1

SIGILANTUL ENDODONTIC PE BAZA DE MTA(Mineral trioxid agregat)

STIMULEAZA NUCLEATIA HIDROXIAPATITEI IN CULTURA DE CELULE
OSTEOBLAST-LIKE UMANE.

Introducere :
Scopul principal al acestui studiu a fost de a evalua biocompatibilitatea i
bioactivitatea unui nou material endodontic pe baza de trioxid mineral agregat ( MTA ) MTA
Fillapex ( MTA - F , Angelus , Londrina , Brazilia ) asupra culturilor de celule umane .

Metode :
Celule osteoblast-like umane ( Saos - 2 ) au fost expuse timp de 1 , 2 , 3 , i 7 zile la
MTA - F , Epiphany SE ( EP - SE , SybronEndo , Orange , CA ) , i Oxid de Zinc - Eugenol
sealer ( ZOE ) . Culturile neexpuse au reprezentat grupul de control ( CT ) .
Viabilitatea celulelor a fost evaluat prin testul MTT iar morfologia acestora a fost analizata
prin microscopie electronic de baleiaj ( SEM ) . Bioactivitatea MTA - F a fost evaluat prin
activitatea fosfatazei alcaline( ALP ) iar detectarea depozitelor de calciu din cultura cu
colorant rosu alizarin ( ARS ) .
Spectroscopia cu raze X dispersiva dupa energie(EDS) a fost utilizata pentru a caracteriza
chimic cristalele de hidroxiapatit( HAP ) . Saos - 2 au fost cultivate timp de 21 zile pentru
ARS i SEM / EDS . Rezultate ARS au fost exprimate ca numrul de pete colorate pentru
fiecare arie . Analiza statistic a fost realizat cu analiza varianei i testul Bonferroni(p <.01)

Rezultate:
Expunerea la MTA - F timp de 1 , 2 , i 3 zile a determinat citotoxicitate crescuta . n
contrast, viabilitatea a crescut dup 7 zile de expunere la MTA - F .
Expunerea la EP - SE i ZOE a fost citotoxica pe tot parcursul studiului. In ziua 7 , cre terea
activitii fosfatazei alcaline a fost semnificativ n grupul MTA - F . MTA - F a prezentat cel
mai mare procent ARS de pete colorate ( MTA - F > CT >EP - SE > ZOE ) . Analiza SEM /
EDS artat cristale de hidroxiapatita doar n grupurile MTA - F i CT.
In grupul MTA - F , morfologia cristalelor i compoziia lor chimica au fost diferite de grupul
CT .

Concluzii :
Dup aplicare, citotoxicitatea MTA - F scade astfel sigilantul prezint bioactivitate adecvata
pentru a stimula nucleatia cristalelor de HAP. ( J Endod 2012; 38:971-976 )

Cuvinte -cheie
Bioactivitate , biocompatibilitate , hidroxiapatita ,sigilant agregat mineral troxid

Agregatul mineral trioxid ( MTA) a aprut ca materialul de electie pentru reparatia

perforatilor radiculare si pentru obturatie radiculara , n anii '90 , o perioad revolutionara
marcat de multe progrese n endodontie ( 1 ) . MTA a fost dezvoltat la Universitatea Loma
Linda i a primit aprobarea de la Food and Drug Administration pentru uz uman n 1998 ( 2 ,
3 ) . De atunci , MTA a demonstrat proprieti biologice excelente n multe studii in vivo i
in vitro ( 4-9 ) . In sistemele de culturi de celule , de exemplu , a fost demonstratca MTA are
proprietatea de spori proliferarea fibroblastelor ligamentului parodontal ( 6 ) , de a induce
diferenierea osteoblastelor ( 7 , 8 ) , i de a stimula mineralizarea celulelor pulpei dentare (9).
Biocompatibilitatea i bioactivitatea caracteristice acestui material au crescut interesul
oamenilor de stiinta din intreaga lume pentru a mbunti caracteristicile de manipulare i
unele proprieti fizico-chimice ale MTA cu intenia de a extinde aplicabilitatea sa n
 2

endodonie . Prin urmare , au fost propuse noi materiale de obturatie radiculara si sigilanti de
canal pe baza de MTA ( 10-12 ) , precum MTA Fillapex ( MTA - F ; Angelus , Londrina ,
Brazilia ) .
Sigilantii noi pe baza de MTA reflecta o cerin de actualitate pentru materialele utilizate in
terapia endodontica, care sunt capabile s stimuleze procesul de vindecare a esuturilor
periapicale .
Ca rezultat , MTA - F reprezint efortul combinarii unui material de proprieti biologice
excelente ca si MTA cu rini i alte componente pentru a mbunti diverse proprieti
necesare unui sigilant endodontic inclusiv aderenta , stabilitate dimensional , timpul de
lucru, radioopacitate , fluiditate , i efecte antibacteriene.
n conformitate cu informaiile productorului , MTA - F este compus din rin salicilat ,
rin diluant , rin natural , oxid de bismut ca agent radiopacifiant , nanoparticule de
dioxid de siliciu , MTA , i pigmeni. MTA in sine const din particule fine hidrofile de silicat
tricalcic , oxid tricalcic de aluminiu , oxid de tricalcic , gips ( calciu sulfat dihidrat ) , precum
i ali oxizi minerali ( 3 ) . Gipsul este un determinant important de stabilire a timpului .
Cementurile MTA , n general, conin mai puin de gips , pentru a permite mai lung timp de
manipulare . Din pcate , foaie de date MTA - F nu are detalii despre rasina naturala ,
pigmeni i compoziia diluanilor .
Este important s se investigheze dac combinaia acestor rini i alte componente
influeneaz potenialul bioactiv de MTA n noul sigilant endodontic . Prin urmare ,scopul
principal al acestui studiu a fost evaluarea biocompatibilitii i bioactivitatii MTA - F n
stimularea mineralizarii n culturile de celule Saos - 2 , comparativ cu Epiphany SE
( EP - SE , SybronEndo , Orange , CA ) i cu sigilantii endodontici pe baza de oxid de zinc -
eugenol .
Saos - 2 este o celul osteoblast-like umana , care ofer un model adecvat pentru studierea
evenimentelor tardive ale diferentierii osteoblastilor ( 13 ) . EP - SE este un sistem de umplere
a canalului radicular pe baz de rin auto-gravanta cu dublu efect.( 14 ) . Oxid de zinc -
eugenol ( ZOE ) este un sigilant endodontic utilizat n mod obinuit ce prezinta un efect
citotoxic cunoscut.( 15 ) .

Materiale i metode. Pregtirea sigilantului endodontic.

MTA - F , EP - SE , i EndoFill ( preparate conform recomandarii fabricantului;
Petropolis , RJ , Brazilia ), au fost introduse n matrite sterile de polietilen cu diametrul de
6mm i grosime 2mm . Dup o zi de montare iniiala la 37 grade Celsius C , 95 % umiditate
si 5% CO2 , sigilantii au fost ndeprtati din matrie i plasati pe fundul unor suporturi
permeabile de transfer (membrane de 0,4 m; Corning , Union City , CA ) asezate pe plci de
cultur cu 12 godeuri cu mediu de cultur pentru 1 , 2 , 3 , i 7 zile de expunere celulara .
Inainte de a efectua testele de mineralizare ( colorare in rou cu alizarin i scanare prin
microscopie electronic [ SEM ] ) , mostrele de sigilant au fost expuse timp de 7 zile la
aceleai condiii descrise anterior expunerii celulare . Cele 7 zile pentru proba de mineralizare
au fost stabilite in concordanta cu rezutatele MTT.

Cultura de celule
Celulele osteoblaste umane ( Saos - 2 line ATCC HTB - 85) s-au dezvoltat ca
o cultur monostrat n flacoane T - 75 ( Corning , Union City , CA ) care con in Mediu
Dulbecco modificat de Eagle ( DMEM ) suplimentat cu 10 % ser fetal bovin ( FBS ) ,
penicilin ( 100 IU / ml) , i streptomicin ( 100 mg / ml) pn la confluen . Celulele au fost
subcultivate de dou ori pe sptmn la 37 grade C , 95% umiditate , 5 % CO2 ( toate
dotarile de cultur din Gibco - BRL , Gaithersburg , MD ) . Celulele aderente n faza de
 3

cretere logaritmic au fost detaate cu ajutorul unui amestec de tripsin / EDTA ( 0,25 % ) la
37 grade C timp de 2 minute . Celulele colectate au fost nsmnate pe plci cu 12 godeuri
( Corning ) la o densitate de 2 105 pe godeu determinata prin hemocitometrie .
Apoi , celulele au fost incubate n aceleai condiii descrise mai devreme timp 24 ore pentru a
obine o cretere exponenial celular nainte de expunerea la sigilantii endodontici . Celulele
neexpuse au reprezentat grupul de control.
Mediul de cultur a fost rennoit la fiecare 3 zile . Pentru a investiga efectul sigilantului
endodontic asupra fenotipului Saos - 2 i pentru a analiza formarea
de noduli mineralizate prin microscopie electronic de scanare i prin spectroscopie de raze
X dispersiva dupa energie ( EDS ) , celulele au fost nsmnate pe lame de sticla pe placile
cu 12 godeuri ( n = 3 lame / grup de cultur n mediu osteogenic sau nonosteogenic ) . Dup
o zi n cultur , celulele au fost expuse la sigilantii endodontici depusi pe suporturile
membranare de transfer pentru 21 zile n mediu osteogenic ( DMEM , 10 % FBS , 100 UI / ml
penicilin , 100 mg / ml streptomicin , 0,0023 g / ml b - glicerofosfat , i 0,055 mg / ml L -
ascorbat ; Sigma Chemicals , St Louis , MO ) sau nonosteogenic ( DMEM , 10 % FBS , 100
UI / ml penicilin i 100 mg / ml streptomicin ) . In timpul testelor , mediul de cultur a fost
rennoit la fiecare 24 ore timp de 1 sptmn i mai trziu la fiecare 2 zile .

Viabilitate celular
Proliferarea celulelor a fost determinat prin testul MTT . Acest test este
bazat pe capacitatea enzimei mitocondriale a converti o sare de tetrazoliu de culoare galbena
si solubila in apa , 3 - ( 4,5 - dimetil - tiazoil ) -2,5 difeniltetrazoliu bromur de ( MTT ,
Sigma Chemicals ) in compui de formazan de culoare violet . Absorbana msurat este
proporional cu cantitatea de celule viabile . Dup 0 , 1 , 2 , 3 , i 7 zile de expunere a
celulelor la sigilantii endodontici (sau neexpunere n grupul de control ) , s-au ndeprtat
dispozivele de transfer impreuna cu mostrele de materiale dentare , i mediul de cultura a fost
schimbat n DMEM coninnd 0,55 mg / ml MTT .
Plcile au fost incubate timp de nc 4 ore n aceleai condiii descrise anterior . Dup aceea ,
fiecare godeu a fost splat cu 1 ml de solutie salina tamponata cu fosfat ( PBS 1x ) iar 500 ml
alcool izopropilic i acid ( alcool izopropilic , 0,04 N ) au fost adugate pentru a extrage i
solubiliza formazanul .
Alicote de 150 ml din soluia de formazan din fiecare prob au fost transferate pe o plac cu
96 de godeuri i densitatea optic ( OD = 570 nm ) a fost msurat folosind un cititor de
microplci automat ( ELx800 ; Instruments BioTek , Winooski , VT ) . Probele duplicat au
fost pregtite pentru fiecare test i pentru grupurile de control la diferiti timpi de expunere .
Experimentul a fost repetat de trei ori independente. ( n = 6/group ) . Datele au fost apoi
exportate n foi de calcul Excel ( de birou 2007; Microsoft Corporation , Redmond , WA ) i
supus la analiza statistic.

Activitatea Fosfatazei Alcaline

Activitatea Fosfatazei alcaline ( ALP ) a fost determinat utiliznd un kit comercial
(Labtest , Lagoa Mos Craciun , MG , Brazilia ) . Pe scurt , ALP hidrolizeaza timolftaleina
monofosfat , eliberand timoftaleina n mediu alcalin . Dup 1 , 2 , 3 , i 7 zile de expunere la
sigilanti , celulele anexate Saos - 2 au fost cltite cu PBS 1x i cufundate n 1 ml lauril sulfat
de sodiu ( 1 mg / ml , Sigma Chemicals ) timp de 30 de minute la temperatura camerei . Pr i
alicote din fiecare soluie de prob ( 50 ml ) au fost adaugate la coninutul kitului n
conformitate cu instruciunile productorului . Absorbana a fost msurat spectrofotometric
 4

la 590 nm , i activitatea ALP a fost calculata ca mol de timoftaleina / min / L . Probele

duplicat au fost preparate pentru fiecare grup de testare i de control la diferiti timpi de
expunere . Experimentul a fost repetat de trei ori ( n = 6 /grup ) .
Datele au exprimat actvitatea ALP conditionata de celulele viabile din cultura de la acel
moment ( OD = 570 nm ) ( 16 ) .

Mineralizarea i colorarea cu Alizarin Rosu

Dup 21 de zile de expunere a celulelor la sigilantiul endodontic, celulele Saos-2
aderente au fost splat de trei ori cu PBS 1 i fixate n 10 % ( v / v ) formaldehid ( Sigma )
la temperatura camerei timp de 15 minute . monostraturile au fost apoi splate de dou ori cu
dH2O nainte de adugarea a 1 ml ARS ( 2 % , pH = 4,1 ) per godeu . Plcile au fost incubate
din nou la temperatura camerei timp de 20 minute . Apoi , godeurile au fost splate de cinci
ori cu 2 ml de dH2O . Monostraturile colorate au fost observate cu ajutorul unui microscop
inversat ( Axiovert 100 , Carl Zeiss , Jena , Germania ), cu puterea de marire 40.
Sondele au fost fotografiate ( Canon EOS - 1D , Canon Inc , Tokyo , Japonia ) , iar imaginile
digitale au fost prelucrate cu ajutorul ImageJ Software-ul de 1.45 ( National Institutes of
Health , Bethesda , MD ) . Doi examinatori au numrat individual nodulii colorati din fiecare
imagine macroscopica ( n = 6/group , inclusiv de control ) .

Analiza morfologic a Nodulilor Mineralizati de pe pe Saos - 2 prin intermediul SEM si

EDS
Dup expunerea la sigilantul endodontic de 21 de zile n mediu osteogenic sau
nonosteogenic , lamele de celule au fost splate de trei ori n PBS 1x i fixat n glutaraldehid
2,5% timp de 2 ore . Specimenele au fost apoi deshidratate n mai multe serii cu etanol ( 30
% , 50 % , 70 % , 90 % , iar 100 % ) timp de 20 de minute la fiecare concentra ie pana au
ajuns la un punct critic de deshidratare. ( LADD 28000 ; LADD , Williston , VT ) .
Specimenele deshidratate au fost montate pe resturi dentare , acoperite prin pulverizarre cu
aur , i apoi au fost observate la SEM pentru caracterizarea morfologic a celulelor Saos - 2
(n = 3 lame/ grup ) . Cristalele de pe celulele expuse sau nu ( de control ) la sigilantul
endodontic au fost verificate prin intermediul EDS pentru a se identifica componenta chimica
a acestora ( n = 30 noduli / grup) . Sistemul a produs o tensiune de accelerare de 15 kV ( SEM
- EDS JSM - 7001F ; JEOL , Tokyo , Japonia ) .
 5

FIGURA 1 (A) viabilitatea Saos-2 (B) activitatea ALP dupa expunerea celulelor la diferiti
sigilanti: MTA-F, EP-SE, si ZOE. Celulele neexpuse au reprezentat grupul de control.
Insemnand +_ SEM (n=6/grup). *S-a observat o diferenta importanta intre grupul de control
si grupurile expuse la sigilantii endodontici. #A diferenta semnificativa la compararea
grupului de control cu grupurile expuse sigilantilor. Analiza variantei, Bonferroni(p<.01)
 6

Figura 2. (A)Grafic reprezentand nodulii de mineralizare de pe culturile de Saos-2, colorati

cu ARS(2%). CT- grup de control, MTA-F- celule Saos-2 expuse la MTA-Fillapex,
EP-SP- Saos-2 expuse la Epiphany SE , ZOE- Saos-2 expuse la Oxid de Zinc Eugenol.
Nodulii de mineralizare MTA-F sunt colorati cel maai intens(bar=100m)
(B)Analiza cantitativa a nodulilor de mineralizare dupa 21 de zile in cultura. Diferenta
intre grupuri este semnificativa. Analiza variantei prin testul Biferroni post test(p<.01)
 7

Analiza statistic
Rezultatele MTT , datele de activitate ale ALP , nodulii colorati de alizarin , i
procentajul atomic al elementelor chimice ( EDS de noduli mineralizate )
au fost evaluate printr-o singura metoda de analiza a varianei . Diferenele medii
ntre toate grupurile celule au fost comparate prin testul Bonferroni
post hoc i au fost considerate a fi semnificative la P < .01 .

Rezultate
Viabilitate celular:
Testul MTT a artat scdere semnificativ a viabilitii celulare pentru toti
sigilantii endodontici dup 1 , 2 , i 3 zile de expunere celulare comparativ cu grupul de
control . In ziua 7 , celulele Saos - 2 expuse la MTA F au manifestat o revenire dovada ca
citotoxicitatea a scazut ( Fig. 1 A ) . ZOE i EP- SE au prezentat efecte citotoxice persistente .
Grupurile ambelor materiale dentare au inregistrat o scdere semnificativ a viabilitii
celulare . expunerea la EP - SE redus semnificativ viabilitatea celular odata cu trecerea
timpului.

Activitatea ALP
Celulele Saos - 2 tratate cu materialele de testare au prezentat o scadere
semnificativa a activitatii metabolice si totodata nivele reduse ale activitatii ALP comparativ
cu lotul martor dup 1 i 2 zile de expunere ( Fig. 1B ) . Dup 7 zile de expunere , doar grupul
MTA - F demonstrat mbuntirea activitii ALP ( aproximativ de dou ori mai mare ,
comparativ cu grupul de control , P < .01 ) .

Mineralizare i ARS
Dup 21 de zile de expunere a celulelor , numai MTA - F avut un important efect
stimulator asupra formrii nodulilor de mineralizare. Celulele expuse la MTA-F au dat
nastere unui numr mai mare de noduli de mineralizare dect grupul de control . Mai mult
dect att , nodulii din MTA-F au aprut intens colorati n analiza microscopic ( Fig. 2A ) .
Analiza statistic a datelor ARS au artat diferene semnificative printre sigilanti ( Fig. 2B ) .
Au fost observati noduli ARS colorati la culturile de celule EP - SE dar ntr -o cantitate
semnificativ mai mica dect n MTA - F i grupurile de control . S-au observat rari noduli
mineralizare n culturile ZOE pe tot parcursul studiului( MTA - F > CT > EP - SE > ZOE ) .

Analiza morfologic (SEM )a celulelor Saos - 2 i a nodulilor de mineralizare

n grupuri de EP - SE i ZOE , nu a fost observata nici o diferenta intre morfologia
celulelor din mediile de cultura nonosteogenice ( fig. 3A i B , respectiv ) sau mediu
osteogenic ( Fig. 3E i F ) . Cu toate acestea , Saos - 2 expuse EP- SE i ZOE afi at
morfologie diferit fata de cea de control , i la niciuna din ele nu s-au observat noduli de
mineralizare . Pe scurt, au fost observate celule mai mici , cu o pierdere a integritii
membranei plasmatice , lucru ce asugereaza c are loc necroza celulara ( Fig. 3A , B , E , i
F) . In grupul MTA-F cu mediu nonosteogenic , am observat un strat de gel cu nanoparticule
precipitate ( Fig. 3D ) . Analiza SEM a morfologiei celulare a artat integritatea membranei
plasmatice i aderen la lamele de sticl dup 21 de zile de tratament MTA - F n mediu
osteogenic ( Fig. 3H) , dei noi am observat un numr mai mic de celule din grupele MTA - F
fata de celule din grupul martor . Analiza SEM a grupului MTA F a confirmat prezena a
numeroase cristale asemanatoare cu cele de de hidroxiapatit ( 0,2-0,8 mm ) depuse peste
lamela i ataate la membranele celulare ale Saos - 2 n mediu osteogenic att neexpuse cat i
 8

expuse la MTA - F ( fig. 3G i H , respectiv ) . Totu i , cristalele din grupa MTA - F avut
caracteristici morfologice diferite fata de cele observate la grupul de control . Noduli de
mineralizare din grupul MTA - F au o suprafa neteda, neregulata format din nanoparticule
sferice compacte , n timp ce noduli n culturile de control au artat o suprafa rugoas format
dintr-un agregat de nanoparticule sub form de bar .

Figura 3. Scanarea cu microscopul electronic de lamele cu Saos-2 n (AD) mediu

nonosteogenic i (EH) mediu osteogenic. (A i E) Saos-2, cu ntreruperi ale membranei
plasmatice dup expunerea la EP-SE. (B i F) moartea celulelor Saos-2 din grupul ZOE. (C i
G) Saos-2 i cristalite HAP din grupul de control. (D i H) microimagini ale
stratului de gel i ale membranei Saos-2 cu cristalite formate dupa expunerea la MTA-F. (I)
SEM ce arata suprafata neregulata a esantionului de celule epuse la MTA-F, care au fost
incubate n mediu osteogenic n aceleai condiii pentru scop comparativ (bar = 1
m[20000]).

Analiza EDS a Nodulilor de mineralizare

Analiza EDS a cristalelor din grupul control i MTA - F cultivate n mediu
osteogenic a confirmat formarea de hidroxiapatita( HAP ) i diferene n compoziia chimica
( Fig. 4A i B ) .Analiza EDS pe cristale de HAP din grupul MTA-F cu mediu osteogenic a
afiat varfuri proeminente de Ca , P , O , i Si . Urme de K , Z , N , Na , Mg i au fost
deasemenea detectate . Celulele expuse la MTA F prezinta depozite de nanocristalite chiar i
n mediul nonosteogenic . Cu toate acestea , principalele minerale din acest grup au fost de Ca
i Si ( Fig. 4C ) ; P nu a fost detectat . Numai analiza EDS a esantionului MTA - F a afi at un
vrf de Bi ( Fig. 4D ) . Analiza statistic a elementelor chimice a artat diferente
semnificative intre procentele de Si , P , i atomii Ca din cristalele din grupul MTA F
comparativ cu cristalele din grupul de control ( fig. 5). Raporturile de Ca/P din cristalele de
 9

HAP din grupul de control i MTA F cu mediu osteogenic au fost 2,01 i respectiv 1,5 .
Raporturile Si / Ca au fost de 0,18 , 1,18 , i 2,43 pentru grupul de control , pentru grupul
MTA-F cu mediu osteogenic si cristale de HAP si i respectiv pentru grupul MTA-F cu
mediu nonostegenic si nanocristale.

Discutie
Cimenturile si sigilantii pe baza de MTA au fost n centrul a numeroase
studii n domeniul endodontiei realizate de Torabinejad i colaboratorii sai ( 1 , 2 ) . Interesul
major n dezvoltarea materialelor endodontice pe baza de MTA este din cauza ca acest
material prezinta biocompatibilitate bioactivitate , i osteoconductivitate excelente. ( 17 ) . In
acest studiu , am evaluat bioactivitatea un sigilant endodontic inedit , MTA Fillapex , si
capacitatea lui de a induce mineralizare n de cultura de celule umane Saos - 2 . Linia de
celule SAOS - 2 are o bine documentata caracterizare , n special in ceea ce priveste ALP
osoasa si proprietatea de a depune o matrice extracelulara capabila de mineralizare(13).

Figura 4. EDS cristalitelor de hidroxiapatita din cultura de celule Saos-2 n mediu osteogenic
(A) neexpus i (B) sunt expuse la MTA-F si afieaza vrfuri mari de Ca, P, i
O. (C) EDS a nanocristalitelor din grupul MTA-F n mediu nonosteogenic. (D) EDS unei
probe de MTA-F n scop comparativ.

Rezultatele MTT artat c toate materialele , MTA - F , EP - SE , i ZOE , a prezentat un efect

citotoxic . Citotoxicitatea MTA - F a fost probabil legat de prezena rinii n acest material
sau de eliberarea de arsenic , un metal greu care poate fi gsit ca un contaminant n MTA (18)
. Arsenicul reacioneaz cu tioli de proteine iar expunerea la concentraii ridicate din acest
element poate induce genotoxicitate . Dup 7 zile de expunere la MTA - F ,culturi de celule au
aratat recuperare evidenta de viabilitate . In aceasta perioada eantionul MTA - F a fost
stabilit . Acest lucru sugereaz faptul c timpul de priz lung al MTA - F poate juca un rol n
citotoxicitatea sa, datorit scurgerilor de compui toxici existente pe perioada prizei
materialului . Interesant , MTA F a meninut activitatea antibacterian timp de 7 zile de la
amestec .( 19 ) . Mai trziu , cu toate acestea ,nu a fost detectat nici un efect antibacterian .
 10

Efectul antibacterian al MTA - F a fost legat de componenta sa rinica i de pH-ul cuprins

ntre 10.14-10.5 c MTA - F il prezinta n suspensie . Citotoxicitatea observat la EP - SE i
ZOE , n studiul de fa are fost descrise ( 14 , 20 , 21 ) . Dou motive posibile pentru
citotoxicitatea crescuta a EP - SE includ rezidurile de monomer nereacionat cum ar fi 2 -
hidroxietil metacrilat ( HEMA ) eliberat de compozitul cu dublu efect si de particule de
umplere de eliberate ( 21 ) . Cimenturile ZOE sunt cunoscut ca determin inflama ie i
resorbie osoasa in vivo . Mai mult dect att , s-a demonstrat ca in vitro eugenolul activeaza
factorul nuclear kappa B i induce expresia ciclooxigenazei - 2 , vacuolizare , i toxicitate n
celule de osteosarcom umane ( 15 ) .
ALP este un marker recunoscut de diferentiere a osteoblastilor i o enzim esenial n
procesul de nucleaie a hidroxiapatitei . Citotoxicitatea iniial a MTA - F cauzeaza , eventual,
o scdere a activitii ALP in primele zile de expunere la materialul dentar . Cu toate acestea ,
celulele Saos - 2 au artat o semnificativa cretere a ALP dup 7 zile de expunere la MTA -
F , care sprijina ideea ca MTA-F isi recastiga biocompatibilitate i bioactivitate dupa ce priza
este completa. Activitatea ALP n acest studiu a fost similara cu cea a celulelor Saos 2 cnd
au fost expuse la materiale de obturatie radiculara pe baz de MTAdup 3 zile de
tratament ( 22 ) .
Creterea activitii ALP a fost n concordan cu numarul semnificativ mai mare de
noduli colorati ARS observati n culturile de celule Saos - 2 care au fost expuse la MTA
F. . In plus , nodulii de mineralizare colorati din grupul MTA -F aprut mai intens colorati la
microscopul optic .
Aceste constatari au sugerat c MTA - F are potentialul de a induce formarea de noduli
mineralizare . Mai mult dect att , aceast posibilitate a condus la caracterizarea nodulilor
mineralizate prin SEM / EDS . Surprinzator , majoritatea nodulilor mineralizate observati n
SEM ai grupul MTA - F avut morfologie diferit fata de noduli mineralizate din grupul de
control . Diversele condiii de nucleaie a hidroxiapatitei pot explica aceast diferen n
morfologia nanocristalitelor .
Nucleatia este primul pas n biomineralizare i cere ca limita energiei libere sa fie dep ita ,
ceea ce determina mrimea i tiparul de formare a cristalelor minerale prin rolul de mediator
de multor substraturi organice i anorganice ( 23 ) . Super- saturaia , ioni strini .
Membran celulara , i biomolecule cum ar fi proteinele matricei osoase , poat aciona ca
ageni de reglare n controlul configuraiei cristalelor HAP . n grupul de control , confluenta
a celulelor Saos - 2 asociata cu prezena masiv a biomoleculelor matricii determina ablonul
i locatia pentru un proces de nucleaie heterogen .

Figura 5 procentajul de atomi din cristalite; * i # reprezint diferenta semnificatva

diferen in continutul de P, Ca, i Si ntre cristale ale diferitelor grupuri.
 11

Analiza de varian, testul Bonferroni post (P <.01)

Prezenta biomoleculelor scade bariera de energie ,ce defavotizeaza procesil de
nucleatie i mbuntete compatibilitatea structurala ntre faza cristalin i substrat ,
promovarea sinergia structural a cristalelor de HAP . Pe de alt parte, este posibil c MTA
F sa fi promovat un mediu extrem de saturat cu ioni strini , un numr mai mic de celule , i
un hidrogel de nucleaie deCa- Si. A fost demonstrat c super- saturaie relativ crescuta d
natere la un ansamblu compact i aleatoriu a cristalelor de HAP ( 23 ) . n plus , silicatul de
calciu hidrat este principalul produs al reaciei dintre MTA cu cimentul silicat de calciu ( 24 )
Prin urmare ,caracterizarea SEM a diferitelor morfologi a cristalelor de HAP din grupul
MTA - F , mpreun cu analiza EDS a cristalitelor , a artat c Ca i Si se scurg din materialul
dentar participat la procesul de nucleatie a cristalelor de HAP , probabil prin formarea de
situsuri de nucleatie din hidrogel Ca-Si .

Studiile anterioare au aratat ca ionii de Ca i Si levigheaza MTA i cimentul silicat de calciu

n soluie ( 24 ) . s-a demonstrat ca bioglass-ul i silicatul tricalcic elibereaza siliciu la un
nivel de 50 la 100 mg / l n mediu de cultur celular ( 25 ) .
Vrfurile puternice pentru Ca , P , i Si din analiza EDS a cristalelor din grupurile de
control i MTA - F sunt sugestive pentru depunerile fosfat de calciu . Raportul Ca / P de 1,5 la
2,0 observat n analiza elementar a cristalitelor din MTA - F si, respectiv, grupurile de control
este n concordan cu etapa de maturare a apatitei , n care ionii de carbonat pot nlocui ioni
de fosfat ( tip B apatita carbonat , de tip B CAp ) sau ioni de hidroxil ( de tip A apatit carbonat
, tip A CAp ), din structura apatitei ( 26 ) . Diferene semnificative n raporturile atomice Si /
Ca s-au observate ntre grupul de controlul , grupul MTA-F/osteogenic , i grupul MTA-F /
nonosteogenic . Dou posibiliti distincte ar putea explica raportul mare Si / Ca n cristaleler
din MTA - F /grup osteogenic : unul este apariia coprecipitarii silicatului cu apatit .
Metasilicatul este solubil ntr-un mediu apos n care reacioneaz cu un gel-like de silicat
insolubil polimerizat formtor de calciu.( 25 ) . Cealalt posibilitate este nlocuirea de siliciu cu
fosfor n reeaua de apatit a unor cristale (27) , dei nu a existat diferen statistic n con inut
P al cristalelor din grupul de control i cristalele din grupurile MTA-F/osteogenic din acest
studiu . n grupul MTA - F / nonosteogenic ,raportul Si / Ca de 2,43 reflect prezena unui gel
hidratat de calciu silicat , o granulaie fin i un gel silicat hidratat foarte dezorganizatce
contine grupari de Si-OH care poate oferi situsuri de nucleatie pentru formarea apatitei.( 28 ,
29 ) . Interesant ,prezena de siliciu din sigilantul MTA - F din cadrul cristalelor de HAP
mbuntete potenialul de bioactivitateal sigilantului deoarece siliciu este un element
esenial pentru creterea normal a osului i esuturilor conjunctive . Siliciul dovedit a stimula
sinteza de ADN , activitatea ALP , activitatea osteocalcinei , i proliferarea fibroblastelor
( 30 , 31 ) .
n ciuda efectului initial citotoxic ce dureaza pe durata prizei materialului ,sigilantul
endodontic MTA Fillapex poate fi considerat un material de promitator pentru tratamentele
endodontice , avnd n vedere potenialul su bioactiv . In acest studiu , MTA - F a demonstrat
n mod clar capacitatea de a stimula situsurile de nucleatie pentru formarea cristalelor de
apatita n cultura de celule osteoblast-like umane . Este nevoie de analize suplimentare
pentru a elucida dac siliciu i alte componente minerale ale acestui material sunt ncorporate
n reteaua cristalina a apatitei.

Bibliografie
1. Torabinejad M, Hong CU, McDonald F, Pitt Ford TR. Physical and chemical properties
of a new root-end filling material. J Endod 1995;21:34953.
2. Torabinejad M, White DJ. United States Patent 5, 415, 547 USPTO. Patent Full Text
and Image Database 1995.
3. Parirokh M, Torabinejad M. Mineral trioxide aggregate: a comprehensive literature
 12

reviewpart I: chemical, physical, and antibacterial. J Endod 2010;36:1627.

4. Holland R, Filho JA, de Souza V, Nery MJ, Bernabe PF, Junior ED. Mineral trioxide
aggregate repair of lateral root perforations. J Endod 2001;27:2814.
5. De Deus G, Petruccelli V, GurgelFilho E, Coutinho-Filho T. MTA versus Portland
cement as repair material for furcal perforations: a laboratory study using a polymicrobial
leakage model. Int Endod J 2006;39:2936.
6. Bonson S, Jeansonne BG, Laillier TE. Root-end filling materials alter fibroblast
differentiation. J Dent Res 2004;83:40813.
7. Nakayama A, Ogiso B, Tanabe N, Takeichi O, Matsuzaka K, Inoue T. Behavior of bone
marrow osteoblast-like cells on mineral trioxide aggregate: morphology and expression
of type I collagen and bone-related protein mRNAs. Int Endod J 2005;38:20310.
8. Gomes-Filho JE, de FariaMD, Barnab_e PF, et al. Mineral trioxide aggregate but not lightcure
mineral trioxide aggregate stimulated mineralization. J Endod 2008;34:625.
9. Yasuda Y, Ogawa M, Arakawa T, Kodowaki T, Takashi S. The effect of mineral
trioxide aggregate on the mineralization ability of rat dental pulp cells: an in vitro
study. J Endod 2008;34:105760.
10. Bortoluzzi EA, Guerreiro-Tanomaru JM, Tanomaru-Filho M, Duarte MAH. Radiographic
effect of different radiopacifiers on a potential retrograde filling material.
Oral Surg Oral Med Oral Pathol Oral Radiol Endod 2009;108:62832.
11. Corn_elio ALG, Salles LP, Campos da Paz M, Cirelli JA, Guerreiro-Tanomaru JM,
Tanomaru-Filho M. Cytotoxicity of Portland cement with different radiopacifying
agents: a cell death study. J Endod 2011;37:20310.
12. Camilleri J. The physical properties of accelerated Portland cement for endodontic
use. Int Endod J 2008;41:1517.
13. McQuillan DJ, Richardson MD, Bateman JF. Matrix deposition by a calcifying human
osteogenic sarcoma cell line (SAOS-2). Bone 1995;16:41526.
14. Al-Hiyasat AS, Tayyar M, Darmani H. Cytotoxicity evaluation of various resin-based
root canal sealers. Int Endod J 2010;43:14853.
15. Lee Y, Yang S, Ho W, Lee YH, Hung S. Eugenol modulates cyclooxygenase-2 expression
through the activation of nuclear factor kappa B in human osteoblasts. J Endod
2007;33:117782.
16. Westgard JO, Barry PL, Hunt MR, Groth T. A multi-rule Shewhart chart for quality
control in clinical chemistry. Clin Chem 1981;27:493501.
17. Torabinejad M, Parirokh M. Mineral trioxide aggregate: A comprehensive literature
reviewpart II: leakage and biocompatibility investigations. J Endod 2010;36:
190202.
18. Bramante CM, Demarchi AC, Moraes IG, et al. Presence of arsenic in different types
of MTA and white and gray Portland cement. Oral Surg Oral Med Oral PatholOral
Radiol Endod 2008;106:90913.
19. Morgental RD, Vier-Pelisser FV, Oliveira SD, Antunes FC, Cogo DM, Kopper PM. Antibacterial
activity of two MTA-based root canal sealers. Int Endod J 2011;44:112833.
20. Versiani MA, Carvalho-Junior JR, Padilha MI, Lacey S, Pascon EA, Sousa-Neto MD. A
comparative study of physicochemical properties of AHPlus and Epiphany root canal
sealants. Int Endod J 2006;39:46471.
21. Yamanaka Y, Shigetani Y, Yoshiba K, Yoshiba N, Okiji T. Immunohistochemical analysis
of subcutaneous tissue reactions to methacrylate resin-based root canal sealers.
Int Endod J 2011;44:66975.
22. Gandolfi MG, Perut F, Ciapetti G, Mongiorgi R, Prati C. New Portland cement-based
materials for endodontics mixed with articaine solution: a study of cellular
response. J Endod 2008;34:3944.
23. Jiang H, Liu XY. Principles of mimicking and engineering the self-organized structure
of hard tissues. J BiolChem 2004;279:4128693.
24. Camilleri J. Hydration characteristics of calcium silicate cements with alternative radiopacifiers
used as root-end filling materials. J Endod 2010;36:5028.
25. Wang X, Ito A, Sogo Y, Li X, Oyane A. Silicate-apatite composite layers on external
fixation rods and in vitro evaluation using fibroblast and osteoblast. J Biomed Mater
Res 2010;92A:11819.
26. Gandolfi MG, Taddei P, Tinti A, Prati C. Apatite-forming ability (bioactivity) of Pro-
Root MTA. Int Endod J 2010;43:91729.
27. Gibson IR, Best SM, Bonfield W. Chemical characterization of silicon-substituted
hydroxyapatite. J Biomed Mater Res 1999;44:4228.
28. Oliveira AL, Malafaya PB, Reis RL. Sodium silicate gel as a precursor for the in vitro
nucleation and growth of a bone-like apatite coating in compact and porous polymeric
structures. Biomaterials 2003;24:257584.
29. Carlisle EM. Silicon: a possible factor in bone calcification. Science 1970;167:
27980.
30. Reffitt DM, Ogston N, Jugdaohsingh R, et al. Orthosilicic acid stimulates collagen
type 1 synthesis and osteoblastic differentiation in human osteoblast-like cells
in vitro. Bone 2003;32:12735.
31. Hanasono MM, Lum J, Carroll LA, Mikulec AA, Koch RJ. The effect of silicone gel on
basic fibroblast growth factor levels in fibroblast cell culture. Arch Facial PlastSurg
2004;6:8893.