Lucrarea de laborator numarul 3

Aparate optice afocale

Colimatorul

Colimatorul este un aparat optic care realizeaz, la infinit, imaginea telecentric a unui
obiect situal n planul focal obiect al obiectivului (fig. 1.1). El este constituit din urmtoarele
elemente: sursa S, geamul mat Gm, reticului R, limitat de diafragma de cmp Dc si obiectivul
Ob, limitat la diafragma de deschidere Dd. Schema cea mai bun de colimaor este reprezentat
n figura 1.1, b.

Pi
Caracteristica principal a colimatorului este deschiderea relativ . Se folosesc
f
obiective acromatice, cu f = (50 ... 1000) mm si Dob P i 20..... 100mm .

Pentru anumite instalatii, n locul reticulului se folosesc fante cu deschidere

msurabil.

Fig.1.1. Constructia si functionarea colimatorului.

Utilizare: pentru aliniere, lunete autocolimatoare, spectrometre, refractometre,

comparatoare interferentiale, dispozitive de iluminat pentru microscoape, masini de msurat
lungimi, bancuri optice, instalatii pentru verificarea sistemelor optice cu functia optic de
transfer.
Luneta

Luneta are n componen un tub n care se afl un sistem optic numit obiectiv, care
este orientat spre cer. Punnd ochiul n spatele ocularului, observm direct imaginea obinut.
n plus o putem fotografia sau chiar nregistra i analiza cu ajutorul aparatelor electrice.

Luneta este un aparat optic, care are rolul de a mri unghiul sub care se vede un obiect
ndeprtat, astfel nct s se disting mai multe detalii ale acestuia.

Luneta este un sistem optic afocal sau telescopic, avnd distana focal infinit. De
asemenea, obiectul se afl la infinit, iar imaginea se formeaz tot la infinit.

Luneta este format din cel putin dou ansambluri optice si anume: obiectiv
(convergent) si ocular (convergent sau divergent). Se deosebesc: lunete cu imagine dreapt si
lunete cu imagine inversat. Primele au ocularul negativ, iar ultimele pozitiv.

Fig. 1.2. Schema optic a lunetei

Aparate optice focale: Microscopul

Un microscop este alcatuit din urmatoarele elemente:

A.Obiectivul

Acest sistem optic este format din mai multe lentile dar, pe ansamblu, este un sistem optic
convergent. El este plasat n imediata apropiere a obiectului observat la o distanta cu putin
mai mare dect distanta sa focala. Microscoapele de cercetare sunt prevazute cu mai multe
obiective prinse ntr-o montura care se poate roti. Pentru mbunatatirea calitatii imaginii la
microscoapele destinate obtinerii unor mariri foarte mari, ntre obiect si obiectiv se pune un
strat fin de lichid (ex: ulei de cedru). Un astfel de microscop se numeste microscop cu
imersie.

B.Oculatorul
Si ocularul este un sistem optic convergent. Atunci cnd este folosit pentru a furniza
imagini virtuale, are o comportare asemanatoare unei lupe. Rolul de obiect l joaca imaginea
furnizata de obiectiv. Unele microscoape sunt prevazute cu oculare de schimb utilizate pentru
a obtine mariri diferite. Majoritatea microscoapelor moderne au o pereche de oculare pentru a
permite observarea binoculara. Unele oculare sunt prevazute cu sisteme care permit
masurarea distantei ntre diferitele detalii ale imaginilor observate.

C. Sistem de iluminare

Sursa de lumina poate fi artificiala (lampa separata sau inclusa n microscop) sau naturala.
Condensorul este un sistem optic convergent care asigura iluminarea uniforma a probei.

D. Sistem de inregistrare

Cea mai simpla nregistrare a imaginii se poate face cu ajutor unui aparat de fotografiat
montat pe ocular. Un astfel de sistem prezinta dezavantajul ca ocularul este astfel ocupat.
Pentru a evita aceasta situatie, microscoapele moderne au un sistem de divizare a fascicolului
de lumina astfel ncat o parte din aceasta se propaga spre ocular, iar cealalta parte este
redirectionata spre un aparat de fotografiat. Marimea furnizata de un microscop optic este
limitata teoretic la aproximativ 3000 de ori.

2.1. Microscopul simplu de laborator.

n principiu, un microscop este constituit din doua sisteme optice. Sistemul Ob situat
lng obiectul y se numete obiectiv. Sistemul O c situat lng ochi, adic sistemul prin care se
privete, se numete ocular (fig.2.1).

Fig. 2.1. Formarea imaginii n microscopul simplu.

Obiectivul formeaz o imagine reala y a obiectivului y rsturnat i mrita de ob ori, ob

fiind mrirea transversala a obiectivului. Ocularul funcioneaz ca o lup, mrind imaginea y

dat de obiectiv de oc ori, oc fiind grosismentul ocularului. Ca urmare, imaginea y

format de un microscop simplu este virtual, rsturnata i mai mare dect obiectul y. La un
microscop, distanta C dintre planele obiect i imagine este constant.