SCOALA TEHNICA POSTLICEALAHENRI COANDASTEI

SPECIALIZAREA :ASISTENT MEDICAL GENERALIST

DOMENIU:SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA

LUCRARE DE DIPLOMA

COORDONATOR:
ASISTENT MEDICAL- NICORAS GEORGETA

ABSOLVENT:
IZSAK TUNDE

STEI-2012

1
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE
IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU
PNEUMOTORAX

2
 CUPRINS

INTRODUCERE.................................................................................pag3
CAPITOLUL I Anatomia si fiziologia plamanului..pag4
1.1Anatomia plamanilor....................................................................pag4
1.2Fiziologia plamanilor....................................................................pag5
1.3-Schimburile gazoase respiratorii...pag7
CAPITOLUL II Pneumotorax-aspecte generale..pag9
2.1-Definiie..........................................................................................pag9
2.2Fiziologie.Fiziopatologie................................................................pag9
2.3Clasificare.Forme clinice................................................................pag11
2.4-Tablou clinic.......pag12
2.5-Diagnostic pozitiv......pag13
2.6-Diagnostic diferential.pag13
2.7-Tratamentpag14
CAPITOLUL III-Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientilor cu
pneumotorax...........................................................................................pag15
CAPITOLUL IV-Studiu de cazpag20
4.1Cazul I...........................................................................................pag20
4.2-Cazul II..........................................................................................pag26
4.3Cazul III........................................................................................pag31
CONCLUZII..........................................................................................pag36
BIBLIOGRAFIE....................................................................................pag37

3
 INTRODUCERE

Pneumotoraxul este o entitate morbid veche, dar care prezint, totodat,

multe aspecte actuale. Numrul mare se opinii exprimate, adesea discordante
asupra definiiei sindromului, a mecanismelor de producere, a manifestrilor
sale clinice, a metodelor de tratament, creeaz nu odat dificulti n rezolvarea
unor astfel de cazuri.
n literatura de specialitate exist o serie de lucrri i articole care trateaz
pneumotoraxul, dar rmn nc neclariti, privind mecanismele de producere,
simptomatologie i metode de tratament.
n aceast lucrare am ncercat s facem o sintez a aspectelor care sunt
acceptate de majoritatea autorilor n acest domeniu. Am ncercat s evideniez
modificrile care s-au produs n abordarea acestor boli, att sin punct de vedere
diagnostic, ct i din punct de vedere terapeutic.

4
 CAPITOLUL I
ANATOMIA SI FIZIOLOGIA PLAMANULUI

1.1ANATOMIA PLAMANILOR
Sunt organe pereche , situate n cavitatea toracic prin care se realizeaz
schimbul de gaze : O2 i CO2 . Plmnii (drept si stng) organe principale ale
actului respirator, ocupa aproape in ntregime cutia toracica.
Unui plmn i se descriu: -o baza, in raport cu diafragma abdominala;-un
vrf;-fete, margini;-este acoperit de pleure (viscerala si parietala, intre care
exista o pelicula fina de lichid pleural).
Plmnul este acoperit din urmtoarele unitati anatomice si funcionale:
lobi, segmente, lobuli, si acini pulmonar.
Lobii pulmonari sunt delimitai prin scizuri si au independenta
structurala, funcionala si patologica;sunt organizai in segmente unitatea
morfologice delimitate imperfect de septuri conjunctive;segmentele sunt
alctuite din lobuli;
Lobulul pulmonar, de forma piramidala este alctuit din ramnificatii ale
bronhiolelor si vase de snge nconjurate de esut conjunctiv, precum si din
acini pulmonari.
Acinul pulmonar este constituit dintr-o bronhiola respiratorie, mpreuna
cu canalele alveolare, care deriva din ea si cu alveolele pulmonare.
Alveolele pulmonare reprezint suprafaa de schimb a plmnului.
Peretele alveolar adaptat schimburilor gazoase, este alctuit dintr-un epiteliu
alveolar unistratificat, aezat pe o membrana bazala si esut conjunctiv bogat in
fibre elastice, in care exista o reea bogata de capilare din artera pulmonara.
Membrana alveolocapilara, prin care se face schimbul de gaze este
alctuita din epiteliul alveolar si membrana bazala a alveolei, mpreuna cu
membrana bazala a capilarului si endoteliului capilar.
Vascularizaia plmnului este :

5
 Nutritiv : - face parte din marea circulaie ;- este asigurat de arterele i
venele bronice .Venele dreneaz snge n vena cav superioar .
Funcional : - asigur schimburile gazoase prin intermediul vaselor de
snge (mica circulaie) ;
Reeaua nervoas a plmnului este reprezentat de :- fibre motorii
parasimpatice provenite de la nervul vag ;- fibre simpatice provenite de la
simpaticul toracal i cervical .
1.2FIZIOLOGIA RESPIRAIEI
Respiraia reprezint funcia prin care organismul ia din mediul su de
via O2 i elimin CO2 .
Modificarea volumului cutiei toracice permite ptrunderea aerului n
plmni fiind realizat prin contracia muchilor ridictori ai coastelor .
Revenirea la poziia iniial se realizeaz sub aciunea muchilor ridictori ai
coastelor .
Diafragmul este cel mai important muchi respirator contribuind la
micorarea volumului cutiei toracice n repaus , iar prin contracie la mrirea
acesteia.
Datorit elasticitii lor i presiunii negative existente ntre foiele
pleurale , plmnii urmeaz expansiunea cutiei toracice .
Tipuri de respiratie fiziologica:Respiraia de tip costal - este cea n care , la
micrile respiraiei contribuie mai ales muchii costali . Acest tip este
caracteristic femeilor . Respiraia de tip abdominal - este cea n care rolul cel
mai important l are diafragmul . Aceast respiraie este caracteristic barbailor
i copiilor mici .
Miscarile respiratorii- reprezint totalitatea micrilor respiratorii care
permit ptrunderea aerului n plmni i eliberarea lui n afar , realiznd
inspiraia i expiraia .
Inspiraia - const n contracia muchilor inspiratori , avnd drept
rezultat mrirea de volum a cutiei toracice . Plmnii urmeaz expansiunea

6
cutiei toracice , presiunea intrapulmonar scznd cu 2-3 mmHg fa de cea
atmosferic , iar aerul atmosferic ptrunde n plmni . Modificrile de volum
ale cutiei toracice determina modificri corespunztoare ale volumului
plmnilor, deoarece prin pleura viscerala plmnii sunt solidari cu cutia
toracica; mai mult, pelicula de lichid pleural dintre cele doua foite pleurale,
favorizeaz alunecarea acestora, dar si creterea coeziunii dintre ele. Deci, la
inspiraie plmnii urmeaz expansiunea toracica si se destind pasiv; de aceea
presiunea intrapulmonara scade cu 2 3 mmHg fata de cea atmosferica si aerul
atmosferic ptrunde in plmni.
In inspiraia forata acioneaz si muchii inspiratori accesori, contribuind
la ridicarea suplimentara a coastelor (dispnee).
Expiraia - este un proces pasiv, ce const n revenirea cutiei toracice la
volumul iniial n momentul n care muchii inspiratori se relaxeaz , plmnii
se contract . Are loc o cretere a presiunii intrapulmonare cu 2-4 mmHg fa de
cea atmosferic , ceea ce permite ca o parte din aerul introdus anterior sa fie
expulzat . In expiraie o parte din aerul alveolar este expulzata la exterior.
Expiraia se realizeaz pe seama elasticitii pulmonare, a elasticitii
cartilajelor costale torsionate si a ligamentelor ntinse in timpul inspiraiei.
In timpul efortului si in anumite condiii patologice, expiraia devine
activa, intrnd in anumite grupe musculare toracice (care prin contracia lor
determina traciunea coastelor in jos) si muchii abdominali (a cror contracie
coboar rebordul costal, micoreaz volumul cutiei toracice, amplificnd boala
diafragmatica).
Acest proces prin care se face circulaia alveolara a aerului intre mediul
extern si alveolele pulmonare constituie ventilaia pulmonara Inspiraia i
expiraia realizeaz ventilaia pulmonar .
Numrul micrilor respiraiei n stare de repaus este :- 16 respiraii/minut
la barbai ;- 18 respiraii/minut la femei .Astfel micrile inspiratorii si
expiratorii se succed ritmic fara pauza toata viata.

7
 Frecventa si amplitudinea miscarilor respiratorii variaz in funcie de
necesitatile organismului in oxigen si de cantitatea de bioxid de carbon produsa.
Micrile respiratorii permit ptrunderea si ieirea succesiva a aerului din
plmni, contribuind astfel la realizarea ventilaiei pulmonare.
1.3. Schimburile gazoase respiratorii
Schimburile principalelor gaze respiratorii oxigen (O2) si bioxid de
carbon (CO2), la nivelul pulmonar si tisular se fac pe baza unor legi fizice, a
unor mecanisme fiziologice si a proprietatilor alveolo capilare si celulare.
Shimburile gazoase pulmonare se realizeaz datorita diferenei
presiunilor pariale ale O2 si CO2 in cele doua medii separate de membrana
alveolo capilara; aerul alveolar (bogat in O2) si sngele din capilarele
pulmonare (CO2 este mai mica). Deci O2 va trece din aerul alveolar in snge,
iar CO2 va urma un drum invers, trecnd din sngele venos in aerul alveolar tot
pe baza diferenelor de presiune.
Oxigenarea sngelui din capilarele pulmonare poarta numele de hematoza
pulmonara.
Odat ajuns in snge O2 este transportat in proporie de 1% sub forma
dizolvata in plasma, iar restul sub forma unei combinaii chimice labile cu
hemoglobina (Hb), denumita oxihemoglobina. Forma dizolvata in plasma, dei
minima comparativ cu cea combinata cu hemoglobina, este foarte importanta
deoarece se afla in schimburi directe cu celulele. De asemenea CO2 este
tranportat in proporie de 8% sub forma dizolvata in plasma, iar restul sub forma
de combinaii chimice labile (bicarbonai, carbohemoglobina).
La nivelul celulelor O2 din sngele arterial este descrcat, fiind necesar
activitii celulare, iar CO2 rezultat din metabolism, este preluat de sngele
venos, condus la plmni unde o parte este expulzat prin aerul alveolar la
exterior in cursul expiraiei.
Att ventilaia pulmonara cat si schimburile principalelor gaze respiratorii
sunt reglate prin mecanisme foarte complexe nervoase si umorale.

8
 Mecanismele nervoase (automatismul respirator si reglarea
comportamentala si voluntara a respiraiei) sunt asigurate de formaiuni
nervoase superioare (bulbare, hipotalamice, scoara emisferelor cerebrale), iar in
mecanismul umoral intervin o serie de chemoreceptori centrali si periferici,
dirijnd respiraia in funcie de concentraiile de O2 si CO2 din aerul alveolar si
snge.

9
 CAPITOLUL II
PNEUMOTORAX-ASPECTE GENERALE

2.1 Definiie
Pneumotoraxul este un accident de regul acut care se definete prin
efracia pleurei viscerale i ptrunderea aerului din plmni n cavitatea pleural
n absena unei cauze traumatice cunoscute (pneumotorax traumatic) sau a
insuflrii deliberate a aerului n pleur (pneumotorax artificial).
Exist numeroase controverse i opinii discordante asupra termenului de
pneumotoraxul spontan. Unii specialiti consider c pneumotoraxul
spontan a suscitat multe discuii care nici pn n ziua de azi nu a u fost
complet elucidate, alii consider c adevratele pneumotoraxe spontane sunt
doar cele idiopatice, iar alii utilizeaz expresia Pneumotorax fr
Pneumotorax referindu-se la cazurile de emfizem mediastinal. Este ns clar
i unanim admis definiia pneumotoraxului ca prezena aerului (sau a altui gaz)
n cavitatea pleural ceea ce se poate realiza prin dou mecanisme:
- din plmn printr-o bre n pleura visceral (i acesta este cazul
pneumotoraxului spontan)
- din atmosfer printr-o bre n pleura parietal (i acesta este
pneumotoraxul chirurgical sau pneumotoraxul artificial diagnostic sau
terapeutic).
Sindromul de pneumotoraxul spontan nu poate fi contestat ns putem
exclude noiune de pneumotoraxul spontan idiopatic datorit ultimelor
achiziii din literatur clinice, anatomopatologice, histo-chimice asupra bleps-
urilor.
2.2 Fiziologie. Fiziopatologie
Respiraia este un act fiziologic complex pentru realizarea cruia sunt
necesare condiiile: elasticitatea pulmonar i mobilitatea cutiei toracice. Exist

10
o solidaritate funcional absolut ntre plmn (organ elastic deschis n
atmosfer) i torace (cavitate nchis n toate prile).
Inspiraia este activ, realizat prin contracia muchilor respiratori ceea
ce va duce la mrirea diametrelor cutiei toracice. Faptul c plmnii sunt
solidari cu cutia toracic va avea drept consecin creterea volumului
pulmonar. Apare astfel o scdere a presiunii intrapulmonare sub cea
atmosferic, rezultatul fiind pstrarea aerului n alveole.
Ulterior are loc relaxarea cutiei toracice cu scderea volumului pulmonar
i creterea presiunii intrapulmonare peste cea atmosferic. Consecina este
crearea unui flux de aer din alveole spre exterior realizndu-se expiraia.
Fiziopatologic n pneumotorace prin ptrunderea aerului n cavitatea
pleural apare colabarea plmnului afectat spre hil. Aceasta are mai multe
consecine:scade capacitatea vital n plmnul colabat;colabarea alveoleleor
ducnd la colaps;scderea ventilaiei n plmnul afectat ceea ce va duce un
dezechilibru ventilaie perfuzie avnd drept consecin intervenia unor
mecanisme compensatoare cum ar fi vasoconstricia n plmnul colabat.
n unele situaii aceste tulburri funcionale de ventilaie, difuzie i
perfuzie pot duce la instalarea rapid i concomitent a unei insuficiene
respiratorii i circulatorii.
2.3Clasificare. Forme clinice
Clasificarea pneumotoraxului se poate face dup mai multe criterii. Din punct
de vedere etiologic exist urmtoarele tipuri de pneumotorax:
-spontan - primitiv aa zis idiopatic, deoarece apare la persoane
aparent sntoase, fr boli pulmonare preexistente;
-secundar n:- emfizem pulmonar- bronit acut cronic-
TBC pulmonar- astm bronic- pneumonii bacteriene necrotice- fibroz chistic-
abces pulmonar- pneumoconioz (silicoz)- sarcoidoz- histiocitoza X- cancer
bronic- mezoteliom pleural- fibroze pulmonare difuze,sindrom Marfan -

11
echinococoz pleuropulmonar- endometrioz- AIDS- colagenoze- infarct
pulmonar- noul nscut boala membranelor hialine
-Iatrogen- ventilaie respiratorie cu presiune intermitent pozitiv- dup
pneumoperitoneu- dup mediastinoscopie- dup angiopneumografie- dup
resuscitare cardio-respiratorie- infiltraia nervilor intercostali- puncia venei
subclavii- biopsie pleural, pulmonar- puncie transbronic prin bronho-
fibroscopie- dup traheostomie (mai ales copii)- dup sternocondroplastie
-Traumatic- traumatism toracic nchis sau deschis- fracturi costale- corpi
strini intrabronici (sugari)- esofag
n funcie de starea fistulei pleurale pneumotoraxul spontan se clasific
n:-spontan nchis (benign) n care fistula are dimensiuni mici, fr leziuni
scleroase n jur i se nchide spontan imediat dup producerea pneumotoraxului
astfel nct simptomatologia clinic este redus.
-spontan deschis n care fistula este larg i rmne deschis n ambii timpi ai
respiraiei; aerul nu dispare, presiunea intrapleural este egal cu cea
atmosferic realiznd sindrom de compresiune endotoracic.
-spontan cu supap (sufocant, hipertensiv) n care aerul ptrunde n cavitatea
pleural n inspiraie se creeaz o presiune pozitiv, supapa se nchide i de
aceea n expiraie aerul nu mai poate iei; aerul ptrunde n momentul expirator
al tusei. Drept rezultat colecia aerian deplaseaz puternic mediastinul i
comprim vasele mari reducnd ntoarcerea venoas i dnd natere unui tablou
clinic de insuficien cardio-respiratorie.
2.4 Tablou clinic
Tabloul clinic variaz n funcie de volumul i vechimea pungii de aer,
ritmul cu care ptrunde aerul n cavitatea pleural, starea cavitii pleurale,
starea mediastinului, starea funciei respiratorii anterior accidentului (mai grav
la BPCO), tipul perforaiei, stare funciei cardiace, vrsta, tare organice.
Simptomele cele mai frecvente sunt: durerea toracic, dispneea, tusea.

12
 Debutul este brusc, n plin stare de sntate, dup un efort fizic, dar i
repaus sau chiar n somn.
La o proporie redus de pacieni pneumotoraxul se produce n condiii de
laten clinic total (descoperire radiologic ntmpltoare), dar n majoritatea
cazurilor se manifest prin simptome acute.
Durerea apare sub form de junghi toracic unilateral, violent, uneori cu
caracter pleuretic.
Este accentuat n inspiraie profund i modificri de postur. Dac se
asociaz i un pneumotorax, durerea poate fi localizat i substernal. Iradiaz
spre umr, gt, regiunea precordial. Durerea este nsoit de dispnee cu
tahipnee i tuse care are caracter iritativ la nceput prin iritarea pleurei apoi prin
ncrcare bronic. Uneori bolnavul poate fi agitat, tahicardic, palid, cu
transpiraii abundente n funcie de intensitatea durerii.
La aproximativ 2/3 din bolnavi durerea toracic acut este unicul
simptom care apare. Exist multe cazuri n care durerea se rezum la o jen
toracic surd, iar dispneea lipsete sau este minimal, simptome tolerate de
bolnavi cteva zile nainte de a se prezenta la medic. Intensitatea durerii
diminu treptat n zilele urmtoare, iar dispneea depinde de forma clinic de
pneumotorax.
n cazul n care plmnul contralateral este indemn simptomele sunt mai
puin intense reducndu-se la durerea toracic i dispnee.
Simptomele sunt severe dac plmnul contralateral este afectat sau dac
existau deficite grave ale funciei respiratorii i devin dramatice n cazul
pneumotoraxului sufocant.
Foarte rar pneumotoraxul spontan poate fi bilateral sau nsoit de
pneumomediastin (cu emfizem subcutanat), fiind risc major de insuficien
respiratorie.
Hemotoraxul poate aprea prin ruptura unor aderene pleurale intens
vascularizate cu ramuri din circulaia sistemic i sngerare n pleur. Aceasta

13
adaug la tabloul clinic semne de hemoragie intern (paloare, hipotensiune,
tahicardie) i nivel lichidian radiologic.
La examenul fizic, la inspecie, hemotoracele afectat este destins, cu
spaii intercostale largi, imobil. La percuie se constat hipersonoritate, pn la
timpanism, iar la palpare dispariia vibraiilor vocale. La auscultaie se constat
diminuarea sau absena murmurului vezicular, bronhofonie sczut.
n raport cu gravitatea exist mai multe forme clinice de pneumotorax
spontan: cel benign, oligosimptomatic i pneumotorax spontan cu supap.
Acesta evolueaz cu fenomene de insuficien cardio respiratorie acut dnd
natere unui tablou clinic dominat de dispnee asfixic, tahipnee, transpiraii
abundente, cianoz, hipotensiune i colaps cardio circulator.
2.5 Diagnostic pozitiv
Diagnosticul pozitiv de pneumotorax se bazeaz pe triada clinic
reprezentat de durere toracic, dispnee, tuse i de triada lui Galliard:
diminuarea murmurului vezicular, diminuarea vibraiilor vocale i timpanism.
Acestea trebuie confirmate prin examen radiologic i eventual tomografie
computerizat i examen funcional respirator.
2.6 Diagnostic diferenial
Diagnostic diferenial se poate face ntre pneumotoraxul spontan primar i
cel secundar. Cel dinti apare la vrste mai tinere cu durere i dispnee mai
accentuate, TA i VSH n general nemodificate i lipsa antecedentelor
patologice pulmonare i un caracter de recidiv n 20-30% din cazuri.
Din punct de vedere clinic este important diagnosticul diferenial al
pneumotoraxului spontan cu:edem pulmonar acut,embolie pulmonar,infarct
pulmonar,pleurezie acut,angin pectoral,infarct miocardic,anevrism disecant
de aort,pericardit acut.
Se impune diagnostic diferenial i cu sindroame acute abdominale
precum:,hernie hiatal,hernie diafragmatic,ulcer peptic perforat,meteorism
abdominal.

14
 2.7Tratament
Tratamentul profilactic const n tratarea corect a tuturor afeciunilor
care pot produce pneumotorax spontan i de asemenea la aceti pacieni evitarea
eforturilor fizice i respiratorii i profilarea pe meserii sedentare.
Tratamentul curativ are urmtoarele obiective: combaterea simptomelor
acute, restabilirea condiiilor anatomice normale, prevenirea recidivelor i
cronicizrii datorate simfizei pleurale, eliminarea cauzei primare a accidentului,
recuperarea maxim a funciei respiratorii.
Interveniile chirurgicale cele mai frecvente sunt: toracotomia minim cu
drenajul aerului i lichidelor patologice sin cavitatea pleural; toracotomia
urmat de msuri ce vizeaz obliterarea spaiului pleural (sutura fistulei,
abraziunea pleurale, pleurotomia parial) toracotomia cu exereza teritoriilor n
care se gsesc leziunile generatoare de pneumotorax (bleps-uri, bule de
emfizem pulmonar, chisturi) intervenii de corectur i recuperare a funciei
pulmonare (decorticri pulmonare).
Kineziterapia este o metod curativ i recuperatorie avnd drept scop
evitarea formrii simfizelor i conservarea maximal a funciei respiratorii.
Conduita terapeutic se adapteaz formei clinice de pneumotorax
spontan.Majoritatea cazurilor de pneumotorax se nchid spontan prin colabarea
plmnilor.
Cazurile cu reducerea cu cel mult 20% a volumului pulmonar sunt bine
tolerate i este indicat doar tratamentul simptomatic (antialgice, tranchilizante),
reexpansionarea complet a plmnului realizndu-se n 2-3 sptmni.
n pneumotoraxul spontan secundar se face n general toracotomie cu
drenaj aspirativ continuu i de asemenea msuri de combatere a insuficienei
cardio-respiratorii i tratament chirurgical adaptat fiecrei situaii. n
stafilococcii pleuropulonare i pneumonii abcedate cu germeni gram negativi se
asociaz i tratament chimioantibiotic

15
 CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA
PACIENTILOR CU PNEUMOTORAX

Procesul de ngrijire este un proces intelectual, dinamic, cuprinznd

diferite etape, logic ordonate si avnd ca scop mai binele pacientului.
El reprezint modul in care asistenta medicala determina problemele
pacientului, planifica ngrijirile, le executa si evalueaz in ce msura problemele
au fost rezolvate.
Aplicat in cazul conceptual al VIRGINIEI HANDERSON, el permite
identificarea nevoilor pacientului in plan bio psiho social, si cercetarea
surselor de dificultate care mpiedica satisfacerea acestor nevoi .
Procesul de ngrijire presupune o suita de operaii, care are drept scop
acordarea de ngrijiri individualizate si adaptate la nevoile persoanei.
Asistenta medicala vede fiecare pacient ca un ansamblu a celor 14 nevoi,
dar si ca un individ foarte complex, a crui independenta in satisfacerea
nevoilor sale, l deosebete de ceilali semeni.
Interveniile asistentului medical, vizeaz in esena independenta
persoanei in satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale cat mai curnd posibil.
Asistenta madicala participa la administrarea in bune conditii a
tratamentului.
Tratamentul igieno-dietetic este reprezentat de totalitatea masurilor de
ordin general si individual, care contribuie la realizarea unei evoluii favorabile
spre vindecare.
Masuri de ordin general prin: instalarea bolnavului intro camera
spaioasa, luminoasa, linitita, potrivit nclzita (18 20 grade C) si mai ales
foarte bine aerisita (cu ferestrele cat mai mult deschise), cu umiditate
corespunztoare.
Masuri de ordin individual, reprezentate de:-asigurarea confortului fizic;

16
 -asigurarea confortului psihic;
-asigurarea unui regim alimentar corespunztor.
Asigurarea confortului fizic se realizeaz prin:
-repaus la pat in perioada febrila plus inca o saptamana dup cedarea
acesteia;
-poziionarea bolnavului in pat: va sta cat mai puin in decubit lateral, cu
regiunea toracica puin mai ridicata dect restul corpului, facilitnd astfel
respiraia;
-schimbarea lenjeriei de corp si de pat de cate ori este nevoie (date fiind
transpiraiile abundente);
-toaleta generala sau pariala;
-igienizarea cavitaii bucale, prin aplicarea cu apa bicarbonatata, ceai de
mueel si badijonare cu glicerina boraxata.
Asigurarea confortului psihic se realizeaz prin:
-reducerea numrului de vizite din partea aparintorilor (dat fiind si
caracterul epidemic al bolii);
-dialog intre asistenta medicala si pacient pentru susinerea moralului
pacientului prin exemplificare cu ali bolnavi ale cror rezultate terapeutice au
fost foarte bune, precum si angajarea unor discuii cu subiecte din afara bolii si
a vieii de spital.
-inducerea ncrederii in posibilitatea depirii situaiei.
Asigurarea unui regim alimentar corespunztor :regimul va fi
hidrozaharat sau hidrolactozaharat, cu urmtoarele caracteristici:cantitatea va fi
de 2 3 l / zi, pentru a asigura o diureza suficienta (1500 ml / zi), avnd in
vedere pierderile hidrice prin transpiraie abundenta si polipnee;lichidele nu se
vor administra prea fierbini sau prea reci; regimul va cuprinde ceai, compot,
siropuri, limonade, zeama de fructe, lapte, supe de legume.in aceasta perioada
daca nu exista contraindicaii (insuficienta cardiaca, hipertensiunea arteriala,
afectare renala) se vor administra 10 15 g NaCl in preparate pentru a favoriza

17
eliminarea apei reinute in perioada de stare;ctre sfritul bolii se va administra
un regim alimentar hipercaloric (mai mult de 3500 cal / zi) dat fiind scderea
ponderala din timpul bolii.
Interveniile asistentei medicale asupra durerii pacientului :
- va asigura confortul maxim al pacientului ;
- va ndemna pacientul s stea ntr-o poziie antalgic , care s favorizeze
respiraia ; poziia pacientului cu pneumonie pneumococic s fie, de regul , pe
partea pulmonului afectat ;
- va administra analgezicele prescrise de catre medic , cu 30 de minute nainte
de culcare ;
- va explica tehnicile de relaxare ce cresc efectul medicamentului .
Interveniile asistentei medicale n ngrijirea pacientului care prezint tuse
- supravegheaz pacientul pentru a observa caracteristicile tusei i simptomele
care o nsoesc ;
- noteaz observaiile fcute pentru a informa medicul cu privire la frecven ,
orar , prezena sau absena expecoraiei ;- n prima etap cnd tusea este
neproductiv i frecvent trebuie sa fie calmat prin administrarea de antitusive
prescrise de medic ;
- hidrateaz pacientul printr-o administrare de lichide ntr-o cantitate crescut ,
administrnd concomitent i mucolitice , expectorante , fluidifiante pentru a
lichefia mucozitile aderente la bronhii i a favoriza eliminarea lor ;
- ndeprteaz cauzele care au favorizat iritaia faringian prin asigurarea unor
condiii de mediu corespunztor i eliminarea unor factori nocivi (fumatul) ;
- aplic pe pieptul pacientului comprese calde cu scopul de a favoriza circulaia
la acest nivel ;
- educ pacientul s-i stpneasc voluntar tusea iritativ printr-o inspiraie
ampl cu apnee forat ;
- s nvee pacientul s tueasc cu batista la gur , pentru a nu mpratia
germeni n jur , prin intermediul picturilor Pflgger ;

18
- dac pacientul prezint secreii , asistenta medical va poziiona bolnavul n
aa fel nct sa-i favorizeze expectoraia , folosindu-se la nevoie provocarea
tusei artificiale .
Interveniile asistentei medicale n favorizarea respiraiei pacientului :
- va dezobstrua cile respiratorii aeriene superioare ;
- va administra la nevoie O2 n doza de ntreinere ;
-va asigura pacientului poziia semi-eznd ridicnd extremitatea cefalic sau
sprijinnd-ul de pern ;
- umidific aerul din ncpere pentru a evita uscarea mucoaselor ;
- nva pacientul exerciii de respiraie ;
Respiraia profund :
- favorizeaz oxigenarea i ventilaia adecvat a pacienilor anxioi ;
- crete volumul curent i diminueaz spaiul mort ;
- pacientul efectueaz o inspiraie profund i o expiraie prelungit cu buzele
strnse ;
- este de preferat s se execute n poziie seznd .
Respiraia diafragmatic :
- pacientul este aezat n poziie semi-eznd , cu genunchii flectai , susinui
n regiunea poplitee cu o ptur rulat ;
- minile pacientului sunt plasate cu faa palmar pe abdomen sau coaste ;
- pacientul va inspira adnc pe nas , cu gura nchis ;
- n timpul expiraiei pacientul i va contracta muchii abdominali , va ine
buzele strnse i se va concentra asupra coborrii abdomenului

19
 CAPITOLUL IV
PREZENTAREA CAZURILOR
4.1CAZ NR.I
Culegerea de date:
Numele i prenumele: F. J.
Sex: masculin;
Varsta: 67 ani;
Domiciliu: rural
Motivele internarii:durere toracica, tuse cu expectoraie mucopurulent,
frisoane,dispnee, agitaie, transpiraie, tahicardie, tensiunea arterial uor
crescut (150/70mmHg).
Istoricul bolii:Pacientul F. J. in varst de 67 ani cunoscut cu afeciuni
pulmonare, la indicaia medicului de familie se prezint pentru internare.
Din relatrile pacientului reiese c boala a debutat in urm cu o sptman
avand ca i simptome transpiraii reci, cefalee, insomnie, anxietate, tuse cu
expectoraie hemoptoic, dispnee.Nu a urmat tratamentul ambulatoriu.
La examenul obiectiv s-a constatat c pacientul prezint:durere toracica ,
dispnee cu polipnee, tuse cu expectoraie mucopurulent.
Se pune diagnosticul medical de bronsita obstructiva cronica cu pneumotorax.
Aprecierea nursig a starii de dependenta
In urma analizei si interpretarii datelor culese s-a stabilit ca pacientul necesita
ajutor din partea asistentei medicale in satisfacerea urmatoarelor nevoi:
-nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
-nevoia de a se misca si a avea o buna postura
-nevoia de a dormi si a se odihni
-nevoia de a evita pericolele

20
Nevoia Diagnostic de Obiective Interventii proprii Interventii delegate Evaluare
fundamentala ingrijire
Nevoia de a Dificultate de Pacientul s Am aerisit salonul, am Am pregtit psihic In urma
respira si a a respira prezinte cile asigurat temperatura pacientul in ingrijirilor i a
avea o buna datorita respiratorii constant a incperii;Am vederea oricrei interveniilor
circulatie restrangerii permeabile i o preluat pacientul din triaj tehnici: cu rol propriu
ariei bun respiraie i l-am instalat la salon; Radiografie i delegat a
pulmonare la Am asigurat, atat cat a pulmonar, repausului la
manifestata nivelul fost posibil, imbrcminte recoltarea sputei, pat starea
prin:senzatia plmanilor i a lejer, lenjerie de pat bronhografie, pacientului s-a
de bronhiilor. curat i fr cute, recoltarea ameliorat,
sufocare,obstr Pacientul s schimbandu-l ori de cate probelor biologice. tusea este mai
uarea cailor respire liber pe ori a fost nevoie; Am administrat rar, prezint
respiratorii, nas. Am aezat pacientul in pacientului ci respiratorii
sputa Pacientul s nu pat in poziie semiezand medicamentele permeabile i
abundenta , devin surs de pentru a favoriza prescrise de medic se observ o
tuse infectie. respiraia; diminuare a
productiva, Am aspirat secreiile dispneei.
durere bronice eliberand cile
respiratorii; Am invat
pacientul s fac exerciii
respiratorii;
Am invat pacientul s
tueasc, s expectoreze
i s colecteze
sputa in vase colectoare
(scuiptori); Am

21
 indeprtat cauzele
iritante: zgomotele i
mirosurile dezagreabile
pentru a-i favoriza un
somn odihnitor;
Am msurat i notat in
foaia de observaie,
funciile vitale ale
pacientului: respiraia,
puls, tensiunea arterial,
temperatura
Nevoia de a se Diminuarea Pacientul s Am aerisit salonul;Am La indicaia In urma
misca si a micrii, aib o poziie asigurat curenia medicului am interveniilor
avea o buna postur care s general a salonului cu administrat cu rol propriu
postura inadecvat favorizeze aspiratorul i carpe umede medicaia de tipul: i delegat
Dispnee, respiraia, pentru a evita ridicarea Piafen 1f de 2 pacientul
durere, circulaia prafului care conine ori/zi. prezint
tusePoziie sangelui i germeni patogeni;Am respiraiain
deficitar in drenajul asigurat inclzirea limite
pat, oboseal secreiilor salonului (180 190C); fiziologice, i-
muscular bronice Am umezit aerul din a recptat
dificultate de incpere cu ap mobilitatea
schimbare alcoolizat; Am asigurat o
apoziiei. imbrcminte lejer; Am
recomandat pacientului s
adopte o poziie
semiezand pentru

22
 a favoriza respiraia; Am
aspirat secreiile bronice
eliberand cile
respiratorii; Am mobilizat
pasiv pacienta la fiecare 2
3 ore; Am masat
regiunile predispuse la
escare; Am incurajat
pacientul s-i
dobandeasc
independena insoindul
la plimbri scurte
sirepetate;
Nevoia de a Dificultatea Pacientul sa Furnizez pacientului La indicatia Pacientul
dormi si a se in a se odihni aiba un somn cunostintele necesare medicului prezinta un
odihni datorita odihnitor,sa nu despre boala,despre administrez somn
durerii mai prezinte tratamentul de ntretinere; miorelaxante si odihnitor si o
manifestata durere si sa ajut pacienta sa identifice sedative si le stare de bine
prin insomnie aiba o stare de factorii care altereaza urmaresc efectul
si datorita bine fizic si capacitatea de a-si
anxietatii fata psihic conserva sanatatea;fac cu
de boala pacienta un bilant al
fortelor si deficientelor
sale;asigur un climat ct
mai personal posibil:
obiecte.personale aduse
de acasa;iau masuri de

23
 evitare a receptivitatii
la.infectii.intraspitalicesti;
informez si stabilesc
mpreuna cu pacienta
planul de recuperare a
starii de sanatate si
cresterea rezistentei
organismului.Mentin
conditiile necesare
somnului,invat pacientul
sa practice tehnici de
relaxare,exercitii
respiratorii,intocmesc un
program de odihna
corespunzator
organismului,creez un
climat de
incredere,incurajez si
linistesc pacienta fizic si
psihic.
Nevoia de a Posibil Pacientul s nu Am aerisit salonul;Am In urma
evita vulnerabilitat devin o surs luat msuri de prevenire a interveniilor
pericolele e fa de de infecie pe infeciilor nosocomiale. cu rol propriu
pericole prin perioada Educ pacientul pentru a i delegat
procesul spitalizrii. folosi batista individual pacientul nu
inflamator la de unic folosin. Educ prezent
nivelul cilor pacientul pentru a evita complicaii i

24
respiratorii.Ri imprtierea secreiilor nu a devenit
sc de nazale.Am luat msuri surs de
complicaii sporite de evitare a infecii
pulmonare, transmiterii infeciilor in nosocomiale.
renale, cazul imbolnvirilor cu
nervoase. boli transmisibile prin
izolareapacientului,respec
tarea circuitelor. Am
urmrit i am apreciat
corect potenialul
infecios al
pacientului,receptivitatea
sa. Am ales procedurile
de investigaie i
tratament cu risc minim
de infecie. Am informat
i am stabilit impreun cu
pacientul planul de
recuperare a strii de
sntate i creterii a
rezistenei organismului,
am efectuat imunizrile
specifice i nespecifice .

25
4.2CAZ NR. II

Culegerea de date:
Numele si prenumele A . M .
Vrsta: 45 de ani
Sex:masculin
Domiciliul :urban
Motivele internarii:pacientul prezint febr 390C, o tuse chinuitoare
nsoit de expectoraie muco-purulent, junghi toracic, senzaie de sufocare,
ameeli, greuri i stare general alterat,
Istoricul bolii:Din discuia purtat cu pacientul reiese c junghiul toracic
a aprut n urm cu aproximativ o sptmn, dar nu i-a dat importan. n ziua
internrii prezint febr 39,70C, senzaie de sufocare tuse chinuitoare uneori
nsoit de expectoraie muco-purulent frisoane, transpiraie abundent,
ameeli, cefalee, inapeten, greuri, insomnie, slbiciune.
Din cauza junghiului toracic pacientul prezint greutate la respiraie, nu
se poate odihni nici ziua nici noaptea din cauza greurilor, nu se alimenteaz
suficient, din cauza strii de adinamie st mai mult n pat; pezint discomfort
din cauza transpiraiei care este generalizat, prezint sete permanent, stare
general alterat, slbiciune marcat.
In urma investigatiilor se pune diagnosticul de pneumonie conplicata cu
pneumotorax.
Aprecierea nursig a starii de dependenta
In urma analizei si interpretarii datelor culese s-a stabilit ca pacientul necesita
ajutor din partea asistentei medicale in satisfacerea urmatoarelor nevoi:
-nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
-nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale
-nevoia de a bea si a manca
-nevoia de a comunica

26
Nevoia Diagnostic de Obiective Interventii proprii Interventii delegate Evaluare
fundamentala ingrijire
Nevoia de a Dificultate de Pacientul sa Pacientul va tusi in mod Administrare de Pacientul
respira si a a respira respire liber pe eficient ,pacientul va expectorante: respira mai
avea o buna datorita nas ,sa prezinte expectora ,se va pozitiona Bronhexin 3 usor,caile
circulatie restrangerii caile pacientul semisezand ,se fl/zi,administrare aeriene se
ariei respiratorii va urmari obtinerea unor de algocalmin 3 dezobstrueaza
pulmonare permeabile si o parametri optimi ai fl/zi administrez: durerea s-a
manifestata buna volumului (t=20 grade CODEIN fosfat (2 diminuat
prin:senzatia respiratie Celsius) ,salon curat, * 1 tb. / zi);
de ,diminuarea ingrijit si aerisit,educa BROFIMEN
sufocare,obstr durerii pacientul pentru a folosi pentru fluidificarea
uarea cailor ,pacientul sa nu batista individuala de secreiilor;
respiratorii, devina sursa de unica folosinta ,educa
sputa infectie pacientul pentru a evita
abundenta , imprastierea secretiilor
tuse nazale - educ bolnavul
productiva, cum sa respire corect,
durere fcnd exerciii
respiratorii;l ajut sa fac
mici exerciii fizice, att
cat permite starea de
sntate;hidratare
adecvata; lichidele sa fie
nici foarte fierbini, nici
foarte reci; aerisesc foarte
bine camera bolnavului .

27
Nevoia de a Hipertermie Pacientul s Am aerisit salonul;Am La indicatia In urma
mentine Proces prezinte asigurat o imbrcminte medicului s-au ingrijirilor cu
temperatura infecios temperatura lejer;Am schimbat ori de administrat rol propriu i
corpului in pulmonarT0 corpului in cate ori este necesar antitermice,antiin delegat
limite normale = 39 0C, stare limite normale
lenjeria de pat i de flamatoare hipertermia s-
generala (36,40C corp;Am servit pacientul a diminuat,
alterata axilar).Pacientu
cu lichide;Am meninut astfel
l s prezinte o
igiena tegumentelor; Am incat din a
stare de binecalculat bilanul ingestie treia zi de
fizic i excreie pe 24 ore; Am spitalizare
psihic. aplicat comprese reci, l- pacientul avea
am frecionat. Cand s-a temperatura
instalat frisonul pacientul axial 36,50C
a fost inclzit cu pturi, valoare ce s-a
sticle cu ap cald. I-am meninut pe
recomandat ca pe perioada
perioada febril s internrii.
consume cantiti mari
delichide (1 0C peste 37
0C ii corespunde 500 ml
lichide).
Nevoia de a Alimentaie Pacientul s fie Asigur un regim alimentar La indicatia In urma
bea si a manca inadecvat echilibrat variat, bogat in proteine i medicului se interveniilor
prin hidroelectrolitic vitamine: administreaza cu rol propriu
deficitTusea, i nutriional. carne, legume i fructe; vitamine pacientul se
sputa Stimulez apetitul prin alimenteaz i
mucopurulent cantiti mici de alimente s se

28
 , alimentaie pe care le prezint intrun hidrateaz in
cu regim mod apetisant;Am sftuit- limite normale
desodat o s consume lichide sub i nu prezint
Anorexie, forma de: ceai, compot, dezechilibru
scdere sucuri naturale, lapte;O hidroelectrolit
ponderal, incurajez i o asigur de ic.
senzaie de contribuia alimentelor in
grea. procesul de vindecare;
Asigur un climat linititor
in timpul mesei Ii explic
importana renunrii la
obiceiurile
duntoare;Evit
mirosurile dezagreabile
prin curirea salonului
Dup servirea mesei
indeprtez toate lucrurile
folosite in timpul
alimentaiei.
Nevoia de a Comunicare Pacienta s Manifest toleran fa de La indicatia In urma
comunica inadecvat la comunice pacient, il ascult fr s o medicului se interveniilor
nivel satisfctor cu intrerup, ii dau o administreaza cu rol propriu
afectivAlterar personalul din retroaciune verbal anxiolitice pacienta
ea strii echipa de pentru a-i arta c ineleg prezint o
generaleAnxi ingrijire, ce spune. comunicare
etate, cu familia cat i Asigur linitea in eficient atat
inchidere in cu ceilali comunicarea cu pacientul. verbal cat i

29
sine. pacieni din Incurajez pacientul s afectiv.
salon. Pacienta schimbe idei cu cei din
s fie jur, s-i exprime
echilibrat emoiile,
psihic. nevoile, frica, opiniile, s
creeze legturi
semnificative cu ceilali
bolnavi. Linitesc
pacientul cu privire la
evoluia bolii i il
incurajez.

30
4.3CAZ NR. III
Culegerea de date
Numele si prenumele B . F .
Vrsta: 27 de ani
Sex:masculin
Domiciliul :urban
Motivele internarii: febra ,junghi toracic ,tuse cu expectoratie fetida

Istoricul bolii:Debut, in urma cu aproximativ doua saptamani, cu

febra, frisoane, junghi toracic, tuse cu expectoratie fetida aparuta pe parcurs.
Radioscopia efectuata anihilator, evidentiaza imagini de abces.
Diagnostic medical: abces pulmonar drept complicat cu
pneumotorax.
Aprecierea nursig a starii de dependenta
In urma analizei si interpretarii datelor culese s-a stabilit ca pacientul
necesita ajutor din partea asistentei medicale in satisfacerea urmatoarelor
nevoi:
-nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
-nevoia de a se imbraca si dezbraca
-nevoia de a bea si a manca
-nevoia de a comunica

31
Nevoia Diagnostic de Obiective Interventii proprii Interventii delegate Evaluare
fundamentala ingrijire
Nevoia de a Dificultate de Pacientul sa Pacientul va tusi in mod Administrare de Pacientul
respira si a a respira respire liber pe eficient ,pacientul va expectorante: respira mai
avea o buna datorita nas ,sa prezinte expectora ,se va pozitiona Bronhexin 3 usor,caile
circulatie restrangerii caile pacientul semisezand ,se fl/zi,administrare aeriene se
ariei respiratorii va urmari obtinerea unor de algocalmin 3 dezobstrueaza
pulmonare permeabile si o parametri optimi ai fl/zi administrez: durerea s-a
manifestata buna volumului (t=20 grade CODEIN fosfat (2 diminuat
prin:senzatia respiratie Celsius) ,salon curat, * 1 tb. / zi);
de ,diminuarea ingrijit si aerisit,educa BROFIMEN
sufocare,obstr durerii pacientul pentru a folosi pentru fluidificarea
uarea cailor ,pacientul sa nu batista individuala de secreiilor;
respiratorii, devina sursa de unica folosinta ,educa
sputa infectie pacientul pentru a evita
abundenta , imprastierea secretiilor
tuse nazale - educ bolnavul
productiva, cum sa respire corect,
durere fcnd exerciii
respiratorii;l ajut sa fac
mici exerciii fizice, att
cat permite starea de
sntate;hidratare
adecvata; lichidele sa fie
nici foarte fierbini, nici

32
 foarte reci; aerisesc foarte
bine camera bolnavului
frecvent;l sftuiesc sa
evite mesele copioase si
am grija ca aa sa se
ntmple;de asemenea
evitarea hainelor strmte
si incomode;schimbarea
frecventa a poziiei, ii
recomand sa stea, cat
poate el, in poziia
semieznd;ajut pacientul
cnd are acces de tusa, l
instruiesc cum sa elimine
sputa in recipientul
pregti;ii stabilesc edine
de drenaj postural;
Nevoia de a se Dificultate de Pacientul sa se Identificarea capacitatii si Se va administra Pacientul
imbraca si a se imbraca imbrace si sa se limitele fizice al persoanei tratamentul ajutat de
dezbraca si dezbraca dezbrace singur ingrijite ,acorda timp prescris de medic asistenta poate
determinata in termen de suficient pentru a ajuta (aspirina si sa-si satisfaca
de: trei zile ,sa se pacientul la imbracat si algocalmin),se va aceasta nevoie
slabiciune, calmeze dezbracat ,recomanda ca servi pacientul cu
durere, febra durerea in timp ce se imbarca tot ceea ce are
daca ameteste sa se aseze nevoie
in fotoliu .

33
Nevoia de a Alimentaie Pacient s fie Asigur un regim alimentar La indicatia In urma
bea si a manca inadecvat echilibrat variat, bogat in proteine i medicului se interveniilor
prin hidroelectrolitic vitamine: administreaza cu rol propriu
deficitTusea, i nutriional. carne, legume i fructe; vitamine pacientul se
sputa Stimulez apetitul prin alimenteaz i
mucopurulent cantiti mici de alimente s se
, alimentaie pe care le prezint intrun hidrateaz in
cu regim mod apetisant;Am sftuit- limite normale
desodat o s consume lichide sub i nu prezint
Anorexie, forma de: ceai, compot, dezechilibru
scdere sucuri naturale, lapte;O hidroelectrolit
ponderal, incurajez i o asigur de ic.
senzaie de contribuia alimentelor in
grea. procesul de vindecare;
Asigur un climat linititor
in timpul mesei Ii explic
importana renunrii la
obiceiurile
duntoare;Evit
mirosurile dezagreabile
prin curirea salonului
Dup servirea mesei
indeprtez toate lucrurile
folosite in timpul
alimentaiei

34
Nevoia de a Comunicare Pacienta s Am antrenat pacientul in La indicatia In urma
comunica inadecvat la comunice discuii dandu-i medicului se interveniilor
nivel satisfctor cu posibilitatea de a-i administreaza cu rol propriu
afectivAlterar personalul din exprimasentimentele, anxiolitice pacienta
ea strii echipa de ideile i dorinele sale. prezint o
generaleAnxi ingrijire, Mi-am mobilizat intreaga comunicare
etate, cu familia cat i atenie pentru a inelege eficient atat
inchidere in cu ceilali mesajul pacientului. verbal cat i
sine. pacieni din Stau in faa pacientului afectiv.
. salon. Pacienta cand vorbete, il privesc
s fie in ochi.
echilibrat Aprob cand spune lucruri
psihic. importante, nu fac micri
care ar putea distrage
pacientul.
Manifest toleran fa de
pacient.

35
 CONCLUZII

Plecand de la o afeciune des intalnit in practic i la toate categoriile

socio-profesionale am dorit ca prin lucrarea de fa s relatez importana
ingrijirilor acordate bolnavilor cu Pneumotorax
Procesul de ingrijire este un proces clinic pentru identificarea problemelor
i aplicat in scopul de a permite identificarea necesitilor persoanelor ingrijite.
Aceste necesiti specifice fiecrui pacient au intrat in alctuirea acestui
Dosar de ingrijire, un document individualizat i actualizat in permanen in
care am inut cont de toate problemele zilnice ale pacienilor.
Pe perioada petrecut cu cei trei pacieni acordandu-le ingrijiri atat cu rol
propriu cat i delegat, am ajuns la concluzia c o clip in plus la patul
pacientului, o vorb in plus prin care s dai rspunsul ateptat, inseamn foarte
mult pentru acesta.
Consider c ingrijirile cu rol propriu i delegat acordate de mine i echipa
de ingrijire au avut o mare importan pentru pacieni i c acestea au rspuns
nevoilor particulare ale fiecruia i totodat au rspuns ateptrilor acestora.
Astfel c la externarea din spital a celor trei cazuri prezentate mai sus,pacienii
au mulumit atat echipei de ingrijire cat i mie insumi.
Toate acestea satisfacii au dus la creterea interesului meu fa de aceast
specialitate pe care mi-am ales-o.

36
 BIBLIOGRAFIE

1. Biologie - Manual pentru clasa a XI a (1999);

2. Mic atlas de anatomia omului. Editura didactic i pedagogic (1974);
3. Manual de medicin intern pentru cadre medii. - Editura ALL (1998);
4. Urgene medico chirurgicale. Lucreia Titirc (1993);
5. Ghid de nursing Lucreia Titirc (1995) - Editura Viaa Medical
Romaneasc;
6. Vademecum de urgene medicale. Editura Polirom (1998);
7. Anatomia i fiziologia omului - Roxana Albu, Bistriceanu Valeriu, Mioara
Mincu Ed. Universul, Bucureti, 2001;
8. Manual de ingrijiri speciale acordate pacienilor de asistenii medicali
Lucreia Titirc Ed. Viaa medical romaneasc, Bucureti, 2001;
9. Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ingrijiri corespunztoare nevoilor
fundamentale Lucreia Titirc Ed. Viaa medical romaneasc,
Bucureti, 2001;
10. Tehnici de evaluare i ingrijiri acordate de asistenii medicali Lucreia
Titirc - Viaa medical romaneasc, Bucureti, 2001;
11. Ghid de nursing Lucreia Titirc Ed. Viaa medical romaneasc,
Bucureti, 1999;
12. Manual de nursing Elena Ciofu, Prof. Dr. Crin Marcean (Colecia
Fundeni) vol. II Tiprit de PROTIP, Bucureti, 2000;
13. Manual de Medicin intern pentru cadre medii Borundel Corneliu Ed.
BIC ALL, Bucureti, 2000;
14. Tehnica ingrijirii bolnavului Moze Carol Ed. Medical, Bucureti,
1999.

37