MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

CENTRUL DE EXCELEN N ENERGETIC I ELECTRONIC

CATEDRA: ELECTROTEHNICA

Referat
La disciplina: Surse regenerabile de energie

Tema: Energia si mediul

A elaborat: Elevul grupei EN 0113

Colnic Victor

A verificat: Profesor SRE

Iliev Dmitri

Chiinu 2017
 Energia i mediul
Alturi de fenomene de o amploare deosebit, precum rata ridicat la care populaia
globului continu s se mreasc, creterea asociat i inevitabil a consumului de
energie, descreterea resurselor minerale i realitatea rezultant a deteriorrii
ngrijortoare a mediului ambiant, nsoit de nclzirea global, societatea
contemporan este confruntat cu o triad de probleme foarte complexe creterea
economic i demografic, consumul de energie i de resurse, conservarea mediului
nconjurtor cu alte cuvinte, lumea se gsete astzi n faa unei trileme fr
precedent.
Energia este un produs cu o mare valoare economic, social, strategic i politic.
Este indispensabil pentru ntreaga economie a unei ri, respectiv pentru industrie,
servicii i activiti sociale. Lipsa accesului la energie are consecine mari, iar rolul
strategic i politic al energiei a fost n mod clar evideniat n ultimii 30-40 de ani de
diferitele crize petroliere sau energetice, conflicte regionale, care au degenerat n
rzboaie, avarii energetice grave, tensiuni sociale sau erori n politica energetic a
unei ri.
Ca particulariti specifice ale sectorului energetic ies n eviden, n mod special,
patru dintre acestea: n primul rnd, este caracterizat de o inerie mare, cu o diferen
de timp ntre decizie i realizare practic de ordinul a 4-15 ani; n al doilea rnd,
alturi de sectorul transporturilor, este principalul contribuitor la poluarea ambiental
i schimbrile climatice; n al treilea rnd, necesit investiii considerabile, de multe
ori foarte greu de obinut; n al patrulea rnd, este absolut necesar existena unui
cadru instituional i legislativ adecvat, precum i a unei strategii energetice pe termen
mediu i lung, nsoite de politici energetice naionale i instrumente specifice
economiei libere.
Dac ecologia i dezvoltarea economic au fost considerate un timp antagonice, dup
Conferina de la Rio de Janeiro din 1992, s-a adoptat ca o sintagm esenial
conceptul dezvoltrii durabile, bazat pe posibila complementaritate a soluiilor
economice i a celor ecologice pentru dezvoltarea uman.
Dezvoltarea economic i protecia mediului natural pot fi compatibile n cadrul
dezvoltrii durabile, concept consolidat sub egida ONU, ncepnd cu Raportul
Brundtland (1987). Dezvoltarea durabil este un proces n continu evoluie, care
urmrete perfecionarea economiei, a societii i a condiiilor de mediu, pentru
beneficiul generaiei actuale i al celor viitoare. Aceast definiie evideniaz
complexitatea deciziilor cu care se confrunt legiuitorii, guvernele i societatea civil
n ansamblu i sugereaz msurile care trebuie luate pentru a crea o lume n care s se
poat tri.

Dezvoltarea durabil asumat de o ar presupune ndeplinirea simultan a

urmtoarelor obiective: progresul social general acordnd n acelai timp atenie
nevoilor fiecrui membru al societii n parte; protecia eficient a mediului
nconjurtor, stoparea i controlarea procesului de nclzire global i schimbri
climatice; asigurarea unui nivel ridicat i stabil de cretere economic i, implicit, de
ocupare a forei de munc.
Evaluarea problemelor de mediu, n ultimii 35-40 de ani, a nregistrat o agravare
continu a condiiilor ambientale. Succesiv au fost parcurse urmtoarele etape: pentru
nceput, s-a vorbit despre poluarea mediului nconjurtor, pentru ca apoi modul de
abordare s fie acela al gazelor cu efect de ser (GES), n mod deosebit dioxid de
carbon (CO2); n continuare, s-a dovedit existena nclzirii globale, avnd ca efect
schimbrile climatice, pentru ca, n ultima perioad de timp, s se manifeste o serie de
catastrofe ecologice.
n acelai interval de timp, contextul general i reglementrile s-au schimbat
fundamental. Pn n 1990, preocuprile generale se refereau practic exclusiv la
energie, pentru ca apoi s apar dihotomia energie mediu; n zilele noastre, cei doi
factori majori s-au inversat, respectiv mediu energie, pentru ca n perspectiva
urmtoarelor decade s rmn ca factor de control mediul. S-a ajuns la concluzia c
temperatura Pmntului nu trebuie s creasc cu mai mult de 2o C fa de anii 1900,
cnd temperatura medie a Pmntului era de 14o C. Astzi, aceast valoare este de
aproape 15o C i este deja o preocupare general pentru a limita aceast cretere.
Cauza principal a nclzirii globale o constituie emisiile de GES, n special CO2,
provenite din activitile energetice i industriale.
Politica energie mediu a Uniunii Europene, n care trebuie s se ncadreze i
Romnia, are ca obiectiv strategic reducerea emisiilor de GES n medie cu 20% pn
n anul 2020, iar n perspectiv cu 40% pn n 2030 i cu 80% pn n 2050, fa de
anul 1990. Se prevede folosirea surselor regenerabile de energie i creterea eficienei
energetice, respectiv reducerea pierderilor de energie. Activitatea energetica este
responsabila de existenta poluantilor in proportie de peste 50% din emisiile de metan
si monoxid de carbon, aproximativ 90% din emisiile de dioxid de sulf, aproximativ
88% din emisiile de oxizi de azot, aproximativ 72% din cantitatea de pulberi in
suspensie evacuate in atmosfera si aproximativ 99% din emisiile de dioxid de carbon.
In Romania, sectorul energetic a contribuit ca factor major de degradare a mediului
prin dezvoltarea centralelor electrice pe carbuni inferiori. Poluarea in acest sector
poate fii cauzata de procesul de productie a energiei primare, de transport, conversie
si consum. Sectorul energetic contribuie la emisia in atmosfera a unor cantitati
insemnate de dioxid de sulf (SO2), monoxid de carbon (CO), dioxid de carbon (CO2),
oxizi de azot (NOx), particule fine, precum si la deversarea de ape reziduale.Pentru
reducerea impactului sectorului energetic asupra mediului Romania a transpus in
legislatia romaneasca in anul 2003 Directiva 2001/80/CE pentru limitarea emisiilor in
aer ale anumitor poluanti proveniti din instalatii mari de ardere. Acest act normativ
vizeaza limitarea emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi din instalatiile
mari de ardere, si anume instalatiile care au putere termica mai mare de 50 MW
termici.Sectorul energetic cuprinde urmatoarele activitati: extractia si prepararea
carbunelui; extractia petrolului si gazelor naturale; extractia si prepararea minereurilor
radioactive; industria de prelucrare a titeiului; productia, transportul si distributia de
energie electrica si termica, gaze si apa calda.
Unitatile de productie sunt: termocentralele, hidrocentralele si centrala nuclearo-
electrica de la Cernavoda.
Termocentralele reprezinta sursa cea mai importanta, care polueaza aerul prin
procesele de combustie si care genereaza emisii de gaze cu efect de sera (oxizi de
azot, oxizi de sulf, CO2) afectand calitatea atmosferei. Apa calda rezultata in urma
racirii aburului in condensatoare, modifica parametrii calitativi ai apelor de suprafata,
cu consecinte asupra faunei si florei acvatice; depozitele de zgura si cenusa afecteaza
calitatea aerului din zona (prin spulberari de cenu# 444g67e 1;a) si a apelor subterane.
Accidentele produse la termocentrale, scaparile de produse petroliere, afecteaza
calitatea apelor de suprafata si a solului.

ENERGII NECONVENTIONALE
Sursele regenerabile detin un potential energetic important si ofera disponibilitati
nelimitate de utilizare pe plan local si national. Ca surse de energie regenerabile si
neconventionale sunt: energia radiatiei solare, denumita energie solara, energia
hidraulica a acumularilor de apa, exploatata in amenajari hidrotehnice, energia
valurilor si a mareelor, energia geotermala, energia eoliana, energia continuta in masa
lemnoasa si in alte materii vegetale care formeaza impreuna categoria combustibilului
solid, denumita biomasa, energia continuta in produse secundare gazoase obtinute
prin fermentare din materii reziduale organice (alcatuind categoria de combustibil
gazos- biogas), energia continuta in produse lichide obtinute prin distilarea materiei
organice fermentate (alcatuind categoria de combustibil lichid-alcool carburant) etc.
Romania dispune de un potential important de resurse regenerabile: energie
hidroelectrica, biomasa, energie solara, eoliana si geotermala.
Energia solara consta in radiatii calorice, luminoase sau de alta natura emise de soare.
Energia solara reprezinta cea mai sigura sursa de energie, fiind practic inepuizabila si
reprezintand cea mai curata forma de energie; cantitati uriase din aceasta energie stau
la baza a aproape tuturor proceselor naturale de pe planeta.

Caldura obtinuta cu ajutorul instalatiilor solare (panoul solar colector plat, tuburi cu
vid) se poate folosi la alimentarea cu energie termica a locuintelor si birourilor,
pregatirea apei calde menajere, incalzirea piscinelor si pentru instalatiile de aer
conditionat. De asemenea, energia solara poate fi transformata direct in energie
electrica prin intermediul panourilor fotovoltaice.
Datorita faptului ca se intampina destule greutati in folosirea energiei solare, exista un
numar redus de instalatii de captare si conversie a energiei solare cu productie de
energie electrica inca foarte mica si, chiar la nivelul actual, nu acopera mai mult de
2% din consumul de energie al statelor industriale dezvoltate.
In Romania s-au identificat cinci zone geografice (zona 0 - IV), diferentiate in functie
de nivelul fluxului energetic masurat. Distributia geografica a potentialului energetic
solar releva ca mai mult de jumatate din suprafata Romaniei beneficiaza de un flux
anual de energie cuprins intre 1000 kWh/m2-an si 1300 kWh/m2-an .
Potentialul energetic al sistemelor solaro-termale este evaluat la circa 1.434 mii
tep/an, iar cel al sistemelor fotovoltaice la circa 1.200GWh/an.
Cea mai mare parte a energiei regenerabile din Romania este produsa in acest moment
in domeniul hidroenergetic. Potrivit ultimelor evaluari, potentialul hidroelectric tehnic
amenajabil al Romaniei este de 36.000 GWh/an, din care se pot valorifica in conditii
de eficienta economoca circa 30.000 GWh/an si prezinta o putere instalata de circa
8.000 MWh/an evaluata pentru an hidrologic mediu. Astfel, gradul de valorificare al
potentialului tehnic amenejabil este in prezent de 48%, iar al potentialului economic
amenajabil este de 57,8%.
Cea mai importanta hidrocentrala ramane Centrala Portile de Fier I, aflata pe Dunare,
si de asemenea reprezinta cea mai mare centrala hidroenergetica din Europa.Sistemele
hidroenergetice si de navigatie Portile de Fier I (SHEN PF I) si Portile de Fier II
(SHEN PF II) totalizeaza o putere instalata de 2.532 MW si o productie medie anuala
de energie la functionare cu sarcina zilnica variabila de 12.782 GWh/an, rezultand o
durata medie de utilizare a puterii instalate de aproximativ 5.190 ore/an.Din productia
totala de energie a ansamblului celor doua uzine, in anul mediu, 23% reprezinta
energia de varf, aproximativ 42% energia de semivarf si numai 35 % este energia de
baza. SHEN Portile de Fier I devine o uzina cu o elasticitate sporita in ceea ce
priveste utilizarea stocului zilnic disponibil. Se reduc simtitor efectele nefavorabile pe
care le are functionarea uzinei in regim variabil asupra navigatiei si exploatarii
instalatiilor portuare in aval.La proiectele cu aplicare comuna intre Romania si Olanda
privind cooperarea sub auspiciile Protocolului de la Kyoto, S.H. Hidroelectrica a
participat la Programul ERUPT2001 cu proiectul Modernizarea a trei hidroagregate
de la centrala Portile de Fier I proiect care a fost selectat pentru contractare.
Tendintele generale privind productia de energie depind de debitul mediu anual
afluent al Dunarii, precum si de distributia acestuia. Deoarece nu exista o prognoza
pentru urmatorii ani, valorile de proiect a energiei productibile pentru anul mediu
hidrologic sunt: la Portile de Fier I de 5.120 GWh, iar la Portile de Fier II de 1.290
GWh.In ce priveste grupurile hidroenergetice , 37% din totalul acestora au durata de
functionare normata depasita. In perioada 2000 - 2005 au fost reabilitate, prin
retehnologizare si modernizare, capacitati de productie a caror putere insumata este de
900 MW. Sporul de putere obtinut prin modernizarea acestor capacitati este de 101,4
MW. Pentru perioada 2006 - 2020 programul de reabilitare a grupurilor
hidroenergetice vizeaza retehnologizarea si modernizarea unor capacitati de productie
a caror putere instalata insumeaza 2.328 MW. Urmare a modernizarilor se va obtine
un spor de putere de 69 MW si o crestere a energiei produse intr-un an hidrologic
mediu de 416 GWh/an. Energia totala care poate fi produsa suplimentar de grupurile
ce se vor retehnologiza in perioada 2006-2020 este estimata la 5.500 GWh.In
Regiunea 1 Nord-Est in cadrul unui proiect de tip JI (Joint Implementation) vizand
implementarea in comun a Protocolului de la Kyoto, derulat in parteneriat cu
Danemarca, a fost finalizata si pusa in functiune (in anul 2004) in municipiul Vatra
Dornei, o centrala termica, cea mai mare de acest tip din Romania, care utilizeaza
biomasa (rumegus, alte deseuri lemnoase). Aceasta furnizeaza caldura pentru
aproximativ o treime din municipiul Vatra Dornei si conduce la o reducere importanta
a emisiilor de gaze cu efect de sera, comparativ cu arderea combustibililor fosili. De
asemenea, energia termica obtinuta are costuri mai mici in raport cu cea pe baza de
combustibili fosili. In regiune exista cateva societati care produc carburant biodiesel:
S.C. Romdas s.r.l. Botosani, S.C. Ulerom S.A. Vaslui, S.C. Biodiesel Bioetanol S.R.L.
din judetul Suceava.
Potentialul national energetic al biomasei este de circa 7.594 mii tep/an, din care
15,5% reprezinta reziduuri din exploatari forestiere si lemn de foc, 6,4% rumegus si
alte resruri din lemn, 63,2%deseuri agricole, 7,2% deseuri menajere si 7,7% biogaz.O
alta sursa de energie este cea geotermala, care poate fi exploatata in special in statiuni.
Centralele geotermale folosesc cadura pamantului pentru a transforma apa in vapori,
aburul produs actinand o turbina care produce electricitate Romania are cel de-al
treilea potential geotermal din Europa, dupa Italia si Grecia. Cele mai bogate resurse
geotermale din Romania pot fi gasite la Tusnad Bai. Cinci izvoare au temperaturi
peste 100C. Rezerva exploatabila nationala este de aproximativ 167 mii tep/an
resurse de joasa entalpie, din care in prezent se valorifica circa 30 mii tep/an.
Capacitatea totala instalata in Romania este de 320 MWh (pentru o temperatura de
referinta de 300C).
La nivelul regiunii 4 SV Oltenia in anul 2007 s-a realizat sistemul de incalzire
centralizat in orasul Calimanesti, prin utilizarea zacamantului geotermal existent in
zona, utilizand o cantitate de 214.673 mc apa geotermala la o temperatura medie de
196C si presiune 0,5 barr. Se preconizeaza ca si o parte a orasului Olanesti sa fie
incalzita in urmatorii ani folosindu-se ca sursa de energie apa geotermala.
In judetul Valcea isi desfasoara activitatea de producere biodiesel (incepand cu anul
2007) un numar de 5 societati comerciale care au o capacitate de productie insumata
de aproximativ 3.000 tone biodiesel/luna. Deseurile lemnoase sunt valorificate in
special in partea nordica a judetului Valcea in mici centrale termice de care deservesc
locuinte individuale sau mici unitati de productie.
In Regiunea 5 Vest, in orasul Nadlac (judetul Arad) se foloseste apa geotermala ca
sursa pentru producerea energiei termice. Societatea Apoterm Nadlac utilizeaza
temperatura apei subterane pentru producerea agentului termic de incalzire.
Resursele energetice primare existente si utilizate pe teritoriul judetului Timis sunt
apele geotermale, exploatate in cadrul centralelor termice din localitatile Sannicolau
Mare, Lovrin si Jimbolia. Forajele de apa geotermala au fost executate si apartin
firmei S.C. Foradex S.A. Bucuresti, care livreaza beneficiarilor si consiliilor locale
apa termala.
Energia eoliana este sursa de energie cu cea mai rapida dezvoltare la nivel mondial, o
tehnologie moderna, curata eflcienta care ofera o raza de speranta pentru un viitor
bazat pe tehnologie durabila si nepoluanta. In ultimul deceniu au fost inregistrate
progrese enorme in acest domeniu.
Potentialul teoretic eolian national este de 23TW/an, iar potentialul tehnic amenajabil
este estimat la 8 TW/an.
Aceasta sursa de energie electrica nu constituie un impact semnificativ asupra
mediului prin functionarea ei. Turbinele eoliene fiind investitii de tip nou pentru tara
noastra, nu exista un precedent care sa scoata in evidenta un eventual impact asupra
biodiversitatii (avifaunei) pe o perioada de cativa ani, singurul factor de mediu
presupus a fi posibil de afectat.
In Regiunea 2 Sud-Est in judetul Tulcea exista cinci turbine eoliene amplasate pe
teritoriul administrativ al orasului Macin si al comunelor Baia, Valea Nucarilor,
Topolog, iar punerea in functiune a acestor turbine a inceput in ultimele luni ale
anului 2006. Deasemenea sunt in derulare proiecte pentru amplasarea altor turbine
eoliene pentru producerea energiei electrice in zonele Topolog, Dorobantu, Cerna,
Macin, Valea Nucarilor, Bestepe-Mahmudia, Baia, Stejaru, Casimcea, iar la sfarsitul
anului 2007 au fost depuse la A.P.M. Tulcea solicitari privind emiterea
avizului/acordului de mediu pentru parcuri cu peste 20 de centrale. In judetul
Constanta sunt 16 proiecte de exploatare a energiei eoliene pentru diferite
amplasamente.
La nivelul regiunii 3 Sud Muntenia in anul 2007 a fost utilizata biomasa ca sursa de
energie neconventionala, iar in judetul Ialomita, in scopul incalzirii termice si in
fluxul tehnologic. In judetul Giurgiu s-a depus documentatia necesara in vederea
autorizarii unei centrale eoliene, pe o suprafata de 10.093 m2.

La nivelul Regiunii 6 Nord-Vest in municipiul Oradea (judetul Bihor) unele puncte

termice folosesc ca agent termic primar energia geotermala. Din punct de vedere
geotermal, Oradea este impartita in 5 zone, potentialul geotermal fiind estimat la
200.000 Gcal din care se utilizeaza 65.000 Gcal. Acest potential geotermal este dat de
13 sonde existente pe raza municipiului Oradea. Incepand cu anul 2005 S.C
Electrocentrale S.A Oradea a trecut cazanul nr. 6 la functionarea cu biomasa, respectiv
porumb boabe. Aceasta solutie prezinta urmatoarele avantaje: investitie minima,
reducerea poluarii si scaderea pretului la gigacalorie.
Pe raza judetului Bistrita - Nasaud societatea S.C. Blum Impex S.R.L. detine o
centrala eoliana, iar pe raza judetului Cluj se gaseste parcul eolian din localitatea
Cutca (comuna Sanmartin, judetul Cluj).
Pentru Regiunea 7 Centru in judetul Covasna, o initiativa de mare importanta in
domeniul utilizarii resurselor regenerabile si in special al rumegusului drept
combustibil a fost implementarea unui proiect in acest sens, in orasul Intorsura
Buzaului, a fost finalizat proiectul, prin programul Rumegus 2000, care implica in
total cinci orase din Romania.In prezent, in judetul Harghita exista sisteme
functionale de producere a energiei din biomasa, un exemplu in acest sens fiind
sistemul centralizat pe baza de rumegus de la Vlahita. In municipiul Miercurea Ciuc a
inceput producerea de energie din biomasa (mai precis din peleti), la ora actuala 3
centrale termice deservesc cu energie alternativa tot atatea zone de locuit.
Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila prevede o serie de masuri care vor
contribui la reducerea impactului asupra mediului in sectorul energetic: reducerea
emisiilor in acest sector; promovarea eficientei energetice, utilizarea combustibililor
curati si a resurselor regenerabile de energie; evaluarea si luarea in considerare, la
analiza solutiilor energetice, a costului impactului acestora asupra mediului;
promovarea si stimularea producerii de energie din surse regenerabile; luarea in
considerare a producerii combinate (cogenerare) a energiei electrice si termice in
masura tot mai mare; valorificarea energetica a deseurilor, prin incinerarea acestora cu
producerea de energie electrica si/sau termica.
 MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

CENTRUL DE EXCELEN N ENERGETIC I ELECTRONIC

CATEDRA: ELECTROTEHNICA

Referat
La disciplina: Surse regenerabile de energie

Tema: Energia hidraulica

A elaborat: Elevul grupei EN 0113

Colnic Victor

A verificat: Profesor SRE

Iliev Dmitri

Chiinu 2017

Energia hidraulic reprezint capacitatea unui sistem fizic (ap) de a efectua un lucru
mecanic la trecerea dintr-o poziie dat n alt poziie (curgere). Datorit circuitului
apei n natur, ntreinut automat de energia Soarelui, energia hidraulic este o form
de energie regenerabil.
Energia hidraulic este o energie mecanic format din energia potenial a apei dat
de diferena de nivel ntre lacul de acumulare i central, respectiv din energia cinetic
a apei n micare. Exploatarea acestei energii se face actualmente n hidrocentrale,
care transform energia potenial a apei n energie cinetic. Aceasta e apoi captat cu
ajutorul unor turbine hidraulice care acioneaz generatoare electrice care n final o
transform n energie electric.Tot forme de energie hidraulic sunt i energia cinetic
a valurilor i mareelor.Energia hidraulic a fost folosit nc din antichitate. n India
se foloseau roile hidraulice la morile de ap. n Imperiul Roman morile ac ionate de
ap produceau fin i erau folosite de asemenea la acionarea gaterelor pentru tierea
lemnului i a pietrei. Puterea unui torent de ap eliberat dintr-un rezervor a fost
folosit la extracia minereurilor, metod descris nc de Pliniu cel Btrn. Metoda a
fost folosit pe larg n evul mediu n Marea Britanie i chiar mai trziu la extrac ia
minereurilor de plumb i staniu. Metoda a evoluat n mineritul hidraulic, folosit n
perioada goanei dup aur din California.n China i n extremul orient, ro i hidraulice
cu cupe erau folosite la irigarea culturilor. n anii 1830, n perioada de vrf a
canalelor, energia hidraulic era folosit la tractarea barjelor n sus i n josul pantelor
pronunate. Energia mecanic necesar diverselor industrii a determinat amplasarea
acestora lng cderile de ap.n zilele de azi utilizarea curent a energiei hidraulice
se face pentru producerea curentului electric, care este produs n acest caz cu costuri
relativ reduse, iar energia produs poate fi utilizat relativ departe de surse. O roat
hidraulic utilizeaz energia rurilor pentru a produce direct lucru mecanic.
La debite mici se exploateaz n principal energia potenial a apei. n acest scop se
folosesc roi pe care sunt montate cupe, iar aduciunea apei se face n partea de sus a
roii, apa umplnd cupele. Greutatea apei din cupe este for a care ac ioneaz roata. n
acest caz cderea corespunde diferenei de nivel ntre punctele n care apa este admis
n cupe, respectiv evacuat i este cu att mai mare cu ct diametrul ro ii este mai
mare.La debite mari se exploateaz n principal energia cinetic a apei. n acest scop
se folosesc roi pe care sunt montate palete, iar aduciunea apei se face n partea de jos
a roii, apa mpingnd paletele. Pentru a avea momente ct mai mari, raza roii trebuie
s fie ct mai mare.
Hidrocentrale
O hidrocentral utilizeaz amenajri ale rurilor sub form de baraje, n scopul
producerii energiei electrice. Potenialul unei exploatri hidroelectrice depinde att
de cdere, ct i de debitul de ap disponibil. Cu ct cderea i debitul disponibile
sunt mai mari, cu att se poate obine mai mult energie electric. Energia hidraulic
este captat cu turbine.Potenialul hidroenergetic al Romniei era amenajat n 1994 n
proporie de cca. 40 %. Centrale hidroelectrice aveau o putere instalat de 5,8 GW,
reprezentnd circa 40% din puterea instalat n Romnia. Producia efectiv a
hidrocentralelor a fost n 1994 de aproape 13 TWh, reprezentnd circa 24 % din
totalul energiei electrice produse. Actual puterea instalat depete 6 GW iar
producia este de cca. 20 TWh pe an. Cota de energie electric produs pe baz de
energie hidraulic este de cca. 22 - 33 %.
Microcentrale i picocentrale hidraulice
Prin microcentral hidraulic se nelege o hidrocentral cu puterea instalat de 5 -
100 kW, iar o picocentral hidraulic are o putere instalat de 1 - 5 kW. O picocentral
poate alimenta un grup de cteva case, iar o microcentral o mic a ezare.Deoarece
consumul de curent electric are variaii mari, pentru stabilizarea func ionrii se pot
folosi baterii de acumulatori, care se ncarc n momentele de consum redus i asigur
consumul n perioadele de vrf. Datorit faptului c curentul de joas tensiune produs
de generatorul microcentralei nu poate fi transportat convenabil la distan,
acumulatorii trebuie plasai lng turbin. Este nevoie de toate componentele unei
hidrocentrale clasice - mai puin barajul - adic sistemul de captare, conductele de
aduciune, turbina, generatorul, acumulatori, regulatoare, invertoare care ridic
tensiunea la 230 V, ca urmare costul unei asemenea amenajri nu este mic i solu ia
este recomandabil doar pentru zone izolate, care nu dispun de linii electrice.
Microcentralele se pot instala pe ruri relativ mici, dar, datorit fluctua iilor sezoniere
de debit ale rurilor, n lipsa barajului debitul rului trebuie s fie considerabil mai
mare dect cel prelevat pentru microcentral. Pentru o putere de 1 kW trebuie pentru
o cdere de 100 m un debit de 1 l/s. n practic, datorit randamentelor de
transformare, este nevoie de un debit aproape dublu, randamentul uzual fiind pu in
peste 50 %.
Centrale mareomotrice
O central mareomotric recupereaz energia mareelor. n zonele cu maree, acestea se
petrec de dou ori pe zi, producnd ridicarea, respectiv scderea nivelului apei.
Exist dou moduri de exploatare a energiei mareelor:
Centrale fr baraj, care utilizeaz numai energia cinetic a apei, similar cum morile
de vnt utilizeaz energia eolian.
Centrale cu baraj, care exploateaz energia potenial a apei, obinut prin ridicarea
nivelului ca urmare a mareei.
Deoarece mareea n Marea Neagr este de doar civa centimetri, Romnia nu are
potenial pentru astfel de centrale.

Energia micro-hidro (MHC)

In Romanaia, dezvoltarea MHC a fost In exclusivitate sustinuta de RENEL, serviciul
public care are monopolul asupra productiei si distributiei energiei electrice. In plus,
Legea Apelor specifica drepturile utilizatorilor, prioritatile, plata pentru utilizarea
apelor incluznd exploatarea energiei hidraulice.
Aproximativ 1/3 din potentialul estimat al microhidrocentralelor din tara este In
prezent amenajat.
Lund In consideratie diagnoza situatiei, activitatile de perspectiva In acest sector ar
trebui orientate In trei directii:
- reabilitarea MHC-lor existente;
- finalizarea MHC-lor aflate Inca In faza de constructie;
- realizarea unor noi MHC pentru dezvoltarea In continuare a potentialului hidraulic.
In plus, trebuie avuta In vedere dezvoltarea de MHC autonome pentru electrificarea
rurala care sa utilizeze o parte din vasta retea de ruri mici de care dispune Romnia si
al caror potential nu a fost inclus In cifrele mentionate anterior.
Inaintea Inceperii unor proiecte noi, interventia pentru reabilitarea centralelor
existente si terminarea proiectelor aflate In faza de constructie, pare a fi cea mai
urgenta actiune ce trebuie realizata In acest domeniu.
Una din alternativele posibile pentru reabilitarea MHC-lor ar putea fi aceea de a
atrage investitori independenti pentru finantarea proiectelor, precum si producatori de
energie privati. Acest caz pare promitator pentru Romnia In acest domeniu. Pe lnga
producerea de energie cu ajutorul surselor de energie regenerabila sunt asteptate si
beneficii pentru industria locala prin transfer de tehnologie pentru echipamente
eficiente si fiabile.
Datorita diferitelor dificultati inerente unor asemenea initiative In tara, ar trebui sa se
Inceapa cu un numar mic de MHC. Pentru demararea cu succes a unor programe si
economisirea timpului, Intr-o prima etapa, ar trebui abordate MHC cele mai
promitatoare. In studiile de fezabilitate ar trebui folosite date si metodologii adaptate
situatiei pietii. Rezultatele acestei etape vor constitui baza pentru succesul
programului viitor de reabilitare pe o scara mai larga.
In cazul MHC-lor aflate In constructie a fost investit un buget semnificativ, care nu
aduce nici un profit In prezent. Lund In consideratie ca practic, costul de exploatare
implicat In producerea energiei hidroelectrice (In comparatie cu centralele termice)
este neglijabil, pierderile de energie si bani sunt imense. De aceea, ar trebui data
prioritate finalizarii centralelor aflate In constructie, Incepnd cu cele aflate Intr-o
faza avansata a lucrarilor, fata de construirea unor centrale noi.
Proiectelor care sunt Intr-un stadiu avansat al lucrarilor ar trebui sa li se acorde
fonduri suplimentare pentru finalizarea lor Intr-un timp scurt si punerea In functiunea
acestor centrale. Pentru proiecte Intr-o faza mai putin avansata a lucrarilor (mai putin
de 20%), ar trebui considerate investitiile din sectorul particular, cum ar fi
producatorii independenti. In plus, ar trebui investigate combinatii Intre optiunile mai
sus mentionate.
Cele doua domenii de interventie mentionate pot fi considerate profitabile pentru
investitii pe termen scurt de implementare si cu rezultate ce conduc la economii de
combustibili, bani si cu un impact pozitiv asupra mediului.
Dezvoltarea microhidrocentralelor izolate trebuie initiata pentru unele comunitati
situate la distante mari de retea, din motive sociale si In vederea dezvoltarii regionale.
Implementarea acestor centrale ar trebui inclusa Intr-un plan de electrificare regionala
sustinut de stat.
Totusi RENEL, proprietarul celor mai multe MHC nu a inclus In programul sau de
strategie pna In 2000 nici un fel de fonduri pentru MHC, datorita att unor prioritati
privind centralele mari, ct si fondului limitat de dezvoltare, care este disponibil in
prezent.
Microcentrale i picocentrale hidraulice
Prin microcentral hidraulic se nelege o hidrocentral cu puterea instalat de 5 -
100 kW, iar o picocentral hidraulic are o putere instalat de 1 - 5 kW. O picocentral
poate alimenta un grup de cteva case, iar o microcentral o mic a ezare.Deoarece
consumul de curent electric are variaii mari, pentru stabilizarea func ionrii se pot
folosi baterii de acumulatori, care se ncarc n momentele de consum redus i asigur
consumul n perioadele de vrf. Datorit faptului c curentul de joas tensiune produs
de generatorul microcentralei nu poate fi transportat convenabil la distan,
acumulatorii trebuie plasai lng turbin. Este nevoie de toate componentele unei
hidrocentrale clasice - mai puin barajul - adic sistemul de captare, conductele de
aduciune, turbina, generatorul, acumulatori, regulatoare, invertoare care ridic
tensiunea la 230 V, ca urmare costul unei asemenea amenajri nu este mic i solu ia
este recomandabil doar pentru zone izolate, care nu dispun de linii electrice.
Microcentralele se pot instala pe ruri relativ mici, dar, datorit fluctua iilor sezoniere
de debit ale rurilor, n lipsa barajului debitul rului trebuie s fie considerabil mai
mare dect cel prelevat pentru microcentral. Pentru o putere de 1 kW trebuie pentru
o cdere de 100 m un debit de 1 l/s. n practic, datorit randamentelor de
transformare, este nevoie de un debit aproape dublu, randamentul uzual fiind pu in
peste 50 %.

Roi hidraulice

O roat hidraulic utilizeaz energia rurilor pentru a produce direct lucru mecanic.

La debite mici se exploateaz n principal energia potenial a apei. n acest scop se

folosesc roi pe care sunt montate cupe, iar aduciunea apei se face n partea de sus a
roii, apa umplnd cupele. Greutatea apei din cupe este for a care ac ioneaz roata. n
acest caz cderea corespunde diferenei de nivel ntre punctele n care apa este admis
n cupe, respectiv evacuat i este cu att mai mare cu ct diametrul ro ii este mai
mare.

Roi hidraulice cu aduciune inferioar la Hama, Siria.

La debite mari se exploateaz n principal energia cinetic a apei. n acest scop se
folosesc roi pe care sunt montate palete, iar aduciunea apei se face n partea de jos a
roii, apa mpingnd paletele. Pentru a avea momente ct mai mari, raza roii trebuie
s fie ct mai mare.

MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

 CENTRUL DE EXCELEN N ENERGETIC I ELECTRONIC
CATEDRA: ELECTROTEHNICA

Referat
La disciplina: Surse regenerabile de energie

Tema: Energia geotermala

A elaborat: Elevul grupei EN 0113

Colnic Victor

A verificat: Profesor SRE

Iliev Dmitri

Chiinu 2017

In sectorul energetic din majoritatea statelor europene s-au produs transformri

majore determinate de necesitatea creterii siguranei in alimentarea cu energie a
consumatorilor, iar in cadrul acestei cerine, sursele regenerabile de energie ofer o
soluie viabila, inclusiv aceea de protecie a mediului nconjurtor.
Sigurana alimentarii cu energie a consumatorilor din statele membre ale Uniunii
Europene este asigurata in mod obligatoriu prin luarea in considerare a importurilor,
in condiiile liberalizrii pieei de energie si in conformitate cu nevoia stringenta de
atenuare a impactului asupra mediului climatic planetar.
Necesitatea de asigurare a unei dezvoltari energetice durabile, concomitent cu
realizarea unei protectii eficiente a mediului inconjurator a condus in ultimii 10 15
ani la intensificarea preocuparilor privind promovarea resurselor regenerabile de
energie si a tehnologiilor industriale suport.
Politica UE in acest domeniu, exprimata prin Carta Alba si Directiva Europeana
2001/77/CE privind producerea de energie din surse regenerabile, prevede ca, pana in
anul 2010, Uniunea Europeana largita va trebui sa isi asigure necesarul de energie in
proportie de circa 12% prin valorificarea surselor regenerabile. In acest context, in
multe tari europene dezvoltate (Franta, Italia, Germania, Austria), posesoare de
resurse geotermale similare cu cele ale Romaniei, preocuparile s-au concretizat prin
valorificarea pe plan local / regional, prin conceperea si realizarea unor tehnologii
eficiente si durabile, care au condus la o exploatare profitabila, atat in partea de
exploatare a resurselor (tehnologii de foraj si de extractie din sondele geotermale), cat
si in instalatiile utilizatoare de la suprafata.
In funcie de temperatura inregistrata la sursele hidrogeotermale (valorificate prin
foraj si extractie) din Romania, geotermia de joasa entalpie se inregistreaza la ape
de adancime (cu temperaturi cuprinse intre 25C si 60C) si, respectiv, geotermia de
temperatura medie (ape mezotermale), cu temperatura de la 60C pana la maximum
125C.
Resursele geotermale de joasa entalpie se utilizeaza la incalzire si la prepararea apei
calde pentru consum, in imobile rezidentiale (locuinte), anexe industriale, tertiare
servicii (birouri, spatii de invatamant si educatie, spatii comerciale si sociale, spitale
etc.) sau constructii agrozootehnice (sere, solarii, ferme pentru cresterea animalelor
s.a.).
Limita economica de foraj pentru ape geotermale nu depete, in general, 3.300 m si
a fost atinsa numai in anumite zone (de exemplu, bazinul geotermal Bucuresti Nord
sau perimetrele Snagov Balotesti).
In anul 1990, in Romania se aflau in exploatare curenta 64 de sonde, pentru utilizari
locale diverse, precum asigurarea incalzirii si apei calde la ansambluri de locuin e,
cldiri cu destinaie publica sau industriale, construcii agrozootehnice.
In prezent se afla in functiune aproximativ 75 de sonde de tip hidrogeotermal, in zone
geografice diferite, iar potentialul energetic exploatabil in conditii economice
depaseste 100 mii tep/an.
Energia echivalenta produsa si livrata utilizatorilor conectati la capul de exploatare al
sondei depaseste 30 000 tep, cu un grad mediu de folosire anuala a potentialului
maxim de peste 20%. In etapa actuala se afla in conservare sau rezerva un numar
relativ ridicat de sonde cu potential energetic atestat.
Materialele si echipamentele utilizate in situ au un grad ridicat de uzura fizica si
morala (schimbatoare de caldura neperformante, nivelul avansat de coroziune,
infundari, depuneri, conducte si vane din otel fara izolatie termica, fiabilitate redusa
etc.).
Durata de exploatare a instalatiilor in functiune este mai mare de 20 ani, iar gestiunea
energetica (sistemul de facturare a energiei livrate utilizate) se inregistreaza in regim
pausal, cu baza de calcul prin citire periodica a parametrilor la gura sondei, cu
aparatura de tip industrial (lipsa de contoare de caldura si aparatura de precizie
ridicata). Criza energetica mondiala a determinat cautarea unor noi surse de energie.
In acest context, energia geotermala constituie un potential energetic a carui valoare
este, in prezent, in atentia cercetatorilor din domeniu. Prin utilizarea directa se
intelege utilizarea energiei termice a fluidului geotermal prin transfer de caldura direct
unui utilizator sau prin intermediul altui fluid. Domeniile de utilizare depind de
temperatura fluidului geothermal

Domeniile de utilizare directa sunt:

nclzirea ncperilor si prepararea apei calde menajere;

utilizari industriale (sere, acvacultura, piscicultura);
balneologie;
utilizari industriale (uscarea cherestelei, a inului, pasteurizarea laptelui etc.)
Un pas inainte in optimizarea sistemului de valorificare a energiei geotermale implica
gasirea unor noi intrebuintari ale apei geotermale prin utilizarea in cascada. Diagrama
Lindal este un punct de pornire in identificarea eventualelor utilizari in cascada a
caldurii provenite din apa geotermala.
Utilizarea in cascada reprezinta folosirea directa a energiei apelor geotermale
provenite de la o sonda geotermala de catre mai multi beneficiari conectati in serie,
fiecare dintre acestia avand drept agent termic primar apa uzata termic evacuata de
precedentul consumator. Pentru exemplificare: producerea de energie electrica
incalzirea spatiilor prepararea apei calde menajere uscarea lemnului
pasteurizarea laptelui sere cresterea animalelor piscicultura acvacultura
balneologie recuperarea caldurii reziduale cu ajutorul pompelor de caldura.

Aceasta este doar o enumerare teoretica a posibilitatilor de utilizare in cascada,

deoarece este foarte putin probabil ca in cadrul unei comunitati rurale sa poata fi
intalnite in acelasi timp toate aceste valorificari ale apei geotermale. In mod uzual
se poate face o grupare a lor, inseriind 3 4 tipuri de utilizari, in functie de principalii
parametri ai apei geotermale disponibile la capul sondei (debit, temperatura,
mineralizare), precum si de specificul zonei in care este utilizata aceasta resursa.
Sisteme cu convecie hidrotermica
Acestea se caracterizeaza prin faptul ca in scoarta terestra exista canale radiale prin
care un agent termic (abur sau lichid) circula si transfera energia termica de la o sursa
eruptiva profunda (magma) spre exterior. Aceste sisteme sunt deosebit de avantajoase,
deoarece potentialele la care se obtine energia termica sunt ridicate, putandu-se asocia
producerii de energie electrica. In aceste cazuri, agentul termic obtinut are un continut
redus de gaze (CO2 + H2S), ceea ce simplifica valorificarea caldurii. Temperaturile
obtinute ating 240 C.
In cazul in care agentul termic este aburul, acesta poate fi valorificat direct in instalatii
electroenergetice (zona Geygers Field California, Loradello Italia si Matsukawa
Japonia).
In cazul in care agentul termic este apa, aceasta este transferata prin convectie spre un
al doilea rezervor, de dimensiuni variabile, situat la adancimi suficient de mici pentru
a putea fi exploatat prin forare.
Temperatura acestor rezervoare este variabila si in functie de valoarea ei se deosebesc:
rezervoare geotermale cu temperatura peste 150C; acestea pot fi valorificate prin
producerea de energie electrica;
rezervoare geotermale cu temperaturi cuprinse intre 90 150C pentru incalzirea
locuintelor si a proceselor industriale;
rezervoare geotermale cu temperaturi mai mici de 90C, utilizabile pentru nclzire
locala si prepararea apei calde menajere;
izvoare termale cu temperaturi mai mici de 70C, folosite in scopuri terapeutice si
pentru prepararea apei calde menajere.
Sistemele geotermale cu apa sunt de circa 20 de ori mai frecvente decat sistemele cu
abur si se intalnesc de obicei in regiuni vulcanice si cu o activitate seismica puternica
(de exemplu, in partea de vest a Americii de Nord).
Apa geotermala are un continut pronuntat de saruri, variabil in limite largi. In cazul
folosirii apei industriale in instalatiile energetice, din cauza pericolului depunerilor, in
majoritatea cazurilor se insereaza schimbatoare de caldura de suprafata. Desi acestea
degradeaza nivelul exergetic al sursei, utilizarea lor este necesara pentru a evita
depunerea sarurilor in instalatii cu efect de deteriorare a coeficientului de transfer
termic si de obturare a sectiunii libere de trecere a apei prin conducte.

Schimbatoarele de caldura transfera efectul amintit in circuitul primar, in acest caz

intervenind depuneri si obturari. Inlocuirile si curatirile afecteaza suprafete mult mai
mici, cu efect favorabil asupra cheltuielilor de intretinere si exploatare.
Din cauza caracterului sezonier al necesitatilor de energie termica pentru incalzirea
locuintelor, pentru rentabilizarea exploatarii se utilizeaza si consumatori suplimentari
ca: sere, crescatorii de peste, instalatii de prelucrare a pastei de lemn si a hartiei,
instalatii de uscare etc.
Reprezint energia termic stocat n structura geologic a Pmntului.
Energia solar termic se bazeaz pe producerea de ap cald utilizat n cldiri, sau
n scopul de a permite acionarea turbinelor ca i n cazul centralelor termice clasice,
pentru producia de electricitate. Aceast tehnic de a produce electricitate se aplic n
cazul centralelor experimentale cu randamentul net ntr-adevr mic, de 15%. Apele de
suprafa ale mrilor sunt n mod natural nclzite de soare, ceea ce reprezint un
imens rezervor de energie n zonele tropicale. Proiectele de extracie a acestei "energii
termice a mrilor" au la baz acionarea diferitelor maini termodinamice. Acestea
funcioneaz pe baza diferenei de temperatur dintre apa de suprafa (25 - 30C) i
apa de adncime (5C la 1000 m adncime). Pentru ca aceast soluie s fie practic
ar trebui ca diferena de temperatur s fie mai mare 20C, dar randamentul de 2%
este foarte slab.
Temperatura planetei crete considerabil odat cu aproprierea de centrul su. n
anumite zone de pe planet, la adncime, se gsete ap la temperaturi foarte ridicate.
Geotermia de temperatur ridicat (150-300C) presupune pomparea acestei ape la
suprafa, unde, prin intermediul unor schimbtoare de cldur, se formeaz vapori,
care sunt utilizai ulterior n turbine, ca i n cazul centralelor termice clasice i astfel
se produce electricitate.
Resursele geotermice cu o temperatur sczut (mai mic de 100C) sunt extrase cu
ajutorul unor pompe termice, n scopul eliberrii unei cantiti de cldur pentru
diferite necesiti. Potenialul geotermic natural este, n continuare, considerat limitat,
deoarece exist numeroase locaii unde se ntlnete o temperatur foarte ridicat (mai
mare de 200C), dar nu exist ap. Aceast resurs termic poate fi exploatat prin
intermediul tehnologiei "rocilor calde i uscate", n curs de dezvoltare. Principiul
const n pomparea de ap prin intermediul primului pu ctre zonele de mare
adncime (mai mari de 3000 m) corespunztoare fisurilor din roc. Aceast ap
renclzit urc prin intermediul unui al doilea pu i permite producerea de
electricitate ca i n cazul centralelor termice clasice. Totui, potenialul acestui tip de
energie nu este precizat.
Sub denumirea de energie geotermal sunt exploatabile dou surse de energie:

energia miezului fierbinte al Pmntului transmis prin conducie, straturilor

superioare ale acestuia;
energia solar transmis prin radiaie pmntului i nmagazinat n paturile sale de
suprafata.
Aplicaiile moderne ale energiei geotermale includ pompe geotermale pentru
nclzirea i rcirea locuinelor sau chiar pentru aplicaii industriale.
Centrale geotermale, avantaje si dezavantaje
Avantajele centralelor geotermale:
- energia rezultat este curat pentru mediul nconjurtor i regenerabil
- centralele geotermale nu sunt afectate de condiiile meteorologice i ciclul noapte/zi
- energia geotermal este mai ieftin, de obicei, dect cea rezultat din combustibilii
fosili.
Dezavantajele centralelor geotermale:
- creterea instabilitii solului din zon, putnd fi cauzate chiar i cutremure de
intensitate redus
- zonele cu activitate geotermal se rcesc dup cteva decenii de utilizare, deci nu se
poate vorbi de o surs infinit de energie, dar cu siguran avem de-a face cu surse
regenerabile. O explicaie pentru rcirea zonelor cu activitate geotermal ar fi i faptul
c centrala geotermal instalat este prea mare pentru capacitatea de nclzire a zonei
respective.
Utilizarea energiei geotermale n Romnia
La Sncraiu de Mure a fost inaugurat primul bloc de locuinte, cu 20 de apartamente,
construit dupa o tehnologie nou pe structur metalic, iar pentru nclzire sunt
folosite instalaii de pompe geotermale, care utilizeaz cldura solului i nu polueaz.