632 ies Hdd CONST. L. HRISTEA Membru de onoare al Asociafiel Creseatorilor de Albine ‘ain RS. Romaaia VOLUMUL IL de Ia litera M Ia Z wu c-al 10010: BIBLIOTECA CENTRALA RALONALA BIRLAD L. S. PADUREAN E'D. Digi Rav Ammces O'S 1 0 “Ve 1967 BUCURESTICUPRINSUL M Ameliorarea albinei locale........ Criteriile de selectie tel MAGRIS ... 1B (Ly, P&durean). sscescees2 eget te Oe APA 18 Productivitatea (L. Padurean) Tah jf Hamicia (L. Padurean) MATCA 14 Activitatea de shor (L. Padu- Pregitirea i construirea botcilor.... ul, larca, nimfa si matca nowd.... Caractere morfologice si fiziologice ale méteii fad de albine......c00606 Diverse manifestari de comportare a ‘méteit tn colonia Atacul botoilor ciscih Semnalele emise sau cintecul mat- cilor .3. eee Lupta intre matei in scopul seloctio- nari lor Imperecheren si fecundarca mateii.... Aglomerarile de trintori us Padw rean) . Numarul de trintori necesari pentru Smperecherea mateii 'Fecundarea artificiala Producerea trintorilor *Tehnica fecundarii artificialo . Vieja matcii in stup .... Pierderea capacitipii de ouat..... Conirolut owatului . Moartea métcilor Cresterea gi selectia matcitor 16 rean) .. deseeaeee 16 = Revistenfa la intemperii (LP a- durean) Nisa 3) 4g * Adaptabilitatea (L. PAdurean) Lipsa unei predispozifii spre roire 2 (L. P&durean) ..... > Si aiba un caracter linigtit (L. P a- durean) vi... 11> Si ierneze bine (L. Padurean) * Productia de cear& 23 *Longevitatea ....... 3 * O bund dezvoltare corporali... _ Rezistenfa la boli si apirarea im- potriva déunitorilor ............ Criteriile de selectie privitoare la 26 mated. 25 © mare prolificitate 27 ‘Inceperea devreme a ouatului 297 Utilizarea maxim’ a cuibului’ . 9g ‘Temperamentul neimpresionabil . 30 *Vitalitatea deosebita a mateilor 30 Selecfia individuala(L.P dure an) 31 Tehnica cresterii naturale dirijaté a 88 botcilor precum gi altoirea lor... 35 30. 36 36 36 36 37 37 37 37 38 38 30 39) 89 Besse aAB.C.... APICOL Metoda I Metodaall-a(L. Padurean). ‘Metoda dr. Miller ({11).. Metoda Alley (IV)..... Metoda Caillas (V) Metoda Polonez (VI) Alwoirea boteilor naturale... Pastrarea botcilor diaponibile,....... Cresterea métcilor in botei artificiale din colonié orfanizate Metoda Doolittle-Pratt . Metoda W. Goffey . Metoda Heyrand Metoda Romanescu (L. Padurean) Metoda R. Jordan-Volosyevi Metoda Joe Smith Metoda eresterii artificiale de mitoi fra orfanizarea coloniei creseatoare Metoda cresterii, mateilor direct din ou Tzolarea botilor in colivii de protectie Folosirea botcilor Formarea nucleelor oremelnice pentru imperecherea méteilor Nucleele vremelnice mari Nucleele mijloei Nucleele mici Nuelee pitice, nucleoli, micro-nuclee, sau micro-stupusori Popularea nucleelor Imperecherea mittcilor din nuclee ore- melnice, stupusori de. imperechere sau micro-stupusori . Verificarea métcilor Marcarea métcilor...... Intocuirea méteilor Inlocuirea linistita, Introducerea. métcilor noi Introducerea sub forma capacité ..... & Introducerea matcilor virgine . Introducerea mitcilor, imperecheate Metodele directe .. Metode indirecte .. Metode mixte Metoda cu Reginal rean) .. 2 42 43 45 45 45 rr 49 49 60 50 BL 82 58 bh 58 59. 61 2 63 63 64 64 64 65 Respingerea mateii ..... Ternarea miticilor disponibile... Ternarea mitcilor intr-un corp al stupului multietajat (L. P due rean) 5 Ternarea mateilor fn nucle mij- loci Ternarea in nuclee mici de impere- chere tip Fota Ternarea miitcilor in afara_ghemu- wi MATURATORUL MAURIZIO ANA MELANOSA MEHRING FR MBLISA MELOSCOPUL, MICOZELE OTEREA Compositia mierié Micrea extraflorala .........., Mierea de mand (L. Pidurean) Granularea sau cristalizarea mierié Hichide yack Prevenirea cristalizirii mierii. Grabirea cristaliztirié mierii..., Lichefierea mierit granulate ° Micrea cristalizats tn faguri si folosirea Geet eee cee Mirea fermentati Miere toxic Recoltarea mierii lichide f Ridicarea magazinelor de recolla.... Byacuarea automata a albinelor.... Deseipicivea, extractia mierii si reage- aarea magazinelor cu rame extrase Extractia de noapte...... Filtrarea si sedimentarea mierii.... Maturarea, limpezirea si filfrarea mierii lichide Metoda canadian’ de maturare a mi ri (L, Padurean). Mierea in faguri .. Mierea tn sectiuni ... Mierea gi industrializarea ei. Micrea si falsificarea ei... Misrea ca aliment si medicament.ABC... APICOL CUPRINSUL MORGENTHALER o. 4 MUSTAR 14 Navi a Jensen peal NARCOTIZAREA ALBINELOR, V.n. Anestexie. 116 NECTARUL. 16 Factorii care influeneazd cantitatea de nectar in raport cu condisiile clima- terice gi meteorolagice é 119 Caldura 119 Racirea bruscd 9 Ploile ..... 119 Descaroarile electrice 119 Lumina solar 19 Inghofurile tirzii (L. P&durean) 120 Vintul (L. P&durean)........ 120 Roua (L.PAdurean) .......... 120 Ceafa si negura (L. Padurean) 120 Umiditatea aerului ...........66. 121 Natura solului si sonnets Ini 121 © bund agrotehnick tc ag Variatia productiei de nectar in raport de cercetarea florilor de edtre albine 122 Actiunea negatioa a daundtorilor si dotilor planielor . 128 Productia de nectar a diverselor plante laha eae poeetpg NICOLAESCU N. SI STORNESGU, 123 NosBMOZA 123 Contaminarea coloniei yi evolusia bolii 125 In sezonul de iarn’ 126 Im sexonul de primavar: 12 In sezonul de vari ......... 12 In sezonul de toamna.. es Simptomele boli. .....eeeseeeees 128 Musurile preventive si curative 130 Tratamente , Zap alae! NUCLEU 184 NUMEROTAREA STUPILOR: 135, 0 OGLINDA sTUPULUT 131 ORWANA alts 213i OROSI PALL ZOLTAN erat OTETAR .... e 137 OTETUL DE MIERE 187 Ep V.n. Expedierea PACHETE CU ALBIN} albinelor .......5 PAPADIA PARALIZIA ALBINELOR PARA—LoGA Van. Loca dubld PARATIFOZA . PAROI... PARTENOGENEZA, PASTORAL, V.n. Apiculiura pastoralé PERICISTIMICOZA, Van. Puiet ares PIB'TRINICAREA PIUBTULUI, Vin. As- pergilora PINTENUL APICOL PLANSETA APICOLA PLANUL APICOL DE PRODUCTIE PLATFORMA APICOLA 2 POLENUL =e Compositia potonului .... Recoltarea de cétre albine a polenului si transportul Tui. Transformarea polenului tn piisturd gi depozitarea lui .... Rolul polenului in viaja colonici. . a. Polenul ca hrand . b. Polenul gi cuibul coloniei c. Polenul gi matea . 4. Polenul gi siindtatea colonici.. e. Polenul gi iernarea albinelor, Cantititile necesare de polen pentra 0 colanie Formarea rezervelor de polen.... Colectarea polenului prin scuturare Colectarea polenului de catre albine Pastrarea polenului . Uscarea industrials . Formarea rezervelor de pasturd in faguri Bliminarea totald a pistutli alterate din faguri .. Inlocuitorii polenului gi ai pasturi Polenul si pastura in combaterea dife- ritelor afectiuni umane .. POLENIZARBA POLTEEV V ... PORUMBUL 2... PREDUCEA APICOLA PRESA PENTRU FAGURT, Vin. Ceara... PRESA PENTRU SALTELE CU STUPI PROCOPOVICI M. PROPOLISUL 1 141 142 142 142. 13. 143 145 145, 145 145 146 146 146 147 148 9 161 151 X 161 162 158 X 153 X 164 164% 160 161 161 161 162 163 163 164 164 164 165 165ABC... APICOL CUPRINSUL “Obdjinerea propolisului tn cantitayi ‘mari gi pastrarea lui. Pastrarea propolisului Folosirea propolisului ~porer~ a Puiet bolnae Puiet récit Puiet intozicat Puiet in descompunere Puiet pardsit sau fldmind. Puiet sufocat e Biiet varos | PULVERIZATORUL PUNTEA-REPER | \ PURICE DE PRUNZE, Psyitidae. V.n. \ Lecaniite $i Lachnidele in medicina R RACHITIOA RACHIUL DE MIERE RANA CLADITOARE RAMA DE MASURAT RAMA DE OUAT RAMA PENTRU PASTRAREA COLIVIE LOR CU MATOT RAPITA RASELE DE ALBINE V.n. Albina. “ REAUMUR R. REGINAL REGISTRELE STUPINEI ROABA ROINITA ROIUL §1 ROIREA Etapele progresive ale roitului intr-o colonie Semnele ecterioare ale roitului. Aparitia roiului (L. PAdurean) Captarea roiului : Iniroducerea roiului tn stup. Unirea roiuritor mai mici..... Despirtirea roiurilor unite tn abor.. Hdentificarea roiului din colonia de origine Situagia tn stupul mama roit. Asezarea roiului primar in stupind Prevenirea roitului Roirea artificials. Basele practice si teoretice pentru formarea de roiuri (L. Padurean) 166 167 167 168 168 168 169 169 169 170 170 170 17 at 172 172 1B 174 14 195 15 176 176 176 176 116 176 116 179 182 182 183 185 187 187 187 188 188 189 194 Diverse metode penir formare a roiuritor artificiale 4 Roirea prin stolonare.... Roirea prin’retragerea din stup a nu- eleului ajutitor ........00.00.0.. Roirea prin deplasare sau mutafie .. Roirea prin divizare. Roiuri de productie prin scuturare.. Roirea artificial’ intensiva Pardsirea complet’ a locuingei sub formé de roi... Roirea prin extractii. V.n. Bzpedierca albinelor Roirea provizorie, V.n. Tehnica apicola, Tunazmai ..... Roo? Ar ROSTOGOL, ROZETA SALCIE : SALCIMUL ALB SALOIMUL GALBEN SALCIMUL PITIC SALTRAUA SAREA ScaTuL SCAIUSUL. SCAUNUL DB LUGRU IN STUPINA SOURT ISTORIO SELECTIA, SEPARATORUL-DUBLU SEPTICEMIA ALBINELOR SIROP. SO1A SORGUL ZAHARAT. SPAROBTA STRTOSCOP STUP Caracteristicile unui sup bun... Materiale folosite la construirea stupilor Principii generale de construire a stupilor Page Stupul multictajat ....... ‘Stupul RA 1001 Stupul vertical dublu Stupul orizontal STUPUL DE CONTROL STUPUSORUL SAU NUGLBUL DE IM- PBRECHBRE STUPUSORUL ROMANESC DE IMPE- RECHERE,A.B.Cuu. APICOL cuPRiNsuz, STUPUL DE oBSERYATIE 228 LUNA SEPTEMBRIE 254 cee ee ate Sek 230 Culesul de miere in regiuni viticole.. 254 Planublveipiiat 933 Extractia mierii ..... 255 STUPINA MOBILA . am Furtisagub ..... sprig? Eee STUPINA INCHISK 17, 285 Adunarea materialelor necesare pentru SUBSTANTA DE MATOX SiN’ 285 iernarea stupilor ..., 255 SUGELUL aa6 Prepararea hidromelului 255, eee ee Plecarea prigorilor ........... 255 SUPORTUL NOBIL 288 LUNA ocTomBRrE : 255 SUPORT BOTCA 333 Tratamentul contra péduchilor...... 255, SWAMMERDAM JAN OLANDET *99 Contopirea roitor anifiiali ajuthtori vi temporari 4... serre 256 8 Inlaturarea goarecilor Be 256 : Reviziuirea ecterioart a stupilor.... 256 eon, ae Precizarea spajiului din'stup necesar . pentru ghem ...., . 56> T Orinduirea hranei gi a cuibului de iarnd 256 Pastrarea fagurilor cu pasturd $i miere 261 TALPA otsrer ss. 949 Orinduirea nucleelor pentru iernat,... 961 TEHNICA APICOLA (Memento apical)... 349 -Alegerea coloniei patcrne .. 261 Gomportarea stuparului fata de albine 243 Pregitirea viitoarelor vontroale de Programarea tucrarilor 246 iarnd 261 Executarea tuertrilor ., 245 Confectionarea materialelor de protec. Heniifiécres “miteit ‘unel colonis!: 269 (ica ei LUNA AvausT 249 Reducerea coloniilor pentru iernare la Flora meliferd din august ........ 949 marimea de nuclee .. 261 Lotsl apicot semincer ++ 260 LUNA NOrEMBRIR BAY 5 262 Recoltarea polenutui de la porumbut Zhorul fortat tardiv de toamnit....,. 269 t furajer prec cee 250 Orinduirea exterisard a stupilor. 262 Reactivarea nucleelor 2% 250 Orinduirea adépoetului de iernat, ae 269 | Culesul mierii de mand. a 250 Asesarea stupilor in cojoe individual 263 Conor Santtatio pi calitatio at aso Algerie une colonit patentee sans 358 ihiniimasnetecmputses seis; 2 onal teva he pict 2 Deschiderea urdinigului de iarnd. 261 /UNA DECEMBRIE ee Dre ansiseauytioartics ; 262 Controlul stupilor Soe aocied Alegerea nucleclor ajutitoare........ 953 Preschimbarea albinelor tmblirinite 264 Gregterea thesis de mai. 252 Linistea deplind in stupina ........ 264 Reactivarea ouatutut 262 ncheierea socotelilor stupinei 264 Caldura tn ewido 262 LUNA TANUARIE vie + 265 Hrinirea de stimulare a 268 Salearea coloniilor muribunde-infome- Adaosul medicamentos contra nosemei 263 tate .... bh. eas 266 Trierea fagurilor vissesess 268 Observatii inserise tn registrul de par. Sulfurarea fagurilor pusi la pisirare 253 tisi al stupinei .... se 266 Procurarea fagurilor artificiali .... 254 Apare puiet now qi albind tiadha tn Ridicarea magazinelor de recolta | 24 cui 266 yos APICOL, Jo CUPRINSUL Schimarea saltelufelor umede .. 5 Neutralisarea efectelor nocive ale mie- rit de mand Eatragerea pasturii din fagurii,gechi REUSE... Prelucrarea la rece a fagurilor reformasi Lucriri curente LUNA FEBRUARIE, Curdjarea vetrei stupinei Fzolarea exterioard a stupitor Alimentarea cu apd in stupi. Retragerea cartonului de pe fundul stup uli... eeessee Consumul de hrand Stimularea,timpurig a coloniilor . Stimulare'mecanicé .... Lucrdri curente LUNA MARTIE Calendarul infloririlor ‘i Cunoasterea coloniilor dupa aspect... Controtul sumar... ia de fond . “Masuri sanitare ceterinare .. Analisa de laborator Cintarul de control . Rezerve mari de hrand Intiirirea nucleelor ajutdtoare ..... Transvazarea coloniilor ...... ‘Refacerea timpurie a nucleelor Culesul din martie .....+.+ Observatii privitoare la amelicrarea al- See anibeten enie to __ muiltirea trintorilor selectionati. Lotul apicol fagurilor de trintori pentru eee 285 285 285 285 285 286 286 286 286 Claditul figurasilor pentru viitoarea orestere de métci din oud, dup me- toda Smith pester GCliditut faguritor pentru. magazinele de recolid si cuib ..... ania Intensificarea claditulsi Primul transport in pastoral. Extinderea coloniilor cu dowd miitei.. Largirea cuibului Intocuirea matcilor necorespunzitoare Cresterea timpurie de miitci......+« Formarea reservei mari de foguri cu pastura Hrénirea de stimulare . Hritnirea afard, tn natura, cu polen Echilibrarea coloniitor slabe Masuri de prevenire a intozicatiei albinclor Instrirea roiurilor temporare .-.-- Realizarea mari reserve de albind sburitoare LUNA MAT Flora melifera Cresterea matcilor .... Fenomene meteorologice . Ingrifirea lotului apicol .. Sosese prigoriile .. Folesirea roiului stolon Prevenirea roitului Pregatiri in preajma culesului mare. Ingriidirea ouatului mateii Crearea de spatiu pentru marele cules fara ingrédirea mateii 1. Metoda Miller 2. Metoda lui Robinson . 3. Metoda lui John Long. 4, Metoda formérii coloniei de strin- suri pentru realizarea mari pro- ducfii ...... 5. Metoda Snellgrove Valorificarea energici de tucru a albi nelor care au roit natural......++ Intensificarea zborutui ta cules... Inlocuirea automati a mitcit tn timpul culesului = Prevenirea bloctrii cuibului........ Formarea rezervei de faguri cu micre 287 287 287 287 288 291, 291, 298, 293 292, 298, 298 298 293, 236 295 295 295 296 296 296, 296 296 297 300 301 302 308 303 306 309 310= ABC... APICOL i cuPRINSUL, pentru toamnd ea 810 Prigonirea trintorilor 825, Valorificarea mierei prin secjiuni.. 311 Bolile trintorilor ..., 8200 Extractia mierei din luna mai...... 811 ‘TRIFOIUL 326 Formarea de nuclee ajutdtoare Si 2UBUL acustic = pictenlaree bmdisllcr au TULICHINA 327 Vatorificarea albinei de prisos Sit rasta: 227 Enfiintarea de colonii noi . B12 LUNILE TUNIE-IULIE 312 U Flora meliferé ... 312 Lotul apicot 812. sage, 328. Transportul la floareasoarelui. 313 UMBRIREA STUPILOR 328 ‘Apararea coloniilor de excesul cdldurit 813 UAIDITATBA A UNIREA COLONIE a. La stupii de tip vertical 313 ules ONUILOR a \< b. Aerisirea stupilor orizontali...... 818 Gapinig 384 (* Schimbarea anuald a mdtcilor...... 814 URECHEA pORCULUT 335 Colectarea polenului de porumb...... 814 USTUROIUL 2 835 Lupia contra parasisilor gi dituniitori- Suite’ lor 2 B14 Vv Valorificarea coloniilor ce urmeaza si fie desfiinjate an 814 vENINUL, cece 886 Completarea reservelor de hrand .... 314 Caracteristicile veninului. ...... 336 X Culesul gi depozitarea separata a mierei Recoltarea veninului de albine...... 337 % de mani Bs B14 Veninul in terapeutica bolilor umane 338% Antarirea nucleelor ajutdtoare Site epee 341 Recoltarea laptigorului de mated. 315 VERBINA B42 Controlul stupilor stesnes , B15 VERIGARID. ae Lice cuernts: veecee. 816 VESTIBULUL DE CONTROL B42 VOPSIREA STUPILOR ...... 343, TEIUL 316 TORAXOMETRU 316 : TOXICOZA 317 Z __Intoxicagii alimentare 817 Intoxicatii medicamentoase ...... as) A eae ae Intoxicayii cu substante chimice 30) Tere eee 345 TRANSVAZAREA COLONEL 323° ZBURATOARE .......0050000 349 ‘TRINTORUL 824 EMEURUD vetcessetiisss 349M MAORI§, burboanci, Rumex acetosa, este o planta erbacee din familia Polygonaceae, care are tulpina cu frunze numeroase in forma de siigeat: cu flori hermafrodite, verzi, sau Tog tice, reunite in verticile false. Fructul este asemindtor cu o nuc& cu trei fete. Se cultiva in gradini pentru frunzele sale acrigoare care impreund cu spanacul se folosesc in sop ali- Macris mentar. Frunzele confin mult sare de micrig (acid oxalic) si acid tartric. Apicultorii folosese macrigul la neu. tralizarea efectelor nocive provocate de consumul mierei de mani, dat& uneori albinelor ca hran& in iarnd. V.n. Diarec. In acest scop frunzele se culeg din vara, se pun la pastrare in saci de hirtie la loc uscat; in ianuarie se face o fiertura de 2 kg frunze la 40 litri ap& si un volum egal de miere dindu-] albinelor cald, turnat in ce- Julele unui fagure gol asezat lingd ghem. V.n. Diaree. MAGNETUL DE APA, astfel denumit de Ambruster, san condensa- torul metalic, este un dispozitiv ce se monteazi la fundul stupului spre leatul din spate si care consta dintr-o figie de tabla de 6/20 em ce acopera © taieturaé facutd pe fund la locul indicat. Cum vaporii proveniti din res- pirafia albinelor iarna se condenseaz& acolo unde este punctul cel mai rece din spajiul stupului, iar figia de tabla va fi totdeauna mult mal rece decit — perepii stupului sau fagurii marginagi, ei vor fi atragi acolo ca de un magnet, se vor condensa, iar apa se va scurge,MATCA, ugor afari. V.n. Lernarea albinelor — fundul stupului. MASCA pentru acoperirea fetei api- cultorului atunci cind albinele sint iritate este absolut necesara, stiut fiind c& in primul rind albinele atac& fata si mai cu seama ochii. Desigur & acest prim obiectiy de atac este innascut in instinctul lor de apiirare; el le da astfel siguranta c& adversarul va fi repede indepartat. Intr-adevar, intepaturile la fat sint cele mai dure- roase gi uneori chiar periculoase, mai ales cind e intepat ochiul care poate fi ierdut dacd nu se intervine de urgen}a. iu este nevoie ca masca si stea in per- manent coborita pe fafi cit timp se lncreazi la stupi, ci ridieat& pe borul paliriei, gata oricind si fie lasaté in jos, atunci cind apicultorul constata ci albinele sint iritate si dispuse s& infepe. Se intimpli ca zile intregi el si lucreze la stupi, fri si lase o dat& masca jos. Masca se face din voal matésos, rar si subfire, negru sau numai cu o portiune in dreptul fetii, clici prin aceast& culoare se vede mai bine. Voalul trebuie si fie destul de lung, cel pufin pina la briu si destul de larg pentru ca pinza s& stea depar- tata de fafa; altfel albinele inteapt prin fesitura, acolo unde ea este in contact direct cu pielea. Pentru a preintimpina p&trunderea albinelor pe sub masci este bine ca marginea ei de jos si fie prin’ sub haina. MATACIUNEA, busuioc de munte, roinifZ, busuiocul stupului, melisd turcease’, Dracocephalum moldavia, planta erbacee din familia Labiatae, adeseori aseminaté cu melisa, are tulpina ramificata de la baza, inalta “de 50—70 cm; creste in tufa deasti avind frunze lanceolate. Florile sint de caloare albastra-violeta, agezate in > tots 14 MATCA, yerticile; ele formeaz& un spic, intre- rupt la yirful ramurilor, avind corola bilabiat&. Glandele nectarifere sint in directa apropiere a ovarului, seoretind chiar de la inceputul infloririi cea mai mare cantitate de nectar. Atit florile cit gi frunzele secreta eteruri volatile, care, prin distilare, dau uleiuri pre- fioase pentru industria cosmetica. Albinele culeg de la mataciune toata ziua, dar cantilatea cea mai mare de nectar o di la amiazi. In conditii atmosferice favorabile, deci cillduri gi umiditate potrivite — planta oferd pind la 2—6 miligrame nectar la o floare cu un insemnat procent de zahar. Cind este seceté, nectarul scade la jumitate. El oste limpede, fari culoare, avind un pronuntat parfum de lamiie. Productia de nectar la ha este consideraté de la 150—200 kg. Inflorirea plantei dureazi 20—30 zile. MATCA, Denumirea de matcd se d& acelei insecte din colectivitatea unei colonii, de obicei unica in stup, care asigura continuitatea speciei. Numai ea este in stare si dea oud fecundate din care si se nasca al- bine. In afara de depunerea oudilor, matea, prin prezenta ei permanent In cuib,MATCA da albinelor din colonie siguranta unei continuitati de vietuire. Albinele simt aceast& prezenja cici © data ou schimbul de hrané igi trans- mit una alteia ,,substanta de matct“ pe care o secreté glandele ei mandibu- Jare. Lipsa mateii din colonie proyoaca, o mare tulburare. Albinele o cauté pretutindeni; pe fagurii din stupi $i apoi pe afari unde fac zboruri cercetare de jur-imprejurul stupului. Dupa 2—3 ore, zarva se potoleste, iar albinele incep si-si clideasc& hbotei pentru cresterea altei matci. O colonie se pregiiteste st-si creased o matcé noud atunci cind datorita unui accident matca_a murit sau a disprut din colonie. In aceasta situa- tie albinele clidesc 1—2 botei aga-zise de ,salvare“ de obicei in mijlocul cuibu- lui — folosind larve de albine lucra- toare, care nu depiigese virsta de 3 zile. De asemenea ele tsi schimbi matca daci e prea batrind, sau are vreun defect; atunci numirul de oud depus de ea fiind prea mic, secretia sub- stantei sale circulé intr-o masur& in- suficienta intre albinele coloniei. In aceasta situatie albinele isi clidesc botci fie pe marginea fagurilor, sau chiar pe mijlocul lor, indrumind matca, spre aceste celule; sint aga- numitele ,,botei de schimbare linistita“, foarte apreciate de stupar. Numarul lor este redus la doud sau cel mult trei. In sfirgit, cind instinctul de reprodu- cere a coloniei incepe sii se manifeste, albinele clidese botci numai pe margi- nea de jos sau lateralé a fagurilor, in preajma si in continuarea puictului; Ja inceput botcile se fac din ceara reinnoita, céci aceasta se modeleazi mai ugor. Ele sint denumite ,botei de roire“, iar numarul lor nu e limitat. Sint colonii care clidese pina la 50—60 botci de roire pe care le con- struiesc in etape, la distantd de citeva 15 MATCA Matea zile intre cle, pentru ca viitoarele mitci si_nu_ eclozioneze toate deodata. Pregitirea si construirea boteilor. Botca seam&na bine cu forma unei ghinde mari, ce st in pozitie verti- cali. Lungimea botcilor este in medie de 3 em, avind diametrul minim de 8 mm, cu fundul ingrogat, iar capaci- tatea lor este de 824 mm* (Komarov). Cind insi in naturd nu este cules, capacitatea lor e mai redusa, pind la 728 mm®. S-au yazut si din cele mici, care nu aveau mai mult de 295 mm3; desigur ci valoarea matcilor crescute in ele era cu atit mai redusi. Cind albinele pornese cresterea cu liptisor din stadiul de ou botca se construieste mai larg& gi mai lunga, in care caz se nase matci mari, bine dezvoltate; din contra, cind pornese cregterea de Ja larva botcile sint mai reduse. Botcile mai largi dau posibilitatea larvei eclozionate din ou si aiba chiar din primele minute o mare canti- tate de brand, ceea ce va influenta in bine dezvoltarea viitoarei matei. Spre inceputurile de botei albi- nele indrumeazi matca coloniei sa depund oud, sau chiar ele trans- porté in mandibule oud fecundate uate din alte celule. Dup&i -de- punerea oului, cliditoarele prelun- gese perotii-boteii, Iuind forma unei ghinde putin largita 1a mijloc si ceva mai adunata spre virf.MATCA, Pozifia botcilor pe fagure este verti- cald, stind suspendate in golul din josul fagurilor sau pe laturile lor, dar numai pe faguri din cuib. Este o pozitie specifict cresterii de mate’ ea este cu totul diferitaé de pozitia ori- zontala & celulelor in care stau larvele de albine Iucr&toare sau trintori. In oricare din situatiile aratate mai sus albinele int&rese botca, aducind material in cea mai mare parte din ceari veche, deja prelucrata, pe care 0 jau fie de pe marginile fagurilor, fie din orice alt loc unde 0 gaseso in stup. Cu acest material ingroasé baza celulei de botck. Ele prelungese pro- gresiv perefii in timp ce larva din interior creste, aga fel incit, in cea dea doua zi, botea are perefii de zece ori mai grosi decit celulele din faguri culoarea lor e mai inchis&, provenita de la ceara veche recondifionata, folo- sitd in parte la construirea ei. In cea de-a noua zi de la depunerea oului, hotea este inchisA cu un c&pacel facut din ceara gi polen, prin care albinele Jasa orificii mici, invizibile, pentru schimbul aerului necesar larvei. Grija lor nu se opreste aici, ci, parcd fiindu-le teama c& locagul nu ar avea ined peretii destul de grogi si de solizi, mai adaug& la exterior incd unul sau dowd straturi de ceari, in care ele cizeleazi desene hexagonale. Dupi ce matca tinri s-a imperecheat si a fnceput in stup depunerea de oui, botca este desfiintata. Oul, larva, nimfa si matea nou. Dupi ce matca a depus un ou in inceputul de boted, albinele doici il jau in grijx. Nu inst oricare albin- doic& si de orice virst& are aceasta sarcind, ci numai albinele doici trecute de cinci zile. Doicile, chiar inainte ca oului s& i se desfacd coaja, varsi asupra lui o cantitate de liptigor anumit, care nu foo MATCA este la fel ca cel dat larvelor de albini lucriitoare sau trintor. Aceastd hrana pitrunde la embrionul viitoarei matei prin coaja oului, gi-l hraneste in mod deosebit. In sfirgit, oului ajuns la maturitate, (de trei zile) coaja i se desface si apare un mic yiermigor alb-sidefiu, mic, apod, inelt aproape nu se distinge cu ochiul liber; este larva de mated, c&reia de indata doicile ti varsi din gugi cu darnicie, mult laptisor. In aceast{ hrana, larva incepe si inoate mereu cu gura deschis& si o soarbe lacom, far& ca sa o termine, c&ei doicile o reinnoiese mereu. Ele ofera larvelor de mated aceastt hran& glandularé de Ja inceput si pina la cépicirea boteii, spre deosebire de larvele de albine lucritoare, cirora le dau din ea numai in primele trei zile din viata lor lar- vara. Matca matura, la iegirea din botes cintareste 270—350 mg, pe cind o albini are 100 mg. Aceasta se datoreste exclusiv liptigorului pe care-1 primese continuu in mari cantitaji in toata perioada larvar’, ineft pe fundul botcilor ramine laptigor neconsumat. Cu eit matea va primi, in stare lar- vara, o cantitate mai mare de laptisor gi va fi mai des gi bine ingrijita de doici, iar acestea vor avea la dispozitie mai multi hrand proteici pentru a ajuta secretia glandelor faringiene, cu atit ovarele ei vor fi mai dezvoltate siea va fi mai prolific3. Intr-adevar, abdomenul se extinde prin latimea ultimelor doua tergite, tubulefele ov: gene se inmulfesc si se lungesc, iar greutatea corporali este mai mare. C&pacirea boteii are loc la sfirgitul celei de a opta sau a noua zi de la depunerea oului. Larva de mated igi inlatura inveligul corporal (n&pirleste) de patru ori in pri- mele cinci zile de Ja ecloziune din ou; NaMATCA 17 cea de a cincea napirlire are loc in ziua a unsprezecea de la depunerea oului, iar cea de-a gasea — in ultima zi, eind tindra mate’ virgink eclozioneaz’ din boted, deci in a 16-a zi de la depunerea oului in inceputul de boted. Tesutul invelisului nimfal necesita doua zile; spre deosebire de cel al albinelor lucra- toare, invelisul nimfal al nimfei de mate& nu ajunge pina la fundul boteii; acolo rémin urme destul de insemnate din bogatul siu ospat de laptigor. De altfel o prelungire a acestui invelig nici nu gi-ar avea rostul, céci larva de mateX primind permanent drept hrand numai liptisor — deci secretie glandular de cea mai bund calitate, aceasta nu lasi in intestinele ei nici un reziduu. In stadiul nimfal, de for- mare deplini a intregului organism, larva si nimfa de mated crese ca forma gi greutate. Este un fenomen intilnit aumai la matei. Cercetitorul american Haydak M. a constatat cé o larva de matci in momentul c&picirii, deci cind ea ocupi intreaga botcd are o greutate de 129 mg incepind de atunci pind la eclozionarea tinerei mitei din botc&, greutatea ei creste incontinuu pini ajunge la 270—350 mg, deci cu totul contrariu fafa de larva de albin& lucritoare, care pierde in aceasté perioadé 20 mg din greutatea ceo avea In momentul capac’ Explicatia acestui fenomen este ur- mitoarea: larva de matc& c&pacita, avind o botcd spatioasi, largi gi in- toarsa in plan vertical, cu depozitul cde Liptigor in partea de sus, din fundul boteii, poate primi in continuare hran& prin scurgere, spre gura ei, atit cit ti cere organismul, pentru a suferi toate transformarile organice si a deveni © mated buna. In sfirgit cu doua zile inainte de eclozionarea miatcii care are loc in cea de a 16-a zi de la depunerea oului, 2 = rs Botca de roire in diferite stadii: 1 = laptisor pe fundul botelt; 2 — larva de mates; 3 — noted desohisi; 4 — hotea eapacita eu matok maturd; 6 In acelagi timp matea tindrd cauta si ajungé la botci, si le road& gi s& ucida pe cele care-gi asteapta rindul Ta eclozionare. Cum insi albinele nu-i permit apropierea de botci tinind-o departe de ele, matea aleargi pe fa- guri producind un sunet prelung gi resiv: tuut...! tuutl... tuut alteori mai ascufit si prelung: ziip!... ziip!... ziip!... El este mai pufin ‘gray ca cel produs numai cu citeva zile inainte, de matca batrind ce a plecat cu roiul primar. Mitcile care sint ino& in botei, raspund cu tonuri mai slabe, cu sunete sourte, grave, infundate: mac! mac! mac! Deci cind stuparul va auzi aceste ssunete prevestitoare de roit a roiului primar, fiir ispunsul celor din bote iva gti precis ct primul ‘oi ese a doua zi, sau chiar in ziua respectivi. Cind se face insi acel schimb de sunete amintit mai sus, apicultorul ya sti cd acel roi este secun- 22 MATCA dar si c& stupul va roi a doua sau a treia oar’. V.n. Roiul si roirea. Mitcile tinere, neimperecheate, afla- te in colivii de pistrare, sau matci imperecheate de curind si puse in colivii de expeditie, care stau in pachete unele ling altele si simt ci in apropierea lor se gasesc alte matci, produe gi ele aceste sunete. Cercotiitorul E. W 00 d, care a stu- diat astfel de manifestari a lasat si eclozioneze pe palma lui o mateé noug din botea ce o studia; matea a iesit chiar in momentul cind stupul rola, iar roiul era in plin zbor in prisacd; ea gi-a Iuat de indata zborul, dar curind s-a inapoiat pe palma in- tins a cercetitorului unde era botca. Dup& al doilea zor, timp in care el a acoperit botea cu mina a doua si a inciilzit-o, la inapoierea matcii, ea a inceput si emit& sunetele respective si totodata s-a nipustit asupra propriei sale botei incepind si 0 roada lateral. ‘Aceste sunete care se aud pind la o distanfé de cifiva metri de stup, se produc numai cind ovarele le sint mai restrinse, iar saci traheeni res- piratori nu sint comprimati. Dupi imperechere, matcile produc mai rar aceste sunete, deoarece sacii traheeni sint comprimafi de extinderea ovare- Jor ce au luat proporfii mari. S-au observat ins{ mitci de 1—2 ani care scot asemenea sunete, dar numai in perioadele cind se gasese in diapauza (perioada cind nu oud) si nu sint inca hrénite cu léptigor mai mult, pentru ca ovarele si-si reia dezvoltarea si functia lor normala, In aceasta situatie sunetele scoase se deosebesc de celo ale mitcilor tinere, printr-un ton mai grav. Se pare c& ele sint cauzate da presiunea aerului emis prin capetele stigmatelor, concomitent cu o vibrare imperceptibils a aripilor pe sens ori- zontal.MATCA Lupta intre mdtci tn scopul selectionérii lor. In mod obignuit, intr-o colonie nu traiesc mai multe matci; rareori se giseste in acelasi stup atit matea ba- trina cit si cea tindrd. Situatia aceasta ins nu este de durata, iar cea batrind va dispare curind. Aparitia mai multor miitci intr-o colonie are loc atunci cind dupa roirea primar sau mai ales secundara, din botei apar deodata o serie de matci tinere, fie c& albinele intentionat le-au lisat si ias’, fie of riminind nesupravegheate au profi- tat de zarva iesirii roiului si atunci ‘au ros repede cpacelul plecind gi ele cu roiul. Cum rivalitatea intre matci este atavied, avind la bazd legea de selectic naturali, mateile se cauta gi se giisesc ugor datorita simfului miro- 23 MATCA, In timpul acestui prim zbor, nici un trintor nu se preocupa de prezenta ei, ctici glandele ei mandibulare tacd nu secret acel miros patrunzétor pe care orice femela dintre vietuitoarelo lumii il are, in momentul céildurilor de imperechere. Ea zboard in aer si dupa aproape un sfert de ori, cind se tnapoiaza, rein- tri in stup o data cu albinele culega- toare. Incepind de atunci si pind cind matca iese in zhorul de imperechere, albinele coloniei par ci nici nu se uit& la ea; ba uneori o trateazd chiar cu oarecare brutalitate. Albinele din juru-io imping cu capul, unele se introdue pe sub dinsa ca si cind ar voi s-o ristoarne, in timp ce altele mai putin agresive o hrinese. Aceste ma- sului lor dezvoltat. Atunci incepe 0 nifestari sint indemnuri ca matca si lupt& pe viati si pe moarte. Ele se prind strins una de alta corp la corp i cauta s& se sfigie cu mandibulele si si se stripungi cu acul. O data Tinistea restabilita in colo- nie, matca victorioas’, singur& in stup, nu mai seoate acele sunete ascu- fite de lupta, ei se plimba pe faguri, limida, f%r8' ca albinele si-i dea o atentie deosebita, aga cum dau obig- nuit unei mitei fecundate. Imporecherea si fecundarea miteii Cind timpul este frumos, far ploa cald de peste 18°C si fird vint, dupa 2—8 zile de la iegirea din botc’, matca tintiri, fie forjatt de albine, fie ca urmare a instinctului de imperechere, iese din stup pe seindura de zbor. Igi curaja aripile cu picioarele _poste- rioaro; igi cura ochii gi antenele; pipiie abdomenul si dupi aceasta minufioasd toalet’, incepe primul zbor de recunoagtere.Ea 44 ocol stupului, observind unele par- ticularita}ii ca si mu gregeascd urdi- nigul, la inapoiere. jas mai curind in zborul de impere- chere, pentru care se pregiiteste. Ma- nifestirile ei in acest timp sint ciu- date. Din cind in cind tsi indoaie ab- domenul, facind eforturi vizibile. Cu aceste migctri exerciti un fel de g nastic’ functional a aparatului séu sexual, largindu-si vulva. Cu abdo- menul ea produce vibratii care pe misuri ce se apropie ziua zborului, sint tot mai dose. Fatii de aceste semne care denotit ci se pregiteste de zborul imperecherii, albinele par tot mai binevoitoare cu tinira matoa, pe care © hrdnese mai des. Dupa trecerea altor 2—3 zile de la primul zbor de recu- noagtere, ea este pregitita fizic pentru actu] imperecherii, cici vulva ei s-a dozlipit si deci organul masculului va putea pitrunde ugor in vagin. ‘Acel miros caracteristic al rutului se creeazi in aceasta perioada de calduri, datorit& in special unei hriniri mai abundente cu liptigor, care activeazd Jandele gi-i di un surplus de energie. ‘ind vine timpul pentru zborul demies &:\ marca nunt& albinele coloniei bat activ din preunare; ei urmeazi cu grab zborul aripi gi fac un du-te-vino dinspre acela, ce-i cheam& punindu-le la in- locul m&tcii spre urdinis. Cind ea cercare puterile. In cursa aceasta apare fn pragul stupului, albinele obositoare, pe care matca o prelun- paro& ar sili-o si-gi ia mai repede geste adesea, ea face migoari de ingolare zborul.x Zborul obignuit de impere- a gloatei urméritorilor. Uneori intreg chere are loc intre orele 11 gi 17. Ma- grupul, mated gi trintori urmiritori, joritatea mitcilor se refin si-l facd coboara fulgeréitor din inilfime, pind ‘dack afard timpul este potrivnic, noros, aproape de pamint, ca apoi din nou cu ploaie sau vint tare. Totugi sint si se avinte in inaltimi. Se pare c& gi mitei care ies in condifii atmosfe- natura a impus acest zbor, in special rice mai putin bune; acelea insi mai trintorilor, pentru ca si se poatai totdeauna au pufing spermé, sint pufin Indeplini mai bine $i mai complet prolifice, iar stuparul trebuie si le actul imperecherii. Intr-adevar, cu aiba in evidenti pentru inlocuire. In cit sacii lor traheeni vor fi mai vo- condifii atmosterice nepotrivite nici luminosi, plini de aer, presiunea asu- trintori prea multi nu ies la zbor si pra organului sexual va fi mai pu- de aceea matca, in zborul siu de im- ernie’, iar actul imperecherii, va fi perechere, preferd zile senine, linig- deplin si bine infaptuit. tite, cel mult cu un vint ce abia adi Aglomerdrile de trin- Trintorii sint atunci in mare numat fori. Trintorii zboara in aglomertiri afar. Zborul vertiginos al mateii, dar compuse din 20—300 ce au forma de mai ales’ mirosul situ de matod in cil- comete, cu capul orientat spre mated. duri, pe care-] secret glandele mandi- Altitudinea la care zboard aceasta bulare, se raspindeste in largul stu- categorie de trintori si in general la pinii; trintorii zboari in grupe in care matea este atrasa de ei, variazé anumite locuri de inttlnire spre care nu prea mult. Din cercetarile lui se indreapta gi matea in zborul ei; N.E. Gary rezulta ci ei se mentin albinele culegitoare ocolesc aceste la tnalfimi constante, indiferent de loouri de intilnire, pentru a nu-istin- condifiile atmosferice. In general indl- jeni. Acest instinct de imperechere fimea maxima nu prea depigegte 100 este atit de puternic incit mitcile metri, iar cea minim favorabilé 10 m, care ies in zbor, daci nu intilnese trin- desi in anumite zile, in urmérirea tori, se due in cfutarea lor pind la mitcii, ei coboara pind la 2—5 metri. departari de 10—15 km. Obignuit In mod invariabil, ei se apropie de ins mai intotdeauna cind miatecile mated posterior si ventral. ies pentru imperechere, se gisese trin- _Cind trintorii sint la cifiva em de tori si se improuneze cu ele. Acestia abdomenul matcii, ei incearci si o fie ci sint din propria prisaci, sau monteze. Matca in zbor, prin migcarile venifi din alte pari, simt ci a sosit ei, pare si stimuleze pe trintori in eas] mult asteptat pentru care au aceasti acfiune. Ghearele de la picioa- fost creati. Cu ochii lor cu multe fate- rele posterioare ale trintorului, attr- te, o vad ci se inalja repede gi zboaré n& la spate putin lisate in jos in fulgeritor. De asemenea sensibilita- timpul apropierii si par si fie folosite tea organului de percepere a mirosului la orientarea tactilé a lui spre ab- mitcii le dau de veste cé in impreju- domenul mateii. $i celelalte picioare rimi zboara o mated iesit{ pentru im- sint folosite tot in acest scop. Im-MATCA perecheafi in aceast pozitie ei pot zbura ugor. Pentru a fi posibild im- perecherea, pe lingé cele ardtate mai sus, trebuie s& fie deschisé la matcd si camera acului. Aceasta este deci ultimul act al impreundrii, Cerceti- torul Gary E. spune: ,dupi nu- meroase observatii se pot considera doui feluri tipice de comportare a matcii la imperechere, caracterizate prin imperecheri multiple si despar- tirea spontana a trintorului de matca dupi impreunare. Prima matoi s-a imperecheat de 6 ori intr-un timp foarte scurt. A doua s-a imperecheat de 11 ori in circumstante care au permis s& se facd observafii amanun- tite. In citeva secunde, de la inal- fimea la care se afla, de cca 7 metri, s-a petrecut imperecherea cu primul trintor, apoi in succesiunea rapid intr-un timp de 5—10 minute, s-a imperecheat cu alti 10 trintori. In timpul acestor imperecheri, autorul a stat chiar sub mated gi a prins fiecare trintor, pe misuri ce cédea. Pentrn fiecare trintor, apropierea, montarea gi imperecherea au durat numai citeva secunde. Imediat dupa ce au montat matea, trintorii paralizau — ca re- zultat’ al procesului de ejaculare — eliberind abdomenul mitcii din strin- soarea picioarelor gi ciizind pe spate. Pe masura ce se inmulteau impere- cherile, camera acului se umplea tot mai mult cu mucozitati. Dup& toate aparenjele, dopul de mucus nu stin- jeneste succesul imperecherii, de fapt, dopul ajuta la deschiderea camerei, constituind poate chiar un stimul pentru imperecherile urmatoare. Procesul de proiectare in afara or- ganelor genitale se petrece probabil in momentul cind trintorul, paralizat, cade pe spate, incovoierea dorsal a organelor genitale mascule permitind sa se schimbe unghiul dintre mascul MATCA 25 Imperecherea matcii si moartea trintorului si femela; in cele din urmé, cind trin- torul rimine suspendat de mated, aerul prins in endofalus este compri- mat gi provoacd un zgomot ca un poc- net in legitura cu desparfirea pere- chii, In tot cursul observatiilor, nume- roase mitci virgine legate experimen- tal, s-au imperecheat, numai cu cite un trintor, faré pocnetul caracieristic raminind legat de mated. Alte im- perecheri au fost considerate ca fiind intrucitva anormale, din cauza ci nu se petrec tmperecheri multiple, chiar daci matcile au toat posibilitatea pentru aceasta si din cauz& cd nu are Joc separarea trintorului prin acel zgomot sau pocnet caracteristic. In- trucit actul sexual cu un singur trin- tor nu necosita decit citeva secunde, iar separarea dintre mascul gi femel& se face spontan, este probabil e& mit- cile nu cad in mod obligatoriu pe pamint de fiecare dati cind se im- perecheaza.MATCA 26 MATCA Numeirul de trintori necesari pentru imperecherea miitcii. Pentru buna reugita a imperecherii, matcile au nevoie si fie urmate de multi trintori, Numirul lor se ridicd Ja citeva sute, de fiecare mated tm- perecheata, desi la actul de impereche- re propriu-zisa, nu participi dectt citiva: 5, 10, 15. Spermatozoizii de la diferiti trin- tori intri in spermatic’ in ordinea imperecherilor repetate. Aga se ex- plied de ce in aceeasi colonic se vid citeodata albine cu alte caracteristici mostenite de la diferiti masculi. In acest caz albinele sint surori vitrege intre ele. Zhorul acesta de imperechere poate fi uneori repetat in ziua urmitoare gi chiar in cea de-a treia zi. Atunci cind matca simte c& spermatica ei nu este complet ocupata cu spermatozoi: fi trebuie trei zile bune, senine si frumose; daci intre timp’ yremea s-a schimbat si ea nu-si poate efectua zborul urmator prea curind, ovarele nu intr& ine& in functiune. Cerceta- torul Ruttner citeazi o mated care a jesit abia dup& 21 de aile in zborul urmator, fard ca pind atunei sf fi in- ceput sd oud in cuib. Altii ca Ro- berts si Taber cit si Trja- sco auconstatat ¢&4 48—70% din mitei ies la zborul de imperechere mai mult de doud ori. Aceste zboruri repetate sint mai rare pe vreme priel- nic& atunci cind trintorii sint vigu- Tosi, au avut tot timpul multa hrand proteica la dispozitie, iar doicile le-au dat lptisor citva timp dupa iesirea lor din celule, ceca ce-i face mai virili. Problema imperecherii repetate a matcii a fost mult timp pus& la in- doiala, Ea a fost pe deplin limurita abia cind, sacrificindu-se dup& im- perechere un numir de mitci, s-a misurat cantitatea de sperma in sper- matica lor care varia de la 6—20 mm. Cum fiecare trintor nu are mai mult de 3 mm? spermi, dar in spermatica ei s-au gésit dup& un prim zbor de imperechere cantitati mult mai mari, este dovad& neindoielnica c& matea s-a imperecheat cu mai mulfi trin- tori. B. Tomsick gaseste o& tocmai aceste imperecheri repetate si variate cu trintori din mai multe prisici, a dus la asigurarea unei vita- littti deosebite a neamului albinelor de-a lungul milioanelor de ani de cind sint pe pimint. In acest fel s-a asigurat heterospermia la fecundare, prin faptul c& in punga ei spermaticd se intilnese gameti care au 0 prove- nienfa diferita. Cind matca rimine neimperecheata, va depune oud nefecundate, din care se vor nagte numai trintori. V.n. Partenogeneza. Ele sint denumite matci arhenotoce. Aceasta situatie se da- toreste mai multor cauze: fie ci matea s-a niscut cu aripile nedezvoltate gi deci nu poate s& zboare, sau ci timpul s-a racit bruse gi continua astfel 5—6 siptimini; dupa acest: termen 0 mated nu mai iese la imperechere, chiar dac& in stupind se gisesc trintori. Stuparul trebuie s& se ingrijeased ca in stupind s& fie trintori suficienti din cei cres- cuti in colonii de selectie pentru ca la zborurile de imperechere si ia parte cit mai multi; in felul acesta se faco o selectie natural intre ei, iar mat- cile sint pe deplin fecundate si cu vezica spermatici plina. La citeva zile dupa imperechere mat- ca va incepe s& oud Fecundarea artificialé. Oricite ma- suri s-ar lua de creseatorul de mitoi ca imperecherea si se faci numai cu trintori valorogi din punct de vedere biologic, s-a vizut adeseori, ci mitei- le selectionate nu sint prolifice.MATCA Imperecherea in zhoru] nuptial este riseanté nu numai din acest punct de vedere, dar acolo tn indltimi, matea este pindit’ de pisiri insectivore, dusmanul lor principal. Apoi chiar din cauza mateii se pot. intimpla acci: dente, clci gresind la inapoiere siin- trind in alt stup, o asteapt& o moarte sigura. De aceea cercetatorii se trudese incd din anul 1887 s& faci o fecundare controlaté a matcilor selectionate. Maklei, Watson, Nolan si alti, englezi, americani si sovietici au facut inceredri din ce in ce mai apropiate de fel, pin cind in 1955 Makensen gi Roberts au inventat o aparaturi mai potrivita gio metodi mai sigura. Ca Iuerari preliminare ei pregitese colonii puternice pentru objinerea de trintori gi miitci de inalti productivi- tate. Producerea trintore lor, pentru furnizarea spermei se cere imperios cunoasterea cu precizie a originii masculului; de aceea trin- torii sint crescuji in colonii cu cele mai multe si superioare calitati. Ei sint marcati de la nagterea din celule, ca nu cumva si se ia vreunul care vine in stup din alta parte, pe care al- binele obisnuit nu-i opresc si intre. Zborul lor, in orele eind incep sA iasd, se face in voliere inalte si spatioase de tifon, sub care se tine stupnl cu trintori de selectie. Dupa, incetarea zborului, cei care nu-gi gisese urdi- nigul si au rimas pe alara, sint adu- nati cu grija si introdugi in stupul Jor. Se merge atit de departe cu grija pentru pastrarea unei linii pure de masculi care sa fecundeze viitoarele mitei inctt cercetatorul Make n- fen, cu ajutorul bioxidului de car- bon forfeazd o mated de clas supe- rioard si depun& toat viata numai 27 MATCA, Aparatura necesari fecundarii artificiale a mitcilor oud de trintori, devenind aga-zisi mated ,,trintorita“ san arhenotoca. Cei mai buni trintori pentru procu- rarea de sperma suficient sint cei ce au implinit virsta de 9 zile. Unii cer- cetiitori sustin c& gi cei de 7 zile ar fi buni, dar, Zander a gasit ck in primele 8’zile se face coborirea sper- matozoizilor din testieuli in bulb, unde impreun& cu mucusul unor glan- de formeazi un pachet. Deci maturi- tatea lor sexual’ precede maturitatea de zbor, cici apfi pentru zborul de imperechere nu sint decit trintorii de la 42 zile inainte. Tnainte de a fi folositi, trintorii sint pringi gi finufi fn colivii in numdar mai mare, dar niciodatd singuri ci impreund cu o mate’ virgina. Aceasta le pastreazd o vioiciune deosebita, jar la recoltarea spermei, ejaculirile sint depline. Tehnica fecundérii ar tificiale cu aparatura necesari se face astfel: operatia se executi cu ajutorul unei seringi cu piston in- vestratd cu surub micrometric. In primul rind se’ procuré sperma nece- sari unei prime fecundari, recoltatd de la 5—8 trintori apti pentru impe- rechere, stiut fiind ci, desi aparent mulfi trintori sint mai bine dezvoltati, din ei pufini sint cei care pot si fe- cundeze. Cercetatorul Mo ges amin- teste de doi ereseditori care s-au dus JaMATCA guri tn. corpul de sus, dupa care, a cultorul, ridicind rama-separator din- tre corpuri, permite ca cea tindrd s& coboare si si inlocuiasca definitiv pe cea batring gi epuizata, care dispare. Cind se crese astfel de matci tinere spre sfirsitul celui de-al doilea mare Gules, deci cam in timpul teiului sau florii-soarelui prin luna iulie, ele prelungese ouatul pind la finele Tunii ‘octombrie, dind in plus inc& una-dou& generatii de albine tinere fata de mat- cile de doi ani. Din observatiile au- torului matcile de trei ani depun oud cel mult pind la 15 septembrie, cele de doi ani pina la 25 septembrie, iar citeva din mitcile tinere din acel an, igi prelungese ouatul pind la 15—20 octombrie. De asemenea in primavara mitcile tinere incep ouatul cu mult inaintea celor virstnice. Pierderea capacitafii de ouat a mit- cii trebuie pusé numai pe seama u- nor anumite accidente gi in special a unor boli cum este de exemplu no- somoza si altele. Se stie ci uncle mitei devin inapte dup’ o perioadd de intens& activitate si anume atunci cind, pe traiectul ovarian aper corpusculi petrificaji care bareaza trecerea oudlor. Acostia se formeaza Ja fel ca si calculii de la vezica biliara sau cea renald la om. Uneori glandele anexe ale sperma- ticei degenereazd, iar matca. depune oud nefecundate: de asemenea cele care an trecut printr-o perioada de frig intens chiar numai de scurli durata si apoi au fost readuse la viata, depun ous nefecundate devenind trin- torite (arhenotoce). W. Ey g_atri- buie o asemenea schimbare in ovarele unei métci prolifice intoxicatiei_cu nectar sau polen, ori cind i se dau %. oa cu celule’ prea mérite. Oud neiecundate pot fi depuse de mateile eSrora li s-au infundat oviductele 30 MATCA ¢u_ocazia ejaculirii. spermei. Este suficient ca sperma s& ia contact cu aerul de afari, masta si se inta- reascd formind , care nu poate fi scos decit o rauekeN oad parte din organul de copulare al trin- torului ar putea ramine uneori in vagin, oprind inceperea depunerii o- oudlor. $i in aceast& ocazie o inter- ventie a stuparului, scotind cu o penset& aceste resturi, redau coloniei © mated deplin fecundata. Mitcile care se crese tirziu in toamn’, ramin uneori neimperecheate, iar ‘in pri- mavara incep si depuné oud de trin- tor. Controlul ouatului. Apicultorul, cu drept cuvint se poate indoi dac& o mato’ s-a imperecheat sau nu. El va face in primul rind in astfel de oca- zii, proba existentei matcii in cuib, punind un fagure cu oud si larve_potri- vite ca virst& in mijlocul cuibului, fagure pe care il verilica peste 3—4 zile. Daci albinele au pornit botei noi, va sti c&, or colonia este orfan’, or matca tinfrd este inapli gi va pro- ceda apoi. in consecinté. De multe ori acest ajutor cu un fagure avind puiet tinur determin’ o mated im- perecheatd si inceapa depunerile de oud in cuib. In astfel de situatie al- binele yor dubla atentiile lor fata de ea, erezind c& puietul adus cu ramele din alt stup ii aparfine.. Hranind. din, belgug, determina inceperea cestui mare act din viala ei, Contro- Jul ouatului nu trebuie sii sefaci prea curind. Matca, tindrd este inci fri- coasi, se sperie de orice zgomot gi chiar de lumina puternica a zilei cind se deschide stupul; ea incepe sa alerge pe faguri, albinele, banuitoare la tot ce nue normal in stup 0 iau drept stréind, o prind in ghem gi 0 sufoca, iar colonia rimine orfan&. De accea cind se stie ci intr-un stup se afl cMATCA 31 MATCA mated de curind imperecheata, stu- parul va lisa s& treack cel putin 10 zile de la termenul stiut si abia va = deschide stupul | precautii. EV nué - uu cele mai mari igda fum; va lu- ora f8rk zgomot a lovi ramele i nu va atinge si nici freca albinele de pe o rama cu cele de pe rama vo- eink. rul face controlul a- costa [8 a matea; el se va mul- dac& ‘in cuib sint si daca rezultatul chide stupul cu . Pe misuri ce tim- 2a devine tot mai gre- itd in migeari, mai bila de ceea ce se n juru-i. Albinele inconju- firijeazi forma elipselor si ‘care o urmeazi mateca in ouati In_unele imprejurari, apare evident c& albinele constring chiar matea si depund oux acolo unde vor ele. De pildi dac& colonia wrea 84 roiasci, albinele pregitesc botci pe marginea fagurilor gi incon- jurind matea ca intr-un cerc, ea depune oud, cu sau fark voie, in ele; in acest caz cresterea viitoarelor mitci incepe — chiar din starea de ou. Moartea mitcilor este cauzatd de diferite situafii ce intervin in viata coloniei. Ea poate fi natural ori ac- cidentalé. Moartea naturalé se da- toreste in mare mAsura bolilor, care obignuit atac& albinele adulte. Hra- na métcilor fiind insd liptigorul, bogat in proteine, aminoacizi, vita- mine ete. ele prezint& o rezistenta fata de aceste boli. In special nosemoza rapune multe matoi in timpul iernii, dar mai ‘ales primavara dupi inceputul ouatului. O boala caracteristicé mitcilor ca- re duce totodeauna la un sfirsit letal este melanoza V.n., produsi de pa- razitul Melanosella ‘mors apis. # Uneori moartea naturala a matci lor e 0 consecinfa a bitrinefei, adic& a epuizirii ei fiziologice care pro- voack modificari functionale in apa- ratul siu reproducitor, Aceste tul- burdri due indirect la un sfirgit letal, c&ci albinele, simfind neputinta ei de a mentine colonia la un nivel echilibrat, igi cresc o matck nou care va inlitura pe cea batrind, epu- izatd sau cu detecte. Dintre aceste afectiuni menfionim: @ Obliterarea oviductelor care este tulburare in activitatea depunerii oudlor datorité faptului ci in in- testinul posterior se acumuleazi con- cretii calcaroase care, apisind asu- pra oviductelor, le intrerupe total sau temporar functionarea. © Degenerarea speriiatozoizilor din spermatica care s-ar datora unui vi- rus incd necunoseut. © Atrofia ovarelor este 0 consecinta a unui dezechilibru neuroendocrin. Actiunea apare mai des dupa o ci- létorie cu avionul la mari indlfimi, sau cind micul grup de albine din colivia de expedifie n-a putut men- fine pentru matc& temperatura nor- mali, Ajunsi la destinatie si reani- mati apare acest defect; cite o data el este de scurta durata. © insfirsit i rivalitatea dintre matei duce tot la o moarte naturali a celor “mai slibite dintre ele, care sint mai batrine sau mai rau intrefinute. Moartea aceidentalé. Cind zboral nuptial a decurs fird accidente, dar matea, neavind puncte suficiente de orientare puse pe stup greseste la ina- poiere si intré in alt stup vecin unde se afli o alti matc’, albinele nu o primese, ci o ucid. Albinele nu ucid niciodata matca decit prin comprimare; una sau mai multe o urméresc, o imobilizeazi gi altele vin gi se string ghem fn jurulMATCA ei, stringind-o cu putere pind o as- fixiazi, Cind stuparul surprinde din timp ca albinele s-au strins in jurul mitcii o mai poate salva, aruncind ghemulejul intr-o farfurie adinc& pli- n& cu api. Aceasté baie forjata e fo- lositoare mai ales pentru c& o spalé de yeninul cu care albinele strinse in ghemulet, au improgeat-o in inval- migeala. ‘Moartea accidentald a miateti se datoreste uneori chiar stuparului, care ~ deschide stupul prea curind dupa imperechere, facind zgomot sau dind fum; matca se sperie, luge pe faguri, albinele se ndpustesc asupra ei gi 0 ucid. Apicultorul trebuie si lase co- Ionia in linigte cel putin 40 zile, pina matca incepe si depund oud si numai apoi s& cerceteze stupul dac& e cazul si o faca. @ La controlul stupului ea poate fiaccidentata, lovita sau chiar stri- vit o dat& cu ridicarea bruscd a fa- gurelui; stuparul va proceda periodic Ta tdierea tuturor figuragilor gi cres- citurilor de ceara dintre ramele ve- cine, tnainte de a le ridica pentru control, pentru evitarea accidentirii miteii. @ Ea poate si dispari, cind stu- parul cercetind fagurii stupului, mat- ca alunecd si cade pe pamint, firs sii fie observata’. Pentru evitarea unei astfel de intimplari, stuparul ya cer- ceta totdeauna fagurii deasupra stu- pului_deschis. @ Accidente aseminitoare pot sd se intimple ctnd la cercetarea colo- niei fagurii sint rezemati de peretele exterior al stupului, unde matca s-ar refugia si deci se pierde. Dup& fiecare control facut unei colonii, apicultorul va trece peste 40—15 minute prin fata stupului ectiv pentru a privi urdinigul. observa 0 agitafie anormala, 32 MATCA lft este dovada caracteristici a pierderii mitcii la control, sau chiar a mortii sale. @ Matea se pierde cind Ja un con- trol facut cu neindeminare, ea zboara de pe fagurele aflat in mina stuparu- Jui. Aceasta se intimp]& mai ales cind el urméareste si prindi matca tintra cu mina. Pentru a inlatura pierderea, apicultorul sté pe loc nemigcat, cu stupul deschis, iar matca in scurt timp se agazii printre albine, or se trage la urdinigul stupului_siu. @ Cu ocazia transportului in stu- paritul pastoral, matca poate fi u- cist din cauza relei impachetiri a cuibului. @ De asemenea la prima vizit& de primavara, cind coloniile abia au fost scoase din linistea ad&postului, daca se deschide stupul inainte ca al- binele s& fi facut zborul de curajare, este posibil ca matca, speriati, s& fie cist de albine. Numai dupi 2— 3 zile de activitate a coloniei, cind al- pinele adue putin polen, se poate face o vizité mai amanuntita. © Daca apicultorul jine matca prea mult timp intre degete si ti transmite astfel mirosul miinii, sau foloseste la marcarea ei un lac aderent ce are un miros puternic, albinele nu-gi mai recunosc matea pentru un mo- ment si 0 omoar&. De aceea in atari imprejurdri este bine ca dup& mar- care matea sa fie inchis& provizoriu intr-o colivie automata de introdu- cere, din care albinele singure 0 vor elibera, dup’ citeva ore. La urdinis se agazi pentru 1—2 zile vestibulul de control, V.n. @ Accidente se intimpli adesea mitcilor sosite in coliviile de expe- diere si pe care unii apicultori nu tiu cum trebuie si le elibereze. Hi introduc matea in colonia orfand im- preund cu albinele insofitoare, ceea — |MIEREA, wot ce este absolut contra oricirei reguli de igien& gi tehnie&. In atari impre- jurari se deschide colivia de expe- diere la o fereastr’. Matea, ca gi al- binele insofitoare, vor iegi prin ridi- carea capacului pe geam, de unde ea oate fi prins& usor de apicultor in- | tro colivie cu putin gerbet drept hra- nd, pind cind se va introduce in stup. @ Pentru ea vorbim aici de trans- portul méatcilor, amintim c& uneori matcile transportate cu avionul la mari inilfimi, mor in timpul dru- mului datorita presiunii si depresiu- nii_aerului in propriile ‘ei organ Chiar dac& unele nu mor, aceste c: latorii la indlfimi mari au o influen- th negativi asupra calitétii lor, edei le trebuie citva timp pind sa reintre in normal. De accea se impune mai intii ca aceste mitci si fie introduse intr-un mic nucleu cu albine tinere gi numai dupa ce s-a vazut ci ea gi-a inceput activitatea normal, sai fie data unei colonii puternice. Altfel, dac& ea se introduce la sosire intr-o astfel de colonie, chiar daca albinele © acceptii la inceput, o vor ucide dupa citeva zile. © Uciderea matcii mai poate avea loc gi cu ocazia unirii a dows colonii, cind apicultorul trebuie si lase in stup numai una din cele doud mitci. V.n, Unirea coloniilor. @ Tratamentele prea brutale cu medicamente, fumigatii, narcotizdri etc. pot cauza moartea matcii direct, sau indirect, atunei cind stuparul exagereazi dozele sau durata trata~ entului propriu-zis. @ In sfirgit trebuie s& amintim si de o moarte aparenta, sau cata- lepsie, provocaté de stupar. A- ceasta este urmarea unei tulburdri 3B— AB Apleol vol. 1 he 3 MATCA, nervoasé, a unei stari de paralizie in eare cad unele mitci tinere, atunei cind sint luate intre degetele miinii. In atari ocazii este bine s4 nu se a- runce imediat matca aparent moarta, ci s& se astepte cu ribdare reanima- rea ei. Cresterea gi selectia miteilor. A - meliorarea albinei lo- cale. Conform legilor ereditatii, numai anumiti indivizi au facultatea de a transmite urmagilor calitatile Jor bune si aceasta numai in cazul ca au fost crescuti in mediu favorabil. La albine exista particularitatea ci nu individul ameliorat, adici matca, ne d& posibilitatea si apreciem mo- dul cum am lucrat. Aceasti apreciere se face dupa rezultatele obtinute de totalitatea urmagilor ei, a cdror ca- litati mai depind gi de insusirile trin- torilor sia mediului in care s-au dez- voltat. La albine nu conteazi indivi- dul, dectt in foarte micd misur& gt aprecierea noastri_ priveste _intot- deauna colonia ca un tot biologic unitar, Insugirile ‘rele sau bune ale urma- silor pot fi modificate la albine in raport de insugirile trintorului cu care: matea s-a imperecheat, cit gi de influenja albinelor doici si mediu in care) a cresout larva de matca. Intr- adevar, in urmarirea procesului de ameliorare al albinei locale, nu numai provenienta tatalui sau amamei din coloniile cele mai bune sint determi- nate, dargi cele a albinelor luerdtoare doici care crese larvele de mated sau de trintori. Colonia cresc&toare ame- lioraté transmite insusirile ereditare prin albinele doici gi'hrana ce o daw larvelor. O colonie crescitoare de soi bun cu indici de selectie superior? ~ va influenja in bine prin albi‘MATCA, sale doici laryele si le va transmite propriile lor insusiri ereditare. L&p- tigoral dat larvelor de mated are 0 mare influenf4 asupra celulelor se- ‘xuale. Dosigur eX are insemnatate si valitatea liptigorului. In special la eregterea de mitci, albinele doici trebuie si aib& hrand mult& la dis- pozitie fie in faguri, fie dati de api- cultori printr-o hran& bogata im sub- stante proteice. Intiietatea o detine pistura cu miere. Colonia cu individualitatea ei constituie mediul in care se per- petueazi generatiile. Daci acest me- diu este favorabil, progenitura mat- oii va avea calitafi alese. De exemplu, cind o mated de elit este introdusit intro colonie mediocra’, tulburd in- dividualitatea acestei colonii. Atunei se observa cum, din generafie in ge- nerafie, masa de albine isi imbund- tiitogte caracterele. La prima gene- ratio, caracterole bune ale méateli se manifesta mai putin, datorit& fap- tului cf primele larve iesite din ouale depuse de ea au fost hranite de doici provenite de la fosta mated ce avea caractere mediocre. Dup& ce igi dez- volta propritl siu puiet gi fiicele sale devin doici, formind majoritatea in stup, caracterele bune ale mAtcii in- cep si apard; ele se acumuleazi din ce in ce, pink co intreaga populatie este aledtuitt numai din albine din propria sa progeniturdé. In plus, cind o dat& cu matca de elit& se treo in colonia mediocra si citiva faguri cu puiet c&picit, care deci a fost. hrinit in perioada larvari de doicile colo- niei bune, imprimarea caracterelor de clita apare foarte curind in colo- nia mediocri. Puietul miateii bune ya fi hrinit de doicile ce sint fiicele i, iar caracterele coloniei sint total gi repede schimbate in bine. 34 MATCA 4 Colonia cresedtoare, care da larvele de solectie gi tot ea le si creste, tre- buie s& fie cea mai buna din prisacd pornind de la principiul de rentab' litate, deci de la productia mare gi constanta, de-a lungul citorva ani. Ea trebuie s& aiba albine multe, brand imbelsugaté, mated prolifick, puiet mult gi numeroase doici. Influenta acestui mediu prielnic se risfringe asupra larvelor erescute in conditii optime. Multe incerciri s-au facut pentru a statornici efectul determinant al mediului gi hranei asupra dobindirii anumitor caractere distincte. Larvele din colonii cu trompa scuta, date in crestere coloniilor cu tompa lunga,au avut la maturitate albine eu trompa Junga ; larvele din coloniile de culoare predominanta galbeni date la colo- i crescdtoare de culoare neagrié, au imprimat albinelor culoarea lor nea- gri; larvele din colonii ce capacesc mierea cu pojghiti de ceard lipita de suprafata mierii, date in colonii cres- e&toare care cipicese mierea cu p ghita pusi bombat, au mostenit acea- st& caracteristic’ si cdpacesc mierea bombat. In afar de cantitatea gi cali- tatea laptigorului primit de larve, erescdtorul trebuie si find seama gi de numarul de botci dat coloniei cresca- toare. Gind o colonie crescétoare ar primi spre orestere un numar exagerat de larve, peste puterea de hrinire a doicilor, mA&tcile vor iegi sub ni- velul indicilor superiori. In aceasta privinti indicii pretioase ni le dau insigi albinele care lisate in voie sa-si creasci botci in preajma roirii, le clades in etape, care obignuit nu depagesc pentru o serie mai mult de 10-12 botci. Un alt factor de mare insemna- tate in ctstigarea si transmiterea ca- litatilor dobtnaieonee generafie inMIEREA 35 MATCA, generatie este: gimnastica functio- nali a organelor respective. Dact unei matci prolifice nu i se di spatiu Jarg spre a-gi extinde la maximum ouatul, prolificitatea ei se pierde. Doicile cu glandele faringiene bine dezvoltate, vor pierde calitatea do- bindita daci colonia are o matc& ba- trini, sau neprolificé, care abia de- pune citeva sute de oud pe zi. Albi- nele cu glandele cerifere dezvoltate vor pierde calitatea mostenita, din lipsa gimnasticii lor functionale, a- tunci cind nu au la dispozifie faguri artificiali sau rame cliditoare unde si-gi poati exercita aceasta calitate. Longevitatea cistigataé de-a lIungul generatiilor precedente, se pierde sau nu se evidentiaz’. Apicultura modernd caut& prin toate mijloacele si metodele, si a- jung ca prin selectie de masa, ori cea individuala, si puna in produe- fie numai albine ale caror bune ca- ractere de rasi si fie fixate si adap- tate mediului, dind 0 productie din ce in ce mai mare. Trebuie si se mear- gi spre selectia albinelor locale, in- trucit mediul inconjurator are si el © mare insemnatate. Ameliorarea albinei locale este o lucrare de o primordial important, migiloasi gi care cere spirit de ob- servatie ascufit gi tenacitate in mun- ci. Fixarea definitiva a unei lini poate fi considerata atins& abia dupa multi ani de munca. Lucrarea_tre- buie facutd in toate stupinile dintr-o regiune, ciici numai astfel se poate ajunge sa se creeze gi sit se fixeze lini bune de albine, care rispindite in cereuri cit. mai largi, s& ajunga la productii cit mai mari pe regiuni in- tregi, cel putin constante, dack nu mereu in ureare. Cind lucrarea de ameliorare se ba- zeari pe material biologic furnizat de o stafiune regional ce croste mate’ selecfionate, apicultorul formeazd un roi puternic de 7—8 faguri cu al- bina tindr& acoperitoare unita prin pulyerizare cu acelagi parfum. Ro- jul are hran& mult& si de calitate. Matca selectionata este introdusi in roi eu o colivie automaté, V.n. din care albinele o elibereazi in 36 ore. Dupa ce matca ameliorata a ince- put si depuna oud, roiul va fi ajutat cu puiet matur din coloniile produc- tive, fard albin& acoperitoare, pentru ca aceasti colonie cu matca’ seleoti- onaté sii fie in cele mai perfecte con- ditii de putere ca populatie, hrana multa gi de calitate, cit si un stup de capacitate mare. Numai astfel matca noud va dovedi intreaga sa capacitate de desfiigurare a bunelor ei insugiri. Mateile fiice, la rindul lor trebuie si fie puse gi ele in con- ditii optime, inlocuind pe cele ba- trine care nu corespund; ele se impe- recheazi cu trintorii superiori selec- fionafi din. prisact. Mateile trebuie si fie intretinute numai in colonii puternice in stupi ce pot fi extinsi in masura cerintelor coloniei. Daca vor fi tinute in nuclee a clror putere este redusi, rezulta- tele nu vor fi cele agteptate. De a- semenea, coloniile cu astfel de matci trebuie 8& fie foarte bine populate si bine hranite. Daca este posibil, ele vor ierna perechi, in stupi spatiosi, de preferat multietajati in care incap doua colonii suprapuse cu urdiniguri inversate ajutindu-se reciproc cu cal- dura. Criteriile de selectie privind colo- nia. 1. Productivitatea este singu- rul eriteriu principal pe care trebuie s&-] avem in vedere. Toatecelelalte eri- ‘MELISA terii sint secundare, deci complemen- tare. Prin producti fa- milii intelegem cantitatea totali de miere realizata. Aceasta se compune din mierea extrasi gi din cea lasata in cuib pentra iernat si dezvoltarea de primivari. La aceasta cantitate se adaugi gi cea data altor familii, recum si echivalentul materialului aelseib produs. In cazul in care a primit yreun ajutor sub orice forma, acesta, sau echivalentul lui, se scade din cantitatea de miere | produsi. Astfel, se_stabileste productivitatea reala a coloniilor de albine. Datorita fenomenului de variabi- litate, care este foarte mare la albine, vom observa ci existi colonii cu cele mai diferite producti. Acestea le yom impirfi in 5 grupe, fn cazul unei stupini ceva mai im- portante: a. recordiste vor fi considerate a- celea ce au o productie de 160% sau peste aceasta fati de media stupinei; b. productive vor ficele Intre 130— 159% ¢. mijlocii— cele intre 90—129%; d. submijlocii — cele intre 70— 89% gi e. slabe — cele sub procentul de 70%. Tn cazul unei stupini mai reduse ca numér, yom impirfi- coloniile numai in trei grupe: a, eole cu o productie peste 130% fata de media stupinei; b. cole cu o productic cuprinsi intre 90—129% si c. cele ce au mai pufin de 90% fata de media stupinei. 2. Haérnicia la lucru a unor colonii, are, in general, ca urmare 0 “productivitate sporita. Stuparul o tabilesle intrind dis-de-dimineats 36 ‘MATCA tn prisact, inainte ca albinele si por- neascd la lueru. El noteazi 10—15 zile in sir pe cele care pornesc la cimp mai devreme. Aoceasi observatie se face si seara, de asta data notind pe cele care-gi opresc cel mai tirziu ac- tivitatea. 3. Activitatea de zbor se stabileste pentru fiecare stup din grupa de selectie, din 2 in 2 ore, in- cepind de la orele 7 la 19, in decurs de citeva zile, Se procedeaza in felul urmator: fiecdrui stup i se consacri 2 minute, in care timp se numéri albinele care intra de la ecules tn stu; Deci in cele 12 ore de observatii, fiecare stup este urmérit de gase ori a cite doud minute, adicd in total 12 minute. Apoi se ya stabili compa- rativ, care colonie din grup’ are o activitate mai mare de zbor. Binein- teles ca toate coloniile din grup tre- buie si fie de putere egali. Accasta activitate este in legituri cu capaci- tatea fieodrei colonii de a descoperi noi surse de cules gi de a trece de la un cules la altul, in cursul zilei, in functie de specificul secretiei de neo- tar a plantelor. 4. Rezistenta la intem- perii este usor de urmarit. Albi- nele culeg&toare din anumiti stupi, ies pe orice timp in primévard, la cules de nectar, polen gi apa, pe cind altele nu infrunta timpul potrivnic, unele stind chiar strinse in ghem: Primele sint mai bine adaptate tim- pului rece, ceea ce este in folosul pro- ductivitatii si dezvoltirii coloniei. 5. Adaptabilitatea este posibilitatea pe care o au coloniilo de a-gi organiza viata potrivit con- ditiilor de mediu. Datorita mari lor variabilitayi, albinele sint secte ce se adapteazi bine mediului tnconjurator. Cu cit sint mai obis-MELISA 37 MATCA nuite cu condifiile respective de me- diu, cu atit aceasta actiune a lor este mai ugoari. Randamentul unei fa- milii de albine este determinat de gradul adaptirii albinelor la condi- tiile exterioare ale mediului incon- jurdtor (aclimatizare). Este mai a- Waptabili colonia care foloseste cel mai bine un cules bogat, dar da si in cazul unuia mai slab, cea mai mare producti Aceste patru criterii sint factori care contribuie la o sporire a pro- ductivitatii. 6. Lipsa unei predispo- i spre roire, denumita stiintific anecbalie, Vn, Aceasté ca- litate trebuie urmérit’ de selectio- nator, cci cea mai mare productio o dau in general coloniile neroitoare. Pentru grupa de selectie nu se pas- treazi decit coloniile care au dat cel mult un roi la patru ani. Pastrarea acestei caliti}i trebuie urmariti: prin improunarea miteilor creseute de astfel de colonii, eu trintori ce provin Ja rindul lor tot din colonii de selec- tie anechalice. Printr-o serioasd munc& de selec- tie, apicultorii J. Speck gi A. Wuelfrath au avut anual nu- mai 100 roi la 20000 colonii ce le poseda. Nici oamenii de stiinta si nici apicultorii nu au ajuns in aceas- t% problema la un punet de vedere absolut identic. Unii selectionatori a- firma c& trebuie continuata selectia pind se vor crea albine absolut ne- roitoare, pe cind altii sustin cd nu este bine s& forfiim in acest sens ,natura‘, intrucit instinctul de raspindire a speciei este un instinct de baza, in lu- mea vicfuitoarelor. Coloniile, ca ur- mare a unei selectii tndelungate in aceasti direotie, primesc o serie de caractere nedorite, o vitalitate mai scdauti, care in final duc la o scddere de proiluctivitate gi chiar la o grou- tate in conducerea gi minuirea lor, In general ast&zi se admite cd predis- pozitia la roire, fiind unul din in- stinetele de baza ale coloniei, o buna productivitate nu presupune o eli- minare total’ a acesteia, ci numai moderarea gi reducerea ei. 7. Sé aibé un caracter linistit, adic& si fie blinde si sa intepe rareori. Aceasta este o cali- tate de care trebuie si se {ink seama, c&ci cu albine agresive lucrul in stu- pin& este anevoios si neplicut. Ca- racterul de blindefe se evidentiazi mai ales la coloniile care reactioneaza bine fati de fum, Albina noastra este in general considerati printre cele mai blinde. De multe ori, in cursul muncii de selectie, apar ‘colonii cu caracter agresiv. Azi se stie ca acest caracter se transmite pe linie paterna. De aceea matcile coloniilor agresive trebuie imperecheate cu trintori pro- veniti din coloniile cele mai blinde. Este de asemenea important ca fami- lia s4 aib& un caracter linigtit, fara s& se agite in stup sau pe rame in cursul controlului efectuat de apicul- tor, ugurindu-i astfel munca. 8. Sé ierneze bine. In condifiile climei noastre aceasta este 0 cerinta importanta, cici de multe ori albinele ramin in stup 3—4 luni fara a putea face nici un zhor de curatare. Rezistenfa la iernat este apreciald dupi cantitatea de albini moarta, dupa existen{a sau inexisten{a urmelor de diaree pe faguri si consumul de hrand. Aceasta calitate, priviti sub intreitul ei aspect, trebuie Iuata in considerare. 9.Productia de cearé este un alt aspect al productivitapii generale a familici de albine. Apicul- torul selectionator va tine in partidele coloniei respective 0 evidenta precisa‘MIEREA 38 MATCA a productiei fagurasilor cladifi in yama claditoare; de ceara folosita la cliditul fagurilor artificiali dati pen- tru reinnoirea stocului de faguri goi, cit gi a ceri errant din diferite resurse. Se vor calcula si ingrogarile de ceari dintre stinghiile superioare ale ramelor, cit sia ceri obfinute de la deseiipicirea fagurilor la recoltarea mierii. Desigur ci aceasta din urma nu poate fi fcuta exact, dar dupa ce au fost topite cdpacelele la un loc toate, la terminarea operatiei se repar- tizeazA cota respectiva fiectrei colonii. 10. Longevitatea este una din cele mai insemnate calitati care contribuie la propagirea unei colonii gi la productivitatea ci marita. Intr- adevir, numai citeva zile de viata in plus a albinelor unei colonii, fata de 0 alta, fac ca productia de miere gi pisturd din stup s& se méreasca. Se stie cd vara albinele au o viata foarte scurta, datorita eforturilor pe care sint silite si le depuni in ciutarea gi transportarea hranei in stup. Dacd in cele 28—30 de zile clt este media de viat& a albinelor in acest virf de mune& o colonie are albine care vie- {uiese numai cu 4—5 zile mai mult inseamn& c& diferenja de zile se sol- deaz’ cu un spor de 18-20% in stup, adie& cu munea unui numér de albine niscute in aceste 4—5 ile si care contribuie la sporul productiel. Cum vara, matca oud 2 000—2 500 ous pe zi, sporul de albine in cele 4—5 zile este de 8000—40000 care vor fi viitoare culegtoare. Selectionatorul imseamn’ in caietul de selectie la partida fiecarei colonii din grup numa- rul albinelor tinere de abia iegite din celule pe care le-a mareat pe torace cu © anumit& culoare de lac. Incepind din a doutzeci gi cincea zi scara, el numéari albinele co le giseste in stupul respectiv rezeryat pentru acea zi (mai mult de un stup pe zi nu se poate obser- va gi de aceca In aceasta lucrare el are nevoie si fie ajutat). Colonia care a pastrat un numar mai mare de albine insemnate In comparafie cu numara- toarea {acuta la alte colonii, va avea albine cu longevitatea cea mai mare. Desigur ei se vor avea in vedere gi multe pierderi si accidente ale acesto- ra. Acolo unde exista indoieli, eresca- torul repeta incercarea. Cercetaitoarea A.Maurizio ga- seste ca exista o strins& corelatie intre hrimirea abundent& cu pasturd a unor colonii gi longevitatea lor, precum si calitatea si bogiitia in proteme a pole- nului folosit. In prezent eresc&torii de matei sint ere in_ problema longevitatii, le 0 observatie foarte interesanta si anume: métcile cele mai prolifice si cu vitalitatea cea mai mare, sint cele ce au fost crescute de doici de la inceput direct din oud gi nu din larve. 41. O- bund dezvoltare corporald. S-a observat ci, in general, intre organele albinei exista 0 interdependenta. Deci o albina mai mare are in general fiecare organ pro- portional marit. Sint anumite rase, colonii si linii, care au unele organe mai dezvoltate decit altele. Din punet de vedere practic ne intereseaz& mai ales lungimea limbii si marimea gusii. Lungimea limbii albinelor din colo- nie se face cu glosometrul V.n. Acesta se trece zilnic de la o colonie la alta si se stabileste comparatiy, care din ele au limba cea mai lungi. Cum obignuit aceasta particularitate este legal de alte organe de recoltat marite, cresedtorul va masura cu gusometrul — capacitatea gusii albi- nelor din grupa de selectie. Este o particularitate foarte prefioas’, stiut, fiind c& cele care vor avea 0 gusi mai‘MATCA 39 MATCA inepXtoare vor aduce in transportu- rile cute, o inciircdturd mai mare de nectar, ceea ce este in folosul si sporul productiei. Aceste masuratori biome- trice ale limbii gi gugii vor fi comple- tate si coordonate cu mdsuratoarea toracelui cu ajutorul torazometrului, Vin. care pus la urdinigul fiecdrui stup din grupul de selectie, indica largimea toracick a albinelor din colonii. La o albin& crescutd intr-un fagure normal cu 860_de seluloupe din®, fagure care si nu fie mai veeht de trei ani, toracele trebuie s% m&soare cel_pufin 3,85 mm_in_diametru. Tot _ ce depaseste aceast’ misurd, este in folosul selectionarii. In ultimele de- cenii s-a adaugat la criteriile de selec- tionare si condifiunea imbunatapirii taliei albinei prin folosirea de faguri cu celule marie progresiv. In fagurii cu celule mari, larvele primese o nutrifie mai abundenta. Cercetatorul S. Rozov amésurat aceste larve; ele au crescut in greutate cu 12,4% fat& de larvele obignuite, iar albinele mature cu 10,4%. Ele aveau gi gusile mirite cu 14,18% fata de cele din stupi marto: Dimensiunea celulelor folosita de Re zoy in fagurii de cuib er 5 deci ,,printr-o actiune dirijata asupra organisrului albinelor in procesul de dezvoltare, este pe deplin posibil ca si se obtina albine cu indici economici folositori, modificati* (Rozoe). Tot aici putem vorbi gi de albine ce au glandele faringiene producitoare de laptisor mai dezvoltate. Acest lucru se stabileste verificind botcile, din care au iesit mateile si apreciind sau chiar cintarind resturile de hrand neconsumaté ce a rimas in fundul boteilor. Stuparii, care se ocupa gi eu recoltarea liptigorului de mate vor putea si-si dea seama si mai bine de aceast& caracteristicd insemnata pentru selectie. 12./Rezistenta la boli gi apdrarea tmpotriva daéundétorilor. Una din primele cerinfe ce trebuie respectate la alegerea coloniilor in vederea selectiei este sdnitatea lor. Se vor evita acele colo- nii care au fost bolnave, chiar dack s-au vindecat. In special coloniile trebuie s& fie rezistente la bolile uietului. De asemenea ele trebuie si lupte cu succes impotriva daunitori- lor (giselnite etc.) Criteriile do seloctie privitoare la mated. In ceea ce priveste matcile ameliorate, ele trebuie s& prezinte: 1.0 mare prolificitate, dopunind puict in elipse compacte, pe ambelo fete ale fagurilor, fri gee comparativ cu altele care-1 lepun rasfirat si putin. Aprecierea formei in care ele tsi depun puietul se face vizual, iar cal- eulul suprafetelor de faguri ocupati eatustate (cic, oles ame ee de masurat, V.n. O metoda stiintific’ in aprecierea prolificit&tii mateilor selectionate este numérarea la microscop a tuburilor ovariene din ovarele unei mitci tinere abia eclozionata, care este sacrificata in acest scop, tuburi tn care se fac sectionari cu un mierotom. O mated de cea mai bun& calitate are peste 420 tuburi de fiecare ovar, deci in total 240. Cercetitorul Ordsi Pall a objinut matci cu un total de 300 de tuburi ovariene. In general este consi- derata bund cea cu 220 iar una obig- nuitd, eu 160 tubulefe ovariene in ambele ovare. Aprecierea calitétii mdtcilor in mod stiintific se determin: @ dupa greutatea in mg a mitcii; se consider drept buna cea care cin- tareste de la 180 mg in sus. © dupa volumul boteilor in care au crescut matcile stiut fiind eA matcaMATCA 40 MATCA 7 este mai viguroasé intr-o boteti spa- spatiul din cuib gi a nu scidea in fioasi gi potrivit de lungs. Indicele aceasté period’ ‘Intensitatea depu- Volumului pentru o botci de mates nerii oualor. Bund este de 1 cms; else stabileste cu 4. Temperameniul neim- 0 pipet gradata, prin umplorea boteii presiona il al mateilor este de cu apa. asemonea o calitate. Sint rase de albine e@ dup& num&raitoarea primitive ale cdror matei incep si tuburilor ovigene asacum alerge pe faguri de cum simt lumina am mai spus. zilei la deschiderea stupului cit si “dupa cantitatea de putin fum. De multe ori acestea cad Lape albinelor din stup, care le ucid. pe fundul itor dup oclozionarea~Altele, prea impresionabile, cur sint fndtcilor. Pentru matcile bune indi- matcile franeeze din rasa comund, cele este de 95,96 kg. parisese fagurele desprinzindu-se de @ dupi abdomenul mit: pe ol gi lasindu-se si alunece in jos. cilor misuratlatergitul altreilea 5. Vitalitatea deosebi- siatpatrifea abdominal, care preainté ti a matcilor se stabileste indicele 6,19 mm. atunei cind epuizarea lor organicd nu “DZ Inceperee devreme a apare decit cel mai devreme in al ouatului matcilor cit mai cu- patrulea an de viafi. Aceasta nu rind in primayaraé i prelungirea inseamni c& apicultorii trebuie si lui cit mai tirziu — pin& in octom- refind in mod obignuit in stupi mitci brie este o calitate de care trebuie sige batrine gi siinu schimbe matcile dupa find seama la selectie — si se eviden:) 1—2 ani. Selectionatorul ins are tiazi in registru. obligatia ca in coloniile in care urma- In tot timpul perioadei, depunerea reste aceste caractere, matcile si fie oudlor trobuie s& fie sustinuta gi cit lisate atit timp cit dovedesc c& nu mai constant’, fari a fi influentatd le-a scdzut prolificitatea. Este 0 cali- prea mult de schimbarile mediului tate cireia selectionarul trebuie si-i exterior. dea cea mai mare atentie, cici ea 3. Utilizarea mazima a transmite’ urmagilor aceasta putere curbului este ocalitate aleasi, de tA. Aceste matci vor fi schim- doveditd prin depunerea de oui pe bate de insasi albinele coloniei prin toaté suprafafa ramelor, pina Ta inlocuirea liniptitd, cind ele cunose ch speterele laterale si cele inferioare, matca este epuizata. Cu mult proba pastrind sus un briu ‘protector de pilitate matca tindra va fi o demna miere. urmasi, astfel eX prin aceasta metoda, Caracterul acesta valoros, reiese in se pastreazd intacte caracterele cisti- eviden{a mai ales in timpul marelui gate de selectionator. cules, cind colonia are tendinta de a Seclectia individuali. Acest mod de }loca cuibul. Intre matcd gi colonie selectie consti in impreunarea tepro- in aceasta perioada se nagte o stare ducatorilor de elitd, Din materialul anlagonisté. Obligarea culegitoarelor rezultat se creeaz’ linii de descendenti de a depune surplusul de micre in in numar suficient, unind apoi intre magazinul de recolt&, se datoreste ei pe acei descendenti ce au caracterele activitifii mitcii si depinde de cali- cele mai valoroase. In cadrul acestei tatile acesteia in a utiliza la maximum mounci, in primele generatii se recurgeMATCA de obicei la consangvinitate apropiata, uneori chiar la incest, dupa care se trece la consangyinitate moderata. La albine, in stadiul actual, trebuie si recurgem si la practicarea impereche- ri artificiale, Criteriile dup& care se aleg reproducitorii, in cadrul selectiei individuale sint aceleagi ca si la selectia in masa, la care ins se mai— adaug& urmitoarele: Aprecierea productivitayii familiei este ceva mai complicataé. In cazul in care se urmireste crearea unei linii, trebuie s& se cunoascd nu numai pro- ductivitatea familiei respective, ci si comportamentul sub acest aspect al Higpsileh, al surorilor i mai ales al lescendenfilor. Trebuie si se urma- rease& gi gradul in care acest caracter se transmite ereditar si nu intimplator. Tot aici trebuie urmarit ca materia- Jul_albin& s8 fie_cit_mai_omogen, in sensul c& albinele lucratoare s& aib& _o culoare eit_mai_uniforma, un indies cubital cit mai asemantor si o raspindire similard a perilor acoperi- tori, Toate aceste_elemente_comune creeazi_o premisi de stabilitate si “uniformitatea~restuluicaracterelor. tir generat aceastit tucrare, numita si selectie genealogica, este urmarita de cercetatori in statiunile de cercetare. In aceast{ muncd, apicultorii cu un inalt nivel de progitire stiinfified pot veni in ajutorul statiunilor de cercetare, prin verificarea exact a rezultatelor obtinute, intrebuintind alte metode de exploatare specifice fiecdrei regiuni. Amelioratorul trebuie si aiba la dis- pozitie un efectiv mai important, care 8i fie suficient pentru crearea gi urmi- rirea unei lini, cdci este nevoie de un material biologic numeros. Acesta nu poate fi obtinut decit de la un numar mare de stupi. pebentrn nelodiuaréa._ Ani peresherilon, sangvine, se va practica Impere- 41 MATCA cherea artificial’, care necesitt nu numai aparatura special’, dar gi insu- sirea practicii necesare. De asemenea, trebuie rezolvata. in prealabil problema stafinnilor de impe- rechere. In aceste statiuni impereche- rea va fi pe deplin cone nti Tat sigur, spro_a verte malei com: ptt imperechee Fiindei la crearea unei linii se simte nevoia de a pastra si crete ma- terialul biologic rezultat in mai multe stupini, 0 apreciere a productivitafii este foarte greu de facut. La albine, mai mult ca oriunde in zootehnie, exist o interactiune de importanta capital intre caracterele ereditare gi mediu, fiindea acesta din urmai nu poate fi influentat de om. Munca de selectie astfel practicats va duce la un progres in ce priveste uniformitatea caracterului, aparitia ra~ pidi a caracterelor recesive, definute de intemeietorii de linii; fixarea carac- terelor valoroase care trebuie si devind ereditare; crearea unei linii de pro- ductivitate superioara, cu caracter cit_mai stabil. ‘Tehniea eresterii naturale dirijati a hotcilor, preeum si altoirea lor. Sint stupari care yoind s& simplifice lucra- rile de crestere a mitcilor superioare aleg 0 metod& mai ugoard: colonia puternicd ajunsa intr-un anumit stadiu de roire igi creste singura matei, iar stuparul le da roilor stoloni artificiali ce se fac in prisacd, fie altoind boteile, fie introductndu-le in stupusorii de imperechere, si apoi date ca miatci imperecheate acestor roi. Acest fel de crestere este pe cit de opus pe atit de buna in anumite conditii, cici atunci cind albinele isi cladesc botci de roire o fac in perioada cea mai prosper, adici atunei cind in colonie s-a dezvoltat instinetul de roire gi deci de inmultire a ei.‘MATCA Intr-adevar, complexul de cerinje biologice ce sé impun pentru a creste miéatci bune gi de inalta productivitate, rezistente si pline de vitalitate, este greu de indeplinit intotdeauna, atunci cind crescitorii aplici metode artifi- ciale. Dar cind toate elementele de- serise mai inainte sint realizate, iar cresc&torul se apropie prin aplicarea Jor cit mai mult de natura, rezultatele crosterii dirijate gi supravegheate sint cele mai bune. Lasind insi ca numai colonia care este pust de apicultor in pune condifii pentru roit, sa hotdraset singurd tot procesul de crestere gi dez- Voltare pentru a ajunge la acest tel, pot surveni intimpliri neprevazute care in parte si o compromité. De aceea lucririle de erestere naturala trebuie dirijate cu toata atentia pen- tru a nu se face gregeli, greu platite mai tirziu. Lasind totul la discretia albinelor, creseaitorul intimpina urma- toarele neajunsuri: nu se vor putea objine métci controlate si superioare; numarul boteilor pornite de albine adeseori este mult prea mie pentru neyoile stupinii, mai ales cind aceasta are un numér insemnat de colonii; albinele cresc mtei numai in sezonul strict de roire; taierea gi altoirea aces tor hotei este anevoioasa; iar cel mai important din toate neajunsurile este c& albinele crese matci din colonii care au o inclinare mai pronuntata spre roirea naturald. Primivara, cind salcia incepe si infloreasca, iar in stupi albinele aduc polen gi nectar proaspat, se incep operafiile de crestere a matcilor prin forfarea coloniilor din grupa de selec- tie. Acestea trebuie intarite, aga incit in ele si apart mai curind instinctul de roire. Sint dowd metode pentru obtinerea de botci crescute natural, de albine; prima in care apicultorul las albine- 42 MATCA lor deplin& libertate de lucru gi de alegere a locului in cuib unde ele si creasc’ botci naturale; in cea de a doua, apicultorul intervine direct prin- tro tehnici ce se va descrie mai de- parte. Metoda I. Se alege din prisac& cea mai productiva colonie cu cele mai numeroase caracteritici de selectie. Este bine ca matca sé fie mai in virsta, stiut fiind cd o astfel de colonie intré mai curind in stare de roire. Totusi in cei 2—3 ani precedenti aceasta si nu mai fi manifestat tendinja de roire. Nu este bine s& se priiseasedi matci din colonii roitoare, cdci apicultorul va avea multe necazuri, munca supli- mentari si recolte compromise. Colonia aleas& va fi stimulata din primavard si se va restringe intr-un spatiu mai ingust. Curind stupul se va umple cu albine tinere, deci prima conditie spre dezvoltarea instinctului de roire este satisfacuté. Cea de a doua conditie prezenja trintorilor buni se indeplineste stimulind gi punind Ja finele lunii martie in mijlocul cui- bului o rama goala fark fagure artifi- cial; albinele il yor cladi cu celule mari de trintor, iar matea il va insa- minfa. Curind dupa eclozionarea trintorilor colonia intra in stare de roire, clidind botei mari cu larve bine hrinite. Cind bot sint cpacite, apicultorul le altoieste la colonii cu matci biitrine sau care nu corespund (altoirea botci- lor si inlocuirea mditcilor cu sau fara orfanizarea prealabili, aceeaginofiune). Metoda a Ia. Se procedeaz’ astfel: de_indata ce timpul permite, dupa zborul de curatare, se incepe stimularea citorva colonii, intre care se gisese gi 1-3 colonii crescdtoare, ce sint considerate ca cele mai bune de citre apicultor. De fiecare eolonie crescitoare, se mai stimuleazd incdMarca, patru_colonii_ajutatoare, Huinires se Face_eu sirop si drojdie. In sirop se mai adguga 51 polen, cind exld pos ATs eOpareTe esa cos 1/2 din cantitatea_dé drojdie intrebuintata. Prestipunind cd stimularea a inceput la 5—10 martie, pe la data de 4 aprilie, se ia un fagure cu puiet cipicit gata de eclozionare, fra albin& acoperi- toare, de la ceamai puternic& colonie din cele 4 ajutatoare gi se da coloniei cresedtoare. Din 7 in 7 zile se repeta operatia, Tul fagure cu puiet de colonie din cele ajutitoare. Stimularea se continud tot timpul, chiar gi atunci cind in natura apare un cules puternic de polen, dar numai cu sirop, fara adaus de polen sau drojdie. Incepind de la 10 aprilie se d& pe zi cite 1_kg sirop_prepara g a 7500 ml api. In cazul in. care ttn nature apare un inceput de cules se poate intimpla ca aceast& colonie ce este foarte puternicd, s& inceapa blo- carea cuibului. In acest caz, se opreste stimularea, dar se reia imediat ce cintarul de control indici un_ spor numai de 300—500 g pe zi. Uneori nici nu trebuie data si a 4-a rama, nemaifiind necesard, fiinded apar pri- mele botci. In orice caz, cel mai tirziu a finele lunii aprilie, familia clideste botei si se pregiteste de roit. Cind in stup sint botei in numéar suficient, cu 1—2 zile inainte de a pleca roiul natural, se scoate matca coloniei, intrebuintind-o in alta parte. Cel mai bine este dac& alaturi de colonie se infiinteazi un mic nucleu cu matca respoctiva. Se agteapta inca 6 zile in care timp hoteile sint c&pacite; atunei pot fi folosite aga. cums-a indicat la capitolul altoirea botcilor. Ins&, cea mai buna folosire a lor, mai ales in perioada aceea de sfirgit de aprilie, sau inceput. de mai, const din a impirpi fagurii 43 MaTCA, coloniei crescitoare in 10 nuclee, in care, dupa introducerea fagurelui cu hotci gi cu albinele acoperitoare de pe el, se mai adauga ineX un fagure cu puiet c&pcit gi un altul cu miere gi polen cu albina respectiva acoperi- toare, luati din coloniile ajutitoare. In cazul in care, nu toti fagurii din stupul crescitor au botei, cu o zi inainte de infiinfarea nucleelor, api- cultorul altoieste pe fiecare fagure cite doua botei, dup& numarul de care dispune. La infiintarea nucleelor, albi- nele se stropese cu putind apa aroma- tizata. Pentru ca aceste nuclee s& nu se depopuleze este foarte bine ca stupii sa fie dusi la 3—4 km departare de stupina. Intr-un fagure gol se toarna putini apa. In cazul in care nucleele rémin in prisacd, urdinigele sint inchi- se doua zile, timp in care se asigur aerisirea pe la fund. Dup& doua zile, urdinigul se infundi cu mugchi udat cu apa, pentru ca numai dup’ o munca mai susfinuta albinele si poaté inde- pirta acest dop. Atunei vor face un zbor de orientare gi nucleele nu se vor depopula. in stupul coloniei erescitoare se poate lisa un fagure cu puiet gi o boted; hrana se ia de la alt stup. Albi- na aflaté la cules, precum si cea care rémine pe peretii stupului, la o astfel de colonie extrem de puternic’, este suficienta pentru ao popula. In cazul in care in momentul ridicarii matcii fecundate cu 7 zile mai inainte s-a facut un nucleu alaturat, acela poate Tie: acum toatd aceast’ populatie. ‘olonia respectiva se va reface, deve- nind din nou una de productie. Bineinfeles, cu aceasta metod’ pot fi crescute m4atci oricind in cursul sezonului, de la sfirgitul lunii aprilie pind in iulie inclusiv. Metoda dr. Miller (II). Pornind de la aceste constatiri unMATCA cunoscut crescitor de méatei din §.U.A., Miller, a coneeput 0 rama speciala in care sint lipite sus, sub spoteaza supercar’ 3—4 bucali de fagure artificial, Iungi de 15—18 em, téiat in forma triunghiulara, baza fiecirui fagure triunghiular nu este mai mare de 6—8 om; virful fieedruia este indreptat spre speteaza de jos a ramei. Pentru ca ei s% nu se dirime sub greutatea albinelor, cind ti yor clidi, acesti faguri triunghiulari sint marginiti cu sirme intinse de sus in jos, de-a Iungul laturilor triunghiului, sirme care se fixeazi pe aceste margini. In felul acesta fagurii triunghiulari sint bine consolidati. Rama astfel pregitita se introduce in cel mai bun stup din prisact, din care s-aul retras majoritatea fagurilor cu puiet, dar s-au lsat matea gi doi faguri cu larve si puiet cpacit, inter- calindu-se intre ei. In felul acesta albi- nele clidese figurasi numai cu celule de albini lucritoare, lajindu-i_ pe margini si depagind sirmele consoli- date, iar matca—din lipsi de spatiu— il gi ocup& cu oua pind la marginea fisiilor triunghiulare, repede cladite de albine. Pentru o gi mai buna erestere de mitci selectionate, Iucrarea este incre- dintaté la dowd colonii; prima este cea de selectie, care cladeste cei 2-3 faguri din rama speciala in care matea depune oui pe toata suprafata lor, iar a doua colonie este cea crescatoare, Pregititd gi stimulatd| cu sirop, eu rojdie, timp de 10—15 zile inainte de ai da larve de ingrijit, or cu pis- tura cu miere cristalizata in doza zilnie’ de 200—250 g. Cind in cea de a treia zi sint gata si iasi din out primele larve se orfa- nizeazi colonia crescitoare, luindu-i matca si tot pnietul necipacit si fagurii cu oud; in mjlocul cuibului 44 MATCN se lasi un spatiu gol cit ar inc&pea o rama. Dupa dona ore de la orfanizarea coloniei crescitoare, se scoate rama special din colonia de selectie si se seurteazi cu un cufit cald gi bine asoutit in&ilfimea celulelor cu oud si larve aflate pe marginile celor trei faigurasi triunghiulari. Scurtarea celu- lelor se face pind aproape de fundul lor, pentru ca ouale si poata fi vazute. Cum albinele ar lua in cregtere aproape toate larvele de pe margine gi deci viitoarele botci ar fi ingem&nate si greu de minuit, crescdtorul elimina, din trei in trei, ovale sau larvele din celulele intermediare. Lucrarea in intregime se face intr-o camer calda, fara curenti. Rama astfel pregatita se introduce in mijlocul coloniei cres- cdtoare in spatiul gol lasat cu douad ore mai inainte cind ea s-a orfanizet gi unde acum sint majoritatea albine- lor tinere din colonie. Doicile acestei colonii orfane care gisese chiar pe marginea celor trei faguri triunghiulari oud din care nit au eclozionat inca larvele, le hranese cu un liptigor cu anumite substante de care au nevoie embrionii din oud. Ele prefera si cladeasci hotei pe mar- ginile acestor faguri triunghiulari care sint cruzi, de curind claditi si cu oud potrivite. Originalitatea acestei_motode sta in faptul c& Iucririle de cregtere s-au facut pornind de la oud sau larve abia eclozionate. Adaptindu-se metoda la noile cerinfe ale cresterii, Iucrarile pornese atunci cind oudle se gasesc la finele zilei_a treia, deci cit mai aproape de faza de larva. Atunei albi- nele cladese botei mari, frumoase gi cu larve bine hranite, asemaindtoare boteilor de roire. Cind boteile acestea au ajuns Ja maturitate, se taie usor de pe marginea faguragilor triunghiulari si se altoieseMATCA, 45 in coJonii dupa cum este nevoie. Daca albinele au prins hotcile si de sirmele marginale, acestea se taie cu un foar- fece o dat cu decuparea fiecarei botei. Metoda Alley (IV). Pe ace- lagi principiu de a oferi albinelor or- fane larve bune pentru crestere, fai a mai muta larva din culcusul sau, se bazeazi metoda lui Alley, asema- natoare in parte cu cea descrisi mai sus. Tehnica metodei. Se pregiteste o ram& speciala fixind un fagure artificial numai cu 2—3 sirme orizor tale, rama care este data sprea fi cladit& de albinele unei colonii bune. Ea se pune in mijlocul cuibului, dupa 48 ore este retrast, gata cladita, si in- trodusi definitiv in mijlocul cuibu- Jui celei mai bune colonii din stu- pind. Aceasta va fi stimulata cit timp rama va fi umpluta cu oud. Cind din oud au inceput s& se nascd larve gi ele abia sint vizibile, se taie 41—2 fisii cu celule ce contin larve. Cutitul trebuie si aibio lama find, bine ascutitd gi si fie incalzit ugor in api fierbinte. Lama inealzita si scoasi din api se sterge pe un prosop uscat gi curat. Pentru ca albinele doici s& poataé ajunge bine la larve figiile se agaz& pe muchie gi cu acela: itag cald se taie 5—6 mm din inaltimea lor. Apoi cu captul rotund al unui ch: brit, se strivesc cite doud larve ve- cine, lisind neatinsi in celula ei pe cea de a treia. Partea de sus a celule- lor cu larve vii se largeste pentru ca albinele si poati clédi ugor botei spatioase. O data terminata aceasta operatie, figia cu larve se lipeste in partea infe- rioaré a unui fagure gol, cald, scur- tat pina la jumatate din indltimea lu In celulele goale ale fagurelui se toar- n& putin’ ap& indulcit’ cu miere, de MATCA care vor avea neyoie albinele doici la elaborarea bogati a liptigorului de mates, in momentul cind vor hrani larvele din celule. Rama cu figia lipita se introduce apoi in mijlocul unei colonii cresca- toare puternice, orfanizaté de matc& si de tot puietul siu cu doud-trei ore mai inainte. Curind albinele doici vor lua in grij& aceste larve, construind hotcile ce le vor adiposti, care la termenul apropiat de maturitatea lor, vor fi folosite de eresc&tor acolo unde este nevoie. Metoda Caillas (NV). Cer- cetatorul A. Caillas simplificd metoda lui Alley. El introduce un fagure artificial in cea mai bund colonie; albinele il cresc, matca il insiminteazi iar cind larvele abia s-au nascut, scurteazi fagurele pink la marginea elipsei de puiet. Apoi, far a mai tHia figii ca si le lipeasca, Lingeste si desface peretii celulelor cu larve din marginea taieturii, lasind un interval intre celulele lirgite. Co- Jonia organizata de mated si de pu- ietul nec&picit, avind la dispozitie acest fagure nou, de curind cladit, cu larve abia iogite si cu celule lar- gite, profit de aceasti munca facuta de apicultor gi clideste botei numai in celulele largite Metoda polonesé (VI). Se aleg trei colonii fruntage care vor conlucra pentru obtinerea de matei de soi bun, folosind botci crescute na- tural. Prima are destinajia s& producd oug sau larye selectionate; cea de a doua — sa fie colonie crescatoare a boteilor ping Ia maturitatea lor, iar cea de a treia este destinata cresterii de trintori de valoare superioar’ V.n. Trintori. Toate aceste trei colonii, dar mai cu seami ultimele doua, vor fi pregiitite de la inceputul primaverii prin stimuliri. Cind se apropie ter-MaTCA menul inceperii Incrarilor propriu-zise de crestere, aceste colonii trebuic si fie pline pin la refuz de albine gi puiet. Stupul in care se crese si in- multesc trintorii va avea pus in mij- Jocul cuibului, ined din primele zile ale priméverii, faguri cu celule mari. Colonia destinata si dea ouile va pri- mi la timpul oportun un fagure gol, gata cladit, in care cu un an inainte, spre sfirgitul verii, albinele au cres- cut 1—2 generafii de puict. Acest fa- gure nu trebuie Iuat la intimplare, ci ales in aga fel ca si nu aiba vreun miros strain. Multi crescatori folo- sese pentru ouatul matcii selectionate un fagure din propriul ei stup. Fagurele si fie cald, fie cd el a stat in euib dincolo de cel cu pastura lin- gi diafragmé, iar albinele |-au curdtat in parte, fie ck a fost finut in casa, ling soba 1—2 zile, El se stropeste pufin cu ap&, inainte de a fi introdus in cuib. Albinele se vor grabi si cu- refe celulele Ini. Matea fl va ocupa cu oud depuse intr-o elipsd cel putin egal ca intindere cu suprafata celor doi faguri cu care este invecinat. Cresciitorul are nevoie si cunoascd precis virsta outlor. El va trebui ea 0 data pe zi, incepind de a doua zi de la introducerea fagurelui, s8-l ridice incet gi sd observe dac& matca a inceput sic] insiiminteze. Pentru ugurin{a aces- tei operafii se las pentru el un inter- val mai mare cu 2—3 mm fata de cei doi faguri vecini, ca si poaté fi ridicat usor, Hiri ca matca sau albinele ve- cine sa se nelinisteasca. In felul acesta in spafiul lirgit se aduna mai mult albing tindrd. Cind au ineeput si eclozioneze pri- ‘mele larye din oud, se organizeaz& cea de a doua colonie — cea crescdtoare. Se ridicX de acolo matea impreun& cu tot puietul nec&pacit si fagurii cu ‘oud, orfanizind astfel colonia; cu mat- 46 ATCA ca ridieati se face un nucleu aparte dindu-i faguri cu hrana luafi din alfi stupi vecini. Fagurii cu puiet se matura de albina acoperitoare in propriul lor stup gi se impart provizoriu pentru ingrijirea unor colonii vecine. In schimb, in eo- Jonia erescdtoare ramin tofi fagurii cu puiet cipicit gi cei cu hrans — miere si pasturd. In mijlocul cuibului coloniei cres- c&toare se las un loc gol, cit ar incape un fagure, in care se adun intre timp majoritatea albinelor tinere din co- lonia orfanizata. Bineinteles, colonia crescitoare este permanent stimulata. Ea se las& in acoastd situatie disperati doud ore in care timp doicile sint hranite din belsug cu substante proteice si vor avea glandele faringiene pline, caci in acest timp ele n-au avut cui si impart liptigorul, fiind ridicapi din cuib fagurii cu larve nec&pacite. Dup& trecerea celor doud ore, cres- oxtorul retrage din cuibul primei co- lonii fagurele insimintat de matca familiei valoroase, fagure in ale ckrui celule au inceput s& eclozioneze larve din oud. Pentru ca larvele si nu raceascd, fagurele oste invelit intr-un prosop si dus intr-o camera calda. Crescitorul taie de-a lungul fagu- relui, cu un cutit caldut, doud ferestre orizontale, lungi aproape cit este lun- gimoa fagurelui gi late de cite 50 mm fiecare. Prima fereastré o taie la 80 mm sub prima taietura. Celulele cu larve aflate in partea de sus a fiectrei feres- tre le scurteaza la jumatate din inilji- mea lor cu lama unui cutitas foarte tiios, cald, dar numai pe una din fe- fele fagurelui; apoi, cu cap&tul unui chibrit, distruge cite patru larve in gir, lasind intacta pe cea de a cincea, Cind crescitorul are nevoie de mai multeMATCA botei, poate strivi larvele din 3 in 3 celule. Trebuie insi si se stie c&, cu cit mitcile crescute vor fi in numar mai mic, eu atit vor fi mai bune. Ce- lulele in care larvele au fost lasate, se lirgese cu un ldrgitor de celule, V.n., pentru a inlesni albinelor cla- ditul boteilor. Pentru ca albinele si nu ia in reg- tere larvele aflate pe marginea opus a ferestrelor tiiate, se strivesc acolo toate larvele aflate in 2—3rinduri de celule. In felul acesta albinele vor in- griji numai larvele de pe o singura margine, din celulele lairgite. Fagurele astfel prelucrat este dat albinelor coloniei crescitoare orfa- nizat, cu doud ore inainte, introdu- cindu-l in golul din mijlocul evibului. Albinele doici orfanizate, cind vad larvele si outile din fagurele cu celule Virgite revarsi asupra lor liptisor din abundenta, formind botei din fie- care celuli largita, botci ce vor sta suspendate in golul ferestrelor taiate. Colonia va fi zilnic stimulata, pind cind aceste botci vor fi eapacite. In felul acesta albinele iau in crestere 30—40 de botci din care vor iesi peste 12—13 zile matei superioare, bine con- formate gi prolifice. Altoirea boteilor naturale. In primul rind apicultorul va face o alegere a boteilor, altoind in stupii orfanizati numai pe cele mai mari, mai frumoase si care nu au fost lovite sau cit de pu- tin turtite lateral, si mai ales la virl. Ele se altoiese in cea de-a 14-a zi de cind matea a depus ouale in celule. Deci hotcile altoite mai au de stat in noul stup inci dona zile pina la eclo- zionarea matcilor din ele. Nu trebuie 8A se intirzie, edci s-au vazut botei in care matcile find bine hrinite, siau scurtat evolutia eclozionind in a doua jumitate a celei de a cincis- prezecea zi. a7 MATCA Un indice prepios pentru cel mai pro- pice moment al altoirii botcilor este atunci cind virful lor prinde 0 culoare mai deschisi. Aceasta este 0 dovada c& albinele din colonia crese&toare au inceput si ajute viitoarelor mitci la eliberarea lor, ridicind de pe virful fiecérei botci stratul de ceara prea gros. Altoirea este o lucrare destul de migiloasi, dar nu grea. Botcile cu matcile gata de iesit pentru preschim- barea celor batrine, se pun sus, sus- pendate intre spetezele superioare a doi faguri din marginea cuibului fiecdrui stup. Fagurii si fie bine acoperiti de albine. In felul aceasta boteile stau departe de eventualitatea unui atac al matcii stupului gazda. Cind timpul este cald si stupii au magarine de recolta care sint bine populate cu albine, se pot introdu- ce botci sus, intre spetezcle superioare ale ramelor din mijlocul magazinului de recolta. Ele se fixeazi lateral pe speteaza de sus a ramei, lipindu-le cu ceard frimintata bine intre dege- te si amestecati cu putin propolis moale. Botcile se asaza in pozitie usor oblic& ca s& se poat& observa virful fiecdrei botci si apicultorul sa stie daci matca a iesit sau nu. De aseme- nea, rama veeind trebuie si stea putin mai indepartatd pentru ca albinele nu lipeascd virful boteii de ea, iar in al doilea rind, dac& spatiul este mai larg, acolo se aduna mai multe albine, ceea ce este in favoarea bunei primiri a tinerei m&tci. Coloniilor care nu ac- cepta asemenea botei gi le rod lateral, li se repeta operatiunea. Daca si a doua oara albinele le rod, este dovada c& matca coloniei este incd buna si viguroasd; ea va fi lasaté pin spre sfirgitul verii, cind se schimba. Ase- menea introduceri neobservate a bot- cilor in colonii neorfanizate reugéseMATCA numai cind albinele sint preocupate de un bun cules gi ele nu se sesizeazé de aceasti operatic anormala; altfel, este mult mai bine ca mai inti colo- nia s& fie orfanizata gi dup’ o ord sf se altoiascd 1—2 hotci, dar de data aceasta direct intr-un fagure cu puiet. Operafia cere atentie si indeminare la tAierea boteilor, care se decupeaz’ cu 0 mio& portiune de fagure in jural lor, ce le serveste drept suport. Altoi- rea pe locul ales se face decupind din fagurele cu puiet o porjiune de mari- mea si forma suportului cu botea ce se introduce acolo. Locul cel mai bun pe fagure, unde se face operatia de al- toire, este intre briul de miere gi elipsa cu puiet. Albinele consolideaz’ supor- tul botcii, iar aceasta sta in suspensie in intervalul dintre doi faguri. Supor- tul ap&r4 fundul boteii de atacul al- pinelor. Este bine ase altoi o data dod hotei, pentru ca albinele coloniei si-gi aleaga pe cea preferata. Pentru a feri boteile de distrugere, gtiut fiind ci uneori ele sint roase la- teral, vor fi protejate cu un manson de protectie avind numai virful liber, manson facut din material plastic sau dintr-o plasi de sirma deasi sau chiar dintr-o sirm& infigurata, avind forma unei botei. V.n. Colivii, colivii spirale. ‘Altoirea se face la putin timp de la orfanizarea coloniei careia apicultorul yrea si-i schimbe matca. In acest scop cu o orf inainte, se ridioi din stup matca batrind, deci colonia se or- fanizeazi. Operatia poate si se fack si concomitent daca o dat& cu ridica- rea mateii batrine, se introduce botca edpdcitd mai ales cind iegirea din botea a tinerei mitei urmeazi si se fach eurind. Unii stupari prefer si altoiascd boteile dup ce colonia orfand gi-a clidit botei. Dup& 6 zile le stricd si 48 ‘MATCA, concomitent altoieste pe cea tiiata din colonia crescitoare. Operatia reu- geste numai daca boteile se stricd ri- dicindu-le si léptigorul aflat in ele pentru ca albinele si nu dea de gustul acestei hrane foarte apreciata si care apoi le deschide pofta, incit. distrug chiar gi unica botes de selectic dati de stupar. Dup& putin timp matea tinard eclozioneazi din botca, dis- truge eventualele botci din colonia orfanizaté si dup& tmperechere con- tinud opera inaintasei sale. E bine ca in momentul cind botcile se alto- iesc, apicultorul sé hrineasca albinele, dindu-le sirop in jgheaburile a dou rame hranitor, ca un stimulent. De altfel, in toate operatiile de crestere amatcilor gi pint la imperecherea lor, stimularea albinelor si nu inceteze, mai ales cind afara se giisesc cantitili miei de nectar si polen. Colonia careia i s-a dat 0 botca este supravegheata zilnic, fara a se deschi- de stupul. Privind urdinisul, um stu- par priceput, poate si spun& daca al- binele au primit sau nu mated. Dac& totul este in regula in colonie, albinele intri gi ies pe urdinis, fara ezitare. Cele care nu au matcd, ies din stup $i se intore din zbor privindu-l ca gi cind ar cduta ceva pierdut, se ured pe pe- retele frontal si au o ugoar& ezitare, dac& si intre sau nu in stup, atunci cind vin in zbor spre casi. E bine ca stuparul si folosease’ pentra scurt timp acel vestibul de control. V.n. care, agezat la urdinigul stupului, retine pe scindura de zbor cadayrul tinerei matci, in cazul cind albinele nu accept botea. Vestibulul se ridicd chiar de a treia zi. La 10 zile stuparul trebuie s& ve- rifice colonia, Acushielia stupul foarte incet, far zgomot gi fird fum. Bl ridied usor rama insemnata pe care a fost altoit’ botca si dacd vede ci eaK MATCA 49 MATCA este deschisa la virf, va sti cd albinele au eliberat matca; dac& botca este roast la o margine este dovada cé al- binele nu au acceptat-o, iar stuparul trebuie si intervina, fie dind o alta hotea, ori o matca, dar tn primul rind controlind sa afle care este cauza aces- tei_neacceptari. Obignuit, cauzele care determina o colonie si nu primeasca si deci s& road& o botc& data, sint: @ Colonia are deja o mated tindra gi nefecundat&, pe care apicultorul nu a véizut-o atunci cind a suprimat matea biitrini. Sint caznri cind in colonie traiesc far adversitale matea tinar& gi pe unalt fagure matea bi- trina. @ Din groseali o mato’ ce s-a rita cit din zborul siu de imperechere a intrat in stupul orfanizat, pe care, in mod cu totul exceptional, albinele aut acceptat-o. © Colonia gi-a clidit ea singura bot- ci inainte ca apicultorul si fi interve- nit cu altoirea botcii. @ Matca a murit in boted din vreo cauza accidentala. @ Colonia a fost atacata de hoate. @ Albinele au fost surescitate de vreo furtun& cu grindina ce a cizut pe acoperigul stupului facind zgomot mare etc. Din cele de mai sus reiese clar c& operafia altoirii boteilor comporta oarecare riscuri pentru. colonia or- fanizata creia i s-a dat boted gata de iegit matca din ea. Pastrarea botcilor disponibile. Cind crescitorul incepe operatia altoirii, va scoate o daté mai multe botei din stupul cresedtor, pentru ca si nu-l deschidit merou pentru fiecare altoire. Boteile vor fi tinute numai cu virful in jos, ferite de raceala si de razele solare. Cresc&torul va avea alituri o cutie cu rumegus de lemn incdlzit; adinoeste degetul aratator in rumegus, pune acolo un cornet ca un degetar facut din hirtie cerata infsurata in jurul degetului si introduce in acest orificiu ciptugit botca care sti la ciil- dur& gi intuneric. Unii erese%tori fo- losese vata, care ins& lipindu-se pe virful boteilor, irit& albinele coloniei in care ele se altoiesc. Cutia cu botei se duce apoi in camera caldi, unde se face altoirea pe fagurii stupului orfan, sau se lipese pe dispozitive mobile pentru a le putea pune acolo unde cresedtorul doreste. Cind numarul de botei erescute este mare, ele pot fi date nucleelor sau micronucleelor de imperechere formate in acest scop. Daca gi aga tot mai rémin botci, ele se pun in colivii de pastrare previcute cu gratii Hannemann, prin care albi- nele unei colonii, orfanizate anume pentru acest scop, pot si p&trunda si sa ajute la nasterea matcilor gi la in- trefinerea lor 2—3 zile pind se folo- sesc, aga cum se arati mai departe. Crosterea_matcilor in botei artifi- ciale din colonii orfanizate. In creste- rea artificiala trebuie si se urméreas- ca felul cum cresc albinele in mod na- tural mateile de roire. M&tei bune vor fi cele care sint crescute dup’ o meto- da apropiata de cea naturala, atunei cind albinele se pregitese si roiasc& Deci colonia care va creste matei tre- buie s& aibi: populajie numeroas’, densi, comprimata, cu multe doici care au léptigor aglomerat in glande, si multe albine tinere. V.n. Roire, matcile de roire. Botcile de roire sint de doug ori mai lungi decit cele cres- cute pe dispozitivele artificiale mo le. De asemenea cantitatea de lapti- gor rimas in fundul lor, dupa iegirea miateilor, este mai mare la cele de roi- re, decit la cele crescute pe dispoziti- ye mobile cu larve mutate. Preferinta albinelor de a creste mitci in faguriMATCA noi, se datorearti faptului c& ele pot modela cu ugurinfa botci bune, spa- fioase, cu fundul’ bombat si adincit aga cum trebuie pentru dezvoltarea normala a larveisi mitcii, Timp de peste gapte decenii apicultorii au folosit, patru metode de crestere artificiali a mitcilor. Primele doud au fost mult folosite cu mici modificari fara insem- nitate, iar celelalte doud au un istorie mai recent. Metoda Dooliitle-Pratt (mutatia larvei in botci artificiale) Apicultorul pregiteste din timp o colonie crescatoare, ajutind-o cu pu- jet eipacit de la coloniile vecine, cit si cu stimuliri de sirop, aga cum s-a mai spus. Cu ajutorul unui dispozitiv denumit sablon sau modelator de botci Vn se fac, din ceara obfinuta la descapa- cirea fagurilor cu miere, un numér de hotei artificiale, ca nigte cupe. Ele se lipese pe miei suporturi de lemn (de- getare) ce stau in suspensie intr-o rama denumita rama sau fagure port- botci V.n. Inainte de a introduce lar- ve in aceste botci artificiale ele se dau timp de doui-trei ore albinelor colo- niei cresc&toare, care le cura{%i cu salivi, se obignuiesc cu ele, aga incit vor fi mult mai bine acceptate, cind vor fi prezentate in colonie, avind in ele larve. Cu 4—5 zile inainte de ince- perea lucririlor propriu-zise de cres- tere, apicultorul orfanizeazd un nu- clew din stupind pastrind provizoriu matca intr-o colivie cu citeva albine. El stimuleaza nucleul orfan iar albi- nele yor cladi botci luind in cregtere un numar de larve bine ‘ite cu Viptisor. Dup& trei aile elimin&’ din botci larvele, recolteazi liptigorul gi red& nucleului matea lui. Concomitent se introduce cea mai yaloroas% matc& din stupind intr-un izolator. V.n. unde timp de 36 ore ea depune oud 50 MATCA intr-un fagure curifat in prealabil de catre albine. Cind larvele incep s& eclozioneze din ou& deci dupa trei zile, apicul- torul dilueazi cu pufind api distila~ t& liptisorul, punind pe fundul c&rei botei artificiale o piciturd cit un bob de mei. Apoi scoate din celu- lele fagurelui cu o spatula fina din sirma de otel larve abia eclozionate din oud si le pune cfte una in fiecare hotex. Rama port-botci se agazi’ in mijlocul cuibului coloniei crescdtoa- re; aceasta a fost desigur orfanizata mai inainte cu doua ore, luindu-i matea gi tot puietul. Albinele doici h&rinese eu laptisor Jarvele din botcile artificiale, iar ele igi urmeazi evolutia pind aproape de maturitate, cind botcile sint folosite fie la preschimbarea matcilor imbatri- nite din stupii ale caror colonii nu progreseazi sau la formarea de nu- clee, roi-stoloni etc. MetodaW. Coffey, S.UA., este o metodd mai expeditiva,lucrind cu stupi multi-etajati orfanizind co- lonia de crestere numai cu 30 minute inainte de a primi botei. Se alege una din cele mai puternice colonii din stupini, care are multa albina zburatoare si albina tinara. Cu patru zile inainte o stimuleazi cu substanfe proteice, miere cu pasturd sau sirop cu drojdie ori cu soia. Matca cu tot puietul in corpul de pe fund se izoleaza introducind 0 gratie Hannemann intre acest corp si cele- lalte ce au hrana acumulata. Dupa cele patru zile de stimulare corpul superior al stupului se ridied, se pune pe un fund nou, deplasindu-1 cu 30 cm in spatele corpului cu mated, retréi- gindu-se din el provizoriu fagu: miere ce deocamdataé se pun intr-o ladija portativa. Atunci, din corpul cu mated se scot tofi fagurii cu puietMATCA inclusiv matca, mutindu-i in corpul golit ce a fost deplasat in spate. Deci se face un schimb de faguri in- tre corpuri. Stupul deplasat este acum a un roi cu mated, puiet gi hrand gi numai cu albina tinara acoperitoare a puietului, c&ci cea zburitoare se in- toarce la locul cunoscut. Pentru ca populatia din acest stup devenit ,,oresctitor® si fie cit mai mare, in fata lui se mai perie albina tinara de pe alji 5—6 faguri cu puiet deschis Juati din stupii vecini, avind grija ca mu cumya s& se dea si vreo mate: Aceast& din urmit operatie se face nu- mai cind albina din stupul croseator este inca tulburata de aceste schimbari in organizare aga incit albinele nu observa pe noile venite. Agezarea fagurilor in acest stup se face pufin mai distanjat, pentru ca intre faguri si ineap’ ctt’ mai mult& albin§. Se lasd insi intre rame loc suficient pentru alte 2-3 rame port- botci cu larve transvazate, care vor fi curind aduso si date albinelor pentru crestere. Operajia aceasta din urm& se face dupd 30 de minute de la orfa- nizarea coloniei cresctoare, oferindu-i- se pe barele port-botci maximum 20 de botci pentru crestere gi stimulin- d-o permanent, pind la capacire. Daca crescitorul are nevoie de mai multe botci, pentru ca si nu mai or- fanizeze alti colonie crescitoare, 0 folosegte tot pe aceasta. In acest scop dup& 24 de ore se scot ramele port- botci si se impart hotcile acceptate altor colonii-gazde puternice, din pri- sacd, care nu se orfanizeazi. Albine- le acestora vor continua munca de hr&nire gi ingrijire a larvelor din boteci. Matoile acestor stupi-gazde vor sta in cuibul de jos, izolate cu o gralie Hannemann de corpul superior, unde sint boteile date spre ingrijire. Pen- ” 51 ATCA f Metoda Heyrand de cresterea matcilor tru ca laryele din botei sa fie si mai Dine ingrijite, in corpul superior se ureii Ine doi faguri cu puict necipa- cit, cu albin& acoperitoare; rama port- botci se va intercala intre aceste doud rame. Coloniile gazde se hrénese in- tens cu sirop cu proteine. Metoda Heyrand, consta in mutafia larvei o data eu celula ei, metoda care a aparut tirziu, la apro pe trei decenii dupa cea a lui Doolit tle-Pratt. Se introduce cu citeva zile inainte in mijlocul cuibului unei colonii, care are matca cea mai bunt, un fagure nou clidit in care a eclozionat in primivara curent& cel putin o gene- ratie de puiet. El se stropeste cu apa indulcité cu miere sau zahdr. Dupa 24 de ore se controleazi daci matea gia depus ouile tn celulele sale. In caz afirmatiy, dupi trei zile, eind Gelule din fagure on larve tinere in ele, fixate pe pene triunghiulare52 MATCA — nie stark rT tt pe Preducea de scoaterea oului odaté cu fun- dul celulei in care a fost depus (Grési Pall) Jarvele au eclozionat din oud, se de- cupeazi cu o preducea, prin risucire, un numér de celule care au pe fundul Jor larve de citeva ore. Celulele decu- pate se lipese pe suporturi cilindrice de lemn care au la una din extremitati un triunghi de tabla fixat cu un cui mie. €u un cutit putin incalzit sau o Jama de ras, se scurteazi din inlti- mea celulelor decupate ping la juma- tatea lor, apoi cu un largitor de celu- le se rasiring marginile acestora. Pana triunghiulard de tabla cu su- portul respectiv gi celula lipsita se infige pe un fagure vechi gol, care are deasupra un jgheab de hranit. Se pun numai cite 10 botci eu suporti pe fiecare fat a fagurelui. Fagurele port-botci se introduce in mijlocul cuibului unei colonii cres- citoare, orfanizaté cu dowd ore mai inainte de matca si puietul nec&pacit. Cind hotcile ajung la maturitate se retrag cu suportul lor din fagurele port-botci si se folosese aga cum s-a arditat mai sus. Foloasele acestei metode sint evi- dente fati de metoda precedent’ a transvazirii larvei din celula sa intr-o botc& artificialé. Intr-adevar, larvele nu mai sint zdruncinate din mediul lor natural prin operajiunea mutarii lor. In afara de aceasta, ele au deja lapti- gor pus acolo de albinele doici, chiar de la eclozionarea larvei din ou. Doi- cile din stupul crescitor mirese can- titativ si imbundtatesc calitativ lip- tigorul, oferind larvelor de data aceas- ta un laptigor cu anumite substante hormonale, pe care-] dau numai lar- velor de matca. Metoda Romanescu este metoda cresterii de matei fara muta- fia celulei cu larva. Se fixeazé un fa- jure artificial pe suprafata unei plici le lemn formata din mici cuburi im- pinate, care pot apoi si fie dezmem- brate. Placa cu fagurele lipit pe ea, dupa ce a fost clddit de albine se in- troduce fn mijlocul cuibului cu mated selectionata, pentru a fi insimintat. La citeva ore dupa ecloziunea larvelor din oud, suprafaja fagurelui este ,ara- + in lung si curmezig cu un plug* — dupa expresia proprie a autorului, astfel incit ramine neatinsi cite o celulé cu larv& pe fiecare cuib. Cu ajutorul unui ,,pieptene“ se destrama partea de sus a celulelor, ramase in- tacte intre ,brazde“, pentru ca albinele doici si poati ajunge ugor la larve gi s& clideasea hotcile. Placa cu micile cuburi pe care sint celulele cu larve se agazi cu fafa in jos deasupra cui- Dului coloniei crescitoare, — spriji- nindu-se pe un cadru de lemn inalt de 7 mm. Boteile stau astfel in pozi- tie naturala. Albinele iau in cregtere Colivii colective pentru pastrarea matcilor eclozionateMATCA un mare numir de larve, modelind frumos celulele. Metoda are avantajul rapiditatii, precum si a faptului c& larvele nu sint scoase din mediul lor natural. Ca dezavantaje trebuie si semnalim greu- tatea claditului si insimintatulut ra- mei speciale, precum i a faptului cd nu se pot creste matci direct din oud. Pentru practicarea ei trebuie unelte speciale, destul de complicate. Metoda detaliata de lucru, cu pre- zentarea aminunfité a aparaturii in- trebuinjate, este deserisi in Iucrarea intitulata: ,,Sistematizarea cresterii re- producatorilor de albine“, N. Roma- nescu apirutd la Bucuresti in anul 1948. Metoda R. Jordan-Vo- losyevtci, este metoda dublei transvaziri. Folosind cele trei metode de crestere artificial ale lui Doolitl- le-Pratt, Coffey gi Heyrand, creseditorii nu erau pe deplin mulfumifi, cei ma toate miatcile corespundeau cerin| lor de prolificitate. Examinate his- tologic la microscop s-a gisit ca aces- tea aveau un numar ceva mai redus de tuburi ovariene fata de miatcile provenite din botcile de roire. La o analiza aprofundati s-a gasit ci supe- rioritatea matcilor crescute natural, so datoreste faptului ca pe fundul bot= cilor naturale riminea, dupa eclo- zionarea matcilor, de trei ori mai mult liptigor decit in cele crescute artifi- cial. In schimb s-a mai constatat ci Jarvele mutate in botcile artificiale, de multe ori sint luate in crestere de doici abia dup& 4—6 ore de la transvazarea Jor gi c& in acest interval de timp ele stiteau flaminde. Aceasta fldminzire temporari era in detrimentul bunei dezvoltari a viitoarelor matci, gstiut fiind e& in ordinea natural a cresterii, doicile viziteaza i hranesc de sute de ori pe zi larvele erescute natural, fard opriri accidentale. 53 MATCA De aceea creseitorii de pretutin- deni, in frunte ou prof. Jordan, au adoptat 0 modificare a primei metode de mutatia larvei, producind miatei mai bune ca inainte. Tehnica metodei. Larvele lipsite temporar de hran’ pina Ia acceptare, dar care dupa trecerea celor 5—7 ore sint alimentate abundent cu laptigor,. se eliming din hotcile artificiale, dupa 24 de ore. In locul lor sint agezate alte larve, abia eclozionate din oud, dar scoase din acelasi fagure. Aceste larve gasesc in hotei o masa imbelgugata de liptigor ramas de la larvele pre- cedente eliminate. Deci, ele nu mai tree prin criza de fliminzire, se dez- volta normal ajungind matci de va- loare. Aceasti metoda este cunoscuta sub denumirea de metoda mutatiei duble. S-au objinut astfel rezultate si mai bune, cdci aceste larve tinere cu hrani supraabundenta sint foarte ugor primite de coloniile crescatoare, fara ca botcile sa fie mai intii inere- dintate coloniei pornitoare. Totusi nici astazi nu s-a ajuns prin aceast& metodi s& se obtina mitci la fel de bune ca cele crescute natural in colo- niile ce au roit. Analizindu-se cauzele care duc la aceste rezultate oarecum nesatisfaca- toare, s-au constatat urmatoarele: Din punetul de vedere al componen- tei, laptisorul doicilor dat — larvelor de mated fat de cel pe care-] primese larvele de albind lucratoare, nu este acelasi. Analizindu-se cele doua fe- Juri de liptigor s-a gasit ci cel dat larvelor cu destinajia initial’ de a fi viitoare métei, are in componenta sa mult acid pantotenic care este cel mai activ aminoacid ce ajuta cresterii si dezvoltarii corporale dar mai cu sea ma a ovarelor, precum si a hormoni- Jor sexuali.MATCA 54 MATCA Doicile ofer& larvelor de albine lu- erdtoare cantitati variate de liptisor in raport de virsta lor, pe cind larve- jor de matca Je dau de la inceput mari cantit&ji de hrana, fara economic. OQuale destinate initial ca din ele sa se nasc& larvele viitoarelor matci, primesc un laptigor diluat avind anu: mite substante care, inainte de eclo- ziune, printr-un proces. de osmoza, patrunde la embrion prin porii cojii oului. In lumina acestor observafii, s-au tras urmitoarele concluzii: larvele de 24 ore ce se transvazau in colonia crescatoare erau prea in virst&; aceste jarye scoase cu spatula din celulele fagurelui in care ouase matea de selec- fie, au primit inifial — ca ou sau lar- vi — 0 hrani ce corespundea starii Jor de viitoare albine lucratoare gi nici- decum una ce obignuit o dau viitoa- relor larve de mated; oricit de repede s-ar face mutatia larvelor din celulele fagurelui unde au eclozionat, suferi de o schimbare a mediului gi le trebuie © perioad’ de adaptare la noul mediu; pind la familiarizarea cu aceasta si- tuatie noua a doicilor si a albinelor crescitoare, trece o perioada de la 10 iinute pina la 5—7 ore de flaminzire ; abia atunci doicile hranese laryele, chiar daci le gisese nepotrivite ca virsté, pentru a fi viitoare matci; daca se face mutatia dubla, noua lar- va giseste in boted un lptigor a cérui dozare nu este corespunzitoare chimic si calitativ virstei si starii de larva de albina lucratoare gi cu atit mai pu- fin de mated; aceast&é hrané nu-i convine pe deplin larvei nou aduse, gi adeseori albinele doici inlocuiesc aceast’ hrani cu alta corespunzi- toare virstei; aceasta ins& cere un timp in care larya nu se alimenteazi vsuficient. Metoda Joe Smith este de- numita si metoda industriala de cres- tere. Fiecare stup eresc&tor trebuie si aiba la dispozitie albina tindra din 4 —5 stupi bine populati, ocupind cel putin doua corpuri in’ fiecare stup, care furnizeazi mereu albind tindré, cit timp {in operatiile de cregtere. La aplicarea acestei metode se folo- seste: © 0 colonie de selectie, product- toare de oud de virsté precisi. Ba ocupi un stup cubic tip Dadant cu 12 rame, care stan in pat cald, avind in peretele din spate un orificiu de hra- nit de 25 mm diametru, cu un hrénitor exterior. @ © colonie pornitoare a larvelor eclozionate in viitoarele botci. Ea este orfand, organizati en dowi ore inainte de a i se da larvele abia eclo- zionate, aga cum se va arta mai jos, avind grija de ele numai timp de 24 de ore. Pentru fiecare colonie porni- toare se rezerva 2—3 colonii furnizoa- re de albina tinara, care se schimb& periodic pe masuri ce inainteazd in virsta. @ 0 colonie de crestere care are gratie Hannemann Ja urdinis. Ea este foarte puternicd si creste lar- vele ce le primeste de la colonia pornitoare ping la maturarea lor. Toa- te aceste colonii sint stimulate, iar cei 4—5 stupi furnizori le alimenteaz& permanent eu albina tinara pe masura nevoilor. Unii cresc&tori mai folosese si alti stupi pentru boteile mature, dar nu- mai atunci cind numarul lor este prea mare si nu mai au loc in stupul de crogtere. Acesti stupi sint denumifi »stupi de finisare“, Tehnica metodei. Se progitese la inceput rame speciale de ouat. Se iau rame obignuite si se completeaza golul lor cu o scindurd groasi de 20 mm,‘MATCA in mijlocul edreia se taie cite un drep- tunghi cu latura orizontala de 210 mm, jar inaltimea de 130 mm. Golul rimas in aceastd seindura va fi ooupat de un mic fagure artificial lipit cu ceard pe margini. In luna aprilie se intro- due aceste tame ling cuibul mei co- lonii. Cind ele vor fi cladite, se retrag si se pastreazd pind se incep lucrarile de crestere a matcilor. Fieeare colonic cu, mated selectionati destinati si furnizeze oud, va avea cite doud rame de acest fel. Se desfac din cuie citeva rame de stup, ale céror speteze superioare si aib& pe faja lor inferioaré un jgheab (nut) longitudinal adine de 3 mm. In acest nut se intoarce marginea unei figii de fagure artificial lata de 60 mm; figia va fi consolidata cu ceara topila. Spetezele cu figii se dau albinelor, ala- turi de cuib, pentru a fi cladite; apoi se retrag si se pastreazd intr-un stup ol. Fargolsnit'es ‘srddlied ote Warechicnate se organizeaza cu cel putin doua sap- tamini inainte de inceperea lucriri- lor de crestere. Ea trebuie si fie pu- ternied, cu cel pufin 3,5 kg albina, cu matea cea mai buna din prisacd. Ra- mele stau in stup in pat cald. Prin orificiul facut in peretele din spate, colonia se alimenteazi de doud ori pe zi cu cite 100 g sirop bogat in protei- ne, oferit in hrinitorul exterior. Cind se dii siropul, stupul se ciocdneste pu- tin, pentru ca albinele sa-gi formeze un reflex conditionat de hrénire. Cu 3-4 zile inainte de a porni la cresterea mateilor stupul se imparte in doui compartimente neegale — cel de la peretele din spate avind un spatiu de 3 rame, ce stau in larg, iar cel de-al doilea 8 rame plus o dialrag- mé etansa intre ele. Diafragma etanga are insi in partea de jos o figie de gratie Hannemann lata de 3 em, prin 55 ATCA care albinele celor dou& comparti- mente pot sa circule si si transporte in cuibul mare hrana din hrénitorul exterior. Cind dup’ 3—4 zile albinele sau obignuit cu acest dispozitiv, se prinde matca coloniei cu tubul de sticlé, V. n. gi se fine provizoriu la cldura corpului intr-un buzunar. Atunci se goleste de rame compartimentul mic dinspre spatele stupului, se scutury in gol albinele tinere de pe 3—4 rame eu puiet, se introduce la mijloc © rama cu puiet cipacit cu albina ei acoperitoare, incadrind-o cu dou rame speciale de ouat din cele completate cu scindurd, dar cu fagurasi claditi mai de mult. Atunci se elibereazi matca din tubul de sticla in acest comparti- ment mic, care se acopert cu un podi- gor din P.F.L. Matca ocupi cu oud cei doi ftigurasi din ramele infundate, neavind alt loc disponibil. Se hra- neste stupul de doua ori pe zi, cioci- nindu-l. Dup& trei zile se retrage fagurele cu puiet din mijloc, indepartind incet albinele gi matca de pe el, dar lasindu- le in acelasi compartiment mic; fagu- rele retras este inlocuit cu o speteazi cu fisie de fagure nou lata de 60 mm, clidita mai de mult. Pe speteazi se inscrie data introducerii acestei figii. Matea, in lips de spatiu, ooupa cn out figia. Dup’ 24 de ore speteaza cu figie avind oud proaspete, se retrage- din compartimentul mic cu mated §i se trece in compartimentul mare, in mijlocul cuibului. In locul ei se pune pentru ouat alta speteazi cu fisie de fagure elidit. In felul acesta, apicul- torul va avea in fiecare zi o serie de larve abia eclozionate din oua, caci operatia se repeta zilnic. Cind s-au implinit trei zile si din oudle depuse de mated in primul fa- gurag cu speteazai, care se afla in com—MaTca 56 MATCA partimentul mare incep si eclozio- neze larve, se orfanizeaza stupul porni- tor. Orfanizarea lui se face cu dou ore inainte de a incepe si eclozioneze Jarvele si anume: intr-un stup gol cu fund, podigor si capac, se agazi la mijloe un fagure gata cladit in a cérui celule se toarn’ apa indulcita. In dreap- ta gi stinga lui se lasi loc s4 incapa cite o rami, iar dincolo de acest spa- iu se agazi doud rame cu hrand: una cn miere in stinga si alta cu polen in dreapta. Spajiile laterale sint margi- nite cu doud diafragme. Popularea cu albing tindra a siupu- Jui pornitor se face scotind disponibi- Jul de albin& din stupii farnizori. Acestia au fost permanent stimulati; miitcile lor au ouat intens; ele au ocu- pat ambele corpuri de stup eu faguri eu puiet, dar in ultimele zile au fost coborite in corpul inferior, despartite de cel superior cu cite o gratie Hanne- mann. In felul acesta, crescitorul cind are nevoie si ia albina tinard ca sii populeze stupul pornitor din stupii furnizori, ia oricare fagure de sus aco- perit cu albina, si o scutura In stupul pornitor, fiind sigur c& nu di acestuia gi yreo mated. In partea superioara a stupului fur- nizor se ridicd zilnic cite un fagure cu puiet cipdcit fri albina acoperi- toare inlocuindu-] jos cu altul gol; deci, sus, vor ecloziona mereu albine tinere care sint cele mai bune viitoare doici- Stupii furnizori de albina tinard daw celui pornitor atita tineret cit este nevoie gi anume: daci se dau spre por- nire 50 de botci, trebuie si se souture in pornitor cel putin 2 kg albind tin&- ri, Pentru 75—100 botei, trebuie si fie acolo cel putin 3,5—4 kg albind tindr’. ‘Albinele tinere scuturate tn stupul pornitor stau acolo cu urdinigul in- chis 2—3 ore, dar eu orificiul de venti- lare de la fund deschis, cit si cel de la capac. Albinele scuturate sint, na- claite de miere si desi provin din 2— 3 stupi, ele, lingindu-se, se infratese. Dupa trecerea celor doua ore se des- chide stupul cu colonia producatoare de oud, ce are speteze cu fisii cu larve care abia eclozioneaz’ din oui, Spe- tezele sint duse in camera caldi. Din fiecare fisie de figuras lat de 60 mm, se taie de-a lungul cel putin patru fisit inguste, fiecare euprinzind de Ja un capat la celalalt, un sir de colule cu larve ce eclozioneazé. Operatia se face ou un cutitas cu lama fina, inedl- zit in apa fierbinte; figiile inguste taiate, se lipese cu ceard topita turna- t& pe sipci subfiri. Se scurteazi pind la juméitate inaltimea celulelor, iar cu 0 mic& spatulé se elimina larvele din 4 in 4 celule. In felul acesta albine- le vor forma botei numai din celulele care au larve in ele; boteile vor fi mari, framoase, lungi gi ugor de luat de_pe sipca. Intr-o rama goala port-botei se pun numai dou astfel de sipci cu larye ce abia eclozioneazi. Ele se agaza la distanti de 6 cm una de alta; golul de sub speteaza ramei port-botci, cit gi golul de jos, de sub cea de a doua sipcd cu larve, se completeazi cu cite dona figii de placaj In stupul pornitor plin cu albin& tinard se introduc aceste doud rame port-botei cu larve, agezindu-le in spatiile goale, in dreapta gi stinga fagurelui mijlocas, ce are apit induleita in celule. Acolo, in stupul pornitor, rémin numai 24 de ore. Tnainte de a se implini acest termen se organizeazi stupit crescdtori saw de finisare; coloniile ocupi cel putin cite dowd corpuri cu populatia lor. ‘Atunci din stupii erescatori se ridic& miteile, orfanizindu-i. Pentru a fiMATCA siguri cd au albina tindra suficienta se introduc in fiecare zi cite doi faguri cu puiet gi albina acoperitoare din stu- pii furmizori; albinele acestea_ sint pulverizate cu o solutie de api mierata parfumata, care se da gi peste albinele coloniilor gazde. In fiecare stup crescdtor se intro- duce zilnic numai cite 0 rama cu dou sipei port-botei cu larve gata de eclo- ziune, retrigind din margine un fa- gure ‘cu hrani. Ramele port-botei scoase din stupul pornitor se introduc in coloniile crescitoare impreund cu albinele doici ce le acopera si care au ingrijit pm atunci larvele din botei. Pentru ca si nu se creeze neliniste intre albinele stupului crescitor, si cele noi sosite, acestea din urm4 se pulverizeazi cu api parfumati; la fel se pulverizeaza gi albinele din fagurii vecini. A doua gi a treia zi, cind vine rindul sa eclozioneze celelalte larve din figiile puse in pornitor, acestea se introduc in alli stupi erescitori si nicidecum in cei ce au deja in cuib cite o prima rama cu botei. Abia in'a patra zi de la prima ope- ratie, deci cind in primele rame port- botei sint deja botci cApacite, se pot introduce in primii doi stupi eres- citori alte rame port-botci cu larve gata oclozionate, seoase din stupul pornitor; aceste rame insk se agazi separat de prima rami avind intre ele un fagure despartitor cu puiet cApacit. Dupa alte trei zile primele rame cu botci din primii doi stupi crescatori se retrag definitiy, botcile sint ma- ture, iar cle se distribuie la nuclee sau micronuclee de imperechere, or direct, in stupi cu matci batrine spre preschimbare Intrueit stupul pornitor pierde astfel zilnic albina tintr&é ce se dai o data cu ramele port-botci cu larve gata de 57 MATCA eclozidnare, el va fi ajutat din 4 in 4 zile cu cite un fagure cu puiet masiv capicit, cit gi cu albinele acopcritoare luate din alti stupi puterniei. Dac& in stupi nu mai incap astfel de rame, se scuturaé albina tingra de pe 2—3 faguri cu puiet necipicit in fata ur- dinigului stupului pornitor, c&ci aceas- ta albina fiind tin&ra este bine pri- mita. Metoda Jasirii Iarvei in propria sa celula, pe faguri noi, ale caror celule pot fi usor modelate in botci bune, mari i spatioase, este mai aproape de natura. Folosind aceasta metoda, intotdea- una, dup& ce matcile au eclozionat din botci, se va mai vedea pe fundul lor o cantitate de Miptisor deshidratat, galben gi cleios, ceea ce este 0 dovadé e& larvele de mated au fost hrinite din belsug gi in consecinta au iegit matci de calitate superioars Un prea mare numér de botei date unei singure colonii eresedtoare, se risfringe in riu asupra calitapii méat- cilor iegite. Numai buna intretinere a matcilor care sint hranite din belgug cu miere si pasturd, or sirop de zahar cu drojdie (V.n. Hrdnire) determina 0 euforie in colonie, incit primese ugor hoteile pentru pornire sau finisare. Botcile acceptate de albinele stupu- lui pornitor si date coloniei de fini- sare vor fi verificate dupa 24 de ore; cele care sint mici, lovite, botite etc. se vor elimina pentru ca doicile si nu hraneaseé viitoare matci fara va- Joare. Rama port-botci si aiba pe speteaza sa superioara insemnata cu o sdgeati indicatoare pozitia ei fafa de mijlocul cuibului, pozitie ce nu trebuie nicio- data schimbata, indiferent de cite ori va fi scoasi rama. Celelalte rame cu botei se agazi in dreapta sau stingaMATCA primei rame, despiirtite de ea printr-o rama cu puiet cdpacit. Minuirea lor se va face eu toata atentia, fara lovituri, zdrunciadturi, evitind verificdrile in zilele cu vint. De asemenea trebuie ferite de razele puternice ale soarelui, c&ci toate aces- te manipulari gresit ficute, provoacit moartea tinerelor larve de matct, mai ales cind nu au ajuns la cpicire. |Mulfi cresc&tori prefer, cind o serie de botei sint c&picite, si le ridice din colonia de finisare dindu-le pentru pastrare la 1—2 colonii orfane din prisacd; aceast& operatie se face ca o prevedere, cici sint colonii de fini- ‘sare care nu mai vor s4 creascd alte botei, dacii vad ea au botei deja cipa- cite in stup. Finisarea boteilor in corpul al doi- Jea al stupului despartit prin gratie, nu da rezultate bune. Colonia de fini- sare trebuie s& fie independenti, pu- ternicd gi orfand, cu albine care cireula in stup fari impedimente si alimen- tata mereu cu hrand si cu puiet eipa- cit. Ramele cu port-botci se pun numai in corpul inferior. Coloniile orfane si care au multe doici, arat& o deosebitd inclinare spre erestere de botci frumoase, cu larve bine hr&nite; de aceea atit stupul por- nitor cit si cel de finisare sint orfani. Desi cresterea aceasta artificialé se face in sezon cald, totusi toti cei trei stupi folosifi la producerea de out, la pornirea oresterii larvelor cit gi la finisarea botcilor, trebuie sa fie bine impachetati, pentru ca nu cumva coloniile sd se resimta de o eventuala riicire brused, fie in timpul noptii, fie ziua. Matcile orescute in condifii vitrege nu dau rezultatele asteptate, calitatea Jor find influenfaté mult’ de lipsa ealdurii gi alimentirii bogate. 58 ‘MATCA Metoda cresterii artifi- ciale de mdtci, far&é orfa- nizarea coloniei cresed- toare. E folosité mai mult in Ger- mania la stupi model Zander, ase- minitori ou cei multietajati de la noi, ett si in cei orizontali. Colonia crescdtoare se conduce in aga fel ca la momentul potrivit aproa- & intre in stare de roire, firk ca i fi cladit ined botei. Ea se stimu- leaz& permanent cu hran& proteica. In stupii orizontali se pune o diafrag- ma etansi, avind la mijloc o portiune de gratie Hannemann, formind deci dincolo de ea un compartiment redus pentru crestere ca gi la metoda Joe Smith. Dac& se folosegte o gratie in- treagi, ea va fi acoperit’ pe 0 supra- fal mare cu o foaie de carton, pentru ca albinele din micul compartiment de crestere si se siml mai izolate. Compartimentul mic se organizeazi astfel: lingd gratie se aduc doi faguri cu puiet capicit, lingd ei se agazi rama port-botei care are sub speteaza superioara o figie de fagure artificial, iar la 6 cm sub ea — sipei avind pe ele botei cu larve. Dincolo de rama port-botci se pune un fagure cu puiet necipacit pentru a se atrage acolo un numéar mai mare de doici, wmat de un fagure cu hrana (miere si pasturd). Fagurele trebuie s& fie cldit in ram: hrinitor cu jgheab. In compartimen- tul mare se agaz4 cuibul ling’ gratie, urmat de fagurii cu miere. Pentru am- bele compartimente, albinele se servese numai de urdinisul compartimentului mare. Cu stupii verticali sau multietajati se procedeazi Ja fel. Din cuibul de jos, desp&rtit de corpul superior cu o gratie Hannemann in parte acoperita en carton, dar lasind un spatiu liber la mijloc, se ridic& doi faguri cu puiet c&paeit; se las loc pentru rama port-MATCA 59 hotei; se agaza linga ea pentru a atrage albinele 0 ram& cu puiet tinar, plus hrana care este prea suficient{ acolo. In aceasta situatie, stupii crescatori orizontali sau verticali se las{ 24 de ore, in care timp multe albine din cuib se ured in corpul de sus. Se izo- Jeazi atunci cele dou corpuri cu un separator dublu din pinza de sirma, dar numai timp de o ord. Se reco: mandi ca operatia s% se faci scara. Albinele se simt orfane, iar cind dupa 0 ord se da o rama port-botci cu larve foarte tinere — aga cum s-a aritat mai inainte — albinele iau in cregtere de indata 10-12 larve gi clidesc botei. Dupa 0 ord se scoate separatorul dublu, so inlocuieste cu aceeasi gratie Hanne- mann care a fost acolo cu o ord inainte sitotul intra in normal. Albinele doici vor creste botei bune, din cele deja pernite, fara sd roiasca, iar in a zecea zi de la transvazare se folosese boteile cum s-a aritat mai sus. Metoda cresterii mét cilor direct din ow (Metoda Orési Pall Zoltan.) S-a bi nuit totdeauna, fi s-a confirmat me- reu, ci in cresterea naturali gi in timpul cind 0 colonie se pregateste de roit, albinele iau in grija in primul rind oua, pentru a-gi creste mitci si in al doilea rind larve potrivite ca virsta, c&rora le dau un anumit liptigor echi- valent calitativ cu virsta. Intr-adevar, acelagi remarcabil eresoator Joe Smith, amintit mai sus, precursor al lui Ordsi Pall, a observat si a scris ined din 1926, c& albinele care vor si-gi creas- ca matei de roire, deci cele mai bune pun in jurul citorva oud o pickturi de liptigor. Acesta st& acolo fara si aiba contact direct cu el. Laptigorul este pus cu putin timp inainte si apara larva din ou. Tot acest crescitor a mai observat ca albinele au predilectie si creascé botei mari pe fagurii noi, a céror cear& maleabil& este ugor de modelat pentru pregitirea unor botei largi, ino&pa- toare si voluminoase. <, (fests dovedeste c& atunci cind albinele vor si-gi creased miitci, si in special din cele pentru roire, ele in~ grijesc nu numai larva, ci si oul este luat in ingrijire spre sfirsitul zilei a treia gi deci, la eclozionare, larva se va gsi din primul moment in pre- zenta liptigorului. Daei insd ele iau in crestere larve mai mari de o jumitate de zi de la ecloziune, valoarea lor este cu att mai seazuta, cu cit larva luataé in grija va fi mai mare ca virst&. Deci laptisorul dat de doici larvelor desti- nate a fi viitoare matei, este de la, inceput diferentiat, fata de cel dat larvelor de albina si trintor. Dovada cea mai evidenta in aceasta privinjé este ca matcile provenite din astfel de larve au Ja picioare inceput de co- ee si peri, asem&natoare albinelor lucratoare. Aceasta dovedeste ci ele nu au primit in primele 12 ore lipti- gor special pentru a deveni viitoare matci, ci lptisor pentru larve de albine lucritoare, care le-a determi- nat aparifia acestor accesorii pentru recoltarea polenului. Ba, ceva mai mult, larva de mate Juat& eu intir- ziere in grija, va ajunge matc% cu un minus de potential al organelor sale sexuale, in raport cu intirzierea sur- venitd In hrénirea sa cu l&ptigor cali- tativ special. abe Toate acestea due neaparat la co: cluzia ca trebuie s& se gaseasc’ 0 me- toda potrivita pentru ca in cresterea de mitci si nu se porneases de la larva, ci de la ou, colonia fiind pregatita la fel ca la roire. Acest Iucru a fost do~ vedit deOrési Pall care, dup& citiva ani de incerciri, a stabilit de- finitiv tehnica ei.MATCA Tehnica metodei. Pentru a obtine oud de virsta precisi, Grési a adoptat in parte metoda lui J. Smith. ‘1 pregiteste stupul si ramele aga cum s-a deseris pe larg la metoda pre- cursorulni sku. Cresterea matcilor direct din ou in ultimul siu stadiu, cu foarte putin timp inainte ca larva si eclozioneze din cauza acestuia, are o Insemnitate deosebita. Intr-adevir, dacd s-ar da albinelor oui mai tinere care ar trebui 8 agtepte mai multe ore pina apar lar- Yele, laptigorul pe care ele il vor gisi Ja iegirea din oud vafi vechi. E cunos- cuta regula de conduitd a doicilor ‘care preferi si hrineascd larvele vizi- tind celulele de sute de ori pe zi. Toc- mai pentru ca laptigorul s& fie mereu Proaspit, ele fac aceastA staruitoare munca de hrinire. Pentru a obtine laptigor cit mai Proaspit necesar acestor oud gata S&eclozioneze, Orési Pall por- Neste mai intii la o crestere de matci obisnuita, cu cel mult 0 zi inainte gi Anume: pune larve tinere in botei artificiale si le incredinfeazi unei co- lonii primitoare. Albinele doici vor lua in griji un numér oarecare din ele, depunind in botci o cantitate de lap- ‘Usor corespunzator virstei fragede a acestor larve. Dup& 24 de ore de Ia acceptarea lor, in care timp albinele au si modelat Doteile, Grosi Pall elimina larvele gi Je inlocuieste cu oud cit mai virstnice, Adick mai aproape de aparitia larve- Jor, oud pe care le transplanteazi pe Paiul de laptigor al larvei eliminate. Pentru scoaterea oudlor din colule fara a le migca, ci mutindu-le cu pro- Priul lor pat, este nevoie de un mic dispozitiy denumit preducea, V. fig. Pag. 52. Acesta are un diametru de Tm, cu 0 margine taioasi. Mai intli Se scurteazé din indltimea celulelor 60 ‘MATCA, pina aproape de baza lor; apoi, ume- zind preduceaua pentru ca si’nu se lipeasca de ceard, se apasa pe fundul celulei cu ou, tiindu-se prin rasucire © rondel de cearé eu oul lipit pe ea. Cu virful unui ac se scot rondelele din preducea gi se agazi pe o coali de hirtie. Cind s-a scos un numir necesar de ouk cu rondelele respective, cresci- torul se ocupi de rama port-botci cu larve puse acolo cu 24 de ore inainte. Larvele sint Inate din locul lor cu multa atentie pentru ca liptigorul pe care stau si nu se intinda in botcd mai mult decit locul ocupat pind atunei; in acest scop se foloseste o penseti find. Cind toate larvele sint eliminate din botci, pe patul de lip- tigor se agaza in fiecare botci o ron- deli cu ou, infigind virful acului in marginea rondelei. De indata ce aceas- ta a luat contact cu laptigorul se lipeste pe el si ramine pe loc. Rondele- le, avind un diametru de 3 mm, aproa- pe c& acopera liptigorul de pe fundul botcii; totusi mai rdmine o margine ce o inconjoari. Acesta or este inde- pistat de albine si in acest caz el, ingind laptigorul, pot deplasa rondele cu ou care cade (si de aceea sint oare- care pierderi de botci in aceasta me- toda), or, il depun in jurul oului, ca in jurul unei insule, si apoi acoper& rondelele cu un strat subtire de lip- tigor. Obisnuit Liptigorul vechi rémine pe loc, iar rondelele se incrusteazii Intre stratul cel vechi gi cel nou de liptigor“. lata deci cum, prin aceastt metoda, se imita natura $i se realizeaz cea de a doua conditie natural’, in care al- binele pun laptigor proaspat si ad vat in jurul oului pe care ele si-] pre- gatesc pentru cresterea viitoarei matci. Desigur ci stuparul trebuie si lucreze cu o mare precizie de timp in aceasta