Vous êtes sur la page 1sur 7
CAPITOLUL 9 ALCOOLISMUL 9.1. ASPECTE GENERALE. ISTORIC Alcoolismul a fost dintotdeauna o problema medico-sociala acuta, Pe parcur- sul cunoasterii lui nojiunea de ,alcoolism” se largea si se aprofunda, Astfel s-a conturat continutul complex al termenului, prezentind aspectul medical si social al problemei. Aspectul social dezvaluie prejudiciile spirituale, demografice, economice si biologice legate de consumul excesiv al biuturilor spirtoase atat la insusi consu- ‘matorii, cit $1 in intreaga societate, Aspectul medical integreaza dereglarile psihice si viscerale, endocrine, neuro-humorale si alte schimbari patologice in organism legate nemijlocit de alcoolizarea cronica sau aparute in urma ei, Ambele aspecte tangentiaza la nivel de cauza si consecinfa. Primele informatii despre betie ca fenomen de maladie le intalnim in sererile Jui Hippocrate, Galen. Insé o reflect stiintific patologia medicald alcoolic& a ci- pital numai in ultimele doua secole. in anul 1819, Vril-Kramer K.M., medic moscovit, introduce termenul de ,,dip- somanie”. [n ucrarea sa ,Dipsomania si atamentul acesteia el seria .Betia find determinati de motive moralicest, ntr-un sir de cazuri trece in accese ce, care trebuie privite ca fenomene morbide, Acest necaz este bazat pe legile pato- logive si nu este stréin iscusinfei medicului prin urmare este o suferints fizica” in anul 1849, pentru prima data se introduce termenul de ,alcoolism croni de citre cercetitorul stiimtfic, activistul pe teren social, suedezul Magnus Huss. in lucrarea sa deveniti clasic& ,Alcoolismul cronic ori maladia alcoolica cronic&” au- torultrateaz4 notiunea de aleoolism cronic ca totalitatea dereglirilor din organism generate de consumul abuziv de bauturi spirtoase. Cu timpul, termenul acesta capati 0 semnificatie socio-medicala, indicdnd consumul alcoolului ca atare, influenja lui asupra altor valori ale societigii umane camoravuri, munca etc. si fenomenul de ,betie” cu un amplu speetru al consecinte- lor ei. Larga utilizare a termenului ,alcoolism cronic” de multi autori face cuprinsul Jui variat si nu delimiteaza notiunea de ,betie”. $.S. Korsakov (1913) introduce termenul ,aleoolism cronic” in manualul siu de psihiatrie ‘n paralel cu termenii .befia” si .be(ia permanent Necesitatea depistirii precoce a alcoolismului a generat nojiunea de alcoolism habitual, care denumeste etapa incipienta a maladiei alcoolice. De mentionat c& termenul ,alcoolism eronic” a fost si riméne prioritar in lite- ratura medical, El a fost ulterior folosit in calitate de sinonim al termenilor intoxi- catie alcoolic& cronic& si etilism. 826 La temelia rationamentelor despre maladie se pune consumul sistematic al al- coolului si cantitatea lui folosita. O clasificare de acest gen apartine renumitului medic canadian J. Jellenek. Ea a fost aprobata de Organizatia Mondiala a sanatatii (1854) si se practica in multe tari, Conform acestei clasificari alcoolismul parcurge patru faze: — Faza betiei simptomatice sau faza prealcoolica. Consumul alcoolului este social si moral motivat, dar se evidentiaza toleranfa sporit8, amnezii alcoolice; — Faza prodromala. Aleoolul se transforma in remediul cu ajutorul cdruia bolnavii juguleaza atractia cétre el. Alcoolul devine idee obsesiva, se consuma in ccantivigi mari = Faza critica sau crucial. Lipseste controlul asupra cantit8tii aleoolului consumat, Ebrietatile sunt pronuntate. Bolnavii se retrag de la activitate, intrerup relatile cu prietenii. Apar conflicte in familie, idei de gelozie, necesitate diminuat& in alcool dimineata cu consum in doze mari spre seara, —_ Faza cronicd, Pentru ea este tipic consumul de alcool de dimineati, dip- somanii de lung& durata, conflicte in societate, Pacientul devine transparent, el nt. ascunde viciul sdu, consuma surogate. Scade toleranfa care alcool. De mentionat ca gi viziunea Organizatiei Mondiale a Sandtatii asupra termino- logie! si nosiunii alcoolismulu! la fel a parcurs o evolutie. in prezent se da prefering’ folosirii ,conceptului a doi pivoti": ,problemele legate de alcool” si ,dependenta alcoolica” (Edwards et al., 1977). Se considera ci aceste formuliri diagnostice vor reorienta pe toti clinicienii spre un spectru larg de masuri profilactice in intreaga populatie gi spre intervengii individual. 9.2. FORMELE DE CONSUM AL ALCOOLULUI Formele de consum al alcoolului pot fi divizate in trei grupe ) forme de consum al bauturilor alcoolice admise de societate in situatii con- crete de ritualuri, obiceiuri, traditii etc.; b) forme de consum abuziv — prenozologice ~al bauturilor spirtoase; ©) forme patologice de consum al bauturilor spirtoase. De mentionat cd in populajie exists persoane care se abtin de la consumul bauturilor spirtoase — abstinengi. E.E. Behtel (1986) ii divizeazi in doua grupe: abstinenji absoluti care nu consuma bauturi spirtoase cel putin in timp de un an; abstinenti relativi — consumatori de bituturi alcoolice extrem de rar (2-3 oi pe an {n cantitate de pnd la 100 ml de vin). Ei consumi alcool féra doring’, de obice la insistenfa celor din jur. Abstinenfi alcatuiesc circa 10% din populatie. Mai frecvent ci se intélnesc in loturile varstelor extreme ~ pind fa 20 si mai sus de 60 de ani Femei abstinente sunt de 2 ori mai multe (12,8%) decat barbati (6,8%). Motivele abstinenfei sunt intoleranfa biologic& a alcoolului, inedutatirea starii sinatapii, edu catia in spirit puritan in familie sau considerente religioase. Consum intamplitor al bauturilor spirtoase. Se realizeaza in cazuri de sir- batori, evenimente festive familiale. Persoanele in cauza se familiarizeaza, de obi cei, tirziu cu consumul de alcool. Ele manifesta o toleranté mica fata de alcool cu efect neinsemnat de euforizare, nu selecteazA biuturile alcoolice, find indiferenti fata de gustul si proprietijile acestora. 827 Periodicitatea consumului de alco! la acesti oameni e de 1 data in 2-3 luni ping la 1-2 ori pe lund. Rejinerea de la alcool este uneori interpretat4 incorect. Ebrietatea e de grad usor, neinsemnati, rar mediu, moderatd, Nu se pierde controlul asupra comportarii, cantitifiialcoolului consumat. Atenfia, memoria, gandirea, pro- cesele asociative, constiinfa nu se schimba. Aceasta forma de consum al alcoolul este prncticati de cirea 8% din popuilaie, inelusiv 16% hirhati si S8% femei Consumul moderat de alcool. Se integistreazi la circa 32% din populatie, 18% din femei, 48% din barbati. Este raspandit aproximativ egal intre toate varstele sise observa, ca gi consumul intimplator, dupa varsta de 14-18 ani pentru birbati $i 16-21 ani pentru femei. In cadrul acestei practici se cultiva deprinderea. Evolutia procesului de deprindere cu alcool este plana, fird perioade de intretinere. Deprin- derea se formeaza citre varsta de 25-35 de ani. Efectul de euforie este moderat. Apare senzafia saturatiei de alcool, care este si mecanismul limitérii consurnului Regularitatea consumului lipseste. Pretextele sunt situafionale, fiind recunoscute de majoritatea populatiei ca importante si admisibile. Se realizenza, de abicei, de 1-4 ori pe lun’, la un consum de 100-150 ml bauturi spirtoase recalculate in rachiu. Persoanele in cauzt manifesta semne de ebrietate, insa tablourile clinice nu sunt diferentiate, Durata starii de ebrietate este mica. In aceasti forma de consum ince- pe constituirea dependentei de alcool, ins& ea nu prezinté un rol important in viata dupa chefuri, nu au senzafii neplacute drept consecinge. Alcoolul se consuma in familie sau in cadrul unui grup de prieten Consumul sistematic de alcool. Se observa la circa 13% din populatie, fi- ind de 2,5 ori mai frecvent la barbati decat la femei. Folosirea alcoolului are lo mai des, ereste doza alcoolului consumat, se lirgeste gama pretextelar episoadelor alcoolice. Efectul euforic este destul de pronuntat, apar variante de ebrietate in urma transformérii ei clinice. Consumu! biuturilor spirtoase se include in stereoti- pul dinamic al comportamentului. Acest consum are inceput precoce (12-13 ani). Deprinderea alcoolied se formeaz’ in timp scurt si devine stabil la varsta de 16-20 de ani, Toleranta sporeste. Se constituie nevesitatea, dependenta de alcool la 23-30 de ani. Cantitatea de alcool consumat atinge 200-400 ml de rachiu cu o period tate de |-2 ori pe siptaménd. Efectul saturatiei intirzie. Dupa excese alcoolice se observa labilitatea vegetativa, deprimarea capacitatii de munca, disconfort general nepronuntat, astenie ugoard. Valorile personalitatii deviaza spre bauturi aleoolice. Consumul lor, tirea starilor de ebrietate devin modul principal de a capata pla- cere, satisfactie. Aceasta transformare permite de a privi consumul sistematic ca accentuare alcoolica a personal ‘Consumul de alcool ca obisnuint&. Se intilneste la circa 6,6% din populatie, inclusiv 11,6% de birbati si 1.9% de femei. La persoanele in cauz& persista nece- sitatea in alcool. Sporeste frecvenfa consumului si cantitatea alcoolului folosit. Se ‘manifest partial dezadaptarea sociala. Necesitatea alcoolului nu se apreciazi ca patologica, dar e pronuntatt si concureaza cu necesititile de baz’ ale personalitati, Apate fenomenul ebrietatii obligate, Se pierde capacitatea de reactie. Se prelunges- te perioada de ebrietate. Ultima devine polimorfi. Apare fenomenul goanei dupa euforie, se delimiteaz’ fazele euforicd si narcoticd. In unele cazuri euforia trece in disforie cu comportiri antisociale. Creste toleranta fat de alcool. Fenomenul saturirit intérzie si mai mult 828 Consumul alcoolului ca obignuintl se apreciaza de uni clinicieni deja ca un stadiu al alcoolismului cronic (A.N. Molohoy, 1u.E. Rahalski, 1959), E.E. Behtel (1986) trateaza acest stadiu ca forma de consum prenosologic, numind-o prealco- olism, in descrierea ei autorul foloseste semne clinice care, dupa A. A. Portnoy si IN. Piatnitkaia, determina gradul intai al alcoolismului cronic. Consumul sistematic si consumul ca obisnuinta decurg abuzi de unele semne de maladie. Ele corespund notiunii cel sistematie, formeaza fenomenul clinic ,alcoo! zate ~ grupul de rise Formele patologice de consum al alcoolului se intalnese in cadrul alcootismu- lui cronic, Prin intermediul lor se declangeaz mecanismele patogenetice interioare ale maladiei alcoolice, fapt ce exclude identificarea lor cu notiunea . bet Astfel, o nofiune succinta evidenfiaza conjinutul socio-medical al consumului de alcool. Evolutiv el apare in urmatoarea continuitate: consum admisibil; consum abuziv — betie; consum patologic. Exista doua forme de dependent fata de alcool: psihologica si fiziologica sau fizici. Ambele fenomene determing tabloul clinic al alcoolismului, find pe larg elucidate in manuale i monografii de specialitate. in ultimis ani, sociologit, psihologi sociali,filozofi fac referiri la dependenta alcoolicd socio-culturald, Sub acest fermen se subinfelege acea stare social-psiho- logica a individului in care el este predispus, hotirat catre consumul aleoolului, decis s& participe in ritualele alcoolice existente in societate cu mult mai inainte de a incepe real consurmul alcoolului, Aceasta dependent nu prezint& o patologie psihofiziologicd individual, ci o patologie social, care se manifesta prin dereglari ale procesului de adaptare normala a individului ca personalitate catre mediul su social (N.S. Larionov, 1989). Conform parerilor autorului, domeniul dependentei alcoolice socio-culturale poate servi drept baz pentru interpretarea etiologiei con- sumului de alcool ca maladie sociala. Fenomenul dependentei socio-culturale este considerat de uni autori mecanis- mul de patrundere a consumului de alcool in randurile adolescentilor. In materialele Biroului Regional European (1993-1994) s-a publicat i la varsta de 15 ani 96,2% din baieti si 90,79 din fete din Austria cunose deja gustul alcoolului, in Belgia — 92.6% din baieti si 90.7% din fete consuma bauturi alcoolice, iar in Cehia ~95,4% din baieti $i 96,6% din fete consuma aleool o datd in siptimang, dintre care 35,6% bili si 11.5% fete gi mai freevent. Formele patologice de consum sunt conditionate de asa mecanisme cca dependenta psihologica si fiziologica cu pasiune patologicd primard, care se provoaca situational sau apare spontan, si pasiune patologicd secundara ce se ma- nifesta dupa ingerarea unei doze nu prea mari, in ultimul caz bolnavul este lipsit de capacitatea controlului asupra cantit&tii alcoolului consumat, din care cauza el poate atinge stari de ebrietate pronuntati cu diferite grade de amnezie. Forma de consum al alcoolului cu exces de o singurd zi. Dupi excesul alcoolic apar simptoame de intoxicatie cu dezgust la alcool si diferite repausuri intre excese. Apare la alcoolismul de gradul intai. Forma de consum al alcoolului de tip pseudodipsomanie. Alcoolul se consuma regulat timp de 2-3 zile, pina la 0 siptimand. Debutul excesului este situafional. si sunt insofi tie”. Ambele, dar mai ales m habitual”, iar persoanele vi- 820 Deseori se realizeaza la sfarsitul siptimanii ,alcoolismul sfarsitului de sptama- n8”, Incetarea excesului la fel este situationala: lipsa de bani, conficte in familie etc. in acelasi timp, toleranta pentru alcool si necesitatea in el persist. Bolnavii renungi la consumul de alcool pana la o siptiménd gi mai mult. Fenomenul dat se ‘observa in aleoolismul de gradul doi Conswmul de aleoo! in formé neintrerupta pe fundalul toleranfei sporite. Con- tinuitatea lui e de la cateva saptimani pana la céteva luni. Se consuma cantitati mari de alcool, preponderent in a doua jumatate a zilei. intreruperile in consum sunt scurte siinu depind de starea s4natifi pacientului, ci de imprejurir. Este caracteris- ticd pentru alcoolismu! de gradul doi Forma ,,intermitenta” de consum al alcoolului. Pe fundalul consumului de Junga durata si in doze mari de alcool, periodic, in decursul citorva zile se folosesc cantitéfi maxime de aleool pentru persoana in cauza. Este caracteristica pentru gra- dul de inceputul gradului trei al alcoolismului cronic. Forma de consum al alcoolului de tip dipsomanie veridicd. Primar apare atrac- tia patologica spontand, insoyité de senzafii neplécute in organism, dereglari afec tive. Primele zile se consuma doze mari de alcool, apoi, in urma scAderii tolerantei faa de alcool, dozele de bauturi spirtoase se micsoreazA progresiv. In cele din urma organismul devine intolerant, consumul alcoolului se intrerupe. Abstinenta e pro- nunfata. Este tipicé pentru gradul trei al alcoolismului cronic. Forma neintrerupti de consum al alcoolului pe fundalultoleranfei scdzute, Se folosese doze mici de alcool cu interval de 1-2 ore, inclusiv noaptea. Bolnavul se giseste mereu in stare de ebrietate. Sindromul de abstinent se manifestd numai la stoparea alcoolizArii. E caracteristic pentru alcoolismul de gradul trei. 9.3. IMPACTUL MEDICO-SOCIAL AL ALCOOLISMULUI Consumul abuziv de alcool, dupa cum se stie, sporeste morbiditatea somatic& si psihicl a populajiei, Mortalitatea cauzata de alcoolism si maladiile legate de el, conform datelor Organizatiei Mondiale a Sandtitii, cedeaz numai bolilor cardio- vasculare si tumorilor maligne. Cereetitile stiinifice organizate de companiile de asigurare sociala din SUA au aratat c8 nivelul de mortalitate intre persoanele consu- matoare sistematic de alcool e de doui ori mai inalt decét la cele abstinente, Abuzul de alcool, dupa D. Cahalam si R. Room (1972), scurteaza durata vietii aproximativ cu 20 de ani Existi o corelafie intre consumul de alcool si mortalitatea legatd de hepatite- le eronice si cirozele hepatice. Conform datelor statistice ale Organizatiei Mondi- ale a Sandtatii (1990-1993), nivelul mortalitatii prin ciroze hepatice variaz& de la 54,8 cazuri in Ungaria, 38,1 cazuri in Romania, 26,9 cazuri in Portugalia gi Italia pana la 4,4 cazuri in Norvegia si 2,1 cazuri 1a 100 mii de locuitori in Irlanda, ‘Valori similare ale mortalitajii prin ciroze hepatice se constatt gi in yirile conti- nentului American: Mexic ~ 48,6; Chili ~ 42,8; Argentina ~ 13,3; SUA ~ 11.6; ‘Canada ~ 9,3 cazuti ke 100 000 locuitori. in Republica Moldova acest indice in anul 1995 aleatuia 90,5 cazuri Sunt cunascute gastritele aleoolice eronice, uleerul stomacal si duodenal, en- terocolite a pacientii cu alcoolism. A.K. Kaceaev (1970) a atestat la 44,8% din alcoolici patologia aparatului digesti. 830 Un impact deosebit are alcoolismul in maladiile cardiovasculate, Alcoolul atacd verigile sistemului cardiovascular. De aceea consumatorii de alcool suferé frecvent de maladie coronariand si hipertensiune arterial, 91% din acutizarile hi- pertensiunii arteriale sunt precedate de abuz de alcool. Aceeasi corelatie se observ Ja ictus cerebral si boala ischemic’. Cu sporirea alcoolismului ca maladie, s-a constatat ci rispindirea aleoolis- mului variaz& intre 10 si 100 de bolnavi la 1 000 de locuitori. I.V. Streliciuk, ba- zndu-se pe datele statistice mondiale, afirma ci 6% din consumatorii de alcool se imboinavesc de alcoolism. in perioada 1930-1965 numarul boinavilor de alcoolism in diferite,ari a crescut de la 15 pand la 50 de or Actualmente apar informatii despre ..posibilul rol pozitiv al unor doze mici de alcool pentru sindtate”, despre ,posibilul efect de protejare contra maladiei co- ronariene a cordului”. Informatia e mai mult decét concisa, dar Oficiul Regional European al Organizafiei Mondiale a Sinatatii o d& intens publicitigii, motivand cf sina sa concentra asupra aspectulul nega al aleooluu, free! poztv nu e studiat Alcoolul are actiune depresivi asupra sistemului imun, modificd reacti tea organismului, favorizand astfel procesele inflamatoare, morbiditatea sistemului pulmonar, inclusiv tuberculoza. Conform unor autori, 30-40% din bolnavii cu tur berculoza sunt bolnavi de aleoolism, Morbiditatea in réndurite consumatorilor abuzivi de alcool e circa de doua ori mai mare decét in populatie. Bolile la aceast& categorie de pacienti au o evolujie tenant, Conform unor date, 6,8% din populatie se confrunté anual cu problemele -dependentei alcoolice” si .abuzului de alcool” si circa 18,9% in decursul vieti. In Clinicele de profil general ale multor tari diagnosticul de aleoolism se stabileste la 25-35% din pacientii barbat si la 6-9,6% din pacienjii femei (Association National de Prevention de I’ Alcoholisme, 1992). In spitalele de psihiatrie contingentul de boinavi cu alcoolism si psihoze al- coolice constituie de la 20% (Badia P, 1985) pan& la 30% (Feurelein W., 1985) (Swedish Counicil for Information on Alcool). B.D. Petracov (1972), J. Mozer (1974), A-K. Kaceaev, 1.G. Urakoy (1975) au demonstrat ca rispandirea alcoolismului variaz’ de la 10 pana la 100 de bolnavi la 1 000 de locuitori. I.V. Strelciuc, bazdndu-se pe datele statisticii mondiale, indicd o incidenya a alcoolismului egala cu 2-6%. Creste numarul de femei afectate de aceasta maladie. Astfel, in perioada 1964- 1985, raportul dintre femeile si barbatii alcoolici a sporit in republica de la 1:10 la 1:4, S-au agravat procesele reproductive. Studiile clinice au ardtat ci la femeile con- sumatoare de alcool graviditatea si nagterile decurg normal in doar 9.5% din cazuri si doar 40,5% din copii se nase sinitosi (L. Cunicovschi, M. Ziniac, 1978). Con- sumatorii de alcool cauzeazi 28-40% din mortalitatea in urma c&derilor; 30-40% = din mortalitatea tn incendii; 30-34% ~ in urma inecului, Circa 60% de suicide se realizeaz& in stare de ebrietate (CCSA/ARF, 1993; C.J. Sherpitel, N. Rozovsky, 1990). Este, de asemenca, un important factor eriminogen — majoritatea agresiu- nilor, furturilor, accidentelor de circulatie revin pe seama persoanelor aleoolizate. O cota de 41% din divorfuri este motivata de betia si alcoolismul sotilor. in familiile in care soful consuma sistematic alcool avorturile sunt in medie de 2-2,5 ori mai frecvente decat in cele stimitoase. 831 Un factor alarmant este c& 79% din intregul volum de vin produs in lume se vinde pe pista Europei, 14,1% ~ pe piata Americ, 5,6% ~ in Africa, 1,1% — pe piata Asici si 0.2% — in Australia. Asemenea contraste se observa si referitor la alte bauturi spirtoase, Efectele alcoolului asupra sindtajii publice depind nu numai de cantitatea al- coolului consumat, dar si de structura bauturilor spirtoase, caltatea lor, frecventa consumului, concentratia si dozele folosite, precum si de varst, sex si starea socia- 14a consumatorului. Nivelul de consum al alcoolului nu ¢ constant. El difera de lao {ard la alta si depinde de nivelul de dezvoltare economics, valorile spirituale, gradul de cultura al populatiei, de misurile de control asupra alcoolului etc. Misurile antialcoolice in Republica Moldova au fost mai eficiente in perioada campaniei din 1985, cand consumul de alcool s-a micsorat cu 78,3%, constituind 1,5 Ide alcool absolut pe cap de locuitor. Gratie acestor misuri, s-a ameliorat si- ‘in perioada anilor 1959-1987 mortalitatea general a scizut cu a sporit natalitatea cu 11,1% si excedenta natural a populatiei cu 27.5%. micsorat mortalitatea prin maladit ale sistemelor cardiovascular cu 25,7%, di- gestiv ~ cu 39,8%, pulmonar ~ cu 25,1% si prin hepatite cronice si ciroze hepatice ~cu 13,7%, Letalitatea in stationarele narcologice s-a micgorat de 7 ori. Odatd cu demonopolizarea si liberalizarea pietei alcoolului, a sporit nivelul de ‘consum al alcoolului. Drept urmare se observa corelatii directe intre fazele dinami- Ci nivelului sporit de consum al alcoolului si etapele strategiilor de control asupra h ‘Combaterea alcoolismului este o problema major pe care omenirea incearclt sfio soluioneze dea fungu! mileniilor. De acum in China anticd prin decret se in- terzicea consumul de alcool. Paralel cul misuri restrictive, educative, legislative au fost elaborate diferite forme de asisten{& medicala bolnavilor de alcoolism. Actualmente directia principali de activitate antialcoolicd in Republica Mol- dova este micsorarea nivelului de consum al alcoolului. Sarcina Guvernului e si nu admitd o crestere a acestui indice peste 6 I de alcool absolut pe cap de locuitor cltre anul 2015. Organizajia Mondiald a Sénatajii recomands ca fiecare fara si-si elaboreze 0 politicd nationalA proprie faté de consumul de alcool. Atitudinea populatiei fati de alcool in diferite tiri depinde de nivelul cultural si bundstarea poporului, de tradi si normele morale gi etice ale lui. Deci gi confimutul politicii trebuie s& fie neuni- voc. Aceasti problem’ a fost abordata la Carta Conferinjei de la Paris (1995), care stipuleaza 5 prineipii etice si 10 strategii de activitate referitoare la alcool. Carta a fost semnata i de Republica Moldova. Oficiul Regional European al Organizatiei Mondiale a Sinataqii @ adoptat al doilea Plan European de Actiuni privind combaterea consummului de alcool pentru anii 2000-2004. In Republica Moldova se perfecteazai proiectul Legii cu pri Ja conirolul asupra alcoolului, educarea populatiei in spiritul abstinenei gi ev consecinjelor consumului de alcool. Legea va exprima prioritatea Sanatajii Publice in actiunile politice ale Republicii Moldova in conformitate cu articolul 158 din Tratatul de ta Amsterdam al Uniunii Europene. 832