1. Introducere Inventaru, dz personalitate E.P.1. a fost elaborat de catre Hans J Eysenck si masoara personalitatea umang prin doua dimensiuni generale, independente una fafa de alta: Extraversiune - Introversiune (E) Nevrozism - Stabilitate (Nj Fiecare dintre aceste trasdturi este masuraté cu ajutorul a 24 de intrebari alese dupa analiza itemilor si analiza factoriala, itemi la care subiectul va raspunde prin “Da” sau “Nu”. in proba este inclusd si o scar de minciund (L) eu scopul de a detecta tendinjele de falsificare a rispunsurilor. Inventarul de personalitate E.P.1. este compus din dowd forme paralele (A si B) pentru cazurile in care se doreste sa se facd un retest. Ficcare forma este foarte scurtd, fiind compusd dintr-un numar de 57 de itemi care pot fi usor rezolvafi in cca. 10 minute, iar fidelitatea este suficienta pentru ca fiecare forma si poata fi utilizata separat. Suportul teoretic si validarea experimental a conceptelor de —————— extraversiuine, introversiune si nevrozism a fost prezentat~detaliat im numeroase lucriri ale lui Eysenck, drept pentru care nu este cazul sé mai insistam aici. Totusi vom reaminti unele notiuni elamentare care trebuie 88 fie cunoscute pentru o tnjelegere clara a scopului acestui inventar. Pe scurt, exeraversiunea in opocitie cu introversiunea desemneazi tendintele de exteriorizare, de noninhibitie, tendinjele impulsive si sociale ale unui subiect.Nevrozismul desemneaz hiperreactia emotionalt generalit si predispozitia spre depresie nervous sub efectul unui sires. Aceste doui di insiuni ale personalitagii sunt concepute ca flind complementar independente. iar unele cercetari au dovedit acest Inert (Bludig, Burt, Farby), Inventarul de personalitate E.P.l. est? o nou dezvoltare in evaluarea dimensiunilor de personalitate mésurete prin precedentul M.P.L (Maudsley Personality Inventory) Jensen a facut o analizi a celor doua inventare. Inventarul E.P.L este destul de asemanator cu M.P.L. si suficient corelat cu el; in plus, prezint& o serie de avantaje: 1. E.P.L const in doud forme paralele, dand astfel posibilitatea de retestare dupa un tratament experimental, fri a interveni interferenta factorilor de memorie: 2, Itemii de la E.P.L. sunt usor reformulati asttel incat sunt infelesi f si de care subiec{ii cu un nivel scolar si intelectual mai redus; itemii de | la M.PLL erau mai dificil de inteles de catre acestia: 3. Corelatia intre extraversiune si nevrozism la M.P.L. era mai pager ar ire erm tent be i 4.E.P.L are o scara de minciund care poate fi utilizaté pentru depistarea subiectilor care rspund la intémplare: 5, Fidelitatea dintre test - retest la E.P.I. este mai ridicatd decat la MPL iar dupa mai multe luni de interval creste la #52. Dezvoltarea inventarului 2.1. Fundamentul teoretic general Importanta descrierii principiilor modale de conduita a persoanelor a fost recunoscutd de cdtre psihologi, iar analiza principalelor dimensiuni ale personalitatii a fost urmat de numeroase cercetéri experimentale, revisté bibliografics ealizaté de cite Eysenck a relevat soliditatea conceptualé adusi de recunoasterea existentei a doud dimensiuni bine marcate si particular importante: extraversiune - introversiune si stabilitate - nevrozism (emotivitate sau anxietate) in momentul in care Eysenck a propus aceasta viziune, eficienta schemei de analiza personalitatii a fost foarte discutata, ins& alte numeroase scheme precum cea a lui Cattell sau Guilford au dat nastere La concluzii aseminatoare. Atét Eysenck cat si Caitell au gisit factorii superiori de ordinul If. Dac& Eysenck le-2 denumit cu terminologia din aveasti lucrare, Cattell extréigea factorii de ordinul IT din cei 16 factori primari ai personalitétii si-i identifica sub numele de “factor genera! de integrare” (stabilitate emotional’) si “factor introversiune extraversiune”. in practic’ trebuie si intelegem pozitia subiectului in raport cu factorii superiori, analizénd-o in opozitie cu tisdturile de ordin intem. Faria vrea si negim importanta factorilor “E” si “NV”, considerim c& ei contribuie la imbunatatirea unei descrieri a personalitatii22, Personalitate si psihologie experimentala Unul dintre postulatele de baz& in dezvoltarea sistemului prezentat este analiza factorial reprezinta o metoda necesaré dar mu suficienté pentru « izola dimensiunile principale ale personalitatii si pentru a construi instrumente destinate masurarii ei Analiza corelatiilor este important dar nu da decét indicatii brute care nu sunt suficiente; dup& cum spune Thurstone “o corelatie este 0 masura de ignoranta, Ea poate prezenta relatiile observate intre trasituri in maniere diferite, foarte echivalente inire ele din punct de vedere matematic, insi atit de diferite din punct de vedere psihologic” Deci, este esentiala depisirea simplei apropieri statistice gi trecerea in domeniul confruntitilor sia relevarii dimensiunilor personalititii sub aspect experimental si practic (Eysenck). Lucral astfel condus tinde a confirma opinia dup’ care factorul “N” este in stransd legatura cu gradul de labilitate a sistemului nervos autonom, iar factorul “E” este in stransa legaturé cu gradul de excitatie si de inhibitie a sistemului nervos central. Acest echilibru este legat in mare se caracterizeazi printr-um mare potential de excitatic gi un slab potential de inhibitie, iar subiectii extravertiti se caracterizeazaprintr-un slab potential de excitatie si un mare potential de inhibitie (Eysenck), Marea influentd a ereditatii pe factorii “E” si “NV” este demonstrata in numeroase studii, cel mai clar fiind studiul lui Ghields care gaseste 0 corelatie foarte ridicaté arataté in extraversiune si nevrozism intredemonstrind c& este mai gemenii identici (univitelini) crescuti separ bine ca acesti meni si fie creseuti separati decat impreuna © alt legétura cu stiinta biologicd este demonstratd de faptu! ¢& pozitia unui subiect pe dis ensiunea extra - invoversiune poate schimbata prin droguri Ipoteza dupa care introvertitii se conditioneazd mai usor decat extravertitii, verificaté de Vogel dupa primul studiu al lui Franks are 0 mare important pentru studiile de conditionare si anuie, introvertitii au mai mari performanje la testele de inteligenti, prezinti imagini consecutive mai durabile, sustin mai bine fixarea vizuala, prezint& mai putind saturatie, adic& au efecte consecutive figurative mai usoare, au 0 mare toleranfa la descrierea fizicé. Studi z psiho-farmaceutice care se intereseaza de legaturile dintre diferite droguri in efectele comportamentului si dimensiunile personalitati, reprezinté un cimp experimental foarte interesant pentru explicarea valorii probei E,P.L © alt& utilizare a inventarului E.P.L. este in hipnozi gi sugestibilitatea din studiile lui Furneaux si Pribren. 2.3, Constructia scarilor Primele scari construite pe baza acestui ansamblu de teorii au fost “Maudsley Medical Questionnaire” si “Maudsley Personality Inventary”. Toate au fost bazate pe analize factoriale lungi si repetate cu diferite serii de intretdieri. De asemenea s-a acordat atentie studitlor publicate si de alfi autori, care sunt analizate in cea mai mare parte in lucrarea lui Eysenck “Structure personalitiyii umane". Plecdnd de lastudemti, s-au utilizat diverse grupe de clase mijlocii si de muncitori variabile din punct de vedere al varstei si sewului Numérul total al subiectilor a depagit peste 30.000 iar raporturile publicate so in iucrarea lui Eysenck “Structura personalitagii si masurarea ei” 2.4, Fidelitatea scarilor Existé doud forme de fidelicate a chestionarelor: stabilitatea in repetifie (test - retest) si fidelitatea prin primatii (constanja interna). Prima este mai importanta i in acest caz, la E.P.1.a fost studiatd pe doua arupuri de subiecfi englezi normali, Timpul trecut intre test si retest a fost de aproximativ un an pentru primul grup si now luni pentru cel de-al doilea grup. Fidelitatea este de 84-94 pentru testul complet si 90-97 pentru formele separate, Fidelitagile interne ale scarilor A si B (corelatii intre A si B) au fost obfinue utilizind 1955 de subieeti normali, 210 nevrotici si 90 psihotici, cu formula de corelatie Spearman. Rezultatele sunt, in cazul scérilor combinate, cuprinse intre 74 si 91 2.5, Relafii intre scari Corelajiile intre factorii “E” si “N” sunt mici corelatii negative cuptinse intre -1 si -2 pentru grupele normale gi se pot ridica pand la -4 cu grupele de nevrozi.3. Utilizare si notare Instructiunile de administrare a inventarului . sunt serise in intregime pe fiecare caiet de tntrebati. Ele trebuie sé fie citite cu: glas tare de cAtre examinator in cazul aplicarii probei in grup. In cazul aplicari individuale a inventarului E.P.L. instructiunile vor fi citite in liniste de cAtre subiect. Instructiunile de administrare vor fi citite aga cum sunt ele notate, fri a fi in vreun fel amplificate sau modificate. Cand se termin& proba, trebuie s& se verifice dac& subiect au raspuns la toate intrebarile iar acolo unde lipseste rispunsul se va atrage atenfia c& este absolut necesara rezolvarea tuturor intrebirilor. Cu subiectii orbi sau cu subiectii fird carte se poate proceda la citirea intrebirilor si la notarea raspunsurilor. in aceasta situatie este interzisd prezenta oricdrei alte persoane in sala de examinare cu exceptia examinatorului. fn nici un caz examinatorul nu trebuie s& modifice sensul intrebarii, s amplifice, s4 interpreteze sau si-si dea sfatul cu privire la modul de a raspunde Existé tei erile care permit corectarea celor trei scari pentru ambele forme ale inventarului. in aplicarea grilei pe foaia de raspuns trebuie s& se urmareascd coincidenta simbolului de pe grila cu scara diagnosticata (E, N sau L). Se considera un punct situafia in care “X™ de pe foaia de raspuns apare in cerculetul de pe gri Se insumeaza punetele astfel obtinute pentru fiecare factor, iar rezultatul brut va fi trecut pe foaia de raspuns in locul destinat factorului de personalitate respectiv4. Consemne “Acest chestionar cuprinde intrebari referitoare la modul in care actionati, vi comportati sau ia anumite sentimente ale dumneavoastra Pentru fiecare intrebare, pe fouia de ritspuns, exist un spatiu recervat pentru a raspunde cu “Da” sau “Nu”. incercati si vi hotdragi dact rispunsul “Da” sau “Nu” reprezinté felul dumneavoastra obignuit de a actiona sau de a simi. Dupit aceasta, faceti un “X” in casuta de sub rispunsul care vi se potriveste. Lucrati repede si nu pierdeti mult timp cu nici o fntrebare; not dorim si obtinem prima dumneavoastré reactie sii nu un proces indelungat de gandire, Intregul chestionar nu trebuie sé dureze mai mult de cateva minute. Fiti atenti pentru a nu omite nici una din aceste intrebari. in cazul in care ati gresit, incercuiti raspunsul gresit si facefi un nou “X” sub riispunsul corect. Nu existi réspunsuri bune sau rele, prezentul chestionar nefiind un test de inteligenta sau de aptitudini, ci doar o masurii a felului in care dumneavoastra actionati si simgiti. ‘Acum, incepeti sit lucrati repede. Retineti cit trebuie si raspundeti la fiecare intrebare. Vat dorim succes !”5. Natura scarilor si interpretarea rezultatelor intr-un mod descriptiv, studiile factoriale ale exwaversiunii au dus Ja un tablou care poate fi asemiinator dar nu identic cu cel oferit de catre Jung, in continuare vom gisi descrierea unui “extravertit” tipic si a unui “introvertit” tipic: aceste descrieri pot fi considerate ca puncte extrem idealizate ale unui continu, de care indivi i reali se apropie mai mult sau mai putin. 5.1. Factorul “E” Extraversiune - Introversiune Notele ridicate la factorul “E” sunt semnificative pentru extraversiune. Indivizii care obtin note ridicate au tendinta de a fi expresivi, impulsivi si noninhibati, de a avea numeroase contacte sociale side a lua parte la activitatile grupului Extravertitul tipic - este sociabil, ii plac reuniunile, are multi prieteni, are nevoie de persoane cu care si vorbeascd, nu-i place si citeascd sau si lucteze de unul singur. El caut& emoti tari, fi place riscul, face proiecte, actioneaz sub impulsul momentului si este in genera! un individ impulsiv. fi plac foarte mult glumele, are o replica usoari gi iubeste in general viata. Este lipsit de griji, putin exigent, optimist gi iubeste veselia. Preferd sa rimand in migcare. are tendinta de a fi agresiv si de a-si pierde rapid “sdingele rece”. Nu posedi un mare contro! al sentimentelor sale si nu este mereu: o persoand pe care se poate contIntrovertitul tipic - 2s: introspectiv, mai mult amator de c&rti decat de oameni: este rezervat si e in general un individ linigtit, rezervat, stant chiar si cu prietenii apropiati, intimi. Are teadinja de @ p eved2a, nu se angajeazi cu usurintd, se abtine de la impulsurile de moment N i plac senzatiile tari, este ordonat, calcula: i place 34 aiba o viata bine reglata. is! controleazé sentimentele, rareoti actioneazA intr-un mod agresiv si nu se suparé prea usor. Este demn de confidenta, putin pesimist gi acorda o mare valoare criteriilor etice, 5.2. Factorul “L” Scara de minciuna in inventarul de personalitate E.P.1. a fost inclusd si o scara de minciuna de 18 intrebari, avand rolul de a depista tendinyele de fatada sau de a identifica subiectii care rispund la intimplare, Aceasta seard a fost mai tarziu modificaté si utilizata in inventarul de personalitate M.MP.L Scara, dupa studiile lui Eysenck este “valida, fidela si utila pentru a detecta indivizii care trucheaz raspunsurile in sensul dorit” Nu putem da o regula universal valabild de utilizare a acestei sci, dar se poate afirma ca o nota mai mare de 3 Ia aceast’ scar’ indicd un bua truca} al factorilor “E” si “N", Rezultatele obyinute la acest inventar cu un scor la scara “L” sub 3 trebuie privite cu mare scepticism, iar notele d sunt considerate © limita a acceptirii rezultatelor “E” si 5.3. Factorul “N" Nevrozismul - Stabilitatea Notele ridicate la scara_ sunt indici ai labilitatii emotionale gi hiperveactivitatii. Indivizii care au nowe “N” ridicate au vendinia de e fi emotivi, hiperreactivi, hipersensibili, au dificultiti in a regasi un nivel 0normal dupa sarcini emojionaie. Astfel de subiveti se pling adesea de dereglaci soma e difuze ca: durer! de cap, tulburari digestive, insomnie, dureri dorsale. De asemenee, sunt persoane car2-si fac numeraase eriji sunt anxioase §i prezinté o stare general dezagreabilZ. Astfel de indivizi au predispozitii catre slbur aspectul stresului, ins nu trebuie sé confundam aceste predispozitii cu veritabila depresie nervoasi; un subiect poate s aib& o noté ridicata fa acest factor si totugi se adapteazi adecvat la munca, viata social, sexuala, familie. Trebuie insistat pe faptul e4 aceste scheme descriptive se refer la personalitate sub aspectul sau fenotipic, in timp ce testele experimentale din subcapitolul “Personalitate sips ologie experimental” se refer la aspectul genotipic al personalitiyii. Accasti diferengi intre aspectul comportamental (cel care apare in activitatile cotidiene) aspectul constitutional (fundamentat genetic) al personalitatii a facut obiectul unor discutii detaliate ale lui Eysenck, Factorul “E” se raporteazi la influentele mediului inconjuritor, remareéndu-se c& la nivelul fundamental se gaseste conceptul constitutional al echilibrului “excitagie-inhibigie” care poate bascula intr © directie sau alta, pentru a da naslere la ditectii constitutionale, genotipice, cdtre extra sau introversiune. Comportamentul observat in functie de aceste diferente constitutionale arati cd in interactiunea cu mediul apar diferente descriptive, fenotipice de extra sau introversiune, diferente care se pot masura cu chestionare de tipul probei “E.P. Aceasta diferenya ntre testele de laborator si inventarele de personalitate, mai ascut in raport cu aspectele genotipice 3i fenotipice nlale personalitasii nu are un caracter absolut, inst poate fi wild in diferenjierea categoriilor de instrumente psihologice6. Etaloanele americane gi etaloanele romanesti Etaloanele pentru E.P.L. au fost inifial efectuate pe studentit de le colegiile americane, grupe profesionale si grupe clinice. Etaloaneie pentru studenti (in centile) sunt prezentate in etalonul I, separat pentru formele A si B. Normele pentru forma A sunt fondate pe 1003 cazuri, iar cele pentru forma B pe 239 de studenti examinati in diverse colegii si universitati din .U.A. Etalonul II prezinté etaloanele provizorii fondate pe 236 de cazuri pentru formele & si B combinate Nota in centile a unui individ arata pozitia sa relativa pe scar in raport cu alti membri din grupul de referinta. De exemplu, un individ situat la 76 de centile pe o scar’ data este plasat mai sus decét 76% din grupa considerata. Nota sa nu este depasiti decdt de 24% din indivizii acestei grupe. in general, se poate considera mijlocul grupei situat intre centilele 31 si 70. Indivizii cu note superioare sau inferioare acestor limite vor fi considerati ca find deasupra sau dedesubtul mediei pentru —trasitura-considerata.-Orioum, etaloanele_prezentate trebuieutilizate cu dostuld precautie si chiar se recomanda (avand in vedere usurinta acestui | fapt) stabilirea de etaloane proptii Studiile proprii de adaptare gi reetalonare a probei E.P.l. pentru populatia roméneasca au fost efectuate de etre noi in principal in cadrul laboratoarelor de psihologie a muneii, permifand constituirea de etaloane perfect adecvate populatiei noastre si respectind totodata.specificul statistic al etalonarii americane, Etalonul final este prezentat in LBcontinuarea acestui m tal sub forma etalonului Ill, care poate fi considerat sufici nt de valid sore a fi utilizat in absenta unor etaloane specifice diferitelor domenii de activitate. 6.1, Structura esantionului investigat Din cei 385 de subiecti examinati, 334 (88,05%) sunt de sex masculin gi doer 46 (11,95%) au fost de sex feminin. Disproportia distributiei_subiect lor dup sex se datoreaza specificului profesiunii, activitatea de exploatare a mijloacelor de transport find specific mai mult barbatilor REPREZENTAREA GRAFICA A REPARTITIE! SUBIECTILOR DUPA SEX Percentin ccea ce priveste repartitia dupa varsta, cei 385 de subiecti au varsta cuprinsa intre 23 si 59 de ani cu o medie de 38,68 ani si o abars standard de 7,68 ani. REPREZENTAREA GRAFICA A REPARTITIEL SUBIECTILOR DUPA VARSTA & ol LAM Hoos 2 2 31 33 35 37 90 41 43 de ay do 81 83 85 VIRSTA Se observa cd din acest punct de vedere repartiia subiectilor acoperi o mare varietate de varste, distribuite dupa o curb’ normala in structura esantionului investigat. in ceca ce priveste pregatirea scolar’, 200 de subiecti (51,95%), au doar studié generale, 117 subiceti (30,39%), au pregatire profesionald, iar 68 de subiecti (17,66%) sunt absolventi de liceu.REPREZENTAREA GRAFICA A EPARTITIEL SUBIECTILOR DUPA PREGATIREA SCOLARA $1 PROFESIONALA sTUD Din punct de vedere profesional egantionul investigat a fost compus din 183 conducdtori de tramvai (47,53%), 109 conducitori de troleibuz (28,32%) si 93 de conducatori de autobuz (24,15%). REPREZENTAREA GRAFICA A REPARTITIEL SUBIECTILOR IN FUNCTIE DE PROFESIE 16Direostile modeme de cervetare abordate de eitre noi in simularea computerizati 2 probelor de psihodiagnostic airag atentia _asupra posibilitatii de realizare a unor instrumente autoesalonabile, fapt care elimind aproape complet riscul utilizécii in procedeele de examinare psihologica a unor etaloane inadecvate.7. Etaloanele grupelor de referinta Cercetaree in domeniul educatiei a aratat importanta dimensiunilor extraversiunii gi nevrozismului in rezultatele scolare. In general, in interiorul unor grupuri universitare date, se poate observa c& indivizii care au note mai ridicate la nevrozism si apropiate de polul introversiei la factorul “E”, obtin cele mai bune rezultate. Aceasti constatare poate face din inventarul de personalitate E.P.J. un instrument foarte util in cabinetele de orientare scolara gi profesionala. Pentru uzul clinic si in situatiile in care chestionarul este utilizat in scop diagnostic, poate si se refere la datele normative obtinute plecand de la cadrul clinic gi de la populatia de referinta. Plecand de la datele prezente s-a demonswrat cd bolnavii cu nevroze dinamice (cei ce suferd de anxietate, depresie reactionali, obsesii, fobii) au note ridicate la nevrozism si note sedzute Ia extraversiune (s¢ apropie de polul introversiunii). Psihopatii au note ridicate la nevrozism si la extraversiuneEtalonul £ Casa | ‘Factor de porsonaliate rextat Procenalul Fra [fom = [wre SB] 7 8 so 4 BL tet teseue | cum Dea | 38-8) 92h] ee) 6d | 1000 18 BoM | is [6-17 EE 964 | 7 Wate 1S | 28-31 16 Be | B27 | 1-13 10-42 | 1-11 | 19-23 LB $9 | 8-9 | 618 (a 6-7 | 7 10 a a9 1 67 7-3 (os wt S|! abel 30-31 32-35 36-48Pe scurz, nevroticul introvertit se poate caracteriza ca fiind “deasupra” socializarii, iar cel exwavertit “in” socializare. Isterici tind s& se situeze intre dinamici si normali pe ambele scar Sunt considerati ca fiind mai puyin nevrotici si mai extraverti Pozitia istericilor in aceste doud dimensiuni a fost dezbituta de Segal, Star, Franks si Eysenck. fntr-un studiu al lui Hildebrand, notele la extraversiune au fost comparate pe mai multe grupe de normali si nevrotici. Studiul siu demonstreazi c4 subiectii normali erau mai extravertifi, urmafi in ordine de isterici, apoi de citre nevroticii cu simptomatologie mixté si in final dinamicii. Mai mari diferente semnificative au fost objinute intre istericii de conversiune si anxiosi decat intre isterici si dinamici. Un alt studiu, al lui Eysenck si Cla ge a confirmat opinia diferenjei dintre isterici (nevrotici si extravertiti) si dinamici (nevrotici si introvertit) Rezumand, putem spune c4 un echilibru de mijloc pare a fi asociat cu notele scizute la nevrozism si notele de mijloc si deasupra mediei la extraversiune.8. Anexa 1 Interpretarea testului Eysenck Forma “A” 1 Factorul “E" » - pani la 10 ~intre 11 si 16 - peste 17 introvertiyi ambiverti xtravertiti = stabilitate sine 125124 =nevrozism 3. Factorul “L": pana la2 = probi valida ~intre 3 gi4 = rezera = peste 5 = probi trucata9. Anexa 2 Grila de buzd pentru forma A $i B Factorul de personalitate opm Nu ape Da Xx “N” X x xX “NP ou eNP < | ><] 20 *3 “| | Factorul “E” are 24 de itemi pentru fiecare forma; Factorul “L” are 9 itemi pentru fiecare forma, Factorul “N” are 24 de itemi pentru fiecare forma.10. Cuprinsul INTRODUCERE. . DEZVOLTAREA INVENTARULU] & FUNDAMENTUL TEORETIC GENERAL. aa PERSONALITATE $1 PSIHOLOGIE EXPERIMENTALA CONSTRUCTIA SCARILOR .. 2.4, FIDELITATEA SCARILOR 2.5. RELATH INTRE SCARI . UTILIZARE SI NOTARE.. Bu » ana 4 CONSEMNE. ATURA SCARILOR $1 INTERPRETAREA REZULTATELOR9 1, FACTORUL EXTRAVERSIUNE - INTROVERSIUNE i 2. FACTORUL.“L” SCARA DE MINCIUNA... 10 5.3. FACTORUL “N" NEVROZISMUL - STABILITATE LO a ETALOANELE AMERICANE SI ETALOANELE ROMANESTII3 6.1. STRUCTURA ESANTIONULUI INVESTIGAT 1.0 . ETALOANELE GRUPELOR DE REFERINTA = 8. ANEXA 10. CUPRINSUL.Caiet de intrebari pentru chestionarul EPL Forma “A” 0a vi comgoray su le 8 chestiorar cuprinde invebar imenxo ale dummeaveasta | Pentr= Hecate in spas, iy spatia razervat pensu 9 rispunde cu “Da” sax “ie Inoeteai decd riepansul "Du cprezints elu! durmeavoasta abignuit de 2 actiona sav de » sim: Dp aceasta, faceti un “X" ir casste én drepulraspunsuhi care | vise pornvepe Luerat, regede si ne plerdei molt timp cu niet © trivebare: na! dorim sf objinem prima duraieavoastd r2actie si nu un proces indelungat Ge gncire. Imreaul cheswoner nu trebuie 58 dureze ana mult de eiteva minute. Fifi atenit pentru a nu emite nic una din aveste intr | aspunsul gteyit 5 faceti un nou *X" sub spunse corect. "Na exist rispunsuribune sau rele, prezentul chestionar nefind un test de intligenta sau de apciudini, i doar o masurafelulut tn care dumneavoastre ationati st simi ‘eum, ineepeti slucrai repede. Retineti c& tebuie 58 raspundet la Fecae inrebare, ir, fa cazl in care ai sre, incereit Va dori succes! | po ais 1_ | Aveti adesea doringa de a wai emofi puternice? 7 | Avefi in mod freevent nevoie de prieteni injelegatori care si vii consoleze? 3___ De obicei sunteli nepasttor? 4 [Va este foarte penibil si suportari un refuz? ‘Stati sf va gindiji inainte de a intzeprinde ceva? & | Dacd vA angajafi sf faceti un [ueru, va {ineli mereu promisiunea Piri a fine cont de necazurile pe care le puteti avea? 7_| Vi se schimba deseori dispozitia? &_ Actionati si vorbiti rapid, fara sa va gandifi? 9 Vise intimpla deseor sa fiti “neferieit™ fara un motiv serio 10 | Afi face orice cand sunteti pus la ambitie? TI) Va simfifi dintr-odaté timid cand trebuie s& iniraji in vorba eu o persoand necunoseuté care va atrage’ 12 | Vise intampla in diverse ocazii si va pierdeti calmul si sa va enervati? 13 | Actionati deseori éupa inspiratia de moment? 14 | Vi se intampla deseori si fiti necajit de lucruri pe care z-ar trebui sa le facet! sau si le spuncti? 15 | Preferati in general tovardsia cArtilor decat a oamenilor? 16 | Va sinwifi cu upurinr’ jignit? 17 | Va place mult si testi in orag? 18 | Vise intampla s& aveti gdnduri si idei care nu: v-ar place s& fie cunoscute de alte persoane? 19 imfifi uneori piin de energie. iar alteori apatic, abjuut? 7 {20 | Preferati si aveti_prieteni_putini dar alesi? SEEEEEEEEE EE | Averi obiceiul de a visa cu ochii deschisi? | [Daca cineva striga la durneavoastra fi rispundeti pe asclasi ton?Vi ineearea deseori sentimente de vinovatie? Se poate spune exemplu? La o petrecere putefi si va distrat: foarte bine? ‘Credefi despre dumeavoastra et suntet: o persoand incordard gi cu e sensibiltate excesiva? ‘Stunteti considerat un om plin de viakl? ‘Dupé ce afi realizat un jucru important ramineli cu bine? - ian ‘Cand suntetiou alte persoane. raméneti maioritatea timpului ticut? 30, Vise intimpld cateodata sA barfiti? |'31__Aveti noaptea ginduri care va impiedica s4 dormit!? 52, | Dacé aveti nevoie de o lamutize, preferagi s-o cdutafi mai degraba intr-o carte decat | s intrebati pe cineva? 35_[ Aveti palpitait sau batt de inimi? 34_ | Va place o munca unde se cere multi atentie? 3 joen si 2a poate fi dat ca modul dumneavoastra de a tri npresia e& [ali putut face mai ‘Aveti erize de remurituri sau frisoane”” 5 6 [ Ali declara fntofdeauna la vam tot ce avefi chiar dact at sti ch ou vet prins? 37 | Va displace sé fui intr-un grup de oameni care-si fac farse? (8 [ Suntepi cu ugurinta iritabil? a ‘| Vi plac situatile in care trebuie sa ve actioneze rapid? “40 | Sunteti tulburat de ideea unor Iueruri ingrozitoare care vi ar putea intémpla? 41_] Sunteti lent si nepasator in felul dumneavoastra de a vimigea? 2 | Vi sa itamplat vreodaté 43 | Aveti multe eogmaruri? Va place atat de mult si vorbigi cu cineva i necunoscute? 5_| Aveti junghiuri si dureri? 46 | AGi fi foarte nefercit daca majoritatea timpului_v-ar lipsi o companie numeroass? 47 | Va considerati o persoand nervoasa? | “48 | Dintre toti oamenii pe care-i cunoasiefi sunt unii care va sunt in mod clarantipatc 49, | Credeti cé aveti suficienta incredere in dumneavoastra? ntdrZiati la o intalnire sau la serviciu” =] ‘adresati§) unei persoane jt cand cineva va critica pe dumneavoastré sau munca dumneavoastré? Si_| Va este greu sf va distrari cfectiv la 0 petrecere?” | 52. | Aveti deseori sentimente de inferioritate? 33 | Puteti cu usurinth sa antrenati o petrecere in_gencral plicticoasa? $4_[ Vise intimpla edteodaté sé vorbigi despre lueruri despre care nu sii nimic? t 33_| Va faceri griji legate de sindtatea dumneavoastra” 36 | Va place si facoti farse altora” 57_| Suferiti de insomnii?¢ intrebiiri pentru chestionarul EPL Forma “B™ ‘Aces chestonar euprinde anu Sessimente ale durmneaoas \ Penur fieearintrshare. pe foaia de raspuns, eist® um spasiurezervat pent “Da” sav “Nu”, incercat 4 \A hotdedi cacdriseunsul “Da” sau “Ni” reprezne flul dumneavoas oignut de 2 actiona sau de asim, upd aczast, face un “Xin cAsuta dnd Vise potriveste LLucrayi repede ji ne pierdeti mule cmp cu nied o fnesbare: noi dori si adyiner: prime tumneavoasré eacrie 51 un proces indelunga: de gine, fawegulchestionar nu webuie 38 durszz| mat mol: de cateva minute Fit ateni pentru a mu omite nici una din acest: ispunsul gresit i faceri un nou *X" sub rispunsulcorect, ‘Nu exist rasponsuri oune sau rele. prezentul ctestionar ms aptitudin, ef doar o masurd a felului in care dumneavoastré action irebtc. in exzul i care a greg. incersuit xd un test de ineizent2 sas de simi ‘Acum, ineepet si luerayi repede, Retinet ef trebuie sf réspundei la lecareintredar: Ya dorio succes ! Wit place oa in jurul dumneavoastra si fic agitatie si migeare? Aveli deseori impresia c4 dort ceva fara a sti precis ce? ‘Avett ugurintd in replic atunei cénd vorbii cu cineva? 7 simi edleodatd fericit, citeodati trist fird un motiv anume? ‘Stai de objcei mai retras a petreceri si reuniuni? a Tn copilirie ficeati intotdeauna ceea ce vi se spunea sf Taceti, imediat ji Fark comentarii? 7_[ Sunteti cfteodata imbufnat? 8 | Cand sunieti antrenat inte-o cearté preferayi mai degraba Si argumentati pan ia capa decit sf pastrati ticere sperdind ca Iucrurile se vor aranja? 9 | Va imbuinari repede? 10 | Va place societatea? 11_[ Avefi frecvent insomnii din cauza grijilor? 13_| Credeti c& sunteti un om care ia lucrurile wor? 14_| Vise intémpla frecvent s4 vi hotaréti prea tarziu? 15 | Va place sf lucrati singur? 16 | VA simiiti freevent plictisit si obosit fara un motiv serios? Radeti citeodata cénd auziti o glumi obscend? 19 | Va simgiti sarul de woate? 20_| Va simtiti incomo¢ in hainele care nu sunt de wate zilele? 21 | Sumeti atent eu greu arunci cnd trebuie s4 va concentratiserios asuora unui lueru? Puteri si va formulati repede gindurile? | Raméneji deseori dus pe ginduri? ‘Nu avefi nici un fel de prejudecati? Vi plac lursele grosolane”Vi ganditt freevent la tre 27_| Va plac foarte mult minedrurile bune? wal dumneavoastra? 28_| Cand sunteti suparat simiti nevoia si facesi confidenge cuiva? 29_| V-ar displace s& vindeti obiectz in scop de binefacere sav sf Zacet chete? 30_| Vise intampia uneori si va [2udaii putin? 31_| Sumieti sugestibili fora de anumite subiecte Preferati s& stati acasa singur in loc s& mergeri la o petrevere plictsitoa 2 Intmpia cdteodata si fit: atic de agitat incd sa nu pateti sta prez multé vreme pe seat”? | Vi place sf prevedefitotul cu melt ump inainte? a ‘Aveti ameteli? Raspundeti intotdeauna la o serisoare adresats personal durmneavoastra cat mai repedte posibil dupa citizea ei? 37 | De obicei putetirezolva prol discutandu-le cu alti? FE | Vise taic vreodata respirafia find s& fi facut o munca grea? nele mai bine gandindu-va la ele singur decat | 39 | Suntefi o persoand mai putin exigent®, rareori deranjata de doringa de a face tow! impecabil? | Suferiti de nervi? AL | Preferafi mai degraba si Taceyi planuri decal si actionay? 2 | Vise intdmpla cdteodat’ sé amanaii pe maine ceea ce twebuia si facet azi? 43 | Va simtitinelinislt in ascensoure, wenuri, tunele? “44_ [in prietenii noi. dumneavoastré faceti prinmul pas’? 45 | Avefi dureri de cap violente? 46 LAveli fn general impresia cd lucrurile se vor aranja intram fel sau altel? 47_| Seara adormiji greu? -48_| Spunefi cdteodata minciuni? 49 | Rostifi cateodata primul lueru care va vine in minte? 50 | Va neciifi prea multé vreme dupiio intémplare neplacutd? 1 | Pastrati de obica’ distanta fata de cellalti eu exceptia prietenilor intimi?, | Tnitafi des in incurcituri din cauz ch actionali Prd si va ginditi? Vi place sa faceti glume si si povestifi anecdote prietenilor? i gligali decit si pierdes!? ‘Vi simuiti des intimidat in prezenta superiorilor? Cand sansele sunt impotriva dumneavoastrd suntefi in general de parere cd meritd st riscati? Sunteti foarte nelinigtit inaintea unui eveniment important?tA Foaie de rspunsuri pentru chestionaru! E.P.I. Numele si prenumele: Data examinarii IData — nasterii |Sexul: sinha | Adresa: inlelat |Forma (A sau B): | [Institutia: | | Faetorul“E” : Nota standai Factorul “L” : Nota standat Factorul “N” : Nota brut: Nota standard: Nr. | Da Nu | Nr. | Da Nu | Nr. Da__Nu |» MO Ol¥/O Of*(COO 2 jan. 32. alc OO MCOP*Oo*oo | BID ODIFIC O|F OOF JOO} HOO FICO|*|OO *\O CO} | | as - | BIO O1™®IO O]¥1O O]# 10 OC! IO OI*|Ool;*|oo|*"|oo IO OFFIC O;# |OO}#/OO 8. 23. 38. 53. OOFICO;*JOoOF|oo ® oo #IDO 39, ool*loo PMHOOFOO/#|OO/s/OO Ho ol*|o O|*/OO]*]OO Oo BIO OID OZ |Oo0|*JOO BID O/®#IO Ol ® | CO O} amarante | 1 Pees ssonale cerue ia Ml O}*® 10. O!*|O O} “maaan” | BS Owl 5 #1 SO) Henne jsic OO0.*#|COGrita EPI pentru factorul “L” Nr] Da Nu | Nr.| Da Nu | Nr. | Da No | Nr Da pal 16. | 31. 16. | | , | 2 17. | 32. 47. | j | 3. . | . i 8 a\® | 48, | | 4] | 19. 34. 9. | | | 20. 33, 50. Cates 2, ID si. a 2 37. 52, 8. 2. 38. 53. | 9 24, 39, 34, | | | © 10. 25, | 40, 55. | i 26. A | 3 | | 12, Oo! a. O|* 13. | 28, 43. selon de con t 14. | 29, 44. | | | Miseiana | 15, 30. 48, | a Ls a a c 8 Factonal de personaliate Nevrozise © 2. 43. 44, 4 oS 28. ) 23. © 29. O 14 15.Grila EPi pentru factorul “E” Nel Da Nu | Nn Da Nut Nr Da Nu | Nr | Da Nu L ® | 16. ch ; 46. jO 2 wig 2, oO! 4. | ni ® 3 olf 210 18. 33. | a8 | | 4 | fi i; y) 91D 9. | 34 @ |e 3. ge) oO} 30. | | i | 6 Bi, | 36. 31. 1 2. |© | 37. S 32. | | 8. 2B. | 38. 53, fo) | 9. 24. 39. | 3. | (seeea| e | 10. 25, }O 40. 55. | | i. 26. | At 56. ' | o \O | | 2. a. | a. 57. | i |) SP | | | THis: | © aa ia. | Fam te pro | | : | Exiraversiune at 2. Do ua | ®@ tee Last 30. | as. | | | 48. | eco PYTavel Peper Kove ion £.P.1, — popuiayie masculiné (esantion romanese 298 subizeti) E [__NOTA STANDARD a Etalon E.P.1 — populatie ferninind (esantion roménese ~ 152 subiecti) coe! NOTASTANDARD [| __] 19-24 9 | a 17-18 8 i 13-16 7 ic 2-14 6 1 1O- 1 = g-9 4 7 3 i T-6 2 | = (peepee eee 1 | ba e284 36 4 SCALA L: 6-DA, 12-NU, 18-NU, 24-DA, JO-NU, gps 42-NU, 48-NU, 54-DA. Neit, (8, 2S che oF PALA E: |-DA, 3-DA, 5-NU, DA, 10-DA, 13-DA, 15-NU, 17-DA, 20-NU. 22-DA, 25-DA, 27-DA, 29-NU, 32-NU, 34-NU, 37-NU, 39-DA, 41-NU, 44-DA, 46-DA, 49-DA, S1-NU, 53-DA, 56-DA. SCALA N: TOATE DA. Se acorda tun punct pentru fiecare réspuns care corespunde scalslor. Pontru scala L se ‘considera o minciund ineepdnd de ia sume 3 (varianta francezd)-t (varianta roméneasca}, ‘ceea ce insemndl o exagerare in special la scala N, care standard trebuie sé fie diminuaté. Sumele brute de pe sclalele E si N se raporteazd la etalon.