q . 4 triva sa pe Cal jascd de atunei prin asadar in fata imparat drept colaborator al lui C mare, complotist, in acelasi timp Calecas la adresa Sfantului. Cele doua interzisesera repunerea in discufie a dogmatice™. Cu toate acestea, Achine nuat si ulterior sa se exprime impotriva in lui Palama™, iar Sfantul, in chip firese, a at sa scrie, aparandu-si ortodoxia $1 pe cei aflati in ratacire“'. Prin urmare, Calec: acuzat pe Sfant gi pe adeptii sai cA nu inceteaza sa scrie, in ciuda hotararii Tomului sinodal”. Fires- te, monahii nutreau convingerea ca, de vreme ce Sinodul le daduse dreptate, putea sa scrie fara impiedicare gi sa talcuiasca opiniile Parintilor. “> Ana de Savoia, vduva imparatului Andronic x Il-lea. (n. trad.) 7 Dositei al lerusalimului, ibidem, cap- a he 0 P. Hristou, Tpnyopiov Tov fen ype (Scrierile Sfaintului Grigorie Palamna), vol. 2 P- ‘OpGod0eov * Sfantul Grigorie Palama, AutAceis varlaamit), eta BapAaapiton (Dialog intre un —— 6, E.P.E. val. 3, p. 270, 9010-902. . . 150, " Tepi tov Topov vee (Despre Tom),i ‘ jlios Papadakis — _-Arhimandrit Vasilios Papacer" Dupa refuzul sau de a se alatura orientarij politice a lui Calecas, Sfintitul Grigorie se retra- sese plin de amaraciune la Manistirea Sfantului Arhanghel Mihail (in toamna anului 1341). Ati- tudinea sa a starnit dorinta de razbunare a patri- arhului, care s-a indreptat atunci spre Achindin, cel ce fusese condamnat de Sinod. Pentru ince- +a dat ereticului ingiduinta de a vorbi si de mi agitatie impotriva lui Palama. ‘Sfantul si-a exprimat protestul cu privire , dar in zadar. In loc de a lua masuri a lui Achindin, patriarhu! |-a admones- pentru plangerile sale’. Acesta din ferit nu putine prigoane si silnicii atat a mai sus pomenita, cat si in alte Constantinopol si Iraclia. In stri- slobozi pe oameni de hula impotriva ft indurat toate ocirile, hulele si celor potrivnici lui Dumnezeu iteisti si fara de Dumnezeu™. fa vreme de prigoana, Sfin- infricosat, nici n-a incetat ereziei. A alcdtuit mai multe ase, in care isi dezvol- sistematicd invatitura cu - EmtatoAr mpdc bi Aoeor p. 518. Htul 5), cap. 9, apud ata (Scrierile bi 4intruniri sinodale gorie numea aceste $1 de, deoarece se faceau Calecas |-a inchis succes: nastiri, unde era finut sub multe persecutii. Tot atunci (in toamna hul .se impartiseste $1 sé uneste “© L-a primit, asadar, in n Biserica ,,in locul ucent | Apostolului intelept pe apostolul | i | Iu Hristos pe Antihrist, pe apos at sul adevdrului, Achindin’™”. L-a apaté si fapte pe eretic, in timp ce pe preund cu el i-a acuzat $i i-a 0! lui Achindin s4 scrie impotriva GUS Palama™ si in consecinta jmpotriva fT rarilor sinodale. re Hristou, ibidem, p- 32- ™~ Sfantul Grigorie ree épovtac (Epistola catre Parinti...), 6, EP.o.Ne °© Sfantul Filotei al Constantinopolulut OE Pp. 301 _ ™ Sfantul Grigorie Palama, EnatoAg Epistola citre Filotew, 10, E.P.E. vol400 Arhimandrit Vasilios Papadakis Cu toate acestea, scrierile lui Achindin ny au gasit ecou, odata ce Sfantul Grigorie igi cag- tigase pretuirea opiniei publice gi se bucura de o mare influenta in Constantinopol, Tesalonic si Atena. Avandu-i aléturi pe monahii Isidor, David Disypatos gi losif Kalothetos, desfasura o activitate destoinica in vederea dezradacinarij i. Slujindu-se de dreptul de azil, a izbutit » refugieze impreuna cu alfi gaisprezece mo- in Biserica ,,Sfanta Sofia” (februarie and convocarea unui sinod canonic™. doua luni insa, Calecas i-a prins pe toti Pe Sfant I-a inchis ,,ca pe un ficétor de nnita palatului, in care avea s4 rama- patru ani. in inchisoare, Sfantul Gri- mai multe opere decat in orice alta vietii sale (sapte Antiretice impotriva gi mai multe epistole cu caracter te- chiar sd-si raspandeasca scrierile ieredere, astfel incat si poata sta ii lui Calecas si Achindin. (4 noiembrie 1344), indraz- gi mai departe, anatemati- » gi pe cei mai de seama cu invatatura lor” ‘ Avaipeate ypappots , 18, E.P.E. vol 3Actul de anatema multi episcopi, prir hiei si Gherman al I Constantinpol. In acela de-ale sale, Calecas izgonirea_,,indisciplina sia partasilor lui, sfatui acestia si-l apara pe Ach Sfantul a combatut in numele tuturor le sale cuvinte, in Combate dreptate pe ..mincinosul prea: preavadit’* Calecas, de incredintati ca apara, cu ha buna-cinstire. Sfantul il ia in indca .mai inainte, prin Tomul si i-a proseris pe cei care ne tnvinutes vinui vreodata. Acum, prin aceasti oa noastré, face acelagt lucru cu cet Oare a mai lsat pe cineon st aibit Dumnezeu?””™, Sfantul face referire in mod rep : dictia stricta a ,Tomului” din 1341 dea fi monahii si conchide: ,.Acesta (Calecas) : apoi atétea impotriva monahilor 51 4 ne doreste si stdrneasca toatd invinuirea venita din toc KaAéxa 7 Avaipeow ypapye ie a "ii iui Calecas), 26, E.P.E. vol. 3, p- 570 Ibidem, 47, E.P.E. vol 3, PP: 600-602.Arhimandrit Vasilios Papadakis ee pacer tea lui (a lui Calecas), nu se supune cu mult mai mult pe sine insusi acestor afurisenit, despartindu-se de multe ori de Biserica lui Hristos 91 de intreaga ady- area ortodocsilor?’”™. i incheie cu concluzia: ,, De vreme ce Calecas e despartit in acest chip gi de atatea ori de intreaga _ pliroma a ortodocsilor, cu neputin{a este, prin urma- re, sa se numere cu cei bine-cinstitort tot cel ce nu s-a _ despartit deel. Din contra, cel ce pentru aceste pricini ste despartit de Calecas, cu adevdrat este scris cu cet si e unit cu Dumnezeu prin credinta cea 735 fe curand insa, pentru patriarhul eretic apa numaratoarea inversa. La aceas- pe de o parte indrazneala sa de Achindin”™, cel de un cuget cu el, te superioritatea hotarata a lui acelasi timp, imparateasa Ana, disputei teologice, a cautat sa onistilor ei, ca si a altor per- Aghioritii s-au declarat, in lui Palama. David Disypa- istorie a ereziei insofita patristice. Grigorie, cel KaAéxa (Combatere? 3, p. 670. w KaAdéxa (Combaterce 692,scurté expunere a 0 in final, Ana aco rie 1347, in timp ce | Je cetatii. Sinodul, la protosul Sfantului M clerici, a anulat actele ¢ ale lui Calecas, care a fo declarat statornicia fata 1341 si |-a disculpat pe cuzino a intrat in cetate are la hucrarile Sinodului. I intarita condamnarea lui 4 un .Tom sinodal” in completan Marele Grigorie, hirotonit arhiepiscop al Tesalonicului, a “3 condamnarea sinodala a ost reprezentantul de frunte la Sinodul din 1351, care i-a 0 mii adepti ai ereziei, episcopil de si istoricul Grigoras™. Tot atundi , la rong de dogma invafatura lui Gri isikasmului in general’”™. "© Sfantul Grigorie Palama, Enron & 7 . Alti Parinti care au stralucit in secolul aj pees la inceputul secolului al XV-lea _ §1. Cuviosul Isidor Vouheras ‘Unul dintre tovarasii de lupta ai Sfantului rie a fost si ieromonahul Isidor Vouheras. ‘ce acesta a aflat de hulele lui Variaam, a foafa armatura duhovniceascd |...) Si-a che- i de nevointi si de luptd de aproape si de rintr-c predica mitreata si inaltd, a adunat deni, a numiérat si a socotit catas- duhoonicesti -a pus in frunte pe cen- petenii si pe conducitorii de oaste - mw, adica, pe ceilalti prin puterea cu- ul dumnezeiesc —, invatand, sfituind, in tot chipul induplecindu-i pe i rdvnd ca si el si sé ducd razbot lui Varlaam, dumneze- sa fie hirotonit mitro- fe Craciunul anului 1342) poruncii patriarhului Ca- Sfantul Grigorie. Dintare nu nu sufletul si-l dat sa se arate afi ind side arhierie gi de. tinopolului la sase_ In aceeasi peri vazut — si monahul | J din scrierile sale im} sfintitul David afirma LTrebuie sé tinem Ia bun la viata, ca singura care est adevarat””®™, 7 Adic& i se sivargise doar Sub: ba in cadrul Vecerniei dinaintea h scop). (n. trad.) ' *2 Sfantul Grigorie Palama, KaAéxa (Combaterea scrisorii lut p. 594, 7® Tépo¢ TovAtov tov 1347 (Tomul si P.G, 150, 880A. 7™ M. Ghedeon, Matpiapxtxo! nivaxé triarhale 318. 7” Teams, Aapid AwuTatov Aoyos ™ ay kal Axwévvov... (David Disypatos - © Varlaam 9i Achindin), p. 94aay mare aparator al invataturii ortodoxe yeazem de nadejde al Sfantului Grigorie a ahul carturar Iosif Kalothetos. in j ju- 1336, .bunul”, ,de Dumnezeu iubitul” i "7% Josif primea cu inflacdrare gi la Tesalonic cele dou tratate ale fe purcederea Sfantului Duh. In asa cum am aratat, Sfantul clarifi- fodoxa impotriva tezelor latine @ politice gi bisericesti |-au silit slosif sa se dedice unei lupte ne- Sfantului Grigorie. Astfel, in Varlaam, trimisa prin monahul isihastilor, In 1341 sfinti- la disputa Sfantului cu ol. la Sinodul din ea lui Achindin a luptat cu ta- Achindin, care ui sinodal” mpos Axitrucat datele d acestui brav 1 re, vom prezenta cuvintele sale mi F Sfintitul Tosif ons transmrise prin succestune, si le tinem ca legi $i canoane intemeiem pe ele cu tot dt va sosi vremen $i vom fia se cuvine si pasim cu vitepe sé nu Se intoarcit Dumnezeu de lane nunile gittite nouil — care se afla dumnezeiesti -, din pricind ot am lar cate nu congldsuiesc, mm se potrivesc defel cu dogmele cele ma «sii le arunciim la corbi» (sa le a nu ne facem noi insine hrana corbilor — Cem celor nevazufi’””. D. [i 3 (Epistola a treia), cap. 3, pe = ity KaAoGétov ovyypaupata ( ), p. 380408 Arhimandrit Vasilios Papadakis Alta daté spunea iarasi: Noi insd, CU Ajutorys lui Dumnezeu, sd finem $i sa apardm din toate puterite nonstre buna-cinstire, pe care au statornicit-o si au in- tarit-o Parinfii nostri din vechime, pe care am miirtyy}. sit-o din pruncie, am primit-o ca pe mogtenirea noastré parinteasca si cu care vont pleca din viata de aici. Ma rog ca Domnul si ne dea pricepere 8 fugim de «glasurile desarte, cele spurcate» (I Timotei 6, 207 ale acestor dogme mincinoase gi ale dogmatistilor ve- netici. Asemenea iti doresc si fie (Achindin) sé-ti vii intru sine, si te cunosti si sd devit iarasi madular al Bisericit si al credinciosilor, de care te-ai lipsit. Fiindci daci vei continua sa ramai in aceleast, nu vei avea nicio pértisie cu ei. Caci ce partisie duhovniceasca poate si fie intre un ortodox si un rau-credincios? «Ce invoire _ este intre Hristos si Veliar?» (IL Corinteni 6, 15). Sfintitul Iosif considera ca atunci cand buna- se primejduieste, monahii trebuie sa lase fa lor isihie gi tacere gi s& lupte din toate le lor pentru credinta ortodoxa: ,, Cici cine ahni, cand aude cit este batjocorit Dumne- § 1 mai degrabii si moara pentru El si si ‘mai mari rele? [...] tint, pentru numele lui Dumne- n tacerea noastra si-L tradim pe ne-au fost infatisate scrisorile s0- nebunesti (ale lui Achindin), a le din 1914 a Sfintei Serip- , cap. 20, ibidem, p- 157.Monahii ca, care au ridicat intreaga lume. seu si a noastra? De buna inate hi Dunne ne amenin{a satrapi si ishenaae ML, chiar daca privinta celorlalte, noi socotim de a toate acestea, in cat toate, tacerea, $i sa fim si sq aa mult de- fricosi $1 fugari. Cand insa cuvtitul er r ‘al adevarului suferd clatinare, prefe tiains pacaté de dragul lor’, ‘upta Alta data zicea: ,,Nu vom inceta ; mustrari pe Achindin pana la sfargitul i cu oricat ar spune sau ar face toate ale tut panies, lor, «intru ale caror mini sunt farddelegi» (Psalmii 25, 10). Pentru ca nu ne infricosam de zgomotel de mincinoase ale nalucilor’™. Coo nu-l va socoti cineva vraijmas al sau pe viata pe cel ce L-a batjocorit in acest chip pe Dumne- zeu (pe eretic)? Sau cum va ciidea la pace cu cel ce se arata a fi vrijmas lui Dumnezeu? 9i iarasi, cum nu oa pacitui fara iertare, daca da iertare celui nepocait? Sfanta Evanghelie ne indeamnii, desigur, si ier- tim picatele celor picitosi, dar dupa ce s-au pociit de relele pe care le-au facut. lar dack nu se pooitiesc, nu suntem indatorafi la aceasta. Caci cel ce dd iertare ce lui nepocdit, se face el insugt nevrednic de iertare. a sicel ce i-o dé aceluia cu usurinfa, fara bela? jie partea lui si mai inainte de a se fi lepadat de i Mai sd lui Dumnezeu, pacatuieste, desigur, indott. neim- : ‘ idem, p- 41. Adyoc 3 (Cuvantul al doilea), cap- L ibid * wW ' Aoyoc 2 (Cuvéntul al doilea), caP- 234Vasilios Papadakis 40 Arhimandeit intdi fiinded it iart pe cel lipsit de pociinfa, care ir nu s-a lepadat de hula gi purtarea lui necuvtines 2 : 1064 fapade Dumnezeu, (ar apoi flindcd oe face pe sine — ’ _ decht Duninezeu ee oi indemndm, desigur od li 6e ierte i nity / NOY C4 cer iertare, nu insd gi celor care nu 0 cer “Be ated gi acesta, dnd igi Va veni intru sing gi-gt va ad ts aminte sit se intoarcil gi sd ceard iertare a aan 2 €, Cu ugurin primi. Dar dact e bolnav 91 intro ¢ sd nu-l invredniceascd ni ene GEPe fm aaa nimeni de iertare. Funded ‘ putea sa nu se socoteasca mh (Matei 24, 51) gi c eee epi ee $ u necredinciogii cel ce nu ¢ - tigia cu cel nepocdit sau, rm a = de a-i sta impotrivd gi nu es spre lupta impotri os oa, oridjmag lui Deena lui, cht vreme se aratd “f intr-un alt anne ote — luerari"™* seopul pentru al siu, sfintitul losif arats care f-combate osif arata te ca acesta 84 adere pe Achindin (mai «Dori tt tut pe pe deplin la erezs i 80 direc fratele de partea west reteztin din restul eredinciogilor, N as mldular ~ $4 ny trupului Bisericii od asia der, dey oie a) ati eg ities 1 miluies aceasta!|,.,] Aga fi pentru veche Pe Nett Sin hea fogs indin) pentru tral priet » $i etenie, rdzboiul tired starn ity litem turbare, gi cleve-Cand patriarhul i-g dumnezeiescul Grigorie gj pe de Biserics pe sfintitul losif seria: ,, Care este ti tasit s&i (1344) care sustine (Calecas) cit ne-q alungat? oe tollor? Noi insi o sprijinim $i congtasyin PO toate. Pentru dansa am dorit sd le mats Cu ea in in vremea de acum si ne-am pus in gind ae foate vitejeste tot chinul gi osteneala, cu darul lui D bia zeu. Din pricina ei dainuie razboiu neintrerupt cy Thrasymah (Varlaam) si G is ( a, Prin urmare, nu Spune ci ne-a lepitdat Biserica Apostoleascd — caci una ca aceasta cum ar fi fost cu putintid sd se intample? —, ci Biserica nou-aritata si dogmele nebunesti statornicite de ea prin tinerii din jurul lui Thrasymah si Glavkofanis. Cei ce «mandnci la masa Izabelei» (III Regi 18, 19) au dispretuit cu- ointe, legi, Proroct, Apostoli si pe atatia alii. Cum de esti tu Biserica drept-cinstitorilor? Din vorbd? Din purtare? Din fapte? Din dogmele sinatoa- se? Dupd ce te-ai fiicut, deci, fabrici a toatit minciuna, 4 toata clevetirea, a toatd mérsivia, a tot cugetul riz vratit, a toatd nedreptatea, licontia, terosilia, rapirea si inseléciunea, mai apoi te gi «hirotonesti» aoe. nare! — pe tine insufi Biserica? Nu sti, se vede, ai st _ Nestorie si Macedonie au Spus, pasiimite, cee ce ~ | $f astdzi, cici si ei au ocupat acelast ae dca De ce esti Biserica? Fiindot mitittes ise pan- Cumperi judecdfile? Ca nu fact deosebire 4 altar la Saritori gi sfinpi? Cal le ingadut mnie ae i pe oameni St Se ‘of necuratii gi nelegiuifii? Cai faci pe #despartit”412 Arhimandrit Vasilios Papadakis sature de singele Harul Duhulut Sfa ereziile — ajung §t 1a vinzi (prin simonie lor tii sia celor care iti urm Iauzi cit alettuiesc o Biserica? De acest soi este Biserica cea dupa socotinta t pe care al infiinfat-o cu pufind vreme in urmd, d ; ce ai apostaziat de la a noastra. Dar Biserica a = este din vechime fari prihand, curatd, pagnica #09 SE ih |, pagnicd, osebitd u stricat si viclean, slobodd de orice ri tate, curata de orice intindciune si paté, si one dogmele sanat ctl caevirs ‘oase, curate si in chip dovedi ira ale barbatilor de-Dumnezeu- Hori, C vars eee purtatori. Cap al Biseri- ul nostru, iar madul | pia toata adunarea si regimentul celo bine es atte ¢ r bine-cinstitori’™ fae 1 alta ocazie caracterizeaza di rf iserica a lui Calecas d Pe ee Seat rept ,,subreda si departata Oa, Mou urmare, patriarhul , trebwie ae 71SErICIt noastre, pe care c fi : fe 4 pirisit-o ire, pe care cu putin mar- aes has razvriitindu-se” 7 Pent : de pirtitsia tul losif sfatuia: ,Trebui Sen ts “u el’, 7 ule sai ne rupem adau fe ga ca este trebui i crimi si plang& cineva pain se izvoare de »Surparea”’ Bisericii, jun- erile nu ale erile, nu ale trupurilor, ci Vatia adusi cre ae ciale sufletelor, si ino- celor de-un neam cu ei? Ca vin nt? Ca ai umplut Biserica de ‘aoe aceasta culme a relelor — say r ) buna-cinstire, a ta $i A episco, s eazi, despre care te mal ol ™ A F ee 7 + ‘0c 8 (C van, Ertan, tul 8), ae 16 petOTOAN 2 / cap. 8, ib EnotoAn 2 are adoua), dea | eo we ola a dowa), cap. 9, ibidem, . 374.In Viata Cuviosului May i care a stralucit cu Vietuirea in ac, se relateaza urmatoarele: a una mers la Cuviosul, pentry folos, niste mon, din Lavra, impreuna cy care era si uny vdzdndu-L Cuviosul, La alungat depa este partas al lui Achindin gi necredincios, y rument altul nu stiuse pénd atunci cit este asa; c multe aducea Sfintul impotriva lui Achindi mea Kakochindin™, si diavol, si Pirtas a tot eresul, si slujitor al Antihristului, drept care pe astfel de eretici it alunga $i rostea anatema asupra lor cu indriznire, All monahi, iaraisi, au mers la Cuviosul, care vi- uandu-i, a strigat cu glas mare: Alungati-I pe masali- an (numindu-l pe acela pe nume), si atunci si venifi a mine! lar auzind aceia s-au infricosat, si alungan- du-l din obstea lor pe acel ritu-credincios masalian, au mers la Sfantul’”™, §4. Nichifor Calist 4 Pa ae Ca- Monahul constantinopolitan iveeaune ist a strélucit cu viefuirea la sfargitu il numeste pe asin lipsit de primeyer® ), adicd prt | ” Joe de cuvinte: Cuviosul na @ Chryj nume (Axivévvoc) inseam a . VO, “Primejdios”, Kakochindin (Kaxoxivov Méjdie rea” (n. trad.) — ” Sfintul Nicodim Aghioritu hin), pp. 349-350. 1, Néov BxAoyeov (Noul EklogArhimandrit Vasilios Papadakis 44 naastics al XIl-lea si inceputul secolului al XIV-jeq A scris o celebra Istorie bisericeasc& #1 Numeroa. se alte opere, indeosebi poetice, aghiogratice si exegetice. A alcatuit, de asemenea, $i Sinaxarelp la marile praznice ale Triodului, In care combate folosirea azimelor si purgatoriul. Catre Sfargj- tul secolului al XVI-lea, ,papa de la Roma le-g poruncit celor ce aveau caderea sé cerceteze artile pentru a sterge din ele tot ceea ce se opunea dog. melor latine. Acestia, ludnd Triodul §! afland cele scrise de Calist despre azime $i purgatoriu, ay cerut si fie sterse”””, Dupa sfintitul Nichifor, cand , se intdmplé ca disputa sé fie legata de credinta, nu numai parintii se ridica impotriva copiilor $1 invers, ci si femeia im- potriva barbatului ei si barbatul impotriva femeii’™, §5. Matei Viastaris (1280-1350) ; Infeleptul $i evlaviosul ieromonah Matei a viefuit in secolul al XIV-lea la Athos si in Manas- tirea Perivleptos din Tesalonic, S-a remarcat ca Scriitor bisericesc $i canonist, A scris o valoroa-gi cireulatie la popo 16) 7 (Serbia, Bulgaria, Rusiay™, nonice si antiretice (impotriva ,ueigasilor nezeu” indei, a latinilor, a anti-isihastilor V; si Achindin), intre care cea ie i fost considerat& Combaterea ritaciritlatnilor, ope- ri care s-a bucurat de o larga r, ce cum o atest numdarul mare de manuscrise. Dupa sfintitul Matei, Biserica Soborniceascd ii primeste ,,pe ereticii care se pocitiesc, doar daca se leapddai cu jurdmant si pe nume de obiceturile si dog- mele eresului lor [...] Deci daca neamul latinesc cin- steste atat de mult impicarea cu noi, atunci, desigur, din partea noastra nu va fi trebuintd de vorbe mai multe. Fiindca este de ajuns simpla marturisire a cu- vantului scurt si preacuprinzator pe care Domnul l-a Gritat pe pimént, dupa zisa Prorocului, prin sinoa- dele care s-au finut inainte de noi, Acest cuvdnt ba numit cu dreptate «Simbolul bunei-cinstiri» (Cre- aul) i L-a pus tuturor inainte ca legiuare de abste. Va mai fi trebuinta insd gi de dezicerea de hula impotrce 4cestui Simbol, ca gi de pazirea sfintelor canoane. = altfel, acelasi Duh Sfant, prin aceiast Sfintt _ A Prorocit $i cuvintul acela gi aceste canoane ™ Cunoscuth gi sub numele de Sinlas ee enn? - urat de o larga circulatie $1 #1. trad.) ” Dositei a} lerusalimul ta Inpacarii), pp. 48, 449. ui, Topo Kare rdayric (Tei i Papacakia Arhimandeit Vasilios f 416 §6. Calist Anghelikoudis leromonahul Calist Anghelikoudis A isting ca ascet in Muntele Melenikului Tn cea de-a doug jumiatate a secolului al XIV-lea. Este autoru| nor valoroase scrieri niptice i al unul tratat Antiretic impotriva teologiei scolastice a celui mai Prestigiog teolog al Apusului, Toma d’ Aquino, Aceasti scrie re este intitulaté A lui Calist Melenikiotul, contra aga numitei cdrti impotriva grecilor™ a lui Toma latiny Sfintitul Calist este unicul autor care gi-a stabilit ca scop exclusiv al amplului s&u trata, combaterea scolasticismului tomist si a profesat © critica atat de extinsd, profunda gi ascutiti ly adresa conceptiilor tomiste despre Dumnezeu Aceasta critic’ marcheazi 0 etapa in Istoria Te- ologiei, dat fiind faptul ci opera in caurd pune Pentru prima oara fafa in fata si face o compare- tie intre conceptiile ortodoxe cu privire la sim- plitatea dumnezeiase’ gi cunoasterea Jui Dum- nezeu, gi cele ale scolasticii apusene, Marele isihast a studiat opera de temelie a lui Toma, Summa contra Gentiles (Summa contra pilgd- nilor), in care intelepeiunea din atari joacd un rol terminant, Ma ruginez de Dumnezeu, Care este ‘martor, infelegind lepiddtrite acestui filosof orb’™, ™ Titlul original al lucrirli lui To f te oma d’ Aquino es meee Peace: (n trad na ‘i poulos, KaAAlovou AyyeAiwovdy wert Send AKevirtor (Scriene te ee , i tra bit Toma d Aquino), p, 170) Calist Anghelikouitis con