Vous êtes sur la page 1sur 20

APOSTOLUL

REVISTA CADRELOR DIDACTICE


Editată de Sindicatul din Învăţământ şi Cercetare Neamţ
SERIE NOUĂ, ANUL XIX, NR. 199
http://apostolul.slineamt.ro
mai
2017

Centenar Spre un viitor mai bun


Titu Maiorescu
m de primă
pentru tinerii români
O importanţă a l Interviu cu domnul Gabriel Ploscă, concordanţă cu importanţa sistemului de învă-
culturii şi ci- preşedintele Sindicatului ţământ. În acest sens s-au creat mai multe gru-
vilizaţiei ro- puri de lucru din Federaţia Sindicatelor Libere
mâne, Titu
din Învăţământ Neamţ din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din
Maiorescu Educaţie „Spiru Haret” – care reprezintă învă-
(n. 15 februa- Domnule Gabriel Ploscă, să începem ţământul preuniversitar – şi Federaţia Naţio-
rie 1840, Craiova – – brusc: Care sunt priorităţile activităţii nală Sindicală „Alma Mater” – care reprezintă
m. 18 iunie 1917, sindicatelor din învăţământ în această învăţământul universitar – grupuri a căror ac-
Bucureşti) a fost una perioadă? tivitate s-a concretizat într-un material trimis
dintre cele mai mar- – Din păcate este vorba de o priori- atât către parlamentarii Camerei Deputaţilor,
cante personalităţi tate mai veche. În încercarea noastră de cât şi ai Senatului. Practic, în acest document
de la mijlocul secolului XIX şi începutul se- a asigura condiţii de muncă şi viaţă de- se arată toate hibele din Legea salarizării uni-
colului XX. Filosofia, critica literară, eseis- cente pentru toţi oamenii şcolii, prioritară este tare a personalului plătit din fonduri publice şi,
tica, dreptul, politica – toate aceste domenii existenţa unei LEGI care să pună capăt haosului după ce se identifică deficienţele actului nor-
i-au oferit lui Titu Maiorescu prilejul de a se şi inechităţilor actuale din domeniul salarizării. mativ elaborat de Ministerul Muncii şi Justiţiei
afirma şi de a contribui în mod esenţial la Ne dorim o nouă lege unitară, corectă şi echi- Sociale, se fac propuneri concrete pentru eli-
dezvoltarea culturii şi civilizaţiei româneşti. tabilă, care să aşeze salarizarea celor care lu- minarea lor.
Profesor la Universităţile din Iaşi şi din crează în învăţământ pe treapta de prioritate
Bucureşti, Titu Maiorescu a instruit, a for- care i se cuvine. Dacă învăţământul este priori- A consemnat Mircea ZAHARIA
mat şi a modelat numeroase generaţii de dis- tate naţională, şi salarizarea trebuie să fie în (continuare în pag. 2)
cipoli, care au crezut în forţa cuvântului său
şi în atitudinile mentoriale ale dascălului
descins din şcolile Apusului. Impresiona, în- Constelaţia
totdeauna, prin ţinută, punctualitate, sobrie-
tate şi o excelentă pregătire în domeniul
disciplinelor filosofice, pe care le-a predat,
de la Cernăuţi
e harta turistică a sufletului fiecărui
cu rigoare şi voluptate, tinerilor studioşi din român, „Destinaţia Cernăuţi” trebuie să
cele două centre universitare ale României. P fie una privilegiată. Pentru că ea mar-
Titu Maiorescu rămâne în cultura ro- chează locul unei o prea înalte „Con-
mână ca personalitatea care, cu un autentic stelaţie Cernăuţi”, care începe cu
spirit critic şi estetic, a contribuit esenţial la Marele Luceafăr şi se întinde pe ani lu-
afirmarea lui Mihai Eminescu, intuindu-i mină, aducând până în zilele noastre şi
geniul, a salutat cu competenţă creaţia ma- dincolo de timp, lumina sclipirilor de
rilor noştri clasici care i-au fost contempo- geniu din rândul românimii de acolo.
rani: Ion Creangă, Ioan Slavici, I. L. Caragiale. Am străbătut de curând Cernăuţii la pas,
Numele lui Titu Maiorescu este strâns legat de într-o excursie de studii, împreună cu distinşi
crearea societăţii literare „Junimea”, al cărei profesori de limba şi literatura română din
mentor a fost, de spiritul junimist şi de apariţia oraşul Piatra-Neamţ, alături de călăuza noastră,
Red. Gianina BURUIANĂ
(continuare în pag. 4) (continuare în pag. 8)

Adunarea Generală a Învăţătorilor din judeţul Neamţ


âmbătă, 06 mai 2017, într-un cadru festiv, 6. Raportul financiar-contabil pentru pe-
S a avut loc Adunarea Generală a Învăţăto-
rilor din judeţul Neamţ, în sala de festivi-
rioada 2013-2017
7. Raportul Comisiei de cenzori
tăţi a Liceului Tehnologic-Economic 8. Aprobarea modificărilor şi completărilor
Administrativ, începând cu ora 10:00. Au la Statutului AINt
spus prezent zeci de cadre didactice din 9. Conferirea titlului de preşedinte şi mem-
judeţ, membre în AINt, precum şi invitaţi. bru de onoare ai AINt
Ordinea de zi a fost următoarea: 10. Alegerea membrilor Consiliului Director
1. Cuvânt de deschidere, prezentat de prof. al AIN
Rusu Liviu Constantin, preşedintele AINt Deschiderea s-a făcut prin intonarea Imnului
2. Mesajele invitaţilor Învăţătorilor, moment încărcat de puternice vi-
3. Alegerea organelor de lucru ale şedinţei braţii. A urmat cuvântul Preşedintelui AINt, care
4. Raportul privind activitatea AINt pentru a mulţumit pentru implicare şi sprijin membrilor
perioada 2013-2017 activi ai AINt.
5. Proiectul Strategiei de dezvoltare pentru Prof. înv. primar Elena-Carmen OLTEANU
perioada 2017-2021 (continuare în pag. 6)
Viaţa sindicală, imperative
(urmare din pag. 1) dactice, personal didactic auxiliar sau nedidac- promovarea dialogului social la nivel naţional
Să nădăjduim că veţi avea succes în Ca- tic) – au încredere în sindicatul nostru. şi european şi abordarea provocărilor sociale
pitală şi să ne întoarcem la Piatra- – Altceva? din Europa. În cadrul acestui seminar am pre-
– Neamţ… – În altă ordine de idei, am continuat să ne zentat lucrarea intitulată Şcoala – factor deter-
– Revenind la activitatea noastră spe- preocupăm de activitatea de formare a liderilor minant în asigurarea unui viitor mai bun pentru
cifică trebuie să subliniez faptul că am sindicali. Astfel, luni 15 mai, a demarat progra- tinerii români, în care, plecând de la certitudi-
reuşit înregistrarea Contractului colectiv mul „Dialogul social şi leadership în educaţie”, nea recunoscută că educaţia este o condiţie
de muncă unic la nivel de învăţământ program modular realizat prin stagii nondsci- esenţială pentru progres, bunăstare şi civilizaţie,
preuniversitar pentru judeţul Neamţ la Ministe- plinare, la care participă lideri din Piatra-Neamţ deci, şi pentru un viitor mai bun, mai sigur pen-
rul Consultării Publice şi Dialogului Social. şi din zonă, o activitate de formare care va con- tru tineri, am demonstrat rolul preponderent al
Aceasta înseamnă că prevederile contractului tinua din septembrie 2017. Mai trebuie notată şcolii ca instituţie în care se poate realiza
devin aplicabile începând cu data de 11 mai această educaţie. Dincolo de o identificare a
2017. Ca un detaliu, pot să vă mai spun că în
perioada următoare vom elabora o broşură în
Spre un viitor problemelor şcolii româneşti, propunerea unor
soluţii de remediere şi conturarea unui portret
care să se regăsească acest Contract colectiv de
muncă. Materialul va ajunge în toate unităţile
mai bun al elevului şcolii de mâine, cred că lucrarea şi-a
atins scopul, punctându-se aici modul în care
şcolare şi va constitui o bază reală de informare
şi de rezolvare a unor situaţii din şcoli, a regle-
pentru tinerii români trebuie să se implice sindicatele la asigurarea
unei educaţii de calitate. Aceasta s-ar realiza
mentări relaţiilor de muncă. prin: elaborarea unor strategii realiste şi corect
Tot în această perioadă – mă refer la timpul de asemenea participarea noastră în calitate de fundamentate pentru şcoala românească; impli-
de la ultima apariţie a revistei noastre – ne-am observatori la lucrările şi activităţile din cadrul carea în asigurarea unei finanţări corespunză-
ocupat cu recensământul membrilor de sindicat, Concursului pentru acordarea gradaţiilor de toare cu nevoile sistemului educaţional;
o operaţiune necesară din două motive. În pri- merit în 2017. În acest sens, noi ne-am desem- asigurarea unei stabilităţi şi continuităţi în sis-
mul rând această acţiune a intrat în practica nat deja reprezentanţii care vor participa la lu- temul de învăţământ; implicarea în elaborarea
anuală a sindicatului nostru. În al doilea rând, crările Consiliilor consultative, care, iată, au şi unei legislaţii coerente pentru sistemul de învă-
recensământul era foarte necesar în acest an, început activitatea de evaluare a dosarelor de- ţământ; implicarea în formarea iniţială şi con-
când Federaţia Sindicatelor Libere din învăţă- puse de candidaţi. tinuă a resursei umane; implicarea fermă în
mânt la care suntem afiliaţi va face demersurile Şi aş mai adăuga că de curând am participat formarea profesională a tinerilor; implicarea în
pentru reînnoirea reprezentativităţii. Consta- la seminarul internaţional „Viitorul tinerilor în elaborarea unor politici publice cu valenţe edu-
tăm, desigur cu bucurie, că numărul colegilor Europa”, organizat la Oradea de către Confede- cative pentru tineri.
noştri a rămas constant, semn că cei peste 7.000 raţia Sindicatelor Democratice din România, în – Sunt obiective cât se poate de ferme şi
de membri de sindicat învăţământ din Neamţ – colaborare cu Centrul European de Informare a clare. Vă doresc să vă păstraţi entuziasmul şi
dintr-un total de 7.290 de persoane (cadre di- Muncitorilor (EZA) organism care are ca obiect să aveţi puterea de a le duce la bun sfârşit.

„Info” Piatra Neamţ va organiza


finala Olimpiadei Internaţionale de Informatică pe echipe 2018
entru anul viitor, onoarea or- an – Italia, Federaţia Rusă şi Ro- leriani-Sirani din Bologna. către Romano Prodi, preşedintele
P ganizării finalei Olimpiadei mânia. „Subiectele au fost elaborate Comisiei Europene în perioada
Internaţionale de Informa- Prima ediţie a competiţiei a de reprezentanţi ai Universităţii 1999-2004”, a subliniat prof. Flo-
tică pe echipe revine Cole- avut loc în acest an, în perioada 17- din Roma şi ai Universităţii din rentina Ungureanu, inspector şco-
giului Naţional de Infor- 20 mai 2017, la Bologna, în cadrul Pisa, membri ai comisiilor naţio- lar în cadrul Inspectoratului Şcolar
matică din Piatra Neamţ, IIS Aldini Valeriani-Sirani. La con- nale şi internaţionale ale olimpia- Judeţean Neamţ.
susţinut de Inspectoratul curs au participat câştigătorii fina- delor de informatică. Proba de Pentru anul viitor, selecţia par-
Şcolar Judeţean Neamţ şi lelor naţionale din Italia, România concurs a constat în rezolvarea ticipanţilor României va fi reali-
Ministerul Educaţiei Naţionale. şi Federaţia Rusă, precum şi echi- unui număr de 7 probleme în de- zată în finala naţională organizată
Decizia a fost luată în urma discu- pajele şcolilor leader, organiza- cursul a 4 ore, având un grad ridi- în luna martie, în cadrul etapei na-
ţiilor purtate între reprezentanţii toare ale fazelor naţionale – cat de dificultate. România a urcat ţionale a Concursului Pluridiscipli-
ministerelor, inspectoratelor şco- Colegiul Naţional de Informatică pe podium de două ori, medaliile nar PROSOFT@NT.
lare şi ale şcolilor lider din cele trei din Piatra Neamţ, Gymnasium de aur şi argint fiindu-le înmânate
ţări participante în finala din acest 1517 din Moscova, IIS Aldini Va- membrilor echipelor României de Geanina NICORESCU

INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT


Manolescu şi scriitorii Daniel Cristea Enache, Vasile Spiridon, Mircea Colo-
Dumitru Radu Popescu, şenco, Constantin Parascan, Constantin Tomşa, Cassian Maria Spiridon, Ioan
premiat pe prispa lui Creangă Holban, Eugen Negrici, Nicolae Scurtu, Constantin Bostan, Marius Miheţ.
La finalul simpozionului scriitorul Marius Chelaru a prezentat o carte care
rima ediţie a Premiului Naţional pentru Proză „Ion Creangă” s-a des- cuprinde texte ale marelui scriitor humuleştean traduse în limba tătară.
chis duminică, 30 aprilie, la sala „Calistrat Hogaş” a Consiliului Jude- Pe data de 1 mai a avut loc, la Humuleşti, pe prispa casei părinteşti a ma-
P ţean Neamţ, cu o participare relui povestitor Ion Creangă, în prezenţa preşedintelui Uniunii Scriitorilor
modestă a publicului nem- din România, academicianul Nicolae Manolescu, festivitatea de decernare a
ţean (Unde ne sunt profeso- Premiului Naţional pentru Proză „Ion Creangă” Opera Omnia. Laureatul pri-
rii de română şi învăţăceii mei ediţii a fost Dumitru Radu Popescu, ales dintre următorii nominalizaţi
lor?) dar în prezenţa preşe- pentru premiu – Gabriela Adameşteanu, Nicolae Breban, Augustin Buzura,
dintelui Uniunii Scriitorilor Petru Cimpoeşu, Varujan Vosganian.
din România, Nicolae Manolescu,
a unor intelectuali români de
marcă. După deschiderea oficială,
Calistrat Hogaş,
a avut loc simpozionul „ION
CREANGĂ, un homerid în poves-
un clasic al literaturii de călătorie
tea fără de sfârşit a lumii”, la care Cu ocazia împlinirii a 170 de ani de la naşterea scriitorului Calistrat Hogaş,
au participat academicianul Nicolae Consiliul Judeţean Neamţ, Complexul Muzeal Judeţean Neamţ, Muzeul

Pag. 2 APOSTOLUL mai 2017


Nihil sine Deo

ÎNĂLŢAREA DOMNULUI – ZIUA EROILOR


Motto: N-a fost pe lume un neam mai încercat ca al nostru... Drept dovadă voi prezenta „Tes- în pământul Basarabiei, alături de co-
tamentul unui erou” şi anume testa- legul său, Bălan Neculai şi de dragul
e 25 mai 2017, odată cu Înălţa- plătit mai scump dreptul de a trăi în mentul învăţătorului sublocotenent căpitan Iorgu Dobre.
rea Domnului se sărbătoreşte şi ţară şi în legea lui, popor pe care să-l fi Sandu Leon Ion, care a căzut eroic în Presimţindu-şi sfârşitul, pe o carte
P „ZIUA EROILOR”, zi în care împins la jertfe mai mari adânca dra- cel de al II-lea război mondial, în lup- poştală şi-a scris frumosul testament:
aducem recunoştinţă eroilor pa- goste de ţară, de credinţă, de eroi şi do- tele duse în Basarabia în fruntea pluto- „ULTIMELE DORINŢE ALE
triei care s-au jertfit pentru rinţa de neatârnare” scria Alexandru nului său. Ocupase o poziţie UNUI OM CARE A MURIT PEN-
neam şi ţară, iar cu sângele lor Vlahuţă în cartea „CÂNTAREA RO- dominantă, aşezând în vârful colinei TRU PATRIE”
au scris istoria. MÂNIEI”. mitraliera şi dirijând cu mâna sa focul - AM MURIT PENTRU ROMÂ-
„N-a fost popor care să fi Fără acest trecut de credinţă, de spre nemilosul duşman de veacuri al NIA!
jertfă, de gândire, de patriotism şi de neamului românesc – rusul. - VREAU SĂ FIU ÎNGROPAT
sacrificiu nu ar fi fost posibilă existenţa Când a plecat să-şi apere ţara, un PE PĂMÂNTUL ROMÂNESC.
noastră pe aceste meleaguri natale, adânc entuziasm l-a pătruns. Era che- - ROG PE CINE M’A GĂSI, SĂ-
pline de frumuseţi naturale, de credinţă mat de suprema jertfă pe câmpul dato- MI ÎNDEPLINEASCĂ ACESTE DO-
şi cultură, pline de eroi aşa cum ne pre- riei, el nu înţelegea chinul şi suspinul, RINŢE.
zintă ţinutul Neamţului fostul prim- ştia una şi bună: „Ţara ne cheamă, Hai - BAGAJUL SĂ MI SE TRI-
preşedinte al Asociaţiei Învăţătorilor să o apărăm, acum ori niciodată”. Cu MITĂ LA FAMILIE, ÎN COMUNA
din judeţul Neamţ, LEON MREJERU, aceste vorbe şi gânduri a plecat la dra- BROŞTENI-NEAMŢ.
în lucrarea „ ÎNLĂNŢUIREA VRE- gul lui regiment şi-a luptat cum ştie ro- Noi, cei rămaşi în urma lor, tre-
MURILOR”. mânul să lupte – neobosit şi cu buie să ne comemorăm eroii şi să lup-
Dragostea de ţară şi sentimentul nădejde. tăm pentru ca jertfa lor să nu fi fost
naţional sunt sădite cu însufleţire de Multe au fost luptele la care a luat inutilă.
preoţi, educatoare, învăţători şi profe- parte, dar în cele din urmă duşmanul l-a Dormiţi în pace eroi ai PATRIEI
sori pe tot parcursul vieţii lor, în fiecare nimerit şi a căzut rănit grav în ziua de ROMÂNE!
fiu al satului sau al oraşului. 9 octombrie 1941. În dimineaţa zilei de
Eroii neamului, strămoşii noştri, 10 octombrie 1941, cele două gloanţe Piatra-Neamţ, 25 mai 2017
au fost pătrunşi de aceste sentimente care i-au luat viaţa l-au înălţat la gradul Maior (r) T. R.
naţionale şi patriotice. de Erou al Neamului. Este înmormântat Profesor, Gheorghe AMAICEI

„Poemul iubirii veşnice”, de Sergiu Ciocârlan


ecomandăm cititorilor cartea „Poemul iubirii lumină îşi descoperă vorbirea. O singură tăcere viaţa al cărei freamăt de lumină este acoperit cu un
veşnice”, de Sergiu Ciocârlan, volum care a poartă mii de cuvinte. Cei din cetate, cei care aveţi strai nearătos. Copilul întinde mâna...”.
R văzut recent lumina tiparului la Editura Egu- inima cu lumină, trebuie să ştiţi cum se umple ea Între cărţile semnate de Sergiu Ciocârlan se
meniţa. de cuvinte, atunci când buzele au tăcut. Privim, şi mai numără: „Jertfa unui preot mucenic. Miercurea
După cum mărturiseşte însuşi autorul, din ochii noştri se revarsă acea tăcere plină pe care Patimilor” (Bucureşti, Editura Areopag, 2013; ed.
cartea este un adevărat îndrumător pentru moartea nu o poate niciodată atinge... şi ştim... şi a II-a 2014); „Fără frică: despre curajul mărturisirii
creşterea spirituală a tinerilor, atât de necesar nu ne temem, noi toţi, puţini câţi suntem, dar sun- lui Hristos” (Bucureşti, Editura Areopag, 2013);
în vremurile pe care le trăim. „Cartea des- tem. Cei mulţi nu sunt. Ei nu au taină aşa cum noi „România furată. Raportul comisarului european
chide o fereastră spre frumuseţile nevăzute Samuel Scheib” (Bucureşti, Editura Areopag,
din inima tânărului care se luptă cu sine pe viaţă şi 2014; ed. a II-a
pe moarte pentru a putea fi. Concepţia ce stă la fun- Semnal editorial 2014); „Literatura
damentul creaţiei poetice este că lumea în care în lumina Ortodo-
trăim astăzi se situează la antipodul lui «a fi». Cu- avem, pentru că vezi cum mergi şi la fiecare pas se xiei” (cuv. înainte:
vântul de ordine al cetăţii – imagine artistică recu- desprind din ochi raze de soare, un altfel de soare, Costion Nico-
rentă în paginile volumului – este «a domina». pe care numai inimile vii le prind în braţele lor. lescu, Cluj-Na-
Tânărul are de parcurs o întreagă istorie a renunţă- Dacă n-aş avea taina, n-aş putea fi. Totul ar fi schi- poca, Editura
rilor la sinele fals, dominator, dispus să zdrobească monosit fără taină şi mă mir că unii pot suporta Renaşterea – Bu-
pe celălalt, pentru a se dobândi pe sine, cel adevă- această absenţă fără să strige, fără să se vaite. cureşti, Editura
rat, întru Hristos”, spune Sergiu Ciocârlan. Moartea este o boală. Ea se vindecă, dacă prinzi o Areopag, 2014);
Iată şi un scurt fragment, o cugetare plină de fărâmă de rază de lumină şi o mesteci până când, „Mărturisitorul de
sensibilitate, care ilustrează alegerea pe care o aşa mestecată, intră în tine, în oase, în piele, în care vă temeţi”
avem de făcut fiecare dintre noi, între moartea în- carne şi însoreşte toată valea întunecată a fiinţei. (Petru Vodă, Fun-
veşmântată în haine scumpe sau viaţa fremătând de Aceasta este taina: în Hristos, Cel ce citeşte în fie- daţia Justin Pârvu,
lumină: „Caut prin cetate oameni a căror inimă să care zi pe foaia transparentă a inimilor cuvintele 2014).
bată pentru Tine! Nu mai pot ţine cuvântul fără să-l vii. Cetatea se înnoieşte. Ivit în pragul ei, copilul
dăruiesc, dar el este pentru inima vie, pentru lu- priveşte. Are de ales: moartea înveşmântată în Irina
mina din inimă, aşa cum inima este în lumină şi în haine scumpe, în mincinoasele haine regale, sau NASTASIU

INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT

emorial „Calistrat cultură locali, ca Emil Nicolae, Cristian Livescu, Lucian Strochi, Alexandrina
Hogaş”, în colaborare Bostan, Radu Florescu, Nicolae Sava, Gheorghe Simon, Dorin Ploscaru, Dan
M cu Uniunea Scriitorilor Iacob şi alţii, au adus la rândul lor un omagiu celebrului înaintaş”, ne-a de-
din România – Filiala clarat Mihai Constantin, muzeograf la Muzeul Memorial „Calistrat Hogaş”.
Iaşi şi Societatea Scrii- Cu acest prilej, organizatorii evenimentului au acordat o serie de Di-
torilor din Neamţ au or- plome de Excelenţă celor care au „păstorit” Muzeul Memorial „Calistrat
ganizat, pe data de 26 Hogaş”, reprezentanţilor mas-media care au promovat, prin scris şi imagine,
aprilie, la Muzeul Me- această unitate, precum şi sponsorilor care au susţinut activitatea muzeului.
morial „Calistrat Hogaş”, o
serie de manifestări, sub titu-
latura „Calistrat Hogaş, un Oraşul mic mă fură‐ncet…
clasic al literaturii de călăto-
rie”. În prezenţa unui numeros public, Biblioteca Judeţeană „G. T. Kirileanu”
Invitaţi speciali ai manifestării au fost prof. univ. dr. Mircea A. Diaconu, Neamţ a organizat marţi, 9 mai, la ora 17.00, în Sala „Cupola”, un nou eveni-
de la Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava, Cassian Maria Spiridon, Mir- ment cultural, o pledoarie pentru memoria locurilor, susţinută prin carte şi prin
cea Platon şi Marius Chelaru din partea Filialei Iaşi a USR. „Invitaţii speciali, imagine. Este vorba despre lansarea volumului „Cuponul de pensie” de Gheor-
care s-au făcut remarcaţi atât prin studiile şi eseurile dedicate scriitorului, cât ghe Ţepeş-Greuruş, recent apărut la Editura Cetatea Doamnei din Piatra-
şi prin sprijinul constant acordat activităţilor noastre, au susţinut comunicări Irina NASTASIU
legate de viaţa şi activitatea celui sărbătorit. O serie de scriitori şi oameni de (Continuare în pag. 4)

mai 2017
APOSTOLUL Pag. 3
Antologia revistei Apostolul

? Cugetări ? Aforisme ? Vorbe celebre… ?


Eminescu era omul cel mai adevăratul poet, nu e dispoziţia pen- suflet este înmiit (şi adesea, din încorporare a inteligenţei române.
silitor, veşnic citind, meditând, tru forma goală a ritmului şi a rimei, cauza unor lucruri ce nici nu sunt re- /Titu Maiorescu în scrisoare către
? scriind. Lipsit de orice interes ci nemărginita iubire a tot ce este cu- simţite de restul lumii). Mihai Eminescu (1884)
egoist, el se interesa cu atât getare şi simţire omenească, pentru
mai mult la toate manifestările ca din perceperea lor acumulată să ? Cuvintele de amor fericit ? Fereşte-te de a da sfaturi.
vieţii intelectuale, fie scrierile se desprindă ideea emoţională spre sau nefericit nu se pot aplica lui Problema e prea grea şi răspunderea
vreunui prieten, fie citirea a tot a se înfăţişa în forma frumosului. Eminescu în accepţiunea de toate zi- mare. Tu dai sfatul după natura ta.
ce se publica în literatura ro- lele; nici o individualitate fe- Aceasta însă rareori se potriveşte cu
mână, fie studierea mişcării filozo- ? Ce e drept, el era meiască nu-l putea captiva natura celui ce te întreabă. Altfel
fice în Europa, fie izvoarele istorice, un adept convins al lui şi ţinea cu desăvârşire în spui tu, altfel înţelege el. Sfătuind
după care avea cunoştinţa cea mai Schopenhauer, era prin mărginirea ei. Ca şi prudenţă, produci slăbiciune, şi unde
amănunţită, fie luptele politice din urmare pesimist. Dar Leopardi în Aspasia, cereai tărie se aplică violenţă. Un
ţară. A se ocupa cu vreuna din aceste acest pesimism nu era el nu vedea în femeia element străin s-a introdus în sufletul
chestii, a cugeta şi a scrie asupra lor, redus la plângerea iubită decât copia im- celuilalt, şi el şi-a pierdut măsura.
era lucrul cel mai potrivit cu felul mărginită a unui perfectă a unui proto-
spiritului său. egoist nemulţumit cu tip nerealizabil. Îl ? Eu nu voi permite ca uliţa să
soarta sa particulară, iubea întâmplătoarea ne facă legi.
? Numai entuziasmul imperso- ci era eterizat sub forma copie sau îl părăsea tot
nal pentru ceea ce ştii că este ade- mai senină a melancoliei copie rămânea, şi el se re- ? Între un diamant şi o gră-
vărat în gândirea ta şi pentru ceea pentru soarta omenirii înde- fugia în melancolie imperso- madă de pietriş cui i-ar fi alegerea
ce simţi că este frumos în închipui- obşte, şi chiar acolo, unde din poe- nală într-o lume mai potrivită cu el, grea? Aşa, între aprobarea unui om
rea ta, numai aceasta îţi pune pe zia lui străbate indignarea în contra în lumea cugetării şi a poeziei. De cuminte şi aplauzele zgomotoase ale
frunte semnul celor chemaţi. Şi dacă epigonilor şi a demagogilor înşelă- aici „Luceafărul”. mulţimii.
un tânăr cu minte şi cu inimă, dar tori, avem a face cu un simţământ
care se îndoieşte încă de sine, ne-ar estetic, iar nu cu o amărăciune per- ? Aşadar, fii fără grijă, redo- ? Cu cât o rimă este mai
întreba: „Prin ce să cunosc dacă sonală. bândeşte-ţi acea filozofie imperso- uşoară, cu atât este mai ieftină şi
sunt dintre cei aleşi?”, i-am răs- nală ce o aveai întotdeauna, mai comună, şi poetul trebuie să se
punde repetând un aforism zis odi- ? Regina României (Elisa- adaugă-i ceva veselie şi petrece prin gândească de două ori pentru a o în-
nioară: „Acela are vocaţiune, care beta), admiratoare a poeziilor lui, a excursia în frumoasa Italie şi, la în- trebuinţa. Un poet distins nu va rima
în momentul lucrării se uită pe dorit să-l vadă şi Eminescu a avut toarcere, mai încălzeşte-ne mintea niciodată „guriţă-garofiţă”.
sine”. Căci ceea ce împiedică atâţia mai multe convorbiri literare cu cu o rază din geniul D-tale poetic,
oameni, de altminteri inteligenţi, de Carmen Sylva. L-am văzut şi eu la care este şi va rămâne cea mai înaltă Titu MAIORESCU
a vedea bine, de a gândi adevărat şi curte şi l-am văzut păstrând şi aici
de a scrie frumos şi ceea ce îi con- simplicitatea încântătoare ce o avea
damnă să rămână totdeauna me-
diocri este tocmai mărginirea
în toate raporturile sale omeneşti.
Dar când a fost vorba să i se confere Centenar Titu Maiorescu
personalităţii lor în interese exclusiv o distincţie onorifică, un «Bene-Me- (urmare din pag. 1)
individuale. Prin negura egoismului renti» sau nu ştiu ce altă decoraţie, riticii literare moderne bazate pe criteriul estetic. Iar noua di-
nu străbate lumina adevărului, nici el s-a împotrivit cu energie. Rege el recţie în literatura şi cultura română trebuia să se caracterizeze
căldura frumosului. însuşi al cugetării omeneşti, care alt c „prin simţământ naţional, prin adevăr, prin înţelegerea ideilor
Rege ar fi putut să-l distingă?
ce omenirea întreagă le datoreşte civilizaţiei apusene şi toto-
? Precât se poate omeneşte
prevedea, literatura poetică română ? Ce fericire, dar şi ce neferi- dată prin păstrarea şi chiar accentuarea elementului naţional”.
va începe secolul al 20-lea sub aus- cire, să fii un om superior înzestrat. Ca om politic, Titu Maiorescu a ajuns până la demnitatea
piciile geniului lui şi forma limbii na- Să înţelegi lumea, să faci perceptibil de ministru al Justiţiei, ministru de Externe şi prim-ministru,
ţionale, care şi-a găsit în poetul glasul în care o mie de lucruri se ex- calităţi care l-au ajutat să militeze activ pentru realizarea idealului
Eminescu cea mai frumoasă înfăp- primă printr-o mie de limbi, să te naţional al românilor.
tuire până astăzi, va fi punctul de ple- simţi una cu nemuritorii tuturor se- Pe drept cuvânt comparat cu marile personalităţi ale Renaşterii,
care pentru toată dezvoltarea viitoare colelor – este o fericire asemenea Titu Maiorescu a fost cu adevărat un om universal care a luminat cu
a veşmântului cugetării româneşti. celei mai înalte ce poate fi cunoscută personalitatea sa impresionantă domeniile cele mai importante ale
pe pământ. Dar umbra este adâncă. vieţii culturale, sociale şi politice ale României care, după Unirea de
? Poetul e din naştere, fără în- Căci sensibilitatea este accentuată la 1859, pornise pe drumul modernizării.
doială. Dar ceea ce e din naştere la în aceeaşi măsură şi ecoul durerii în

INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT


(urmare din pag. 3)
Expoziţie şi simpozion Mihail Kogălniceanu
eamţ, şi de expoziţia de acuarele „Oraşul mic mă fură-ncet…”, semnată
de Arcadie Răileanu. Cu prilejul aniversării a 140 de ani de la proclamarea Independenţei
N „Cartea inginerului Gheorghe Ţepeş-Greuruş este fresca unei lumi de Stat a României, Complexul Muzeal Judeţean Neamţ a organizat, pe
dispărute, care mai trăieşte în amintirile celor care au locuit-o, iar expoziţia data de 9 mai, o manifestare care l-a avut în prim plan pe marele om politic
maestrului Arcadie Răileanu este o pagină de istorie vizuală a oraşului, dă- Mihail Kogălniceanu, de la a cărui naştere se împlinesc anul acesta 200 de
ruită cu generozitate posterităţii”, a spus Adrian Alui Gheorghe, directorul ani.
Bibliotecii Judeţene „G. T. Kirileanu”, într-o informare către de presă, pre- Evenimentul a debutat cu un simpozion în cadrul căruia au fost susţinute
mergătoare evenimentului. comunicările: „Mihail Kogălniceanu – un destin pentru România” – drd. Pe-
Despre „Cuponul de pensie” tronela Mihaela Tudose; „Documente din arhivele nemţene referitoare la In-
au vorbit, în seara lansării, scrii- dependenţă şi Mihail Kogălniceanu” – dr. Daniel Pavăl; „Inaugurarea statuii
torul Constantin Munteanu, prof. lui Mihail Kogălniceanu, Piatra Neamţ, 1913” – prof. Dan Mihăilesc; „Par-
Marius Ţepeş, ec. Gheorghe ticiparea Regimentului 15 Războieni la obţinerea Independenţei de stat a Ro-
Munteanu, ing. Ion Strătilă şi edi- mâniei” – prof. Gheorghe Radu. Simpozionul a fost urmat de vernisajul unei
torul Viorel Nicolau, iar acuare- expoziţii reunind obiecte de patrimoniu aparţinând lui Mihail Kogălniceanu,
lele oraşului mic şi-au spus expoziţie prezentată de dr. Mihaela-Cristina Verzea.
poveştile pe simeze, într-un eve- Reţinem portretul celui mai mare conducător cultural şi politic pe care
niment moderat de scriitorii Dan l-au avut românii în epoca modernă, realizat de A. D. Xenopol: „Literator
Iacob şi Constantin Munteanu. distins, istoric fruntaş, mare orator şi încă şi mai mare om de stat, a fost una

Pag. 4 APOSTOLUL mai 2017


Arte şi Meserii

Autori nemţeni la Târgul de carte Librex 2017


n perioada 10-14 mai 2017, s-a desfăşurat Dintre temele conferinţelor desfăşurate, românească şi străină şi-au prezentat ofertele,
Î la Iaşi, ediţia a XXV-a a Târgului de carte amintim: Jocul pe care puţini dintre noi îl mai aducând în faţa celor interesaţi ultimele noutăţi
Librex. Sub tema „Cărţi şi oameni în jurul joacă, susţinută de Luis Armenta Malpica, poet, editoriale din domeniile mai-sus amintite.
lumii”, evenimentul a adunat invitaţi din romancier, eseist şi traducător, director al Casei Sâmbătă, 13 mai 2017, au avut loc şi lansă-
Franţa, Germania, Egipt, Mexic şi Româ- Editoriale „Mantis Editores” şi vicepreşedinte al rile a două titluri semnate de autori nemţeni. Este
nia, dar şi 150 de expozanţi cu un profil Asociaţiei Scriitorilor din statele din Vestul Me- vorba despre scriitorul Dan Iacob, cu lucrarea De
axat pe tematica Târgului (carte, arte vi- xicului; Parisul iluziilor literare şi artistice sus- la Nistru pân’la... Nisa – Jurnal de bibliotecar,
zuale, muzică, papetărie, birotică, jucării). ţinută de Matei Vişniec, poet, dramaturg, apărută la Editura Eikon, Bucureşti. Cartea pre-
În cele 5 zile s-au desfăşurat 250 de eveni- romancier, jurnalist, membru al mai multor uni- zintă, clar, deschis şi senin, sub natura meditativă
mente culturale dintre care: lansări de carte, Con- uni de creaţie din România şi Franţa; Călătorie a liricului, experienţe de viaţă trăite în familie şi
ferinţele Librex, mese rotunde, dezbateri de versus tehnologie. Cum să pleci la drum ca un societate. Practic, cartea reprezintă reeditarea
specialitate, recitaluri de poezie, teatru, expoziţii călător, nu ca turist susţinută de Marius Chivu, celei din anul 2015. Cea de a doua lucrare, Inchi-
de artă. Toate acestea au avut loc în incinta Palas scriitor, traducător şi cronicar literar; Considera- ziţia între mit şi realitate, apărută în 2016, la Edi-
Mall, în cele trei Agora ex Libris (spaţii de eve- ţii critice asupra cercetării antropologice şi a fi- tura Presa Universitară Clujeană, sub semnătura
nimente, nivelurile 0 şi 1). losofiei culturale susţinută de antropologul şi lui Mihai Floroaia, reprezintă rezultatul cercetă-
sociologul francez Claude Kar- rilor din perioada studiilor doctorale ale autorului
noouh, în dialog cu istoricul Florin (2002-2010) efectuate în ţară şi străinătate (Bel-
Cântic etc. gia şi Elveţia). În cuprinsul celor 8 capitole, au-
Publicul participant a avut torul descrie contextul istoric, politic şi religios
oportunitatea de a-şi alege cărţi al apariţiei Inchiziţiei, modul în care se desfăşu-
din diverse domenii (beletristică, rau procesele persoanelor acuzate de erezie, felul
ştiinţe exacte, medicină, teologie, în care tribunalele acţionau în Franţa, Italia, Spa-
religie, drept, istorie, economie, nia, America Latină, abordarea psihologică a fe-
limbi moderne şi clasice, psiholo- nomenului inchizitorial cu consecinţele avute în
gie, filosofie, dicţionare, enciclo- plan cultural şi spiritual etc.
pedii, manuale şi auxiliare Ca orice astfel de târg de carte, impresionant
didactice, artă etc.), articole de pa- prin numărul mare al evenimentelor desfăşurate
petărie, muzică, jucării etc. şi al editurilor participante, considerăm că şi edi-
Edituri din întreaga ţară (Bu- ţia din acest an şi-a atins scopul de a oferi citito-
cureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara, Pi- rilor cele mai bune, noi şi reprezentative titluri
teşti, Constanţa, Brăila, Craiova) din majoritatea domeniilor de interes cultural.
şi Republica Moldova (Chişinău),
Mihai Floroaia, Dan Iacob companii distribuitoare de carte Mircea ZAHARIA

merituoasă absolventă a Facultăţii de Litere s-a hotărât să meargă la altar Decembrie ’89. Pe vremea lui ăl de nu mai este, prin gaşcă înţelegându-se gu-
cu amicul ei de facultate. Cum în Epoca Internetului fetele se duc în peţit noaiele societăţii. Huliganii târgului, vagabonzii incalificabili. Astăzi, în zilele
O la băieţi, proaspăta profesoară a tăiat-o la ţară, la viitorii socri, să le arate luminoase ale democraţiei, toţi băieţii de băieţi se găsesc musai într-o gaşcă
cât era de frumoasă, zveltă şi mlădioasă. Bătrânii, foşti învăţători, astăzi beton. Se întâlnesc în faţa blocului, seara de seară, beau, înjură şi scuipă după
prosperi privatizaţi, cu limuzină cu geamuri fumurii, au primit-o cu drag trecătorii nesimpatizaţi. Melodia fredonată permanent? „Am gaşca mea şi mă
şi au tratat-o cu toate bunătăţile pământului. Apoi, i-au pus două întrebări bazez pe ea”. Pe zidurile unui bloc din Precista (Piatra Neamţ) scrie cu majus-
de baraj. Prima: „Da matale ce zestre ai?” La care cea întrebată a răspuns cule „Şalăii mahalalei” şi urmează un pomelnic cu membrii de frunte ai coteriei.
sincer: „Un carnet de student plin cu note de Spiritul de gaşcă e semnalat peste tot în societatea
zece!” „Cam puţin, cam puţin!”, a zis mama soacră. în care trăim. La profesori, poliţişti, afacerişti, politi-
Şi au continuat complimentele. Mai o prăjitură, mai o
cafea şi a picat întrebarea a doua: „Dar familia matale
Spiritul de gaşcă cieni, medici, inspectori... Ce fel de inspectori? Din
care doriţi dumneavoastră. Dacă un părinte acuză un
de ce nu a venit să ne cunoaştem?!” Şi din nou s-a răspuns cinstit: „Nu am pă- profesor de... toţi colegii din şcoală susţin că nu-i adevărat. Că cel acuzat este
rinţi, am crescut la Casa copilului!” Şi a urmat partea urâtă a evenimentului. un exemplu de conduită şi pregătire profesională. Pe cine consideră elevii „pro-
Deşi iubirea mişcă stelele şi soarele, spiritul de gaşcă a parveniţilor a spus „Nu!” fesor de gaşcă”? Pe educatorii tineri, frumoşi, veseli, permisivi, care nu fac
Căsătoria nu s-a mai perfectat niciodată. Nu le-a mai plăcut nora. Povestea de primele şi ultimele ore. Care vin pe sărite la şcoală şi promovează toate loazele
iubire s-a terminat. trăsnite din clasă, indiferent dacă pun sau nu mâna pe carte. Asta-i situaţia!
Ce înseamnă gaşcă? Să vedem ce zice DEX-ul. Definiţia găsită? „Un grup Probabil de aceea numărul elevilor care abandonează şcoala se măreşte de la
de oameni uniţi între ei în vederea săvârşirii unor acţiuni reprobabile. Grup de an la an.
oameni care se află la periferia societăţii. O clică, o cârdăşie”... (pag. 364). Câ-
teva precizări suplimentare. Cuvântul „gaşcă” a devenit extrem de uzitat după Dumitru RUSU

INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT


in acele naturi alese ce greu încap câte două alături în un veac, pentru ştanţare, confirmă existenţa
care timpul cât a trăit a fost prea scurt, şi spaţiul în care i-a fost învoit unui atelier clandestin în inte-
d să se mişte prea neîncăpător spre a dezvolta uriaşa putere a concepţiilor, riorul fortificaţiei medievale.
cugetărilor şi năzuinţelor lui... ţinta lui supremă fiind înălţarea neamu- Tot în cadrul expoziţiei pot fi
lui”. admirate numeroase monede
de tip Sadagura, adică acele
emisiuni de la sfârşitul secolu-
Expoziţia lui XVIII, comune ambelor
Principate Române, Moldova
„Monede şi decoraţii – valori de patrimoniu” şi Muntenia, şi care au fost
puse în circulaţie, în timpul
Până la începutul lunii iunie, Muzeul de Istorie şi Etnografie Târgu
Războiului ruso-turc din 1768-
Neamţ găzduieşte expoziţia temporară „Monede şi decoraţii – valori de pa-
1774, de către armata de ocu-
trimoniu”. Vizitatorii pot admira două tezaure monetare romane, constituite
paţie rusă. De asemenea, au fost valorificate expoziţional numeroase
din dinari de argint, descoperite la Târpeşti şi Ghindăoani, dar şi monede pro-
exemplare monetare din a doua jumătate a secolului XIX, datorate lui Carol
venite din descoperiri izolate. De asemenea, perioada evului mediu este re-
I. Dintre exemplarele străine pot fi văzute o serie de bancnote ruseşti, din pe-
prezentată de tezaurul monetar descoperit la Cetatea Neamţ, alcătuit din
rioada ţaristă, de dimensiuni foarte mari”, a spus cercetător dr. Vasile Dia-
aproximativ 160 de monede de argint din secolul XVII, la care se mai adaugă
conu, muzeograf la Muzeul de Istorie şi Etnografie Târgu Neamţ.
un număr de 60 de falsuri monetare, descoperite în interiorul cetăţii şi datate
tot în secolul XVII. „Falsurile monetare, împreună cu numeroase resturi de (Continuare în pag. 6)

mai 2017
APOSTOLUL Pag. 5
Eveniment

Adunarea Generală a Învăţătorilor din judeţul Neamţ


(urmare din pag. 1) creaţie şi educaţie (cu Muzeul de următorii patru ani (2017-2021), luarea colaborării cu Asociaţia În-
omnul Inspector General Istorie Roman), editarea, lansarea care au fost supuse atenţiei audito- văţătorilor din Raionul Nisiporeni,
Adjunct, prof. Milea Ioan a şi promovarea unor lucrări ale pro- riului, au fost: realizarea unui Con- Republica Moldova, iniţierea Fes-
D transmis un mesaj de susţi- fesorilor nemţeni (prof. George sorţiu regional împreună cu tivalului elevilor din învăţământul
nere şi implicare personală, Grigorică – Dincolo de portativ, asociaţiile învăţătorilor din jude- primar, site-ul AINt, acreditarea ca
precum şi sprijin din partea prof. Ioan Zenembisi – Arta de a fi ţele Suceava, Botoşani, Bacău, Va- furnizor de formare continuă, acti-
instituţiei pe care o repre- om, prof. Lorin Cantemir /prof. slui, Vrancea, Galaţi, editarea, vităţi de petrecere a timpului liber.
zintă în activităţile derulate Constantin Antonovici/prof. Şte- tipărirea şi promovarea monogra- Raportul financiar-contabil a
de AINt. fan Andrei – De la geometria or- fiilor şcolilor nemţene, editarea fost prezentat de către domnul eco-
unui volum omagial dedicat lui nomist Covasan Iosif.
Leon Mrejeriu, primul preşedinte S-au supus la vot şi aprobat
al AINt, valorificarea tradiţiilor şi câteva modificări aduse Statutului
obiceiurilor locale prin campania AINt, impuse de strategia de dez-
Muzeul din Şcoala Noastră, ridica- voltare pe termen mediu şi lung a
rea unui monument dedicat eroilor asociaţiei.
Un moment cu semnificaţie
învăţători, sărbătorirea, în fiecare aparte şi plin de sensibilitate a fost
an, a colegilor pensionaţi, acorda- conferirea titlului de Preşedinte de
rea unei burse de studiu pentru unu Onoare al AINt domnului profesor
sau doi elevi ai CN Gh. Asachi din Amaicei Gheorghe, precum şi
Piatra-Neamţ, campania Fiecare acordarea diplomelor de Membru
şcoală trebuie să poarte un nume!, de Onoare domnilor profesori Paul
organizarea unor Conferinţe didac- Vasiliu, George Grigorică, Gheor-
tice în colaborare cu CCD Neamţ ghe Vadana.
şi celelalte Asociaţii profesionale În finalul lucrărilor Adunării
La prezidiu a fost invitat şi namentală la geometria numerică, ale profesorilor, înfiinţarea Clubu- Generale a Asociaţiei Învăţătorilor
domnul profesor Ploscă Gabriel, prof. Cristina Aruxandei – Incursi- lui de şah, organizarea Concursu- din Judeţul Neamţ a fost ales noul
preşedintele Sindicatului Neamţ, une în istoria învăţământului nem- lui pentru elevi Portrete de Consiliu Director, care a desemnat
care, în discursul său, a punctat ac- ţean), participarea la Simpo- dascăli, parteneriate educaţionale pentru funcţia de preşedinte în ur-
tivităţile comune şi buna colabo- zionul Internaţional Portrete de cu şcoli din judeţ şi alte judeţe, re- mătorii patru ani pe domnul profe-
rare dintre cele două organizaţii. dascăli, or- sor Rusu Liviu Constantin.
Dintre activităţile desfăşurate ganizat de
de AINt în perioada 2013-2017 au AGIRo, come-
fost menţionate: editarea şi pre- morarea eroilor
miile revistei Apostolul (împreună învăţători căzuţi
cu SLLICS Neamţ), Proiectul ani- în războaiele
versar25 de ani de la reînfiinţarea pentru neatâr-
AINt, proiecte educative (derulate nare, Confe-
în parteneriat cu Şcoala Gimna- rinţa regională 1
zială Nr. 3 Piatra-Neamţ, Şcoala Decembrie –
Gimnazială Dulceşti, Şcoala Gim- Ziua Naţională
nazială Vasile Alecsandri Roman, a României, par-
Şcoala Gimnazială Nicolae Apos- ticiparea la Con-
tol Ruginoasa, C.N. Roman Vodă gresele Aso-
Roman, Şcoala Gimnazială Ro- ciaţiei Generale
mâni, Şcoala Gimnazială Prof. Gh. a Învăţătorilor
Dumitreasa Girov, C.T. Ion din România
Creangă Târgu Neamţ, Liceul etc.
Carol I Bicaz ş.a.), proiectul Mu- Proiectele
zeul din şcoala noastră-atelier de propuse pentru

INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT


(urmare din pag. 5) Neamţ, Uniunii Artiştilor Plastici – Filiala Neamţ şi Complexului Muzeal Ju-
deţean Neamţ printr-un proiect realizat cu sprijinul Consiliului Local şi al
Salonul profesorilor de educaţie plastică Primăriei Piatra-Neamţ.

n cerc pedagogic al profesorilor de educaţie plastică s-a concretizat


printr-o expoziţie, care a fost vernisată vineri, 5 mai, la Galeriile de Proiectul „Hangu – lacrimi din adâncuri”
U Artă „Lascăr Vorel”. Cadrele didactice – Grigore Agache, Ştefan Dia-
conu, Lucian Gherasim, Lucian Gogu-Craiu, Mihaela Humă, Nicu Biblioteca Hangu a demarat, recent, proiectul „Hangu – lacrimi din adân-
Luca, Corina Mariş, Ana Maria Margine, Mihaela Pop, Damian Popa, curi”, care îşi propune să adune într-un volum toate articolele de presă care
Ştefan Potop, Cristinel Prisacaru, Ştefan Roşu, Lucian Tudorache şi fac referiri la strămutare, toate informa-
Mihaela Zânica – predau la şcoli şi licee din Piatra-Neamţ. ţiile preluate de la cei care au scris des-
„Această primă ediţie am curatoriat-o eu, pentru a doua ediţie s-a pre acele momente, dar şi mărturii,
oferit Ana Maria Margine. Aici expun profesorii de educaţie plastică, profe- fotografii şi informaţii descoperite în
sorii profesorilor de educaţie plastică şi profesorul profesorilor profesorilor timp ori simple înregistrări audio.
de educaţie plastică, respectiv invitatul special Neculai Augustin Cristea, pe „M-am oprit asupra acestui eveni-
care l-am cunoscut acum 45 de ani, când eram în clasa a V-a la Şcoala din ment pentru că strămutarea a avut o in-
Tazlău”, a declarat, în deschiderea evenimentului, prof. Ştefan Potop, preşe- fluenţă covârşitoare asupra dezvoltării
dintele Uniunii Artiştilor Plastici (UAP) Neamţ. Expoziţia, curatoriată de pic- comunităţii noastre – nici o altă locali-
torul Ştefan Potop, s-a desfăşurat sub antetul Inspectoratului Şcolar Judeţean tate din România nu a fost supusă unor
transformări atât de profunde, aşa cum

Pag. 6 APOSTOLUL mai 2017


Lecţia de istorie

Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România Aniversări, luna mai


REMEMORĂRILE ANULUI 2017 1. ZIUA INTERNAŢIONALĂ A
MUNCII (zi nelucrătoare)
160 de ani de când învăţătorii arădeni ce- l 105 ani de când primarul Caransebeşului 0 02. ZIUA NAŢIONALĂ A TI-
l reau organizarea unor conferinţe învăţă-
toreşti (1857).
desfiinţează reuniunea învăţătorilor de aici şi
dă fondurile gimnaziului unguresc de stat
NERETULUI
03. ZIUA MONDIALĂ A LI-
l 145 de ani de la constituirea ,,Reu- (1912). BERTĂŢII PRESEI
niunii Învăţătorilor Români Greco-Orto- l 95 de ani de la congresele învăţătoreşti 06. DIETRICH, MARLENE
docşi din Dieceza Aradului” (20 aprilie din 1922: unul la Cluj (6-8 august), al învăţă- (1901-1992) actriţă şi cântăreaţă ger-
1872). torilor din Transilvania şi altul la Bucureşti (4- mană; 25 ani de la moarte
l 140 de ani de la întemeierea revistei 6 sept), al învăţătorilor din vechiul regat. La 07. TOPÂRCEANU, GEORGE (1886-
„Minte şi inimă” a „Reuniunii Învăţătorilor Ro- acesta din urmă au luat parte şi vreo 25 învăţă- 1937) scriitor, academician; 80 ani de la
mâni Greco-Ortodocşi din Dieceza Aradului” tori ardeleni, ca delegaţi oficiali. La congresul moarte
(22 mai 1877). învăţătoresc din Cluj, dl ministru Anghelescu 09. 140 ani de la declararea INDEPEN-
l 135 de ani de la naşterea lui Ion Mihala- a declarat că s-au făcut alte norme de salarizare DENŢEI ROMÂNIEI faţă de Poarta Oto-
che (15 februarie 1882, într-un cătun al comunei pentru corpul didactic şi că gradaţiile vor fi din mană
09. ZIUA EUROPEI
Topoloveni-Muscel), într-o familie foarte săracă. 3 în 3 ani, ridicându-se până la suma de 3200 10. SĂRBĂTOARE NAŢIONALĂ
Absolvent al Şcolii Normale „Carol I” din lei lunar, fiind şi aplaudat de toţi cei prezenţi. 12. BARIŢ (BARIŢIU), GEORGE
Câmpulung, şi-a urmat vocaţia reîntorcându-se l 90 de ani de la autentificarea noului sta- (1812-1893) istoric, om politic, ziarist, aca-
învăţător în satul său natal. Va fi preşedinte al tut al Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din demician; 205 ani de la naştere
Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România România unită cu asociaţiile din noile provincii 12. MASSENET, JULES (1842-1912)
între 1914-1919, om politic, ministru în mai româneşti, statut autentificat de Tribunalul Ilfov compozitor francez; 175 ani de la naştere
multe guverne, fondator şi preşedinte al Partidu- cu nr 12686/1927 prin sentinţa nr 39/30 iunie 14. PETRESCU, CAMIL (1894-1957)
lui Ţărănesc. 1927 (de atunci în România Ziua Învăţătorului scriitor, academician; 60 ani de la moarte
l 120 de ani de la al III-lea Congres al So- este 30 iunie) şi înscrisă în registrul persoanelor 15. MONTEVERDI, CLAUDIO
cietăţii Corpului Didactic din România, viitoa- juridice nr 354/1927; (1567-1643) compozitor, violonist italian;
rea Asociaţie Generală a Învăţătorilor din l 90 de ani de la congresul Asociaţiei uni- 450 ani de la naştere
România. (Constanţa, 17-19 aprilie 1897). tare a corpului didactic primar (Galaţi, iulie 15. ZIUA INTERNAŢIONALĂ A LA-
l 110 ani de la Congresul societăţii insti- 1927). TINITĂŢII
tutorilor şi institutoarelor din România de la l 85 de ani de la congresul Asociaţiei Ge-
16. MELCHISEDEC ŞTEFĂNESCU
(1823-1892) episcop, istoric, academician;
Ploieşti (28-29 ianuarie 1907). nerale a Învăţătorilor din România, desfăşurat 125 ani de la moarte
l 110 ani de la congresul al IV-lea al Aso- în prezenţa a 1500 participanţi şi a ministrului 18. ZIUA INTERNAŢIONALĂ A
ciaţiei Generale a Învăţătorilor din România de Dimitrie Gusti (Bucureşti, 28-29 august 1932). MUZEELOR
la Craiova la care au participat peste 1000 de l 80 de ani de la congresul pedagogic al 19. JALEA, ION (1887-1983) sculptor,
învăţători din toate colţurile ţării (1907, 28-30 Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România academician; 130 ani de la naştere
decembrie). (Bucureşti, 6-8 mai 1937). 21. COBĂLCESCU, GRIGORE
l 105 ani de când, în anul 1912, Apostol l 80 de ani de la congresul Asociaţiei Ge- (1831-1892) geolog, academician; 125 ani de
Culea şi cu Dumitru Ţoni, conducătorii Asociaţiei nerale a Învăţătorilor din România (Oradea, la moarte
Generale a Învăţătorilor din România au închiriat septembrie 1937), congres la care au participat 22. BACOVIA, GEORGE (1881-1957)
vaporul „Domnul Tudor” şi 100 de învăţători ro- şi Iaroslav Jurek, delegat al învăţătorilor ceho- poet, academician; 60 ani de la moarte
mâni au făcut o excursie la Ismail, în sudul Ba- slovaci şi I. Nisipeanu, rectorul Universităţii din 22. STREINU, VLADIMIR (1902-
sarabiei. Oficialităţile din Ismail i-au primit cu Cluj. 1970) critic şi istoric literar, poet, traducător,
muzică şi cântându-le Imnul Regal Român. l 80 de ani de la congresul de la Iaşi al academician; 115 ani de la naştere
l 105 ani de la congresul învăţătoresc din Asociaţiei Generale Învăţătorilor din România 25. (†) ÎNĂLŢAREA DOMNULUI;
România ţinut la Roman în 1-3 iulie 1912. (1937). (N.R.- Preluare de pe site-ul AGIRo) ZIUA EROILOR ROMÂNI
l 105 ani de când George Tofan deschide 26. BALTAG, CEZAR (1939-1997)
la Cernăuţi, cu ajutorul „Societăţii pentru lite- Viorel DOLHA poet, eseist; 20 ani de la moarte
29. KENNEDY, JOHN FITZGERALD
ratură şi cultură română din Bucovina”, o Preşedintele Asociaţiei Generale (1917-1963) preşedinte al Statelor Unite ale
şcoală normală particulară pentru învăţători a Învăţătorilor din România Americii; 100 ani de la naştere. (Red.)
(1912).

INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT


suferit comuna Hangu – dar şi pentru că despre strămutare s-a scris puţin După cum informează organizatorii, expoziţia
(poate şi pentru faptul că atunci le era interzis oamenilor să vorbească se adresează în special copiilor, în vitrine fiind ex-
a despre bisericile dărâmate, despre cimitire dezgropate şi despre drama pusă o gamă diversă de jucării, grupate pe catego-
dezrădăcinării trăită de fiecare în parte) şi, de cele mai multe ori, doar rii: maşini industriale, maşini de transport
atunci când ruinele s-au ivit de sub ape, iar corespondenţii unor publi- (autobuze, tramvaie, trenuri), maşini de curse, ma-
caţii au consemnat acest fapt”, ne-a spus bibliotecara Liliana Pântea, şini militare (inclusiv vapoare şi avioane), dar şi
coordonator al proiectului. păpuşi, jocuri sau instrumente muzicale. Expozi-
Între personalităţile de seamă ale comunei Hangu se numără isto- ţiile de jucării nu sunt o noutate decât pe plan local,
ricul Constantin Matasă – întemeietorul Muzeului de Istorie din Piatra-Neamţ, muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti inaugu-
renumitul compozitor Gavriil Galinescu şi învăţătorul Teoctist Galinescu – rând, anii trecuţi, o expoziţie de jucării de colecţie
fondator şi preşedinte de onoare al Fundaţiei Culturale „Gavriil Galinescu” şi din perioada 1895-1930. Intitulată „Bing. Magia
iniţiatorul publicaţiei locale „Ţara Hangului”. jucăriilor”, expoziţia era realizată în parteneriat cu
Asociaţia Colecţionarilor de Jucării Vechi şi cu-
prindea maşinuţe, avioane şi vaporaşe produse de
Expoziţia „Jucării de altădată”, compania germană Gebrüder Bing (devenită ulte-
rior Bing Werke) din Nürenberg, o firmă care a marcat o nouă eră în istoria ju-
la Muzeul de Istorie Roman căriilor din toate timpurile.
Cea mai veche jucărie prezentă în expoziţie era o lanternă magică, având
Muzeul de Istorie Roman găzduieşte, până pe data de 9 iunie, expoziţia „Jucării douăsprezece diapozitive din sticlă, păstrată şi etalată în cutia originală, da-
de altădată”, aparţinând colecţionarilor Gorea Iulian şi Ştefan din Piatra-Neamţ. tând din 1889, iar cea mai „nouă” jucărie era un hidroavion din 1930.

mai 2017
APOSTOLUL Pag. 7
Paşi spre Europa

Constelaţia de la Cernăuţi
(urmare din pag. 1) înveşnicirea numelor lui Eminescu şi Pumnul, la Te plânge Bucovina, te plânge-n voce tare,
omnul Dragoş Olaru, unul dintre cei mai Cernăuţi. Te plânge-n tânguire şi locul tău natal;
dedicaţi şi pasionaţi cercetători ai biogra- Până când ne vom odihni sufletele şi minţile A fost dat ca activitatea şi stingerea profeso-
d fiei eminesciene, o memorie uluitoare, o în atmosfera livrescă a casei memoriale promise, rului Pumnul să se încrusteze în biografia tână-
inteligenţă ascuţită, dar şi o conştiinţă în- putem admira în Cernăuţi una din cele mai fru- rului Mihai Eminescu pe drumul devenirii sale
durerată pentru suferinţa Bucovinei de-a moase statui ale Luceafărului, realizată de sculp- poetice. Ecou al regretului provocat de moartea
lungul veacurilor. torul Dumitru Gorscovschi – un emin îndrăgitului profesor, şapte elevi ai gimnaziului
Am vizitat aşadar un oraş misterios, adolescentin, graţios şi fragil, emanând preapli- tipăresc o broşură cu „lăcrimioare... la mormân-
plin de farmecul poveştilor şi legendelor nul de sensibilitate cu care cerul l-a dăruit… tul prea-iubitului lor profesoriu”. A doua dintre
Ajungând în preajma hotelului Pajura Nea- poezii – La mormântul lui Aron Pumnul – sem-
gră din Cernăuţi, trebuie să evocăm o altă stea nată M. Eminoviciu, privatist, reprezintă debutul
din Constelaţia Cernăuţi şi anume pe strălucitul local al poetului, cu numai câteva săptămâni îna-
compozitor Ciprian Porumbescu, legat în mod intea celui publicistic, produs la 9 martie, în re-
special de acest oraş prin studiile de teologie, cât vista „Familia”, din Pesta. Stingerea vieţii
şi prin activitatea muzicală şi patriotică din ca- pământene a mentorului ardeleano-bucovinean
drul societăţii studenţeşti Arboroasa. (O societate aprinde o altă rază, pe care geniul o va eterniza
al cărei scop era de a ridica din punct de vedere cu numele Eminescu, la propunerea lui Iosif Vul-
cultural populaţia românească din provincie, prin can, directorul revistei.
editarea de cărţi şi reviste, acţiuni culturale, con- La câţiva paşi de Aron Pumnul – uniţi şi în
struirea unor monumente dedicate personalităţi- moarte ca şi în viaţă – se află mormântul lui Ion
lor din Bucovina.) În locul în care se află astăzi Gheorghe Sbiera, culegător de creaţie populară
restaurantul hotelului Pajura Neagră aveau loc şi autor de studii de ţinută academică, care, în cei
întâlnirile Societăţii Arboroasa, în timpul cărora zece ani de profesorat la gimnaziu, s-a arătat a fi
Ciprian Porumbescu interpreta diferite piese la un adevărat urmaş al lui Pumnul. La deschiderea
vioară. La una dintre cele mai importante întâl- Universităţii din Cernăuţi, în anul 1875, Sbiera
niri, în cursul anului 1875, când românii patrioţi va părăsi definitiv gimnaziul pentru a se ocupa
protestau cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la la universitate de predarea limbii şi literaturii ro-
alipirea Bucovinei de imperiul austro-ungar, so- mâne.
seşte aici şi Eminescu cu broşura tipărită de Mi- Aruncându-ne privirea în partea opusă,
hail Kogălniceanu Răpirea Bucovinei – pe care zărim cripta opulentă a baronului Eudoxiu Hur-
poetul o răspândea în mod clandestin. Un mo- muzache, cărturar, istoric şi om politic român,
ment de vârf de patriotism… care a trăit, a muncit şi s-a afirmat în perioada în
Paşii ne poartă apoi spre Cimitirul fără ur- care Bucovina era sub stăpânire austriacă, fiind
Mormântul lui Aron Pumnul maşi sau Genocidul memoriei– aşa cum este de- una din cele mai importante personalităţi ale ro-
numită partea Cimitirului Central din Cernăuţi, mânilor din Cernăuţi. Se trăgea dintr-o veche fa-
ce-l însoţesc, cu personalităţi marcante ale vieţii ce cuprinde colţul marilor familii bucovinene, un milie de boieri, având diverse dregătorii. Despre
culturale, politice şi sociale din România secole- spaţiu din ce în ce el, George Bariţiu a consemnat următoarele:
lor XIX şi XX. Şi ne reamintim. mai restrâns. Locul „Casa lui Doxachi Hurmuzachi era altarul naţio-
Într-o toamnă blajină, cu lumini tocite după poartă această de- nalităţii şi limbii noastre”. Iar Nicolae Iorga spu-
pârjolul verii din anul 1858, căminarul Gheorghe numire fiindcă ur- nea: „Feciorii bunului boier Doxachi, atât de
Eminovici din Ipoteşti îşi urca băiatul cel mic în maşii celor moldovean, de creştin, de gospodar...”.
trăsură şi lua drumul Cernăuţilor. Mihai urma să eternizaţi aici – A studiat istoria şi dreptul la Viena, iar în
înveţe carte acolo, în capitala Bucovinei de Nord, care ar fi trebuit să 1848 s-a implicat în mişcările revoluţionare ale
la fel ca fraţii săi mai mari, urmând să locuiască aibă grijă de mor- românilor; cunoştea limbile germană, franceză,
în casa lui Aron Pumnul. minte – fie au luat italiană, engleză, latină, polonă şi greacă, fapt
După ce participase în 1848, la Revoluţia din drumul pribegiei, care îl va ajuta să întreprindă o călătorie de studii
Transilvania, condamnat la moarte de autorităţile fie au fost deportaţi în principalele oraşe europene, ocazie cu care
maghiare, Aron Pumnul se ascunsese la Cernăuţi, în Siberia sau adună peste 6000 de documente istorice privi-
unde a câştigat concursul pentru funcţia de şef de Transnistria, fie au toare la români.
catedră la limba şi literatura română, în cadrul Efigia Aron Pumnul fost ispitiţi cu pozi- Să îl evocăm
gimnaziului austriac Ober – Gymnazium. Este ţii înalte, dar mult aici, totuşi, şi pe
locul unde va avea loc întâlnirea memorabilă cu departe de dulcea Bucovină. Totuşi, în zilele poetul şi patriotul
elevul Eminovici, care, de altfel, va şi trage în noastre, români inimoşi aparţinând mai ales So- Grigore Vieru, că-
gazdă la dascălul său. cietăţii pentru Cultură „Mihai Eminescu” şi ruia nu i-a fost
Biografii lui Aron Pumnul nu ştiu exact dacă Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmu- deloc străin Cer-
acesta şi-a cumpărat sau şi-a construit casa de la zachi” îşi aduc prinosul lor de efort şi recunoş- năuţiul, care şi-a
periferia oraşului în care a locuit, precum şi cea- tinţă faţă de marile personalităţi de aici, îngrijind dedicat viaţa luptei
laltă clădire în care ţinea elevi gimnazişti în mormintele cu pioşenie şi respect. Altfel, ar fi pentru românism şi
gazdă şi unde a deschis şi o bibliotecă în care şi rămas o atmosferă sinistră, cu cripte în paragină, românime şi care
Eminescu a fost bibliotecar. cu pietre smulse de rău-voitori, cu cruci de pe spunea: „Dacă
După spusele domnului Dragoş Olaru, prima care frumoasele nume româneşti ar fi fost şterse visul unora a fost
încercare de a deschide un muzeu în această casă de vreme. să ajungă în Cos-
a fost în perioada războiului, între 1942-1943 dar Mormântul lui Aron Pumnul, părintele spi- mos, eu viaţa în-
ideea nu s-a bucurat de succes. Din 1989, când ritual al lui Eminescu, se bucură de cea mai mare treagă am visat să
s-a înfiinţat Societatea pentru Cultură „Mihai atenţie. Din locul său de odihnă, aflat în vecină- trec Prutul”.
Eminescu” s-au făcut demersuri la autorităţile lo- tatea criptei mitropoliţilor bucovineni, din efigia A trecut şi
cale pentru a se înfiinţa un muzeu „Mihai Emi- sa, „geniul mare al deşteptării Bucovinei” pri- Zaharia Voronca Prutul şi a ajuns şi
nescu – Aron Pumnul”, însă în continuare veşte aspru şi tăios, neînduplecat în întrebările în Cosmos, în con-
lipseşte susţinerea financiară pentru renovarea sale. Dispariţia sa prematură, pe 24 ianuarie stelaţia de lumină orbitoare a personalităţilor de
acestei case. Cu certitudine, despre această situa- 1866, la 48 de ani, a îndurerat nu numai Buco- la Cernăuţi, care începe cu:
ţie se poate spune că este şi o palmă pe obrazul vina, ci deopotrivă Ardealul, ţinutul său natal, şi „Domnul cel de pasăre măiastră,
statului român, care – în ciuda mai multor anga- Principatele Unite. Domnul cel de nemurirea noastră – Emi-
jamente luate la festivităţi – nu face nimic pentru nescu”.

Pag. 8 APOSTOLUL mai 2017


Paşi spre Europa
ntre 12 şi 14 mai 2017, douăzeci de profe- cremeniţi în metal sub o placă comemorativă ce arhitecţi H. Helmer şi F. Felner într-o perioadă
Î sori de limba şi literatura română din Pia- aminteşte, în ucraineană, că Cenăuţiul se află când ţinutul Bucovinei de Nord se afla sub stă-
tra-Neamţ au participat la o excursie de între Kiev şi Bucureşti, între Cracovia şi Odessa, pânire austriacă. Acum Teatrul Naţional poartă
studiu la Cernăuţi având ocazia de a des- fiind capitala de taină a Europei, unde trotuarele numele scriitoarei ucrainene Olga Kobyleanska
coperi locurile care au influenţat evoluţia se măturau cu buchete de trandafiri şi unde libră- şi găzduieşte în fiecare toamnă, de opt ani, trupe
unor personalităţi ale culturii universale. riile erau mai multe decât cafenelele. din România participante la festivalul Aplauzele
Excursiile de studiu sunt excelente ocazii Sufletul tuturor tresare văzând alături intra- de aur ale Bucovinei, unde românii bucovineni
pentru a face schimburi de experienţă, fără rea în sediul Societăţii pentru cultură şi litera- vin pentru a se bucura de fiecare cuvânt spus pe
să uităm caracterul iniţiatic al oricărei călătorii. tură română în Bucovina. Fiecare păşeşte cu scenă în dulcea limbă maternă.
Fie că se vorbeşte despre excursia şcolară, ex- smerenie în sala în care simplitatea pune în va- Ceva mai departe, cu emoţie, am intrat în
cursia literară sau despre excursia de documen- loare spiritul românesc. Păretarul îţi aminteşte de curtea gimnaziului în care a studiat Eminescu şi
tare, ea reprezintă, în fapt, o călătorie pe drumul casa mare a fiecărei gospodării, semn că toţi cei unde elevii, încă, descoperă lumea cărţii. Fiecare
cunoaşterii printre exponatele muzeelor şi ale ce pătrund în acest altar al comunităţii sunt oas- dintre noi căuta urmele trecutului între zidurile
caselor memoriale sau prin locuri încărcate de peţi de vază. Pe un perete, este afişată o tulbură- pe care timpul părea să nu fi lăsat prea multe
istorie. Învăţământul modern ţine cont de prin- toare Rugăciune pentru pace şi înmulţirea urme. Oare de la fereastra aceea elevul Emino-
cipiul interdisciplinarităţii şi excursia se dove- vici privise spre curtea interioară unde acum
deşte a fi o activitate interdisciplinară ce, cu
siguranţă, oferă noi perspective participanţilor. Călătorie în timp nişte tineri repetă un dans? Câtă bucurie şi sufe-
rinţă trăia atunci, rupt de satul copilăriei, cel care
Fiecare profesor cunoştea aceste locuri, mai suporta cu greu rigoarea şcolară?
ales din paginile istoriilor răsfoite, din cărţile de- dragostei: „Doamne Dumnezeul nostru, caută Experienţele culturale ale acestei zile nu se
dicate vieţii lui Mihai Eminescu şi din memoriile dintru înălţime, ca un bun asupra inimelor celor puteau încheia mai frumos decât cu imaginea
unor oameni de cultură, dar experienţele acelor care sunt lipsiţi de dragoste şi de unire, şi împre- Universităţii, loc în care trecutul forţează prezen-
zile au demonstrat că nu a fost vorba de o simplă suraţi de spinii urii şi ai altor păcate”. tul să ţină cont de viitor. Universitatea a fost în-
călătorie, ci de un drum deschis spre o is- fiinţată în anul 1875 având iniţial doar trei
torie mai puţin cunoscută a românilor bu- facultăţi: Facultatea de Teologie Ortodoxă,
covineni, a personalităţilor care au marcat Facultatea de Drept şi Facultatea de Filoso-
spiritualitatea noastră. fie. Aici scriitorul Gala Galaction şi-a termi-
În prima zi, după-amiază, când soarele nat doctoratul în Teologie; absolventul de
se ascundea şi scutura uşor norii, doar pen- studii teologice, Ciprian Porumbescu urma
tru a ne aminti de lacrimile ce curgeau cân- să devină şeful Catedrei de muzică de la Fa-
dva de pe scripca lui Ciprian Porumbescu, cultatea de Teologie, dar a fost arestat în pro-
Cernăuţiul a început să ni se dezvăluie căci cesul Arboroasa. Privind clădirile, cu sfiala
îl aveam alături de noi pe Dragoş, un om ce primelor note din Rapsodia română, con-
ne-a demonstrat că fostul profesor de lite- staţi că arhitectura impresionantă pune în
ratură română este o gazdă minunată pentru valoare atât spiritul germanic, dar şi pe cel
colegii săi de la Piatra-Neamţ. Parcul din românesc din Moldova lui Ştefan cel Mare.
strada Transilvaniei aduce imaginea lui Clădirea principală e fosta reşedinţă mitro-
Eminescu alături de cea a lui Porumbescu, politană şi cea mai mare construcţie a an-
fiecare bucurându-se cândva de clipele de samblului. La etaj sunt câteva săli care te
răgaz din Grădina publică. copleşesc, prin frumuseţe, dar şi prin rolul
Din când în când, pe străzile oraşului pe care l-au avut pentru istoria noastră. În
reapare spiritul poetului Paul Celan a cărui viaţă Piaţa care, în perioada interbelică, purta nu- Sala Sinodală, cea mai mare sală a palatului în
şi operă reprezintă o oglindă a acestui spaţiu mele Vasile Alecsandri este, astăzi, Piaţa Teatru- anul 1918, s-a votat Unirea Bucovinei cu patria-
multicultural. În fiecare an, în septembrie, se or- lui fiind dominată de imaginea clădirii în care a mamă, România. În Sala Albastră am descoperit
ganizează un festival internaţional de poezie (In- debutat Grigore Vasiliu Birlic, ca figurant, pe o expoziţie de tablouri care mi-au amintit de La
ternational Poetry Festival „Meridian când era student la Facultatea de Drept din Cer- Blouse Roumaine al lui Henri Matisse, dovadă
Czernowitz”) la care participă actori, poeţi, cri- năuţi. Şansa a făcut ca acesta să fie observat de în plus că spiritul românesc îşi lasă amprenta şi
tici literari cunoscători de limbă germană, din regizorul Sică Alexandrescu şi de dramaturgii în pictura modernă.
toate colţurile lumii. În acele zile oraşul respiră Victor Ion Popa şi Tudor Muşatescu. Dacă în se- Zilele următoare au oferit alte bucurii sufle-
poezie. În cafenele, în teatre, în biblioteci şi în colul al XIX-lea trupele de teatru jucau în sala tului nostru, dar să-i lăsăm şi pe ceilalţi partici-
librării se citeşte poezie. Lângă Muzeul de Artă, Hotelului Moldova, după 1905 publicul va putea panţi să vă prezinte Cetatea Hotinului sau
privind o clădire unde Ciprian Porumbescu a aprecia arta dramatică în sala uneia dintre cele popasul eternităţii din Cimitirul românesc.
concertat la sfârşitul secolului al XIX-lea, călă- mai frumoase clădiri europene destinate specta-
torul este surprins de un buchet de trandafiri în- colului. Aceasta fusese proiectată de renumiţii Profesor, Magdalena Livioara TODIRESEI

Aniversări, luna iunie r Aniversări, luna iunie r Aniversări, luna iunie r Aniversări, luna iunie

1. ZIUA INTERNAŢIONALĂ A COPILULUI (zi nelucrătoare) 15. ANTONESCU, ION (1882-1946) mareşal, prim-ministru al Ro-
0 02. GJELLERUP, KARL ADOLPH (1857-1919) scriitor
danez, laureat Nobel; 160 ani de la naştere
mâniei; 135 ani de la naştere
15. EMINESCU, MIHAI (1850-1889) scriitor; 128 ani de la moarte
03. ZAMFIRESCU, DUILIU (1858-1922) scriitor, academi- 17. BALAŞA, SABIN (1932-2008) pictor; 85 ani de la naştere
cian; 95 ani de la moarte 18. MAIORESCU, TITU (1840-1917) scriitor, critic literar, filosof,
CONTIMPORANUL, revista avangardistă, 95 ani de la apa- politician; 100 ani de la moarte
riţia la Bucureşti 26. ZIUA DRAPELULUI NAŢIONAL ROMÂN
04. (†) POGORÂREA SFÂNTULUI DUH (Rusaliile)
28. CELIBIDACHE, SERGIU (1912-1996) dirijor; 105 ani de la
05. (†) SFÂNTA TREIME (zi nelucrătoare)
05. ZIUA ÎNVĂŢĂTORULUI naştere
07. PAMUK, ORHAN scriitor turc, laureat Nobel; 65 ani de la naş- 28. PIRANDELLO, LUIGI (1867-1936) scriitor italian, laureat
tere Nobel; 150 ani de la naştere
08. CAZIMIR, OTILIA (1894-1967) poeta; 50 ani de la moarte 28. RUBENS, PETER PAUL (1577-1640) pictor flamand; 440 ani
09. CARAGIALE, ION LUCA (1852-1912) scriitor, ziarist; 105 de la naştere
ani de la moarte 29. (†) SFINŢII APOSTOLI PETRU ŞI PAVEL.
10. TRACY, SPENCER (1900-1967) actor american; 50 ani de la
moarte (Red.)

mai 2017
APOSTOLUL Pag. 9
Dubito, ergo cogito

Domnu Trandafir sau Domnul Vucea?


azi de la vârful învăţământului ştiu cu precădere să imite
Era un om bine făcut, puţin chel în vârful Ce vise măreţe îmi sfărâmase mie Şcoala
capului, cu ochii foarte blajini. Când zâmbea, doar modele străine, cu sclipici şi nume cool.
domnească! În loc de palatele închipuite, când
se arătau sub mustaţa tunsă scurt nişte dinţi Era în prima jumătate a veacului trecut. Nu a fost
atunci o selecţie vocaţională programată la nivel superior, mă plimbam cu Grivei şi cu pisica în sân, găsi-
lungi, cu strungă la mijloc. Când ne învăţa cum sem nişte case mici, murdare, cu tencuiala ju-
să spunem poeziile eroice, vorbea tare şi înălţa ci realizată spontan, empiric, din cauza unor condiţii ma-
teriale particulare ale vieţii de la ţară. Acolo, unul dintre puită. În loc de un profesor învăţat şi blând,
în sus braţul drept; când cântam în cor, lovea căzusem în gheara unui bătrân copilăros şi
diapazonul de colţul catedrei, îl ducea repede la visele supreme ale copilului dotat, dintr-o familie de ţă-
rani, era să devină preot sau învăţător. Iar dascălii din gru- rău…
urechea dreaptă, şi, încruntând puţin din sprân- Pe seară, sfârşind frecatul şi unsul hamu-
cene, dădea uşor tonul: laaa! – iar băieţii răs- pul binecuvântat al Domnului Trandafir îi alegeau pe cei
pundeau într-un murmur subţire, şi aşteptau cu mai buni elevi ai lor, trimiţându-i la „şcoala normală”, o rilor, trecusem în clasa a treia. Când intrasem
ochii aţintiţi la mâna lui, care dintr-odată se în- instituţie importată de marele Spiru Haret, excelentă prin în Şcoala domnească eram de opt ani, ştiam
ălţa. Atunci izbucneau glasurile tinere, într-o re- rezultate, dar părăsită nu demult, după erezia că tot ce e cele patru operaţii şi fracţiile. Acum eram de
vărsare caldă. Când trebuia câteodată, sâmbăta vechi e depăşit şi rău. nouă ani, trecusem în clasa a treia, şi nu mai
după amiaza, să ne cetească din poveştile lui Ei bine, nu! Copiii de unsprezece ani intrau într-o ştiam decât adunarea şi scăderea.
Creangă, ne privea întâi blând, cu un zâmbet li- şcoală specială şi timp de opt ani erau pregătiţi pentru a Dar ce-mi păsa mie!... Şcoală domnească...
niştit, ţinând cartea la piept, în dreptul inimii, – deveni formatori. Nu doar „să ştie carte”, ci să ştie a Ş-am plecat vesel acasă.
şi în bănci se făcea o tăcere adâncă, ca într-o FORMA şi, după absolvirea şcolii normale, erau aproape
biserică. toţi nişte dascăli excelenţi, aidoma domnului Trandafir. (Barbu Ştefănescu Delavrancea – „Dom-
(Mihail Sadoveanu – „Domnu Trandafir”) Evident, nu lipseau ratările, acest tip de şcoală neputând nul Vucea”)
decât să dezvolte vocaţiile, ci nu să le nască.
upă ce se va întreba destul despre pricina citatelor Iar ca să fii dascăl, dacă vocaţie nu e, nimic nu e! absolvire, să obţină automat un post în învăţământ.
cam lungi, de mai sus, dacă va avea apoi destulă (Ca să parafrazăm un clasic.) Simplu! Şi foarte scump!! Scump, dar face. Astfel
D răbdare să parcurgă şi ce urmează, cititorul va în- vom avea şi nivel profesional universitar şi verificarea
ţelege rostul celor două nume de dascăli (reali), vocaţiei, fără de care nu merge nimic.
aduse aici din literatura memorialistică a doi scrii- Să visăm că vor fi şi bani, şi conducători avizaţi şi
tori celebri, într-o polemică (probabil inutilă) des- destoinici, şi … Şi să ieşim din coşmarul actual.
pre un mod absolut fals de a pune problema Exemplum docet! O scurtă şi instructivă poveste
modernizării învăţământului românesc. pietreană.
Căci, precum junele şofer care se confundă cu mo- Un absolvent de la „Rareş”, eminent la matema-
torul de sute de cai-putere situat la picioarele sale şi apasă tică, este îndrumat către facultatea de profil şi, după stu-
cu beţie pedala acceleraţiei până la sinucidere sau, şi mai dii strălucite, ajunge profesor la fostul său liceu. La
rău, până la crimă prin accident, având noi, dascălii, la început, toată lumea pare mulţumită. Întâmplător, sunt
îndemână acum multe maşini şi, mai cu seamă, folosind
director al liceului şi, ascultând plângerile unor elevi din
internetul, tindem să ne confundăm cu noianul ajutător
şi pornim anapoda discuţia despre NOU, nu de la OM, clasa a zecea, îl asistat la ore. (Sunt bucuros să menţio-
adică de la DASCĂL (Aşa îl voi numi mereu), ci de la nez că am fost elev al miraculosului matematician Con-
nişte auxiliare şi nişte scheme excelente, cu o eficienţă Suedezii, cu un alt tip de şcoală decât al nostru (Şi stantin Borş.) După câteva lecţii, luându-mi inima în
uimitoare în mâini de maestru, bune de nimic dacă le fo- mult mai bogaţi şi mai pragmatici!), având în vedere pre- dinţi, pentru că nu este un gest obişnuit, îl sfătuiesc pe
losesc cei nechemaţi. gătirea viitorilor educatori, au preluat experienţa „Şcolii profesorul cu pricina să părăsească învăţământul, fiind-
După titlu, am pus un semn de întrebare. Ei, da! Nu normale superioare” din Franţa şi au introdus obligativi- că Îi lipseşte vocaţia de dascăl.
este vorba despre CU CE, ci despre CU CINE! Cu asta tatea selecţiei vocaţionale pentru absolvenţii de studii su- Şi m-a ascultat…
trebuie să începem când ne referim la modernizarea în- perioare, urmată de obligativitatea a încă trei ani de (După vreo zece ani, întâlnindu-l în Iaşi, teama că
văţământului actual. Mai întâi să ne ocupăm de artistul formare pentru dascălii din întreg învăţământul preuni- mă va admonesta s-a transformat în bucurie, când ma-
care modelează şi pe urmă de sculele sale. Altminteri versitar. tematicianul, devenit cercetător de grad înalt al Acade-
trebuie să admitem că Leonardo avea nişte pensule ge- Modelul suedez mi se pare acum mai apropiat de miei, m-a îmbrăţişat şi mi-a mulţumit pentru sfatul dur
niale şi că dalta lui Brâncuşi era de origine divină, asta felul în care s-a organizat, în ultimele decenii, pe toate de odinioară.)
explicând capodoperele realizate de cei doi giganţi ai treptele, şcoala românească actuală. Şi e bine să pornim Deci, primele două condiţii ale modernizării învă-
artei. de la ce avem! ţământului românesc: 1. Selecţia vocaţională. 2. Pregă-
Prin urmare, Domnul Vucea sau Dumnu Trandafir? Propuneri, prin urmare … tirea temeinică, universitară, prin licenţă şi absolvirea
Dascălul dăruit de Dumnezeu cu vocaţie sau funcţionarul Cei care doresc să devină formatori, după ce îşi vor masteratului la „Şcoala de înalte studii pedagogice”,
din învăţământ, rob rutinei şi mediocru? lua licenţa universitară într-un domeniu adecvat, trebuie pentru arta de a fi dascăl … (ceea ce include şi o undă
Modernizare? Da, dar mai întâi SELECŢIE, fără să opteze pentru un post de „profesor provizoriu” într-o de histrionism!)
de care ideea de modernitate e o lozincă goală de conţi- şcoală specială, unde vor fi îndrumaţi şi controlaţi voca- Dar de ce trebuie să semene dascălul cu actorul?
nut. ţional de către profesori eminenţi, specializaţi în psiho- Asta este, din păcate, o nediscutată condiţie a succesului
Unii deja au încercat-o şi le-a prins bine. Şi am să logie şi pedagogie. La terminarea anului de probă, având în arta de a fi educator, despre care ne vom rosti însă cu
încep cu experienţa românească, abandonată sau/şi uitată, în mod obligatoriu recomandarea supraveghetorilor, do- altă ocazie.
nu din lipsa fondurilor necesare, veche şi canceroasă ritorii se vor înscrie pentru masterat în „Şcoala de înalte
boală a şcolii noastre naţionale, ci pentru că gânditorii de studii pedagogice”, cu durata de doi ani, urmând ca, la Mihai-Emilian MANCAŞ

Importanţa activităţilor extraşcolare în procesul de formare a elevilor


ducaţia extracurriculară este realizată dincolo de procesul de în- copiii participă într-o atmosferă cu voie bună cu însufleţire şi dă-
E văţământ şi îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea persona- ruire.
lităţii copiilor noştri. Activităţile extraşcolare constituie Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este generator de cău-
modalitatea neinstituţionalizată de realizare a educaţiei. Elevii nu tări şi soluţii variate. Succesul este garantat dacă ai încredere în imagi-
pot evolua doar în cadrul orelor de curs, ci au nevoie de aceste ac- naţia, bucuria, dragostea din sufletul copiilor, dar să îi laşi pe ei să te
tivităţi prin care să-şi poată dezvolta capacităţi ce ţin de: sociabi- conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase. Activitatea educativă şcolară
litate, optimism, creşterea sentimentului valoric personal, creşterea şi extraşcolară dezvoltă gândirea critică şi stimulează implicarea tinerei
stimei de sine şi a încrederii în forţele proprii. generaţii în actul respectării drepturilor omului şi al asumării responsa-
Elevilor le trebuie înlăturate constrângerile; elevii trebuie lăsaţi să bilităţilor sociale, realizându-se astfel o simbioză lucrativă între compo-
caute ceea ce este nou, să-şi descopere plăcerea de a crea. Grija faţă de nenta cognitivă şi cea comportamentală. Secretul este să ştiţi ce măsuri
timpul liber al copilului, atitudinea de cunoaştere a dorinţelor acestuia şi cum să le luaţi la momentul potrivit.
trebuie să fie dominantele acestui tip de activitate. Acestea le oferă des-
tindere, încredere, recreere, voie bună, iar unora dintre ei posibilitatea Înv. Georgiana-Cosmina MACOVEI
unei afirmări şi recunoaştere a aptitudinilor. Având un caracter atractiv, Şcoala Gimnazială „Constantin Virgil Gheorghiu” Războieni

Pag. 10 APOSTOLUL mai 2017


Arte şi Meserii

Ansamblul folcloric „Şezătoarea” duce tradiţia mai departe


l „Copiii noştri au fost mereu adevăraţi ambasadori ai satului Vânători, au predat ştafeta din generaţie în generaţie. Astfel,
o satisfacţie imensă este faptul că astăzi, între
stârnind admiraţia publicului de pretutindeni”. (Înv. Angelica Iaţeşen, membrii ansamblului „Şezătoarea”, se numără
coordonatoarea Ansamblului „Şezătoarea”) copii ai foştilor membri ai ansamblului...
Rep.: De ce este important să cunoaştem şi
nsamblul folcloric de cântece şi dansuri să perpetuăm tradiţiile populare?
„Şezătoarea” al Liceului Tehnologic „Ar-
A himandrit Chiriac Nicolau” din Vânători
A. I.: Oriunde au ajuns copiii din ansamblul
„Şezătoarea”, în ţară sau peste hotare, au impre-
este renumit atât în ţară, cât şi peste hotare sionat prin folclorul local, care nu este altceva
pentru autenticitatea şi originalitatea reper- decât o carte de vizită a noastră în lumea întreagă.
toriului şi costumelor, dar şi pentru perfor- Copiii noştri au fost mereu adevăraţi ambasadori
manţele micilor artişti. Reflectând
ai satului Vânători, stârnind admiraţia publicului
universul satului de altădată, ansamblul
„Şezătoarea” îmbină armonios cântecul şi dansul de pretutindeni.
popular cu activitatea specifică şezătorii. Sufletul Rep.: În prezent, ce activităţi desfăşoară an-
ansamblului este învăţătoarea Angelica Iaţeşen, samblul „Şezătoarea”?
ea însăşi o talentată dansatoare, recitatoare şi di- A. I.: În prezent, ansamblul este format din
rijoare, culegătoare de folclor şi mare iubitoare copiii clasei mele, alături de care am participat,
de copii. Aflată la finalul carierei sale, Angelica recent, la o întâlnire a liderilor de sindicat din ţară
Iaţeşen nutreşte speranţa că truda de câteva dece- şi din Republica Moldova, invitaţii ajungând şi la
nii, pusă în slujba folclorului, va aduce roadele Liceul Tehnologic „Arhimandrit Chiriac Nicolau”
dorite şi că elevii şi dascălii din Vânători vor per- De remarcat că prima condiţie pentru înscrie- din Vânători, unde membrii ansamblului au pre-
petua, la rândul lor, obiceiurile păstrate din bă- rea în ansamblul „Şezătoarea” a fost, încă de la zentat un minunat program artistic. Invitaţii au
trâni. început, obţinerea rezultatelor foarte bune la în- fost deosebit de impresionaţi, au plâns, au dansat
Reporter: Ce anume v-a determinat să vă văţătură. Aceşti copii erau primii la învăţătură în şi au cântat împreună cu cei mici! Cred că secretul
apropiaţi de zona folclorului românesc? clasele lor, iar acum sunt fruntaşi la facultăţile reuşitei a fost faptul că am pus mereu foarte mult
Angelica Iaţeşen: Dragostea faţă de locurile unde studiază. Un merit deosebit în continuarea suflet în tot ceea ce am făcut, între mine şi copii
natale se ştie că porneşte din sufletul fiecărui om. activităţii lor l-au avut fostul inspector general existând o compatibilitate perfectă.
Cu toţii suntem legaţi puternic prin fire nevăzute Emil Creangă şi fostul primar al oraşului Târgu Din păcate, acesta este ultimul meu an de ac-
de locurile natale, de oamenii, limba şi obiceiurile Neamţ, Decebal Arnăutu, care ani de-a rândul au tivitate, dar las în urmă două culegeri de folclor,
pe care le purtăm în suflet toată viaţa. Ataşamentul susţinut copiii pentru a merge în tabere la mare. foarte bine documentate şi apreciate, culegeri care
faţă de tradiţiile şi obiceiurile folclorice mi-a fost Acolo, participarea ansamblului „Şezătoarea” la pot fi un model pentru cei care vor duce mai de-
insuflat, încă de pe băncile Şcolii Vânători, unde festivalurile de folclor a fost un adevărat imbold parte activitatea ansamblului. Este vorba despre
am fost elevă. Învăţătoarea şi diriginta mea au fost pentru ca micii artişti să-şi continue activitatea, cu culegerile „Pe-un picior de plai. Folclor din Vâ-
primele persoane care m-au învăţat multe din cân- şi mai multă forţă şi bucurie. nătorii-Neamţului”, de Angelica şi Mihai Iaţeşen
tecele populare autentice, pe care le-am transmis, Rep.: Performanţele ansamblului au fost şi „Vânătorii Neamţului, păstrători şi căutători
apreciate, de-a lungul timpului, prin numeroase de comori”. Vreau să amintesc faptul că un rol
la rândul meu, ca învăţătoare. Am continuat să fiu
premii şi distincţii. Ne puteţi enumera câteva din- deosebit de important în activitatea noastră l-a
eu însămi dansatoare, recitatoare, dirijoare, atât ca
tre acestea? avut poetul Grigore Vieru, care ne-a lăsat şi
elevă a Liceului Pedagogic, cât şi ca învăţătoare, „Imnul comunei Vânători”, o poezie dedicată
mai târziu. A. I.: Am obţinut premiul I la diferite con-
cursuri şi festivaluri, fiind apreciaţi în mod deose- nouă, dar şi Grigore Leşe, care a făcut o emisiune
bit de regretatul dirijor Vasile Spătărelu, care a întreagă despre ansamblul „Şezătoarea”.
fost încântat de originalitatea repertoriului, de na- Îmi doresc din toată inima ca ansamblul „Şe-
turaleţea interpretării şi de autenticitatea costume- zătoarea” să supravieţuiască timpurilor pe care le
lor noastre populare. De altfel, Vasile Spătărelu trăim, şi să reprezinte pentru generaţiile care vor
este cel care ne-a îndrumat să participăm la Festi- urma o adevărată oază de cultură şi folclor auten-
valul Internaţional „Moştenite din bătrâni” – Vo- tic românesc.
rona, unde am obţinut, ani la rând, premiile I, II şi
premii de excelenţă. De asemenea, la prima ediţie (Notă: Noi ne dorim ca doamna învăţătoare
a Festivalului „Cântă bucium pe Ceahlău” – festi- Angelica Iaţeşen să mai rămână în mijlocul ele-
val folcloric de excepţie, dedicat interpreţilor vo- vilor din Vânători, îndrumând mai departe an-
cali şi instrumentali, formaţiilor şi ansamblurilor samblul „Şezătoarea”, cu talent, dragoste şi
folclorice reprezentând şcolile generale şi liceele dăruire, aşa cum a făcut-o în ultimele decenii.
din toate judeţele Moldovei – am obţinut trofeul. Sperăm că artiştii din Vânători vor continua să
Juriul a apreciat în mod deosebit autenticitatea cos-
Rep.: Vorbiţi-ne despre începuturile ansam- tumelor, fiecare copil prezentându-se pe scenă îm-
brăcat în costumul din lada de zestre a bunicii!
blului „Şezătoarea”.
Rep.: Spuneaţi mai devreme că ansamblul
A. I.: Încă din primii ani de activitate, am în- îmbină dansul şi cântecul popular cu obiceiul tra-
fiinţat grupuri de dansatori, formate din şcolari şi diţional al şezătorii. Se mai organizează astăzi şe-
preşcolari, care au obţinut numeroase premii de zători în zona Vânători?
excelenţă în zona Moldovei. În preajma anului A. I.: La începutul activităţii mele, am luat
1990, am început să organizez o şezătoare, în care legătura cu bătrânii satului, care au venit în mij-
copiii lucrau, cântau şi dansau, aşa cum făceau bă- locul nostru cu multă dragoste, familiarizându-i
trânii satului pe vremuri. Treptat, grupul nostru s-a pe copii cu toate instrumentele folosite pe vremuri
mărit, formând un adevărat ansamblu care şi-a dat în şezători, cum ar fi sucala, vârtelniţa sau războ-
singur numele, prin ceea ce făceau membrii săi. iul de ţesut. Ei i-au învăţat şi să lucreze, dar şi să
În anul următor, am avut multe satisfacţii datorită cânte, iar copiii au prins drag şi mai mare de
aprecierilor pe care copiii le-au căpătat pentru aceste întâlniri, care îmbinau activitatea din şeză-
prestanţa lor. O astfel de satisfacţie am avut în toare, cu dansul şi cântecul. Din păcate, astăzi nu
1993, când am participat, alături de Centrul pentru se mai fac şezători. Bătrânii satului au murit şi as-
Cultură din Piatra-Neamţ, la festivitatea de la Alba tăzi nu mai are cine să ducă mai departe acest obi-
cei minunat. Pe cât putem, noi încercăm să iniţiem încânte publicul din ţară şi de peste hotare, de-
Iulia închinată împlinirii a 75 de ani de la Marea monstrând că obiceiurile şi tradiţiile nemţene sunt
Unire. Deşi copiii noştri aveau doar 10 ani, s-au copiii în activităţile casnice din trecut, ca să nu se
piardă complet tradiţiile. Sperăm ca obiceiurile să astăzi mai vii ca niciodată.)
prezentat minunat, acest eveniment dând aripi ac-
tivităţii noastre. fie duse mai departe de membrii ansamblului, care
A consemnat Irina NASTASIU

mai 2017
APOSTOLUL Pag. 11
Şcoala nemţeană, la zi

„Mi-am dorit să devin cercetător,


dar acum chiar simt că fac cercetare, alături de copii”
ep.: A fi profesor înseamnă o la Competiţia Internaţională CanSat, tere, de dragostea pentru ştiinţă? horticultura. Pentru mine a fost un
R limitare sau o deschidere spre
universul cunoaşterii?
care a fost organizată de Agenţia
Spaţială Europeană, iar anul trecut
– Să ştiţi că, după câţiva ani de
la încheierea perioadei în care parti-
şoc, pentru că nu am văzut iniţial le-
gătura între ceea ce am făcut noi şi
– Eu am ales să studiez fi- am obţinut premiul al doilea în Com- cipam împreună la competiţii, unii ceea ce studiază acum. Dar pur şi
zica, dar am ajuns profesor simplu acum îmi dau seama de ceva
aproape dintr-o întâmplare. foarte important: cu cât ştii să faci
Îmi doream, de fapt, să fiu Interviu cu doamna mai multe lucruri diferit faţă de obiş-
cercetător. După ce am termi- nuit, cu atât eşti mai puternic. Şi cu
nat facultatea, dintr-o – hai să-i spu- profesoară Diana Cristina cât poţi relaţiona mai mult cu cunoş-
nem – oportunitate, pentru că aşa o tinţele pe care le ai, să faci legături,
văd acum, am ajuns profesor, în di- Bejan, de la Colegiul cu atât mai mult ieşi în evidenţă. Şi
ferite şcoli cărora, la un moment dat,
le uitasem şi numărul. Şi în cele din
Naţional de Informatică copilul trebuie lăsat să viseze.
Rep.: Dar dumneavoastră la ce
urmă am rămas unde mă vedeţi, la din Piatra‐ Neamţ, aţi visat şi nu aţi putut ajunge?
Colegiul de Informatică. Până să – Am destule proiecte care nu s-au
ajung aici simţeam că nu-mi găsesc performeră la nivel concretizat, multe lucruri pe care aş
locul. Cu toate că la toate şcolile vrea să le fac în continuare. Sunt su-
unde am lucrat, am reuşit să relaţio- internaţional părată, evident, dacă nu-mi ies pla-
nez bine cu elevii mei, am avut olim- nurile, dar apoi mă gândesc şi-o iau
pici şi, zic eu, i-am învăţat cât am Clasată anul trecut pe locul 9 în Liga profesorilor excepţionali de la început. Nu aş vrea să mă
putut eu din partea aceasta, a fizicii. ai României, doamna profesoară Diana Cristina Bejan şi-a reconfir- opresc din căutarea asta a mea, de a
Dar eram mereu în căutare de alt- mat valoarea şi în 2017, clasându-şi elevii pe un meritat loc doi în face lucruri noi cu copiii. Şi dacă ini-
ceva şi simţeam că pot mai mult. Cu cadrul competiţiei internaţionale „Zero Robotics”. ţial îmi imaginam că vreau să fiu
elevii de aici am ajuns la competiţii cercetător şi că a fi cercetător în-
internaţionale. seamnă neapărat a sta într-un labora-
Rep.: Cum aţi reuşit să-i adu- petiţia Europeană Iriss Space Robo- dintre elevi mi-au spus că drumul tor, acum îmi dau seama că – şi
naţi în jurul dumneavoastră pe cei tics, organizată tot de Agenţia ales în carieră se datorează acestor poate sunt lipsită de modestie – simt
cu adevărat pasionaţi de ştiinţele Spaţială Europeană. Şi de fiecare competiţii care şi-au pus amprenta că fac cercetare cu copiii. În primul
exacte? dată alţi copii au avut oportunitatea foarte puternic asupra lor. Însă... nu rând fac eu propria mea cercetare, în
– În permanenţă am căutat să le să lucreze în echipe şi să obţină per- toţi, şi am simţit, nu o dată, aşa, domeniul acesta, educaţional, despre
arăt cât de frumoasă este fizica şi nu formanţe. uneori frustrare, alteori dezamăgire cum să lucrez cu copiii şi ce modali-
m-am mulţumit cu ceea ce este în Rep.: Aţi creat un nucleu de că nu-şi dau seama de ce pot face cu tăţi să găsesc ca să le insuflu pasiu-
programa şcolară. De fapt, fiecare elevi care se detaşează de ceilalţi ceea ce ştiu şi ar putea valorifica. nea pentru cunoaştere, să dorească să
profesor are libertatea să aleagă printr-o idee inovativă, o sclipire ge- Rep.: Dar ce „zid” poate să se înveţe, să-şi explice ce este în jurul
modul în care-şi prezintă materia. nială a minţii? ridice atât de sus în calea cuiva care lor, să nu stea pasivi, să vrea să
Mie mi s-a părut că partea aceasta, – Pornesc cu începători, dar, a „prins aripi”? schimbe lucruri.
de ştiinţa şi tehnologia spaţiului, este cum este normal, de la un an la altul, – M-am gândit că lipsa de su- Rep.: Este fizica o alegere de
provocatoare, şi în momentul în care de la un proiect la altul, valorific ex- port material din partea familiei îi perspectivă?
am găsit pentru copii oportunitatea perienţa. Echipele sunt foarte diverse împiedică, uneori, pe acei elevi ex- – Eu mă gândesc aşa: că toate
aceasta, de a şi aplica ceea ce învaţă şi copiii vin cu toată creativitatea pe cepţionali să se realizeze. Ei trebuie materiile sunt legate între ele şi ori-
în astfel de proiecte, n-am stat pe care o au ca să realizăm un proiect să găsească un echilibru. Îşi pot pro- cine alege să înţeleagă mai bine fi-
gânduri. bun. Şi de fapt lucrăm împreună, în- pune să facă lucruri mari, dar dacă zica va avea un atu care îl va
Rep.: Care sunt cele mai înalte văţăm împreună. Este în primul rând sunt opriţi de partea aceasta, finan- diferenţia de ceilalţi, la un moment
performanţe pe care le-aţi atins cu o provocare pentru mine, pentru că ciară, nu reuşesc. Şi îşi pun singuri dat. Dacă eşti capabil să alegi din
elevii pe care îi îndrumaţi? sunt foarte multe lucruri pe care nu limite, nu îşi pot da seama ce lucruri ceea ce înveţi la şcoală şi să faci
– Echipele de copii coordonate le fac cu ei la clasă, foarte multe lu- pot face. mereu conexiuni noi, dacă poţi să fo-
de mine au obţinut de două ori locul cruri care nu au neapărat legătură cu Rep.: Şi ce lucruri pot face? Cât loseşti ce ştii acolo unde te intere-
al doilea la nivel mondial în finala fizica. Iar ei continuă să mă sur- de folositoare sunt cunoştinţele apa- sează, unde eşti pasionat, devii mai
Competiţiei internaţionale „Zero Ro- prindă plăcut. rent fără rost în viaţa de zi cu zi? puternic.
botics”, organizată de MIT, NASA şi Rep.: Aţi reuşit să schimbaţi – Spre exemplu am avut un elev
ESA, în 2014 şi anul acesta, în 2017. destine, să-i „molipsiţi” pe elevii foarte bun, cu care am câştigat com- A consemnat
În 2014 echipa CNI a obţinut locul I dumneavoastră de setea de cunoaş- petiţia CanSat şi care studiază acum Geanina NICORESCU

Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii

MAI 2017 cultură, autor a numeroase articole publicate în mână din Bucureşti. S-a implicat în apariţia re-
presa centrală de specialitate şi în publicaţiile vistei „Amfiteatru”, a fost redactor al revistei
4/1923 – n. Paul locale, precum şi al „Monografiei Şcolilor Nor- „Tomis”, a colaborat la ziarul „România li-
n Vasiliu, la Piatra-
Neamţ, profesor de
male din Piatra-Neamţ 1912-2002” (2002).
■ 6/1962 – n. Ion Vieru (Târgu-Neamţ),
beră”. În redacţia revistei „Contrapunct”, di-
rector. Debut editorial cu „Căile şoimului”
filosofie, psiholo- (1990). Membru al U. S., al International PEN
gie, pedagogie, in- Rememorări nemţene Club, al Clubului Român de Presă, A. J. R. Co-
giner, inspector laborări, „Arta”; „România literară”; „Convor-
şcolar, profesor la poet, a debutat şi a publi- biri literare”; „Teatrul”; „Tribuna” ş. a. Alte
Şcoala Medie Nr. 1 de cat în reviste şcolare, iar volume: „Cearcăn”; „Abisul mâinilor”; „Co-
Băieţi (azi, Colegiul Na- în 1977, în „Cronica”, din loana oficială”; „Peisaj confiscat”, „Transpa-
ţional „Petru Rareş”, Iaşi, apoi, peste trei ani, renţă cu Pietà”; „Zilele fluxului”, „Intervalul
1954-1955), profesor (1969-1970; 1972-1983; va publica în „Luceafă- răbdării”; „Arhiva din spatele asinilor” ş. a.
1992-1996) şi director (1974-1975) al Liceului rul”. În liceu, remarcat la ■ 6/1967 – n. Daniel-Ioan Tătaru, la Pia-
Pedagogic, al Grupului Şcolar de Chimie (azi, concursurile literare. A
tra-Neamţ, profesor universitar dr. (1992), ma-
Colegiul Tehnic „Gheorghe Cartianu” (1965- absolvit Facultatea de
tematician. A absolvit Liceul „Petru Rareş”
1968), toate din Piatra-Neamţ, om de o aleasă Limba şi Literatura Ro-
(1985) şi Facultatea de Matematică din Iaşi

Pag. 12 APOSTOLUL mai 2017


Şcoala nemţeană, la zi

„Trebuie să îţi asumi performanţa


şi învăţarea pentru performanţă”
l Interviu cu doamna profesoară Aloma Veiss,
mentorul liceenilor olimpici la Biologie
În fiecare an, Ministerul Educaţiei Naţionale organizează olimpiade şi concursuri şcolare ce mai mult de jumătate dintre elevi vor să meargă
pun în valoare atât competenţele elevilor, cât şi munca susţinută a profesorilor care îi pregătesc. la olimpiadă. Şi le place, şi îmi place şi mie pen-
Profesoara de biologie Aloma Veiss, de la Colegiul Naţional „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ, este tru că îi văd mulţumiţi şi căpătând încredere. Cel
cunoscută pentru faptul că a format cei mai mulţi olimpici care au reprezentat învăţământul nemţean mai mult îmi doresc de la elev să-l văd că are în-
în cele mai elaborate competiţii de biologie. Anul acesta, toţi cei patru liceeni care au reprezentat credere în sine.
judeţul la etapa naţională a olimpiadei de biologie au fost pregătiţi de doamna profesoară Aloma Rep.: Cum îi ajută biologia în viaţă?
Veiss. Iar mulţi dintre elevii domniei sale, olimpici în trecut, au devenit cercetători şi medici. – Marea majoritate a copiilor care merg la
olimpiada de biologie vor urma cursurile facul-
tăţii de medicină. Unii absolvenţi sunt deja me-
ep.: Vă număraţi printre cei mai apreciaţi cop, desene, apoi, pe lângă cunoaştere şi curio- dici, alţii sunt la rezidenţiat şi, unii dintre foştii
R profesori din judeţ pentru faptul că reuşiţi
să adunaţi elevii în jurul dumneavoastră,
zitate, să reproduci. Consider că este minunat să
reuşesc să fac copiii pasionaţi de biologie să se
mei elevi, merg la facultatea de biologie şi pen-
tru partea de cercetare. Am elevi care nu şi-au
în sfera excelenţei educaţionale. Care este ajute între ei, să comunice frumos. Eu cred că dorit medicină, fiind foarte sensibili, şi atunci au
reţeta succesului? secretul pentru a avea atâţia copii, în fiecare an, ales activitatea de cercetare.
– Îmi place foarte mult să lucrez cu la olimpiadă, este şi că i-am învăţat întotdeauna Rep.: Pentru profesorii care încă nu au
copiii. Am şi eu doi – băiatul în clasa a să se ajute, să se sprijine. Cei mai mari le-au ex- găsit „tonul” potrivit pentru o relaţionare armo-
VII-a şi fetiţa în clasa I –, pe care mi i-am plicat celor mici cum este la olimpiada naţională nioasă cu elevii, ce sfat aţi avea?
dorit foarte mult, şi pot spune că toată viaţa am şi au lucrat, de multe ori, împreună. Iar când le – Fiecare profesor are personalitatea sa, mo-
îndrăgit copiii. Apoi, îmi place foarte mult me- propun proiecte extra-şcolare îi implic, îi trans- dalitatea sa de a aborda disciplina, învăţământul.
seria de dascăl, de profesor de biologie. Nu ştiu form în organizatori. Evident, eu sunt coordona- Şi dacă într-adevăr ar fi să dau un sfat, mi-aş dori
dacă aş fi fost la fel de bună la o altă disciplină. tor, dar 80% din proiect îl concep ei. ca profesorii să comunice foarte mult cu copiii.
Biologia mi-a plăcut dintotdeauna, am învăţat-o Rep.: Prin ce se disting elevii cu potenţial Până la fiecare elev, mai răzvrătit sau mai recep-
ca de performanţă. Iar comunicând frumos cu aptitudinal ridicat? Care este tipologia elevului tiv, există câte o cale de comunicare, dar trebuie
elevii, şi îndrumarea lor a venit de la sine. care ajunge la performanţă? să ajungem pe acea lungime de undă comună cu
Rep.: V-aţi gândit vreodată să vă îndreptaţi – Din punctul meu de vedere, în privinţa elevul respectiv. Iar performanţa nu înseamnă
spre munca de cercetare? biologiei, cred că înclinaţia se descoperă şi se numai concursuri şi olimpiade. Performanţa
– Nu. Dar am colegi în străinătate care fac formează de la clasa a IX-a. Noi avem gimnaziu poate consta şi în a realiza o fotografie în cele
asta. Oferte au fost, dar am refuzat. Poate şi pen- la Rareş, dar în clasa a VII-a prioritare sunt ro- mai mici detalii. Sau a face un proiect care să
tru că am copii şi mi-am dorit să urmeze şcoala mâna, matematica, şi atunci nu prea reuşeşti să devină atrăgător pentru jumătate de clasă. Am
în România. Iar mie chiar îmi place la catedră; faci performanţă la biologie. Din acest motiv eu avut proiecte foarte frumoase pe partea de bio-
nu mi-am dorit să stau într-un laborator. încerc să le explic ştiinţific copiilor de clasa a logie – Biotop, Biomaster – elevii mei au dat de-
Rep.: Cât de greu este să redai ceea ce ai IX-a termenii, etimologia cuvântului. Şi tot tim- numirile proiectelor pentru că făceam concurs
învăţat, pentru ca informaţiile să devină atrac- pul fac corelaţii cu viaţa cotidiană şi, de cele mai pentru titlu. Spre exemplu, am avut o generaţie,
tive? multe ori, cu organismul uman. Şi atunci obiec- IX – XII-a B, care, de câte ori era ziua colegiu-
– Sunt mai multe categorii de elevi. Iar cei tul devine atractiv. Pentru că organismul nostru lui, organiza câte o activitate. Încât ajunsesem la
care doresc să ştie foarte mult într-un anumit do- este cel mai interesant. Dacă reuşesc să le captez un moment dat, în sala de festivităţi, la 150-200
meniu, cum este biologia, vor merge la olim- atenţia şi încep să devină curioşi, după aceea tre- de participanţi. Aveau o plăcere deosebită să-şi
piadă. A-i descoperi este, cred, un proiect în sine, cem la laborator – ne ocupăm de microscopie, prezinte proiectele. Şi atunci ai, într-adevăr, sen-
pentru că performanţa şi învăţarea aceasta pentru vedem mulajele, iar ei vin – evident – cu noţiu- zaţia că ţi-ai atins scopul, pentru că îi vezi veseli,
performanţă ţi-o asumi. Nu este simplu. Sunt ore nile teoretice din caiet, care astfel devin mai uşor încrezători în sine, convinşi că nimic nu le stă în
de muncă petrecute în laborator sau acasă, în faţa de asimilat, mai plăcute. Când le explic lecţie cu cale dacă au încredere îi ei.
manualelor, îţi trebuie foarte multă atenţie, să ză- lecţie trebuie, de asemenea, multă muncă şi con-
boveşti asupra celor mai mici detalii, la micros- secvenţă drept care, la clasele de ştiinţe, cred că A consemnat Geanina NICORESCU

Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii

(1990), cu o lucrare despre ecuaţiile Ha- onoare al Institutului de Matematică al Acade- ■ 10/1953 – n. Octavian Dibrov, la Roz-
„ milton-Jacobi în spaţii Banach, premiată
cu Premiul Gheorghe Ţiţeica” al Acade-
miei Române de Ştiinţe (2004); declarat cerce-
tător al Fundaţiei „Simons”, pentru următorii
nov, Neamţ. Scenograf. Institutul de Artă Plas-
tică din Bucureşti (1976). A semnat scenografia
miei Române de Ştiinţe (1994). S-a re- cinci ani (2013); primit în Academia Americană la „Înainte de tăcere”, „Stop-cadru la masă”,
marcat la olimpiadele internaţionale de Arte şi Ştiinţe din S. U.A „Înghiţitorul de săbii”. Stabilit în străinătate.
(Premiul I la Praga, 1985, şi Hel- ■ 12/1938 – n. Elena Florescu, la Paşcani,
sinki,1990). A plecat în S. U. A., predă la Rememorări nemţene Iaşi, etnolog, documentarist, publicist. Absol-
mai multe universităţi, ventă a Facultăţii de Ştiinţe Naturale-Geografie
parcurgând ierarhia uni- ■ 10/1947 – n. din Iaşi (1959), doctor în istorie (1998), muzeo-
versitară, şi, în prezent, Mircea Zaharia, Fa- graf la Muzeul de Ştiinţe Naturale; şef de secţie,
este profesor de matema- cultatea de Filologie, la Muzeul Etnografic al Judeţului Neamţ; a or-
tică, la Universitatea Ber- Iaşi, 1970. Membru al ganizat şi coordonat „Târgul Naţional al Meşte-
keley din California. UNITER (Uniunea Oa- rilor Lemnari” (Târgu Neamţ, 1992-1999); peste
Societatea Americană de menilor de Teatru), al 30 de comunicări la sesiunile ştiinţifice; a cerce-
Matematică i-a acordat U. Z. P. (Uniunea Zia- tat particularităţile culturii populare la catolicii
„Bộher Memorial Prize” riştilor Profesionişti) Constantin TOMŞA
(2002); membru de din România. (continuare în pag. 14)

mai 2017
APOSTOLUL Pag. 13
Lecţia de istorie

ondând discret şi din om în Maria Bârlădeanu, Antonina Mân- ficarea cunoştinţelor şi priceperilor Întreprinderile pietrene şi
S om opinia colectivului de
dascăli, am înţeles că nu-
dru, Maria Gherghel, Georgeta Po-
tângă, Emilia Danetti, Irina Hirţe,
dobândite de elevi.
Corpul administrativ al şcolii,
unele instituţii, cum ar fi spitalul
judeţean, ne-au oferit posibilitatea
cleul conservator se va Aurora Stupcanu, Luminiţa condus de directorul adjunct Du- de a-i familiariza pe elevi cu
opune vehement şi perma- Krausz, Alexandrina Mancaş şi co- mitru Bostan, care era secondat de munca în unităţi de vârf ca tehnică
nent proiectului, cu toate legii Paul Sandovici, Constantin administratorul D. Tăbăcaru, a şi calitate antreprenorială.
mijloacele ce le stăteau la Avădanei, Ştefan Ursu şi Dumitru amenajat vestiarele elevilor, mobi- În anii următori, la stăruinţele
îndemână, inclusiv cele politice Bostan. Nimănui nu i-a fost uşor. lând coridoarele laterale cu dula- profesorului universitar Virgiliu
(faţă de care eram fără de apărare, Pe scurt, la 15 septembrie puri-vestiar, aduse numai ei ştiau Radulian, pe atunci ministru ad-
având un „dosar” politic necores- 1971, Liceul dispunea deja de la- de unde. junct al învăţământului, academi-
punzător acelor timpuri), mijloace boratoarele necesare, de fizică, Petre Iorgu, numit ad-hoc cianul Mircea Maliţa, care era
vechi şi experimentate. chimie şi de biologie, cabinetele maistru şef al atelierelor, opt la ministru titular, vizitând şcolile din
Pentru a stopa din vreme orice pentru trei limbi străine (franceză, număr, avea bunul obicei ca, atunci judeţul Neamţ, a trecut rapid şi pe
iniţiativă potrivnică, la sfârşitul engleză şi rusă), pentru limba şi li- când era dat afară pe uşă, să se în- la „Rareş”. Aflând ce încercăm să
anului şcolar 1970 – 71, când pla- teratura română, istorie, geografie, toarcă pe fereastră. Cu o dibăcie realizăm, ne-a întrebat de unde
nul inovator era definitivat până în geologie, filosofie, pedagogie-psi- demnă de invidiat, a reuşit să echi- vom face rost de bani, ceea ce ne-a
detalii, într-o şedinţă a colectivului mirat pe bună dreptate, căci aştep-
didactic l-am prezentat colegilor, tam ajutorul său. Din păcate, nu
împreună cu profesoara emerită
Sofia Burculeţ, şi le-am cerut să Cabinetele de la „Rareş” (III) ne-am putut face înţeleşi doar într-un
dialog de zece minute. Poate că ex-
decidă pe loc, prin vot, dacă vor
perimentul era prea mic pentru o
sau nu să trecem la noul mod de
hologie, chiar şi de un cabinet pen- minte atotcuprinzătoare ... Cu asta
lucru. Asta, cu demisia directoru-
tru matematică, al profesorului ne-am ales din vizita înaltă.
lui, scrisă, pe masă, anunţând ferm
că un refuz al lor înseamnă că de- Constantin Avădanei, depăşind Totuşi, fostul meu director de
misia va fi activată imediat, fiindcă aserţiunea mincinoasă că acest la Bicaz, pornit el însuşi la drum cu
înţelegeam misiunea directorului obiect, în şcoală, nu are nevoie experienţa din şcoala preuniversi-
de şcoală ca una de creaţie, nu de decât de tablă şi de cretă. tară şi cunoscând-o temeinic, el în-
administrare. Lipsa materialelor necesare suşi fiind un inovator, Virgiliu
Cu o majoritate largă, planul a pentru amenajarea laboratoarelor Radulian, a reparat pe cât a putut
fost aprobat (deşi nu toţi votanţii în- şi cabinetelor a fost parţial com- eroarea academicianului, trimi-
ţelegeau atunci cu exactitate ce sar- pensată prin ingeniozitatea profe- ţându-ne curând după vizită apara-
cini dificile, surprinzătoare, urmează sorilor, care au inovat masiv. Aşa tură de înaltă calitate, audio-video,
curând în cariera dumnealor). s-a realizat cabinetul fonic de en- constând în retroproiectoare, mag-
Etapa reorganizării materiale, gleză, insonorizat de mâna profe- netofoane şi un laborator fonic,
totuşi cea mai simplă, dar obosi- sorului Paul Sandovici; aşa s-au pentru cabinete.
toare şi tracasantă, cu asumarea construit ad-hoc mesele de labora- (După vreo şase-şapte ani, tre-
cheltuielilor de muncă şi de fon- tor pentru chimie, sub conducerea când din întâmplare prin faţa
duri, a durat două luni de zile, profesoarelor Gherghel şi Mându; splendidelor scări ale liceului, atât
adică vacanţa de vară a elevilor, aşa s-a creat un excelent cabinet de peze în mod corespunzător atelie- de expresiv descrise de scriitorul
timp în care mulţi profesori nu au geologie de către Ştefan Ursu, care rele, aducând din întreprinderi şi Dumitru Almaş, am întâlnit un
cerut şi nu au primit concediul a adus din Transilvania o impresio- de la armată sculele şi maşinile ne- destoinic director de şcoală gene-
anual legiuit. nantă colecţie de roci; astfel au cesare, inclusiv autoturisme pentru rală. Omul era în culmea fericirii,
Doamnele profesoare Anto- transformat o sală de clasă în cabi- atelierul-şcoală auto. fiindcă, după cum spunea – şi asta
nina Mândru, Maria Gherghel şi net pentru istoria literaturii române În afară de atelierul auto, func- n-o voi uita cât voi mai vieţui –
Maria Bârlădeanu au avut cel mai elevii cu talent la pictură murală; ţionau atelierele de lăcătuşărie, tocmai se ducea la „pomana mor-
dificil front de lucru, pentru că au în acest chip şi-a construit Maria mecanică, tâmplărie, croitorie şi tului”. Se împărţea utilajul rămas
construit/reconstruit de la zero Bârlădeanu laboratorul de biologie ţesătorie. nefolositor, întrucât „Rareşul” se
două laboratoare de chimie şi un şi la fel a reuşit Constantin (Duţu) Liceul dispunea şi de un mic întorsese la sistemul medieval:
nou laborator de biologie. Avădanei să obţină un interesant complex sportiv, ce includea un ca- „clasă, tablă, cretă”.)
Au muncit în vacanţa aceea, cabinet de matematică. Unul dintre binet de cultură fizică medicală, o (Va urma)
pentru reorganizarea funcţională a maiştrii – instructori a confecţionat sală de gimnastică şi un teren de
liceului, doamnele Sofia Burculeţ, un laborator „verfix”, pentru veri- baschet, amenajate corespunzător. Mihai-Emilian MANCAŞ

Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii

(urmare din pag. 13) tra-Neamţ (d. 10. 01. 1998, Piatra-Neamţ), pro- Animator al Cercului Literar ,,Slova nouă” din
in judeţele Neamţ fesor de matematică învăţământul liceal, înte- Piatra-Neamţ. Împreună cu Constantin Prâsnea,
d şi Bacău; consul-
tant ştiinţific la
meietor al „şcolii” de matematică din Neamţ.
Colaborator la: ,,Revista de matematică”, „Bu-
Dumitru Almaş, Har. Mihăilescu, Constantin
Gavriliu, Nichita Bistriceanu, a pus bazele pri-
Asociaţia „Ecofo- letinul Matematica”, „Gazeta de Matematică şi mei filiale, din Piatra-Neamţ, a Uniunii Scriito-
rest” Neamţ. A rilor (1947). A obţinut locul I la un concurs de
debutat cu „Por- Rememorări nemţene sonete al Revistei „Contemporanul” (1947),
tul popular din urmat de Ştefan Augustin Doinaş.
Zona Neamţ” (1973). Fizică”, „Pitagora” ş. a. ■ 15/1928, a fost votată Legea învăţămân-
Alte cărţi: „Arhitectura Distins cu titlurile de pro- tului secundar la a cărei elaborare a contribuit
populară din Zona fesor fruntaş (1965), pro- şi senatorul Panaite Criveţ (1868-1948), profe-
Neamţ”; „Tradiţii populare de pe Valea Bis- fesor emerit (1970), sor din Piatra-Neamţ. Legea prevedea reintro-
triţei”; „Textile populare de casă din Zona „Cetăţean de Onoare” al ducerea examenului de bacalaureat, scos în
Neamţ”; „Biserici vechi de lemn din Ţinutul Municipiului Piatra- 1898.
Neamţ”. Titlul de Excelenţă, „Diploma de Neamţ. Cu pseudonimul ■ 15-16/1928, la Bucureşti, se desfăşoară
Onoare şi Medalia de Aur”, de către A. O. Ş. Lucian Mircea a semnat lucrările primului Congres al Profesorilor de
■ 13/1912 – n. Constantin D. Borş, la Pia- versuri în presa literară. Pedagogie, la care, participă şi profesorul Ion

Pag. 14 APOSTOLUL mai 2017


Cogito, ergo sum

O carieră didactică este un drum greu, dar plin de satisfacţii


Profesorul Constantin Vernica, timp de patru ani internaţional; Cupa „Ceahlăul” la tenis de masă, 15 ediţii, con-
pentru apropiaţi Titi, a împlinit pe 21 curs interjudeţean. De asemenea un proiect îndrăgit de copii a fost „Bucuriile ier-
nii” o acţiune sportiv-distractivă complexă, care a trăit până în anul 2010. În
mai frumoasa vârstă de 71 de ani. S-ar domeniul ecoturismului şi turismului montan am derulat peste 30 de proiecte re-
spune că această vârstă este un prim gionale şi internaţionale, detaşându-se schimburile internaţionale de tineri, prin
prag al senectuţii. Apăsător cuvânt activităţi specifice cu Danemarca, Ungaria, Portugalia, Spania, Irlanda de Nord,
de care au beneficiat peste 100 de tineri. Cu experienţa acumulată în relaţia cu
sau, altfel spus, un moment al măr- „Măria sa – copilul” am reuşit să realizez două cărţi „Munţii Ceahlău în aritmo-
turisirilor. Un prilej al propriei re- grife” şi „Jocuri şi concursuri distractive” în parteneriat cu Federaţia Română
trospective atunci când ai atins „Sportul pentru Toţi”.
această vârstă. Ai trecut examenul – Meritele dumneavoastră profesionale au fost recunoscute de factorii abi-
litaţi în educaţia copiilor?
vieţii? – Datorită rezultatelor obţinute în activităţile şcolare cu elevii, am fost dis-
tins, de-a lungul timpului, cu mai multe astfel de diplome: Diplome de Onoare
Domnule profesor, s-o luăm cu binişorul… oferite de Consiliul Naţional al Organizaţiei Pionierilor, Ministerul Învăţămân-
– M-am născut în data de 21 mai 1946, în localitatea Roman din ju-
– deţul Neamţ. După cei 14 ani petrecuţi în şcolile romaşcane (şcoala ge-
tului, Ministerul Tineretului şi Sportului, Societatea de Cruce Roşie din România.
Diplome de excelenţă oferite pentru întreaga activitate didactică de către Inspec-
nerală, şcoala profesională şi liceul la seral), datorită faptului că începând toratul Şcolar Neamţ, pentru promovarea mişcării sportive de către Direcţia Ju-
cu vârsta de 8 ani am început să practic atletismul de performanţă cu re- deţeană pentru Tineret şi Sport Neamţ, Diplome de merit din partea Federaţiei
gretatul antrenor emerit Olimpiu Constantinescu Nehoi, mi-am urmat che- Române „Sportul pentru Toţi”, numeroase medalii şi plachete aniversare oferite
marea: Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport din cadrul Institutului de autorităţile locale şi naţionale.
Pedagogic de 3 ani din Bacău (1967-1970), apoi Institutul de Educaţie Fi- – Ni l-aţi prezentat pe Constantin Vernica, PROFESORUL. Dar noi vă cu-
zică şi Sport Bucureşti (1970-1974) secţia fără frecvenţă. noaştem profund implicat şi în alte activităţi...
– Aţi fost profesor o viaţă întreagă. Pe unde v-au purtat paşii şi menirea de – Activitate de voluntariat am făcut în trecut, fac şi în prezent. Ani la rândul
dascăl? am fost preşedintele Comisiei Judeţene „Sportul pentru Toţi”, şi am activat în ca-
– În anul 1970, am primit repartiţie ministerială la Casa Pionierilor Piatra- drul comisiilor judeţene de orientare şi tenis de masă. Coordonez de peste 20 de
Neamţ, pe cercul de sport-turism, unde am funcţionat până în anul 1973. În acelaşi ani activitatea Asociaţiei Ecoturistice „Poliţa cu Crini”. Prin funcţiile onorifice
an am fost numit în funcţia de secretar cu probleme tehnice la Consiliul Judeţean pe care le îndeplinesc în cadrul Organizaţiilor municipale şi judeţene ale pensio-
pentru Educaţie Fizică şi Sport Neamţ, unde mi-am desfăşurat activitatea până în narilor, periodic prezint materiale informative dedicate unor evenimente culturale
anul 1979. Apoi am fost solicitat să coordonez activitatea sportiv-turistică din ca- şi politice. De mai bine de doi ani sunt prezent săptămânal în mijlocul asistaţilor
drul Consiliului Judeţean al Organizaţiei Pionierilor Neamţ, aceasta luând sfârşit de la Centrul persoanelor vârstnice „ Pietricica” din Piatra Neamţ, unde socializez
în anul 1985, când datorită limitei de vârstă impusă, am fost promovat la Consiliul cu peste 60 de persoane vârstnice pe diferite teme.
Judeţean al Sindicatelor, coordonând şi aici activitatea sportiv-turistică. Au fost – Dacă ar fi să privim în urmă, putem spune că sunteţi un om care şi-a
ani de mare intensitate profesională care mi-au conturat o gândire organizatorică dedicat viaţa meseriei. Haideţi să facem cunoştinţă şi cu Constantin Vernica
profundă, menită să contribuie la dezvoltarea mişcării sportive în judeţul nostru. FAMILISTUL.
În anul 1989 se desfiinţează prin ordin de „sus” comisia sportiv-turistică din cadrul – Sunt căsătorit din anul 1971, cu Adriana, profesoară de geografie. Întreaga
sindicatelor, fapt care m-a determinat să revin pe catedra ce-mi era rezervată la sa activitate a alternat cu cea de profesor la catedră, cu rezultate de excepţie şi
Palatul Copiilor Piatra-Neamţ, unde am funcţionat la cercul de orientare turistică munca de directorat. Avem un copil, Adrian, avocat în Piatra-Neamţ, căsătorit cu
până în anul 2001, când prin concurs am obţinut funcţia de director al acestei in- Irina Elena, notar public tot în Piatra Neamţ care mi-au dăruit un nepot scump şi
stituţii până în anul 2010, an în care am primit biletul pentru „vacanţa mare”. drag, Vlăduţ-George, acum elev în clasa a V-a. Aş vrea să fac o mărturisire de
– Aveţi în spate o carieră didactică bogată. Cea mai mare răsplată a unui suflet, toate realizările mele nu ar fi fost posibile fără înţelegerea şi ajutorul soţiei
profesor o reprezintă realizările elevilor pe care îi pregăteşte. Ce astfel de reuşite mele, iar dacă de multe ori am ajuns în vârf, aceasta s-a datorat faptului că scara
notabile aţi avut? pe care am urcat a fost bine ţinută de ea.
– Mă întrebaţi de împliniri la această aniversare. Pentru o clipă îmi răscolesc În încheiere aş vrea să spun că o carieră didactică este un drum greu, dar
memoria care mă ajută să văd în urmă şi care aşteaptă să o încarc cu ce-mi stă în plin de satisfacţii. În viaţă trebuie să ai o ţintă şi mijloace să o poţi atinge. Este
minte. O condiţie obligatorie pentru echilibru, dar şi o datorie faţă de cei pe care căutarea permanentă care te ţine treaz şi-ţi insuflă constant emoţii – starea împli-
„i-am crescut” şi care aşteaptă de la mine mereu, mereu, o mare provocare. nirilor. Dar pe drumul acesta nu eşti singur. Mereu, în jurul tău... familia, colegii,
Mă voi referi doar la activitatea didactică care mi-a adus cele mai mari sa- prietenii... cei care aşteaptă de la tine, în timp, mereu alte şi alte realizări. Lor tre-
tisfacţii, munca cu copiii fiind cea mai nobilă profesie pe care ţi-o oferă viaţa. buie să le întinzi mereu o mână şi gestul te va răsplăti. Generozitatea este o stare
Începând din 1990, timp de 20 de ani, am obţinut la etapele finale ale diferitelor de satisfacţie.
campionate şi concursuri internaţionale şi naţionale, cu elevii şi echipajele care Vârsta senectuţii o văd ca o stare de spirit, iar numărul anilor pe care i-am
frecventau cercul de orientare turistică de la Palatul Copiilor Piatra-Neamţ, 38 împlinit – foarte mulţi, sunt doar o vârstă la care vă urez să ajungeţi toţi cu sănă-
de locuri I, 15 locuri II şi 11 locuri III. Expediţiile şcolare, una din cele mai com- tate şi împliniri.
plexe şi atractive activităţi, mi-au adus numeroase trofee pe parcursul a peste 20 – Felicitări şi mulţumiri în numele cititorilor revistei Apostolul.
de ani. De asemenea am realizat şi coordonat o serie de proiecte atât în domeniul
strict sportiv: Cupa „Moldovei” la orientare – 15 ediţii, concurs interjudeţean şi A consemnat Mircea ZAHARIA

Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii
răgan de la Şcoala Normală de Băieţi restituirea, stimularea şi protejarea datinilor şi veţ. Textul cuvântării a
D Gheorghe Asachi din Piatra-Neamţ.
■ 17/1928, Corul mixt al celor două
obiceiurilor practicate cu prilejul sărbătorilor de
iarnă, acordându-se o importanţă deosebită cer-
fost publicat într-o bro-
şură.
şcoli normale din Piatra-Neamţ (Şcoala cetării şi valorificării teatrului folcloric şi cu ■ 20/1937 – n. Con-
Normală de Învăţători Gheorghe Asachi, măşti. Sub egida ATFRM, au apărut cărţile sem- stantin Bârliba, la Vâ-
1912-1956, şi Şcoala Normală de Învăţă- nători-Neamţ (d. 2. 06.
toare, 1919-1957) condus de Gheorghe Rememorări nemţene 1990, Bucureşti), actor. A
Dimitriev, a obţinut locul I şi medalia de aur la absolvit Şcoala „Arhi-
Concursul Naţional organizat de Tinerimea Ro- nate de George Brăescu: Folclor literar din ju- mandrit Chriac Nicolau”,
mână. deţul Neamţ (Cântece din Farcaşa), 1996, din sat, Şcoala Medii de
■ 18/1993 – s-a constituit, la iniţiativa pro- antologia Panorama teatrului folcloric, 2000, Băieţi Nr. 1, Piatra-
fesorului etnograf George Brăescu, Asociaţia Dramaturgie folclorică ilustrată, 2004; precum Neamţ (1956). A fost instructor la Casa de Cul-
tură din Piatra-Neamţ, a absolvit I. A. T. C., fiind
Teatrului Folcloric din România şi Republica şi altele, cu tematică diversă, semnate de autori
repartizat la Teatrul „Victor-Ioan Popa” din Bâr-
Moldova (ATFRM), având director fondator pe din Neamţ. lad, transferat la Teatrul Naţional „Vasile Alec-
Gheorghe Brăescu; director de onoare pe Teoc- ■ 19/1913, se împlinesc 100 de ani de când, sandri” din Iaşi. Se mută la Bucureşti şi va juca
tist Galinescu şi secretar ştiinţific pe Vasile Spi- la Piatra-Neamţ, s-a dezvelit statuia lui Mihail pe scena Teatrului „Ion Creangă”. A interpretat
ridon. Îşi program: identificarea, recuperarea şi Kogălniceanu. A vorbit profesorul Panaite Cri-
(continuare în pag. 16)

mai 2017
APOSTOLUL Pag. 15
Arte şi Meserii

Doamna MARIANA BAROI, educatoare şi pictoriţă


reu de cuprins viaţa unui om, a rie, cu poveşti vesele sau triste, toate ieşit la pensie în 1987 de la Grădiniţa Harul de a picta a ajutat-o să alcă-
doamnei Mariana Baroi în doar însoţite de un extraordinar simţ al umo- din incinta Şcolii Generale din Vaduri. tuiască toată recuzita obligatorie piese-
G câteva rânduri. Aş putea aminti rului. Aşa trăieşte zilnic, zâmbind, ju- Pe 26 ianuarie 1956 s-a căsătorit lor de teatru: costume şi decoruri. Aşa
faptele deosebite, vorbele de când rolul pe care destinul i l-a menit, cu dl. Dumitru Baroi, economist şi au a devenit totul foarte original, specific
duh sau acuarelele lucrate cu oferind celor din jur, familie, prieteni împreună trei copii: Romeo, Mihaela şi tradiţiilor moldoveneşti.
migală, tablourile în ulei... dar şi copii, susţinere şi încredere. Corneliu. Soţul meu a fost un om de- Pereţii claselor i-am pictat cu
nimic nu ar putea reda căldura osebit, cu suflet nobil!, mărturiseşte scene din viaţa satului şi din jocurile
din vocea dumneaei, lumina din doamna Baroi. copiilor. Am mobilizat mamele în con-
ochi atunci când vorbeşte cu tine. La Vaduri, doamna Baroi lucra cu fecţionarea de costume naţionale, ne-
Biografia începe de obicei cu ziua, patru subgrupe de copii simultan, clasa cesare la zilele festive.
anul şi locul naşterii. Eu voi începe fiind obligatorie cu 32 de copii. Munca doamnei educatoare a fost
însă cu un prim plan, luat în acest mo- Nu era uşoară perioada; nu doar apreciată şi i-a fost decernată Medalia
ment, anul 2017 când doamna împli- din punctul de vedere al proiectului di- Muncii.
neşte 84 de ani. dactic specific fiecărei vârste, dar mai A ocupat funcţia de directoare a
Distinsă şi discretă, nu doreşte să ales datorită faptului că nu erau jucării Căminului de copii şi apoi a Grădiniţei
deranjeze sau să tulbure prin prezenţa suficiente, copiii necesitau atenţie din Vaduri.
dumneaei. Aduce o dulceaţă, un sirop, clipă de clipă din partea adultului şi Viaţa doamnei educatoare Baroi
şi le aşează pe ştergarul pe care l-a ne- trebuiau menţinuţi în stare de activitate Mariana nu a fost deloc uşoară. În anul
tezit uşor cu palma, parcă pentru a-i permanentă. 1973 soţul se îmbolnăveşte şi este pen-
aminti că vremea trece peste amândoi Făcea materiale didactice supli- sionat de boală şi nevoia de bani îi
la fel. Ascultă şi tace. Apoi cineva în- S-a născut pe 27 octombrie 1933 mentare, necesare aplicării programei obligă să muncească în plus pentru a
treabă ce a mai pictat şi deodată în ochi în satul Vaduri, com. Viişoara, astăzi şcolare, inventa jocuri şi povestiri ca să putea acoperi cheltuielile casei şi cele
apare lumina, faţa se destinde şi emană Alexandru cel Bun. atingă scopul propus de programă. ale întreţinerii familiei. Romeo, Mi-
bucurie. Se ridică zveltă şi te invită să Părinţii, Cojoc Ana, casnică şi Desenul era una din tehnicile folosite haela şi Corneliu sunt ingineri acum. La
vezi ultima pânză. Vede din ce în ce Cojoc Constantin, dulgher, erau oa- în procesul instructiv-educativ. Pasiu- sugestia fam. Elena Niţă Ibrian, familia
mai greu şi totuşi culorile prind viaţă meni gospodari. Cei doi copii, Maria şi nea pentru pictură era pusă în slujba Baroi face o pepinieră de trandafiri pe
în tablourile doamnei. Aşteaptă să vadă Constantin s-au remarcat încă de mici meseriei. care îi vinde la piaţă ca să-i poată ţine
impresia pe care ţi-o face pictura. prin îndemânările practice: Mariei îi Din dorinţa de a uşura învăţarea, la facultate pe cei doi copii mai mari,
Uneori ai senzaţia că ar fi tentată să se plăcea să cioplească lemnul cu briciul,
scuze că nu a putut mai mult. Mai mult fratele, Constantin, „simţea” de mic
decât cine? Nu poţi compara, nici li- mecanismele şi cioplea biciclete din
mita arta. Ca de fiecare dată eşti uimit lemn.
de armonia, tehnica şi mesajul picturii. Până la vârsta de 7 ani, Mariana
Asta nu se capătă la nişte cursuri ur- a trecut prin două cumpene de moarte,
mate la Şcoala Populară de Artă pe un incendiu şi o insolaţie. Am pornit
care le-a urmat acum 40 de ani. spre viaţă prin moarte, obişnuieşte să
Doamna are har. Se joacă pe pânză aşa spună astăzi doamna Baroi.
cum s-a jucat mulţi ani cu copiii, la Clasele a I-a şi a II-a le-a urmat la
grădiniţă, când era educatoare. Să nu Şcoala din Viişoara unde a avut-o ca
uităm că „jocul este transpunerea în învăţătoare pe doamna Ludmila Bălă-
plan imaginar a vieţii reale, pe baza nescu, a III-a şi a IV-a la Scoala nr.4,
transfigurării realităţii” (Leontiev). Piatra-Neamţ, cu doamna învăţătoare
Doamna pune suflet, se dăruie total Gheorghiţă, iar clasele gimnaziale la
până la uitare de sine pentru că fără Liceul teoretic nr. 2, „Calistrat Hogaş”.
asta lucrarea ar fi lipsită de viaţă. Războiul întrerupe şcolile şi familia
Mă gândesc cât de mult a putut să Marianei este nevoită să plece în refu- a transpus în versuri uşoare, accesibile Romeo şi Mihaela. Având pământ moş-
încurajeze doamna educatoare Baroi, giu pe pârâul Secu, pe munte. Aminti- copiilor, povestirile lui Ion Creangă, tenire de la părinţi, statul îi obliga să
prin această atitudine, pe cei mici care rile războiului sunt vii şi clare, „Punguţa cu doi bani” şi „Pupăza din dea o cotă: găini, porc, viţel. Ca să facă
au avut nevoie de susţinere pentru a se dureroase pentru adultul de astăzi. tei”. La concursurile interşcolare pe co- faţă au început să ţină vaci ca să dea
dezvolta şi a căpăta încredere în ei. După terminarea războiului, Ma- mună a participat cu „Punguţa cu doi lapte la cotă, la stat. Doamna educa-
Meseria aceasta este practicată de riana Cojoc şi-a continuat studiile la bani”, propria dramatizare în versuri şi toare a muncit ca orice ţăran care avea
multe persoane, dar puţine reuşesc să Liceul Pedagogic, profilul Educatoare, a fost selectată pentru concursul jude- animale: a prăşit, a adunat fân, a dat la
formeze fără a deforma. absolvind în 1952, la vârsta de 19 ani. ţean, apoi la faza pe Moldova unde s-a vaci, a muls vacile. A avut 25 de oi.
O rogi să-ţi mai arate tablouri. Le Ca educatoare viaţa a purtat-o pe dat un singur premiu, premiul I, pe care Nici atunci şi nici acum nu se plânge,
expune pe rând, fiecare cu povestea lui la Tepeşeni, Bicazu Ardelean, apoi pe l-au primit elevii domniei sale. Actori ci se bucură că a putut să muncească.
şi te laşi prins de vorba domoală, de la Căminul de copii al Fabricii de che- au fost elevii de grădiniţă şi câţiva elevi Când a venit revoluţia în 1989 nu
evenimentele unui timp trecut în isto- restea/ SOVROM LEMN, Vaduri şi a mai mari. dăduserăm încă porcul de 100 de kg la

Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii

(urmare din pag. 15) un al doilea roman, „Ultima doamnă” în bleme de învăţământ la U. J. C. M. Neamţ
iverse roluri în 2010. (1974-1989), consilier principal la Bibliopolis
peste treizeci de ■ 21/1936 – n. Constantin Cucu, la So- S. A. Piatra-Neamţ (după 1989), redactor-şef
d filme („Toamna lonţ, Bacău. Ziarist. Absolvent al Facultăţii de al revistei „Asachi” (1991-2005), redactor şef
bobocilor”, „Iarna Filosofie – secţia ziaristică – Bucureşti al săptămânalului „Informaţia Primăriei”, Pia-
bărbaţilor”, tra-Neamţ (1996-2002). Consilier pe pro-
„Cursa”, „Buletin Rememorări nemţene bleme de carte la Centru de Cultură şi Arte
de Bucureşti”, „Carmen Saeculare” Neamţ. Autor al volumu-
„Lumini şi umbre”, (1958). Reporter la zia- lui de povestiri „În volbura apelor”.
„Drumeţ în calea lupi- rul „Apărarea patriei”, ■ 26/1887 – n. Vasile Petrovanu, la Tri-
lor” ş. a.). profesor şi director de feşti, Roman (d. 26. 11. 1941, Iaşi), pedagog,
■ 20/1939 – n. Georgeta Simon-Bota- şcoală la Zemeş, Bacău publicist. Absolvent al Facultăţii de Litere şi
Botescu, la Bozieni, Dulceşti, azi, Ruginoasa, (1961-1966), director al Filozofie, secţia istorie (1910). Profesor şi di-
Neamţ, economistă, prozatoare, absolventă a Casei de Cultură din rector (1938-1941) la Şcoala Normală „Vasile
Liceului „George Bacovia” din Bacău. S-a Moineşti (1966-1967), Lupu” şi la Liceul Militar din Iaşi. Autor de
stabilit la Piatra-Neamţ. A debutat cu romanul şef de secţie la ziarul manuale de istorie pentru clasele I, a II-a şi a
„Mireasma clipelor de viaţă sau Manuscrisul „Ceahlăul” (1968- V-a secundare. Susţine apariţia Anuarului Şco-
cu şiret albastru” în 2006, după care a urmat 1974), inspector cu pro- lii Normale „Vasile Lupu” din 1926, în care

Pag. 16 APOSTOLUL mai 2017


Cronica literară

Evoluţionismul are dovezi ştiinţifice?


ornind de la cea mai dezbătută teorie a şti- zintă, în trei mari capitole (Fiinţele vii au fost de la ceea ce au descoperit şi afirmat diverşi savanţi
inţei moderne, conform căreia, mai înainte, la început foarte complexe, fără prealabile forme şi nu face afirmaţii subiective bazate pe idei pre-
P a fost darwinismul sau creaţionismul...? vă intermediare; Presupuneri nedovedite, insuficienţă concepute, credinţe, convingeri etc. Drept urmare,
prezint lucrarea sem- logică şi interpretări forţate; Ordinea, informaţia, lucrarea trebuie citită cu mintea eliberată de gân-
nată de către Ioan complexitatea), aspecte majore precum insufi- duri îndoctrinate, cu atât mai mult cu cât anumite
Bute, sub titlul Are cienţa logică a evoluţionismului, proteinele şi oxi- mărturii ale oamenilor de ştiinţă citaţi pot părea
evoluţionismul dovezi genul, sistemul imunitar, un fals faimos: „omul de surprinzătoare pentru persoanele obişnuite să pri-
ştiinţifice? apărută la Piltdown”, vârsta Pământului, selecţia naturală, vească unilateral curentul evoluţionist.
Editura Corgal Press Bacău, mutaţiile genetice, Ramapithecus şi Australopithe- În concluzie, parcurgând paginile lucrării veţi
2014, carte ce vă aduce în cus, principiile termodinamicii, limitele compara- putea afla răspunsuri la întrebări precum: există
faţă peste 160 de titluri de ţiei organismului viu cu o maşină, au depistat sau nu dovezi ale embriologiei, paleontologiei, ge-
specialitate pe care autorul geneticienii pe Adam şi Eva? etc. Fiecare capitol neticii, geologiei, evoluţiei moleculare, anatomiei
le-a analizat, astfel încât să conturează o anumită direcţie de cercetare, îndem- comparate în favoarea evoluţionismului? Toate
ne prezinte un studiu sinteti- nând cititorul spre aprofundarea cunoştinţelor în acestea trebuie analizate cu o logică ştiinţifică ri-
zat şi argumentat pe funda- acel domeniu. guroasă, fără a fi împotriva libertăţii de conştiinţă.
mentele ştiinţei moderne. Chiar dacă lucrarea de faţă nu-şi propune să Cartea se adresează publicului larg, de la ele-
Absolvent al Facultăţii reprezinte un manual de creaţionism sau să dez- vii de liceu, până la persoanele licenţiate în diverse
de Matematică din cadrul Universităţii Bucureşti, volte argumente filosofice ori teologice împotriva domenii, fiind indispensabilă tuturor celor care do-
autorul argumentează în mod logic, pe înţelesul tu- teoriei evoluţiei, ea prezintă punctele esenţiale ale resc să înţeleagă mai bine substratul teoriei evolu-
turor, mai multe descoperiri ale cercetătorilor, raţionamentului lui Darwin în contextul în care, ţioniste, cea mai controversată problemă a
unele dintre acestea având un rol major în schim- din ce în ce mai mulţi oameni de ştiinţă se întreabă oamenilor de ştiinţă.
barea feţei lumii din ultimele două secole. dacă are bază ştiinţifică darwinismul?
Cele 284 de pagini, format A5, ale cărţii, pre- Ioan Bute vine cu citate şi comentarii logice Dr. Mihai FLOROAIA

Doamna MARIANA BAROI, educatoare şi pictoriţă


tat şi am rămas cu animalul în Prima expoziţie a avut loc la turile marine şi rădăcinile mele sunt pentru câteva zile. Poate îi mai aduce
s bătătură. Atât de tare ne-am bu-
curat de parcă îl primisem de
Şcoala Vaduri. După ce a terminat
Şcoala populară de Artă a avut tablouri
fantezii.
Picturile doamnei sunt împrăştiate
şi ceva vopsele pentru pictură că alt-
ceva nu doreşte. Îşi împarte timpul
pomană. în expoziţii colective, fiind mereu în- în toată lumea: în Franţa, Anglia, Aus- între gătit, grădinărit şi pictură. Le face
Anii de după revoluţie sunt curajată de domnul Milord Nicolae. tria, Elveţia, Canada, Statele Unite ale cu dragoste pe toate, cu multă creativi-
duri pentru doamna Mariana În anul 1982, la vârsta de 55 de Americii. Românii din diaspora vin şi tate şi asta cred că îi conferă atâta ener-
Baroi. În decembrie 1992 îşi ani are prima expoziţie personală la cumpără imagini cu locurile natale. gie.
pierde soţul şi rămâne singură la Galeriile Alfa (în prezent Vorel). La Acum nu mai este singură, locu- Discretă, distinsă, nu doreşte să
casa care până atunci răsunase de atâ- vernisaj vine şi Clement Pompiliu, pre- ieşte cu fiul cel mai mare, Romeo şi cu deranjeze pe nimeni. Este atentă la de-
tea glasuri. Obişnuită cu copii în jur, cu şedintele Uniunii Artiştilor Plastici din fiica sa, Mihaela. Îl aşteaptă cu plăcinte talii şi maestră în aranjamente. Îşi do-
viaţă şi joc, doamna îşi găseşte refugiul Piatra-Neamţ din acea vreme. pe cel mai mic, Corneliu, să vină în ţară reşte să poată vedea ca să mai picteze.
în pictură şi în grădinărit. În anul 1994, domnul Lucian Pasiunea mamei pentru drumeţiile pe
Aşa a cunoscut-o şi domnul Mi- Strochi, critic de artă, organizează ver- muntele Ceahlău se transmite şi băia-
lord care a venit să cumpere trandafiri nisajul altei expoziţii personale la Casa tului mai mare Romeo, care devine un
şi căruia i-a arătat tablourile dumneaei. Franceză. Urmează apoi expoziţii la împătimit călător pe potecile muntelui
Întâlnirea cu domnul Milord a fost pro- Casa de cultură, la BCR, la Biblioteca sacru şi „pictor” al imaginilor surprinse
videnţială. Pictorul a apreciat tablourile Judeţeană Kirileanu, la Casa Învăţăto- cu aparatul de fotografiat. Fiica doam-
şi chiar le-a comparat cu picturile a doi rului şi la Muzeul de Istorie şi Arheo- nei, Mihaela şi mezinul Corneliu moş-
clasici universali Repin şi Monet logie Piatra-Neamţ. tenesc aplecarea mamei spre grădinărit,
Nu trebuie să fii critic de artă ca dar mai ales dragostea pentru albine.
(Iarna blândă). A trimis-o cu tablourile să-ţi placă acuarelele şi uleiurile doam- Din rădăcini au răsărit lăstari care
în expoziţii colective. Cronica criticu- nei Mariana Baroi. Peisaje, rădăcini, se ridică spre lumină. Le-a transmis co-
lui de artă Valentin Ciucă, de la Iaşi, a flori, portrete, picturi marine, sau fan- piilor dumneaei dragostea pentru na-
fost favorabilă şi a încurajat-o să con- tezii, toate emană bucurie şi energie. tură şi pentru plante, setea de
tinue să expună. Dl. Valentin Ciucă a Multe dintre icoanele pictate de dum- cunoaştere şi respectul pentru miraco-
dat un interviu la Radio Iaşi despre ex- neaei deja ascultă tăcute, în biserici, ru- lul numit „viaţă”.
poziţia pictorilor din Piatra-Neamţ şi a găciunile creştinilor. La mulţi ani, doamnă!
apreciat picturile doamnei Mariana Mi-a plăcut să pictez natura şi nu
Baroi în mod deosebit. mă puteam desprinde de realitate. Pic- Profesor, Sabina STĂNESCU

Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii
ublică „Istoricul şcolii de la 1855 la – până la pensionare), ambele din Piatra- unul dintre cei care au
p 1893”. A colaborat la revista cadrelor di-
dactice „Şcoala normală”.
Neamţ. A debutat editorial cu volumul „Cos-
tache Negruzzi – «Alexandru Lăpuşneanu»”
sprijinit dezvoltarea
economică a judeţului
■ 28/1936 – n. Mircea-Eduard (1996), urmat de două eseuri: „Etape în recep- Neamţ (construirea de
Bălan, la Bucureşti, profesor, istoric li- tarea operei lui Ion Creangă”, „Metaforă, sim- poduri, şosele, străzi, a
terat, eseist. Absolvent al Şcolii Nr. 1 liniei ferate Bacău –
„Anton Pann”, al Liceului „Cuza-Vodă”
din Huşi, al Facultăţii de Teologie din Bucureşti
Rememorări nemţene Piatra-Neamţ, introdu-
cerea iluminatului
şi al Facultăţii de Filolo- electric în Piatra-
gie din Iaşi. A predat şi a bol, mit în poezia eminesciană” ş. a. Autor de Neamţ; ame najarea
îndeplinit funcţia de di- studii didactice apărute în publicaţii centrale Parcului Cozla; a spri-
rector la Şcoala Generală şi locale. jinit apariţia unor publicaţii liberale: Miş-
din Comuna Taşca, ■ 31/1908, d., la Piatra-Neamţ, Nicu N. carea liberală, Propăşirea, Munca. A
Neamţ. Transferat la Li- Albu, prefect al judeţului Neamţ (1885- condus timp de 30 de ani Organizaţia P. N.
ceul Pedagogic „Gheor- 1888 şi 1895-1899), primar (Piatra-Neamţ, L. Neamţ şi s-a bucurat de aprecieri deose-
ghe Asachi” (1976-1981) 1901-1904; 1907), deputat (1891-1895), bite din partea lui Mihail Kogălniceanu, I.
şi la Liceul Teoretic senator (1905-1907; 1907-1908); absolvent C. Brătianu, I. G. Duca, V. A. Urechia şi a
„Calistrat-Hogaş” (1981 al Facultăţii de Medicină din Berlin. Este altor fruntaşi liberali.

mai 2017
APOSTOLUL Pag. 17
Şcoala nemţeană, la zi
acanta de primăvară nu a fost o perioadă Cosmin Teacu, clasa a IX-a, Rareş – diplomă Ilarion Argatu. Succesele nemţene la clasa a X-
V de relaxare pentru toţi elevii, câteva zeci
dintre ei provenind de la diverse unităţi
de onoare; Andra – Elena Spiridon, clasa a X-
a, Colegiul National Petru Rareş – medalie de
a, disciplina Studiul Biblic al Noului Testament,
se datorează elevului cu premiul I Dimitrie
de învăţământ din Neamţ participând la bronz; Andrew Hiroaki Okukura, clasa a X-a, Cosula, Seminarul Veniamin Costachi, de la
olimpiade naţionale prin toate colturile Colegiul National Roman Vodă – medalie de Mănăstirea Neamţ, îndrumător Romus Viorel
tării. Munca fiecăruia dintre ei a fost tita- bronz şi Raluca Andreea Miron, clasa a X-a, Laiu şi elevului cu menţiune Stefan Vieru, Li-
nică, fie că s-au întors acasă cu diplome Colegiul National Petru Rareş – diplomă de ceul Teologic Episcop Melchisedec din Roman,
şi premii sau nu, pentru că numai participarea onoare. Conform clasamentului final al compe- îndrumător Ioan Bârliba. De la clasa a XI-a,
la o astfel de competiţie a presupus sute de ore tiţiei, elevii nemţeni au situat judeţul Neamţ pe disciplina Istoria Bisericii Ortodoxe Române,
de efort individual ori în echipă, sub suprave- locul II national, raportat la numărul de premii pe podium a urcat cu premiul II elevul Alexan-
gherea profesorilor coordonatori sau prin studiu şi medalii obţinute la Târgu Jiu. dru Sleapca, Seminarul Teologic Veniamin
de unul singur în săli de lectură ori laboratoare. Costachi, de la Mănăstirea Neamţ, îndrumător
La final de competiţii şcolare, patru elevi nem- Mihail Danieliuc, iar premiu special a primit
ţeni au reuşit deosebita performanţă de a fi co- Hogaş, Cartianu, Nisiporeşti Leonard Creţu, Liceul Teologic Sfinţii Împăraţi
optaţi în loturile lărgite ale României, din care Constantin şi Elena, Piatra-Neamţ, îndrumător
se va face selecţia pentru echipajul care va re- Colegiul National Calistrat Hogas s-a Stefan Oprea. La disciplina chimie, a cărei na-
prezenta ţara la etapele internaţionale ale disci- impus printr-un prestigios premiu I la filozofie, ţională a avut loc la Dâmboviţa, elevii nemţeni
plinelor limba română, astronomie, fizică şi la Olimpiada Naţională de Ştiinţe Socio – au obţinut anul acesta cinci menţiuni. De la
filosofie. Unul din cei care va intra în pregătirea Umane, competiţie care a avut loc în Deva, ju- clasa a VIII-a s-au remarcat Ioana Leancă,
specifică lotului naţional este Bogdan Nico- deţul Hunedoara. Elevul Mihnea Bâlici a obţi- Şcoala Vasile Alecsandri Roman şi Elena Filip
rescu, clasa a IX-a la Colegiul National Petru nut premiul I, cu nota 9,30 şi aşa cum arătam Muraru, Colegiul Petru Rareş Piatra-Neamţ. De
Rareş, care a primit premiul II la Olimpiada Na- mai sus îşi va duce „ideile” peste hotare, la Rot- la clasa a IX-a a primit menţiune specială elevul
ţională de limba şi Literatura Română. Al doilea terdam, la faza internaţională a competiţiei. Re- Ioan Căderea – Colegiul Calistrat Hogaş Pia-
este tot de la Rareş, Flavia Cristiana Pascal, zultate de excepţie ale elevilor de la Hogaş s-au tra-Neamţ. Menţiune a primit şi Tudor Paul
care s-a calificat în lotul lărgit pentru interna- înregistrat şi la Naţionala de Limba Germană Apetroaie, clasa a X-a, Colegiul Petru Rareş,
ţionala de astronomie şi astrofizică. Rareşistul Modernă, care a avut loc la Piatra-Neamţ. Eleva iar a doua menţiune specială pentru judeţul
Sebastian Leontică a reuşit performanta de a Neamţ a fost primită de Patricia Preisler, clasa
se califica pentru a doua oară în lotul lărgit pen-
tru internaţionala de fizică, iar Mihnea Bâlici, Rezultate a XI-a – Colegiul Calistrat Hogaş.

de la Colegiul National Calistrat Hogaş, va re-


prezenta România la Olimpiada Internaţională meritorii Matematică, astronomie
de Filosofie de la Rotterdam, Olanda. Bogdan şi astrofizică
Nicorescu este coordonat de profesoara Liliana
Pistol, Flavia Pascal de către profesorul Grigo-
la olimpiadele „Regina” competiţiilor, matematica, s-a do-
rută Oniciuc, Sebastian Leontică de profesorul
Dorel Haralamb, iar Mihnea Bâlici este îndru- naţionale vedit o disciplină cunoscută de către elevii nem-
ţeni, care s-au întors de la naţională desfăşurată
mat de profesoara Ecaterina Florina Romascu. la Timişoara cu medalii de aur, argint şi bronz.
Chiar dacă unii nu au fost nominalizaţi la pre-
Mădălina Merticariu a ocupat locul al doilea la miere, merită toată aprecierea pentru sârguinţa
Pe podium sau nu, proba de proiect. Dragoş Filioreanu s-a clasat de care au dat dovadă. Elevul Mihnea Butiurcă,
pe locul al treilea, tot la proba de proiect, iar
merită apreciaţi Elena Sârbu a obţinut menţiune. Toţi cei trei
din clasa a VI-a, Colegiul National Roman Vodă
a obţinut medalie de bronz, Anna Angela Pe-
elevi sunt coordonaţi de profesoara Mihaela cheanu, clasa a VII-a, Şcoala 3 Piatra-Neamţ –
La Alba Iulia, unde a fost naţionala de ro- Gavriluţă. La Baia Mare, unde a fost Naţionala
mână, au mai concurat încă trei elevi din Petru medalie de bronz; Rareş Polenciuc, clasa a VII-
la Protecţia Mediului pentru clasele a XI-a şi a a – Roman Vodă – premiul II şi medalie de aur,
Rareş, toţi de nivel liceal: Letitia Florea, Teo- XII-a, competiţie care a reunit elevi din 59 de
fana Versanu şi Ioana Elena Andrei. Rezultate Ioan Teodor Băltoi, clasa a VIII-a – Roman
colegii tehnice şi licee tehnologice din 32 de ju- Vodă – medalie de argint; Andrew Hiroaki Oku-
deosebite s-au înregistrat pentru judeţul Neamţ deţe, două eleve de la Colegiul Tehnic Gheor-
la naţionala de fizică, desfăşurată la Târgu Jiu. kura, clasa a X-a – Roman Vodă – medalie de
ghe Cartianu Piatra-Neamţ s-au impus prin bronz; Ioana Maria Roca, din clasa a X-a – Petru
Cea mai plăcută surpriză a venit din partea ele- punctajele obţinute. Vasilica Sorina Nechita,
vilor de clasa a VI-a, aflati în primul an de stu- Rareş – medalie de bronz, iar Călin Spiridon,
clasa a XI-a, a obţinut premiul I, iar Ana Maria clasa a XII-a, Petru Rareş – menţiune şi medalie
diu al acestei discipline, doi dintre ei reuşind să Spânu, clasa a XII-a, a obţinut premiul II. De
urce pe podiumul premianţilor. Alexandru de argint. Pe lângă cei şapte elevi premiaţi de
pregătirea celor două eleve s-au preocupat pro- Societatea Română de Ştiinţe Matematice, din
Apostol, de la Rareş, îndrumat de profesorul fesorii Monica Istrate, Emilia Lupei, Mariana
Cristinel Secară, a primit premiul II şi medalie lotul nemţean care s-a prezentat la Timişoara au
Paleu şi Eugenia Pârlea. Un alt premiu I a ajuns mai făcut parte alţi şapte elevi. La naţionala de
de aur din partea Societăţii de Fizică din Româ- în judeţ după Olimpiada Naţională de Industrie astronomie şi astrofizică, Flavia Cristiana Pas-
nia, iar Mihnea Biturcă, de la Roman Vodă, co- Textilă şi Pielărie – disciplinele din aria curri- cal, elevă în clasa a VII-a la Colegiul Petru
ordonat de profesorul Constantin Ostafe, a culară Tehnologii, domeniul Industrie textilă şi Rareş, a primit medalie de aur, menţiune din
primit menţiune şi medalie de argint. Flavia pielărie, desfăşurată în judeţul Brăila. S-au în- partea Ministerului Educaţiei şi un premiu spe-
Pascal, de la Petru Rareş, clasa a VII-a, elevă a trecut 44 de elevi din 28 de judeţe, 24 de clasa cial pentru originalitatea rezolvării unei pro-
profesoarei Aida Ilie, a primit menţiune şi me- a XI-a şi 20 de clasa a XII-a. Un premiu I a fost bleme. Pentru rezultatul obţinut, eleva s-a
dalie de argint. O evoluţie excepţională a avut- obţinut de Diana Iacobuti, de la Liceul Tehno- calificat anul acesta în lotul lărgit pentru inter-
o elevul George Chiriac George, clasa a VIII-a, logic Nisiporeşti. naţională. Alţi doi elevi de la Rareş au primit
de la Colegiul National Roman Vodă, coordonat distincţii la respectiva competiţie – Alexandra
de profesorul Romeo Merfea, care a primit pre- Brănut, clasa a VII-a, medalie de onoare şi Ma-
miul I şi medalie de aur. Alte rezultate deosebite Succese la religie şi chimie teea Voicu, clasa a VI-a, medalie de bronz. Toţi
au înregistrat elevii Daniel Manole, Rareş, clasa sunt coordonaţi de profesorul Grigoruţă Oni-
a IX-a – menţiune şi medalie de argint; Mircea O altă disciplină la care liceenii din Neamţ ciuc. Elevul Petru-Gabriel Vamanu, clasa a VIII-
Matei Verdeanu şi Theodor Matei Lupascu, s-au impus este religia ortodoxă. La clasa a XI- a, Colegiul Tehnologic Spiru Haret
Rareş, clasa a VI-a – medalie de argint, respec- a, disciplina Studiul Biblic al Vechiului Testa- Piatra-Neamţ, a participat la Olimpiada Naţio-
tiv, bronz; Iancu-Matei Scurtu, clasa a VI-a, ment, premiul II a obţinut Cătălin Gârbea, nală de Educaţie Tehnologică. Academia de Şti-
Colegiul Tehnologic Spiru Haret – diplomă de Liceul Teologic Sfinţii Împăraţi Constantin şi inţe Tehnice din România i-a acordat un premiu
onoare; Marei Buzdea, clasa a VII-a, Colegiul Elena” Piatra-Neamţ, profesor îndrumător Ste- special pentru macheta cu panouri solare de la
National Petru Rareş – medalie de bronz, Mihai fan Oprea, iar premiu special a primit Marian proba practică. (Sursa: Monitorul de Neamţ)
Cosmin Cosniceanu, clasa a VIII-a, Colegiul Tartus, de la Seminarul Teologic Veniamin
National Petru Rareş – medalie de bronz; Petre- Costachi, de la Mănăstirea Neamţ, îndrumător M. NEAMŢU

Pag. 18 APOSTOLUL mai 2017


Lecţia de istorie

Profesorul Constantin V. Papuc, un ctitor al Şcolii din Vânători


mul care a depus în 1948 su- În clasa a III-a a fost numit biblio- zează un cor pe lângă Biserica care a fost ascultat cu luare aminte.
O flet şi muncă pentru genera-
lizarea învăţământului de 7
tecar al şcolii.
Ca să poată pleca la cursurile
Adormirea Maicii Domnului şi
altul pe lângă Căminul cultural.
A purtat veşnic haine naţionale
frumos cusute peste care punea în
ani, fiind director şi profesor de la Vălenii de Munte a împrumu- vremea rece o scurtă de Azuga.
de limba română la Şcoala tat de la fratele său, Nicolae, calul N-a fost niciodată bogat. Salariile
din Vânători Neamţ, Con- şi căruţa, a făcut chirie şi rost de erau folosite pentru a-şi purta în
stantin V. Papuc s-a născut la bani şi la 1 iulie 1924 era prezent şcoli cei trei copii: Mărioara, Va-
14 aprilie 1903 în comuna Bo- la deschiderea cursurilor de către sile şi Ioan. A fost în schimb un dă-
roaia, fiind ultimul din cei 12 copii Nicolae Iorga în prezenţa regelui ruit spiritual. Citea mult, cânta
ai familiei. După absolvirea a patru Ferdinand, ocazie cu care Iorga a frumos la vioară, avea darul vorbi-
clase, Constantin Papuc rămâne în spus: La Vălenii de Munte vin toţi rii frumoase, iar istoria o avea în
sat şi participă activ la viaţa colec- cei care au ceva de spus, dar mai suflet. Traiul modest, superiorita-
tivităţii, şi abia după ce împlineşte ales cei care cred că mai au ceva de tea intelectuală şi ironiile i-au adus
17 ani, primeşte cu greu acceptul învăţat, iar Constantin Papuc era şi destule necazuri din partea mai
familiei şi, pregătit de învăţătorul unul dintre aceştia. marilor acelor ani care l-au catego-
Vasile Bondescu, intră la nou înfi- În clasa a IV-a a fost numit in- risit când legionar pentru că in-
inţata Şcoală Normală de la Fălti- firmierul şcolii. Îmbrăcat în haine struise grupe de premilitari din
ceni. La examenul de istorie, după împrumutate de la colegi a ţinut o Pipirig şi Vânători Neamţ în pe-
ce a răspuns, profesorul l-a între- avântată cuvântare la punerea pie- rioada legionară, când mistic pen-
bat de ce n-a venit la şcoală mai trei fundamentale a Şcolii Normale tru că dirijase corul de la biserică
devreme. Răspunsul a venit ime- din Fălticeni unde era prezent şi sau de-a dreptul duşman al popo-
diat la fel de prompt şi clar: lipsa ministrul învăţământului, dr. Con- rului când a refuzat să se înscrie în
mijloacelor, războiul, moartea stantin Angelescu. gospodăria colectivă. S-a înscris
mamei, tatăl bolnav. A fost admis Termină şcoala în 1925 şi în Trei ani mi-a fost profesor de mai târziu când exista pericolul de
al treisprezecelea şi la sfârşitul vacanţa de vară îl primeşte pe Ni- limba română. Inteligent, vorbea a fi scos din învăţământ, dar a luat
clasei întâi din cei 53 de elevi ad- colae Iorga la Boroaia unde erau frumos, preda argumentat şi con- şi hotărârea de a pleca, iar când s-a
mişi, 3 s-au retras, 13 au fost de- mulţi iorghişti. Se îndreaptă apoi vingător cu vocea-i clară de tenor. hotărât să plece la Braşov, lângă
claraţi repetenţi, 23 corigenţi şi din nou spre Vălenii de Munte Era deseori ironic şi sever, dar co- copii a vândut tot: casă şi terenuri
doar 14 au promovat. Între promo- unde stă numai până la 14 august rect întotdeauna. Înalt, slab, avea o şi a plecat.
vaţi, Constantin V. Papuc primea deoarece pe 15 august trebuia să frunte înaltă, iar mai târziu o chelie Pentru noi, Constantin V.
premiul al treilea. A primit pre- fie prezent la Şcoala Militară din generalizată. Papuc profesorul care şi-a prezen-
miul al doilea sau al treilea în toţi Bacău, şcoală ale cărei cursuri le Cel care prin muncă dobân- tat viaţa şi opţiunile în cartea Învă-
anii de şcoală. încheie la 13 februarie 1926. A dise un statut onorabil nu îngăduia ţător pe Valea Ozanei a fost şi va
Participă la concursul de limba urmat alte şase luni la Regimentul elevilor săi dezinteres, lene sau in- rămâne una din figurile luminoase
română, similar olimpiadelor de 13 Dorobanţi din Iaşi unde a susţi- dolenţă şi uneori era în conflict cu ale învăţământului nemţean.
astăzi organizat de Tinerimea Ro- nut examenul şi a fost avansat la noi. A încetat din viaţă la Braşov,
mână, iar corul dirijat de I. D. Chi- gradul de sublocotenent. Era un foarte bun vorbitor şi oraşul pe care îl vizitase pentru
rescu din care făcea parte a ocupat După armată se prezintă în am avut ocazia să-l ascult de mai prima dată în anul 1924 şi care îl
locul întâi pe ţară la concursul for- faţa comisiei pentru numire în în- multe ori. L-am ascultat şi pe 23 impresionase prin casele îngrămă-
maţiilor corale din licee şi şcoli văţământ şi acceptă funcţia de di- septembrie 1956 când a rostit cu- dite una într-alta, străduţele înguste
normale. rector la Şcoala Boboieşti de unde vântarea de întâmpinare a scriito- şi scumpetea din pieţe. Era data de
La sfârşitul clasei a II-a vrea (după o scurtă „evadare” la Şcoala rului Mihail Sadoveanu, care a 5 mai 1992 în timp ce-şi bea liniştit
să treacă la seminarul teologic. Va de Arte şi Meserii din Năsăud), la vizitat atunci Biblioteca şi Cămi- cafeaua de dimineaţă.
mai avea o tentativă de a se trans- 14 septembrie 1928 este transferat nul cultural. Se spune că Sado- În semn de preţuire şi neuitare
fera la Şcoala Normală din Piatra- la Şcoala Arhimandrit Chiriac Ni- veanu avea obiceiul de a întrerupe o stradă din Vânători Neamţ îi
Neamţ în clasa a IV-a, încercări colau din Vânători Neamţ ca învă- pe cel care vorbea atunci când nu poartă azi numele.
soldate cu eşecuri; directorul şcolii ţător şi director. era de acord cu ce spunea. Nu s-a
de la Fălticeni refuzându-i cererea. La Vânători Neamţ organi- întâmplat aşa cu profesorul meu Înv. Neculai FLORIAN

„Poemul iubirii veşnice”, de Sergiu Ciocârlan (pag. 3) * Ansamblul folcloric


Sumar „Şezătoarea” duce tradiţia mai departe (pag. 11)
M. NEAMŢU – Rezultate meritorii la olimpiadele naţionale (pag. 18)
heorghe AMAICEI – ÎNĂLŢAREA DOMNULUI – ZIUA EROILOR Geanina NICORESCU – * „Info” Piatra Neamţ va organiza finala Olim-
(pag. 3) piadei Internaţionale de Informatică pe echipe 2018 (pag. 2) * „Mi-am
G Vasile BAGHIU – Note de trecere - Lumi paralele? (pag. 20) dorit să devin cercetător, dar acum chiar simt că fac cercetare, alături de
Gianina BURUIANĂ – Constelaţia de la Cernăuţi (pag. 1-8) copii” (pag. 12) * „Trebuie să îţi asumi performanţa şi învăţarea pentru per-
Gheorghe A. M. CIOBANU – CARMEN sau ODĂ GÂNDIRII formanţă” (pag. 13)
UMANE (pag. 20) Elena-Carmen OLTEANU – Adunarea Generală a Învăţătorilor din judeţul
Neculai FLORIAN – Profesorul Constantin V. Papuc, un ctitor al Şco- Neamţ (pag. 1-6)
lii din Vânători (pag. 19) Red. – Centenar Titu Maiorescu (pag.1-4) * Aniversări, luna mai (pag. 7) *
Mihai FLOROAIA – Evoluţionismul are dovezi ştiinţifice? (pag. 17) Aniversări, luna iunie (pag. 9)
Viorel DOLHA – Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România, REME- Dumitru RUSU – Spiritul de gaşcă (pag. 5)
MORĂRILE ANULUI 2017 (pag. 7) Sabina STĂNESCU – Doamna MARIANA BAROI, educatoare şi pictoriţă
Titu MAIORESCU – Cugetări * Aforisme * Vorbe celebre… (pag. 4) (pag. 16-17)
Georgiana-Cosmina MACOVEI – Importanţa activităţilor extraşcolare în Livioara TODIRESEI – Călătorie în timp (pag. 9)
procesul de formare a elevilor (pag. 10) Constantin TOMŞA – Rememorări nemţene (pag. 12, 13, 14, 15, 16, 17)
Mihai-Emilian MANCAŞ – Domnu Trandafir sau Domnul Vucea? (pag. 10) Mircea ZAHARIA – Spre un viitor mai bun pentru tinerii români (pag.
* Cabinetele de la „Rareş” (III) (pag. 14) 1-2) * Autori nemţeni la Târgul de carte Librex 2017 (pag. 5) * O carieră di-
Irina NASTASIU – INFOCULT (pag. 2, 3, 4, 5, 6, 7) * Semnal editorial – dactică este un drum greu, dar plin de satisfacţii (pag. 15) * ULTIMA ORĂ
– Premiile revistei APOSTOLUL (pag. 20)

mai 2017
APOSTOLUL Pag. 19
Zig-Zag

NOTE DE TRECERE CARMEN sau ODĂ GÂNDIRII UMANE


Diaconescu Carmen… amintesc lucrarea ei de bază, ca fiind intitulată:
Lumi paralele? „Primum…phylosophare,
deinde vivere”.
„Enciclopedia operelor fundamentale în filozofia
politică”. Personajul principal considerat globa-
lic, ideatic, problematic şi nu cotidian. Mai mult
e când lucrez mai serios şi mai aplicat pe umanic şi la singular. Deci o filozofie a politicii
nişte teme ştiinţifice îi înţeleg mai bine pe ai ieri, muşatină. Nu peste multă vreme precum ar trebui să fie, sau va fi spre a-şi merita
D specialiştii din domeniile extra-literare. Aş europeană. O Carmen plecată de la noi, acest cuvânt de altitudine.
zice că pricep chiar modul lor de a-i privi pe M din „bătătură” şi din zidirea de Apostol a Modesta autoare, apropiată mult de insularul
scriitori şi artişti, cumva cu oarecare îngă- lui „Roman-Vodă”. După un dur război şi Robinson încearcă să-şi onduleze o baghetă ego-
duinţă prietenoasă sau, mai curând, cu deta- cu Pământul şi cu Cerul. centrică şi aleatorică, într-o lume atât de pluralică
şare şi curiozitate. Printre oameni, un pachet repetabil de şi mobilă. Şi a făcut-o la superlativ şi nici vorbă
Bucuria lor de a explora câte un detaliu reflexe condiţionate. Fără oameni, un ca un model de asimptoză. Un studiu care nu de-
„mărunt” şi rezultatele extraordinare la care ajung ocean de reflecţii metafizice. Pe lângă „sa- ţine o soluţie perenă şi mai ales absolută.
uneori, chiar dacă după ani de trudă, le conferă si- piens”, a fost şi „Homo”. Mai mult ca „Homo”, Se pare că, cunoaşterea umană cu cât înain-
guranţă şi acel sentiment că nu mai au nevoie de a rămas ca „demiurgus”. Puţin ca „bios” şi mai tează înspre mâine şi din cauza cunoscutului şi
nimic. mult „zaimph”. Imponderabilă până la moarte, cunoscătorului, a trecut şi va trece mereu, prin
Şi sunt edificat, cred, şi viceversa, adică în indescifrabilă apoi. „Paradoxul clasic al lui Achille şi Broasca ţes-
legătură cu atitudinea scriitorilor şi artiştilor în raport Mereu a amânat să-şi trăiască viaţa şi teluric. toasă”. Diaconescu Carmen a intuit de la început
cu cercetătorii, fizicienii, chimiştii, biologii şi alte Gândire şi idei, pe azi, pe mâine, pe la anul. Un „Paradoxul” . Şi-n toată viaţa ei, ca un determi-
specii de savanţi sau exploratori. „pân-a fi”, căruia, pe Terra i se spune şi Filozofie. nant genetic, ce-l avea, nu a lezat universul ma-
Se pare că, spre deosebire de savanţi, scriitorii A biruit un ADN biotic şi şi-a ales un ABC tematic cu nimic. Ba i-a dat ipoteticul viziunilor
şi artiştii nu prea ajung să fie cu adevărat mulţumiţi abstractic, cu galaxii de gânduri şi căi lactee de asupra unui infinit şi el ipotetic.
de creaţia lor, pentru că sunt în căutare permanentă idei. Filozofia nu reduce ci surprinde, nu pune Şi viaţa sa a fost o ipoteză, pentru cei ce-şi
şi pentru că totul este relativ în cazul creaţiei lor. Să „punct” vreodată, ci numai „puncte”... Precum şi amintesc postum de ea. Tot ce a creat şi a lăsat
descoperi o mitocondrie e ceva sigur. Să scrii un Carmen, nu se ajunge, prin filozofie la monoda- în urmă-i, pare a fi „reprezentarea” matematică
roman e ca un mers pe nisipuri mişcătoare. turi statice, alăturate imuabil pe rafturi, ce-şi au a vieţii sale. A dovedit că posedă un echilibru
Aşa se face, poate, că scriitorii şi artiştii în gene- număr ca în „Tabelul lui Mendeleev” ci la im- median, lipsit de polarizări, de monosacralizări
ral nu prea îşi bat capul cu noutăţile din lumea agini fără număr, la ipoteze – evantai şi mai ales sau de contrarieri proprii. Toate viziunile asupra
ştiinţifică, pentru că ei sunt învăţaţi cu experienţa cu rezonanţe personale. În ce-a expus sau redac- existenţei îi erau egale ca valoare, dar monu-
apelor mişcătoare ale fanteziei şi orice încadrare în tat Diaconescu, emană indirect acest complex mente de gândire ca un raft cu ediţia ultimă şi
norme, reguli şi legi li se pare de natură să le ani- dual, orizontala vastă a multor corelaţii, ca şi completă, cartonată a scrierilor unui autor. Cre-
hileze elanurile şi pornirile subconştiente ale aura voalată a viziunii proprii, mereu mai altfel. neluri de cetate şi nu ca turnurile Catedralei Or-
creativităţii. Să medităm şi noi, la ceea ce a meditat şi ea, todoxe din Moscova. Nu a trăit în viaţa socială o
Şi este păcat să se întâmple aşa, pentru că ex- nu e uşor şi nici cartezian. E ca şi cum am relua izolare de mansardă, ca Spencer şi nici dualitatea
plorarea zonelor „aride” ale ştiinţei le-ar putea fi de scenariul lui Sebastian „Steaua fără nume”, în bio-spirituală, ca Schopenhauer.
folos prin potenţarea unor scântei de imaginaţie, prin timp ce noi admirăm în miezul nopţii „Carul cel Ea, Carmen, pleacă de la „ceea ce se dă: la
organizarea conţinuturilor în vederea ducerii la capăt Mic” şi acela „Mare”, nocturna gânditoare, Car- început a fost Nimicul, ce, prin gândirea crea-
a proiectelor, prin exerciţiul conciziei şi simplificării. men ar studia pe „Alcor” o componentă greu vi- toare a lui „Sapiens”, devine „TOTUL”.
La fel şi invers. Nici primii n-aş zice că se dau zibilă. Nu ca o astronomă, ci cu prioritate ca o În rest, de acum, doar „Gânditorul de la Ha-
chiar în vânt după artă, literatură, poezie, filozofie, cercetătoare a constelaţiilor umano-sociale de pe mangia”.
deşi în cazul lor toate acestea le cam sar în faţă, dacă Terra. Aglomerări de vectori mai complecşi. Îmi Gheorghe A. M. CIOBANU
pot spune aşa, în viaţa de zi cu zi, în muzee, în
librării, în stradă pur şi simplu.
E limpede că avantajele trans-disciplinarităţii
sunt de ambele părţi, dar în mod ciudat tendinţa
ULTIMA ORĂ Premiile revistei APOSTOLUL
epocii noastre este de ultraspecializare, de izolare, upă lupte seculare care au durat câţiva ani buni, anul trecut, de Ziua Învăţătorului, prin efortul
comun al Sindicatului din Învăţământ Neamţ şi al Asociaţiei Învăţătorilor Neamţ a avut loc
de ne-comunicare, într-un contrast bizar cu dez-
voltarea nemaivăzută până acum a mijloacelor de
D prima ediţie a Premiilor Revistei Apostolul. Cum am mai spus, aceasta însemna nu doar că Sin-
comunicare. dicatul din Învăţământ Neamţ recunoaşte sărbătoarea Asociaţiei Învăţătorilor, ci şi că i se alătură,
Pare că trăim în nişte lumi paralele şi nu că nu într-o încercare comună de a da un plus de importanţă şi solemnitate evenimentului – Ziua În-
m-aş fi gândit până acum la acest aspect, dar am sen- văţătorului, sărbătoare tradiţională a dascălilor, fiind pe cale de a fi minimalizată prin instituirea
timentul că ajungem de obicei târziu, prin natura lu- unor surogate europene numite Ziua Educatorului şi Ziua Educaţiei.
crurilor, la unele edificări importante. Mai bine însă Premiile Revistei Apostolul ar trebui să fie un prim pas pe drumul recondiţionării imaginii
oricând decât deloc, aş adăuga. şi statutului cadrelor didactice. De fapt, acesta este sensul major pe care ne-am dori să-l aibă. Altminteri,
Citind alternativ, de exemplu, literatură beletris- nota comună a premiilor noastre este doar aceea că ele nu se decernează pentru activitatea de la catedră,
tică şi texte ştiinţifice, simt că se petrece, treptat, în ci încearcă să sesizeze şi să puncteze performanţa şi pasiunea dincolo de sala de clasă.
mintea mea, un transfer reciproc de idei şi stări în Anul trecut premiile au fost acordate colegilor noştri MONICA CRISTEA – pentru cultivarea
aşa fel încât proza şi poezia nu mai sunt doar rezul- limbii române şi promovarea tinerelor condeie nemţene, CRISTINA PIETRARU – pentru cultivarea
tatul fanteziei creatoare, iar articolele nu doar clari- talentului tinerilor plasticieni nemţeni, pentru promovarea imaginii României peste hotare, DANIEL
ficări reci medicale, psihologice sau de altă natură. DIEACONU – pentru pasiunea şi partea de suflet dăruite Muntelui Ceahlău, pentru ataşamentul la
Aş recomanda această diversitate a lecturilor şi valorile spiritualităţii nemţene, PETRU SANDU – pentru management, pentru rezultatele obţinute şi
a direcţionării interesului pentru cunoaştere deopo- implicarea în performanţele sportului romaşcan şi naţional, MIHĂIŢĂ ALBU – pentru cultivarea va-
trivă scriitorilor şi specialiştilor din diferite domenii, lorilor şcolii muzicale nemţene şi promovarea lor europeană.
dar şi cititorilor obişnuiţi. Mi se pare limpede că be- Anul acesta vom păstra aceleaşi criterii şi aceleaşi proceduri – dacă un lucru funcţionează, nu tre-
buie schimbat de dragul schimbării. Vom acorda deci tot cinci premii, prezentate şi argumentate de
neficiile, intelectuale şi emoţionale, pot fi dintre cele
colegii noştri profesori, care nu fac parte din redacţia revistei, dar au o voce destul de greu de contestat.
mai mari. Menţionăm că decernarea premiilor acestei ediţii va avea loc vineri, 30 iunie, ora 11,00 în cadrul
Psiholog Vasile BAGHIU unei festivităţi care se va produce în sala Teodor Macarie a Liceului de Arte Victor Brauner din Pia-
tra-Neamţ. Sau, cel puţin, asta credem înainte de plecarea revistei la tipar. (Mircea ZAHARIA)

APOSTOLUL – revistă a cadrelor didactice din judeţul Neamţ, serie nouă, apare prin colaborarea Sindicatului ISSN - 1582-3121
Învăţământ Neamţ şi Asociaţiei Învăţătorilor din judeţul Neamţ (martie 1999).
Redacţia
FONDATORI l noiembrie, 1934: C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Avădanei şi administraţia:
l martie, 1999: Florin Florescu, Ştefan Corneanu, Gheorghe Amaicei, Dumitriţa Vasilca str. Petru Rareş nr. 24,
CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE: Gabriel PLOSCĂ – director general, Iosif COVASAN – director economic, Piatra Neamţ.
Gheorghe AMAICEI, Liviu RUSU, Gabriela GRIGORE. Tel/fax:
CONSILIUL DE REDACŢIE: Mircea ZAHARIA – redactor-şef, Constantin TOMŞA – redactor-şef adjunct, 0233.22.53.32
Mihai FLOROAIA, Irina NASTASIU, Dorel NEMŢEANU – DTP; revista_apostolul
Dorin DAVIDEANU – editor online. @yahoo.com