Vous êtes sur la page 1sur 9

SINELE

Conceptul de sine este compus dintr-un set de idei despre cine suntem, daca iti stii identitatea
intelegi si de unde provine aceasta.

Conceptul de sine are trei caracteristici fundamentale:

1)complex-ceea ce inseamna ca noi ne definim in mai multe feluri:-printr-o cale deschisa,


formata din caracteristicile pe care le stim despre noi si despre ceilalti si o cale inchisa formata
din caracteristicile pe care le stim despre noi , dar alegem sa nu le dezvaluim celorlalti;

2)subiectiv- majoritatea lucrurilor pe care le stim despre noi sunt bazate pe fapte reale, multe
aspecte ale cunoasterii de sine sunt mai degraba subiective decat obiective, adica sunt bazate pe
impresiile pe care le avem despre noi insine.

3)provocator-in cea mai mare parte cunoasterea de sine se dezvolta incet, pe parcursul vietii unei
persoane. Dupa cum stim multi factori influenteaza acest lucru, spre exemplu cei biologici,
rasiali si temporali. Cunoasterea de sine ne schimba, modificand comportamentul nostru in viata,
fie negativ sau pozitiv.Asta nu inseamna ca modificarile produse sunt si drastice, dar provoaca
schimbari in felul in care ne percepem noi insine si pe cei din jur.

Cum se dezvolta cunoasterea de sine?

Personalitatea si biologia

O parte importanta a conceptului de personalitate este biologia, cateva aspecte ale personalitatii
sunt indubitabile, lucru care le face greu de modificat. Cautand sugestii oamenii joaca un rol
important in dezvoltarea personalitatii lor prin biologie.

Cultura si gen specific

Felul in care ne observam este puternic afectat de cultura in care crestem. Oamenii isi modifica
cercurile culturale si incearca sa se identifice si familiarizeze cu membrii acestor comunitati. In
alta ordine de idei, ei definesc eu in termenul unui grup caruia apartin.Pe masura ce crestem
una dintre modalitatile prin care descoperim lucruri noi este prin a observa la ceilalti, poate ca
acest lucru il preluam din copilarie atunci cand ne simtim iubiti si apreciati.

Personalitatea este puternic influentata de genetica, dar felul in care parintii isi cresc copii
conteaza mai mult.

Individul poate fi influentat de lucrurile intalnite in copilarie, fie ele pozitive sau negative , fiind
inmagazinate mintal sub forma unor imagini, in timp ce noi redescoperim aceste imagini,
incepem sa ne modificam stima de sine. Asa cum ne-am dat seama deja, nu oricine are acelasi
nivel de influenta in viata noastra. In general cei mai importanti oameni pentru noi sunt cei a
caror parere cantareste cel mai mult in formarea comportamentului.

Cresterea sociala

In loc sa ne luam notite despre ceea ce cred altii despre noi ar trebui sa observam, cum ii
comparam pe ceilalti cu noi. Cea mai mare parte din formarea stimei de sine o reprezinta
cresterea sociala.

O data cu cresterea sociala, anumite persoane ne influenteaza comportamentul mai mult sau mai
putin constient.

Persoanele cu care suntem obisnuiti sa ne evaluam caracteristicile formeaza grupuri de referinta.


Grupul de referinta reprezinta persoanele cu care ne comparam in progresul social.

Grija si managementul conceptului de sine

Monitorizarea personala

Monitorizarea personala este constanta, prin ea observandu-ne pe noi si pe ceilalti. Acest lucru ne
poate modifica comportamentul creand anumite impresii care modifica felul in care ne vad
ceilalti.

Increderea de sine

Asteptarea care iti modifica comportamentul intr-un mod real si pozitiv. Acest lucru nu se
intampla deoadata, iar dupa o anumita perioada se opreste, este un proces complex si indelungat
din care comportamentul extrage lucrurile bune.

Valoarea proprie: stima de sine

Beneficii ale stimei de sine:

- Acestea sunt obtinute prin prelucrarea ideilor sau comportamentelor familiale, scolare si
sociale.

-Cautarea acestor idei aduce beneficii importante in dezvoltarea comportamentului.

Stima de sine si comportamentul social

Mentinand o imagine pozitiva despre noi insine, pare sa aiba avantaje in modificarea
comportamentului, comparativ cu persoanele care au o stima de sine scazuta, cei care se
apreciaza mai mult au in general mai multe oportunitati de a deschide discutii si prietenii, lucru
care este observant in special la adolescenti si tineri adulti.

Stima de sine - cum ne vedem noi si cum ne vad ceilalti


Dupa cum ne dam seama, oamenii care au o stima de sine ridicata sunt mai fericiti, sociabili si
deschisi la nou, fata de cei care au o stima de sine scazuta. De altfel oamenii care se simt pozitivi
cu privire la ei insisi sunt in general satisfacuti de viata lor. Pe de alta parte oamenii care nu se
apreciaza privesc in general jumatatea goala a paharului.

Stima de sine si performanta

Aceasta se manifesta inca din perioada scolii pana la finalizarea studiilor academice, acele
persoane care au muncit mult in cadrul scolii, atunci cand ajung sa lucreze au o stima de sine
ridicata , lucru care le produce rezultate uimitoare, astfel atunci cand ajung sa munceasca poate
realiza performante mult mai mari decat cei care nu au o stima de sine atat de ridicata.

Cultura , sexul si stima de sine

Sexul si cultura sunt niste influente puternice in vietile noastre, lucru care ne afecteaza modul si
felul in care comuniucam.

Cultura si cunoasterea de sine

Cercetatorii cred ca societatea marginalizeaza grupurile formate din minoritati sexuale si


culturale.

Sexul si stima de sine

Spre deosebire de cultura, sexul nu apare ca un efect important in formarea comportamentului,


dar are un rol important in felul in care suntem priviti de ceilalti.

Nevoile personale si interpersonale

Stima de sine nu reflecta doar sentimentele despre noi insine ci si despre ceilalti, influentand
felul in care comunicam cu acestia.

Nevoia de control

Exprima dorinta de a influenta intr-un mod mai puternic persoanele dintr-un anumit grup, lucru
care se manifesta inca din copilarie.

Nevoia de includere

Reprezinta faptul ca avem nevoie sa apartinem unui grup social si sa fim inclusi in activitatile
altora, aceste persoane pot suferi de singuratate din cand in cand.

Nevoia de afectiune

In cele din urma, cu totii avem nevoie de afectiune, aceasta nevoie ne face sa dam si sa primim
iubire si afectiune.
Prezentarea de sine-formarea imaginii

Imaginea este felul in care cineva isi doreste sa fie perceput de altii.

De multe ori analizam imagini si amintiri din copilarie proiectate pentru a ne modifica
comportamentul. Acesta este procesul de modificare a imaginii.Acest process contine trei etape:

-modificarea este colaborativa-adica ne schitam o imagine cu ajutorul altora, dar o preluam abia
dupa ce suntem siguri de ea;

-producerea multiplelor identitati: multe persoane au experiente similar, dar acest lucru nu
trebuie sa ne influenteze comportamentul preluandu-le in totalitate credintele, obiceiurile.

-complexitatea-formarea imaginii este un process complex care se realizeaza pe durata vietii


incepand cu precadere in perioada copilariei, acest proces necesita o stima de sine ridicata.

Crearea nevoilor

Acest proces este realizat pe parcursul intregii vieti si are ca scop imbunatatirea stimei de sine.

Nevoile personale sunt componente ale formarii unei imagini publice.

Imaginea-felul in care o persoana este privita de altii.

Asocierea imaginii- nevoia de a fi acceptat si placut de catre cei din jur.

Imbunatatirea imaginii-comportamenul pe care il observam la altii modifica felul in care ne


comportam in public.

Imaginea autonoma-nevoia de a evita sa fim subjugati de catre ceilalti.

Pericolele expunerii imaginii- fiecare dintre noi are o imagine publica diferita, dar acest lucru nu
ne poate determina sa ii etichetam pe ceilalti in functie de imaginea lor, fiind marginalizati
majoritatea oamenilor se simt rusinati in legatura cu grupul din care provin, acest lucru
micsorand stima de sine.

Comunicarea despre sine: deschiderea de sine

Daca iti dezvalui secretele vantului, nu trebuie sa dai vina pe el ca le-a spus copacilor.

Actul de descoperire consta in oferirea de informatii despre noi insine si credintele noastre
celorlalti.

Principiile deschiderii de sine:

-deschiderea de sine este corecta si dreapta;

-deschiderea de sine variaza in continut si amplitate;


Deschiderea de sine variaza intre relatii

Deschiderea de sine variaza in functie de anumite procese: chiar daca suntem obisnuiti sa avem
relatii stranse, acestea nu au fost asa inca de la inceput, ele dezvoltandu-se dupa o anumita
perioada.

Deschiderea de sine este de obicei reciproca, atunci cand o persoana decide sa isi impartaseasca
sentimentele in cadrul unei prietenii, aceasta se asteapta sa primeasca inapoi sentimentele
expuse.

Deschiderea de sine poate servi multor interese , de cele mai multe ori, oamenii se deschid din
diferite motive:

-pentru a se elibera de stres;

-pentru a forma noi prietenii;

-pentru a se putea integra intr-un anumit grup.

Deschiderea de sine este influentata atat cultural cat si religios.Acesti factori afecteaza modul in
care informatia pe care o oferim este perceputa de catre ceilalti.

Beneficii ale descoperii de sine:

-imbratisarea relatiilor adevarate;

-reciprocitatea;

-eliberarea emotionala;

-ajutorul celorlalti.

Riscuri ale deschiderii de sine:

-respingerea;

-sansa de a-i obliga pe altii

-ranile produse de catre altii

-violarea intimitatii

-riscul deschiderii online.


Grija de sine si de ceilalti in dezvoltarea competentelor interpersonale

De ce cunoasterea de sine este importanta?

Cunoasterea de sine este strans legata de abilitatea de a deslusi comportamentul altora, astfel
oamenii care poseda aceasta abilitate sunt capabili sa influenteze comportamentul altor oameni.

Teoria si practica

In practica, foarte multi dintre noi nu sunt obisnuiti sa se cunoasca pe sine. Argyris(1982)
precizeaza ca oamenii, atunci cand socializeaza, expun doua tipuri de teorii in dialogul cu
ceilalti.

Teoria

Aceasta reflecta valorile si credintele fundamentale din interiorul nostru, pe care le exprimam
atunci cand comunicam cu ceilalti. Noi suntem mai degraba constienti de aceasta pentru ca este
genul de teorie pe care o capatam prin experienta sau prin lectura.De altfel pot fi mai multe teorii
care reflecta valorile oamenilor pe care ii respectam, acestea devenind inceputul relationarii cu
cei din jur. (ex-un consilier)

Practica

Aceasta, de care suntem mai putin constienti reflecta valorile si credintele pe care le desprindem
cu adevarat din comportamentul nostru. Suntem mult mai pregatiti in a deslusi comportamente si
a construi planuri de idei, lucru care imbunatateste nivelul de legatura intre teoria socializarii si
teoria practicii.(ex-manager)

Covey(1989) in cartea The Seven Habits of Highly Effective People sugereaza ca omul este
produsul comportamentului sau. El spune ca acest comportament este un factor determinant in
relationarea cu ceilalti, fie ea constienta sau inconstienta , noi apreciind felul in care
comportamentul nostru este influentat de experienta , lucru pe care ni-l insusim.

In alta ordine de idei, pentru a ne limita influenta asupra altora atunci cand interactionam trebuie:

-sa observam comportamentul nostru in actiune;

-sa preluam si sa prelucram feedback-ul primit de la altii.

Preocuparea fata de ceilalti

Pentru a putea intelege comportamentul altora, trebuie sa fim constienti de Cine suntem? si
cum influenteaza acest lucru felul in care ceilalti ne privesc pe noi.
Intelegerea comportamentului celorlalti

Felul in care ii observam pe ceilalti este influentat de selectivitatea noastra ca individ, in


principal analizand factorii prin care ceilalti ne observa comportamentul.Spre exemplu, noi
credem ca persoanele importante sunt acelea care fac lucruri importante. Acest rationament
influenteaza felul in care ii privim si analizam pe ceilalti , punand accent doar pe informatiile
care ne ajuta sa ne completam experienta. Trebuie sa fim atenti la ceea ce preluam de la altii fara
a ne lasa influentati de anumiti factori si sa nu ne schimbam valorile, credintele, nevoile si
atitudinile .De altfel, trebuie sa fim atenti la ceea ce percem , nu doar prin conversatia directa ci
si prin ceea ce obtinem prin gesturile, miscarile, vestimentatia persoanelor din jur. (punem
etichete)

Acest lucru ne poate determina sa realizam stereotipuri care sunt importante pentru ca ne
sugereaza prima impresie, astfel o data ce am creat un stereotip pentru o anumita persoana,
acesta poate fi foarte greu modificat. Astfel in loc sa ne imbunatatim abilitatea da a-i citi pe altii
si de a ne folosi perceptia obiectiv trebuie sa avem grija la anumite tipuri de intrebari pe care
ceilalti si le pun despre noi.

Cum ne vad ceilalti?`

Noi trebuie sa fim atenti de asemenea la felul in care ceilalti ne privesc. Oamenii folosesc in
general tipologii la felul cum ii percep pe altii si persoanele cu care interactioneaza, isi pun
intrebari diferite despre aceia, intrebari de care nu sunt constienti. Intelegand mai mult despre
valorile, credintele, nevoile si atitudinile celorlalti noi devenim capabili sa intuim ceea ce vor
spune si vor face.

Stima de sine

Calitatea performantelor in orice domeniu social este influentata de increderea in sine.

Performanta si credintele despre sine ca si persoana

Gahagan (1984) spune ca oamenii trebuie sa faca ceva cu ei insisi decat sa incerce sa schimbe
persoanele din jur. Lipsa de intelegere fata de altii poate fi legata de lipsa de stima de sine,
creand credinte negative fata de propriile valori. Poate fi strans legata de experienta personala si
observarea comportamentului altora.

Seligman (1975) dezvolta o teorie bazata pe lipsa de ajutor pe care o primim de la altii in ciuda
asteptarilor si a abilitatilor noastre dobandite in trecut.Noi ne dezvoltam asteptari pe care chiar
daca nu le putem realiza tindem sa ni le insusim, producand ulterior un deficit cognitive si
motivational. Deficitul motivational rezulta din incapacitatea de a realiza voluntar anumite
actiuni, lasandu-ne influentati de ceilalti. Pe de alta parte, deficitul cognitiv ne permite sa ne
recunoastem greselile chiar daca noi putem sa controlam sau nu ceea ce se intampla.
Reexaminarea experientelor trecute, pentru a identifica ceea ce am realizat sau nu pana acum, ne
poate ajuta sa ne marim stima de sine, pe de alta parte, acest lucru poate avea si un effect opus,
atunci cand comportamentul nostrum este influentat de esecurile produse.

Dezvoltarea stimei de sine

Noi suntem constienti de valorile, credintele si atitudinile noastre atata timp cat ceilalti observa
in noi aceste lucruri.

O data ce am invatat ca suntem neajutorati noi ne pierdem increderea in noi. Atunci cand
incercam sa mergem cu bicicleta pentru prima data suntem invadati de o serie de stimuli care ne
influenteaza modul in care continuam actiunea inceputa si astfel daca esuam in a merge pe
bicilcleta, acest lucru ne determina scaderea stimei de sine si incetarea activitatii.

Monitorizarea comportamentului atunci si acum

O buna metoda de a ne imbunatati stima de sine este de a ne monitoriza comportamentul in


trecut si in present, putem face asta prin deschiderea unui cabal second, observandu-ne
comportamentul prin ochii altei persoane.

Imagineaza-te stand intr-un colt al camerei privindu-te cum interactionezi cu altii. Observa cum
te comporti si gandesti cu privire la motivele din spatele actiunilor tale. Observa ce faci atunci
cand incerci sa ajuti o persoana cu o problema:

-Cum incerci sa-l ajuti? Asculti cu grija la ceea ce ti se prezinta sit ii cont de parerile altora in
rezolvarea problemei sau cauti o metoda rapida spunandu-I ceea ce trebuie sa faca.

-Ce te face sa te comporti in felul acesta? O data ce esti constient de ceea ce faci, incepi sa te
intrebi de ce faci asta. Spre exemplu, daca observi ca adopti o pozitie pozitiva pentru a-l ajuta
incerci sa te gandesti de ce faci acest lucru. Este pentru ca incerci sa te cunosti mai bine si ca ai o
datorie morala pentru a rezolva problemele celuilalt?

-Dai indicia cu privire la starea ta. Daca suspectezi ca gandurile tale ti-au modificat
comportamentul ,trebuie sa ai in vedere ceea ce observa ceilalti la tine.

Un alt exemplu pentru care este bine sa deschizi un al doilea canal este pentru a analiza reactia
ta atunci cand ajuti pe cineva pentru prima data, urmarind asta te poate antrena sa identifici mai
usor solutii ale problemelor.

Griji fata de tine si altii

-Care este prima impresie atunci cand intalnesti o persoana?

-Ce informatii utilizezi pentru a-ti forma o prima impresie?

-Analizeaza informatiile dobandite si spuneti sa prelucrezi in ansamblu imaginea formand


ipoteze dupa care poti gasi informatii despre acea persoana.
-Monitorizandu-te, te face nu doar sa gasesti informatii ci sa fii si atent la comportamentul tau in
particular.

Vous aimerez peut-être aussi