CAPITOLUL 12 REOPTIMIZAREA PROTEZELOR MOBILE Protezele partial mobile care au pier- dut adaplarea pe c&mpul protetic datorita atrofiel osoase sau au suferit accidente (fracturi, fisuri, ruperea crogetelor, desprin- derea unor dinti), pot fi refacute functional prin interventii protetice denumite “tecondi- fiona Reconditionérile se realizeaza prin dou metode: c&ptusirea protezelor partiale; reparatia protezelor parfiale. CAPTUSIREA PROTEZELOR PAR- TIALE ACRILICE CU MATERIALE RIGIDE Prin captusire se infelege aplicarea pe fala mucozala a protezei si pe marginile ei a unui material acrilic in stare plastica prin care se obtine o readaptare intima a bazei la cmpul protetic. Indicatii: alfofia avansat& a zonei de sprijin osteo-mucoase produsa jntr-un_ timp mai indelungat de la aplicarea protezel: proteza suferd o infundare (fig. 12.1); pentru ameliorarea mentinerii la 0 pro- tez& subextins3; ‘in caz de instabilitate cu basculare pe un torus proeminent; in cazul protezarilor imediate urmate de tesorbti rapide a proceselor alveolare; ‘in deficientele clinice (amprentare func- tional’ gresit’) sau de laborator (deteri- orarea modelului functional); pentru profilaxia fesuturilor sensibile la presiuni masticatorii la care despovara- rea se face cu materiale reziliente. Fig. 12.1, infundarea protezei Contraindicati migrari ale dintilor stalpi catre spatile edentate cu pierderea punctelor de con- tact; inflamatia parodontalé avansata cu mo- bilitatea dintilor restanti; dezechilibru ocluzal care nu poate fi corectat; dintji laterali montatj in afara crestei; DVO supraevaluata; proteze cu reparatji multiple si dinfi de- gradati anatomic si cromatic (este pre- ferabil sa se faca 0 proteza noua). Obiectivele partial acrilict ‘imbunatafirea menfinerii protezei_ prin cresterea adeziunii si folosirea c&ptusirii_protezelor a3retentivitatilor; - obtinerea unui sprijin echilibrat pe dinti restanti si suportul muco-osos; - stabilizarea protezei prin franarea de- plasérilor orizontale; - pfofilaxia dento-parodontala prin redis- tribuirea echilibrata a fortelor de presiu- ne masticatorie pe dintii restanti. Tehnici de captusire C&ptusirea PPA se realizeazé prin doua metode: directa gi indirecta. in ambele cazuri materialul ulilizat es- te acrilatul autopolimerizabil: Duracryl® - Spofa, Paladur®- Heraeus Kulzer. Firma GC recomanda produsul sau GC Reline, un acrilat cu formula chimic& modifi cata, numai pentru c&ptusirea in cabinet. Céptusirea directa a protezei in cavi- tatea oral se face in cabinet de c&tre me- dicul dentist ajutat de asistenta medicalé. Avantaje: - se efectueazé direct pe mucoasa faré folosirea unui model; - rapiditate - se realizeaza intr-o singur& faza clinica; - economie — se consum’ numai mate- riale din cabinet. Dezavantaj - exist riscul de iritatii pe mucoasa oralé datorité monomerului din acrilatul autopolimerizabil si a reactiei exoterme. Actilatele autopolimerizabile de ultima generatie (GC Reline) prin modificarea compozitiei chimice, scad acest rise: - daca dezinsertia protezei nu se face la timp, acrilatul polimerizeaza in spatiile 604 interdentare care n-au fost obstruate in prealabil. Timpi operator igienizarea campului protetic; vaselinarea dintilor artificiali pentru a-l proteja impotriva actiunii chimice a acri- latului, in timpul polimeriz&rit; acoperirea dintilor artificiali $i a versan- telor seilor cu 0 banda de leucoplast; indepértarea prin frezare a unui strat de 0,5-1 mm de pe fata interna a seilor acrilice side pe marginile seilor; badijonarea cu monomer a suprafetei frezate; aplicarea pe zona de lucru, a unui strat de acrilat autopolimerizabil, cand aces- ta"se trage in fire”; grosimea materialu- lui trebuie sa fie ceva mai mare decat a materialului indepartat; introducerea protezei tn cavitatea orala gi aplicarea pe campul protetic, dup’ care se exercita presiuni digitale ugoare pe portiunea supracingulara a protezei. Pacientul nu tnchide gura (metoda de céptusire “cu gura deschisa”); urmeaza migcarile de modelare a mar- Ginilor protezei ca la amprenta functio- nala; Proteza va fi mobilizata inainte de priza complet a materialului, profitand de starea de plasticitate a acestuia pentru a evita retentionarea fortaté a protezei la nivelul dintilor. Ca masura de precautie, spatiile interdentare (re- tentive) trebuie obstruate in prealabil. dupa terminarea polimerizarii i scoate- rea din cavitatea oral, proteza c&ptusi- tA se pastreaza cateva minute intr-un vas cu apa caida, pentru a definitiva po- limerizarea.- dupa priza completa a acrilatulul, mar- ginile protezei se prelucreaza prin fre- zare, slefuite gi lustruire provizorie. - se introducerea proteza in cavitatea oral; - readaptarea ocluzal a protezei_ com- Porta trei timpi de lucru: = inchiderea gurii in RC; - indepartarea eventualelor puncte de contact prematur; = testabilirea IM si implicit reechilibrarea ocluziei - in final, proteza se trimite in laborator pentru lustruire Captusirea indirecta a protezei se face cu ajutorul laboratorului de tehnica dentara. Avantaje: + dupa c&ptugire materialul este omogen, f8r8 porozitati; - nu exista rise de iritatie pentru mucoasa bucalé; + faza clinica (amprenta) se poate repeta in caz de nereusita. Dezavantaje: - dureazé mai mult prin solicitarea labo- ratorului de tehnic& dentar’; ~ pacientul ramane disfunctionat eat du- reazé fazele de laborator; = consum mai mare de materiale. Captusirea protezelor care restau- reaza edentatii termino-terminale (clasa | Kennedy) Timpi operatori in metoda “cu gura inchisa” (Ionescu, 1999) Faza clinicd - se constata necesitatea captusirii cand testul de rotatie al protezei este pozitiv; + se indeparteaza un strat de 1 mm acri- lat de pe fata mucozala a protezei; - se aplica in zona distal un strat de Stent's sau Kerr, care se ramoleste, proteza se introduce in gura si se asea- 24 pe cAmpul protetic, unde se mentine cu 0 ugoara presiune executand misca- rile ca pentru amprenta funcfionala. Dupa priza materialului termoplastic, tesiul de rotafje trebuie s& fie negativ. - so indepérteaz’ dizarmoniile ocluzale; - pentru amprentare se aplica prin pensu- lare pe fata radiata a protezei, un strat de ceara bucoplastica. se introduce proteza in gura si dupa aplicarea corec- 1€ se inchide in IM; = timp de 5 minute se tac migcari de mo- delare de catre medic gi pacient; - indepartarea protezei cu amprenta in cearé se face numai dupa racire cu apa, apoi se trimite in laborator; In loc de materiale bucoplastice pot fi utilizati gi elastomeri de sintezé (siliconi de consistenta medie) Ei le laborator Pentru evitarea fracturarii_ protezei, ambalarea in chiuveté este inlocuité cu folosirea unei “prese de captusire”. Timpi de lucru: tumnarea de gips dur in amprenta; dupa priza gipsului se toarna soclul modelu- lui; apoi se fac retentii pe baza soclului; + aplicarea de gips moale in jumatatea inferioara a presei de cptusire, peste ca- re se ageaz& modelul cu proteza avand soclul modelului in sus, astfel ca dintii ar- tificiall s& se acopere cu gips cam 1/3. Dupa priza, soclul modelului se gipseazala bra{ul superior al presei si se strang suruburile; destacerea celor dou jumatati ale pre- sei dupa priza gipsului; intr-o parte va fi cheia ocluzala, iar in cealalté - modelul cu proteza, Se indeparteaza proteza de pe model cu atentie pentru a nu fractura modelul; se indeparteazé de pe protez materia lul de amprenta si resturile de gips. Da- ca medicul nu a indepértat un strat de 1 mm din acrilatul seilor, operatia va fi f+ cuté in acest moment de catre technician; asezarea protezei in cheia ocluzala si fixarea ei in pozitie corect cu ceara de lipit; se izoleaza crestele modelului cu un material de izolat; se prepara pasta de azcrilat autopolimerizabil; suprafata mucozala a protezei se pensuleazi cu monomer dupa care se aplica pasta de acrilat atat pe supafata mucozala cat si pe model; se practica asamblarea celor doua ju- matafi ale presei de cAptusit si se strng suruburile. Surplusul de acrilat se indeparteazé; introducerea presei intr-un aparat de polimerizare la temperatura de 39° C timp de 30 minute, la presiunea de 15- 25 psi; desfacerea celor doua jumatati ale pre- sei dupa polimerizarea acrilatului; se sooate proteza, se prelucreaza si se lustruieste; in cabinet, proteza va fi echilibraté ocluzal. Folosirea presei de c&ptugire elimin’s faza de ambalare in chiuveta, deci proce- deul e mai rapid. Fat de metoda direct de c&ptusire, polimerizarea acrilatului autopolimerizabil se face fra porozitaji, fr monomer rezi- dual si fra consecintele reactiei exoterme de polimerizare. CAPTUSIREA CU MATERIALE REZILIENTE Indicatii: - substratul_muco-osos sensibil la presiuni masticatorii; - leziuni de decubit; - inflamatia dureroasa si mobilitate a mucoasei ce acopera crestele alveolare; - masticatie dificil. Céptusirea cu materiale reziliente poate fi: temporara sau definitiva. Captusirea temporara Se recomanda pentru conditionarea fesuturilor din zona de sprijin muco-osos. Materialele folosite au o vascozitate lent progresiva. Se prezinta in forma bicomponenta: pulbere gi lichid. Denumiri comerciale: Hydrocast, Coe Comfort, GC Soft Liner, Viscogel. Tehnica: metoda de oaptusire directa. Durata: 1-2 sAptamani dupa care ma- terialul isi pierde elasticitatea si devine granulos. Dac’ se intenjioneaz inlocuirea acestui material cu acrilat autopolimeri- zabil, acest lucru trebuie facut inainte ca materialul provizoriu s&-si fi pierdut proprie- tatile. Efecte: proprieté{ile vasco-elastice ale materialului refac tesuturile traumatiza-te, le relaxeaza gi le modeleaz’, permitand astfel o nou’ captusire cu materiale de du- rata Captusirea definitiva La acest tip de c&ptusire se apeleazai And indicatiile arétate anterior sunt ace- leagi, dar cu semne clinice foarte severe. Tehnica de captusire poate fi: direct, in care se folosesc materiale ca Simpa® (Kettenbach) sau Mollosil® (Detax) sau indirecta, folosind materiale siliconate gen Molloplast-B® (Detax), ete. Consistenta elasticé a acestor mate- riale amortizeaza presiunile asupra campu- lui protetic, permitand o buna masticatie. Totusi, materialele reziliente au gi de- fecte, ca rezistena mecanica scazuta si un grad cresout de porozitate, tiind expuse la infiltrafii microbiene. Numai o igiend bucala riguroasa asi- gura 0 utilizare mai indelungata a c&ptusiri- lor desorise la acest capitol. REPARATIA PROTEZELOR PAR- TIALE ACRILICE Protezele partial acrilice pot suferi ac- cidente si deteriorari care necesita recondi- tionari prin diferite moduri de reparati. Cauzele care determina deteriorari ale PPA care impun necesitatea reparatiei Principalele cauze care duc la necon- cordante intre protezele partial acrilice si campul protetic sau la deteriorairi ale prote- zelor care necesita repararea protezelor sunt: ear modificarile fn timp ale cdmpului prote- tic datorate purt&rii prea indelungate a protezelor; deficientele de laborator care scad re- zistenta protezelor; diferite accidente. Modificarile morfologice ale cam- pului protetic Modificatile morfologice ale cAmpului protetic sunt reprezentate de schimbarile de volum gi forma ale substratului osteo- mucos pe care se sprijin’ proteza, schim- bari datorate atrotiei osoase. in edentatia_ partialé, modificarile cAmpului protetic dupa aplicarea PPA con- stau in pierderea intr-un timp relativ sourt (1-2 ani) a dintilor pe care s-au aplicat cro- setele sau a unor dinti care prezentau in momentul protezarii mobilitate de grd. Il Repararea implica in acest caz tnlocuirea pe protezé a dintilor extrasi si aplicarea unor crogete noi pe dinfii care limiteaz’ bresa edentata, Rezilienta neuniforma a c&mpulul pro- tetic, asociaté adesea cu un torus proemi- nent care joaca rolul de punct de bascula- Te, determina fracturarea protezelor pe linia mediana. ‘infundarea protezelor partiale datorita atrofiel crestelor alveolare determina apari- {ia unei ocluzii neechilibrate. Prezenta unui dinte care depaseste planul de ocluzie sta- bileste un contact prematur in momentul masticatiei. Forfa de masticatie find puter- nic, apare cu timpul o fisurare urmata de fracturarea protezei.Deficientele de laborator Deficientele de laborator se refera la unele gregeli in timpul executiei tehnice a protezelor care de scad rezistenta protezei si consecutiv se produce fracturarea aces- tela. Deficiente ale bazelor protezelor: - folierea necorespunzatoare a torusului palatin sau a diferitelor zone proemi- nente ale cAmpului protetic. Lipsa totala a folierii sau o foliere necorespunzatoa- re ca plasare sau grosime, fac ca pro- teza sa basculeze in jurul acestor punc- te nefoliate, fracturandu-se in timpul masticatiei, la presiuni mari; = grosimea neuniforma a bazei protezei. Uneori, in timpul confectionarii mache- tei din cearé a bazei protezei, nu se ve- rificé grosimea machetei. Zonele de trecere de la 0 grosime mai mare la o grosime mai mic& sunt por{iunile unde apar fisurile sau fracturile. De aseme- nea, insuficienta ingrogare in dreptul dintilor restanti sau rascroirea exagera- t8 a bazei protezei, pot fi cauza fractu- rarii protezelor; - deficientele de preparare, indesarea si polimerizarea acrilatului slabesc rezis- tenta bazei protezei si provoaca fractu- rarea acesteia. - Indepairtarea neglijenté a protezelor din tipare dupa polimerizare poate duce la fracturarea bazei protezei, necesitand repararea ei inainte de a fi aplicaté in cavitatea bucala. Deficiente privind montarea dintilor artificiali: - montarea in afara crestelor, in special a dintilor laterali (premolari, molari), fac s& aparé bascularea protezelor sub efectul forfelor masticatorii ce se exerci- ta in afara poligonului de sustinere. Fracturarea apare de obicei in zonele de minima rezistenta, unde baza prote- zei este mai subtire sau unde ocoleste dinfii naturali restanti; Deficientele tehnice referitoare ta crosetele de sdrma duc la deformarea, ruperea sau aplicarea lor in alta parte a dintelul decat cea destinata prin speciticul crosetului. Astfel: - In timpul confectionarii crogetului se efectueaza mai mult de 1-2 indoituri in ace- lasi loc, ceea ce poate produce ruperea acestora chiar In timpul executarii sau in timpul purt&rii de cétre pacient; ~in timpul dezambalérii, cand nu se executa 0 degajare corecta a crogetelor din tipar, se produce deformarea sau chiar ru- Perea lor impreuna cu portiuni din acrilatul invecinat. Accidentele + fractura in timpul igieniz&rii; - eforturile masticatorii __nejustificate (spargerea nucilor, roaderea oaselor); - oboseala crogetelor de sarma prin func- fionarea indelungata, mai ales pe din cu convexitsti accentuate, determina ruperea acestora prin pierderea elastici- tt Tehnici de reparare a protezei par- tial acrilice Protezele mobile pot fi reparate atat jn laborator c&t si tn cabinet, inlocuirea unui dinte sau a unui croget fiind 0 operaticce se poate executa si de catre medic. I laborator, indiferent de tipul de re- paratie care se executa, prima operatie este dezinfectarea protezei. Foarte adesea protezele vechi, purtate multi ani, sunt im- pregnate cu resturi alimentare, cu tartru, infitragii microbiene etc., ceea ce pe langa aspectul inestetic, reprezinta gi surse de infectie. Reparatille protezei partial actilice se pot grupa asttel: - repararea bazel protezei fracturate sau fisurate; - reparatie pentru tnlocuirea unor dint - reparatie pentru inlocuirea crogetelor de sarma; - completarea unuia sau a mai multor dinti; - completarea bazei in cazul extractici dintilor distal Reparatia placii protezei partial acrilice Aceasta reparatie se poate executa atat in cabinet cu ajutorul rasinilor acrilice autopolimerizabile (de ex: Rapid Repair® - DeTrey), c&t si in laborator cu ajutorul rasi- nilor autopolimerizabile, sub presiune. Reparatia unei fracturi simple cu doua fragmente Tehnica reparatiei la o PPA este ur- matoarea: - cele doua fragmente de proteza, bine uscate, se coapteaza cu mult atentie de-a lungul liniei de fractura, astfel incat suprafetele fracturate sa vina in contact intim f8r& s& apara denivelari sau spatiu intre ele; = se solidarizeaz’ fragmentele prin lipire 699 provizorie cu cianoacrilati. Solidarizarea se poate face gi prin picurare de cearé de lipit de-a lungul liniei de fractura si solidarizarea fragmentelor prin aplica- rea gi lipirea de bete de chibrit peste dintii artificiali ai ambelor fragmente. Aceste precautii sunt necesare deoare- ce orice deficienté in cooptarea frag- mentelor compromite total reparatia sau chiar proteza; in interiorul protezei se toarna pasta de gips, realizand astfel un model care va mentine tn pozitie corect& fragmentele pe toata durata operatiilor urmatoare. dupa priza gipsului, fragmentele de pro- tez4 se indeparteaza de pe model cu multa atentie pentru a nu deteriora mo- delul; fragmentele indepartate de pe model se pregatesc in vederea retentjei acrilatu- lui, astfel: - ou ajutorul unei pietre montate la piesa de man& a motorului suspen- dat sau cu o frezé de acrilat se cre- eaz& intre fragmentele protezei un spatiu de 2-3 mm, indepartand cianoacrilatul sau ceara; - dup& ce acest lucru a fost verificat pe model, se reduce din grosimea fragmentelor de proteza o zona de 5 -7 mm paralel cu linia de fractura. Aceasta subfiere trebuie facuta la ambele fragmente sau dacd sunt mai multe, la fiecare fragment in parte in dreptul zonei de fractura. Spatiile acestea se creeaza pentru desfiinjarea zonei lucioase a acrila- tului ce s-ar putea opune unei reactii de polimerizare eficienta a acrilatului cu care se executd reparatia. Sleful-rea fragmentelor se mai face si cu scopul de a realiza o grosime sufici- ent a acrilatului, asigurand tn felul acesta rezistenta protezei; pe zonele subjiate ale fragmentelor se creazé cu ajutorul unei freze o fisu- r& retentiv in forma de coada de randunica, de Y, T, eto. Uneori reten- {ile trebuie create chiar sub dinti arti- ficiali. in aceste cazuri se va evita de- teriorarea dintilor si schimbarea for- mei acestora. Cu toate ca solidariza- rea acrilatului nou cu vechea protezé se face chimic, retentiile sunt necesa- re pentru a mari supratata de contact sia crea conditji de intrepatrundere, asigurdnd in felul acesta 0 mai mare rezistenta protezei reparate. modelul se izoleazé cu o substanta alginica (Pectizol, Isodent); fragmentele astfel pregatite se reaseaza pe model cu grija. Intre ele existé acum un spatiu care ar putea sd deruteze la aplicarea corecta a fragmentelor pe mo- del; se umecteaz’ cu monomer supratetele care se vor lipi; intr-un godeu se prepara acrilat autopolimerizabil (roz sau transparent) in cantitate suficienta si in momentul cAnd a ajuns in stadiul de plasticitate optima se introduce in spatiul dintre fragmente, cu un ugor exces. Se pre- seazé cu degetele pentru a completa tot spatiul, modeland in acelasi timp astfe! incat pasta de acrilat s& fie la acelasi nivel cu suprafata protezei. Pre- siunea aceasta se mentine continu pana in momentul intaritii complete a actilatului autopolimerizabil. Unit autori 700 recomanda ca dupa intarirea acrilatului proteza s& fie {inut& in apa calda intr-o ala sub presiune 10-20 minute pentru a definitiva polimerizarea si a mari re- zistena acrilatului: zona unde s-a efectuat reparatia se prelucreaz’ si se lustruieste, dupa ce proteza a fost Indepartata de pe model. Reparatia unei proteze cu fractu multiple Daca existé fragmente multiple (3-4 fragmente) si separate, reconstituirea lor se face in acelagi mod, dar operatia este mai dificila. Reparatia unei proteze la care unul din fragmentele fracturate s-a dut Daca fragmentul este de dimensiuni mici, se execut’ 0 amprenta cu materiale elastice peste proteza aplicata in ura. Dupa tumarea modelului, fragmentul lips se completeaza cu acrilat autopolime- rizabil pe model. Sr Reparatia unei proteze fisurate este aseman&toare unei proteze fracturate, cu exceptia fazei de coaptare fragmentelor care nu mai este necesara. Reparatia pentru inlocuirea unor dinti Repunerea unui dinte pe proteza este necesara in doua situatti a. dintele este numai detasat de baza protezei, dar intact ca forma Tehnica: dintele se repune in lacagul sau pentru ai verifica pozitia;- se indeparteaza dintele, se creaza re- tentii in placa si pe fala orala a dintelui (daca este din acrilat); * se umecteaza zonele de placa si de dinte ce urmeaza a fi solidarizate; > se prepara acrilat autopolimerizabil roz sau de culoarea dintelui si se introduce in zonele de retentie create; + dintele este pozitionat corect; se pre- seaz& cu degetele pand in momentul polimeriz&rii complete, modeland con- Comitent excesul de rasind cu un in- strument umectat in monomer; - Se prelucreaza gi se lustruieste zona afectata de reparatie, Operatia fiind foarte simpla, se poate executa si in cabinet. b. dintele s-a pierdut sau este dete- riorat - daca dintele lips este in imediata veci- natate a unui dinte natural existent sau daca este vorba de un premolar sau molar unde realizarea contactului cu antagonistii trebuie realizata obligatoriu, este necesara amprentarea cu un sili- con chitos (Zeta® plus - Zhermack, Optosil® - Heraeus Kulzer, Silaplast® - Detax, Dentafiex® solid - Spofa) peste proteza aplicata in gura (pentru relatia cu vecinii) in ocluzie (pentru relatia cu antagonistii); - amprenta, solidara cu proteza, se ume- zeste si se toad un model In doud etape. In prima etapa se introduce pas- ta de gips in interiorul protezei si se tealizeaza un soolu cu o prelungire distala, unde se creaza 0 cheie de an- grenaj. Dupa priza gipsului, se izoleaza din nou gi se toama gips in amprenta 70% antagonistilor, prelungit peste cheia de angrenaj. Prin demulare se obtine un model solidar cu proteza si modelul an- tagonistilor; - in Iocul unde lipseste dintele se va adapta prin slefuire un dinte de acrilat existent in laborator sau confectionat special dup forma, marimea si culoa- tea corespunzétoare. Adaptarea se va face in raport cu dintil vecini si antago- nisti. Operatille urmatoare sunt identice cu cele descrise la reparatia unui dinte existent. Reparatia pentru iniocuirea unui croget de sarma > se ia © amprenté cu silicon chitos (Zeta® plus - Zhermack, Optosil® - Heraeus Kulzer, Silaplast? - Detax, Dentafiex® solid - Spota), care va reda cu fidelitate forma anatomica a dintelui pe care trebuie realizat crosetul de sarma (mai ales fata sa vestibulard), Precum si procesul alveolar si tundul de sac vestibular din zona vecina dintelui, unde se va implanta coada crogetului. Amprenta se ia peste proteza partial’ aplicata in gura. Amprenta astfel obtinu- 8 este solidara cu proteza; ~ modelul se toarna din gips obignuit si se demuleaza avand grija sa nu se fractu- reze dintele pe care se va executa cro- setul; - proteza se Indeparteazé de pe model, iar fn locul unde coada crogetului va pa- trunde in placa proteticé se creeaza cu © frez& un gant de 4-5 mm. De obicei coada vechiului croget determina exact locul unde trebuie facut sant - dintr-o sarma de wipla elastic’ de gro-sime adecvata situatiei clinice (0,6 - 0,8 mm) se realizeaza prin indoire crogetul, adaptat intim pe dinte. Coada va fi pla- sata in gantul creat special in acest scop. Pentru a:i asigura 0 pozitie corec- t& pe model in timpul aplicarii acrilatu- lui, crogetul se lipeste cu cearé pe din- tele de gips; solidarizarea crogetului cu proteza se face aplicand tn santul tn care s-a pla- sat coada crosetului a pastei de acrilat autopolimerizabil ce se preseaz3 cu degetele In momentul intariri; prelucrarea gi lustruirea zonei respecti- ve se fac obignuit. Completarea unuia sau a mai mul- tor dinti la o proteza partial acrilica in acest caz este vorba de 0 reparatie unde s-au extras unul sau mai multi dinti si care trebuie inlocuiti Tehnica: imediat dupa extractie sau dupa cateva zile, medicul va lua o amprent& cu pro- teza partial in gura, care sa cuprinda dintii vecini daca exista, creasta alveo- laré proaspat edentata, fundul de sac vestibular si antagonistii. Amprenta se ia cu materiale elastice (siliconi). in tim- pul amprentarii se va avea grij& ca pro- teza sa fie aplicaté exact pe cAmpul protetic, iar materialul s4 nu patrunda ‘intre mucoasa gi protez pe toata su- prafata interna a protezei; modelul se toama in doud faze. Prima parte a modelului va cuprine partea in- 702 tema a protezei si campul protetic proas- pat edentat, iar a doua parte antagonistii. Modelul se realizeaza cu cheie de an- grenaj; proteza se scoate de pe model si i se creeazd retentii in dreptul dinjlor extrasi ca la orice reparatie; se aleg sau se confectioneaza dinfii de acrilat gi se probeaza in spatiul ramas liber dupa extractie, fixandu-se cu cea- ra. Montarea dintilor se face tinand seama de cerintele fizionomice si de angrenarea cu antagonistii; se realizeazé o cheie vestibulo-ocluzala din gips, care va asigura pozitia corect& a dintilor si modelarea corespunzéitoare a portiunii vestibulare a sell in momen- tul indesdiril acrilatulul; - se izoleaz4 modelul si cheia vestibulo- ocluzala; = se prepara pasta de acrilat si se aplica in porfiunea dintre dinfi (pozitionati in cheie) si model, in dreptul extractiel re- cente; se preseaza cheia de model; dup’ polimerizare, proteza se prelu- creaza si se lustruieste. Completarea bazei in cazul extrac- tiei dintilor distali Dacé este necesaré extractia unui dinte distal si/sau edentafia devine din late- rald terminala, placa protetic& rezultaté tn urma reparatiei trebuie s4 acopere corect tuberozitatea sau tuberculul piriform in formare (fig. 12.2).Fig. 12.2. Completarea corecté a plac in regiunea tuberozitati In toate situatiile in care trebuie repa- rata o vor fi respectate urmatoarele reguli: reparatile se execut’ repede, pentru a nu priva pacientul de protezé mult timp; se va evita modificarea vechilor rapoar- te ale protezei cu campul protetic: actilatul aplicat trebuie s& confere pro- tezei suficienta rezistenta si durabilitate in timp; in timpul reparatiei se va evita aplicarea monomerului de aarilat autopolime- rizabil pe dint{i acrilici deoarece ii fisu- reaza.