ACADEMIA ROMN

1 N S T 1 TU TU L DE 1 STOR 1 E "N. 1 O R G A"

REVISTA

ISTORIC

EXTRAS

Serie nou, tomul XIII, 2002

Nr. 5-6
Septembrie - Decembrie

http://www.iini-minorities.ro
 SCHIMBUL DE POPULAIE N VIZIUNEA LUI
SABIN MANU1L
VIOREL ACHIM

Schimburile de populaie au devenit in ultima vreme un subiect de mare

interes in istoriografia europeanA i nord-americani. Conflictele etnice din deceniul
trecut din spaiul fostei lugoslavii i din alte plrti ale lumii au fost de naturi si
stimuleze istoricii si reia investigatia intr-un domeniu in care in primii ani de dupA
cel de-al doilea rizboi mondial s-au publicat lucrtrile devenite clasice ale lui Joseph
8. Schechtman i Eugen M. Kulitscher1
in perioada celui de-al doilea rAzboi mondial i in primii ani postbelici
milioane de oameni i-au plrisit ara in care s-au nlscut ca unnare a unor schimburi
de populatie convenite intre diferite state europene sau a unor aa-numite repatrieri
-adiel aducerea in ara de origine a unor grupuri etnice stabilite in alte plrti, uneori
cu secole in urml. Nu a fost vorba doar de etnicii gennani din Rlslrit - a cAror
repatriere a fost inceputA de Reich in octombrie 1939, imediat dupl declanarea
rAzboiului, i care a continuat pe parcursul rAzboiului, dar i dupA incetarea acestuia.
acum ca unnare a deciziilor puterilor invingAtoare; acestea au luat in considerare in
planurile lor de reorganizare postbelicA i .,curlirea" tlrilor est-europene de etnicii
germani. i alte populatii sau grupuri de populaie, din mai toate tiriie din Europa
Centrali i de Sud-Est, au cunoscut astfel de deplasAri la sfiritul deceniului al
patrulea i in deceniul al cincilea. Au avut Joc schimburi de populaie intre Romnia
i Bulgaria, Ungaria i Cehoslovacia, Ungaria i Iugoslavia, Polonia i U.R.S.S .
Cehoslovacia i U.R.S.S. Au awt loc repatrieri ale unor grupuri de populaie din
i/sau in Polonia, Gennania, Cehoslovacia, Ungaria, Iugoslavia, Romnia, Bulgada,
U.R.S.S. Drept consecini, compoziia etnici a multor lri a suferit atunci
modificri importantel.
S-a practicat in acea perioadA in multe lri o politicA de omogenizare etnici.
Omogenizarea etnici era vAzuti ca solutia cea mai durabilA la disputele teritoriale

1
loscph 8. Sc:hcchtman, ~111 Popu/alion TI'QIUj"'" 19J9-194j, New York, 1946; Eugen M.
Kulilschcr, Europe on tlw M~. Wor QN/ Populollon ChD~s. /9/7-19~7. New York. 1948.
2
Pentru schimburile Ji transferurile de popull$ie In Europa CenlnK>ricntall In perioada celui d.:-al
doilea rlzboi mondial $ anii imediat postbeliti, allluri de titlurile din nota 1, Gotthold Rhode, Vt)/ur
ouftkm W~g~ ... V~rschi~bwag der Bfl/illurung in Osttkulrcltlond und in Osteruopa "lt/917, Kiel,
19S2: Hans LemberJ, .. ElluWclw S4Jibenmg": Ein Mitt'l ~r lA.Ju"' von NoJiOftlllltdl~nprobl~m?. In
..Aus Politik und Zeitgcschichtc". Bclleae zur Wochenzeituns ,.Du Parlament", 8 46192, 6.11.1992.
p. 27-38; Nonnan M. Nainwt, Ftns of Hotrwd: Ethnk Cl~onslng In T-wnlieth-C,ntury &r~.
Cambridge MA. 2001.

.. Revista istorica", tom XIII. nr. http://www.iini-minorities.ro

S - 6. p. 133 - 1SO, 2002
134 Viorel Achim

dintre Arile din aceastA parte a continentului, ca i la problemele minoritare din

aceste lri. Conferinta de pace de la Paris din 1919-1920 a consfintit pe plan juridic
desfiinJarea imperiilor multinationale i crearea statelor naionale, pe baza dreptului
popoarelor la autodeterminare i a principiilor enunate de preedintele american
Thomas Woodrow Wilson in ianuarie 1918. A fost, cu sigurantA. un triumf al
principiului nationalitAtii. Insi, dati fiind distribuia etniilor in aceastA parte a
Europei i, in unele cazuri, modului in care au fost fLXBte frontierele, milioane de
oameni au rimas in afara statelor lor nationale. Aa a apArut problema minoritari in
Arile Europei Centrale i de Sud-Est. Jstoria acestor llri in perioada interbelicA a
fost punctat nu numai de incercarea de a se asigura un anumit regim de drepturi
pentru minoritAti, de a le integra in noul stat i de a le ctiga fidelitatea, ci i de
conflicte interetnice, mAsuri i politici discriminatorii la adresa minorilltilor,
proteste i petitii ale acestora la Liga Naiunilor, dezvoltarea unor miclri
iredentiste, pretenii de revizuire a frontierelor din partea lrilor care aveau
conaionali peste granill. Situatia minoritilor in aceste llri a devenit o problemA
major la nivel european. Ea s-a agravat n deceniul al patrulea, cind Germania
nazist a sprijinit deschis statele revizioniste.
in aceste imprejurAri a ctigat teren ideea crerii unor state ct mai
omogene sub aspect etnic, ca o conditie a stabilitAtii interne i a unor relaii normale
intre A.rile din regiune. "Rezolvarea" problemei minoritAtilor era vAzuti fie prin
modificarea frontierelor - mergndu-se mai departe dect flcuse Conferina de la
Paris, n aa fel nct sA rezulte o mai riguroasA separare a diferitelor etnii -, fie prin
aducerea respectivelor minoriti in ara-mamA, prin intermediul repatrierilor i al
schimburilor de populaie. Precedentul schimbului de populaie intre Grecia i
Turcia de la inceputul anilor '20 - aprobat de Liga Naiunilor i consfinit prin
Tratatul de la Lausane din 30 ianuarie 1923, schimb considerat un mare succes, in
sensul cA a pus capAt conflictului dintre cele doulllri - era des invocat.
In anii celui de-al doilea rAzboi mondial ideea creArii unor state omogene
etnic a fost implrtitl de guvernele i in general de elita politici a tuturor lrilor
din Europa centro-orientaiA, indiferent de optiunea ideologicA. Cum o demonstreazA
interesul care a existat in aceste lri pentru omogenizarea etnicA, precum i
amploarea miclrilor forate de populatie care s-au petrecut aici ntre 1939 i
sfritul anilor '40, purificarea etnicA a fost una dintre ideile dominante ale epocii.
n cancelariile statelor din regiune (incepind cu Germania i continuind cu
celelalte) sau in alte locuri unde se elabora politica statelor respective -avem in
vedere in primul rind guvernele din exil (polon, cehoslovac, iugoslav)- se cAutau
soluii pentru realizarea omogenitii etnice. La aceastA idee au subscris i
cancelariile puterilor occidentale. in planurile lor de reorganizare postbelicA a
Europei centro-orientale, Marea Britanie i Statele Unite ale Americii au considerat
el soluionarea problemelor etnice din regiune se poate face prin expulz:lri i

http://www.iini-minorities.ro
 3 Schimbul de populaie in viziunea lui Sabin Manuil 135

schimburi de populaie. Schimbrile etnice petrecute aici n primii ani de dupA

incheierea r17boiului au stat in legAturi cu planurile anglo-americane3
In ce privete politica de omogenizare etnicA i schimburile de populatie,
Romnia nu a fost o exceptie. Istoricii romni s-au preocupat prea puin de acest
aspect, dei este evident c omogenizarea etnicA a fost un domeniu al politicii
guvernului Antonescu. In materialele de epoci i chiar in discursurile (publice) ale
liderilor romni (marealul Ion Antonescu, Mihai Antonescu .a.) se fac destule
referiri la aceastA problemA. Au existat unele reali.zlri in domeniu, chiar dacA ele au
fost departe de ceea ce s-a urmlrit fn orice caz, Romnia de dupl 1940 a cAtigat
mai multi omogenitate etnici, comparativ cu Romnia Mare, nu numai ca o
consecin a pierderilor teritoriale - au fost pierdute teritorii unde ponderea
populaiilor minoritare era mare-, ci i ca urmare a politicii de omogenizare etnicA
promovati in timpul rAzboiului. Exist! cteva abordri ale politicii fal de (unele)
minoriti etnice din Romnia acelei perioade, uneori chiar i ale micrilor de
populaie4 fn general, insi, istoricii care s-au ocupat de aceste aspecte nu au sesiL.at
faptul el mAsurile pe care guvernul Antonescu le-a luat fal de diferitele minoritAti
s-au subordonat, direct sau indin:ct, ideii de purificare etnici a Arii. Istoriografia
romneasc a fost preocupatA mai mult si justifice politica faA de minoritli din
Romnia acelor ani, tonul predominant al acestor abordAri fiind acela al persecu1iei
ca rspuns la lipsa de loialitate a populatiilor minoritare faA de statul romn. in
aceste imprejurAri este explicabil de ce se tie inel foarte puin despre planurile de
omogenizare etnici ce au existat atunci in Romnia.
Principalul teoretician romn al politicii de omogenizare etnici i, in acelai
timp, persoanA implicati direct in elaborarea acestei politici a fost Sabin Manuill.
Sabin Manuill ( 1894-1964) este cunoscut mai mult pentru activitatea sa
tiinifici. ManuiiA a fost un mare demograf. Studiile sale despre compoziia etnicA
a Transilvaniei i perspectivele raporturilor etno-demografice in aceastA provincie
sunt importante i exemplare ca metodA. El a sesizat tendina de cretere a ponderii
populatiei romneti ca urmare a fertilitAii ei mai ridicate comparativ cu
minoritAile etnice; precum i procesul de romlnizare a oraelor care se producea
prin imigrri n orae i in condiiile in care in hinterlandul rural elementul
romnesc era preponderent. De asemenea, Manuill are contribuii n domeniul
medicinei i igienei sociale. Manuill este considerat a ti organizatorul statisticii
tiinifice n Romnia. n ce privete orientarea sa politici, Manuill a fost un
apropiat al liderilor Partidului Naional-lrnesc. Dup 23 august 1944, la

, Mai ales Alfred M. de Zayas, Newwsis at PotsdDm. The Angi~AmericQIU and the E.q1ulsion oj lire
Germam, reviscd cdition, Rockport ME, 1998.
4
Citeva titluri: Dumitru andru, Bucovina li nordul Basarabiei In piQIUUile lredentei ucrainene
194~1944, tn "Revista istorici", l vm. 1997, nr. J--.4, p. 203-218; Viorel Achim, Tigami din
Rom.dnio fntimpul celui th-al doilea r~boi mortdial, ibidem. nr. 1-2, p. Sl-59; Dorin Banco. Sodal
li Mional In politica guverl'llllui Ion Alllonescu, Bucureti, 2000; Lya Benjamin, Prigoanll li
rnillen{iJ fn istoria evreilor din Rom4nia. 1940-/944. Studii, Bucureti. 2001. Util este mai vechiul
studiu al lui Dimitrie Ghcrasim, Schimbul rk populaii fnln statw, Bucureti, 1943, care la p. 6'} i
unn. se ocupi de RornAniL
http://www.iini-minorities.ro
136 Viorel Achim 4

propunerea lui Iuliu Maniu, Manuill a fost numit Subsecretar de Stat la Preedinia
Consiliului de Minitri. Din 1948 el a trit in exil (in S.U.A.), unde i-a continuat
activitatea tiinifici i politici. n ultimii ani au aplrut mai multe studii referitoare
la viaa i activitatea lui Manuill'. Meritul cel mai mare in repunerea in circuitul
tiinific a valoroaselor contribuii ale lui S. Manuill il au doi cercetAtori din Cluj,
specialiti in demografia istorici: Sorina Bolovan i Ioan Bolovan. Ei au republicat
o parte din opera lui Manuill din anii '30 -'4o'.
Sabin Manuill nu a publicat lucrlri speciale pe problema omogenizArii
etnice i a schimbului de populaie ca mijloc de realizare a acestei omogenizlri 7, dar
aceste chestiuni sunt atinse in lucrArile lui de demografic etnici publicate dupA
19401. Cele mai importante pentru acest domeniu sunt insi materialele elaborate de
el i plstrate in arhive, indeosebi in fondul Sabill Manui/ de la Arhivele Nationale
ale Romniei - materiale la care vom face referire in acest studiu. Dintre aceste
materiale unul a fost publicat de istoricii clujeni amintii, n anexa unui studiu
privitor la contribuia lui Manuillla demografia etnici a Transilvaniei. E vorba de
un memoriu, datat 1S octombrie 1941, pe care Manuill 1-a adresat marealului Ion
Antonescu, conducAtorul Statului Romin9 Acest memoriu este de fapt un proiect de
schimb de populaie cu flrile vecine. A fost cel dintii material de acest fel elaborat
in Romnia i primul publicat.
Sabin Manuill a avut un rol important in introducerea ideii schimbului de
populatie in mediile intelectuale de la noi i. apoi, in vara anului 1940, pe agenda
guvernului romn. El a sesizat progresul pc care il intregistra in gindirea epocii
ideea schimbului de populatie ca mijloc de soluionare a conflictelor intre state.
Despre schimbul de populaie cu (Irite vecine Manuill a scris inel din 1929, in

' Penuu viaca i activitatea lui Sabin Manuill. indeosebi in domeniul dcmografiei, Sorina i Ioan
Bolovan, lntroductlorr, ln S. Manuill. Slrulies 011 tlw H/storical O.mogrt~plry of Romania 1 Enules
sur la dimograplrie historique dela Roumanie, cd. Sorina 1111d Ioan Bolovan, Cluj-Napoca, 1992. p.
7-17; Sorina Bolovan, Sabin MafDiiltJ's Contrlbution to tire Rlsearclr of Urbon Populatiorr of
Romania, In Transylvanian RevicW', L 1, 1992, nr. 1. p. S6-64; Louis Roman, Sabin ManuiltJ ~t la
di"ographi~ historique, ibidem. t III, 1994, nr. 1, p. 47-68; idem, !Hmografla istorictJ in opera l11i
Sabin Manuiltl, In Sabin ManuiltJ. Istorie li d~mografi~- Studii privind societatea romneasctJ Intre
secol~/~ XJ1 /-XX. coord. Sorina Bolovan, Ioan Rolovan, Cluj-Napoca. 199S, p. 26-40; Vladimir
Tn:bici, Dr. Sabin ManuiltJ. organizatorul statisticii lliiniflce tn Rotndnia, ibidem, p. 7-2S;
Gheorghe Buzalu, Noi informaii privind vioa li opera lui Sabin ManulltJ, ibid~m. p. 41-SS; Sorina
Bolovan, Ioan Bolovan, Problemele demografice ale Trarullvaniei Intre 1tiin/4 li po/itictJ (191~
/945). Studiu de caz, In Transilvania Intre medieval li modern, coord. Camil Murqan, Cluj-
Napoca, 1996, p. 119-131.
'Indeosebi In S. Manuill. Studies orr tire Historical Demogroplry.
7
De fapt. In acel timp nu existau nici pc plan mondial public:acii pc aceast1 temi. daci facem abstractie
de studiile de dn:pl inlcmalional privitoare la sc:himbul de populalie. Aici este prezenti i o contribulie
romllncasc:a, D. Gherasim. Schimbul de popu/afii intre state, Bucun:t~ 1943.
1
Vezi S. ManuiiL Structure ~t ivolutlorr de la population rurale, Bucarest, 1940, p. 9-10, 21-22,
62~3.
9
Sorina Holovan, 1. Bolovan, Problemele rkmograftce ale Transilvaniei, p. IU-131. Proiectul este
comentat sumar, Ibidem, p. 12~ 124; IDM Bolovan, Sorina Bolovan, ROIItdn.ia 11 problema schimbului
de populafie fnperioado interbeliciJ, in "Romlnia km. 0'", an 1, 1999, nr. 1, p. 101-102.
http://www.iini-minorities.ro
 s Schimbul de populaie in viziunea lui Sabin Manuild 137

concluziile unui studiu despre evolutia demograficA a oraelor i minoritAtilor din

Transilvania 10 Chiar daci prognoza in ceea ce privete raporturile etnice din
Transilvania era optimisti - studiul constatnd curentul de asimilare naturalA a
minoritAtilor -, autorul pleda aici pentru o politici demograficA, ce urma "si
corespundA intereselor neamului romAnesc". Vorbete de oprirea cu orice pret a
curentului de emigrare i de favorizarea intrArii tn ~a elementelor romneti, de
intArirea elementului romnesc la graniA i sllbi.rea "elementelor cu tendinte
centrifugale'' din aceste regiuni; de asemenea. de .necesitatea organizArii unui
schimb de populaie cu lrile unde avem consngeni rupi din trupul neamului
nostru". ntr-un material din 1932 Manuill mentioneazA colonizlrile in centrele
minoritare i la grani~ele Arii, precum i organizarea schimbului de populatie cu
Iugoslavia, unrr:a. Grecia. Cehoslovacia i U.R.S.S. ca probleme actuale de
politici etnicA1 In 1935, in cadrul unei constltuiri organizati de Ministerul
Instructiunii Publice, Manuill propunea purificarea granitei de vest pe o zon de
100 krn, prin colonizarea zonei i prin schimb de populaie, aducind aici pe romnii
din Ungaria12
in perioada interbelicA Sabin Manuill s-a numArat printre putinii
intelectuali care vorbeau de .,purificare" etnici. Ideea era imprtlitl i de alii - de
exemplu, Nichifor Crainic, cu teoria sa despre statul etnocratic, conform cAreia
Romnia trebuia si fie "statul etnic al romnilor"; Programul statului etnocralic,
publicat in 1937, in subcapitolul privitor la politica etnicA a statului etnocratic,
prevedea schimbul de populatie cu lrile vecine, repatrierea romnilor din America,
colonizlri masive de-a lungul granitelor i colonizlri n locul evreilor scoi din
proprietAtile ruraleu. Dar circulatia acestor idei a fost limitatl la unele cercuri
intelectuale restrinse 14 La nivelul factorilor politici nu a existat atunci o preocupare
de acest fel. Problema minoritari nu era ginditi n termeni de purificare etnici. Nu
a existat un program al guvernelor romne pentru romnizarea fortati, migratii
externe, colonizlri interne etc., de naturi si duel la modificarea radicali a structurii
etno-demografice a 11rii. Ideea predominant! la nivelul clasei politice romneti era
aceea a integrArii i asimilArii minoritltilor15
Percepia asupra problemei minoritare s-a schimbat insi in mod radical in
anul 1940. Romnia a trecut in acel an printr-o experientA dramatici. A fost victirna
aranjamentelor teritoriale flcute n spatiul lor de hegemonie de cAtre Germania

10
S. Mlnuill, Evolt4ia d6mografic1J a ortq~ICN' li minlN'it/JiilCN' ~tnice din Transilvania, in .,Re~sta
~tru tiinca i Reforma Sociali", t. VIII, 1929, p. 208, 210-211.
1
Arhivele Nalionale Istorice Centrale (ANIC), fond Sabin Manuila, dosar X/9~ bis (,.Politica de
~pulalie a swului i problema minoritiJilor etnice").
1
Bibliotcc:a Academiei RomAne, Arlliva Dr. C. Angelcscu. 11 Mss. 8 (.,Note luate In constituirea din
19 noiembrie 193~. P,.ullla Casa c:oalelor''). f. 7-8.
11
Nichifor Crain~. Or1odtJJll~ li ~lfiI'Cil~. Cu o anexa: ProgramrJ stOIIIIul ~lrlr'aaic, Bucun:ti,
1937. p. 288.
14
1. Bolovan, Sorina Bolovut, RomnltJ li probl~ma schimbului de populai~. p. 99-100.
1
' Pentru politica fali de minorilltilc etnice In RomAnia Mare, tndcoscbi Irina Livezeanu, Cultuf'l) 11
no(ionalism in Romania Man. /9/8-/930, Buc:urqti, 1998.
http://www.iini-minorities.ro
138 Viorel Achim 6

nazistA i Uniunea Sovietici. In condiiile internaionale din vara anului 1940,

Romnia a pierdut aproximativ o treime din teritoriu i populaie 16 Provinciile
pierdute - Basarabia i nordul Bucovinei, ocupate de U.R.S.S. in urma notelor
ultimative din 26 i 28 iunie 1940; nordul Transilvaniei, intrat in stApinirea
Ungariei in urma celui de-al doilea ,.arbitraj'" de la Viena (30 august 1940);
Cadrilaterul, cedat Bulgariei prin tratatul de la Craiova (7 septembrie 1940) - erau
teritorii unde trliau puternice minoritAti etnice. Revendicarea acestor teritorii de
cltre lrile vecine s-a flcut i in numele principiului etnic 17 Prezena populatiilor
minoritare a ocazionat revendicare& respectivelor teritorii de cltre statele vecine.
Atunci, in 1940, in imprejurArile in care integritatea Arii era grav
amenintati i, pinA la urmA, distrusA, romAnii descoperi gravitatea problemei
minoritare. Daci minoritAtile s-au dovedit a fi factor de disoluie a statului, soluia
trebuia sA fie omogenizarea etnici. Omogenitatea etnici dl coeziune statului.
Romnia trebuie sA devinA un stat omogen etnic. Aceasta era concepia care anima
clasa politici, in general elita romineascl incepAnd cu 1940.
Acestea au fost condiiile in care factorii politici romAni au luat in calcul
soluia schimbului de populaie. In iulie 1940, cnd puterile Axei obligi guvernul
romn si inceapA tratative cu Ungaria i Bulgaria, Bucuretiul se gndete la o
,,rezolvare defmitivl" a problemei minoritlilor, prin schimbul de populaie. in
declaraia flcutl n faa presei de ministrul de externe Mihail Manoilescu, la 30
iulie 1940, se spune:.,[ ... ) guvernul ar dori si pleascl cu mijloace mai radicale la
rezolvarea definitivA a problemei minoritlilor de acelai snge cu popoarele
nvecinate cu noi, prin mAsuri noi, luate in spiritul i cu metodele timpului nostru.
ntre acestea, mAsura care a dat foane bune rezultate in toate lrile este schimbul de
populaie. " 11 A fost pentru prima dati cnd un inalt oficial romn a flcut referire la
schimbul de populaie.
Desigur, conjunctura internaionali a jucat i ea un rol in impunerea ideii de
purificare etnici in RomAnia i mai ales in politica statului romAn. Ne referim la
popularitatea ideii statelor monoetnice i la miclrile de populatie care s-au produs
in Europa Centrali i de Sud-Est incepind cu 1939.
In cadrul tratativelor romino-ungare desflurate la Tumu Severin in august
1940, partea romni a propus ca bazl de discuie principiul etnic iar nu cel
teritorial, cum a flcut partea ungarA. Pentru romAni scopul care trebuia unnlrit de
cele douA pArti era de a rezolva in mod radical chestiunea minoritAtilor naionale i
de a face cele douA lri, Romnia i Ungaria, ct mai omogene cu putinii din punct
de vedere etnic. Mijlocul de realizare era schimbul de populaie. Modificarea
frontierei era acceptati doar ca o consecinll teritorialA a aplicArii principiului etnic
16
Penuu prlbuirca hotarelor RomAniei In 1940 i plrtic:ipmallrii la cel de-al doilea razboi mondia~
Intre altele, Dinu C. Giuracu, Romdnia In al doila rdzboi mondial (/939-1947), Bucwqai, 1999.
17
Chiar i sovieticii au invocal principiul etnic. Nota ultimativA din 26 iunie 1940, prin care guvernul
sovietic cerca si i se "restituie.. Basarabia i nordul Bucovinei, con&inea alcptia el Basarabia ar fi
.. populati In principal cu ucraineni .. ; cf. Valeriu-Florin Dobrinescu. Ion ConsiUltin, BMarabiG In anii
clui dal doila r6zboi mondi41 (1939-1947), lai, 1995, p. 39.
11
Cf. A. Simion. Dictalul rk la Viena, cd. a 11-a revlmll i adlugill, Bucureti, 1996, p.l17-218.
http://www.iini-minorities.ro
 7 Schimbul de popula/ie in vizi1111ea lui Sabin Manuil 139

i a schimbului de populaie. Teritoriul ce unna si fie cedat trebuia si fie strict

limitat la cit era necesar pentru adlpostirea maghiarilor plecai din Romnia 19 La
cel de-al doilea arbitraj de la Viena (30 august 1940), unde minitrii de externe ai
Germaniei i Italiei au tranat disputa in favoarea Ungariei, delegatia romn a
reiterat propunerea schimbului de populatie insotit de un corectiv teritorial 20
Ungaria a respins acest principiu a clrui realizare ar fi insemnat restringerea
preteniilor sale teritoriale la o miel parte a provinciei, corespunzAtor ponderii
maghiarilor n populaia Transilvaniei.
Prima punere n practici a acestei idei a avut loc n septembrie 1940, odatA
cu cedarea Cadrilaterului in favoarea Bulgariei, prin tratatul de la Craiova din 7
septembrie 1940. AceastA cedare teritorialA a fost insotitA de un schimb de populatie
obligatoriu i complet in Dobrogea. Au plecat din nordul Dobrogei cea 61.000
bulgari, iar din sudul Dobrogei cea 100.000 romni 21 Ca unnare a acestui schimb
de populaie a dispArut aproape complet elementul romAnesc din sudul i cel bulgar
din nordul Dobrogei. Frontiera politici intre cele doul state n Dobrogea a devenit
astfel fronrierl emicl.
Tot in toamna anului 1940 a fost strAmutati populatia germani din sudul
Bucovinei i din Dobrogea. Acordul intre guvernele romAn i german privitor la
aceas'l repatriere a fost semnat la 22 octombrie 1940. Din sudul Bucovinei s-au
strlmutat 52.400 persoane, iar din Dobrogea 13.968 persoane22
Incepind cu toamna lui 1940 pinA in toamna lui 1941 a fost repatriat, n
baza unor acorduri cu Ungaria, populatia maghiari din sudul Bucovinei i din
Basarabia. Strlmutarea maghiarilor (secuilor) din Bucovina (15.593 persoane) a
fost incheiatA la mijlocul lunii iunie 1941, iar cei 829 maghiari care trAiau in
Basarabia au plecat la inceputul lunii octombrie 1941 23
Sabin Manuill a flcut parte din delegatia romni la Conferinta de la Tumu
Severin i apoi la "arbitrajul" de la Viena. El a fost cel care a venit cu propunerea
schimbului de populatie romno-ungar. Incepind cu acest moment S. Manuil a
studiat datele etnice ale teritoriului romnesc nu numai pentru a demonstra

19
Ibidem. p. 262-303; Valeriu Pop, Bdt~ia P''"'" An/eal, cd. Sanda Pop. Nicolae C. Nicolaescu,
Bucureti, 1992, p. 80-133.
10
A. Simion. op. cit., p. 306 i unn.; V. Pop, tlf' cU., p. 134 ii unn.
21
Acest schimb de populalic la D. Ghc:ruim, op. cit., p. 93-115; J.B. Sdlcchtman, op. cit., p. 4~
41 S; A. Simion, op. cii., p. 303-305.
22
Dirk Jachomowski, Die Umsiedlung de, lkutvabien-, lhJcowiiiD- uNi Dohnulscluldn.tschen. 1'on
de, J'ollcsgruppe in RMnuJnien zur .. SiedlungJbrllckl"' an Je, Reiclugr-enze, MOnchen, 1984, p. 118-
110; D. Ghemim. op. cit., p. 81-86. Cifrele sunt preluate din D. Jachomowskl, op. cit., p. 100.
Aproape simultan cu ac:CISII opcraJiune erau repalriati In Rekh germanii din Basarabia i nordul
Bucovinei, in baza unui acord gmnano-sovietic semnat la 5 septembrie 1940. Din Basarabia au pii."Cal
93.318 gennani, iat din nordul Bucovinei 43.500. Vezi D. Jachomowski, op. c:it., p. 64-87. Ci&cle,
ibidem, p. 80.
u Cf. J.B. Schechunan, op. cit., p. 435-436. Aceste grupe de populatie maghiari au fost 4X)Ionizatc de
autoriliJile ungare In Batka, teritoriu iugoslav ocupai de Ungaria In aprilie 1941.
http://www.iini-minorities.ro
 140 Viorel Achim 8

majoritatea romneascl a populaiei in teritoriile cedate14, ci i prin prisma

posibilitii de realizarea in viitor a omogenitii etnice a Arii. n timpul guvernului
condus de generalul (apoi marealul) Ion Antonescu, Manuill a fost angajat in
elaborarea politicii de populaie a statului romAn. politici ce avea drept componentA
de bazA omogenizarea etnici. Importanti in acest sens a fost calitatea lui Manuill
de director al Institutului Central de Statistici. (El a deinut aceastA funcie intre
193 7 i 194 7.) Institutul se afla in subordinea directi a Preediniei Consiliului de
Minitri i a avut un rol important n fundamentarea deciziilor guvernului. tim c
Manuill a fost consultat de marealul Antonescu i de ali nali oficiali in toate
problemele de politic de populaie. Ca director al Institutului Central de Statistic,
Manuill a fost implicat in activitatea de pregAtire a materialelor documentare
necesare sustinerii frontierelor RomAniei la viitoarea conferinA de pace. Biroul
PAcii, nfiinat in iunie 1942 la Ministerul Afacerilor Externe, a avut tocmai acest
scop. O secie a Biroului Pcii se ocupa cu problemele de frontierA i cele etniceu.
in 1940 i 1941 Sabin Manuill a elaborat mai multe materiale care se ocupi
de politica de populaie. Aceste materiale, purtnd titlul Politica de populaie, au
fost elaborate, cele mai multe dintre ele, pentru uzul guvernului.
in primul dintre aceste materiale, datat 6 august 1940, Sabin ManuilA i
expune concepia n legAturi cu omogenizarea etnici i schimbul de populaie. Aici
schimbul de populaie este tratat ca unul dintre factorii importani ai politicii de
populaie. Manuill sesizeazA el ideea schimbului de populaie a aplrut dup primul
rlzboi mondial. Acesta .,a ridicat problema etnici la rangul de problemA
internationali primordialA, preconizind desfiinarea conglomeratelor istorice
poliglote i inlocuirea lor cu state naionale". Crearea unor state naionale pure nu a
fost insi posibil atunci. Unele grupuri etnice s-au incadrat in structura statului, pe
cnd altele au devenit .,simple instrumente politice in mina unor Ari strline, care le
dirijeazA aciunea, le dozeazi violenta limbajului i le dl sprijin moral i material
pentru intretinerea unei miclri politice cu tendinte centrifugale". Aceasta ar fi
cauza frlmntlrilor care existi in aceste Ari i intre irile din regiune. Refcrindu-se
la Romnia, Manuill afirmi: ,.Minoritatea maghiarA din Transilvania este
revendicat (de cAtre Ungaria- n. V.A.) pe temeiul unor drepturi etnice. Dar aceste
drepturi etnice nu pot fi valorificate tlrl a se clica in picioare drepturile etnice mult
mai mari ale romnilor. Nici un jude~ nu poate fi luat din Transilvania flri a se lua
cu el populaie romneascl care constituie majoritate absolutA, oriunde s-ar incerca
o astfel de operaiune." Concluzia lui Manuill este el unica soluie care se impune
este schimbul de populaie cu toate tArile vecine. .,El va duce la omogenizarea

2-4Vezi S. Maouill, D~ Folgen der TellrUJg Slebenbilrpfl8 in demographUt:lter lfiluit:hl, Bukarcst,

1943 (extras din ,,Siebenbelrgcn"); versiunea In limba englezi, Tlw Vienna Award tmd its
DemograpiUcal Consequenc~s. Bucharest, 194' (rccditarc tn S. Manuill, Sllldies on tlw HlsroncaJ
Demography, p. IJS-16,).
' Citeva date despre aceastA institulie, Ion Ardclcanu, Biroul Pdcii: proiecte privind so/uiOIIIll'ea
1

problemei frontierelor Rom4niei i realizana 101or bune relaii ,;, Balcani (1941--1943), in ,.Europa
XXI", t.l-11, 1992-1993, p. 128-132.
http://www.iini-minorities.ro
 9 Schimbul de populaie in viziunea lui Sabin Manuil 141

emicl a populatiei noastre, eliminind tiiciunile care astAzi duc la tensiuni

internaionale ...26
ntr-un material datat 19 decembrie 1940 i intitulat Politica de popultJiit a
Romniei, Manuill scrie despre preocuparea care trebuie si existe pentru soarta
celor aproape cinci milioane de etnici romAni care se afli dincolo de graniele tArii
i de necesitatea aducerii in tari a conaionalilor care lrliesc in regiuni care
niciodatA nu vor putea ti revendicate de Romnia De asemenea. el consideri el .se
pune tot mai acut problema emigrlrii unor minoritAti din tari", in primul rnd a
elementului german, care .in scurti vreme va forma obiectul unei revendicAri
germane de evacuare i de transplantare in Germania". Locurile rlmase libere prin
plecarea minoritarilor urmeazl si fie destinate unei aciuni de politici de populatie
sistematic121 .
ntr-un alt material, intitulat Politica de populaie 21 , elaborat in aprilie
1941, Manuill pledeazA pentru o politici de populaie care si se desfloare dup un
program stabilit in prealabil i care si i propunA realizarea unor puncte precise de
program la termene optime. Convingerea lui este el "epoca istorici pc care o
strAbatem ne oferi pas cu pas momente pentru rezolvarea cte unui aspect al
problemelor noastre de populaie". El atentioneazl asupra ocaziilor care se ivesc i
care nu trebuie pierdute. Un astfel de moment istoric pierdut a fost tratatul de la
Craiova, cnd s-ar fi putut obine eliminarea tuturor bulgarilor din RomAnia i
aducerea in tari a tuturor romnilor din Bulgaria. ln acel moment (aprilie 1941)
exista ocazia de a rezolva problema romnilor din Iugoslavia. Conceptia lui
Manuill era el insli situatia alianelor Romniei trebuia folositi pentru a rezolva
unul sau altul din punctele politicii de populaie: ,,Noi avem minoritAti apar1innd
ambelor fore externe intre care ne-a aezat destinul. Fiind incadrati in politica
uneia, vom putea face totul pentru a vida (rezolva- n. V.A.) problema minoritari
privind cealaltl putere. " 29 Cu alte cuvinte, alianta cu Germania trebuia si fie
folositi de Romnia pentru a rezolva problemele de populaie privitoare la lrile
vecine Romniei aflate in rAzboi cu Germania (in acel moment Iugoslavia, mai
tniu Uniunea Sovietici).
Tot aici Manuill cere elaborarea de studii asupra tuturor problemelor care
in de politica de populaie i crearea Academiei Biopoliticc, care, intre altele, ar
avea menirea de a elabora un ghid tehnic n problemele de populatie. Dati fiind
importana politicii de populaie, el propune ca in Cabinet s existe un ministru care
s se ocupe de acest domeniu.
in proiectul de schimb de populatie coninut de memoriul adreul
marealului Ion Antonescu la 1S octombrie 1941, Sabin Manuill pornete de la
ideea el rezolvarea problentelor etnice ale Romniei, cu implicaii in ce privete

16
ANIC, fond Sebin Manuill, dosar XIL'I9S (..Politica de popula&ie"). Partea c:ue ne intereseaza, f.
S-7.
21
Ibidem. dosar Xll/204.
31
Jbidem, dosar Xll/21 J.
29
Ibidem, f. 1.
http://www.iini-minorities.ro
142 Viorel Achim 10

relafiile cu lrile vecine, se poate face prin dobindirea de cAtre statul romn a
omogenitii etnice. Guvernul romn trebuie si urmlreascl nu numai refacerea
frontierelor de dinainte de 1940, ci i omogenizarea etnic a trii. Idealul naional
scrie Manuill- trebuie si fie o "Romnie etnicete omogenA, curprinzndu-i pe toti
romnii" sau o "Romnie romneascl", o arA n care "graniele politice sA se
suprapunA exact cu limitele etnice". Omogenizarea etnici se va putea realiza prin
trecerea peste grani a minoritilor etnice i aducerea n tari a "romnilor de
snge". Trebuia sl se procedeze la "un schimb total i obligatoriu de populatie" cu
tArile vecine30
Intre toate scrierile lui Sabin Manuill in domeniul politicii de populaie,
proiectul din octombrie 1941 este cel mai elaborat. Proiectul are n vedere
multitudinea de aspecte care trebuiau rezolvate pentru inflptuirea omogenitii
etnice a lrii. i aici Manuill vorbete de oportuniti. El consideri el "politicete,
momentul este sosit, sau foarte apropiat" pentru realizarea omogenizlrii etnice.
Aceasta presupunea trecere peste graniA a tuturor "minoritlilor cu tendinte
centrifugale" i aducerea in tari a etnicilor romni, de oriunde s-ar gAsi. Cnd
vorbete de moment favorabil, Manuill are n vedere, desigur, situaia politici a
Romniei in acel moment (toamna anului 1941 ), ca i conjunctura internaionali
care pArea sA ncurajeze astfel de ntreprinderi. RomAnia era aliata Germaniei n
rAzboiul impotriva U.R.S.S. Ea redobndise deja provinciile ocupate de sovietici in
1940. Serbia i Ucraina sovietici - ce urmau si fie afectate de miclrile de
populaie pe care le propune Manuill - se aflau sub ocupaie militar germanA, iar
n cazul Ucrainei i romineascl (e vorba de teritoriul dintre Nistru i Bug, sau
Transnistria, ocupat de romni). Chiar se spune in memoriu el Iugoslavia oferi
punctul de plecare pentru operafiunile de transfer de populaie. Conjunctura
internaionali era favorabili i in sensul el in cei doi ani care trecuserA de la
declanarea rzboiului in Europa Centrali i de Est s-a recurs deja la transferuri i
schimburi de populaie i se pArea el statul omogen din punct de vedere etnic este
formula cea mai potrivitA. Romnia se afla in sfera politici a Germaniei, iar
conceptul german de noul ordine includea i ideea statelor omogene.
Cadrul geografic al operaiunilor de schimb de populaie trebuia s fie
Romnia Mare, cu graniele de dinainte de pierderile teritoriale din 1940. Din
interese strategice (viznd obinerea unei granie strategice) i raiuni etnice (tinind
seama, intr-o anumiti mAsuri, de raportul numeric intre etnicii romni care urmau
si intre in Romnia i minoritarii care urmau si plrlseascl ara), graniele din 1940
unnau si fie supuse unei revizuiri. Se avea in vedere cedarea de cAtre Romnia a
unor teritorii: teritorii in nordul judeelor Hotin (in Basarabia), CernAuti i
Storojine (n Bucovina), care urmau si revini Ucrainei; fia de teritoriu de la
granita de nord-vest a Arii (n Criana), cuprinznd oraele Salonta, Oradea, Carei
i Satu Mare, cu populaie maghiar numeroasA, care urma sl fie cedati Ungariei; la
fel, colul de nord-vest al judeului Timi- Torontal (in Banat). Din raiuni strategice

Jo Sorina BolovUI, 1. BolovUI, ProbletMie demografi~ ale Transilvaniei, p. 126. In continuare

referirile la acest material nu mai sunt Insolite de note.
http://www.iini-minorities.ro
 Il Schimbul de popu/afie in viziunea lui Sabin ManuiliJ 143

RomAnia urma sA anexeze un colt din Pocutia (teritoriu care inainte de 1939
apartinuse Poloniei, iar dupl acest an flcea parte din Generalgouvemement) i o
miel portiune din Rusia Subcarpaticl (teritoriu ce apartinuse in perioada interbelici
Cehoslovaciei, iar in 1939 a fost anexat de Ungaria). Aceastl anexiune ar fi dat
Romniei calea feratA Sniatyn-Delatyn-Fnsin-Sighet, care ar fi asigurat legAtura
directi intre Bucovina i nordul Transilvaniei De la Ungaria propriu-zisA ar fi
31

urmat si fie anexat oraul Bekescsaba, iar de la Bulgaria o parte din Cadrilater -
anume, din judeul Caliacra. plasa Balcic i o parte din plasa Ezibei (deci, litoralul
MArii Negre), i o fiic ingusti de-a lungul DunArii, cu oraele Silistra i Turtucaia.
Unele din aceste rectificlri de frontierA sunt idei mai vechi, urmlrite de guvernele
romne din perioada interbelic132 RomAnia viitoare ar fi urmat si aibA o suprafatA
de 290.126,5 kmp (fatA de 295.049 kmp cit avusese RomAnia Mare, 194.756 kmp
ct avea Rominia dupl pierderile teritoriale din 1940 sau 245.885 kmp ct a\'ea
Romnia in momentul octombrie 1941 ).
Programul urma si fie realizat in etape. Trebuia si fie flcut schimbul de
populaie total i obligatoriu cu fiecare dintre tArile vecine. Manuill propune chiar o
succesiune, necesari mai ales pentn.l el uneori schimbul de populatie cu o tari
afecta direct i alti arl.
Schimbul de populaie intre Romnia i Iugoslavia avea in vedere
evacuarea sirbilor din Banatul romnesc (42.472) i aducerea in Romnia a
romnilor din Serbia: romnii din Banatul s4rbcsc (67.897) i romnii din Timocul
srbesc, in nordul Serbiei (cea 400.000), in total467.897 persoane.
Schimbul de populatie intre Romnia i Bulgaria urma si aibA ca punct de
pornire recuperarea de cAtre RomAnia a unor pArti din Cadrilater. AlAturi de
populaia din acest teritoriu. toti bulgarii din RomAnia (in total 179.046) urmau sA
treacA in tara de origine: bulgarii din Banat (10.012), cei din Basarabia (136.726),
dar i cei din Muntenia i Moldova (5.308). Bulgaria va ceda Romniei pe romnii
din regiunea Vidin i din valea DunArii, in numlr de aproximativ 85.000. Teritoriul
din Cadrilater cedat de Bulgaria urma si fie compensat pe seama Iugoslaviei, prin
anexarea de cAtre Bulgaria a unui teritoriu corespunzAtor in valea Timocului, care
' urma si fie evacuatl de romni.
Schimbul de populaie cu Ungaria urma si se desfloare de-a lungul
graniei pe care o proiecta Sabin Manuill. Pentru el numArul ungurilor care urmau
si plece din RomAnia ar fi fost mai mare dect cel al romAnilor care veneau din
Ungaria ( 1.353.276 unguri contra 181.971 romni retrai de la grania de vest, plus

11
S. Manuill nu mcnJioneaza expres tn materialul sau acest teritoriu fost cehoslovac pe care ti scrahate
linia fendl de care vorbete. Frasin este n11mele romlncsc al oraului cehoslovaclslovac de dinainte de
19J8119J9 JaSina sau Jasifte. In 1941, sub adminiscrapc ungara. el avea nwnclc KOrOsmczO. t\z.i,
Yasinya tn Ucraina.
n In anii '20 s-au purtat ncaoc:icri intre RomAnia i Polonia pentru un eventual schimb de teritorii care
sa asigure lcgltura stl'lltcJicl dintre Bucovina i Maramure. Partea romAni a caut c:apllul de suJ al
regiunii Kos6w. o limbi de plmlnl Intre RomAnia i Cehoslovacia, prin care se fkea lcgllura Intre
Bucovina i Maramure; Florin Anghel, O.sprr o probi~Mil apr~ M('IUioscutd: fronJi~ra rOIIIO'Io-
poloniJ in perioodo lflttrbelic4 /918-1939, tn ,,Revista istorica", t. VIII, 1997, nr. l--4, p. 25S-270.
http://www.iini-minorities.ro
144 Viorel Achim 12

44.688 romni din Ungaria propriu-zisi), unna ca primilor sili se punA la dispoziie
i alte teritorii in afara celor ce unnau si fie cedate de RomAnia. E vorba de Carpalii
Plduroi -de unde populaia locali (nrtenii sau ucraincnii) uma s6 fie colonizat& in
Transnistria - i de Banatul sirbesc - care unna si revinl i el Ungariei, eventual
flrl o miel fiic din dreptul Belgradului. Se prevedea, de asemenea, plecarea
sirbilor din Ba~ka i din Banatul sirbesc, in numlr de 502.41 S, pentru a face loc
ungurilor. Aceti sirbi ar fi unnat si fie dui in Timoc, in locul romnilor strlmutai
in Ardeal. Romnia ar putea miri posibilitlile de colonizare a ungurilor prin
cedarea coltului de nord-vest al judetului Timi-Torontal.
in ultima etapA a schimbului de populaie, ruii i ucrainenii din Romnia
(de fapt. in cvasitotalitate din Basarabia ti Bucovina). in total 991.265, unnau s6 fie
s.::himbai pentru romnii de dincolo de Nistru (din U.R.S.S.), al cAror numAr
Manuill il evalueazA la cea 800.000. AceastA mutare urma si afecteze i pe cei cea
60.000 de ucraineni din partea Poculiei ce urma si fie alipitl la RomAnia.
Rectificarea de frontierA in judetele Cemlui i Hotin se flcea ca o compensaie
pentru aceastl parte a Pocuiei.
Sunt avute in vedere i implicapile regionale ale fieclruia dintre
schimburile preconizate. Uneori e vorba de aciuni care afecteazA i alte lri, nu
numai pe cele care fac respectivul schimb de populalie. Pierderea suferitA de
Bulgaria prin cedarea cAtre Romnia a aproximativ unei treimi din Cadrilater urma
s fie compensatA prin extinderea pe seama Iugoslaviei, in valea Timocului, plrlsitl
de romni. Ungaria urma si obtinA i alte teritorii de la Iugoslavia, in afarA de
Ba~ka, pe care o stlpnea din aprilie 1941; anume, Banatul sirbesc, eventual firi o
fiic din dreptul Belgradului. Pentru a face loc ungurilor evacuap din Transilvania,
sArbii din Bafka i Banatul sirbesc unnau si fie mutai in valea Timocului plrlsitl
de romni. Pentru a se face loc ungurilor din Transilvania (sunt avup in vedere
secuii din estul Transilvaniei), rutenii (ucrainenii) din Carpaii Plduroi (Pocutia)
unnau s6 fie i ci transferali in Transnistria. Reglementarea se face pe seama
Iugoslaviei, ,.care nu pierde dect un teritoriu locuit de minoritari". Schimburile
inegale de populalie sunt insotite de corecturi teritoriale. ObservAm el in aceastl
privinA Manuill exprimi, de fapt, principiul care a fost avansat de partea romAni la
tratativele cu Ungaria din vara lui 1940.
Problema celorlalte minoritli naionale din RomAnia, altele dect cele "cu
tendine centrifugale", nu putea fi rezolvati prin schimb de populalie. Manuill le
mentioneaza in proiectul slu i expune soluia, firi si ofere insi un plan de actiune.
In ce-i privete pe gennani (saii din Transilvania i vabii din Banat),
Manuill aratA el toate indiciile pledau pentru repatrierea lor in Reich, la incheierea
rAzboiului. El 'inca seama, evident, de politica de repatriere a etnicilor germani
promovati de Germania nazistA. In cadrul acesteia se realizase anterior plecarea in
Reich a germanilor din Basarabia, Bucovina i Dobrogea. Problema turcilor ,,se va
soluiona definitiv prin transferul treptat, operat de guvernul turc'". Era vorba de
conventia incheiatA intre guvernele RomAniei i Turciei la 4 septembrie 1936, care
stipula posibilitatea emigrlrii voluntare pentru minoritatea turci musulmani din
http://www.iini-minorities.ro
 13 Schimbul de populaie in viziunea lui Sabin Manuil 145

Dobrogea. Convenia a funcionat fi n anii rAzboiului i pn la 15 aprilie 1941

plecaser deja 70.000 de etnici turci 3
Pentru populaia evreiascA i cea iglnea.scl Manuili folosete termenul de
,.transfer unilateral": ,,Problema evreiascA i cea iglneascl nu intr in cadrul
solufiunilor de schimb de populaie, ci de transfer unilateral i va fi expus intr-un
memoriu special." Nu cunoatem memoriul la care se referi Manuill, pentru a ne da
seama de semnificatia termenului .,transfer unilateral". E clar insA el el ine seama
de situaia specifici a acestor populaii, care nu aveau un stat ,,al lor"'. Nu este
exclus ca Manuill s fi avut in vedere Transnistria, unde deportlrile ncepuser deja
in septembrie 1941. Mai degrab nsA, cel puin n ce privete populaia evreiascA,
el preconizea.zl emigrarea fortati, idee larg rAspinditA in epoc in rndurile clasei
politice romneti.
Calculele privind populaiile care urmau si fac obiectul schimburilor sau
transferurilor de populaie sunt flcute, in ce privete Romnia, pe baza datelor
recensmntului populaiei din anul" 1930. Acest recensimnt, care a fost realizat
sub directa conducere a lui Sabin Manuill (atunci director al Institutului de
Demografic i ReccnslmAnt), redl fidel compozitia etnici a Arii in acel moment.
Cind se referi la populatia viitorului stat in granitele preconizate de el, Manuill ia
in calcul i creterea estimati a populaiei Romniei ntre 1930-1941, anume
2.000.000 persoane. n ce-i privete pe romnii din rile vecine, cifrele lui Manuill
sunt mai mult estimAri. Pentru romnii din U.R.S.S. el d cifra de 800.000.
Reprezentanfii Institutului Central de Statistici ce s-au ocupat in 1942-1943 de
recenzarea romnilor din teritoriile sovietice au gAsit insi aici doar 400.000 de
romni (250.000 n Transnistria i 150.000 la est de Bug). Cifrele pentru celelalte
comunitAti romneti din strAinltate sunt, desigur, mai apropiate de realitate. Sunt
mai mari decit datele oficiale ale recensimintelor datorit tendinei din aceste tri
de minimalizare a numArului minoritarilor.
Proiectul lui Sabin Manuill are in vedere plecarea din Romnia a unui
numAr de 3.581.618 minoritari i sosirea unui numAr de 1.602.359 romni din ~ile
vecine. Aceastl din unnl cifrA insemna, practic, totalitatea populaiei de origine
' romni din tArile vecine. RomAnia viitoare ar fi urmat s aibl o suprafatA de
290.126,5 k.mp (fa de 295.049 kmp, cAt avusese Romnia Mare) i o populaie de
18.036.087 locuitori (fa de 18.057.028 locuitori, ct avusese Romnia Mare in
1930). Din totalul populaiei romnii urmau s fie - lundu-se in calcul i creterea
populaiei in intervalul 1930-1941 -in numAr de 16.402.966 (90,90/o din populaia
total); gennanii- 819.963 (4,5%); turcii i tltarii- 194.(;04 (1,1%); altii- 618.554
(3,4%). Dac Romnia Mare avusese un procent al populafiei minoritare de 28,1%
(la recenslmntul din 1930), RomAnia din proiectul lui Manuill urma si aibA doar
9,1% minoritari. Aceste cifre urmau si sufere modificlri odati cu plecarea
germanilor, a turcilor (i tAtarilor) i cu ,.transferul unilateral'' al tiganilor (care erau
inclui la rubrica ,,alii"). Procentul romnilor s-ar fi apropiat atunci de 100%.

n O. Gherasim. op. cit., p. 69-72.

http://www.iini-minorities.ro
146 Viorel Achim 14

Vedem, aadar, el omogenizarea eblicl a RomAniei in graniele pe care le

are n vedere Sabin Manuill presupunea un ir de miclri de populatie. Aproximativ
ase milioane de persoane unnau si fie dislocate din zonele lor de batinl.
Observlm el, cu unele mici excepii, proiectul lui Manuill se circumscrie
spatiului etnic romnesc. Nu se vorbete de incorporare& la RomAnia a unor teritorii
neromineti sub aspect etnic. Nu este avuti in vedere nici anexarea Transnistriei
(ceruti de unele voci n primele luni de dupl declanarea rAzboiului mpotriva
U.R.S.S.), nici a Banatului iugoslav (de asemenea, ceruti de unii). Modificarea
vechilor frontiere statale i eblice preconizatA de Manuill este motivati prin ratiuni
strategice sau tinndu-se seama de decalajul numeric ntre populatiile care urmau si
facA obiectul unui schimb. Existi i replieri ale frontierei etnice in defavoarea
romnilor. Sub acest aspect, proiectul lui Manuill se deosebete fundamental do
unele proiecte romineti din acel timp - care propuneau anexarea unor teritorii
locuite majoritar de alte popoare - i de proiectele elaborate in alte tiri, care ridicau
pretenii asupra unor teritorii strline sub aspect etnic. Daci facem abstractie de
ajustrile de frontierA, inclusiv in Cadrilater, proiectul lui Manuill nu arati ambiii
imperialiste.
n acelai timp, proiectul lui Manuill nu este rasist, cum a fost cazul cu
Genera/plan Osl - planul gennan vizind restructurarea etnici a Europei de Est. De
asemenea, in formulArile acestui proiect nu existi nimic genocidal. Credem el nu
avem motive si afumlm el, in viziunea lui Manuill, "transferul unilateral" al
evreilor i iganilor - era avuti in vedere, probabil, Transnistria - trebuia si
insemne distrugerea fizici a acestor populatii - aa cum se va intimpla in realitate
cu o mare parte dintre evreii din Basarabia i Bucovina, precum i cu multi dinb'e
tiganii departati acolo.
Proiectul pe care l-am analizat n detaliu, din octombrie 1941, este cel mai
important material elaborat de Sabin Manuill in chestiunea schimbului de
populaie. Proiectul este important i pentru el a fost primul care a oferit guvernului
Antonescu un plan de actiune in domeniul politicii de populaie. El nu a devenit
striclo sensu un program oficial al guvernului Antonescu. Nici nu a existat un text
care si fi fost adoptat de guvern ca program in acest domeniu. Insi politica
promovati de statul romn n anii 1941-1944 faCI de minoritAtile apartinind
natiunilor titulare n lrile vecine i faCI de eblicii romAni de peste granitl a fost in
mare parte in concordanJI cu ideile expuse de Manuill.
Proiectul lui Manuill a fost unnat de alte materialele cu continut similar sau
care se circumscriau politicii de omogenizare ebliel. Dintre acestea a fost publicat
recent un proiect elaborat de guvernul de la Bucureti in toamna anului 1943 pentru
schimbul de populatie romino-ruso-ucrainean. Obiect al acestui schimb de
populatie urmau si fie cei 930.000 de rui i ucraineni din Basarabia, Bucovina i
Delta DunArii i cei cea 400.000 de romni din teritoriile sovieticel4. Proiectul din

:w V. Achim. Proiectvl guwrnului d6 la Bucun111 vlztJnd nallztuea 1chimbului lk populaie romdno-

I"''Uo-ucraiMan (19./J), In ,.Revista isloricl.., l XI, 2000, nr. 5-6, p. 39s-421; lexlul propriu-zis al
proiectului, p. 40s-420.
http://www.iini-minorities.ro
 IS Schimbul de populaie in viziunea lui Sabin Manuild 147

1943 este mai detaliat dect cel al lui Manuill, referindu-se la toate aspectde
acestui schimb de populaie, inclusiv la transport, fman(are, averea celor strimutai,
ingrijirea sanitar, propagandA .a.m.d.
i acest proiect i cel elaborat de S. Manuill aveau ca scop ultim obinerea
unei legitimitli etnice 1000/o pentru graniele Arii. ln acei ani factorii politici
romAni considerau el recunoa.terea internaionali a apartenenei la RomAnia a
provinciilor pierdute n 1940 nu putea veni dec&t de la o conferinA de pace care si
aplice principiul etnic la stabilirea frontierelor. Numai el aplicarea cu rigoare a
principiului etnic nu era intrutotul favorabili aspiraiilor romneti. Romnia nu ar
fi putut justifica din punct de vedere etnic pAstrarea in intregime a respectivelor
provincii. Existau zone in care minoritlile etnice erau in majoritate absolutA sau
relativA. ln plus, unele astfel de zone erau situate la frontier, in prelungirea
teritoriului etnic vecin. Solutia era cea pe care o exprima Vasile Stoica, ministru
plenipoteniar la Ministerul Afacerilor Strline i preedinte al Comisiei de
Coordonarea Lucrlrilor pentru PregAtirea Documentlrii privind Pozitia
Internaional, Drepturile i Interesele Romniei, intr~ notA de serviciu prezentati
preedintelui Consiliului de Minitri la 1 mai 1942: .,Pentru noi este deci o
necesitate inexorabil& ca in teritoriul romAnesc ce revendiclm si creiem, pnl la
sflritul rlzboiului, prin schimb de populaiune, o astfel de situaie etnici incit prin
nici o interpretare a .,Chartei" ("Charta Atlanticului'"- n. V.A.) sau a declaraiunilor
Domnilor Hitler i Mussolini revendicArile noastre si nu poatl fi contestate i
amputarea patrimoniului romnesc si nu fie posibiii ..Js Altfel spus, Romnia
trebuia si opereze in teritoriul pe care il controla modificArile etno-demografice
dorite, astfel incit sfirlitul conflagrapei si gl.seascl RomAnia cu problemele
,.rezolvate". Aceasta insemna eliminarea enclavelor minoritare de pe teritoriul
Rominiei i aducerea in tarA a etnicilor romAni de peste granitA. Mijlocul principal
de realizare erau schimburile de populaie cu flrile vecine.
Scenariul elaborat de Sabin Manuill i politica de omogcnizare etnic a
Rominiei promovati de guvernul Antonescu nu s-au materializat in anii rAzboiului
dect intr-o miel mAsuri. Nu era vorba doar de problemele financiare i de
, organizare deosebite pe care le presupuneau astfel de operaliuni de mare amploare,
dificile pentru o tari angajati in rlzboi, cum era Romnia. Realizarea schimburilor
i transferurilor de populaii depindea i de o serie intreagA de factori externi:
incheierea unor acorduri cu acest con1inut cu lrile vecine, obtinerea sprijinului
Gennaniei pentru modificAri teritoriale i etnice in zona sa de dominaie, oblinerea
unor garantii el modificArile operate de guvernul romin vor fi recunoscute
international in cazul el pacea va fi impusi de anglo-americani, etc. In acelai timp,
politica guvernului nu a fost intotdeauna coerenti i consecventi. Abordarea unei
probleme s-a schimbat uneori in funcpe de conjuncturi.
Ceea ce s-a realizat efectiv din programul de omogenizare etnic al
guvernului romAn au fost in general chestiuni mArunte, care au privit grupuri

15
ANIC, fond Vasile Stoica, dosar 1/11, f. 33-35.
http://www.iini-minorities.ro
148 Viorel Achim 16

restrinse de populatie. Aici intri: repatrierea in Ungaria a unei pAri a populatiei de

limbi maghiari (ciangli) din Moldova; continuarea pleclrii populaiei turce din
Dobrogea; colonizarea in Bucovina i Basarabia, pe terenurile rimase libere prin
plecarea etnicilor germani, a unora dintre romnii evacuai din Cadrilater;
repatrierea unor grupe etnice romneti din U.R.S.S.J6 Deportarea in Transnistria a
evreilor din Basarabia i Bucovina, precum i cea a unei pArti a populatiei tiglneti
din tari au fost componente ale politicii de omogenimre etnici.
Marile schimburi de populatie pllnuite de Manuill, in care urmau si fie
cuprinse sute de mii, n unele cazuri chiar peste un milion de oameni, nu au avut
loc. Aceasta mai ales datorill implicaiilor la nivel international. Guvernul romAn a
trebuit si r~e atent la incerclrile Ungariei i ale unor cercuri politice i diplomatice
germane de a prezenta ,.extinderea.. spre rlslrit a RomAniei (prin realipirea
Basarabiei i a nordului Bucovinei) ca o compensatie pentru pierderea nordului
Transilvaniei. in plus, Ungaria s-ar fi putut folosi de precedentul creat de Romnia
pentru a duce la capAt ceea ce incepuse inel in toamna lui 1940: eliminarea
elementului romnesc din nordul Transilvaniei. Unele planuri germane i ungare
preconizau o impingerea spre est a granielor etnice i politice din aceastA parte a
Europei37 Nici in perioada de sflrit a rAzboiului i nici in anii imediat postbelic in
Romnia nu s-au luat mAsuri de purificare etnici, aa cum a fost cazul altor lri est-
europene. Aceasta s-a datorat, desigur, n primul rnd conjuncturii internationale,
dar i soluiilor care au fost glsite in acel moment n Romnia pentru problema
minoritAtilor nationale.

POPULA TION EXCHANGE IN SABIN MANUIL 'S VIEWS

Abstract

During World War Two, the idea to create ethnically homogeneous states
was thought out by ali the govemments of the countries in Central and South-
Eastern Europe. In their plans of post-war reorganisation. the westem powers
including Great Britain and the United States also believed that ethnical problems
could be solved by expulsion and population exchange. Romania was not an
exception in this respect. The policy of the Antonescu govemment towards ethnical
minoritics, as well as a good number of his intcmal and externa! acts were
subordinated directly or indirectly to the idea of cthnical purification ofthe country.
After Romania had lost in the summer of 1940 almost a third of its territory and
population, the Romanian political class bclieved that minorities wcre a factor of
dissolution, while ethnical homogeneisation was liable to secure cohesion.
The main Romanian theoretician of ethnical homogeneisation was Sabin
ManuiiA ( 1894-1964 ). A demographer and a statistician, Manuill became aware
16
Date sumare despre acc:sle aspcclc la J. 8. Schechtman. op. cit., paul"'; D. Banco. op. cit., ptUSi"'.
17
Accstc considenilii la V. F'l. Dobrinescu, 1. ConSWitin, op. cit., p. 247-2,2.
http://www.iini-minorities.ro
17 Schimbul de populaie in viziunea lui Sabin Manui/ 149

that the concept of population exchange as a means to sol ve conflicts between states
was steadily making progress in the thinking ofthe time. He was the farst to write in
Romania about the population exchange with neighbouring countries in 19~9.
Manuill held an imponant pan in introducing the idea of population exchange to
the Romanian intellectual milieu, and, in the summer of 1940, on the agenda of the
Romanian govemment. As an expert in ethnical issues and director of the Central
Institute of Statistics, Manuill contributed to laying the bases of the ethnic policy of
the Antonescu govemment.
Manuill did not publish any specific works on the issue of ethnical
homogeneisaiton and population exchange as a means to accomplish this
homogeneisation, but these issues are tackled in his demography writings published
after 1940. Of great importance in this field are a number of studies and papers
drawn up during the war and preserved in the archives, especially in the Sabin
Manuil Fund of the National Archives of Romania. These writings, most of tht:m
under the name of Popu/arion Po/icy, were addressed to the govemment. They
show Manuili 's views on ethnical homogeneisation and populat ion exchange,
including his recommendations for a govemment policy in the field.
The present study makes an analysis of this material dat ing to 1940-1941 .
Among the writings of Sabin Manuill on the issue of population policy. the
most elaborate piece is a project of population exchange between Romania and the
neighbouring countries, addressed to Marshall Ion Antonescu on 1S October 1941
under the form of a memoir. It is a new occasion for Manuill to assert that the only
solution to Romania's ethnical problems was the ethnical homogeneisation of the
country. The Romanian govemment had to pursue not only the goal of recovering
the borders from before 1940, but also the ethnical homogeneisation of the country.
The national ideal, writes Manuill, should be "an ethnically homogeneous
Romania, encompassing ali the Romanians," ora .. Romanian Romania," a country
in which "politica! and ethnical borders should overlap." Ethnical homogeneization
could be achieved by taking out ethnical minorities and taking in "Romanians by
blood." A "total and compulsory exchange" should have been made with each of
the neighbouring countries.
The program would have been implemented in severa! steps. Manuill e\en
offered a succession ofthese steps, given the fact that population exchange with one
country was liable to also affect a third party. Figures are given for each particular
population exchange with Yugoslavia, Bulgaria, Hungary, and Ukraine. Severa!
factors are taken into consideration. The borders of Greater Romania were to be
reconsidered out of strategic and ethnical reasons - in this latter case, the ratio
between the number of individuals belonging to the minorities who were supposed
to leave Romania and the ethnic Romanians that would have been taken in. As to
other ethnical minorities, ManuiiA suggests only a general solution; he speaks of a
transfer of these populations into their countries of origin (the Germans and the
Turks) ora ''unilateral transfer" (the Jews and the Gypsies).

http://www.iini-minorities.ro
I.SO Viorel Achim 18

Manuill's projec:t had in view the departure from Romania of 3,581,618

individuals belonging to the minorities and the coming in of 1.602,359 Romanians
from the neighbouring countries. Within the borders contemplated by Manuill,
Romania would have had a surface of 290,126.5 sq. km (as compared to the
295,049 sq. km ofOreater Romania), and a population of 18,036,087 inhabitants (as
compared to 18,057,028 inhabitants in 1930). Out ofthe total ofthe population, the
Romanians would have accounted for 90.9 %, and the minorities for 9.1 % (as
compared to a 28.1 % ratio for the minorities in 1930). However, these figures
would have changed still further after the departure of the Oermans, the Turks and
Gypsies, included in the 9,1 o/o.

http://www.iini-minorities.ro