Vous êtes sur la page 1sur 491

PATRU NUMERE PE AN

II

PENTRU

REFORMA

ORGAN AL

SOCIAL

DIRECTOR

D. GUSTI

NUMERELE

EDITURA

INSTITUTUL SOCIAL

www.dacoromanica.ro

STUDII:

PROBLEMA FEDERATIEI STATELOR EUROPENE, de DIMITRIE

GUSTI, profesor universitar, membru al

ANEXE:

L NOTE PENTRU

BIBLIOGRAFIE

A PROBLEMEI PAN-

EUROPENE, de ROMULUS COTARU

DOCUMENTS RELATIFS A L'ORGANISATION D'UN RÉGIME

EUROPÉENNE

REFLEXIONS ET SOUVENIRS SUR LA STABILISATION DU' FRANC,

D'UNION

de ROGER AUBOIN,

tehnic pe

DIE MITWIRKUNG DER NOTENBANKEN

B-ca Nationald a

OKONOMISCHEN

WIEDERAUFBAU NACH DEM KRIEdE,

de

HJALMAR

SCHACHT,

LA NOTION DE LA

al

ET PRIMITIVE DANS L'EXPLI-

CATION DES FAITS SOCIAUX, de GASTON

profesor

de sociologic la

din Bordeaux

SOCIOLOGIE ET ÉCONOMIE SOCIALE DES POPULATIONS RURALES

de G. L. DUPRAT,

general al

de sociologie la

din Geneva,

international de sociologie

23

51

92

103

THE CONTRIBUTION OF PROFESSOR HOBHOUSE TO PHILOSOPHY

AND SOCIOLOGY de MORRIS GINSBERG,

la Universitatea din Londra

PROBLEMA SISTEMATIZARII ORA*ELOR IN

de sociologie

de

MARCU, membru

consiciului. tehnic superior

CONTRIBUTH LA PROBLEMA

SATULUI NEREJ II, de

HENRI H. STAHL

ARHIVA DOCUMENTARA:

173

20

SELECTIA PROFESIONALÁ, de Dr. A. STOCKER, din

al Muncii

SOCIALM CA OBIECT DE PREOCUPARE

IN UNIVERSI-

TATTLE GERMANE, de TRAIAN HERSENI

III. MISCAREA IDEILOR:

ASPECTELE FUNDAMENTALE ALE

LUI LÉON DUGUIT,

de E. A. POULOPOL, doctor

drept, referent al Consiliului Legislativ.

IV. RECENZII:

MIHAIL MANOILESCO: Théorie du protectioniime

(G.

d-lui MIHAIL MANOILESCU

et

de l'échange international

Replica d-lui G.

GERHARD VON MUTIUS: Wont, Wert, Gemeinschaft (N. Bagdasar)

HENRI TRUCHY: Cours d'économie

Pl. Cotaru)

263

38 307

328

334

338

PENTRU

SOCIALA

www.dacoromanica.ro

JAMES

SHOTWELL: War as an

of national

in The Pact of Paris

Romulus Cotaru)

DAVID MITRANY: The Land and the peasant in Rumania

ANDREI RADULESCU:

fonti

diritto civile e commerciale

and

renunciation

Romeno

.

E.

Poulopol)

 

orientarea

(Const.

Georgiade)

ALEXANDRE RALLY et

(N. Georgescu-Tistu)

N.

tPsiho-tehnica

RALLY: Bibliographie franco-

Germania

Dr. H. SPRENG:

Selection professionelle et son utilité sociale (Const. Georgiade)

GEORGES DUPLAT:

Le Journal*. La

vie juridique,

les

responsabilites

le droit de

(E. A. Poulopol)

FOURGEAUD: Du code individualiste au droit syndical

Victor Godeanu)

FLORENCE WILSON: The Origins of the Ligue Covenant

Romulus Cotaru).

MAUNIER: Essai sur les groupements

(G. Vladescu-Rdcoasa).

.

.

.

 

,

EDGAR ZILSEL: Die Entstehung des

T. Vianu)

V.

Colaborarea

bancilor

de

emisiune

la

Schacht Hobhouse la

Cristina

ref acerea economica de dupd

de dr

sociologie, de Morris Ginsberg (tr

Inaugurarea Muzeului Sociologic al

M4carea cooperatistd

universitard

Draguf

Prima

interbalcanicd, de G. Vládescu-Rac,oasa

.

A so-a sesiune ordinard a

Chestiuni economice la Geneva, de

Naliunilor, de Richard

A.

Congresul international de drept

din

dé AL Costin

Congres de Sociologie

Al patrulea Congres international de Sociologie

Al doilea Congres Congresul international de

Congresul general al profesorilor de geografte

germane de Sociologie

de drept penal dela

(E. A. P )

Congresul

de chimie

Congresul

de hidrologie

climatologie

 

Romdnia

expozilia internationald de igiend, Dresda

(cu 3

de Ale-

parlamentard

a

Conferinia

fluviale ale Europei

.

.

Expozitia internationald din Barcelona

5929,

Emil Riegler-Dinu.

.

.

Thomas Mann (Premiul Nobel), de T. Vianu

 

Necrolog: Jean Brunhes, de

VI. BULETINUL INSTITUTULUI SOCIAL

VII. BULETINUL BIBLIOGRAFIC

Economie

anul 1929, de Pl. Cotaru

VIII. BULETINUL SÄLII DE

$1

PENTRU

www.dacoromanica.ro

34.3

349

350

353

355

357

363

36+

367

369

385

389

403

405

413

418

421'

423

423.

424

428

42&

432

434

436.

PROBLEMA FEDERATIEI

STATELOR

DIMITRIE GUSTI

PRINSUL:

economice

Problema Europei:

politice - Basarabia,

deosebite rdnduri

Europei

cum este

de paneuropeanul Coudenhove-

federatie ». 4. Exemple

of Nations,

d-lui A.

de

nici bloc continental.

Sociologia Europei, - Me-

Memoranduluin

Kalergi ; unirea Statelor europene este

ea s'a infdptuit

de federalism:

State. 5. Planul Paneuropean ald-luiCoudenhove-Kalergi. 6.

7. Societatea Natiunilor

Suveranitatea

toda de lucru: studii

2. Unirea acestor State

de

cursul istoriei. 3.

federal, The

Federatia europeand. 8. Nici

morald

*? ro.

organe speciale. 12. Primirea

psihologia

a timpului. 13. Program pentru o

CICLUL de prelegeri din acest an, orgaiiizat de Institutul Social

asupra experientei politice

a 25-a

sociale contirnporane, se

In 25 de Durninici consecutive, 25 de conferentiari,

perindat

fata D-voastrá pentru a

talent

s'au

ale timpului.

Am putut constatk din audierea acestor prelegeri, care se vor publica

volum special,c6 träim

%cut

päcii, dau Europei Am avut prilejul

cum sunt

de

repezi transformári politice. Am

orientarea

ne

directia fortelor istorice noui, care, dela incheierea

unui laborator, unde se

o

notiuni curente, prea curente,

Statelor de astázi,

seama de valoarea

libertate, egalitate, democratie, dictaturk parlament,

viata

cum au apärut sub forme concrete in

am ajuns la incheierea

termeni trebuiesc revizuiti.

Aveam intentia in

prelegere sä reconstituim tabloul sintetic al

desprins din cercetarea ciale europene contimporane.

ce

a

politice

(r) Prelegere publica de Incheiere

Memorandul*

Experienta

Briand a

revizuirea textului de

fost rostit atunci.

organizat de Institutul Social

notele stenografice,

politici

care se publick

1930.

Evenimeutele ulterioare nu au %cut

la

cum a

Anexele cuprind:

r. o bibliografie sistematic6 a problemelor de uniune

2. textul integral al Memorandului, cu cele mai importante räspunsuri din partea

europene.

Pederatia

europene

problema

vreme a

publice luminate române§ti publicand aceste Anexe.

studiului,

a timpului, menitá pentru

facem un serviciu

PENTRU

REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro

GUSTI:

Coudenhove-Kalergi,

eminentul

promotor al

Paneuropene

care fusese invitat de noi

nostru regret a fost impiedecat a vorbi in ziva ce i se fixase, cáci

vorbeascg

despre Paneuropa, spre marele

atunci Congresul Paneuropean la Berlin. Deoarece

pe care o

tase nu puteä lipsi din ciclul nostru, am primit eu sarcina grea de a-1 suplini. E o

ingratá de a fi trebuit

improvizez,

ultimul moment, o conferintá

specialistului de o reputatie

incercarea mea are desigur

temerar.

vorbi totus,

observator

al evenimentelor timpului,

deoarececred

nu

fi o mai

incheiere a ciclului_intereuropean din

acest an decât tocmai o

republican in Franta,

tratând despre Statele Unite ale Europei.

acesta am

cunostintä

Ideologia fascistä, Democratia

Vitalitatea regimului

a Angliei,

Republica Germaniei, Democratia Statelor Unite ale Americii, Sovietele in doc-

actiune, Mica Intelegere, Noua Turcie, Polonia

Bulgaria de

Republica socialistä a Austriei, Democratia cehoslovacg, Democratia

nordice, Democratia integralä a

dictatorial din Portugalia,

Iugoslavia,

monetará

Stabilizarea

francezá,

economic al Statelor Unite europene, Opera

 

a

Natiunilor, Panamerica, Biuroul International al Muncii,

a

sele conferinte asupra presedintelui Masaryk ;

prin urmare am

 

cu fiecare Stat

parte, se impune intrebarea: care

fie

raporturile.

dintre ele, ar fi

Cu alte cuvinte,

o

a

avem State

laolaltä?

popoare europene, putem oare vorbi de o

Aceasta este problema. Este problema Europei.

Europa nu este un termen corespunzgtor unei notiuni

geografice.

Geografia

existenta

continent al Europei, care apare ca o

gire

a

nentul asiatic. Dar

a ansamblului de insule

peninsule ce terminá conti-

nu existi un continent propriu zis natural al Europei,

cum este, bunäoarä, continentul

Europa este

un continent

creatie

spiritualg, o splendidg manifestare de vointá

gândire. Europa nu

deci

un teritoriu, ci o idee social-spiritualg., este societatea popoarelor europene, care,

pe

antice

a creat

civilizatie, gloria rasei albe

a

Europa este o idee

activista, culminând

creatiile

aplicgrile

care

absorb celelalte

umane.

Se vorbeste

multä

de o

a culturii europene.

la dialoguri

asiaticul Tagore

spiritual Kayserling

europeanul Guénon, intre scolasticul Massis,

nu

nobilul european Romain

uitat din

a vorbit de

societate Nietzsche, care,

decadentá a culturii europene

violenta de limbaj lui cuno--

a profetizat pe acel faimos

supraom, pe

sintetic, adic

pe

european ».

nu exagergm! Când

caoarele destinelor omenirii

o

o

nu se poate

europeang, care

de o

condu-

a culturii europene.

ARHIVA PENTRU $TIINTA

2

www.dacoromanica.ro

.

a se

fenomenul

de ea

este interesant din

hegemonia ei

de

punct de vedere. Europa

acum este discutat

discu-

tabilá ; pentru

oará celelalte continente se pun inaintea ei ca

Expansiunea americank

poarelor islame atre o conceptie mai

popoarelor de rasá galbenk evolutia

a

publice, sunt ratiuni care

impun

europene un examen sever. Cáci Europa nu e numai

primejdie

a pierde suprematia ei

lume, ci un lucru mutt mai pretios,

Inteadevár, nu mai e un secret pentru nimeni astäzi, faptul

independenta!

Europa a devenit

din subject,

al politicü mondiale. In timp ce problemele americane se rezolvá

State americane, chestiunile europene dimpotrivk din ce

ce mai mutt, sunt rezolvite prin solutiile date de Statele americane, la Geneva ca

aiurea. Pentru observatorul

numai prin mijloace

politica

a nu se mai face

Eu-

ropa,

istoria lumii nu mai este istoria Europei.

Europa ; mâine, mai tare

continentul

cateva date statistice care indeamná la

America e mai tare

va fi poate Asia.

serioase asupra situatiei

Europei

Monaco, San Marino,Lichtenstein

mondialk Cele 27 de State ale Europei,

la un

teritoriile

au o populatie de 300.342.000

locuitori pe o suprafatä de 4.854000 kmp.,

timp ce Statele americane au o

de 209.000.000 pe o

de 32.500.000 kmp., Asia de Est, de 11.780.000 kmp., Confederatia

520.000.000 locuitori, pe o

Britanica 464.000.000 pe 39.300.000

23.400.000 kmp.

Europa este deci, ca numär de locuitori extra-european& se uneste in puternice federatii politice

ca

a

150.000.000 pe

In timp ce

economice,

ropa rámâne permanent sfâsiatä

27 de State, cele mai multe rivale

ele

Dar la aceste considerátii trebuie

gravk

mai adaog

douä, de naturä foarte

consideratii economice. Europa se aflä in

decadent&

Aceasta o auzim pe toate

in toate pärtile. Europa este amenintatá de

; productia

este haotick consumatia ei haotick repartizarea

produselor haotick

precedent. Dead consecintele:

tárile

agricole

cele industriale este

afark un sälbatec protectionism

comercial,

de

o o jale nespusk o scumpete extraordinarä

lucru.

Iatk spre pildk ce spune

Bank

Disconto-Gesellschaft

In Germania, la

raport pe

1929,

la 1.985.000, in 1928 el a fost de 1.830.000,

Aprilie 1930) a sporit la 2.650.000 ».

directia lui « Deutsche

celor lipsiti de lucru se

la redactarea prezentului raport

De sigur cá

numärul lipsitilor de lucru trece acolo de 3 milioane ;

peste

milioane.

de aceastá situatie se fac sfortári uriase pentru

rationalizarea productiei, concentrarea intreprinderilor comerciale

financiare

pe toate tár&murile: al

zahärului, materiilor colorante, metalurgiei, etc.

ARNIVA PENTRU

REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro

Eram la Berlin, anul trecut,

putut

de fuziunea Deutsche Bank cu

Disconto

mai mari bänci din

necesitatea

GUSTI: PROBLMA

personal enorma senzatie

Gesellschaft.

fuzioneze ca

din cele

poatá exista. In

Cehoslovacia de asemenea au fuzionat 6o de

 

in Italia

ultimul timp

toate

textile au

la

;

cum se

Austria, Boden-

Kreditanstalt a fuzionat cu Oesterreichischer Kreditanstalt,

este

de disperatä

mai departe.

Dar toate aceste másuri sunt din nenorocire paliative. Situatia pentru Europa

Stresemann, in timpul negocierilor asupra planului

Young, a acuzat cu

State le Unite,

voiesc

Europa.

Europa e de

Aceasta este situatia

Dar la consideratiile economice se

situatia politica,

mai

nu ne facem iluzie.

Europa,

apare ca

posibil, ba,

cum este ea

constituita, un

chiar ca ceva inevitabil.

ca

de

Europa este

in patru grupuri: grupul francez, care

grupuri de aliante,

anume de

Franta, Belgia, Mica

Polonia ; grupul italian,

Italia, Ungaria, Albania

eventual Turcia,

Bulgaria, Grecia

Spania; grupul german: mister!

al patrulea, grupul rus, care

permanent o

f

amenintare.

Dar mai gray este faptul

de

o Alsacie-Lorena,

astázi sunt vreo douasprezece

pe teritoriul

dintre Germania

Italia, pe de o parte, Rusia pe de

parte, este

zona vulcanica

rás-

greco-turc ; la 1912

ruso-polonez. Ei bine,

tualitati rasboinice: Memel, Wilna, Danzig cu coridorul, Silezia de sus, Ucraina de

Vest, Boemia, Ungaria, Tirolul de Sud, regiunile Italo-Jugoslave, Albania, Ma-

cedonia, problema Anschlussuhii

a Europei, care, dealtfel,

dela 1871 a fost prilej de izbucnire a tot felul

mondial

regiune o

boaie: la 1877 räsboiul ruso-turc; la 1885 rásboiul

balcanic ; la 1914

avem

a. m. d.

; la 1897 rásboiul

la 1920

retortá de vir-

Printre aceste puncte nevralgice se

a se trece

Basarabia.

Opinia

de nedrepte

trebuie

dea seama de gravitatea discutiilor

false, asupra acestei chestii, pentru

definitiv

Cu deosebitá uimire cetim,

una din

d-lui

Kalergi (Pan Europa, pag. 148)

Basarabia este

ca o Alsacie-Lorena a

Europei. Rusia nu ar recunoa*te,

acest autor,

granita Prutului ca fron-

deci

considera Basarabia ca

iar nu

d-1 Coudenhove-Kalergi spune:

Rusia

timp

privire la Basarabia, aceasta

deosebiri de

cea mai mare

intre

mai

primejdie pentru pacea europeana

Primejdie, pentruce? Pentruck zice d-sa:

Zilnic pot trece Nistrul trupe

pentru a

practic pretentiile

teoretice. Rezultatul ar fi un rásboiu ruso-

care probabil s'ar extinde asupra Balcanului, Poloniei

Europei Centrale ».

Apoi,

drumul fantezie, tot d-sa

ocupe Basarabia, Polonia

fi fortatá

astfel:

Indatá ce Rusia ar

declare rásboiu

in

PENTRU $TIINTA

SOCIALA

4

www.dacoromanica.ro

STATELOR EUROPENE

desfäsurarea acestui

foarte probabil ocupat de voluntari germani. Consecinta ar fi un ultimatum francez

insurgentilor. Sub presiunea opiniei

rásboin

publice, oricare guvern german va

european *.

Rusia va

coridorul Varsoviei, acest

aceasta. Rezultatul va fi un

va fi

adresat Germaniei, care va pretinde

ce

credeti

d-1 Kalergi? Solutia este foarte interesantä:

Pentrucä nici România, nici Rusia nu pot

la Basarabia

pentrucä.

puterile au oarecare drepturi asupra ei, reglementarea

nu este

posibilá

pe cale de compromis,

cadrul Paneuropei:

se revinä asupra

granitei dela 1878, care da Rusiei nordul

sudul. Ca

pentru Basa-

labia de sud ori România ar

renunte la tezaurul pierdut

Rusia,

ocazia

räsboiului, ori s'ar da o despAgubire Rusiei, printr'un credit international. Chiar

un astfel de sacrificiu ar fi mai ieftin pentru Europa,

ce

ani

primejdia de räsboiu,

Dar ceeace este mai surprinzAtor - fiindcá, vedeti, mergem din uimire

uimire,

este

ei, foarte ingenioasä. :

ea, la rândul

In astfel de imprejurári Paneuropa poate interveni pentru regularea chestiunii

frontiera

partea nordicá a

a pierde ceva din pre-

un echivalent pentru pacea

cum motiveazá d-1 Kalergi

favoarea

dar

solutie. Motivarea este

atunci nu poate

Basarabiei,

iar nu a Nistrului. Marea putere, Japonia, a

pentru ea,

nu-i

insulei Sachalin, de o importantá

ei, pentrucá

bogatä

prietenia cu Rusia ».

Ded, spune

Kalergi,

Japonia, care este o mare putere, n'a gásit

o de prestigiu

renunte la nordul insulei Sachalin, de ce

este

n'ar

la nordul Basarabiei ?

ne dea voie d-1 Kalergi sá nu

apelul ce

face. V'am adus la

numal pentru a

mai

nu putem räspunde la

stranie opinie asupra Basarabiei

un exemplu, la multele pe care le cunoasteti,

de

d-sale

de

cum sunt informati sträinii, chiar aceia cari se simt chemati a

Europa, asupra problemelor noastre vitale, istorice, nationale

de Stat. Gânditi-vä

lipsä de nordul insulei Sachalin

a istoriei, ca

a situatiei de fapt, pentru a

nordul Basarabiei !

aceasta este situatia,

.

care se

Europa,

atunci ce este de fäcut

are ea la

ori politice ?

ca

ce face Europa? Care sunt instrumentele pe care le

preintâmpine

eventuale catastrofe economice

regulat conferinte inter-

In domeniul economic, Europa a convocat

nationale. Dar,

cum se

conferinta economich internationalä provo-

catä la

de d-lLoucheur la Geneva,

conferinta. internationalá de armistitiu

vamal, ca

toate celelalte, care au urmat,

dat nici

rezultat practic ; Con-

gresde- s'au

5

la simple deziderate, la exprimdri de

de bunävointe

bune intentii,

atât.

www.dacoromanica.ro

propuneri, la

REFORMA

STUDII

DIMITRIE GUSTI: PROBLEMA

In domeniul politic,

telor, de multe ori

se

retorte

negocierile directe

vechiul sistem al

care se pregAtesc conflictele viitoare, Europa

creat trei instrumente pacifice.

Nu este nevoie a

marea functie

pe care o

Societatea

Natiunilor ; am dovedit altädatá, dela

Faptul

opera infäptuitá de ea.

mica Lituanie, membrá a Societátii Natiunilor, a putut timp de 5

ani - mai poate - toate hotäririle Societätii Natiunilor,

sä violeze toate angajamentele formal

al desläntufrii unui

prelungeascä scandalul neobisnuit

latent impotriva Poloniei, de gândit. Societatea

Natiunilor,

toate imensele merite

pentru pacificarea Europei, este insuficientä pentru

fiintä,

nu

o stare de devenire,

tivä a

suprimarea,

ci numai ingreuiarea másurile prevAzute in acest scop sunt greoaie,

nu chiar ineficace (bunäoará, litigiul dintre douä State trebuie adus in fata

hotáriri, - apoi sanctiunile

situatia ei

; ea, dealtfel, prin statutul

Consiliului, uncle se cere unanimitatea pentru a

sunt

fictive

a.

d.). Societatea Natiunilor nu poate fi,

actualá, un instrument destul de eficace spre a

un viitor conflict.

Conferintele internationale? Am avut, de pildä, recent, conferinta pentru dezar-

marea navalä, tinutá la Londra. Care a fost rezultatul? Faimosul discurs al d-lui

Frumoase sunt vorbele, dar mai frumoase sunt

Mussolini la Florenta,

a spus:

mitralierele,

avioanele,

de räsboiu *.

Avem apoi tratatul dela Locarno ; dar tratatul dela Locarno, putin dat

odatá cu disparitia d-lui Streseman de pe scena politid, este insuficient

numai un tratat partial,

trebuie mai multe Locarno ;

Franta

Germania, ii

este

generalizarea ; ne

Locarno occidental mai e nevoie de unul

oriental

de altul meridional.

Avem

ca o

rantie impotriva

insuficient, prin el

pactul Briand-Kellogg, care,

universal, condamnând

internationalä, apare, in principiu, drept

cea

incercári de räsboiu ; el este

din punct de vedere practic,

un pact

esentá de naturä moralä

un pact

gativ, care adicá nu cuprinde solutii pozitive pentru suprimarea cauzelor

telor.

Asadar,

in ce constä problema Europei,

Europa nu se constituie

organizeazá pe

care este fenomenul Europei:

economic, se va

din ce

ce mal

pentru a dide la

tári colonizate ; 2.

Europa

nu se organizeazá

constituie din punct de vedere politic, va putea deveni

curând

o vasalá a unuia din cele trei blocuri albe unificate: Uniunea Americanâ, Uniunea

Britanicá ori Uniunea

3.

säräcitä

primatul civilizatiei. Expresia este de

vasalä, Europa, de sigur, va pierde

a

Grey, care a spus

un

non conflict european ar

:

falimentul civilizatiei

primejdia cea mare: Europa

Europa

Europa barbará.

(i) Vezi volumul de

ARHIVA PENTRU

REFORMA SOCIALA

editat de Institutul Social

6

www.dacoromanica.ro

FEDERA TIEI STATELOR EUROPENE

Care sä fie salvarea din aceastä

situatie, ce proiecteaza dureroase per-

spective? Pentru a

stäri de

raspunde,

Toate State le europene sunt bolnave.

la

vedem care

fie cauza acestor

din izolarea bor. Salvarea

atunci,

mod necesar $ logic, se impune a fi unirea bor.

Unirea Statelor

este,

; este ea oare

posibil.?

Amintesc

ce a

spiritual pe care scriitorul german Alfred Kerr, l-a dat

Italia

la

puterea Pisei fu distrusä in 1284 prin Genova, puterea Genovei fu distrusä in

ce i s'a pus,

crede

Pan-Europa?

in minte urmAtoarele

se

Italia,

neroade:

Venetia.

un raspuns

este Italia unitä ». de sugestii istorice! Notiunea Europei este o idee-fortä,

care agitä spiritele de veacuri. Ideea

umanitätii.

a luat deosebite aspecte. Europa a fost

in lungul drum,

Europei are

profunde in

decursul veacurilor, ideea s'a transformat

de mai multe ori

in diferite

A fost

doua

centiu al

de vechea Grecie

de Alexandru

Caesar

Carol cel Mare. A patra

pax romana. A

a fost

Mare. Roma a creat a

a fost

de

domniei papale,

Crearea unei a cincea Europe a fost ambitia lui Napoleon.

Napoleon a

Cu 15 zile fiul

in memoriile sale,

toatele Statele europene.

ar fi invins la Lipsca,

fi unit

de moarte Napoleon a

un impresionant testament politic

generalul Montholon,

focul

privirii sale

mea,

In mijlocul noptii, a chemat pe devotatul

cuvinte, a spus:

care,

ratul

propriile-i

Când am intrat,

tiindu-mi

de un atac de friguri. Ghicind

cu bunätate: nu-mi este

dar sunt preocupat de ce vor

executorii testamentari fiului meu. Deaceea

rezum sfaturile ce i le las

Napoleon, aproape muribund, a dictat astfel 12 pagini. Geniul

aceste 12 pagini, toate marile

mentul politic al lui Napoleon cuprinde o

politice ale timpului

ideologie a

a rezolvit, in

mai interesantar cu

la inceput,

vine din parted

la

vietü

orn, care, apologist al fortei brutale

a gresit:

Copilul meu,

Napoleon, nu trebuie

mea. Toate sfortärile sale trebuie

a

se

pace.

moartea

inceapá rasboaiele,

imitatie

o Nu se face de douä ori

Europa

arme;

fortä

unei diplomatii luminate

simpatie pentru ca

conciliatoare.

Scopul säu sä nu fie numai a

nu se ridice

partidele

sä nu

pe

necesitate absoluta, el nu va fi

lucru

un secol. Am fost obligat a

o convingem. Las fiului

destulä

opera mea, prin singurele arme ale

ci de a

influentä

este tara unde

aprobarea

dispretuiascä toate

au cea mai

7

ARHIVA

REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro

STUDII

DIMITRIE GUSTI: PROBLEMA

influentä

deca sprijinindu-se pe masse.

Europa prin

a se sprijinl pe ei, este a

pe nisip. Nu se fac lucruri mari in Franta,

A reuni

men trebuie sä fie omul ideilor

federate, indisolubile. Europa merge atre o transformare

este a o

printr'o

inutilá ; a o

este a

labia; a o

sperantele

Apoi

vointele tuturor ». aceastä impresionantä confesiune:

problema pácii ar fi fost rezolvatä pe de ani ».

Invingátor al Rusiei la

pe

istovit:

Sper

Regele Romei n'a putut

va fi clemn de destinul

».

lui Napoleon ; Republicii Franceze, prin

d-1 Briand, i-a fost dat

Ideea

implineascä testamentul lui Napoleon.

a Europei, a preocupat dealtfel pe ideologii tuturor

rilor

dela Sully

Comenius, Montesquieu

IV, Abatele de Saint Pierre, Rousseau, Kant, Leibniz,

pânä astázi.

Saint-Simon a publicat pe vremuri o

lucrare faimoasá, cu un titlu ce

Intr'adevär, Saint-Simon (in colaborare

programul federalist de astäzi.

säu Augustin Thierry)

du-se:

de

« Cum sä se facá, pentru ca Europa

iasá din starea violent&

care se

i se garanteze o pace durabilä,

a dat la lumina tiparului,

in ajunul Congresului dela Viena,

Octomvrie 1814,

profetic:

Réorgani-

sation de la société européenne, ou de la nécessith et des moyens de rassembler

les peuples de l'Europe en un seal corps politique, en conservant ä chacun son

indépendance nationale ».

Saint-Simon recomandä a

de

compromisurile prin

crearea

nou tip de guvernare

unor metode noui politice

pe baze federative,

constituirea

unui parlament european,

asanarea economicä a continentului

cu Rinul

Rinul cu Belgia) !

de un patriotism european

preocupat de

altele Saint-Simon propune a

Idealismul vechiu,

profetic, s'a transformat azi

omului de Stat contimporan, Aristide Briand.

propunerea

Briand se va

va fi a

realitatea vointei

incercare de creatie

a Europei de

3. Am

pe baze federale, a

pe baze federale ».

cum a visat-o Napoleon.

un cuvânt

federal, federatie », care

duce la cei mai multi o nedumerire,

ar fi ceva extraordinar

nomenelor sociale

neral. Fárá

alatuitá din episoade de asociatii federaliste. Fenornenul federalist este universal,

solidaritatea federativä

umane este

nu chiar un sentiment de panicá. Parcá

este obisnuit

cercetarea

revolutionar.

fenomenul federativ este un fenomen social de

istoria

de a exager, se poate spune

incepând

societatea federativä comunalá,

provincial& pentru a

derativg,

se

de o

stabilizarea

veacul al XVIII-lea, prin apoteoza federativei

etapä: de continuarea evolutivá a ideii

federative,

continentale. Se neagá

(i) Vezi prelegerea mea In

PENTRU

Politica

REFORMA SOCIALA

8

www.dacoromanica.ro

FEDERATIEI STATELOR EUROPENE

STUDII

necesitatea

chiar posibilitatea unei astfel de federative continentale,

se realizeze o solidaritate

planetara, aceea care

se

expresia

Societatea Natiunilor.

Joseph Kohler

a sa

« Filozofie a

dreptului

chiar de o solidaritate viitoare

planete. Se pune intrebarea

aceastä solidaritate continentalk care

continentale americane, care sunt de

gäseste expresia

organizatiile

organizatiile conti-

conservativá,

nental& asiatice, care sunt de naturá revolutionara,

nu-si pot

un com-

plement

organizarea

federatii continentale europene de

evolutivá?

federatia Statelor europene nu este o utopie,

fantastic, o fictiune, un

deziderat irealizabil, ci o

curs de

cum s'a trecut dela formele federative comunale, la cele provinciale

a unei evolutii sociale

tot astfel

a ajunge la solidaritatea planetará (Societatea

sä se creeze mai

etapa intermediará continentalä (federatia

:

nationale,

va

Ce este

federatia

ca fenomen social?

numai lámurirea acestei

tiuni va inlesni

planurilor, care

lumea politica.

« Federativ » nu este

expresia

a concilierii a douä principii

titetice, care se ciocnesc dela origina societatii omenesti, principiul

principiul libertätii. Federalismul ne aduce prin urmare o conceptie

a

se poate defini astfel: dau putin din libertatea mea, pentru a

garanteze restul

o autoritate,

Federalismul (de la foedus, foederis, pact)

care

este un contract politic. In sistemul contractantilor, aceia cari intr

sefi de familie, comune, provincii, State

primesc

sacrificä.

asociatie:

Contractantii pästreaza initiativa

suveranitatea

ce priveste

rnembrilor federatiei,

scopul contractului. De ad reiese

participe la puterea centrala,

mai putin partea

drepturilor

prin aceasta

denta

de centru.

Acest contract politic este ceeace se numeste o federatie ;

nu are de efect nivelarea

bine

uniformizarea membrilor

este

federatiei, cum crede sociologia vulgarä politica.

Federalismul este deci departe de a fi un nivelator, menit a

frontierele

originalitatea, ci, dimpotrivá, fiecare membru al federatiei nu numai

individualitatea, dar chiar o completeazä

o

moniei federale, ce

pe toti la un

in scopul de a

ceva mai bogat, mai demn, mai frumos, mai impunator,

face fiecare izolat.

crearea

in

ar fi putut

De aceea nu poate fi o mai

caracterizare a principiului federatiei,

faimoasa

a Sfântuhii Augustin:

In necessariis unitas, in dubiis libertas,

in omnibus

(Unire unde este necesar ; libertate

este

toate iubire) ».

Iubire, unire

libertate, iatä cele trei elemente constitutive

esentiale ale ideii federative.

4. federal se

federatie de State.

9

realizat sub

forme, ca Stat federal

PENTRU

ca

REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro

STUDII

DIMITRIE GUSTI: PROBLEMA

Elvetia este model de Stat federal, Imperiul britanic, model de federatie de

State. De sigur, cel mai bun argument pentru posibilitatea

uniuni federale

a Statelor europene este studiul acestor federatii existente, care

indicatii

precise

minunate modele.

le grand petit pays », care are o populatie doar

a Parisului, ceva

mai

a Berlinului,

populatia Londrei, este, prin expe-

ei de veacuri, imagina vie a ceeace poate deveni Europa.

Art.

din constitutia

Popoarele a 22 de cantoane suverane

ale Elvetiei, unite

Unterwald,

prezenta

Zug, Friburg, Soleuve,

: Zürich, Berna, Lucerna,

Schwitz,

Schaffhouse, Appenzell, Saint-

Gall, Grisons, Argovie, Thurgovie, Tessin, Vaud, Valais, Neuchâtel

Geneva

ansamblul

Confederatia

».

Pentru Elvetieni aceste nume nu reprezinta simple expresii geografice sau

viziuni teritoriale, ci imagini multiple

canton

colorate, viziuni precise national.

plastice, fiecare

parte din

In ziva

nationale fatada palatului federal din Berna se decoreaza

drapelul rosu

crucea albä, insotit de 22 drapele cantonale, pentru a

mai bine

indisolubil.

un drapel nu merge

Aceasta este Elvetia :

22 de cantoane

celelalte

un Stat.

In dreptul public elvetian, o expresie

ansamblul

trei culturi nationale

o precizie

un tot

o

statutul

special al schaft ». Viata nationalä

elvetian, este termenul de

se

Confederatie

Eidgenossen-

pe ideea: cantoanele sunt suverane

suveranitatea

nu este

constitutia

atare exer-

toate drepturile, care nu sunt delegate.

Dar exemplul

mai elocvent de federalism

Britanic.

permiteti

ne oprim putin asupra lui, ca un model de federatie de State.

In 1914 se socoteau

Statele suverane ale

Imperiul Britanic, Imperiul

German, Imperiul Rus,

Otoman

Imperiul Austro-ungar.

avem :

o Republica

o Republica austriacä, o Republica

o

de

publici ruse

un

Britanic, care

este

dela 1914. Este ceva

nou, putin

chiar de

cari

domeniile acestui imens Im- in probletnele

distingem trei perioade,

colonial de tip

colonii pe coasta

periu Britanic, necum de altii, cari se pretind foarte

politice.

In examenul istoric al Imperiului Britanic trebuie

in viata

vechiu

in cresterea sa.

Englez a fost

care a a Atlanticului. Acesta a fost distrus

nastere

cu intemeierea

independentei americane,

la 1776.

.

Dupä ruptura dela 1776 un

punct de plecare a dus la crearea celui de al

doilea

Britanic, bazat pe suprematia nediscutabilá a

britanice

care a ajuns la apogen in 1914

timpul

mondial.

PENTRU

www.dacoromanica.ro

FEDERA TIEI STATELOR EUROPENE

Dupá rAsboiul mondial s'a intemeiat

un

Britanic, non prin The British

oará de tratatul irlandez

granitele sale

forma de organizare a popoarelor britanice, non chiar prin

Commonwealth of Nations,

din 1921.

consacrat pentru

Acest imperiu,

mai vast grup politic unificat,

1/4 din populatia

este

timp un imperiu european, asiatic,

australian

american. Imperial european cuprinde: insulele Marei Britanii, Ir-

landa,

Anglonormande, Gibraltarul, Malta, Cipru ;

Imperiul asiatic

prinde: Aden,

african cuprinde: Africa britanicá de sud, Africa britanicä de est, Africa britanicá

de nord-est, apoi Somali britanic

egiptean ; Imperiul britanic australian:

Imperiul american: Dominionul Canada,

Ceylon, Borneo, Melanesia, Honkong, Sararac; Imperiul

teritoriul nedeterminat al Sudanului anglo-

in

Tasmania,

insule din Pacific,

Terra

rica de sud

Honduras britanic

insulele

America centralk Guinea britanicá

Ame-

Acestei varietâti geografice

corespunde o tot atât de mare varietate de rag.

Imperiul Britanic a realizat uniunea raselor, cáci el

oameni de toate

culorile : albi, bruni, galbeni, mulatri

negri; de toate religiile:

de toate

cultele

de toate doctrinele, protestanti

catolici, cuprinzând

un grup ortodox

insula Cipru ; cultul musulman, hindu, budist, mozaic, parsis

chiar págâni.

ce este acest

Britanic din punct de vedere constitutional?

In 1914, Imperiul Britanic

gásit consfintirea, prin devotamentul fárá mar-

gini

contributia entusiastá a tuturor coloniilor engleze. Germania

la

ceputul intrárii Angliei

chiar la inceputul mobilizárii.

rásboiu,

Imperiul Britanic se va

fragmente

fapt

toate elementele imperiului - domi-

contributii

nionuri, coloniile, India - au rivalizat in trimiteri de trupe

financiare.

Aceastä atitudine

in

timp a

devotatá a consacrat

sfârsitul acestui

2-lea Imperiu Britanic

dând nastere formei de azi,

de

Commonwealth *. « Dreptul popoarelor a dispune de ele

», principiul

politic

spiritual, ce a

rásboiul, a trebuit

aibá eficacitate

Imperiul

Britanic. Dar din

acestui principin nationalist in sânul Imperiului a

o doctriná constitutionalá britanicd,

Primul rezultat fu despärtirea

tanii

Irlanda

inlocuirea lui

format din

Marea Britanie

rezultate importante.

unit al Marei

Irlanda autonomá.

Al

rezultat: dominionurile, care au trecut

aceea a

ca membre de

Cehoslovaciei, se compun din

drept

Liga Natiunilor.

analoagâ, ca

natiuni, care au fost admise

sânul Societatii Natiu-

nilor

7 natiuni britanice:

Britanic, Canada, Australia,

Zelandk

Africa de Sud, Statul liber

Irlandei

India. S'a

dintr'un senti-

ment de jenk ca pe lista

a

Natiunilor

se

Marea

Britanie, apoi

nuntat la ideea ca, printr'un simplu expedient tipografic, sá se rezolve o

dominionurile in ordinea alfabetick dar mai târziu s'a

de

11

ARI-UVA PENTRU STIINTA

REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro

STUDII

DIMITRIE GUSTI: PROBLEMA

chestiune constitutionalh! Aceste

neper-

; ele nu reprezinth totdeauna punctul de vedere al Marei Britanii.

pot fi

alese ca membri

Sunt

votnri, care nu

totdeauna o

solidarl.

Pentru a

bine raporturile dintre aceste 6

britanice

Marea

Britanie,

vä arát

pun

cadrul lui « The British Commonwealth of

»,

permit

din cele mai importante evenimente contimporane

cum se poate

care explich

o federatie de State

cea mai

perspectiya isto

In chestiunea tratatelor de comert, intim

manifestat de

germano-canadian

de aceea a tarifelor, Canada

independenta, inch din 1888-1910, când s'a proclamat

s'a stabilit ch,

un Stat national

face parte din

Britanic, el poate inchei tratate comerciale independente.

In 1918 Canada a cerut,

aceasta a produs o mare emotie,

fie

autonom la

de pace din Versailles,

guvernul din Londra n'a putut

acorde

cerere ; Canada a reclamat apoi o

a

diploma-

1-a

s'a pus 1922 Septemvrie, când armata

distinctá la Washington, ceeace i s'a acordat

Irlanda.

obtinut

discutie

Cea mai importanth chestiune, aceea a

mod extraordinar de gray,

fusese

de Turci,

când guverntil englez a crezut

este o chestiune

de interes britanic apárarea DardaneIelor

a

deci

intervin&

favoarea

Grecilor cerând cancursul canadian va

noi,

Canada a refuzat net, declarând

dach este cazul a interveni sau nu,

canadian, nu putem interveni decât in cazul invaziei sau amenin-

a determin& el

de invazie ».

Pentru

a decide el

Mama Britanie

oará un membru al

va intreprinde räsboiu

chiar ostilitätile!

va

Mai mult inch, membrii

Britanic au cerut

a revendicat dreptul

neutru, când

tratate

separate. Canada a

tratate, fárá semnhtura reprezentantului guvernului

imperial.

vedem la 1923,

ocazia tratatului Kalibut, pe care Canada 1-a

negociat Statele-Unite, canadian,

senmeze

Canada a refuzat ca, pe

ambasadorul britanic.

ischlitura delegatului

Dar inovatia cea mai considerabilá este inregistrarea « tratatului

»

la secretariatul Societhtü Natiunilor.

ca un act al

landa

britanic

pentru

unei

de rebeliune,

Republica

este un angajament international

acest tratat

timp ce Ir-

Imperiul Britanic. Irlanda a cenit, deci,

cretariatul Societätii Natiunilor.

a

ca actul

fie inregistrat la

Ce insemneazá oare toate aceste fapte ? Un proces de dezintegrare

a

Britanic? Nu,

Insemneazá transformarea totalá a acestui

falnic,

unitar,

federatie de State,

Commonwealth of

Nations,

societate a

cáci dominionurile au obtinut dreptul

PENTRU

REFORMA SOCIALA

12

www.dacoromanica.ro

de a fi membre autonome

Societatea Natiunilor, dreptul unei reprezentante

diplomatice proprii, dreptul de a negoci

semnä separat tratate, dreptul de a

decide ele

de evenimentele politice

de a se

completa egalitate de statut cu Anglia.

pentru

Care este situatia ce

din concesiunea acestor drepturi? Un Stat suveran?

Confederatie?

britanica? Ne

prezenta unei

forme de asociatie Prin experienta

precedent

istorie.

s'a inaugurat metoda cooperatiei libere, anume fe-

deratia

State. Situatia nu poate fi mai bine caracterizatá

printr'o

presie, pe care am este britanic

acum

zile:

Shakespeare este englez, Imperiul

5. 0 uniune a Statelor europene, am

uniunea federalä este o

a

este necesark Este

naturale

este necesará

special

prejurarile tragice, prin care trece Europa.

Experienta Elvetiei de

secole

a Imperiului Britanic de zece ani sunt

cludente. Sunt niste experiente de o importanta vitalä pentru lumea

poarele Elvetiei

ale Imperiului Britanic au

o

de pionieri.

In lumina acestor adevaruri

privitá propunerea d-lui Briand.

de a trece la analiza Memorandului d-lui Briand, dati-mi voie

aduc la

miscarea generoasi

foarte interesanta, pe care d-1 Coudenhove-

Kalergi o conduce, cu destul succes, de

ani.

Coudenhove face parte dintr'o familie internationalä, e un european, aliat

cu toate rasele Europei.

familia lui

grecesc, polonez, norvegian, rusesc ; el este

mama contelui Kalergi a fost japoneza.

Austriaci

timp

Boemi

Unguri

asiatic, pentrucá

Contele Richard Coudenhove-Kalergi, teoretician, propagandist, apostol, a

temeiat o

o centralá de propaganda Paneuropa. Cu prilejul Congresului Paneuropean, tinut la Berlin,

atuit un proiect de organizare a Europei, care are poate defectul de a fi prea com-

a scris

a organizat congrese, a publicat manifeste, a creat

a

plet, dar prevede un

ropei »

ansamblu de

de directorul Paneuropei se va numi « State federale ale Eu-

Staatenbund).

Principiile pe care

federatie se va

a

 

suveranitatea Statelor europene ; a

in Europa respectarea prin-

cipiilor

Natiunilor

obligatiile pactului Kellogg ;

a

la ne-

succes

incercare de opresiune indreptatä impotriva Statelor europene ;

a

prin aceasta conditiile dezarmárii in Europa ; a

sentimentul soli-

daritätii europene ; a

conditii internationale pentru o

uniune vamalá

Europei

13

; a

pe drept

pe

problema persoanelor

grupuri de State rivale ; a

relatiile

Statele europene; a

a face imposibila impärtirea

egalitatea dreptului pentru toate

;

ARHIVA PENTRU

REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro

PROBLEMA

natiunile Europei; a

centru independent

unui rásboiu intercontinental ; a

un

intereuropene ; a

intre natiunile Europei ;

impartial pentru dezvoltarea

ganiz un instrument permanent pentru schimbul

a pe

cooperatia existentá a Statelor europene, o cooperatie analoagä

a popoarelor eurapene; a nu creä noui sarcini pentru bugetele europene.

,Acesta este rezumatul programului dezvoltat de contele Condenhove-Kalergi

proiectul

cinci capitole

impuse Statelor federale nu

de articole.

mod esential de acelea ale

Societätii Natiunilor

ce

mai

reglementarea conflictelor.

mai riguroase.

a

Aceste obligatii sunt

ce priveste drepturile

abrogarea tuturor tratatelor particulare.

o nationali-

minoritatilor etnice

contrazicere

religioase ; ele

spiritul pactului paneuropean, ce

tate europeanä

Statelor europene.

Organele federatiei vor fi: un consiliu federal, o adunare federalä, o curte

deralá

o cancelarie

(i) Article

fédéraux. Chaque gouvernement y déléguera un

Le Conseil dirige la politique paneuropéenne. Les décisions touchant la souveraineté

Le Conseil fédéral est la Chambre Haute de la Védération européenne.

valables, l'approbation

l'unanimité des membres du

fédéraux.

la simple majorité toutes les questions qui ne portent pas et qui ne sont pas spécialement énumérées au Pacte.

deux fois par mois au Palais fédéral.

pourra étre con-

se compose des représentants des

représentant qui disposers d'une voix.

des Etats-membres exigent, pour

Conseil fédéraL ainsi que la ratification par chacun des

Le Conseil fédéral jugera

la souveraineté des

atteinte

Le Conseil se réunira au

Les

voqué

ou bien sur la demande de trois de ses membres.

tout autre moment par le chancelier ou, en cas de son absence, par le vice-chancelier,

fixera

son

de procédure.

européens dont la population n'atteint pas le chiffre de

habitants

pas de représentant spécial au Conseil. Ils pourront cepen-

un délégué d'un

leurs

voisins.

fédéraux au Conseil fédéral pourront

(excepté le Saint-SiEge)

dant confier

représentation permanente

Les représentants plénipotentiaires des

exercer en

dans

temps les fonctions de représentants diplomatiques prés du gouvernement

duquel est situé le district fédéral.

La nomination des fonctionnaires et juges fédéraux exige l'approbation du Conseil.

(Suivent des

sur les Commissions techniques).

Article x6.- L'Assemblée fédérale est la

Chambre des Etats fédérés.

se compose des délégués des corps législatifs ou institutions analogues des

fédéraux.

L'Assemblée se réunira au moins deux fois par an au Palais fédéral sur convocation du chan-

celier fédéral. Elle élira le chancelier fédéral, le vice-chancelier fédéral, le trésorier fédéral et les

juges fédéraux et contrôlera les finances de la Pédération. Elle exercera la législation dans le di-

fédéraL

aura le droit d'initiative dans toutes les questions qui touchent la Fédération.

l'approbation du Conseil toute propo-

Le chancelier fédéral est obligé de soumettre

la majorité de l'Assemblée.

sition approuvée

Chaque délégué dispose d'une voix. La qualité de fonctionnaire d'État est considérée

comme incompatible avec la fonction de délégué. Les délégués jouiront de l'immunité absolue

en ce qui concerne les énonciations qu'ils feront et les actions qu'ils commettront dans l'exer-

cice de leur fonction.

Les sessions de l'Assemblée seront publiques.

L'Assemblée fixera elle-mEme sa procédure interne.

PENTRU

14

www.dacoromanica.ro

PDEPA

STA TLOR

6. Am redat proiectul unui teoretician, ca d-1 Coudenhove, pentruck credem,

n'ar fi

de interes

este d-1 Briand.

Acest

europeanä

se

lui

Memorand pentru

acum

Memorandul * omului de Stat, care

regim de uniune

tuturor guvernelor europene ; el a fost

Organizarea

remis oficial in toate capitalele

a fost comunicat

pour information »

Rusiei

Turciei,

nu sunt membre ale Societätii Natiunilor,

Statelor extra-

europene. aste un document memorabil

ce face onoare initiatorului,

in care taim.

remarcabil,

am

de generozitate

sale

epocei

expu-

Neobositul semänätor de idei, d-1 Briand, face o märturisire de credintk

nerea de motive, care e prefata acestui memorand din sesiunea de Septemvrie

(1929) a Socieatii Natiunilor,

a

faimosul

in care a spus:

« M'am asociat,

ultimii ani, la o propagandä activk in favoarea

pe care binevoitorii au numit-o generoask poate pentru a se

de imprudentk

idei,

de a o ca-

La durée de fonction de délégué est de quatre ans.

(Suivent des dispositions sur la fixation du nombre des délégués, i

fédérés dont elle sera saisie ;

la population, le Vatican ayant un délégué).

Article 17. - La Cour fédérale européenne aura la mission suivante:

a) Connaitre tous les conflits entre

5 par

suivant

b) Constater les violations du Pacte fédéraL notamment en ce qui concerne la question

la guerre ;

de déterminer l'agresseur lors d'une violation du Pacte pour renonciation

c) Exercer la juridiction dans le district fédéral ;

d)

autorités de la Pédération et les gouvernements

e) Donner l'interprétation authentique du Pacte fédéral.

en cas de litige les questions de compétence qui pourraient s'élever entre les

fédéraux ;

La Cour fédérale se composera de trois tribunaux composés chacun de cinq juges fédé- raux ; ces tribunaux éliront annuellement un président et deux vice-présidents

Les juges serontdésignéspar l'Assemblée fédérale. Auront le droit de proposer un candidat :

r. Les univusités européennes ;

2. Les tribunaux suprémes des États européens

Article

- La

fédérale se compose du chancelier fédéral, du vice-chancelier

fédéral, du trésorier fédéral, des secrétaires fédéraux et de l'autre personnel de la

est

au contrôle des deux Chambres et doit maintenir des rapports perma-

nents avec le Conseil.

Le chancelier fédéral, le vice-chancelier fédéral et le trésorier fédéral seront élus par

ont le devoir de sauvegarder les inté-

individuels que pourraient faire

l'Assemblée fédérale pour une durée de quatre ans.

de la Pédération européenne contre tous les

européens

-Les finances de la

valoir des

Article

seront gérées par le trésorier fédéral et

trôlées par l'Assemblée

de débarquement

taxe

Tous les revenus de la Pédération seront versés au Trésor fédéral.

A cet effet, chaque

fédéral percevra, dans chacun de ses

maritimes, une taxe

la

payer par tout non-Européen, taxe dont le montant correspondra

couvrir le budget fédéral, les d'autres contributions

taxe de débarquement perçue par les Atats-Unis d'Amérique. Le revenu provenant de cette

fédéraux y contri-

bueront par des versements spéciaux

versé au Trésor fédéral.

ce revenu ne

ARHIVA PENTRU

$1

SOCIALA

www.dacoromanica.ro

PROBLMA

Aceastá idee s'a

le-a adus ceeace se

de mult, a

imaginatia fHozofilor

poetilor

succese de stimä. Aceastä idee a progresat in spirite,

prin propria ei valoare. Propagandistii

intre

spiritul

märturisesc

unit pentru a o rhspândi, a o face sä

m'am gäsit

propaga-ndisti.

teles

se

mi-am dat seama de dificultátile unei astfel de intreprinderi

ce-1 poate

o aventurä.

pentru

de Stat, a se lansa

am

ceeace

« Cred

cä,

este totdeauna un virea de

toate actele

cele mai importante

cele mai

de nebunie ori de temeritate. Atunci mi-am dat absol-

am fácut un pas mai departe ».

Acest pas mai departe a fost alchtuirea Memorandului. El este incoronarea

logicá a politicii

de

politicii externe franceze, cu un remarcabil spirit

de continuitate

cinci ani, atât in

Societátii Natiunilor

la

carno, la lichidarea generalä de räsboiu, in acordurile pentru reparatii,

evacuarea anticipatä a zonei a

Renane.

ori in

vorbit

un acord unanim asupra principiului federatiei europene,

de când a

modul

cunoscut la Geneva,

toatä lumea

luat angajamentul moral, acolo, a contribul la realizarea sa. In Memorand

vorba numai de procedurá, de

cunoscut de toatä

Memorand, pentru a aveä o bazä

Sä-rni fie

de

a

neralizat la noi de a se vorbi foarte mult de

ale acestui

elementele acestui

dat

care nu se cunosc

prea

ori

Acest document, de

pagini, este un model de prezentare. E

precis,

dest, prudent

eminente

de insinuare. Este un cIocument remarcabil

diplomatic, psihologic

concluzii.

stärii actuale ;

sociologic ; el cuprinde o introducere, un chestionar

puternicá paginä, pe care a

un

este cea

de Stat asupra

de solidaritate,

fortelor, diviziunile teritoriale,

crearea unor noui granite vamale,

ropei este descrisá

20.000 km,

termenii cei mai sinceri

a

primirea Metnorandului,

!

situatie a

Briand, profund

psiholog, anticipeazä obiectiile

ceput trei rezerve precise.

model de prude* politicA, formuleazA dela

7. Prima obiectie.

nilor, ci va

europeanh nu va fi concurenta Societätii Natiu-

numai

Natiuni1or. Departe de

a pretinde sä se substituie Societätii Natiunilor, ea trebuie sä devinä cel mai bun

al

auxiliar,

la

ei de coeziune.

Cu alte cuvinte se propune crearea unei antante regionale

Natiunilor, functionând prin ea

utilizându-i organizatia.

cadrul Socieatii dar, trebuie bine

organizarea europeanä propusá nu este gânditä in opozitie

Societatea

ci, creatä

cadrul

al organismului din Geneva, este destinatä

ARHIVA PENTRU

REFORMA SOCIALA

16

www.dacoromanica.ro

TIE! STATELO

a completá legáturä

Societatea Natiunilor.

a avut dreptate

a insistat asupra acestui

este

dovadá,

d-1 Briand

imediat ce s'a cunoscut

Memorandul, d-1 William Martin, eminentul ziarist genovez,

»,

este

uniunea aceasta europeana

o

permite

entusiasmeze

ideie

« Journal de

crede

va aduce prejudicii

se creiazä o

Societate

a Natiunilor,

de o Societate a Natiunilor, vom

Pacea,

de

ori mai bine

fi de

ori

In ultimul raport pe care

fácut d-1 Albert Thomas, Çonsiliului Biuroului In-

al Muncii,

aduce

imputare,

se

ideile vechi, de organizare internationalk pentru planuri noui.

ce

Albert Thomas, cam resemnat: Evolutia de a

grupe regionale de State

este

de desvoltatá,

sfera

la o parte.

nu

celor

de influenta, sau,

organizatii din Geneva sentimentul neputintei,

se

Dar d-1 Albert Thomas nu se multumeste numai

fie resemnat, ci pe un ton

atitudine: Vom

d-sa,

fortele pentru a

internationalä sä

un corp

suflet

gol.

Herriot,

revolutionarä »,

felicitá pe d-1 Briand pentru « initiativa,

face rezerve,

urmätorii termerti: « In

mare

timp s'au

soarta conferintelor

internationale, atunci ideea se va compromjte pentru multá vreme ». Deaceea d-1

acut prea multe tratate.

ideea Paneuropeanä ar

Herriot recomanda

lipsa de lucru,

solidaritate.

un statut international

spune:

ferate,

circulatiei automobilelor, aviatiei, radio-ului. In aceste

usor a se

Obiectiile unor

Martin, Thomas

ceva european.

ce se bucurá de cea vederea tendinta

Herriot, tree

tehnice este mai autoritate, ca

a

Natiu-

nilor de a deveni o federape de federatii,

cu un caracter mai

abstract

a

federatia universalá

astfel de federatii regionale:

Mica

latine).

Imperiul Britanic, grupele scandinave, baltice,

Statele Americii

Dealtfel, dispozipile pactului

Napunilor sunt

privintá

tegorice.

de

cum

art. 21:

Angajamentele internationale, precum tratatele

antantele regionale, ca doctrina lui Monroe, care

mentinerea

nu sunt considerate ca incompatibile

una din dispozitiile prezen-

pact ».

8. A doua obiectie, pe care fineta diplomaticá a d-lui Briand o intrevede, este

din

elemente. Federatia

va fi

impotriva nici unei natiuni sau

o aliantá impotriva altora,

excluderea altora.

special Rusia

Statele-Unite ale

de Nord.

17

a

www.dacoromanica.ro

de

d-1 Briand, nu

; ea nu va fi

avertisment

PENTRU

REFORMA SOCIALA

PROBLEMA

Uniunea europeanä nu va

apoi nici caracterul unei uniuni vamale de luptä ;

aceasta se adreseazi.

special Statelor-Unite ale Americii de Nord.

astfel de federatie nu va

nimic comun cu vechile uniuni vamale,

ganizatii egoiste,

chror

a stabili tarife prohibitive in favoarea mem-

brilor

care nu fáceau parte din ele. Aceste uniuni vamale

de lupt

sunt contrare solidaritátii, care trebuie

mod necesar sä fie la baza unei

federatii,

mai ales, sunt contrare principiilor de universalitate, ce

Societatea

9. In al treilea

care Statele ar puta sá o

d-1 Briand intrevede

acestei Uniuni,

atât de gingase, ale suveranitátii nationale.

organizatia

obiectia cea mai

pe

ar

nu va

ar jigni marele interese,

nici cea mai micá

atingere suveranitätii nationale a Statelor

aceastá suveranitate se va

mai mult,

colaborare internationalä, suveranitatea phstrându-se in

cadrele solidaritätiifederale,

solidaritátii.

soarta Europei trebuie

fie

de gândul

Fárá a

analiza

a marei probleme a suveranitâtii, de sigur

este