Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
emorial „Calistrat cultură locali, ca Emil Nicolae, Cristian Livescu, Lucian Strochi, Alexandrina
Hogaş”, în colaborare Bostan, Radu Florescu, Nicolae Sava, Gheorghe Simon, Dorin Ploscaru, Dan
M cu Uniunea Scriitorilor Iacob şi alţii, au adus la rândul lor un omagiu celebrului înaintaş”, ne-a de-
din România – Filiala clarat Mihai Constantin, muzeograf la Muzeul Memorial „Calistrat Hogaş”.
Iaşi şi Societatea Scrii- Cu acest prilej, organizatorii evenimentului au acordat o serie de Di-
torilor din Neamţ au or- plome de Excelenţă celor care au „păstorit” Muzeul Memorial „Calistrat
ganizat, pe data de 26 Hogaş”, reprezentanţilor mas-media care au promovat, prin scris şi imagine,
aprilie, la Muzeul Me- această unitate, precum şi sponsorilor care au susţinut activitatea muzeului.
morial „Calistrat Hogaş”, o
serie de manifestări, sub titu-
latura „Calistrat Hogaş, un Oraşul mic mă fură‐ncet…
clasic al literaturii de călăto-
rie”. În prezenţa unui numeros public, Biblioteca Judeţeană „G. T. Kirileanu”
Invitaţi speciali ai manifestării au fost prof. univ. dr. Mircea A. Diaconu, Neamţ a organizat marţi, 9 mai, la ora 17.00, în Sala „Cupola”, un nou eveni-
de la Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava, Cassian Maria Spiridon, Mir- ment cultural, o pledoarie pentru memoria locurilor, susţinută prin carte şi prin
cea Platon şi Marius Chelaru din partea Filialei Iaşi a USR. „Invitaţii speciali, imagine. Este vorba despre lansarea volumului „Cuponul de pensie” de Gheor-
care s-au făcut remarcaţi atât prin studiile şi eseurile dedicate scriitorului, cât ghe Ţepeş-Greuruş, recent apărut la Editura Cetatea Doamnei din Piatra-
şi prin sprijinul constant acordat activităţilor noastre, au susţinut comunicări Irina NASTASIU
legate de viaţa şi activitatea celui sărbătorit. O serie de scriitori şi oameni de (Continuare în pag. 4)
mai 2017
APOSTOLUL Pag. 3
Antologia revistei Apostolul
merituoasă absolventă a Facultăţii de Litere s-a hotărât să meargă la altar Decembrie ’89. Pe vremea lui ăl de nu mai este, prin gaşcă înţelegându-se gu-
cu amicul ei de facultate. Cum în Epoca Internetului fetele se duc în peţit noaiele societăţii. Huliganii târgului, vagabonzii incalificabili. Astăzi, în zilele
O la băieţi, proaspăta profesoară a tăiat-o la ţară, la viitorii socri, să le arate luminoase ale democraţiei, toţi băieţii de băieţi se găsesc musai într-o gaşcă
cât era de frumoasă, zveltă şi mlădioasă. Bătrânii, foşti învăţători, astăzi beton. Se întâlnesc în faţa blocului, seara de seară, beau, înjură şi scuipă după
prosperi privatizaţi, cu limuzină cu geamuri fumurii, au primit-o cu drag trecătorii nesimpatizaţi. Melodia fredonată permanent? „Am gaşca mea şi mă
şi au tratat-o cu toate bunătăţile pământului. Apoi, i-au pus două întrebări bazez pe ea”. Pe zidurile unui bloc din Precista (Piatra Neamţ) scrie cu majus-
de baraj. Prima: „Da matale ce zestre ai?” La care cea întrebată a răspuns cule „Şalăii mahalalei” şi urmează un pomelnic cu membrii de frunte ai coteriei.
sincer: „Un carnet de student plin cu note de Spiritul de gaşcă e semnalat peste tot în societatea
zece!” „Cam puţin, cam puţin!”, a zis mama soacră. în care trăim. La profesori, poliţişti, afacerişti, politi-
Şi au continuat complimentele. Mai o prăjitură, mai o
cafea şi a picat întrebarea a doua: „Dar familia matale
Spiritul de gaşcă cieni, medici, inspectori... Ce fel de inspectori? Din
care doriţi dumneavoastră. Dacă un părinte acuză un
de ce nu a venit să ne cunoaştem?!” Şi din nou s-a răspuns cinstit: „Nu am pă- profesor de... toţi colegii din şcoală susţin că nu-i adevărat. Că cel acuzat este
rinţi, am crescut la Casa copilului!” Şi a urmat partea urâtă a evenimentului. un exemplu de conduită şi pregătire profesională. Pe cine consideră elevii „pro-
Deşi iubirea mişcă stelele şi soarele, spiritul de gaşcă a parveniţilor a spus „Nu!” fesor de gaşcă”? Pe educatorii tineri, frumoşi, veseli, permisivi, care nu fac
Căsătoria nu s-a mai perfectat niciodată. Nu le-a mai plăcut nora. Povestea de primele şi ultimele ore. Care vin pe sărite la şcoală şi promovează toate loazele
iubire s-a terminat. trăsnite din clasă, indiferent dacă pun sau nu mâna pe carte. Asta-i situaţia!
Ce înseamnă gaşcă? Să vedem ce zice DEX-ul. Definiţia găsită? „Un grup Probabil de aceea numărul elevilor care abandonează şcoala se măreşte de la
de oameni uniţi între ei în vederea săvârşirii unor acţiuni reprobabile. Grup de an la an.
oameni care se află la periferia societăţii. O clică, o cârdăşie”... (pag. 364). Câ-
teva precizări suplimentare. Cuvântul „gaşcă” a devenit extrem de uzitat după Dumitru RUSU
mai 2017
APOSTOLUL Pag. 5
Eveniment
mai 2017
APOSTOLUL Pag. 7
Paşi spre Europa
Constelaţia de la Cernăuţi
(urmare din pag. 1) înveşnicirea numelor lui Eminescu şi Pumnul, la Te plânge Bucovina, te plânge-n voce tare,
omnul Dragoş Olaru, unul dintre cei mai Cernăuţi. Te plânge-n tânguire şi locul tău natal;
dedicaţi şi pasionaţi cercetători ai biogra- Până când ne vom odihni sufletele şi minţile A fost dat ca activitatea şi stingerea profeso-
d fiei eminesciene, o memorie uluitoare, o în atmosfera livrescă a casei memoriale promise, rului Pumnul să se încrusteze în biografia tână-
inteligenţă ascuţită, dar şi o conştiinţă în- putem admira în Cernăuţi una din cele mai fru- rului Mihai Eminescu pe drumul devenirii sale
durerată pentru suferinţa Bucovinei de-a moase statui ale Luceafărului, realizată de sculp- poetice. Ecou al regretului provocat de moartea
lungul veacurilor. torul Dumitru Gorscovschi – un emin îndrăgitului profesor, şapte elevi ai gimnaziului
Am vizitat aşadar un oraş misterios, adolescentin, graţios şi fragil, emanând preapli- tipăresc o broşură cu „lăcrimioare... la mormân-
plin de farmecul poveştilor şi legendelor nul de sensibilitate cu care cerul l-a dăruit… tul prea-iubitului lor profesoriu”. A doua dintre
Ajungând în preajma hotelului Pajura Nea- poezii – La mormântul lui Aron Pumnul – sem-
gră din Cernăuţi, trebuie să evocăm o altă stea nată M. Eminoviciu, privatist, reprezintă debutul
din Constelaţia Cernăuţi şi anume pe strălucitul local al poetului, cu numai câteva săptămâni îna-
compozitor Ciprian Porumbescu, legat în mod intea celui publicistic, produs la 9 martie, în re-
special de acest oraş prin studiile de teologie, cât vista „Familia”, din Pesta. Stingerea vieţii
şi prin activitatea muzicală şi patriotică din ca- pământene a mentorului ardeleano-bucovinean
drul societăţii studenţeşti Arboroasa. (O societate aprinde o altă rază, pe care geniul o va eterniza
al cărei scop era de a ridica din punct de vedere cu numele Eminescu, la propunerea lui Iosif Vul-
cultural populaţia românească din provincie, prin can, directorul revistei.
editarea de cărţi şi reviste, acţiuni culturale, con- La câţiva paşi de Aron Pumnul – uniţi şi în
struirea unor monumente dedicate personalităţi- moarte ca şi în viaţă – se află mormântul lui Ion
lor din Bucovina.) În locul în care se află astăzi Gheorghe Sbiera, culegător de creaţie populară
restaurantul hotelului Pajura Neagră aveau loc şi autor de studii de ţinută academică, care, în cei
întâlnirile Societăţii Arboroasa, în timpul cărora zece ani de profesorat la gimnaziu, s-a arătat a fi
Ciprian Porumbescu interpreta diferite piese la un adevărat urmaş al lui Pumnul. La deschiderea
vioară. La una dintre cele mai importante întâl- Universităţii din Cernăuţi, în anul 1875, Sbiera
niri, în cursul anului 1875, când românii patrioţi va părăsi definitiv gimnaziul pentru a se ocupa
protestau cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la la universitate de predarea limbii şi literaturii ro-
alipirea Bucovinei de imperiul austro-ungar, so- mâne.
seşte aici şi Eminescu cu broşura tipărită de Mi- Aruncându-ne privirea în partea opusă,
hail Kogălniceanu Răpirea Bucovinei – pe care zărim cripta opulentă a baronului Eudoxiu Hur-
poetul o răspândea în mod clandestin. Un mo- muzache, cărturar, istoric şi om politic român,
ment de vârf de patriotism… care a trăit, a muncit şi s-a afirmat în perioada în
Paşii ne poartă apoi spre Cimitirul fără ur- care Bucovina era sub stăpânire austriacă, fiind
Mormântul lui Aron Pumnul maşi sau Genocidul memoriei– aşa cum este de- una din cele mai importante personalităţi ale ro-
numită partea Cimitirului Central din Cernăuţi, mânilor din Cernăuţi. Se trăgea dintr-o veche fa-
ce-l însoţesc, cu personalităţi marcante ale vieţii ce cuprinde colţul marilor familii bucovinene, un milie de boieri, având diverse dregătorii. Despre
culturale, politice şi sociale din România secole- spaţiu din ce în ce el, George Bariţiu a consemnat următoarele:
lor XIX şi XX. Şi ne reamintim. mai restrâns. Locul „Casa lui Doxachi Hurmuzachi era altarul naţio-
Într-o toamnă blajină, cu lumini tocite după poartă această de- nalităţii şi limbii noastre”. Iar Nicolae Iorga spu-
pârjolul verii din anul 1858, căminarul Gheorghe numire fiindcă ur- nea: „Feciorii bunului boier Doxachi, atât de
Eminovici din Ipoteşti îşi urca băiatul cel mic în maşii celor moldovean, de creştin, de gospodar...”.
trăsură şi lua drumul Cernăuţilor. Mihai urma să eternizaţi aici – A studiat istoria şi dreptul la Viena, iar în
înveţe carte acolo, în capitala Bucovinei de Nord, care ar fi trebuit să 1848 s-a implicat în mişcările revoluţionare ale
la fel ca fraţii săi mai mari, urmând să locuiască aibă grijă de mor- românilor; cunoştea limbile germană, franceză,
în casa lui Aron Pumnul. minte – fie au luat italiană, engleză, latină, polonă şi greacă, fapt
După ce participase în 1848, la Revoluţia din drumul pribegiei, care îl va ajuta să întreprindă o călătorie de studii
Transilvania, condamnat la moarte de autorităţile fie au fost deportaţi în principalele oraşe europene, ocazie cu care
maghiare, Aron Pumnul se ascunsese la Cernăuţi, în Siberia sau adună peste 6000 de documente istorice privi-
unde a câştigat concursul pentru funcţia de şef de Transnistria, fie au toare la români.
catedră la limba şi literatura română, în cadrul Efigia Aron Pumnul fost ispitiţi cu pozi- Să îl evocăm
gimnaziului austriac Ober – Gymnazium. Este ţii înalte, dar mult aici, totuşi, şi pe
locul unde va avea loc întâlnirea memorabilă cu departe de dulcea Bucovină. Totuşi, în zilele poetul şi patriotul
elevul Eminovici, care, de altfel, va şi trage în noastre, români inimoşi aparţinând mai ales So- Grigore Vieru, că-
gazdă la dascălul său. cietăţii pentru Cultură „Mihai Eminescu” şi ruia nu i-a fost
Biografii lui Aron Pumnul nu ştiu exact dacă Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmu- deloc străin Cer-
acesta şi-a cumpărat sau şi-a construit casa de la zachi” îşi aduc prinosul lor de efort şi recunoş- năuţiul, care şi-a
periferia oraşului în care a locuit, precum şi cea- tinţă faţă de marile personalităţi de aici, îngrijind dedicat viaţa luptei
laltă clădire în care ţinea elevi gimnazişti în mormintele cu pioşenie şi respect. Altfel, ar fi pentru românism şi
gazdă şi unde a deschis şi o bibliotecă în care şi rămas o atmosferă sinistră, cu cripte în paragină, românime şi care
Eminescu a fost bibliotecar. cu pietre smulse de rău-voitori, cu cruci de pe spunea: „Dacă
După spusele domnului Dragoş Olaru, prima care frumoasele nume româneşti ar fi fost şterse visul unora a fost
încercare de a deschide un muzeu în această casă de vreme. să ajungă în Cos-
a fost în perioada războiului, între 1942-1943 dar Mormântul lui Aron Pumnul, părintele spi- mos, eu viaţa în-
ideea nu s-a bucurat de succes. Din 1989, când ritual al lui Eminescu, se bucură de cea mai mare treagă am visat să
s-a înfiinţat Societatea pentru Cultură „Mihai atenţie. Din locul său de odihnă, aflat în vecină- trec Prutul”.
Eminescu” s-au făcut demersuri la autorităţile lo- tatea criptei mitropoliţilor bucovineni, din efigia A trecut şi
cale pentru a se înfiinţa un muzeu „Mihai Emi- sa, „geniul mare al deşteptării Bucovinei” pri- Zaharia Voronca Prutul şi a ajuns şi
nescu – Aron Pumnul”, însă în continuare veşte aspru şi tăios, neînduplecat în întrebările în Cosmos, în con-
lipseşte susţinerea financiară pentru renovarea sale. Dispariţia sa prematură, pe 24 ianuarie stelaţia de lumină orbitoare a personalităţilor de
acestei case. Cu certitudine, despre această situa- 1866, la 48 de ani, a îndurerat nu numai Buco- la Cernăuţi, care începe cu:
ţie se poate spune că este şi o palmă pe obrazul vina, ci deopotrivă Ardealul, ţinutul său natal, şi „Domnul cel de pasăre măiastră,
statului român, care – în ciuda mai multor anga- Principatele Unite. Domnul cel de nemurirea noastră – Emi-
jamente luate la festivităţi – nu face nimic pentru nescu”.
Aniversări, luna iunie r Aniversări, luna iunie r Aniversări, luna iunie r Aniversări, luna iunie
1. ZIUA INTERNAŢIONALĂ A COPILULUI (zi nelucrătoare) 15. ANTONESCU, ION (1882-1946) mareşal, prim-ministru al Ro-
0 02. GJELLERUP, KARL ADOLPH (1857-1919) scriitor
danez, laureat Nobel; 160 ani de la naştere
mâniei; 135 ani de la naştere
15. EMINESCU, MIHAI (1850-1889) scriitor; 128 ani de la moarte
03. ZAMFIRESCU, DUILIU (1858-1922) scriitor, academi- 17. BALAŞA, SABIN (1932-2008) pictor; 85 ani de la naştere
cian; 95 ani de la moarte 18. MAIORESCU, TITU (1840-1917) scriitor, critic literar, filosof,
CONTIMPORANUL, revista avangardistă, 95 ani de la apa- politician; 100 ani de la moarte
riţia la Bucureşti 26. ZIUA DRAPELULUI NAŢIONAL ROMÂN
04. (†) POGORÂREA SFÂNTULUI DUH (Rusaliile)
28. CELIBIDACHE, SERGIU (1912-1996) dirijor; 105 ani de la
05. (†) SFÂNTA TREIME (zi nelucrătoare)
05. ZIUA ÎNVĂŢĂTORULUI naştere
07. PAMUK, ORHAN scriitor turc, laureat Nobel; 65 ani de la naş- 28. PIRANDELLO, LUIGI (1867-1936) scriitor italian, laureat
tere Nobel; 150 ani de la naştere
08. CAZIMIR, OTILIA (1894-1967) poeta; 50 ani de la moarte 28. RUBENS, PETER PAUL (1577-1640) pictor flamand; 440 ani
09. CARAGIALE, ION LUCA (1852-1912) scriitor, ziarist; 105 de la naştere
ani de la moarte 29. (†) SFINŢII APOSTOLI PETRU ŞI PAVEL.
10. TRACY, SPENCER (1900-1967) actor american; 50 ani de la
moarte (Red.)
mai 2017
APOSTOLUL Pag. 9
Dubito, ergo cogito
mai 2017
APOSTOLUL Pag. 11
Şcoala nemţeană, la zi
Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii
MAI 2017 cultură, autor a numeroase articole publicate în mână din Bucureşti. S-a implicat în apariţia re-
presa centrală de specialitate şi în publicaţiile vistei „Amfiteatru”, a fost redactor al revistei
4/1923 – n. Paul locale, precum şi al „Monografiei Şcolilor Nor- „Tomis”, a colaborat la ziarul „România li-
n Vasiliu, la Piatra-
Neamţ, profesor de
male din Piatra-Neamţ 1912-2002” (2002).
■ 6/1962 – n. Ion Vieru (Târgu-Neamţ),
beră”. În redacţia revistei „Contrapunct”, di-
rector. Debut editorial cu „Căile şoimului”
filosofie, psiholo- (1990). Membru al U. S., al International PEN
gie, pedagogie, in- Rememorări nemţene Club, al Clubului Român de Presă, A. J. R. Co-
giner, inspector laborări, „Arta”; „România literară”; „Convor-
şcolar, profesor la poet, a debutat şi a publi- biri literare”; „Teatrul”; „Tribuna” ş. a. Alte
Şcoala Medie Nr. 1 de cat în reviste şcolare, iar volume: „Cearcăn”; „Abisul mâinilor”; „Co-
Băieţi (azi, Colegiul Na- în 1977, în „Cronica”, din loana oficială”; „Peisaj confiscat”, „Transpa-
ţional „Petru Rareş”, Iaşi, apoi, peste trei ani, renţă cu Pietà”; „Zilele fluxului”, „Intervalul
1954-1955), profesor (1969-1970; 1972-1983; va publica în „Luceafă- răbdării”; „Arhiva din spatele asinilor” ş. a.
1992-1996) şi director (1974-1975) al Liceului rul”. În liceu, remarcat la ■ 6/1967 – n. Daniel-Ioan Tătaru, la Pia-
Pedagogic, al Grupului Şcolar de Chimie (azi, concursurile literare. A
tra-Neamţ, profesor universitar dr. (1992), ma-
Colegiul Tehnic „Gheorghe Cartianu” (1965- absolvit Facultatea de
tematician. A absolvit Liceul „Petru Rareş”
1968), toate din Piatra-Neamţ, om de o aleasă Limba şi Literatura Ro-
(1985) şi Facultatea de Matematică din Iaşi
Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii
(1990), cu o lucrare despre ecuaţiile Ha- onoare al Institutului de Matematică al Acade- ■ 10/1953 – n. Octavian Dibrov, la Roz-
„ milton-Jacobi în spaţii Banach, premiată
cu Premiul Gheorghe Ţiţeica” al Acade-
miei Române de Ştiinţe (2004); declarat cerce-
tător al Fundaţiei „Simons”, pentru următorii
nov, Neamţ. Scenograf. Institutul de Artă Plas-
tică din Bucureşti (1976). A semnat scenografia
miei Române de Ştiinţe (1994). S-a re- cinci ani (2013); primit în Academia Americană la „Înainte de tăcere”, „Stop-cadru la masă”,
marcat la olimpiadele internaţionale de Arte şi Ştiinţe din S. U.A „Înghiţitorul de săbii”. Stabilit în străinătate.
(Premiul I la Praga, 1985, şi Hel- ■ 12/1938 – n. Elena Florescu, la Paşcani,
sinki,1990). A plecat în S. U. A., predă la Rememorări nemţene Iaşi, etnolog, documentarist, publicist. Absol-
mai multe universităţi, ventă a Facultăţii de Ştiinţe Naturale-Geografie
parcurgând ierarhia uni- ■ 10/1947 – n. din Iaşi (1959), doctor în istorie (1998), muzeo-
versitară, şi, în prezent, Mircea Zaharia, Fa- graf la Muzeul de Ştiinţe Naturale; şef de secţie,
este profesor de matema- cultatea de Filologie, la Muzeul Etnografic al Judeţului Neamţ; a or-
tică, la Universitatea Ber- Iaşi, 1970. Membru al ganizat şi coordonat „Târgul Naţional al Meşte-
keley din California. UNITER (Uniunea Oa- rilor Lemnari” (Târgu Neamţ, 1992-1999); peste
Societatea Americană de menilor de Teatru), al 30 de comunicări la sesiunile ştiinţifice; a cerce-
Matematică i-a acordat U. Z. P. (Uniunea Zia- tat particularităţile culturii populare la catolicii
„Bộher Memorial Prize” riştilor Profesionişti) Constantin TOMŞA
(2002); membru de din România. (continuare în pag. 14)
mai 2017
APOSTOLUL Pag. 13
Lecţia de istorie
ondând discret şi din om în Maria Bârlădeanu, Antonina Mân- ficarea cunoştinţelor şi priceperilor Întreprinderile pietrene şi
S om opinia colectivului de
dascăli, am înţeles că nu-
dru, Maria Gherghel, Georgeta Po-
tângă, Emilia Danetti, Irina Hirţe,
dobândite de elevi.
Corpul administrativ al şcolii,
unele instituţii, cum ar fi spitalul
judeţean, ne-au oferit posibilitatea
cleul conservator se va Aurora Stupcanu, Luminiţa condus de directorul adjunct Du- de a-i familiariza pe elevi cu
opune vehement şi perma- Krausz, Alexandrina Mancaş şi co- mitru Bostan, care era secondat de munca în unităţi de vârf ca tehnică
nent proiectului, cu toate legii Paul Sandovici, Constantin administratorul D. Tăbăcaru, a şi calitate antreprenorială.
mijloacele ce le stăteau la Avădanei, Ştefan Ursu şi Dumitru amenajat vestiarele elevilor, mobi- În anii următori, la stăruinţele
îndemână, inclusiv cele politice Bostan. Nimănui nu i-a fost uşor. lând coridoarele laterale cu dula- profesorului universitar Virgiliu
(faţă de care eram fără de apărare, Pe scurt, la 15 septembrie puri-vestiar, aduse numai ei ştiau Radulian, pe atunci ministru ad-
având un „dosar” politic necores- 1971, Liceul dispunea deja de la- de unde. junct al învăţământului, academi-
punzător acelor timpuri), mijloace boratoarele necesare, de fizică, Petre Iorgu, numit ad-hoc cianul Mircea Maliţa, care era
vechi şi experimentate. chimie şi de biologie, cabinetele maistru şef al atelierelor, opt la ministru titular, vizitând şcolile din
Pentru a stopa din vreme orice pentru trei limbi străine (franceză, număr, avea bunul obicei ca, atunci judeţul Neamţ, a trecut rapid şi pe
iniţiativă potrivnică, la sfârşitul engleză şi rusă), pentru limba şi li- când era dat afară pe uşă, să se în- la „Rareş”. Aflând ce încercăm să
anului şcolar 1970 – 71, când pla- teratura română, istorie, geografie, toarcă pe fereastră. Cu o dibăcie realizăm, ne-a întrebat de unde
nul inovator era definitivat până în geologie, filosofie, pedagogie-psi- demnă de invidiat, a reuşit să echi- vom face rost de bani, ceea ce ne-a
detalii, într-o şedinţă a colectivului mirat pe bună dreptate, căci aştep-
didactic l-am prezentat colegilor, tam ajutorul său. Din păcate, nu
împreună cu profesoara emerită
Sofia Burculeţ, şi le-am cerut să Cabinetele de la „Rareş” (III) ne-am putut face înţeleşi doar într-un
dialog de zece minute. Poate că ex-
decidă pe loc, prin vot, dacă vor
perimentul era prea mic pentru o
sau nu să trecem la noul mod de
hologie, chiar şi de un cabinet pen- minte atotcuprinzătoare ... Cu asta
lucru. Asta, cu demisia directoru-
tru matematică, al profesorului ne-am ales din vizita înaltă.
lui, scrisă, pe masă, anunţând ferm
că un refuz al lor înseamnă că de- Constantin Avădanei, depăşind Totuşi, fostul meu director de
misia va fi activată imediat, fiindcă aserţiunea mincinoasă că acest la Bicaz, pornit el însuşi la drum cu
înţelegeam misiunea directorului obiect, în şcoală, nu are nevoie experienţa din şcoala preuniversi-
de şcoală ca una de creaţie, nu de decât de tablă şi de cretă. tară şi cunoscând-o temeinic, el în-
administrare. Lipsa materialelor necesare suşi fiind un inovator, Virgiliu
Cu o majoritate largă, planul a pentru amenajarea laboratoarelor Radulian, a reparat pe cât a putut
fost aprobat (deşi nu toţi votanţii în- şi cabinetelor a fost parţial com- eroarea academicianului, trimi-
ţelegeau atunci cu exactitate ce sar- pensată prin ingeniozitatea profe- ţându-ne curând după vizită apara-
cini dificile, surprinzătoare, urmează sorilor, care au inovat masiv. Aşa tură de înaltă calitate, audio-video,
curând în cariera dumnealor). s-a realizat cabinetul fonic de en- constând în retroproiectoare, mag-
Etapa reorganizării materiale, gleză, insonorizat de mâna profe- netofoane şi un laborator fonic,
totuşi cea mai simplă, dar obosi- sorului Paul Sandovici; aşa s-au pentru cabinete.
toare şi tracasantă, cu asumarea construit ad-hoc mesele de labora- (După vreo şase-şapte ani, tre-
cheltuielilor de muncă şi de fon- tor pentru chimie, sub conducerea când din întâmplare prin faţa
duri, a durat două luni de zile, profesoarelor Gherghel şi Mându; splendidelor scări ale liceului, atât
adică vacanţa de vară a elevilor, aşa s-a creat un excelent cabinet de peze în mod corespunzător atelie- de expresiv descrise de scriitorul
timp în care mulţi profesori nu au geologie de către Ştefan Ursu, care rele, aducând din întreprinderi şi Dumitru Almaş, am întâlnit un
cerut şi nu au primit concediul a adus din Transilvania o impresio- de la armată sculele şi maşinile ne- destoinic director de şcoală gene-
anual legiuit. nantă colecţie de roci; astfel au cesare, inclusiv autoturisme pentru rală. Omul era în culmea fericirii,
Doamnele profesoare Anto- transformat o sală de clasă în cabi- atelierul-şcoală auto. fiindcă, după cum spunea – şi asta
nina Mândru, Maria Gherghel şi net pentru istoria literaturii române În afară de atelierul auto, func- n-o voi uita cât voi mai vieţui –
Maria Bârlădeanu au avut cel mai elevii cu talent la pictură murală; ţionau atelierele de lăcătuşărie, tocmai se ducea la „pomana mor-
dificil front de lucru, pentru că au în acest chip şi-a construit Maria mecanică, tâmplărie, croitorie şi tului”. Se împărţea utilajul rămas
construit/reconstruit de la zero Bârlădeanu laboratorul de biologie ţesătorie. nefolositor, întrucât „Rareşul” se
două laboratoare de chimie şi un şi la fel a reuşit Constantin (Duţu) Liceul dispunea şi de un mic întorsese la sistemul medieval:
nou laborator de biologie. Avădanei să obţină un interesant complex sportiv, ce includea un ca- „clasă, tablă, cretă”.)
Au muncit în vacanţa aceea, cabinet de matematică. Unul dintre binet de cultură fizică medicală, o (Va urma)
pentru reorganizarea funcţională a maiştrii – instructori a confecţionat sală de gimnastică şi un teren de
liceului, doamnele Sofia Burculeţ, un laborator „verfix”, pentru veri- baschet, amenajate corespunzător. Mihai-Emilian MANCAŞ
Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii
(urmare din pag. 13) tra-Neamţ (d. 10. 01. 1998, Piatra-Neamţ), pro- Animator al Cercului Literar ,,Slova nouă” din
in judeţele Neamţ fesor de matematică învăţământul liceal, înte- Piatra-Neamţ. Împreună cu Constantin Prâsnea,
d şi Bacău; consul-
tant ştiinţific la
meietor al „şcolii” de matematică din Neamţ.
Colaborator la: ,,Revista de matematică”, „Bu-
Dumitru Almaş, Har. Mihăilescu, Constantin
Gavriliu, Nichita Bistriceanu, a pus bazele pri-
Asociaţia „Ecofo- letinul Matematica”, „Gazeta de Matematică şi mei filiale, din Piatra-Neamţ, a Uniunii Scriito-
rest” Neamţ. A rilor (1947). A obţinut locul I la un concurs de
debutat cu „Por- Rememorări nemţene sonete al Revistei „Contemporanul” (1947),
tul popular din urmat de Ştefan Augustin Doinaş.
Zona Neamţ” (1973). Fizică”, „Pitagora” ş. a. ■ 15/1928, a fost votată Legea învăţămân-
Alte cărţi: „Arhitectura Distins cu titlurile de pro- tului secundar la a cărei elaborare a contribuit
populară din Zona fesor fruntaş (1965), pro- şi senatorul Panaite Criveţ (1868-1948), profe-
Neamţ”; „Tradiţii populare de pe Valea Bis- fesor emerit (1970), sor din Piatra-Neamţ. Legea prevedea reintro-
triţei”; „Textile populare de casă din Zona „Cetăţean de Onoare” al ducerea examenului de bacalaureat, scos în
Neamţ”; „Biserici vechi de lemn din Ţinutul Municipiului Piatra- 1898.
Neamţ”. Titlul de Excelenţă, „Diploma de Neamţ. Cu pseudonimul ■ 15-16/1928, la Bucureşti, se desfăşoară
Onoare şi Medalia de Aur”, de către A. O. Ş. Lucian Mircea a semnat lucrările primului Congres al Profesorilor de
■ 13/1912 – n. Constantin D. Borş, la Pia- versuri în presa literară. Pedagogie, la care, participă şi profesorul Ion
Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii
răgan de la Şcoala Normală de Băieţi restituirea, stimularea şi protejarea datinilor şi veţ. Textul cuvântării a
D Gheorghe Asachi din Piatra-Neamţ.
■ 17/1928, Corul mixt al celor două
obiceiurilor practicate cu prilejul sărbătorilor de
iarnă, acordându-se o importanţă deosebită cer-
fost publicat într-o bro-
şură.
şcoli normale din Piatra-Neamţ (Şcoala cetării şi valorificării teatrului folcloric şi cu ■ 20/1937 – n. Con-
Normală de Învăţători Gheorghe Asachi, măşti. Sub egida ATFRM, au apărut cărţile sem- stantin Bârliba, la Vâ-
1912-1956, şi Şcoala Normală de Învăţă- nători-Neamţ (d. 2. 06.
toare, 1919-1957) condus de Gheorghe Rememorări nemţene 1990, Bucureşti), actor. A
Dimitriev, a obţinut locul I şi medalia de aur la absolvit Şcoala „Arhi-
Concursul Naţional organizat de Tinerimea Ro- nate de George Brăescu: Folclor literar din ju- mandrit Chriac Nicolau”,
mână. deţul Neamţ (Cântece din Farcaşa), 1996, din sat, Şcoala Medii de
■ 18/1993 – s-a constituit, la iniţiativa pro- antologia Panorama teatrului folcloric, 2000, Băieţi Nr. 1, Piatra-
fesorului etnograf George Brăescu, Asociaţia Dramaturgie folclorică ilustrată, 2004; precum Neamţ (1956). A fost instructor la Casa de Cul-
tură din Piatra-Neamţ, a absolvit I. A. T. C., fiind
Teatrului Folcloric din România şi Republica şi altele, cu tematică diversă, semnate de autori
repartizat la Teatrul „Victor-Ioan Popa” din Bâr-
Moldova (ATFRM), având director fondator pe din Neamţ. lad, transferat la Teatrul Naţional „Vasile Alec-
Gheorghe Brăescu; director de onoare pe Teoc- ■ 19/1913, se împlinesc 100 de ani de când, sandri” din Iaşi. Se mută la Bucureşti şi va juca
tist Galinescu şi secretar ştiinţific pe Vasile Spi- la Piatra-Neamţ, s-a dezvelit statuia lui Mihail pe scena Teatrului „Ion Creangă”. A interpretat
ridon. Îşi program: identificarea, recuperarea şi Kogălniceanu. A vorbit profesorul Panaite Cri-
(continuare în pag. 16)
mai 2017
APOSTOLUL Pag. 15
Arte şi Meserii
Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii
(urmare din pag. 15) un al doilea roman, „Ultima doamnă” în bleme de învăţământ la U. J. C. M. Neamţ
iverse roluri în 2010. (1974-1989), consilier principal la Bibliopolis
peste treizeci de ■ 21/1936 – n. Constantin Cucu, la So- S. A. Piatra-Neamţ (după 1989), redactor-şef
d filme („Toamna lonţ, Bacău. Ziarist. Absolvent al Facultăţii de al revistei „Asachi” (1991-2005), redactor şef
bobocilor”, „Iarna Filosofie – secţia ziaristică – Bucureşti al săptămânalului „Informaţia Primăriei”, Pia-
bărbaţilor”, tra-Neamţ (1996-2002). Consilier pe pro-
„Cursa”, „Buletin Rememorări nemţene bleme de carte la Centru de Cultură şi Arte
de Bucureşti”, „Carmen Saeculare” Neamţ. Autor al volumu-
„Lumini şi umbre”, (1958). Reporter la zia- lui de povestiri „În volbura apelor”.
„Drumeţ în calea lupi- rul „Apărarea patriei”, ■ 26/1887 – n. Vasile Petrovanu, la Tri-
lor” ş. a.). profesor şi director de feşti, Roman (d. 26. 11. 1941, Iaşi), pedagog,
■ 20/1939 – n. Georgeta Simon-Bota- şcoală la Zemeş, Bacău publicist. Absolvent al Facultăţii de Litere şi
Botescu, la Bozieni, Dulceşti, azi, Ruginoasa, (1961-1966), director al Filozofie, secţia istorie (1910). Profesor şi di-
Neamţ, economistă, prozatoare, absolventă a Casei de Cultură din rector (1938-1941) la Şcoala Normală „Vasile
Liceului „George Bacovia” din Bacău. S-a Moineşti (1966-1967), Lupu” şi la Liceul Militar din Iaşi. Autor de
stabilit la Piatra-Neamţ. A debutat cu romanul şef de secţie la ziarul manuale de istorie pentru clasele I, a II-a şi a
„Mireasma clipelor de viaţă sau Manuscrisul „Ceahlăul” (1968- V-a secundare. Susţine apariţia Anuarului Şco-
cu şiret albastru” în 2006, după care a urmat 1974), inspector cu pro- lii Normale „Vasile Lupu” din 1926, în care
Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii
ublică „Istoricul şcolii de la 1855 la – până la pensionare), ambele din Piatra- unul dintre cei care au
p 1893”. A colaborat la revista cadrelor di-
dactice „Şcoala normală”.
Neamţ. A debutat editorial cu volumul „Cos-
tache Negruzzi – «Alexandru Lăpuşneanu»”
sprijinit dezvoltarea
economică a judeţului
■ 28/1936 – n. Mircea-Eduard (1996), urmat de două eseuri: „Etape în recep- Neamţ (construirea de
Bălan, la Bucureşti, profesor, istoric li- tarea operei lui Ion Creangă”, „Metaforă, sim- poduri, şosele, străzi, a
terat, eseist. Absolvent al Şcolii Nr. 1 liniei ferate Bacău –
„Anton Pann”, al Liceului „Cuza-Vodă”
din Huşi, al Facultăţii de Teologie din Bucureşti
Rememorări nemţene Piatra-Neamţ, introdu-
cerea iluminatului
şi al Facultăţii de Filolo- electric în Piatra-
gie din Iaşi. A predat şi a bol, mit în poezia eminesciană” ş. a. Autor de Neamţ; ame najarea
îndeplinit funcţia de di- studii didactice apărute în publicaţii centrale Parcului Cozla; a spri-
rector la Şcoala Generală şi locale. jinit apariţia unor publicaţii liberale: Miş-
din Comuna Taşca, ■ 31/1908, d., la Piatra-Neamţ, Nicu N. carea liberală, Propăşirea, Munca. A
Neamţ. Transferat la Li- Albu, prefect al judeţului Neamţ (1885- condus timp de 30 de ani Organizaţia P. N.
ceul Pedagogic „Gheor- 1888 şi 1895-1899), primar (Piatra-Neamţ, L. Neamţ şi s-a bucurat de aprecieri deose-
ghe Asachi” (1976-1981) 1901-1904; 1907), deputat (1891-1895), bite din partea lui Mihail Kogălniceanu, I.
şi la Liceul Teoretic senator (1905-1907; 1907-1908); absolvent C. Brătianu, I. G. Duca, V. A. Urechia şi a
„Calistrat-Hogaş” (1981 al Facultăţii de Medicină din Berlin. Este altor fruntaşi liberali.
mai 2017
APOSTOLUL Pag. 17
Şcoala nemţeană, la zi
acanta de primăvară nu a fost o perioadă Cosmin Teacu, clasa a IX-a, Rareş – diplomă Ilarion Argatu. Succesele nemţene la clasa a X-
V de relaxare pentru toţi elevii, câteva zeci
dintre ei provenind de la diverse unităţi
de onoare; Andra – Elena Spiridon, clasa a X-
a, Colegiul National Petru Rareş – medalie de
a, disciplina Studiul Biblic al Noului Testament,
se datorează elevului cu premiul I Dimitrie
de învăţământ din Neamţ participând la bronz; Andrew Hiroaki Okukura, clasa a X-a, Cosula, Seminarul Veniamin Costachi, de la
olimpiade naţionale prin toate colturile Colegiul National Roman Vodă – medalie de Mănăstirea Neamţ, îndrumător Romus Viorel
tării. Munca fiecăruia dintre ei a fost tita- bronz şi Raluca Andreea Miron, clasa a X-a, Laiu şi elevului cu menţiune Stefan Vieru, Li-
nică, fie că s-au întors acasă cu diplome Colegiul National Petru Rareş – diplomă de ceul Teologic Episcop Melchisedec din Roman,
şi premii sau nu, pentru că numai participarea onoare. Conform clasamentului final al compe- îndrumător Ioan Bârliba. De la clasa a XI-a,
la o astfel de competiţie a presupus sute de ore tiţiei, elevii nemţeni au situat judeţul Neamţ pe disciplina Istoria Bisericii Ortodoxe Române,
de efort individual ori în echipă, sub suprave- locul II national, raportat la numărul de premii pe podium a urcat cu premiul II elevul Alexan-
gherea profesorilor coordonatori sau prin studiu şi medalii obţinute la Târgu Jiu. dru Sleapca, Seminarul Teologic Veniamin
de unul singur în săli de lectură ori laboratoare. Costachi, de la Mănăstirea Neamţ, îndrumător
La final de competiţii şcolare, patru elevi nem- Mihail Danieliuc, iar premiu special a primit
ţeni au reuşit deosebita performanţă de a fi co- Hogaş, Cartianu, Nisiporeşti Leonard Creţu, Liceul Teologic Sfinţii Împăraţi
optaţi în loturile lărgite ale României, din care Constantin şi Elena, Piatra-Neamţ, îndrumător
se va face selecţia pentru echipajul care va re- Colegiul National Calistrat Hogas s-a Stefan Oprea. La disciplina chimie, a cărei na-
prezenta ţara la etapele internaţionale ale disci- impus printr-un prestigios premiu I la filozofie, ţională a avut loc la Dâmboviţa, elevii nemţeni
plinelor limba română, astronomie, fizică şi la Olimpiada Naţională de Ştiinţe Socio – au obţinut anul acesta cinci menţiuni. De la
filosofie. Unul din cei care va intra în pregătirea Umane, competiţie care a avut loc în Deva, ju- clasa a VIII-a s-au remarcat Ioana Leancă,
specifică lotului naţional este Bogdan Nico- deţul Hunedoara. Elevul Mihnea Bâlici a obţi- Şcoala Vasile Alecsandri Roman şi Elena Filip
rescu, clasa a IX-a la Colegiul National Petru nut premiul I, cu nota 9,30 şi aşa cum arătam Muraru, Colegiul Petru Rareş Piatra-Neamţ. De
Rareş, care a primit premiul II la Olimpiada Na- mai sus îşi va duce „ideile” peste hotare, la Rot- la clasa a IX-a a primit menţiune specială elevul
ţională de limba şi Literatura Română. Al doilea terdam, la faza internaţională a competiţiei. Re- Ioan Căderea – Colegiul Calistrat Hogaş Pia-
este tot de la Rareş, Flavia Cristiana Pascal, zultate de excepţie ale elevilor de la Hogaş s-au tra-Neamţ. Menţiune a primit şi Tudor Paul
care s-a calificat în lotul lărgit pentru interna- înregistrat şi la Naţionala de Limba Germană Apetroaie, clasa a X-a, Colegiul Petru Rareş,
ţionala de astronomie şi astrofizică. Rareşistul Modernă, care a avut loc la Piatra-Neamţ. Eleva iar a doua menţiune specială pentru judeţul
Sebastian Leontică a reuşit performanta de a Neamţ a fost primită de Patricia Preisler, clasa
se califica pentru a doua oară în lotul lărgit pen-
tru internaţionala de fizică, iar Mihnea Bâlici, Rezultate a XI-a – Colegiul Calistrat Hogaş.
mai 2017
APOSTOLUL Pag. 19
Zig-Zag
APOSTOLUL – revistă a cadrelor didactice din judeţul Neamţ, serie nouă, apare prin colaborarea Sindicatului ISSN - 1582-3121
Învăţământ Neamţ şi Asociaţiei Învăţătorilor din judeţul Neamţ (martie 1999).
Redacţia
FONDATORI l noiembrie, 1934: C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Avădanei şi administraţia:
l martie, 1999: Florin Florescu, Ştefan Corneanu, Gheorghe Amaicei, Dumitriţa Vasilca str. Petru Rareş nr. 24,
CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE: Gabriel PLOSCĂ – director general, Iosif COVASAN – director economic, Piatra Neamţ.
Gheorghe AMAICEI, Liviu RUSU, Gabriela GRIGORE. Tel/fax:
CONSILIUL DE REDACŢIE: Mircea ZAHARIA – redactor-şef, Constantin TOMŞA – redactor-şef adjunct, 0233.22.53.32
Mihai FLOROAIA, Irina NASTASIU, Dorel NEMŢEANU – DTP; revista_apostolul
Dorin DAVIDEANU – editor online. @yahoo.com