Alexandru Ioan Cuza (sau Alexandru Ioan I; nascut la 20 martie 1820, Brlad, Moldova,

astazi n Romnia ?i decedat la 15 mai 1873, Heidelberg, Germania)

Unirea din 1859 reprezinta unul din cele mai importante evenimente din istoria Romniei,
iar Alexandru Ioan Cuza este considerat ca fiind cel care a pus bazele statului modern.
Istoricii sunt de parere ca imaginea lui Cuza perceputa de marele public este decupata din
cartiile de literatura, nsa realitatea istorica este mult mai complexa.

24 ianuarie reprezinta una din cele mai importante date din calendarul nostru istoric. Pe de-o
parte este data Unirii mici fara de care nici Unirea mare din 1918 nu s-ar fi realizat. Pe de alta
parte este momentul n care statul roman intra n perioada sa moderna, inclusiv prin reformele
pe care Alexandru Ioan Cuza avea sa le inceapa ulterior, chiar daca nu pe toate avea sa le duca
la capat. Numele lui Alexandru Ioan Cuza ramne legat de ideea de reforma si de
modernizarea statului romn, ne-a explicat istoricul Adrian Cioroianu.

De asemenea academicianul Dan Berindei a descris acest eveniment ca punctul de plecare al

statului national si modern romn.

24 ianuarie 1859 si-a dovedit viabilitatea. Statul national si modern, care s-a constituit prin
dubla alegere, a devenit magnetul desavrsirii unitatii statale a romnilor. mplinirea a 150 de
ani de la aceasta zi memorabila ale carei urmari au marcat profund istoria devenirii romnilor
confirma taria ndraznetei, dar si inteligentei cai care a fost atunci aleasa. Granita nefireasca
de la Milcov a disparut pentru totdeauna, iar acel moment istoric a ramas pentru generatiile
urmatoare un exemplu nsufletitor, a scris academicianul Dan Berindei, n Cuvnt nainte n
Unirea Principatelor Romne. 150 de ani catalog de expozitie, Bucuresti 2009.

Domnitorul Cuza, prea putin cunoscut

Istoricii spun ca figura lui Alexandru Ioan Cuza domina acest eveniment important din istoria
romnilor, dar aceasta este extrem de controversata si putin cunoscuta.

Personalitatea lui Cuza nca pune probleme n istorie pentru ca fost o domnie extrem de
controversata , n sensul ca a nceput cu multe sperante, dar s-a terminat ntr-un conflict cu
elita politica din vremea lui. El a fost acuzat ca vrea sa impuna o dinastie proprie si acesta este
motivul pentru care, dupa ce s-a certat cu Parlamentul din vremea lui, s-a pregatit mpotriva
lui un complot, o Cabala politica, care a lucrat la destituirea lui si la nlocuirea lui cu Regele
Carol 1, a spus pentru romanialibera.ro, Adrian Cioroianu.

Cuza a fost mai popular n literatura si n rndul taranilor, care au fost mproprietariti.

Imaginea lui Alexandru Ioan Cuza a fost populara mai mult n literatura. Popularitatea lui a
fost la nivelul poporului mai ales prin reforma agrara prin modesta mproprietarire a taranilor
si pentru ca el a luat din pamnturile bisericilor si mnastirilor. Este la fel de adevarat ca n
momentul n care a fost debarcat prin acel complot nu a existat o miscare de rezistenta n
favoarea lui. Noi cnd vorbim de popularitatea lui noi ne bazam pe celebra oca a lui Cuza, ne
bazam pe povestea lui Creanga cu Mos Ion Roata si Unirea.

Cuza a reusit sa si ndeparteze unii oameni cu care a pornit la drum, printre ei s-a numarat si
Kogalniceanu, si din acest motiv a esuat. Cuza nu a fost un personaj comod. n epoca el a
fost acuzat de porniri dictatoriale, ct si de intentia de a crea un titlu dinastic cu familia lui. El
este un personaj mult mai controversat dect credem noi. Noi l-am nregistrat din perspectiva
unor lecturi de manual de la Limba romna, dar n istorie lucrurile sunt putin mai nuantate, a
conchis Cioroianu.

Date istorice

La 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 si al Tarii
Romnesti, nfaptuindu-se astfel unirea celor doua tari romne. Devenit domnitor, Cuza a dus
o sustinuta activitate politica si diplomatica pentru recunoasterea unirii de catre puterea
suzerana si puterile garante si apoi pentru desavrsirea unirii Principatelor Romne pe calea
nfaptuirii unitatii constitutionale si administrative, care s-a realizat n ianuarie 1862, cnd
Moldova si Tara Romneasca au format un stat unitar, adoptnd oficial, n 1862, numele de
Romnia, cu capitala la Bucuresti, cu o singura adunare si un singur guvern. Cuza a fost
obligat sa abdice n anul 1866 de catre o larga coalitie a partidelor vremii, denumita si
Monstruoasa Coalitie, din cauza orientarilor politice diferite ale membrilor sai, care au
reactionat astfel fata de manifestarile autoritare ale domnitorului, potrivit Oanei Ilie,
muzeograf Sectia de Istorie, Muzeul National de Istorie a Romniei.