ww ROMANIA ADMINISTRATIA NATIONALA A DRUMURILOR B-dul Dinicu Golescu, 38, 77113 Bucuresti. sector 1 Tel: 0-040-1-212,62.01; Font: 0-040-1-312.09.84 : ORDINUL DIRECTORULUI GENERAL AL A.N.D. 48 «din 03 mai 1999 Jh temeiul Hotéreri Guverulul nr. 1275 din 86.12.1990, privind reguiamentul de ' organizare 3 functionare al Administratel Nationale « Drumusiler, cu modificarte tulterioare, ih boza Contractulul de Management nr, 4/21/1994, Incheiat cu Ministerut Transportutior, Danii Bucsa - manager al Administratiel Nafionoie Drumutior - R.A... emife urmdtorul: ‘ORDIN: ‘Ait. 1.Se aprob& .Nomativ pentry prevenirea si remedierea defectunilor 1a ‘mbrécéminfle rutiere modeme®. Ind. AND 547-98. ‘Asi. 2, Aducerea la tndeplinire c prezentuiul Ordin revine DRDP 1 - 7._ ° ADMINISTRATIA NATIONALA A DRUMURILOR NORMATIV PENTRU PREVENIREA $1 REMEDIEREA DEFECTIUNILOR LA iMBRACAMINTILE, RUTIERE MODERNE Indicotlv AND 547-1998 Elaborat de: Universitatea .Politehnica” din Timisoara Facuitatea de Constructs Arhitecturés Departamentul de inginerie Geotehnica: 1 Ci de Comunicatie Terestre Responsabil contract: Conf. dt. ing. Gheorghe LUCACI Prof. dr. ing. Laurentiv NCOARA Prot. dt. ing. lon COSTESCU ‘Cont. ot. ing, Florin BELC Cetcet. st. chim, feana STELEA ¢ 3 CUPRINS 1.Preveder! generale... }, 2, Defecfiuni ale imbrécamintiior rutlere bituminoase Closificaréa defectiunior. Supratota slefute Suptatota exudatd .. Supratates sito Peta... Volut ireful Suprafotd poroasa.. Suprofaté cu clupitut Suprafolé increta. Praguil (@ambur) «. Ruptuti de margine, Ful Cr PSRUA ino Fut gi cropatur transvetsale. Full scrépatur longitudinale. Festi si crSpaturi multiple pe crecti difertte... Fasui si crSpétul unidrectionole mustipe.. Faiiantéi Fagase longitudinale Gropi. Degradéri provocate de inghet-dezahet Taséit locale . 3. Defectiun! cle imbrécaminjlor din beton de ciment Closticarea defectiunlior Suprataté slefulté Suprata}é dlunecaasd SUPIaIAIS eXFOFGHE nn Pelodd Decoimatarea.rostutlor...« : Deschiderea rosturlor longitudinal Rostuti cu mosticrin exces. Fisur i cropatr.. Fleur i cropaturi ransversale. Fleur si crOpaturl longitudinale...Fauti i crdpéturi diagonole Furi si crOpaturi de colt. Gropi. POMPA wen Tosarea datetor Foianti.. : =Disttugerea fotcté a daletor 4: Detecfiunl ale pavalelor din plats clopité Closiicarea detectiuqlor Decolmatared fostutior “nfundarea sau spargerec unor pavele tzlate.. Rotunjrea pavetator prin uzuré. ‘Suprofatd sletul “Denivelorea unor portiuni din pavo} S!fehnica securtatl MUNCH... nt Atiexa 1. Tehnologll pentru remedierea defectiuniter mbréicdiminflor - tutlere biuminoase A 1.1, Teetorea suprafefetor cu exces de bitum ‘1.2. Badijonarea supratetelor porate. 1.3. Colmatarea fisutiior s| créip&turllor din Imbreicahinhté bituminddse......56 “1.4. Reporarea degrodérlor # 0 gropilor prin decaparea sirefacerea imbrécémintel 15. Decaparea # inlocuirea structurl rutiere ih intregime.. ‘Afiexa 2. Tehnologil peniru remedieréa defec}iunlior imbiéctrnifitlor din beton de ciment 2.1. Reparatt cu mixtut Gerais $92. Reporatii cu beton nutir fuldiict 3: Reparatii cu mortar pe baz’ de tsi POKER .nuni ‘Atiexa 3. Tehnologil pentru remedierea defectiunitor la pavajete~ in patra: clopitas 3.1. Colmotaréa rosturlot pavajelor din platré ciopIts ‘82. Reporarea pavojelor cu defectiuni de infundore'sabispargere * qunor pavele izolate i a 3.3. Reporarec deniveléilor in povojele din piatrd CIOPHHE in 33.4. Acoperitea pavojelor existente cu imbréicOminf biturninoase. 3.5, Reprofilarea i etansarea pavalelor existente cu slam bituminos Arioxa 4. Reterinte .. coe [ ,. ., NORMATIV PENTRU PREVENIREA $1 REMEDIEREEA DEFECTIUNILOR Pease AND 547-98 La IMBRACAMINTILE RUTIERE MODERNE 1. PREVEDERI.GENERALE 1.1, Prezentul normativ defineste tiputile de detectiuni ce apar Ia. Imbraca- minfie rutiere modeme, cu Indicarea cauzelor care le pot provoce ¢i a solutilor tehnice pentru prevenirea sl remedierea acestora, 1.2, Normativul se aplicd la Ihtrefinerea drumutiot cu mbracdmintirutiere mo- dome $i la aprecieréo sidrii de degradare a acestora. 113. Tratarea detectiunilor este grupaté fh functie de tiputie imbracdrminttor rutiere, dupa cum umeazé = defectiuni ole Imbréic4minfiior biturinoase: - detectiuni ole Imbrécamintilor din beton de ciment: = defectiuni cle pavajelor din piotta ciopiitd. 1.4. Clasificares detectiunilorn functie de locul de apatitie side urgentele de remediere este stabilta in cadrui fiecérul capitol in parte. ASsintluenta ciferitelor cauze 1n aparijia unui anumit tip de defectiune este prezentaté i fabele Ia copitolutrespectiv. 1.6. Tehnologl specifice pentru remedierea defectiuniior Imbrdcaminfilor tutio- te modeme sunt prevéwute tn anexele 1.4. 2, DEFECTIUNI ALE IMBRACAMINTILOR RUTIERE BITUMINOASE Clasificarea defecfiunilor 2.1, Défecfiunile mbracéminfilor rutiere bituminoase sunt prezentate ih tabelul 1, grupate fh functie. de iocul de aparitie. 2.2. Closificorea.defectiunilor Iimbrdcdminfilor rutiere: bituminoase in functie de urgentele de remediere este daté in tabelul 2. Urgentele de remediere a defectiunilor ‘din tabelul 2 fin seama de efectul lor asupra destésuréxli normate a’ ‘fidficului rutier, modul ih care afecteozd siguranta clculafiel $1 de ififluenfa lor asupra comportari Jn exploatare a imbracaminfilor tutor huriionse, : ‘Aprobat de: | ADMINSTRATIA NATIONALA A DRUMURILOR| ‘cu avieul nr, 98/626/20.07.1998. suet TEMMCAUTER 7 ————_— TT nr 2004Detcheice sito tee RET. i Fae eo Laoee ‘era siciera ania 1 tons prea sR Siprotols erudata Pn oO 34 sere wete Pipa a 5 Pelee oy iis TEVROSEY a2) WBIEER I HE oh Wer ontet} yéfant He Rue fot bea ee aoo steed wa cigicon merriel Supretertoporoeed 0 ite 2 | Detechunrdle tmbrscamintel structurl rutiere (D.t6i2)|: Suprofo}’seu ckupituris =i cos] GSAT Ween tM ws BAO eon = ef SURIOFORETD TORRE = | DSTRI.e 08 nists rend fe ot ales be HRs dr ni iva) NSS Aol snialtanb Gio Tabet’? ‘Urgenta: Vira Wears ais pousttnse ME ea nae ee ; pss a ees ode trisiania hsansk oetgeneo 18h lotisirniabacesias- madara 1 eg owe Vatu 9 refit me | Pearasen sin incre denahats SEAMS Bion wow sitiento spselenayaiggo” " «90° ‘sapiatayd weiennen = | Wevcir srrerllannn stare incipienta:”| ory salty uo nRoaman ox} 8 Seuccorss mcs 6 2.3. Detectiuniie imbrdcémintior rutiere bituminoase se datoreazd in general joorelot grupe de cauze: § exploatarea lor sub un trafic intens si greu “ copacitate portonté « complexetor rutiegs necorespunzétoore; [-caitatea necorespunzétoore a materialelorutilzate pentiu consinuctio: ‘execufia lucrésiior in conditi de calitate indoleinicé:; = conciti de exploatare agresive neluate in caicul la proleciare: F lipsds de Intretinere adecvaté conditilor cimaterice, de trafic i duratel de ex- © ploctare. Influenta cifettetor grupe de cauze asupra apatite’ unui cnurit tip de | defectiune este prezentatd in tabelul 3. © 2.4, Din tobelut 3 jase ih evident faptul cd grupele de couze: calltatea mate- fialelor, executia lucrétilor si activtatie de intretinere, cu o inuenfé mal mutt sou nai putin importonta asupra majortafttoutlor de Gefectiuni, Penttu evitorea ‘apatite! defectiunlior Ia imbrdicdmintie rutiere bituminoase, ih scopul asiguréi nel viablita# corespunzStoare @ drumutiior se iImpune ca to constructio si Inhiefinereo drumutor 6 se urndreascd: - utiizorea unor materiale cu caracterstici corespunzstoare, conform normative- Jorn vigoare: = executarec unor ucrési de forte bund cattate, cu respectorea sticté a tehno- logitor presctise de normative sa parametilor prevézuh in project; -infrefinerea crumutlor prin luctéti de cailtate, executate ta timp, urméindu-se ‘asigurarea unul caracter prevent activitti de inretinere. in ceca ce piivaste grupele de factor: trafic, capacitate portanté si concfile do exploatare si mediu Ineonjurdtor. se remarca influenfa acestora indeosebi ‘supra dafectiunilor structuri rutiere si ale complexului tutier. Pentru prevenirea ‘degradani drumuurlor datorté actunil acestor factor se impune: = dimensionatea corespunzétoare a comiblexuiulrutier pentru asigurarec preluéri th bune condi a sorcinilor dn trafic, h special din traficul grou in coneile de exploatore date: -protejorea sffaturlor rutiere si a. pamantului din patul crumuiui de actiunea ‘apelor prin iuarea mésutior necesare pentru evacuareo acestora si etansarea Imbrdcdmintel; ~ asigutarea la nghet-cezghet: ~tanforsarea complexelor rutiere cu duratt de exploatare depasita: - controtultraficuiui din punct de vedere al fonajulul ere g oat nt 8, al 2001Oo + se seama de viteza de exploatore, evitindu-se mixture asfattice de tipul morta- relor, care ta viteze mat! si mal ales dacé sunt si umede. au un coeficient de fre- care mic ¢ favorizeaz’ derapojul. gxecutia [Amorsore wectertor [Compactare| Bum or lupse incacror Gnps coe Trotte portent ‘imediy [Contractio: spoon ble et =|] ’ ammabitint [xl be x z bs] [he Prezentaréa defecttuniior ipigeaeed E| 1602 !9) 36 | x be pe shel fact foe] | 3 BRL Pe BEBe Supratajé slefulté ee R RE BELL PLE se] | [>be b<| PRL |b 2.5, Suptatata slefuitd se prezintd lucioasfs, ford nicl un fel de csperitati, de cu- FI = loate mai deschisd, Supratetele sefuite apar mai frecvent ih curbe, la intersect sonoma plssbedsep< bel LL bl BeL | bebe Be dR i ‘sn geneialn locutile unde conducétorul auto este obligat s& accelereze sau sO wasnt bl GIT by Lobel dt Pelee lol deceoens. Ee foveizoat drancrea auIWeNee. camel | be | | lor slotuite pot fk: vr rel > = durata de expioatore Indebngata Sie x z aimbracorinte: sans =Imbrécéminte bituminoasé real aa be [x zaté din mixtusi ostalice cy cont Socal | I lel 4 nut ficieat de fractiuni fine: -ulizarea unor agregate naturale, waa 38 x RRP ps|_| Pet ‘curezistenté redusd la slefure, pen- Temas IK xb ae thu preparatea mitutlorastatice: ama 7 x = trafic intons. : picng 2.7. Preveniea sou Thtéizieroa aportc’ supratofelo slefule se realzeczt prin: 5 ae | |< 3 b<| 15 = = executorea stratului de uzuré din betoane asfaltice tugoase: {| spears ; a —Streiees crcl do vor o etonror de bund celicie an oct ute ares * 1 giepoicng "178 = a prezinte 0 mare rezistonté Ia slofuire s1 0 adezivitate superioard faté de bitumn: | 3| 3 ~ efectucrea compactént cu compactoare pe pneuti sla 0 temperatura ridicaks g ie 8 3 (110..120°0); g 8 81 els | tele dupa teminarea compactdil si se evito ofectuorea asa numitelnchidet a sr 3 lol | cals ak algisie) | (elaie pratetel, ndeoseb! in curbe cu profi transversal convertt sau suprainéift. s 5 El j 8 e FE) elsigI 5 eI 2.8. Supratefele sifuite favorizeczé derapajul mal ales cand suntsiumede. De ase Be ig | | || Berl Et ale aceea, se recomandé tratarea lor ih vedred realizar rugozitél necesare més \ sales i ; gI3h5\ 212 as siguranfel ckculatiel, putanduse utiiza una din urmdtoarele solu ae elelalal. (a Beelcle ts vexecuterea do fatomente biturinoate rugoase cu 0.08 kar bum a8 lols eG a BME iB 10..13 ka/m? cru 8...16 mm, conform STAS-ull in vigoare: aeetelegtels EB eck als - executared de covoare astatice din betoane asftice rugoase: 3 lees siselsis 3 aa ~ executorea unui cover asfatic rugs prin clutal. Blige 3 BORER ERE EERE Solutile ce se adoptd pentru statu de rulare 1ug0s frebuio studiate finindu- Wat j iu aterialeor intvotinere BULETIN TEHNIC RUTIER 40 prt me 5 ma 208 BUETNNTEMNICRUTER 4, nul. 8, al 200%~ Supratalé exudate a GI one cecttzoca pt. exces dou. 0 coe pneutle autovehiculelor. Suprafalo eonpnut ridicat de bitum (Botte lita arn ‘i xturtd OHfatIG6 felosite ta execute i : = dottipactorea ihainbient® la punereah ope 1@@ stratulul dé uzuté Gin Fribkturd astoltic’: somorsdrea stratulul super’ en a (a mare GB bituM (GestS'0.6-.06 Ko/M )- Feoprenva won ae ee verkeo axedUll do bith 86 Buot® real ph Wipectétea con iitdt tehnicB priving! 7 Se peers Waplesres détajélor la piépardréd hixtuttor difaltice & ékecuto fra fainértle timings - iui de bitum adecvat; : eur abit ba imexiiutt'0.5..04 git? Bim rezidual: = corpabtared corespunzatéare: i tiatinlor biturtinocte: jctered retmulut de fat tabveciot faite astanids. ee 2.12, Ramedteres ausiiételer oidare a face pilhsatuncres CU ibis 86 contain} sali nikip aretUntos de a urgent. evitarec formésil dombutlor se recoman’ ‘sternerea crioturt. TIN TEHNIC RUTIER 4g anu 068, al 200% + YSipiatéta grote 88.13. Supratata srolté apare th cazul tratamentelor bituminoase $i se prezintd "C010 supratald vaigatd, cu fasi longitudinale de cétiva centimotilIbjime pe care: ‘nU-Bxisid tratament bitumios, atteménd cu suprafete pe care fratamentul se © prezintd bine. Aceosta ate un aspect inestetic, insé nu jeneaz6 in mod deosebit /~ participanti lo'circulatie. 2.14, Apaiiia suprafetelorsioite Sste couzata de stropirec neuniformé a fan ‘ul pe supratota parti carosabile o executared tratamentelor biturrinoase, ca- © forté infundeati unor duze de fa autostropitor sau nereglétli corespurzatoare and imi rampei de stropite. Supratefele oferente unor duze tnfundate raim6n f6re fe cant sin conéetinté ciiblura nu aderd pe aceste sunratete. 2.18. Pentru prevenirea supratetelor sicite rea lor, pin veriicarea inainte de inceperea $3] 1ucrulu eventual destundarea acestora: 55, folositen unui lant fara impure = uiizerea unuliant cu vascozitate adecvati = mentnerea bitumululla o temperaturé adec- vot stropiti (160°C): = cozu Tnfundésl duzelot. operatia de stro- Sion Pte @ Fantulitrebule opr imectat pentru ‘aducerea h stare de functionare a duzeler. 2.16: Remedierea suprotetelor sirote se face ct mai urgent postbl prin stto- pirea bitumuiui cu lance autostropitoruiul pe zona farés Fant, pel ecoperirea cu criblurd #1 efectuaree Unel clindtatl usoare. Dacd suprafata este mare se reco- mand oplicarea unul fratomont sau stam bituminos pentru estetizare. Potada 2.17. Polada este o defectiune care consti in desprinderea parfialé o strat: lui de uzuré de pe stratul suport, sau dezliprea unor suprafefe mic! din trataren- {ul bitumines. Suprafata opare neunifornd. cu aspect de insule totate, care je- neazd circulotia rtier. 2.18. Couzele apatifel fenomenului de pelad’ sunt legate de neacrosorec corespuniitoate a shatuki de uzurd (@ ctibluti th cazul tratamentetor biturn- ‘noase) la stratul suport si pot fi = uflizarea une mic! asfatice neomogene: = punetea in operd a mixtutl astattice la o temperatura sceuta (sub 100°C): BULETIN TEHNIG RUTIER enue 8, mal 00% 2~stemerea: mixturil astaltice fr’ creorea condilior necesare de ‘acrosare (buciarda~ fe;omo;saIE) = = curdjared: riecorespunzdtoore a suprafetel shafulul suport: =neamorsarea stratulul suport; = staturl. do rulare de grosime ineuticlentés Gr specidl:la.covoare executate: pe pavoje st Imorecomintiin beton de ciment): ~ogregate partial murdare ulizate 1a execu area tratomentelor bituininoase, 22:19, Pelada poate fi preventt& prin: * + reaizarea une! rrixtur osfaitice corespunzstoore, conforin dozojulu prescis de laborator: respectarediregimulul de temperatura preporaredt# punetes in oper’. ¢ i: tuilot osfaties: Fs, - sigurorea Unel-suprafete uscate ¢ curate pentru sternite: - omorsotea gl eventual buclardarea stratulul suport, - compactarea corecta la temperature core ; reo mixtutl asfatice, A Se recomonda utilarea unui tum de foarte Bund altars. eventual calityat pentuimbunditéjired adezhitati, a ERE .2.220: Remedietes defectiuni se face in funcfie de mériinea suprafete! atec- fote.iastfst: = pritiplomibare cu mixturé: asfaltic’: cu agregat marunt..dact defectunte aunt luolate: = on : -realzereo-unul covor-aifaitic, cu decopared stratull de uzurd afectat sau rect peste: acesta, tn catul cond supratejele: fectate'sunt mor. Efectuorea lombérilor inainte de\executarea covorulul astalic este, obligatorie: th cezul opsriiei poladtta tratamentele bitumninodse:teredierea consté thro fecered mgnualé al tatamentulul-pe: aceste:supratete dup’ curditerea: tor femeinicd tou prt: baijonarec.cu bitum tdiah reallesticu etfosy sau emule bituminoasé.cationiea sl ocoperirea cu cilbluré unmndt’ dé eliidrare: Vaud gh ratuttrl-2 3 tense 808 seaaaghisiae . :2.21; Suprafata valuta sou onduldtd se prezint’ cu Genivelani in prof donghtu- inal, sub forma une table ondulate. Frecventa ondulértor este ce aproximaity im; (lar ompttucinea acestora poate vata de 610.15 mmm 130.40 men, Refulérte opar cand mbréicéminteo bitu- minoosd, devenita plastica, este Tmpinsd late- ral suprapundndu-se peste imbrécdmintec Nedeteriorata sau chiar peste bordud.—- 2.22. Cauzele core provoacés oparitia var lutitlor $i refulértor pot fi: exces-de bitum in masa mixtutl osfattice; ~biturn de consistant recuse: = schelet mineral siab al mixtutl astattice: ~ temperatura dicot a mediului ombiont; frolic intens cu fener sf coceerd frecvente core genereazt forie tangentiaie mor. 1h general sou constatat volurt i refulen frecvente pe supratetele imbracémintilor bitu- minoase cu strat de uzuré cin mortar asfaitic, 00 din mixtur asfattice cu nisip bituminos. 2.23, Prevenitea formal vaturtlor se poate face prin: =prolectarea §1 punerea in operd a unor mix- tut osfaltice cu compoaitie corespunzatoare: + utlizarea unul bitun cu consstenta adecva- Bl 10 conaiiilor de exploatare: = Corectarea véscoatéil biturutul din risipul biturrinos. 2.24. Remediorea acestor defectiunise poate face prin decapared sau freza- {e0 stratulul valurtslhlocuitea acestuia cu un nou strat reaizat dintr-o mixturé os- fatticd de caiitate corespunzétodte. Materialul decapat poate fireutiizat folosind: © tehnologie adeevatt, ‘in cozul valutitior extinse, solutia de remediere va fi adoptaté in baza unor stu- ‘ii tehnico-economice aprofundate. ‘Supratafa poroasa 2.28, Suprafafa poroosd prezintd In general 0 culoare mal deschisd, dupa Ploale aceasta réménand umeda un timp indelungat. Uneorl port se observa cur ‘ochiul liber. Imbréicéminfle bituninoase cu aspect pores prezinté un continut ‘edus de bituni si absoibti de opd mari, péste initele adinise. 2.26. Cauzele apariiel suprafefelor poroase pot fi: ~ insuficiente bifumulul in mixtura static’: ~ granulozitatea necorespunztitoare a agregatului natural: Fig. 26 Refulérd BULETIN TEHNC RUTIER nad 8, ah 2007 15\Mésurle penimu efansarea suprafetelor poroase sunt eficiente numot partial, "= emnpactarea insuiiofentd sau lo temperaturl sues 3 Jenttu ca ih fond Imbrécdmintea réméne cu defectiuni, care conduc la micso- -plsditniciier rer Ves 3 joiea duratel de exploatare a acestela, lor pe de ait parte, sub circulate, da- = Réaifattizaies supratetet de:ruiare datorltés IVs. es yit8, compactari ulterioare, se pot produce tasari neuniforme, care au un efect > fhoticdtur reale’scu' dates toptutul ca exe: | ee iv Gsupra ploneltati suprafefel de rulcre, “Cutlass tdcut nt-orperioada rece # umedd | ‘gu toarnna tard =" * 4 s 29. Supratofa cu Cpl prezntéio see de Gropife cu amet hjuula 20mm, Enseféictuoreer chided supiatétel MmbreCd | ee ¥ GE econcimeator putend otinge giosimec siratulu de uzurd. Cupituile pot s& apa smmintel bitumindase,'marales €énid executia 10 tzolate (2...3 pe m’) sau grupote int-un numér mare pe m’, ‘yo feu téimnria tarat. Te - 2.30. Cauzele aparijiel ciupttutiior pot fl: ‘237 Prewérres apatite! sipretojolr potoaie $9 foce Wand umstoctele MR Jo anbracominje executote Curiip bitumincs. impute extent nna be serieiett pnet mpl a ahr F stuminos (oulgari ici de argid sou colcar, restul de cérbune, lemn etc.) care -Steomaros unl ihn} covspudtone pen ogtogo rates sie cht chet an src doe oompactéreacorespurizétoare: imediat dupd asteinerea mixturll asfaltice, 1a. i -neunifermitatea agregatulul natural din temperature Brescrise2 9% = aad % s q ‘ 7 SF ic tibiicanrel Seube s : punct de vedere ol curtati, granulele din senoasteta srtdocktireared calouror nS aa carn! oto ee SQUS| roca gelv6, citeraté sou moale, putdnd fi “ te ‘conte ae o-otargaras cep RRR voorypnen fF stGrmate la punetea th oper: prin com Ct spitiningose, baatjone z pactore Sau sub efectul pneurllor autove- : fou ‘SSlesmotuecemae ace novo crema bse Ex ser| hiculelor si scoase ‘din stratul de uzuré réménand golutle respective: nee Svpoce | : - utiizared la fabricorea mixturi asfattice, pen oui san . - ‘tu stratul de uzurd, « unui fier cu cocoloase Degradér provocate de inghel-dezahel, ~ 2,78) Degradatle din Ighet-dezghet sunt defectiuni cle.complexululrutier Ga- torate feromenului de umtlare nereguiaté provécaté de umflarea apei fh zona |G nghe} si transformarea acesteia 1h lente sou fibre de ghealé, precum si diminuari ca- = pacitéti portonte a patulul crumulul, datorits sporti locole a umidit6tiih timpul dezghetuui 2.79::Degrodatle dn ‘nghet:dezghot cle structutllor rutlere se produc de obicel cond GctlorieazS concomitent uimdtorl factor: -pomént sensibilta Inghet cin patul ctumuk 104 stratur rutiete contaminate cu mateiiate ‘+ gelve, situate ih zona de Inghet: temperatura sctzuta Gnghe!) pe o durata Indelungats core's6 favorizeze migrarea si gar gin nghe}-dezahet-acumularea apelin zona Inghetului: pelidads de-dezghet pe sactoarele de drum cu capacitate por ita, Séiteniioneazé cd in perioada cénd pamdntul este inghefat, 9,degracarea ssternutl utter, Degrade din inghet-dezahe} dé dorahet.: G/degrdidérict cin nghet-dezghet se poate face prin: ‘apelortubtorané: = projectared linie!rositnand seama de nlvelul apslor subterane: = dimensiondrea.;corespunzatoate a structutl.tutiere fingnd seama de actiunea ‘Inghef-dezghefulul: Yen + intreducefeg uner-restrioft privind-circulatia: vehiculelor grele.‘n perioada de ‘deaghet (batiere de dezghe)). ei 2.81. Remadierea degradiiilor din inghef-dezghet se va face i functie de vo- tumul acestora, Peritru aceasta trebule étectuate studii pentru stabilrea couzelor ‘care aU condus lo aparita for si luctea uno mdsuti de eliminare a acestora, Ih general trebule decapatd ¢ reféicutd intreaga structurd rutierd, rebuie In- Jocuit pamantul gellv din pats crumului cuun material granular $1 asigurata: * evacuated opelor. o 2 AYLETA TEHNIC RUTIER aaa 6, marzo 2: de | a6:fecomand6 folosires: straturitor antige$i paren seeps tetele ec vazostornentiss fra ess et ott ato tena do or ued ofan xu fier career producerea degradaitior, sou nu i se:poate Ngrosa! eae aoe funea ci intotdeauna absolut fiecssart yer ee : “ a “oe . ere ant atocun cre ett ah depen ge voriee A rashutiqotere de toicatiea control taedtevetzacl de cornet Go ee, Coane plonstoves suprtetelidecrulcro #-cpar-de"dbietl Ia CoPete\ Bod precun qikicreptutluorailorde mubhaversare eu : ‘eofputl drumuiut ester ‘aielftinoreunuicrdlsie olf odo tsicent riers ertingren ; istorii ’ + :3yDEFECTIUNI ALE IMBRACAMINTILOR DIN BETON DE CIMENT ..3.1, Defectunie prezentate ih cuptnsu oceshi copitl s9 referS nui la moto F< ‘edrinfle tle dn beton de chient execulate sub forné de dale scurte neguonate. > Clasiicarea detectiunitor | $2. Defectiunile tmbréicdminfiorruttere din beton de ciment, in functie de lo- [cul lor de opariie, sunt prezentate'i tabelul 4 q Tobetut Ba Grupa detectiulior Toul defectunt Sopris dots 1 | eect ce ott spc cunecood Petode Decomnatarea evo 2 | Detect cle rostrtor Deschiderea rostuttorlongttudnole Rost cu mostictn excée Rupturt Fur cept Sip! Pompe Teosarea daleor Foicntore Disruzetea total a dotetor 8.3; Clasiicated defectiunilor mnbréictmintior din beton de cient, h functie db Uigentelé de remediore! este indicatd in tobe 5. “3.4? Dateetiunie imoracaminfilor dinbeton de ciment'se datoreaz uimo- Yooréior Grape Ue couze: * oictunéd GGrétivd o tratioulul grou: - structuré rutforé: nesatsfGcdtoare, subdimonsionatt: + caltated tiedoréspunztitoare 3 miéteridlelor puse’h operd: “x@cutd riecorespunzstoote a uctérlor de’ consttuctie: + Corll de’ éxploatare si mediu nconjurdtor agresive. Urgentele de remediere a defectiuniiot ‘din tabelul § tin seama de efectul ‘dcestora’ dstita destésurdit normalé: a traficulul nitler, de modul I-éore ofec- ‘tetzd siguiahtd citculatel rutfere 31 de influent loth comportarec ih exploatare ‘@mbtackmintior ein beton de ciment. -lucréti de intretinere insuficiente si neexecutate la timp: = oboseola datoratd depdsiti duratel normate de exploatare. [3 | Detéetiun! cte imbrécémintel 4. | ‘Betecnn te sructua BULETINTENNIC RUTIER "and |, ne. 8, mak 2007 at