Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
Referat
La disciplina: Surse regenerabile de energie
Chiinu 2017
Energia i mediul
Alturi de fenomene de o amploare deosebit, precum rata ridicat la care populaia
globului continu s se mreasc, creterea asociat i inevitabil a consumului de
energie, descreterea resurselor minerale i realitatea rezultant a deteriorrii
ngrijortoare a mediului ambiant, nsoit de nclzirea global, societatea
contemporan este confruntat cu o triad de probleme foarte complexe creterea
economic i demografic, consumul de energie i de resurse, conservarea mediului
nconjurtor cu alte cuvinte, lumea se gsete astzi n faa unei trileme fr
precedent.
Energia este un produs cu o mare valoare economic, social, strategic i politic.
Este indispensabil pentru ntreaga economie a unei ri, respectiv pentru industrie,
servicii i activiti sociale. Lipsa accesului la energie are consecine mari, iar rolul
strategic i politic al energiei a fost n mod clar evideniat n ultimii 30-40 de ani de
diferitele crize petroliere sau energetice, conflicte regionale, care au degenerat n
rzboaie, avarii energetice grave, tensiuni sociale sau erori n politica energetic a
unei ri.
Ca particulariti specifice ale sectorului energetic ies n eviden, n mod special,
patru dintre acestea: n primul rnd, este caracterizat de o inerie mare, cu o diferen
de timp ntre decizie i realizare practic de ordinul a 4-15 ani; n al doilea rnd,
alturi de sectorul transporturilor, este principalul contribuitor la poluarea ambiental
i schimbrile climatice; n al treilea rnd, necesit investiii considerabile, de multe
ori foarte greu de obinut; n al patrulea rnd, este absolut necesar existena unui
cadru instituional i legislativ adecvat, precum i a unei strategii energetice pe termen
mediu i lung, nsoite de politici energetice naionale i instrumente specifice
economiei libere.
Dac ecologia i dezvoltarea economic au fost considerate un timp antagonice, dup
Conferina de la Rio de Janeiro din 1992, s-a adoptat ca o sintagm esenial
conceptul dezvoltrii durabile, bazat pe posibila complementaritate a soluiilor
economice i a celor ecologice pentru dezvoltarea uman.
Dezvoltarea economic i protecia mediului natural pot fi compatibile n cadrul
dezvoltrii durabile, concept consolidat sub egida ONU, ncepnd cu Raportul
Brundtland (1987). Dezvoltarea durabil este un proces n continu evoluie, care
urmrete perfecionarea economiei, a societii i a condiiilor de mediu, pentru
beneficiul generaiei actuale i al celor viitoare. Aceast definiie evideniaz
complexitatea deciziilor cu care se confrunt legiuitorii, guvernele i societatea civil
n ansamblu i sugereaz msurile care trebuie luate pentru a crea o lume n care s se
poat tri.
ENERGII NECONVENTIONALE
Sursele regenerabile detin un potential energetic important si ofera disponibilitati
nelimitate de utilizare pe plan local si national. Ca surse de energie regenerabile si
neconventionale sunt: energia radiatiei solare, denumita energie solara, energia
hidraulica a acumularilor de apa, exploatata in amenajari hidrotehnice, energia
valurilor si a mareelor, energia geotermala, energia eoliana, energia continuta in masa
lemnoasa si in alte materii vegetale care formeaza impreuna categoria combustibilului
solid, denumita biomasa, energia continuta in produse secundare gazoase obtinute
prin fermentare din materii reziduale organice (alcatuind categoria de combustibil
gazos- biogas), energia continuta in produse lichide obtinute prin distilarea materiei
organice fermentate (alcatuind categoria de combustibil lichid-alcool carburant) etc.
Romania dispune de un potential important de resurse regenerabile: energie
hidroelectrica, biomasa, energie solara, eoliana si geotermala.
Energia solara consta in radiatii calorice, luminoase sau de alta natura emise de soare.
Energia solara reprezinta cea mai sigura sursa de energie, fiind practic inepuizabila si
reprezintand cea mai curata forma de energie; cantitati uriase din aceasta energie stau
la baza a aproape tuturor proceselor naturale de pe planeta.
Caldura obtinuta cu ajutorul instalatiilor solare (panoul solar colector plat, tuburi cu
vid) se poate folosi la alimentarea cu energie termica a locuintelor si birourilor,
pregatirea apei calde menajere, incalzirea piscinelor si pentru instalatiile de aer
conditionat. De asemenea, energia solara poate fi transformata direct in energie
electrica prin intermediul panourilor fotovoltaice.
Datorita faptului ca se intampina destule greutati in folosirea energiei solare, exista un
numar redus de instalatii de captare si conversie a energiei solare cu productie de
energie electrica inca foarte mica si, chiar la nivelul actual, nu acopera mai mult de
2% din consumul de energie al statelor industriale dezvoltate.
In Romania s-au identificat cinci zone geografice (zona 0 - IV), diferentiate in functie
de nivelul fluxului energetic masurat. Distributia geografica a potentialului energetic
solar releva ca mai mult de jumatate din suprafata Romaniei beneficiaza de un flux
anual de energie cuprins intre 1000 kWh/m2-an si 1300 kWh/m2-an .
Potentialul energetic al sistemelor solaro-termale este evaluat la circa 1.434 mii
tep/an, iar cel al sistemelor fotovoltaice la circa 1.200GWh/an.
Cea mai mare parte a energiei regenerabile din Romania este produsa in acest moment
in domeniul hidroenergetic. Potrivit ultimelor evaluari, potentialul hidroelectric tehnic
amenajabil al Romaniei este de 36.000 GWh/an, din care se pot valorifica in conditii
de eficienta economoca circa 30.000 GWh/an si prezinta o putere instalata de circa
8.000 MWh/an evaluata pentru an hidrologic mediu. Astfel, gradul de valorificare al
potentialului tehnic amenejabil este in prezent de 48%, iar al potentialului economic
amenajabil este de 57,8%.
Cea mai importanta hidrocentrala ramane Centrala Portile de Fier I, aflata pe Dunare,
si de asemenea reprezinta cea mai mare centrala hidroenergetica din Europa.Sistemele
hidroenergetice si de navigatie Portile de Fier I (SHEN PF I) si Portile de Fier II
(SHEN PF II) totalizeaza o putere instalata de 2.532 MW si o productie medie anuala
de energie la functionare cu sarcina zilnica variabila de 12.782 GWh/an, rezultand o
durata medie de utilizare a puterii instalate de aproximativ 5.190 ore/an.Din productia
totala de energie a ansamblului celor doua uzine, in anul mediu, 23% reprezinta
energia de varf, aproximativ 42% energia de semivarf si numai 35 % este energia de
baza. SHEN Portile de Fier I devine o uzina cu o elasticitate sporita in ceea ce
priveste utilizarea stocului zilnic disponibil. Se reduc simtitor efectele nefavorabile pe
care le are functionarea uzinei in regim variabil asupra navigatiei si exploatarii
instalatiilor portuare in aval.La proiectele cu aplicare comuna intre Romania si Olanda
privind cooperarea sub auspiciile Protocolului de la Kyoto, S.H. Hidroelectrica a
participat la Programul ERUPT2001 cu proiectul Modernizarea a trei hidroagregate
de la centrala Portile de Fier I proiect care a fost selectat pentru contractare.
Tendintele generale privind productia de energie depind de debitul mediu anual
afluent al Dunarii, precum si de distributia acestuia. Deoarece nu exista o prognoza
pentru urmatorii ani, valorile de proiect a energiei productibile pentru anul mediu
hidrologic sunt: la Portile de Fier I de 5.120 GWh, iar la Portile de Fier II de 1.290
GWh.In ce priveste grupurile hidroenergetice , 37% din totalul acestora au durata de
functionare normata depasita. In perioada 2000 - 2005 au fost reabilitate, prin
retehnologizare si modernizare, capacitati de productie a caror putere insumata este de
900 MW. Sporul de putere obtinut prin modernizarea acestor capacitati este de 101,4
MW. Pentru perioada 2006 - 2020 programul de reabilitare a grupurilor
hidroenergetice vizeaza retehnologizarea si modernizarea unor capacitati de productie
a caror putere instalata insumeaza 2.328 MW. Urmare a modernizarilor se va obtine
un spor de putere de 69 MW si o crestere a energiei produse intr-un an hidrologic
mediu de 416 GWh/an. Energia totala care poate fi produsa suplimentar de grupurile
ce se vor retehnologiza in perioada 2006-2020 este estimata la 5.500 GWh.In
Regiunea 1 Nord-Est in cadrul unui proiect de tip JI (Joint Implementation) vizand
implementarea in comun a Protocolului de la Kyoto, derulat in parteneriat cu
Danemarca, a fost finalizata si pusa in functiune (in anul 2004) in municipiul Vatra
Dornei, o centrala termica, cea mai mare de acest tip din Romania, care utilizeaza
biomasa (rumegus, alte deseuri lemnoase). Aceasta furnizeaza caldura pentru
aproximativ o treime din municipiul Vatra Dornei si conduce la o reducere importanta
a emisiilor de gaze cu efect de sera, comparativ cu arderea combustibililor fosili. De
asemenea, energia termica obtinuta are costuri mai mici in raport cu cea pe baza de
combustibili fosili. In regiune exista cateva societati care produc carburant biodiesel:
S.C. Romdas s.r.l. Botosani, S.C. Ulerom S.A. Vaslui, S.C. Biodiesel Bioetanol S.R.L.
din judetul Suceava.
Potentialul national energetic al biomasei este de circa 7.594 mii tep/an, din care
15,5% reprezinta reziduuri din exploatari forestiere si lemn de foc, 6,4% rumegus si
alte resruri din lemn, 63,2%deseuri agricole, 7,2% deseuri menajere si 7,7% biogaz.O
alta sursa de energie este cea geotermala, care poate fi exploatata in special in statiuni.
Centralele geotermale folosesc cadura pamantului pentru a transforma apa in vapori,
aburul produs actinand o turbina care produce electricitate Romania are cel de-al
treilea potential geotermal din Europa, dupa Italia si Grecia. Cele mai bogate resurse
geotermale din Romania pot fi gasite la Tusnad Bai. Cinci izvoare au temperaturi
peste 100C. Rezerva exploatabila nationala este de aproximativ 167 mii tep/an
resurse de joasa entalpie, din care in prezent se valorifica circa 30 mii tep/an.
Capacitatea totala instalata in Romania este de 320 MWh (pentru o temperatura de
referinta de 300C).
La nivelul regiunii 4 SV Oltenia in anul 2007 s-a realizat sistemul de incalzire
centralizat in orasul Calimanesti, prin utilizarea zacamantului geotermal existent in
zona, utilizand o cantitate de 214.673 mc apa geotermala la o temperatura medie de
196C si presiune 0,5 barr. Se preconizeaza ca si o parte a orasului Olanesti sa fie
incalzita in urmatorii ani folosindu-se ca sursa de energie apa geotermala.
In judetul Valcea isi desfasoara activitatea de producere biodiesel (incepand cu anul
2007) un numar de 5 societati comerciale care au o capacitate de productie insumata
de aproximativ 3.000 tone biodiesel/luna. Deseurile lemnoase sunt valorificate in
special in partea nordica a judetului Valcea in mici centrale termice de care deservesc
locuinte individuale sau mici unitati de productie.
In Regiunea 5 Vest, in orasul Nadlac (judetul Arad) se foloseste apa geotermala ca
sursa pentru producerea energiei termice. Societatea Apoterm Nadlac utilizeaza
temperatura apei subterane pentru producerea agentului termic de incalzire.
Resursele energetice primare existente si utilizate pe teritoriul judetului Timis sunt
apele geotermale, exploatate in cadrul centralelor termice din localitatile Sannicolau
Mare, Lovrin si Jimbolia. Forajele de apa geotermala au fost executate si apartin
firmei S.C. Foradex S.A. Bucuresti, care livreaza beneficiarilor si consiliilor locale
apa termala.
Energia eoliana este sursa de energie cu cea mai rapida dezvoltare la nivel mondial, o
tehnologie moderna, curata eflcienta care ofera o raza de speranta pentru un viitor
bazat pe tehnologie durabila si nepoluanta. In ultimul deceniu au fost inregistrate
progrese enorme in acest domeniu.
Potentialul teoretic eolian national este de 23TW/an, iar potentialul tehnic amenajabil
este estimat la 8 TW/an.
Aceasta sursa de energie electrica nu constituie un impact semnificativ asupra
mediului prin functionarea ei. Turbinele eoliene fiind investitii de tip nou pentru tara
noastra, nu exista un precedent care sa scoata in evidenta un eventual impact asupra
biodiversitatii (avifaunei) pe o perioada de cativa ani, singurul factor de mediu
presupus a fi posibil de afectat.
In Regiunea 2 Sud-Est in judetul Tulcea exista cinci turbine eoliene amplasate pe
teritoriul administrativ al orasului Macin si al comunelor Baia, Valea Nucarilor,
Topolog, iar punerea in functiune a acestor turbine a inceput in ultimele luni ale
anului 2006. Deasemenea sunt in derulare proiecte pentru amplasarea altor turbine
eoliene pentru producerea energiei electrice in zonele Topolog, Dorobantu, Cerna,
Macin, Valea Nucarilor, Bestepe-Mahmudia, Baia, Stejaru, Casimcea, iar la sfarsitul
anului 2007 au fost depuse la A.P.M. Tulcea solicitari privind emiterea
avizului/acordului de mediu pentru parcuri cu peste 20 de centrale. In judetul
Constanta sunt 16 proiecte de exploatare a energiei eoliene pentru diferite
amplasamente.
La nivelul regiunii 3 Sud Muntenia in anul 2007 a fost utilizata biomasa ca sursa de
energie neconventionala, iar in judetul Ialomita, in scopul incalzirii termice si in
fluxul tehnologic. In judetul Giurgiu s-a depus documentatia necesara in vederea
autorizarii unei centrale eoliene, pe o suprafata de 10.093 m2.
Referat
La disciplina: Surse regenerabile de energie
Chiinu 2017
Energia hidraulic reprezint capacitatea unui sistem fizic (ap) de a efectua un lucru
mecanic la trecerea dintr-o poziie dat n alt poziie (curgere). Datorit circuitului
apei n natur, ntreinut automat de energia Soarelui, energia hidraulic este o form
de energie regenerabil.
Energia hidraulic este o energie mecanic format din energia potenial a apei dat
de diferena de nivel ntre lacul de acumulare i central, respectiv din energia cinetic
a apei n micare. Exploatarea acestei energii se face actualmente n hidrocentrale,
care transform energia potenial a apei n energie cinetic. Aceasta e apoi captat cu
ajutorul unor turbine hidraulice care acioneaz generatoare electrice care n final o
transform n energie electric.Tot forme de energie hidraulic sunt i energia cinetic
a valurilor i mareelor.Energia hidraulic a fost folosit nc din antichitate. n India
se foloseau roile hidraulice la morile de ap. n Imperiul Roman morile ac ionate de
ap produceau fin i erau folosite de asemenea la acionarea gaterelor pentru tierea
lemnului i a pietrei. Puterea unui torent de ap eliberat dintr-un rezervor a fost
folosit la extracia minereurilor, metod descris nc de Pliniu cel Btrn. Metoda a
fost folosit pe larg n evul mediu n Marea Britanie i chiar mai trziu la extrac ia
minereurilor de plumb i staniu. Metoda a evoluat n mineritul hidraulic, folosit n
perioada goanei dup aur din California.n China i n extremul orient, ro i hidraulice
cu cupe erau folosite la irigarea culturilor. n anii 1830, n perioada de vrf a
canalelor, energia hidraulic era folosit la tractarea barjelor n sus i n josul pantelor
pronunate. Energia mecanic necesar diverselor industrii a determinat amplasarea
acestora lng cderile de ap.n zilele de azi utilizarea curent a energiei hidraulice
se face pentru producerea curentului electric, care este produs n acest caz cu costuri
relativ reduse, iar energia produs poate fi utilizat relativ departe de surse. O roat
hidraulic utilizeaz energia rurilor pentru a produce direct lucru mecanic.
La debite mici se exploateaz n principal energia potenial a apei. n acest scop se
folosesc roi pe care sunt montate cupe, iar aduciunea apei se face n partea de sus a
roii, apa umplnd cupele. Greutatea apei din cupe este for a care ac ioneaz roata. n
acest caz cderea corespunde diferenei de nivel ntre punctele n care apa este admis
n cupe, respectiv evacuat i este cu att mai mare cu ct diametrul ro ii este mai
mare.La debite mari se exploateaz n principal energia cinetic a apei. n acest scop
se folosesc roi pe care sunt montate palete, iar aduciunea apei se face n partea de jos
a roii, apa mpingnd paletele. Pentru a avea momente ct mai mari, raza roii trebuie
s fie ct mai mare.
Hidrocentrale
O hidrocentral utilizeaz amenajri ale rurilor sub form de baraje, n scopul
producerii energiei electrice. Potenialul unei exploatri hidroelectrice depinde att
de cdere, ct i de debitul de ap disponibil. Cu ct cderea i debitul disponibile
sunt mai mari, cu att se poate obine mai mult energie electric. Energia hidraulic
este captat cu turbine.Potenialul hidroenergetic al Romniei era amenajat n 1994 n
proporie de cca. 40 %. Centrale hidroelectrice aveau o putere instalat de 5,8 GW,
reprezentnd circa 40% din puterea instalat n Romnia. Producia efectiv a
hidrocentralelor a fost n 1994 de aproape 13 TWh, reprezentnd circa 24 % din
totalul energiei electrice produse. Actual puterea instalat depete 6 GW iar
producia este de cca. 20 TWh pe an. Cota de energie electric produs pe baz de
energie hidraulic este de cca. 22 - 33 %.
Microcentrale i picocentrale hidraulice
Prin microcentral hidraulic se nelege o hidrocentral cu puterea instalat de 5 -
100 kW, iar o picocentral hidraulic are o putere instalat de 1 - 5 kW. O picocentral
poate alimenta un grup de cteva case, iar o microcentral o mic a ezare.Deoarece
consumul de curent electric are variaii mari, pentru stabilizarea func ionrii se pot
folosi baterii de acumulatori, care se ncarc n momentele de consum redus i asigur
consumul n perioadele de vrf. Datorit faptului c curentul de joas tensiune produs
de generatorul microcentralei nu poate fi transportat convenabil la distan,
acumulatorii trebuie plasai lng turbin. Este nevoie de toate componentele unei
hidrocentrale clasice - mai puin barajul - adic sistemul de captare, conductele de
aduciune, turbina, generatorul, acumulatori, regulatoare, invertoare care ridic
tensiunea la 230 V, ca urmare costul unei asemenea amenajri nu este mic i solu ia
este recomandabil doar pentru zone izolate, care nu dispun de linii electrice.
Microcentralele se pot instala pe ruri relativ mici, dar, datorit fluctua iilor sezoniere
de debit ale rurilor, n lipsa barajului debitul rului trebuie s fie considerabil mai
mare dect cel prelevat pentru microcentral. Pentru o putere de 1 kW trebuie pentru
o cdere de 100 m un debit de 1 l/s. n practic, datorit randamentelor de
transformare, este nevoie de un debit aproape dublu, randamentul uzual fiind pu in
peste 50 %.
Centrale mareomotrice
O central mareomotric recupereaz energia mareelor. n zonele cu maree, acestea se
petrec de dou ori pe zi, producnd ridicarea, respectiv scderea nivelului apei.
Exist dou moduri de exploatare a energiei mareelor:
Centrale fr baraj, care utilizeaz numai energia cinetic a apei, similar cum morile
de vnt utilizeaz energia eolian.
Centrale cu baraj, care exploateaz energia potenial a apei, obinut prin ridicarea
nivelului ca urmare a mareei.
Deoarece mareea n Marea Neagr este de doar civa centimetri, Romnia nu are
potenial pentru astfel de centrale.
Roi hidraulice
O roat hidraulic utilizeaz energia rurilor pentru a produce direct lucru mecanic.
Referat
La disciplina: Surse regenerabile de energie
Chiinu 2017