterale, al capacitatilor de rezisten{a gi al maselor. (2) Constructia are forma compacts, cu. contururi regulate, Dacd constructia prezinta retrageri in plan la un anumit nivel (margini retrase sau colturi intrande), clidirea se consider’ c& prezint& suficienté regularitate daci aceste retrageri mu afecteaza rigiditatea in plan a plangeului si daca pentru fiecare retragere, aria cuprinsi intre conturul plangeului si infigurdtoarea poligonalé convex (circumscrisd) a planseului nu depaseste 10% din aria planseului. Dac forma in plan este neregulaté, cu discontinuitéti care pot produce eforturi suplimentare semnificative, se recomandi tronsonarea constructiei prin rosturi scismice, astfel ca pentru fiecare tronson in parte sa se ajunga la o forma regulata cu distributii avantajoase ale volumelor, maselor si rigiditatilor. (3) La cladirile etajate, la nivelurile unde se realizeazd reduceri de gabarit, acestea se vor Tealiza pe verticala elementelor portante (stilpi, pereti). Se vor evita, de reguld, rezemarile stalpi pe grinzi, acestea fiind acceptate numai in cazul stilpilor cu ineareari mici de la ultimele 1 ~ 2 niveluri ale cladirilor etajate. (4) Rigiditatea plangeelor in planul lor si fie suficient de mare in comparatie cu rigiditatea laterala a elementelor structurale verticale, astfel inedt deformayia planseclor si aibi un efect neglijabil asupra distributiei fortelor orizontale intre elementele structurale verticale, (5) © constructie poate fi considerata regulatd, cu o sensibilitate moderata la torsiune de ansamblu, dacd deplasarea maxima inregistrata pe perimetrul constructiei in combinatia seismicd de proiectare, in directia fortei, nu depaseste cu mai mult de 35% media deplasarilor maxime gi minime. Se recomanda ca prin aleatuirea structurii de rezistenga si prin modul de distribuire a maselor s4 se evite cuplarea modurilor de vibratie torsiune cu cele de translafie, prin reducerea sensibila a vibrafiilor la torsiune fafa de cele de translatic.60 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, 4.4. Criterii pentru regularitatea pe vertical (1) Sistemul structural se dezvolté monoton pe vertical’, fra variatii semnificative de la nivelul fundatiei pana la varful clidirii. Se accepta retrageri graduale pe indltimea clidirii daca acestea nu depagesc, la oricare nivel, 20% din dimensiunea de la nivelul imediat inferior. (2) Structura nu prezinta, la nici un nivel, reduceri de rigiditate lateral mai mari de 30% din rigiditatea nivelului imediat superior sau imediat inferior (structura nu are niveluri flexibile), (3) Structura nu prezinté, la nici un nivel, 0 rezistenta laterald mai micd eu mai mult de 20% decat cea a nivelului situat imediat deasupra sau dedesubt (structura nu are niveluti slabe din punet de vedere al rezistentei laterale), (4) Dac& dimensiunile elementelor structurale se redue de la baz catre varful structurii, variatia rigiditijii sia rezistenjei laterale trebuie s& fie uniforma, fri reduceri bruste de la un nivel inferior la un nivel superior. (5) Masele aplicate pe constructie sunt distribuite uniform. Aceasta inseamna ca la nici un nivel masa aferenta nu este mai mare cu mai mult de 50% decat mase aplicate la nivelurile adiacente, Se excepteazi de la aceasti reguld situajia in care masele suplimentare sunt concentrate la baza structuri. (6) _ Structura nu prezinta discontinuitati pe vertical citre fundatii, Prevederea se refera atat la devierile in devierile dintr-um plan in alt plan vertical al constructi re 8 devieze traseul forfelor -elasi plan al structuri, cat gi la 4.4. Condifii pentru aledtuirea plangeelor 4, (1) Diafragmele orizontale actioneaza ca grinzi orizontale, cu proportii de grinzi pereti, rezemate in planurile unde se dezvolta subsistemele structurale verticale (cadre, pereti). Incarcdrile lor sunt constituite din fortele de inertie orizontale asociate greutitii tuturor-clementelor structurale. si componentelor.nestructurale,. echipamentelor si, respectiv, fractiunii cvasipermanente a actiunilor variabile,, conform prevederilor de la capitolul 3. Generalitati (2) Diafragmele se modeleazii in caleul ea grinzi pereti sau ca grinzi cu zabrele. (3) _Diafragmele trebuie si fie capabile si posede suficientd capacitate de rezistents, astfel ineat si transmit efectele actiunii seismice la clementele structurii laterale la care sunt concetate, lucrand preponderent in domeniul elastic (4) Aspectele specifice ale proiectirii planseelor se refera la ~ _ preluarea eforturilor de intindere din incovoiere - transmiterea reactiunilor la reazeme, pereti sau grinzi de cadru, prin legdtura dintre aceste clemente si placa plangeului -__colectarea incarcarilor aplicate in masa planseului, in vederea tr Jor la elementele verticale - _preluarea forjelor aplicate in planul planseelor prin mecanismele specifice arinzilor pereti (prin actiune de are sau grinda cu zibrele), inclusiv eu armituri transversale de suspendare de zona comprimati a incaredrilor seismice distribuite in masa plangeului smiteriiMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, 4.4. Proiectarea la incovoiere (1) intinderile din incovoiere vor fi preluate de elementele de bordare ale planseului (gi ale panourilor de placa). Aceste elemente, constituite de centurile de la nivelul peretilor, grinzile (de beton armat, ofel, lemn, dupa caz) sau armaturile de ofel montate in rosturile zidatiei, vor indeplini 2 conditi ~ si fie continue - si fie conectate adecvat la placa (elementele) planseului. Daca sunt continue, elementele de ofe! din placd paralele cu marginea planseului pot indeplini, de asemenea, acest rol. (2) La evaluarea eforturilor din plangeu se va tine seama de efectele flexibilitagii (rigiditatii) relative a elementelor verticale. Astfel, atunci cand plangeele nu pot fi considerate practic infinit rigide, in raport cu componentele structurii laterale, precum si atunci cand rigiditatea plangeelor are valori diferite la diferitele niveluri ale cladirii, se va fine seama de efectul deformabilitajii lor asupra distributiei forjelor laterale pe orizontala si verticala clidiri. (3) La colturile intrande ale plangeelor de beton armat cu form neregulata se vor prevedea armaturi adecvate in vederea limitarii dezvoltarii, ca lungime si deschidere, a fisurilor periculoase care pot aparea in aceste zone. in aceste zone, ca si la reducerea local a dimensiunilor in plan ale planseului, armitura de bordare trebuie continuatd suficient de departe de colt, pentru a asigura angajarea armiturilor curente ale planseului. Masuri cu rol similar vor fi luate gi la plangee realizate din alte materiale. 44.43. Conectarea planseelor Ia elementele structurii laterale (1) Coneetarea plangeelor cu elementele structurii laterale se va dimensiona si alcatui astfel incdt sa fie in masurd s& transmité reactiunile (fortele de forfecare) rezultate din actiunea de diaftagma orizontald. Atunci cand aceste forte sunt excesive, se poate recurge la ingrosarea locala a planscului, (2) Aceasta legiturti se realizeazi fiunctie de modul coneret de aledtuire al planseului, in corelare eu sistemele de cofrare si tehnologia de executie, prin: = armituri perpendiculare pe interfafa placa-perete (grinda), adecvat ancorate, la planseele de beton armat ~ _legaturi sudate, buloane, la plangeele metalice = scoabe, solidarizare prin cuie, buloane, la plangeele din lemn (3) Elementele de conectare pot servi si pentru ancorarea (rezemarea) unor pereti de zidiirie sau beton, la forte normale pe planul acestora. 4444, Colectarea forjelor orizontale (1). Comportarea plangeelor ca grinzi pereti impune prevederea unor armaturi suspendare necesare pentru preluarea eforturilor de intindere din planul placii, rezultate din aplicarea distribuit& a forjelor seismice orizontale in planseu, (2) in vederea reducerii eforturilor tangentiale la interfata dintre planseu si elementele structurii laterale, se recomand& prevederea unor “colectori”, elemente 662 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, situate in grosimea plangeului care transmit prin suspendare direct& incdrcdtile masice. Asemenea elemente de colectare/ suspendare sunt de regula necesare in situatiile it care contactul intre plac si structura verticald este intrerupt pe zone extinse, la marginea cladirii sau in vecinatatea unor goluri mari. 4.44.5. Masuri specifice in plangee cu goluri mari (1) Se va evita prevederea golurilor de circulatie pe verticala, a golurilor mari pentru instalatii, in zonele in care dimensiunile (lijimea) diafragmei sunt reduse semnificativ, pentru a evita fracturarea planseelor astfel slabite. (2) fn jurul golurilor de dimensiuni mari se vor prevedea elemente de bordare imilare cu cele dispuse la marginea planseului, in asemenea cazuri, armarea planseului pentru forfe din planul acestuia trebuie determinata pe scheme de calcul care sd ia in considerare slabirile produse de goluri (3) La dispunerea golurilor in planseu (funcfionale, de instalatii etc) se vor analiza eventualele efecte ale discontinuitatilor astfel create asupra modului in care sunt transmise fortele orizontale de la plangeu la elementele structurii laterale si, implicit, asupra modelului de calcul structural. Prezenta golurilor suprapuse pe mai multe niveluri poate expune elementele verticale riscului de pierdere a stabilitaii sau la ruperi sub forte normale pe planul lor. 4.4.5. Clase de importanti si de expunere la cutremur si factori de important (1) Nivelul de asigurare al constructiilor se diferentiazi funotie de clasa de importanta si de expunere la cutremur din care acestea fac parte. Importanta constructiilor depinde de consecintele pribusirii asupra vietii oamenilor, de importanja for pentru siguranta publica si protectia civila in perioada imediatd de dupa cutremur si de consecinfele sociale si economice ale prabusirii sau avarierii grave. (2) Clasa de importanta gi de expunere la cutremur este caracterizata de valoarea factorului de importang’ si de expunere, yj. conform 2.1(2), denumit in continuare factor de importanta” (3) in conformitate cu prevederile din codul CR 0, Anexa Al, Tabclul Al.1, construefiile sunt impairtite in clase de important{i-expunere in functie de consecintele uumane si consecintele economice ce pot fi provocate de un hazard natural sawsi antropic major, precum si de rolul acestora in activitatile de raspuns post-hazard ale societiti. (4) Valorile factorului de importanya: pentru actiunea seismicit 7, asociat fiecarei clase de importanfi-expunere, sunt indicate in Tabelul 4.2. (5) Factorul de importangi 7,.=1,0 este asociat cu evenimente seismice avand nterval de recurenta de referinga conform 2.1MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, Tabelul 4.2. Valorile factorului de importanga - expunere pentru actiunea seismica 71. Clasa de importanta- ‘Tipuri de eladiri expunere Clasa I Cladiri avand functiuni esentiale, pentru care pastrarea integritatii |pe durata cutremurelor este vitald pentru protectia civild, cum sunt: (@) _ Spitale gi alte cladiri din sistemul de snitate, care sunt dotate cu servieii de urgenti/ambulanta si sectii de chirurgie (b) Stafii de pompieri, sedii ale politici si jandarmeriei, parcaje supraterane multictajate si garaje pentru vehicule ale serviciilor de urgenta de diferite tipuri (©) Stafii de producere si distribusie a energiei si/sau care asigura servieii esentiale pentru celelalte categorii de elidiri menfionate aici (@)__Cladiri care contin gaze toxice, explozivi si/sau alte substante periculoase (©) Centre de comunicatii si/sau de coordonare a situatiilor de urgenta (OD — Adaposturi pentru situatii de urgent’. (g) _ Clidiri cu funetiuni esengiale pentru administratia publica (hb) Cladiri cu functiuni esenfiale pentru ordinea publ gestionarea situatiilor de urgent, apararea gi securitatea national (i) Clidiri care adapostese rezervoare de apa si/sau statii de pompare esenfiale pentru situatii de urgent (j)— Cladiri avand indltimea total’ supraterand tai mare de 45m si alte cladiri de aceeasi natura 14 Clasa It Claidiri eare prezinta un pericol major pentru siguranta publica in cazul prabusirit sau avarierii grave, cum sunt: cele din clasa I, cu 0 capacitate de peste 100 persoane in aria total expus’ (b) Scoli, licee, universitagi sau alte cladiri din sistemul de educatie, cu o capacitate de peste 250 persoane in aria total expusd (©) Aziluri de batrani, crese, gradinite sau alte spatii similare de ingrijire a persoanelor (d) — Cladiri multietajate de locuit, de birouri si/sau cu funetiuni comerciale, cu. capacitate de peste 300 de persoane in aria total expusd (©) Sali de conferinte, spectacole sau expozitii, cu o capacitate de peste 200 de persoane in aria totald expusd, tribune de stadioane sau sali de sport (a) Spitale si alte cladiri din sistemul de sanatate, altele decét 63MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, (8) Cladiri din patrimoniul cultural national, muzee sa. (@) Clidiri parter, inclusiv de tip mall, cu mai mult de 1000 de persoane in aria totald expus (h) Parcaje supraterane multietajate cu o capacitate mai mare de 500 autovehicule, altele decat cele din clasa I (i) Penitenciare (i) Claditi a caror intrerupere a funcfiunii poate avea un impact major asupra populatiei, cum sunt: cladiri care deservese direct centrale electrice, statii de tratare, epurare, pompare a apei, statii de producere si distributie a energiei, centre de telecomunicatii, altele decat cele din clasa I (k) _Clidiri avand inalyimea totala supraterand cuprins’ intre 28 si 45m si alte clidiri de aceeasi natura Clasa II] | Cladiri de tip curent, care nu apartin celorlalte clase 1,0 , Cladiri de mica importanta pentru siguranta publica, cu grad redus Clasa IV | de ocupare si/sau de mica importanja economica, construcfii 08 agricole, constructil temporare ete Nota 1: Tn cal clidiilor de locuit side birour, gradul de ocupare al ariel totale expuse se refer la un singurtronson in ansamblurile de clidiri similar Ni Nota rirul de persoane din aria totala expusi se referi la capacitatea proicctati a kdiri Nota 3: Prevederi privind factorii de importangl utlizaji la proiecta nestructurale se dau in capitolului 10. ea componentelor (6) Corectia aplicata prin intermedia! factorilor de importants este echivalents cu considerarea, pentru construetiile de importanta deosebiti, a unui hazard seismic superior celui definit la capitolul 2. 45. Calculul structurilor 1a acfiunea seismic 45.1. Generalitati (1) Sectiunea cuprinde prevederi pentru evaluarea fortelor seismice si pentru calculul efectelor structurale (eforturi si deplasari) generate de aceste forte. in calculele ingineresti, se vor considera, in functie de modul de manifestare a actiunii seismice: - forte seismice de inertie generate de miscarea structurii produs& de acceleratiile seismice de la interfata teren-constructie; - forte scismice transmise de sistemele de rezemare gi de conectare cu structura suport a componentelor nestructurale, echipamentelor si instalatiilor.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, 4.5.2. Modelarea comportarii structurale (1) Pentru determinarea efectelor structurale se utilizeazi modele de calcul care deseriu comportarea structurii la acjiunea seismica. Modelul structural trebuie si reprezinte adecvat configuratia generala (geometrie, legaturi, material), distributia caracteristicilor inerfiale (mase de nivel, momentele de inertie ale maselor de nivel raportate la centrul maselor de nivel), a caracteristicilor de rigiditate si de amortizare, conducdnd la determinarea corecti a modurilor proprii de vibrafie semnificative, a fortelor seismice si a caracteristicilor de raspuns seismic. in cazul metodelor de calcul neliniar, modelele trebuie s& reprezinte corect capacitafile de rezistenfi si de deformare ale elementelor in domeniul postelastic. (2) Structura se schematizeazd prin sisteme rezistente la actiuni verticale si laterale, conectate, sau nu, prin plangee (diafragme orizontale).. (3) Pentru construcfiile care satisfac criterii de regularitate in plan si de uniformitate pe verticala, calculul seismic liniar se poate realiza considerind dows modele plane, definite de elementele verticale si de legaturile dintre acestea, orientate dupa directile principale ortogonale ale ansamblului structural. (4) in modelarea deformabilitatii structurilor trebuie considerati si comportarea conexiunilor dintre grinzi, stalpi si/sau perefi structurali Se vor include in model si elementele fra rol structural dar care interactioneaz cu structura influentand rspunsul seismic al ansamblului structural, Nott: fn acest ear se aff, de exemplu, perefii de compartimentare care sporese semnificativ rigiditatea laterald gi rezistenfastructurilor in cadre (5) Pentru reducerea dimensiunii modelului, masa distribuita continu este concentrata in puncte caracteristice, modelul dinamic obfinut avand un numar finit de grade de libertate dinamica. Fortele seismice asociate migcdrii structurii sunt actiuni concentrate aplicate in punctele de concentrare a maselor. (6) La constructiile etajate, eu plangee din beton armat indeformabile in planul lor, masele si momentele de inerfie ale maselor de la fiecare etaj se concentreaza la nivelul plangeului, in centrul maselor, Rezulta trei grade de libertate dinamic& (doua translatii orizontale gi o rotire in jurul axei verticale) pentru fiecare nivel. in cazul planseelor flexibile in planul lor (de exemplu, plangee din beton armat cu dimensiuni mari si goluri importante), acestea vor fi incluse in modelul structural, cu valori corespunziitoare ale rigiditatii si grade suplimentare de libertate dinamieca. in cazul in care intre elementele de rezistenj4 nu sunt realizate legituri care se pot considera indeformabile, masele se vor aplica in nodurile de intersectie ale elementelor de rezisten{a ale structuri. (7) Masele se calculeaz din incdrearile gravitationale ce rezulta din combinatiile de incarcari specifice actiunii seismice conform sectiunii 3.3 (8) Pentru structurile complexe cu modele de dimensiuni mari se admite utilizarea unor modele dinamice condensate cu dimensiuni reduse. Caracteristicile dinamice gi de rezisten{4 echivalente se determina prin tehnici standard de condensare dinamica sau staticd, (9) Pentru structurile clidirilor alcatuite din beton armat, din beton cu armiturd rigida sau din zidarie, la evaluarea rigiditajilor elementelor de rezistenta se vor considera efectele fisuririi betonului, respectiv mortarului. in lipsa datelor care si permit o evaluare mai precisd, rigiditatea la incoyoiere a elementelor structurale de 6666 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, beton armat se poate considera egali cu jumétate din valoarea corespunzatoare sectiunilor nefisurate. (10) Deformabilitatea fundatiei si/sau deformabilitatea terenului trebuie considerate, daca acestea au o influent semnificativa asupra rispunsului structural. 45.21. Efecte de torsiune accidental’ (1) in cazul constructiilor cu plangee indeformabile in planul lor, efectele generate de incertitudinile asociate distributiei maselor de nivel si/sau a variatiei spatiale a miscariiseismice a terenului se consider’ prin introducerea unei excentricitaqi accidentale aditionale. Aceasta se considera pentru fiecare directie de calcul si pentru fiecare nivel si se raporteazi la centrul maselor. Excentricitatea accidentala se calculeaz cu expresia: 1) unde eq excentricitatea accidentali a masci de la nivelul i fai de pozitia calculati a centrului maselor, aplicaté pe aceeasi directie Ia toate nivelurile 1; _ dimensiunea planseului perpendiculara pe directia actiunii seismice. 4.5.3. Metode de ealeul structural 453.1. Generalitii (1) in functie de caracteristicile structurale si de importanta constructici se poate utiliza una din urmatoarele metode de calcul pentru proiectarea curenta: = metoda fortelor laterale asociate modului de ie fundamental, pentru clidirile care satisfac eonditiile specificate in paragraful 44.3, - metoda calculului modal cu spectre de raspuns, aplicabila in general tuturor tipurilor de cladiri. in metoda de calcul cu forte laterale, caracterul dinat reprezentat in mod simplificat prin distributii de forte sta se mai numeste si metoda statica echivalenta. al actiunii seismice este . Pe aceastii baz metoda (2) inafara acestor metode de caleul se pot aplica: - metoda de caleul dinamic liniar ~ metoda de calcul static neliniar - metoda de calcul dinamic neliniar (3) Metoda de refering pentru determinarea efectelor seismice este calculul modal cu spectre de rispuns. Comportarea structurii este reprezentata printr-un model liniar- elastic, iar actiunea seismicd este deserisi prin spectre de raspuns de proiectare. (4) in metodele de caleul dinamic tiniar gi neliniar, actiunea seismic este reprezentatd prin accelerograme inregistrate in diferite conditii de amplasament si/sau prin accelerograme artificiale, compatibile cu spectrul de rispuns elastic al accelerafiilor absolute, Preciziri referitoare la selectarea, calibrarea i utilizarea aecelerogramelor sunt date in capitolul 3.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, (5) Metodele de calcul neliniar se pot utiliza dacd se asigura calibrarea corespunzatoare a actiunii seismice de proiectare, selectarea unui model constitutiv adecvat pentru comportarea neliniara si interpretarea corect& a rezultatelor obtinute gi verificarea cerintelor ce trebuie satisfacute. (6) Pentru constructiile care satisfac criterii de regularitate in plan si de uniformitate pe verticala, calculul seismic liniar se poate realiza considerind dos modele plane orientate dupa directiile principale ortogonale ale ansamblului structural. (7) La construcfiile din clasele de importangi IIT si TV, calculul seismic liniar elastic poate fi realizat pe modele plane, chiar daca criteriile de regularitate in plan mu sunt satisfacute, dar sunt indeplinite urmatoarele conditii: (a) constructia are compartimentari si inchideri distribuite relativ uniform; (b) inalimea constructiei nu depageste 10 m; (©) raportul inaltime/lungime nu depaseste 0,4; (@) planseele orizontale au o rigiditate suficient de mare in raport cu rigiditatea laterali a elementelor verticale de rezisten{a, pentru a fi considerate diafragme indeformabile in planul lor. (8) Constructiile care nu satisfac criteriile de mai sus trebuie calculate cu modele structurale spatiale. in cazul modelelor spatiale, actiunea seismica de proiectare trebuie aplicata in lungul tuturor directiilor relevante. Caracterul spatial al actiunii seismice este definit intr-un sistem de referinfd reprezentat prin trei axe ortogonale, una verticala si dou’ orizontale selectate astfel: - la constructiile cu elemente de rezistengi verticale orientate pe doud directii ortogonale se considera directiile orizontale respective; - la celelalte constructii se aleg directiile principale orizontale ale ansamblului structurii de rezistenta (vezi Anexa C) 453.2. Metoda fortelor seismice statice echivalente 45.3.2.1.Generalititi (1) Aceasta metodai se poate aplica Ia constructiile care pot fi calculate prin considerarea a doud modele plane pe direefii ortogonale si al efor raspuns seismic total nu este influentat semnificativ de modurile proprii superioare de vibratie. in acest caz, modul propriu. fundamental de translatie are contribujia predominanta in raspunsul seismic total. (2) Cerinele de la paragraful (1) sunt considerate satisficute pentru cladirile la care: a) Perioadele fundamentale corespunzatoare direetilor orizontale prineipale sunt mai miei decat valoarea T<15s (4.2) b) Sunt satisfficute criteriile dé tegularitate: pe ver ite la paragraful 4.43.3. 6768 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, 45. 2.For{a tiietoare de baz (1) Forfa tietoare de baz corespunzitoare modului propriu fundamental, pentru fiecare directie orizontala principal consideratd in caleulul cladirii, se determina dupa cum urmeaza: 7ST md (43) unde S,(T,) ordonata spectrului de raspuns de proiectare corespunzitoare perioadei fundamentale 7’. T; _perioada proprie fundamentala de vibratie a cladirii in planul care confine directia orizontala considerata m masa total a cladirii calculata ca suma a maselor de nivel m, conform notajiilor din Anexa C ‘Ne factorul de importanta al constructiei din sectiunea 4.4.5 A factor de corecfie care fine seama de contributia modului_propriu fundamental prin masa modala efectiva asociatd acestuia, ale cérui valori sunt A=085 —— dack T,< Te si cladirea are mai mult de doua niveluri si A=10 in celelalte situatii (2) Perioada proprie fundamenta dinamie structural T;, se determina pe baza unor metode de calcul (3) _ Perioada fundamentala poate fi estimata aproximativ cu formulele simpliticate specificate pentru diferite categorii de structuri din anexa B. 4.5.3.2.3.Distribut fortelor seismice orizontale (1) Efectele actiunii seismice se determina prin aplicarea forfelor seismice orizontale asociate nivelurilor cu masele m, pentru fiecare din cele dou’. modele plane de ealcul, Forta seismica care actioneaz& la nivelul i se calculeaza cu relatia a4) F; forta seismica orizontald static echivalenta de la nivelul é Fy forjathietoare de bazi_corespunziitoare ___modului fundamental, determinati cu relajia (4.3) reprezentnd —rezultanta—_forjelor seismice orizontale de nivel. si,8) componenta formei fundamentale pe directia gradului de _libertate dinamica de translatie la nivelul / sauj n —— numirul de niveluri al el&dirii m;, mj masa la nivelul i sau j, determinata conform Anexei CMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, (2) Forma proprie fundamentala poate fi aproximati printr-o variatie liniar’ crescatoare pe inaltime. in acest caz forfele orizontale de nivel sunt date de relatia mz, Fan um, (45) unde z; i 2; reprezinta inalfimea pan la nivelul i si, respectiv, j masurata fay de baza constructiei considerati in model, iar n este numarul total de niveluri, (3) Forfele seismice orizontale se aplica sistemelor structurale ca forte laterale la nivelul fiecdrui plangeu considerat indeformabil in planul su. 4.5.3.2.4.Efecte de torsiune (1) Modelele plane considera aceeasi pozitie pentru centrele de rigiditate si centrele maselor la fiecare nivel. Pentru a considera efectele de torsiue produse de pozitiile diferite ale acestora, precum si efectul unor excentricitati accidentale, calculul pe modelul plan trebuie corectat prin determinarea fortelor seismice de nivel suplimentare care revin subsistemelor plane care alcatuiesc modelul. (2) Forfele seismice de nivel objinute pentru modelele plane asociate la dowd directii principale ortogonale se distribuie subsistemelor plane componente din fiecare directie conform relatiei ~ pentru direcfia x de acfiune seismica Ke P+ DK - pentru directia y de actiune seismica Ki an Fe, Eley Ki) a Pe a7), in care, Fy F; ~ fortele seismice la nivelul 7 in directia x, respectiv y, pentru subsistemul plan j F,. Fy, ~ forjele seismice la nivelul i in directia x, respectiv y, pentru modelul plan general Kj. rigiditatile relative de nivel ale celor p elemente verticale care intra in componenta subsistemului plan j asociate directiet x, respectiv y, calculate considerdnd numai deplasarile de translatie ale plangeului indeformabil. Xp) =distante in directia x, respectiv y, care defines raport cu centrul de rigiditate de la nivelul 7 pozi subsistemului plan fn eg €y ~ distante in directia x, respectiv y, care definese pozitiile exeentrice ale forjelor seismice faya de centrul de rigiditate: 6970 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, en =e En ly = oy Lliy, unde, Cau Sy distante in direotia x, respectiv y, dintre centrele de masi si de rigiditate la nivelul i Char Gy ~ excentricitaqile accidentale in direcfia x, respectiv y, la nivelul i, calculate conform paragrafului 4.5.2.1 fn relatiile de mai sus s-au neglijat rigiditatile axiale si de torsiune ale elementelor de rezistenfa verticale, 45. Metoda de caleul modal cu speetre de rispuns 4. (1) in metoda de calcul modal, acfiunea seismica se evalueazi pe baza spectrelor de raspuns corespunzitoare miscarilor de translajie unidirectionale ale terenului descrise prin accelerograme. Generalitifi (2) Actiunea seismicd orizontald este descrisa prin dowd componente orizontale evaluate pe baza aceluiasi spectru de rispuns de proiectare. Componenta vertical a actiunii seismice este caracterizata prin spectrul de raspuns vertical (3) Aceasté metoda de calcul se aplica cladirilor care nu indeplinese conditiile specificate pentru utilizarea metodei simplificate cu forte laterale static echivalente. Pentru constructiile care satisfac criteriile de regularitate in plan si criteriile de uniformitate verticald, calculul se poate realiza utilizand dous modele structurale plane corespunzitoare directiilor principale orizontale ortogonale. (4) Cladirile care nu satisfae criteriile de mai sus se vor caleula cu modele spatiale. (5) La utilizarea unui model spatial, actiunea seismica se va aplica pe directiile orizontale relevante i pe direefiile principale ortogonale, Pentru elidirile cu elemente de rezistenta amplasate pe dou directii perpendiculare, acestea pot fi considerate ca direcyii relevante. In general, directile principale corespund directiei forfei taietoare de baz asociat modului fundamental de vibrajie de translatie si normale’ pe accasti direetie. (6) _ Structurile cu comportare liniara sunt caracterizate de modurile proprii de vibratie (perioade proprii, forme proprii de vibratie, mase modale efective, fuctori de participare a maselor modale efective). Acestea se determina prin metode de calcul dinamic, utilizind caracteristicile dinamice inertiale si de deformabilitate ale istemelor structurale rezistente la actiunea seismic. (1) in caleul se vor considera modurile propr total. (8) Condiia din paragraful (7) de mai sus este indeplinita daca: - suma maselor modale efective pentru modurile proprii considerate reprezinti cel putin 90% din masa totala a structurii,o MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, n - au fost considerate in calcul toate modurile proprii cu mas modala efectiva mai mare de 5% din masa totala Forfa taietoare de baz Fa, aplicatd pe directia de actiune a migcarii seismice in modul propiu de vibratie k este unde m, Fon = 1, Sa(Ta) me (4.8) masa modald efectiva asociat& modului propriu de vibratie & si se determina cu relatia (Sms) zmsis 49) masa de nivel perioada proprie in modul propriu de vibratie k componenta vectorului propriu in modul de vibratie k pe direcjia gradului de libertate dinamica de translatie la nivelul i Suma tuturor maselor modale efective (pentru fiecare direcfiie principala si toate modurile de vibrafie) este egal’ cu masa structuri (10) in cazul modelelor spatiale, conditia (8) de mai sus se va verifica pentru fiecare directie de calcul. in anexa C se prezinta detalii privind calculul modal cu considerarea comportirii spatiale. ay cazul in care conditiile paragrafului (8) nu pot fi satisfAcute (spre exemplu, la cladirile cu o contributie semnificativa a modurilor de torsiune), numarul minim r de moduri proprii ce trebuie incluse intr-un calcul spatial trebuie si satisfacd urmatoarele conditii unde n r, r2avn (4.10) 7, < 0.057, numarul minim de moduri proprii care trebuie considerate numarul de niveluri deasupra sectiunii de incastrare considerati pentru suprastructurd perioada proprie de vibrayie a ultimului mod de vibratie considerat + 4.5.3.3.2.Combinarea rispunsurilor modale a Raspunsurile modale pentru dows moduri proprii de vibratie consecutive, k si kT sunt considerate independente daca perioadcle proprii de vibratie T; si Tis. (in care Tp.1 0,3 (6) Daca eforturile de calcul Ey sunt obtinute prin metode de calcul neliniar (utilizind valori medii ale rezistentelor), verificarea de la paragraful (1) se exprima numai in termeni de fort4 pentru elementele cu comportare fragilé, utilizind factori partiali de siguranta adecvati materialului din care este realizata structura. Eforturile la care se verificd aceste elemente sunt cele asociate mecanismului structural de disipare de energie pe 0 schema cu momentele capabile aplicate in articulatiile plastice. in zonele disipative, proicctate ca zone ductile si pentru ansamblul structurii, relafia (4.21) se exprima suplimentar si in termeni de deformatii (deplasari) reprezentand 0 condi de ductilitate, 4.6. Condifii de ductilitate de ansamblu si locala (1) Structura in ansamblu si elementele structurale implicate in mecanismul structural de disipare al energiei seismice, asociat tipului de structura si factorului de comportare specific, trebuie si prezinte ductilitate adecvatd. (2) in acest scop se vor respecta conditiile date in capitolele 5-9, specifice diferitelor materiale structurale, privind impunerea unor mecanisme favorabile de disipare a energiei si inzestrarea zonelor disipative cu suficienta capacitate de deformatie in domeniul postelastic (3) Prin dimensionarea adecvata a rezistenjei clementelor structurale la cladirile multietajate se va evita manifestarea unor mecanisme de disipare de energie de tip nivel slab, la care sii se concentreze cerinte excesive de ductilitate (4) Impunerea mecanismului de plastificare dorit se realizeazi practic prin dimensionarea capacitajilor de rezistenfi in zonele Selectate pentru a/avea un raspuns seismic elastic la valori de momente suficient de mari. Modul in care se stabilese valorile de proiectare ale momentelor incovoietoare se prezinti la capitolele 5-9, functie de tipul de structurd si natura materialului din care este aleatuita structura ladirii (5) Verificarea capacitafii de deformare (ductiliti{ii) elementelor structurale gi a structurii in ansamblu se efectueazi in termeni de deplasiri pe baza unei relatii similare cu relafia (4.21), comparind cerinjele de deformare cu capacitatea. Verificarea se poate face conform prevederilor Anexei E. (6) Legaturile intre elementele structurale, de exemplu nodurile structurilor tip cadru, conectorii dintre elementele realizate din materiale diferite sau din betoane cu varste diferite, si plangeele vor fi proiectate la eforturi de calcul suficient de mari, astfel inedt si se asigure cd rispunsul seismic al acestor elemente nu depageste limitele stadiuluti elastic. (7) Pentru a satisface conditiile de la (5), plangeele vor fi proiectate la fortele care le revin in conditiile instalarii mecanismului global de plastificare. 1980 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE, PARTEA |, Nr, 658 bis/3.1X.2013, 4.6. Conditii de stabilitate (1) Structura in ansamblu, diferitele parti de structurd sau elementele structurale trebuie sa fie stabile geometric. in acest scop se adopt forme si dimensiuni potrivite gi se efectueaz4 verificarea prin metode de calcul pertinente a comportirii structurale in combinatia seismic de proiectare, conform CRO. (2) Struetura de ansamblu trebuie si prezinte stabilitate la risturnare gi la unecare, prin adoptarea unui sistem de fundare adecvat caracteristicilor structurale ale terenului 46. Rezistenta fundafiilor (1) Sistemul fundatiilor va fi verificat in acord cu prevederile reglementarilor tehnice aplicabile, in vigoare, privind proiectarea fundatiilor de suprafata (2) La dimensionarea fundatiilor, efectele acfiunii suprastructurii in combinafia de incdreari care include acjiunea seismicd trebuie si corespund’ mecanismului de plastificare asociat tipului de structura. Se vor considera si efectele suprarezistentei elementelor structurale (3) in cazul in care suprastructura este proiectata pentru clasa de ductilitate joas’, efectele actiunii asupra sistemului de fundare sunt forfele de legiturd cu suprastructura in situafia de proiectare seismica. (4) in cazul fundatiilor clementelor verticale individuale (stalpi, pereti), conditia de la paragraful (2) se poate considera satisficuta dac& efectele actiunilor Erg asupra fundatiei se determina dup cum urmeazi: Era Exo + tho QEre (4.23) Ere efortul sectional din inearcarile neseismice inclu considerate in calculul la cutremur in combinagia de actiuni Ere efortul sectional din incdrcarile seismice de proiectare yea factorul de suprarezisteny, egal cu 1,0, pentru g <3, si 1,15 in celelalte cazuri Q valoarea (R/Ey)

Vous aimerez peut-être aussi

• The Hobbit

  

  D'Everand

  The Hobbit

  J.R.R. Tolkien

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (25084)
• Freakonomics Rev Ed

  

  D'Everand

  Freakonomics Rev Ed

  Steven D. Levitt

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (7836)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  D'Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (19994)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Partition
• American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  

  D'Everand

  American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  Neil Gaiman

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (12941)
• Orgueil et Préjugés - Edition illustrée: Pride and Prejudice

  

  D'Everand

  Orgueil et Préjugés - Edition illustrée: Pride and Prejudice

  Jane Austen

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (20260)
• The Handmaid's Tale

  

  D'Everand

  The Handmaid's Tale

  Margaret Atwood

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (13163)
• The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  

  D'Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  Stephen R Covey

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (2475)
• Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  

  D'Everand

  Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  Stephen F. Kaufman

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (3321)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  D'Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (5784)
• The Hobbit

  

  D'Everand

  The Hobbit

  J.R.R. Tolkien

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (24584)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  D'Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (3265)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  D'Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (353)
• American Gods [TV Tie-In]: A Novel

  

  D'Everand

  American Gods [TV Tie-In]: A Novel

  Neil Gaiman

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (12519)
• The Art of War: A New Translation

  

  D'Everand

  The Art of War: A New Translation

  Sun Tzu

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (3044)
• And Then There Were None

  

  D'Everand

  And Then There Were None

  Agatha Christie

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (8895)
• Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  

  D'Everand

  Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  Stephen R. Covey

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (2391)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  D'Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (2552)
• It Ends with Us: A Novel

  

  D'Everand

  It Ends with Us: A Novel

  Colleen Hoover

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (5739)
• Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  

  D'Everand

  Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  Jane Austen

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (19653)
• Good Omens: A Full Cast Production

  

  D'Everand

  Good Omens: A Full Cast Production

  Neil Gaiman

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (10895)
• Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  

  D'Everand

  Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  Stephen R. Covey

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (2385)
• How To Win Friends And Influence People

  

  D'Everand

  How To Win Friends And Influence People

  Dale Carnegie

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (6503)
• Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  

  D'Everand

  Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  Emily Brontë

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (9485)
• Good Omens

  

  D'Everand

  Good Omens

  Neil Gaiman

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (12010)
• The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  

  D'Everand

  The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  Homer

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (5700)
• The Covenant of Water (Oprah's Book Club)

  

  D'Everand

  The Covenant of Water (Oprah's Book Club)

  Abraham Verghese

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (516)