Tipuri de inundatii

In functie de factorii care contribuie la producerea lor si de spatiile care sunt afectate, se
disting mai multe tipuri de inundatii, dintre care cele mai frecvente sunt inundatiile fluviale, litorale si
urbane.

Inundatiile fluviale sunt generate de revarsarea apei unui organism fluviatil peste limitele
albiei minore in spatiul albiei majore. Ele pot fi provocate de mai multe cauze, precum: precipitatiile
bogate, cresterea nivelului apei ca urmare a agradarii albiei prin aluvionare, blocaje de gheata, ruperea
digurilor si barajelor s.a.

Inundatiile litorale afecteaza zonele costiere, fiind generate de cauze precum: furtuni
puternice ce provoaca valuri de mari dimensiuni ce pot conduce uneori la ruperea digurilor; cresterile
mareice amplificate de furtuni. In functie de factorii generatori, inundatiile litorale pot fi cu apa sarata
sau salmastra.

Inundatiile urbane sunt datorate dimensionarii necorespunzatoare sau a intretinerii

defectuase a sistemului de drenaj urban, care, in timpul episoadelor pluviale puternice, nu poate
asigura scurgerea apelor pluviale.

Alte tipuri de inundatii:

- inundarea zonelor joase de la baza versantilor prin acumularea apei de siroire de pe

versanti;

- inundare prin exces de apa subterana (in zonele cu panza freatica apropiata de suprafata
topografica).

Inundatiile pot avea caracter natural sau accidental.

Inundatiile naturale sunt generate de cauze naturale: precipitatii bogate, topirea zapezilor,
valuri s.a.

Inundatiile accidentale sunt determinate de cauze antropice: ruperea barajelor si a digurilor,

lucrari hidrotehnice necorespunzatoare, exploatarea defectuoasa a unor asemenea lucrari s.a. In
general inundatiile accidentale au consecinte foarte grave asupra societatii umane si provoaca
dezechilibre ecologice importante.

5. Cauzele viiturilor si inundatiilor

Cauzele care genereaza viiturile si inundatiile se pot clasifica in functie de mai multe criterii.
Frecvent, cauzele viiturilor/inundatiilor se clasifica in naturale si antropice. Amploarea inundatilor este
data atat de factorii declansatori, cat si de factorii favorizanti.

5.1.Cauze naturale

Intre factorii naturali declansatori ai viiturilor si inundatiilor, se inscriu: conditiile climatice,

cresterea nivelului marii, cutremurele de pamant, alunecarile de teren:
 Conditiile climatice reprezinta cauza principala a producerii viiturilor si inundatiilor. Ele
determina manifestarea unor asemenea fenomene, atat direct, cat si indirect, prin diferite aspecte.

Ploile, mai ales cele torentiale de intensitate crescuta si cu cantitati mari de apa cazuta intr-o
perioada scurta de timp, constituie o cauza climatica aflata frecvent la originea viiturilor si inundatiilor
fluvialesi urbane.

Inundatiile din iulie 1975, din iunie 1979 de pe Arges, din iunie 1988 si din iunie-august 1991 de pe
Siret, etc, inclusiv cele din iulie, august si septembrie 2005 au fost generate de ploile abundente.

Precipitatiile bogate din iulie 2005 (peste 200 l/m 2) au produs un debit de 2800m3/s pe Trotus, la
postul Vranceni. Ca urmare 2 persoane au decedat, 16 case au fost distruse, 709 au fost inundate, 18
poduri si 179 de podete au fost rupte, 1,5 km de drum national a fost inundat, 300 de fantani si 181 ha
de teren arabil etc (Gabor, 2005).

Topirea rapida a zapezilor datorata invaziei unor mase de aer de aer cald sta la baza formarii
viiturilor de tip nival, frecvent provocatore de inundatii. Topirea brusca a zapezilor si a ghetarilor poate
fi generata si de eruptii vulcanice in arealele active din punct de vedere vulcanic.

Viitura din decembrie 1995-ianuarie 1996 a fost generata in primul rand de topirea zapezilor.
Ea a afectat cu precadere raurile din vestul si centru tarii, depasindu-se debite cu probabilitati de retur
de 10 ani pe Mures la Ocna Mures si Alba Iulia(Mustatea, 2005).

Topirea zapezilor suprapusa cu caderea precipitatiilor poate conduce la producerea unor viituri
de tip mixt insotite de inundatii.

In Romania acest fenomen a fost caracteristic pentru inundatiile si viiturile catastrofale

produse in luna mai 1970 pe raurile din Transilvania, pe Olt, pe Siret si pe Dunare. In primele 4 luni ale
anului 1970 au cazut precipitatii abundente care au saturat solul, iar la munte au generat un strat de
zapada de grosimi apreciabile. In primele 14 zile din luna mai precipitatiile bogate cazute au gasit un
sol saturat si s-au scurs in proportie de 80%, iar la munte au topit zapezile. Pe Somes, la Satu Mare,
debitul a ajuns la 3200 m3/s, iar la Sighisoara, Tarnava Mare a ajuns aproape la nivelul primului etaj
(Grecu, 2004). Probabilitatea de depasire a debitelor inregistrate a fost cuprinsa intre 1% si 0,5%, deci
au fost viituri rare (Stanciu, 2004). In 1970, ca urma a inundatiilor, au fost afectate total 83 de
localitati, partial 1528 si au fost evacuate 256000 de persoane (Grecu, 2004).

Temperaturile foarte scazute ale aerului in regiunile reci si temperate determina

producerea de sloiuri si poduri de gheta care afecteaza scurgerea apei raurilor. Incalzirea aerului si
precipitatiile lichide specifice perioadei de trecere catre sezonul cald determina cresteri ale debitelor si
vitezei apei, care antreneaza cu ele blocuri de gheata ce se pot aglomera in sectoarele de ingustare si
de meandrare, formand baraje naturale (zapoare) care blocheaza scurgerea, generand cresteri de nivel
in spatele acestora sau scurgeri puternice in momentul ruperii, provocatoare de inundatii (Pisota,
Zaharia si Diaconu, 2005).

Pe Dunare, cea maispectaculoasa crestere de nivel datorata unui asemenea fenomen a fost
consemnata in anul 1838 cand gheturile au blocat fluviul in dreptul orasului Budapesta, nivelurile depasind cu
2 m pe cele mai mari inregistrate, desi debitele s-au situat in limite normale (5000 6000 m 3/s). In urma
acestui blocaj natural datorat zaporului, nivelurile crescute si actiunea gheturilor sub influenta vanturilor au
afectat partea de est a orasului, distrugand 4254 de case si inundaand o suprafata de cca. 6000 kmp (Grecu, .
2004).

In Romania inundatiile provocate de zapoare sunt frecvent intalnite pe raurile de munte cu albii ce
prezinta alternanta de sectoare largite si inguste sau de meandre (de exemplu, Bistrita superioara).
 Furtunile puternice, provocate de ciclonii tropicali sau de musoni genereaza inundatii ale
coastelor marine, provocand pagube materiale si umane de proportii. Astfel de inundatii sunt specifice
zonelor costiere din golful Mexic (peninsula Florida), in jurul Philipinelor, in India, China, Bangladesh, pe
tarmurile Europei vestice (in special in Olanda si Belgia) (Grecu, 2004).

63% din decesele inregistrate in timpul ciclonilor ce afecteaza S.U.A. se datoreaza inundatiilor.

Cresterea nivelului marii in perioadele de flux poate provoca inundatii in cazul estuarelor cu
tarmuri joase si panta redusa.

Mareele ce avanseaza pana la 400 km in interiorul continentului in perioadele de ape mari

ale fluviilor Gange si Brahmaputrapot genera inundatii catastrofale. Ca urmare a suprapunerii

acestor cauze, doua treimi din statul Bangladesh au fost acoperite de apa in perioade iulie-

septembrie 1974. Au fost distruse terenuri agricole, s-au inregistrat aproximativ 2000 de morti ca

urmarea inundatiei, iar epidemiile generate de excesul de apa si foametea au facut peste 80 000

de victime in nord-vestul tarii, valoare inregistrata la sfarsitul lunii octombrie 1974.

Alunecarile de teren pot produce inundatii prin obstructionarea albiei raurilor (Stanescu, Dobrot,
2002).

Cutremurele de pamant, in special cele produse in domeniul marin, genereaza valuri foarte mari
(tsunami) ce provoaca inundatii in regiunile de coasta.

Cutremurul de pamant de 9,0 pe scara Richter, produs pe 26 decembrie

2004 in apropierea insulei Sumatra, a provocat un tsunami urias ce a
inundat coastele Indoneziei, insulei Sri Lanka, Indiei, sudului Thailandei
provocand o adevarata catastrofa (cel putin 222 046 morti si disparuti).

Ruperea pungilor de gheata din masa ghetarilor. Limbile

glaciare contin pungi de apa care in anumite conditii se pot rupe generand
inundarea localitatilor amplasate la baza limbii glacire.

Un asemenea eveniment s-a produs la sf. sec. al XIX-lea in Alpii Francezi,

afectand orasul Saint Gervais, din vecinatatea renumitei statiuni montane
Chamonix.

Factori naturali care favorizeaza producerea viiturilor si

inundatilor

In afara factorilor naturali cu rol declansator in producerea viiturilor si inundatiilor exista mai multi
factori, de asemenea naturali, care pot contribui la intensificarea inundatiilor. Acestia privesc
caracteristici morfometrice ale bazinului hidrografic (suprafata, forma, panta, morfografie), ale retelei
hidrografice (panta, densitate) si ale albiei minore (panta, grad de meandrare, grad de despletire,
rugozitate), caracteristici ale solului (permeabilitate, grad de umiditate, temperatura solului), gradul de
acoperire cu vegetatie, debitul solid al raurilor, adancimea nivelului freatic s.a.

Astfel permeabilitatea redusa a solului si a rocilor din arealul bazinului de receptie, coroborata
cu lipsa vegetatiei, favorizeaza concentrarea rapida a scurgerii pe versant si in albie. Rugozitatea, care
depinde de natura constitutiva a patului albiei si a malurilor, de prezenta vegetatiei, de forma canalului
de scurgere, afecteaza viteza si marimea valului de viitura. Propagarea undei de viitura se face mai
rapid in cazul bazinelor si cursurilor de apa cu pante mari. Varful viiturii este mai inalt si mai ascutit in
cazul bazinelor hidrografice cu forma rotunda, iar tipul de drenaj dendritic imprima scurgerii aceeasi
caracteristica (Mustatea, 2005). Excesul de umiditate datorat apelor freatice de la adancime mica
poate duce la inundarea crovurilor frecvent seci, a unor suprafete joase de lunca si a unor terenuri
orizontale in mod obisnuit emerse (Gastescu, 1979, citat de Grecu, 2004).