ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII

1 (19). S se analizeze poziia financiar a societii SC ACI SA Bistria (sursa:

www.bvb.ro)

2007(RON) 2006(RON) 2005(RON)

Active imobilizate - Total 5.777.362,00 2.408.633,00 1.618.833,00
Active circulante - Total 2.333.284,00 1.675.888,00 1.810.908,00
Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an - Total 1.807.326,00 1.243.767,00 1.252.642,00
Active circulante, respectiv datorii curente nete 541.369,00 440.664,00 558.266,00
Total active minus datorii curente 6.318.731,00 2.849.297,00 2.177.099,00
Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an - Total 737.765,00 142.598,00 0,00
Venituri in avans 0,00 0,00 0,00
Capital subscris varsat 3.662.947,00 376.668,00 376.668,00
Total capitaluri proprii 5.512.873,00 2.706.699,00 2.177.099,00
Creante - Total 1.280.565,00 616.190,00 627.282,00
Datorii - Total 2.545.091,00 1.386.365,00 1.252.642,00
Cifra de afaceri neta 8.521.897,00 5.582.739,00 4.120.373,00
Venituri din exploatare - Total 10.685.376,00 7.278.781,00 6.504.556,00
Cheltuieli din exploatare - Total 10.713.760,00 6.948.625,00 5.941.807,00
Rezultat din exploatare -28.384,00 330.156,00 562.749,00
Venituri financiare 74.115,00 21.335,00 2.113,00
Cheltuieli financiare 25.577,00 49.713,00 19.863,00
Rezultat financiar 48.538,00 -28.378,00 -17.750,00
Rezultat curent 20.154,00 301.778,00 544.999,00
Venituri extraordinare 0,00 0,00 0,00
Cheltuieli extraordinare 0,00 0,00 0,00
Rezultat extraordinar 0,00 0,00 0,00
Venituri totale 10.759.491,00 7.300.116,00 6.506.669,00
Cheltuieli totale 10.739.337,00 6.998.338,00 5.961.670,00
Rezultat brut 20.154,00 301.778,00 544.999,00
Rezultat net 16.100,00 256.587,00 462.009,00
Rezultat / actiune - - -
Plati restante - Total 0,00 262.797,00 223.921,00
Furnizori restanti - Total 0,00 251.087,00 -
Obligatii restante fata de bugetul asigurarilor sociale 0,00 0,00 -
Impozite si taxe neplatite la termen la bugetul de stat 0,00 0,00 -
Nr. mediu angajati (numai angajati permanenti) 142 100 102

PROFITABILITATEA SI RENTABILITATEA CAPITALULUI

Eficienta capitalului disponibil

2007 2006 2005
Profit inaintea de dobanzi si impozit (A) 16100,00 256587,00 462009,00
Capitalul disponibil (B) 11831604,00 5555996,00 4354198,00
A/B 0,14% 4,62% 10,61%

Eficienta capitalului propriu

 2007 2006 2005
Profit inaintea de dobanzi si impozit (A) 16100,00 256587,00 462009,00
Capitalul propriu (B) 5512873,00 2706699,00 2177099,00
A/B 0,29% 9,48% 21,22%

Rata profitului operational

2007 2006 2005
Profit inaintea de dobanzi si impozit (A) 16100,00 256587,00 462009,00
Venituri din exploatare (B) 10685376,00 7278781,00 6504556,00
A/B 0,15% 3,52% 7,10%

Rata activelor totale

2007 2006 2005
Profit inaintea de dobanzi si impozit (A) 16100,00 256587,00 462009,00
Active totale(B) 8110646,00 4084521,00 3429741,00
A/B 0,20% 6,28% 13,47%

SOLVABILITATE

Rata datoriei
2007 2006 2005
Total obligatii (A) 2545091,00 1386365,00 1252642,00
Active totale(B) 8110646,00 4084521,00 3429741,00
A/B 31,38% 33,94% 36,53%

Rata autonomiei financiare

2007 2006 2005
Capital propriu (A) 5512873,00 2706699,00 2177099,00
Active totale mai putin datorii curente
(B) 6318731,00 2849297,00 2177099,00
A/B 87,24% 94,99% 100,00%

Rata acoperirii dobanzii

2007 2006 2005
Profit inaintea de dobanzi si impozit (A) 16100,00 256587,00 462009,00
Dobanda(B) 0,00 0,00 0,00
A/B 0,00% 0,00% 0,00%
 2 (20). S se calculeze pentru societatea comercial ACI S.A. indicatorii de lichiditate i
s se interpreteze.

2007(RON) 2006(RON) 2005(RON)

Active imobilizate - Total 5.777.362,00 2.408.633,00 1.618.833,00
Active circulante - Total 2.333.284,00 1.675.888,00 1.810.908,00
Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an - Total 1.807.326,00 1.243.767,00 1.252.642,00
Active circulante, respectiv datorii curente nete 541.369,00 440.664,00 558.266,00
Total active minus datorii curente 6.318.731,00 2.849.297,00 2.177.099,00
Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an - Total 737.765,00 142.598,00 0,00
Venituri in avans 0,00 0,00 0,00
Capital subscris varsat 3.662.947,00 376.668,00 376.668,00
Total capitaluri proprii 5.512.873,00 2.706.699,00 2.177.099,00
Creante - Total 1.280.565,00 616.190,00 627.282,00
Datorii - Total 2.545.091,00 1.386.365,00 1.252.642,00
Cifra de afaceri neta 8.521.897,00 5.582.739,00 4.120.373,00
Venituri din exploatare - Total 10.685.376,00 7.278.781,00 6.504.556,00
Cheltuieli din exploatare - Total 10.713.760,00 6.948.625,00 5.941.807,00
Rezultat din exploatare -28.384,00 330.156,00 562.749,00
Venituri financiare 74.115,00 21.335,00 2.113,00
Cheltuieli financiare 25.577,00 49.713,00 19.863,00
Rezultat financiar 48.538,00 -28.378,00 -17.750,00
Rezultat curent 20.154,00 301.778,00 544.999,00
Venituri extraordinare 0,00 0,00 0,00
Cheltuieli extraordinare 0,00 0,00 0,00
Rezultat extraordinar 0,00 0,00 0,00
Venituri totale 10.759.491,00 7.300.116,00 6.506.669,00
Cheltuieli totale 10.739.337,00 6.998.338,00 5.961.670,00
Rezultat brut 20.154,00 301.778,00 544.999,00
Rezultat net 16.100,00 256.587,00 462.009,00
Rezultat / actiune - - -
Plati restante - Total 0,00 262.797,00 223.921,00
Furnizori restanti - Total 0,00 251.087,00 -
Obligatii restante fata de bugetul asigurarilor sociale 0,00 0,00 -
Impozite si taxe neplatite la termen la bugetul de stat 0,00 0,00 -
Nr. mediu angajati (numai angajati permanenti) 142 100 102

n literatura de specialitate ratele de lichiditate sunt cunoscute i sub denumirea de rate de

trezorerie i au rolul de a msura capacitatea de plat a ntreprinderii, respectiv solvabilitatea pe
termen scurt a acesteia.
n termeni de echilibru financiar, prin lichiditate se nelege capacitatea ntreprinderii de
a-i acoperi obligaiile pe termen scurt cu ajutorul activelor circulante.
Cele mai utilizate rate de lichiditate sunt:
rata lichiditii curente sau generale;
rata lichiditii rapide;
rata lichiditii imediate.
Pentru expunerea modului de calcul a celor trei rate, pentru cei trei ani supui analizei, s-
a procedat la ntocmirea tabelului urmtor, dup care s-a prezentat interpretarea celor trei
indicatori.
Nr. Simbol/ 2005 2006 2007
Indicator
crt. Formul (RON) (RON) (RON)
1 Stocuri St 167.523,00 564.777,00 733.122,00
2 Creane Cr 1.178.954,00 756.433,00 1.035.975,00
3 Disponibiliti Db 464.431,00 354.678,00 564.187,00
4 Active circulante Ac = St + Cr + Db 1.810.908,00 1.675.888,00 2.333.284,00

5 Datorii pe termen scurt Dts 1.252.642,00 1.243.767,00 1.807.326,00

6 Rata lichiditii curente sau rlc = Ac/Dts 1.45 1.35 1.29

generale
7 Rata lichiditii rapide rlr = (Cr + Db) / 1.31 0.90 0.88
Dts
8 Rata lichiditii imediate rli = Db/Dts 0.37 0.29 0.31

Rata lichiditii curente sau generale reflect capacitatea ntreprinderii de a-i acoperii
obligaiile pe termen scurt prin transformarea tuturor activelor circulante n lichiditi i se
determin prin raportarea valorii activelor curente (circulante) la valoarea pasivelor curente
(obligaiilor pe termen scurt). Lichiditatea general se apreciaz favorabil cnd rata lichiditii
curente are o mrime supraunitar, n jurul valorii de 2, valoarea minim acceptabil fiind 1.
Rata lichiditii curente se situeaz, n cazul acestei ntreprinderi, la limita nivelului
minim, acceptat, ceea ce arat c n mod normal ntreprinderea i poate acoperi datoriile pe
termen scurt pe seama activelor circulante, cu condiia de a-i putea recupera creanele i
valorifica stocurile n timp util i la o valoare apropiat de cea de nregistrare a elementelor
respective n contabilitate.
Se observ o evoluie descendent a lichiditii curente pe parcursul celor 3 ani analizai,
n prima faz nivelul activelor circulante se diminueaz mai mult dect nivelul datoriilor pe
termen scurt, iar n 2007 datoriile pe termen scurt au crescut mai rapid dect nivelul activelor
circulante.
Rata lichiditii rapide exprim capacitatea ntreprinderii de a-i onora datoriile pe
termen scurt din acele active circulante care pot fi transformate rapid n lichiditi, adic din
creane i disponibiliti. Mrimea optim a lichiditii rapide este considerat a fi ntre 0,8 i 1,
iar un nivel mai mic de 0,5 poate evidenia probleme n ce privete onorarea plilor scadente. n
cazul nostru, aceast rat are un nivel peste cel maxim n primul an analizat i un nivel de 0,90
n 2006 si 0,88 in 2007, fapt ce demonstreaz c ntreprinderea are capacitatea de a-i acoperi
datoriile pe termen scurt, doar dac creanele sale pot deveni rapid lichide i nu sunt unele
incerte.
Rata lichiditii imediate msoar capacitatea ntreprinderii de rambursare a datoriilor
pe termen scurt, utiliznd disponibilitile existente. Pentru funcionarea normal a ntreprinderii
se consider c lichiditatea imediat trebuie s fie mai mare de 0,3. Lichiditatea imediat se
situeaz peste nivelul asiguratoriu in anul 2005, ceea ce nseamn c ntreprinderea este capabil
s-i acopere satisfctor datoriile pe termen scurt pe seama disponibilitilor.
 Lichiditatea imediat se situeaz sub nivelul asiguratoriu in anul 2006, ceea ce nseamn c
ntreprinderea nu este capabil s-i acopere satisfctor datoriile pe termen scurt pe seama
disponibilitilor.
Indicatorul nregistreaz o scdere n 2006 fa de 2005 ca urmare a diminurii disponibilitilor
bneti ntr-un procent mai mare dect s-au diminuat datoriile pe termen scurt.
n 2007, nivelul ratei a crescut, deoarece s-au majorat semnificativ disponibilitile bneti, iar
datoriile pe termen scurt nu au crescut cu acelai procent.
AUDIT

3 (127). Evaluarea controlului intern: coninut, etape.

Auditorul efectueaza un studiu si o evaluare a sistemelor considerate semnificative in scopul
identificarii controalelor interne pe care doreste sa se sprijine, pe de o parte, precum si riscurile de eroare in
tratarea datelor si informatiilor, pe de alta parte. Toate actiunile intreprinse de auditor in aceasta etapa sunt
concentrate asupra a trei intrebari:
care sunt procedurile efective, in functiune, care au ca obiectiv realizarea unui control intern
eficient?
aceste proceduri sunt aplicate?
in ce masura aceste proceduri satisfac realizarea unui bun control intern si deci pot conduce
la elaborarea de documente financiar contabile corecte?
Etape:
intelegerea si descrierea sistemelor semnificative;
confirmarea intelegerii sistemului; testele de conformitate;
evaluarea riscurilor de eroare;
verificarea functionarii controlului intern;
evaluarea preliminara; teste de permanenta;
evaluarea finala si incidenta asupra misiunii.

4 (131). Faze i etape n executarea unei misiuni de audit, de baz.

Toate activitile i lucrrile ocazionate de realizarea unei misiuni de audit de baz asupra
situaiilor financiare ale unei entiti pot fi grupate n trei faze i zece etape care, n succesiunea
lor logic i practic, aa cum se pot identifica n Standardele Internaionale de Audit, se prezint
astfel:

I. Faza iniial
acceptarea mandatului
contractarea lucrrilor de audit
orientarea i planificarea auditului

II .Faza executrii lucrrilor

aprecierea controlului intern
controlul conturilor
examenul situaiilor financiare
III. Faza final
evenimente posterioare nchiderii exerciiului
utilizarea lucrrilor altor profesioniti
alte lucrri necesare nchiderii
raportul de audit
documentarea lucrrilor de audit

5 (2). Cnd se verific respectarea principiilor contabile n ce privete capitalurile proprii, ce

obiective de audit identificai:
a) drepturi i obligaii i evaluarea;
b) drepturi i obligaii i existena;
c) numai existena.

6 (3). Cnd verificai fundamentarea provizioanelor la sfrit de an avei n vedere:

a) modul de calcul i conformitatea cu contractele i/sau textele legale;
b) deductibilitatea;
c) o ieire viitoare de resurse.

7 (4).. Cnd verificai amortizarea imobilizrilor corporale v asigurai c:

a) planul de amortizare este acelai ca n anul precedent;
b) planul de amortizare contabil e diferit de planul de amortizare fiscal;
c) au fost corect aplicate normele de amortizare prevzute n reglementrile n vigoare.

8 (5). Controlul fizic al imobilizrilor corporale presupune:

a) verificarea modului n care s-a efectuat inventarierea;
b) inspecia imobilizrilor corporale;
c) existena concordanei ntre registrul imobilizrilor corporale i contabilitate.

9 (84). Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit.

Standardul International de Audit (ISA) nr. 220 stabileste procedurile si principiile
fundamentale precum si modalitatile lor de aplicare cu privire la controlul de calitate si n mod
deosebit, la politicile si procedurile folosite de un cabinet n lucrarile de audit si la procedurile
referitoare la lucrarile ncredintate unor colaboratori ai auditorului.

Obiective
Natura, calendarul si ntinderea politicilor si procedurilor de control de calitate ale unui
cabinet sau societate depind de numerosi factori ca: felul si importanta activitatii sale, dispersia
geografica, nivelul de organizare, costuri etc.
Obiectivele politicilor de control de calitate adoptate de catre un cabinet sau o societate sunt
urmatoarele:
 exigente profesionale: personalul cabinetului sau al societatii trebuie sa se conformeze
principiilor de independenta, integritate, obiectivitate, confidentialitate si profesionalism,
nscrise n Codul etic;

aptitudini si competente: nivelul de instruire si formare al personalului cabinetului sau

societatii permite acestuia sa se achite n mod corect si complet de sarcinile pe care le
primeste n cadrul unei misiuni de audit;

repartizarea lucrarilor: lucrarile de audit vor fi ncredintate personalului care dispune de

pregatirea si experienta necesara;
delegarea: conducerea, supervizarea si revederea lucrarilor realizate la toate esantioanele
permit obtinerea unei asigurari rezonabile ca lucrarile efectuate raspund normelor de
calitate stabilite.

Diversi factori pot determina auditorul sa delege o parte din lucrarile sale: talia si
complexitatea ntreprinderii, volumul lucrarilor necesare n raport cu termenele stabilite de predare
a acestora, numarul mare de clienti care au acelasi termen de predare a lucrarilor, complexitatea
problemelor de rezolvat care obliga auditorul sa faca apel la diversi specialisti si experti
independenti.
Urmatoarele operatiuni trebuie sa fie realizate numai de auditor si nu pot fi delegate:
stabilirea planului de audit si a programului de lucru;
desemnarea sefului de misiune, a personalului si colaboratorilor afectati fiecarei
misiuni;
supravegherea executarii misiunii;
aprecierea marilor optiuni luate de ntreprindere n momentul nchiderii conturilor,
cu deosebire cele legate de evaluarea si depreciere a activelor;
examenul si semnatura rapoartelor;
relatiile exterioare n legatura cu misiunea de audit.
consultarea: de fiecare data, cnd este necesar, vor fi consultate persoane
competente din interiorul sau din exteriorul cabinetului sau societatii;
acceptarea si pastrarea clientilor: lista clientilor potentiali si existenti va fi revazuta
periodic, sub aspectele legate de independenta cabinetului si capacitatea sa de a
satisface cererea clientilor;
control: eficacitatea si adaptarea politicilor si procedurilor de control de calitate
existente trebuie controlate periodic;
conducerea lucrarilor: colaboratorii, carora li se ncredinteaza diferite lucrari, trebuie
informati de responsabilitatile lor si de obiectivele si procedurile ce trebuiesc
urmarite.
Instrumentele de baza pentru asigurarea conducerii eficiente a lucrarilor sunt: planul misiunii,
programul de lucru si bugetul de timp;
supravegherea: este strns legata de conducerea lucrarilor si de revizuirea lucrarilor.
 2. Proceduri de control de calitate ce pot fi aplicate ntr-un cabinet sau societate de
audit
Exigente profesionale:
Politici: Personalul cabinetului sau societatii de audit va fi tinut sa se conformeze
principiilor de independenta, integritate, obiectivitate, confidentialitate si
profesionalism.
Proceduri: Desemnarea unei persoane sau a unei structuri cu sarcina de a da sfaturi si a
rezolva problemele n domeniul integritatii, obiectivitatii, independentei si
confidentialitatii. - Informarea personalului, la toate nivelurile, de politicile
si procedurile n materie de integritate, obiectivitate, confidentialitate si
profesionalism, prin:
punerea accentului pe independenta de spirit cu ocazia programelor de formare, a
supervizarilor si a revederii misiunilor;
informarea personalului despre ntreprinderile unde pot aparea aspecte legate de
incompatibilitati individuale.

10 (85). Rolul i importana dosarului exerciiului.

Dosarul exerciiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a cror utilitate nu depete
exerciiul controlat. El permite ansamblarea tuturor lucrrilor, de la organizarea misiunii la
sintez i formularea raportului.
Dosarul exerciiului este indispensabil pentru:
- mai buna organizare i control ale misiunii;
- documentarea lucrrilor efectuate, deciziilor luate i asigurarea c programul s-a
derulat fr omisiuni;
- nlesnirea muncii n echip i supervizarea lucrrilor date la colaboratori;
- justificarea opiniei emise i redactarea raportului.

Dosarul exerciiului este bine s fie mprit pe seciuni (pri) pentru a uura utilizarea sa. n
general se folosete o mprire n 10 seciuni (pri) simbolizate de la A la J, astfel:
EA (dosarul exerciiului, Seciunea A) intitulat Acceptarea misiunii;
EB (dosarul exerciiului, Seciunea B) intitulat Sinteza misiunii i rapoarte;
EC (dosarul exerciiului, Seciunea C) intitulat Orientare i planificare;
ED (dosarul exerciiului, Seciunea D) intitulat Evaluarea riscului legat de control;
EE (dosarul exerciiului, Seciunea E) intitulat Controale substantive;
EF (dosarul exerciiului, Seciunea F) intitulat Utilizarea lucrrilor altor profesioniti;
EG (dosarul exerciiului, Seciunea G) intitulat Verificri i informaii specifice;
EH (dosarul exerciiului, Seciunea H) intitulat Lucrrile de sfrit de misiune;
EI (dosarul exerciiului, Seciunea I) intitulat Intervenii cerute prin reglementri diverse;
EJ (dosarul exerciiului, Seciunea J) intitulat Controlul conturilor consolidate;
 CONTABILITATE

11 (18). SC GLADY SA avand un capital de 10.000 lei divizat in 1.000 actiuni decide majorarea
capitalului prin emiterea a 100 actiuni noi, la un pret de 10,3 lei/actiune, ce va fi achitat in
numerar.

Subscrierea noilor actiuni

456 = % 1.030
1011 1.000
1041 30

Varsarea capitalului subscris

5311 = 456 1.030

Majorarea efectiva a Capitalului social

1011 = 1012 1.000

12 (19). SC ALFA SA rascumpara 200 actiuni la pretul de rascumparare de 9 lei pe actiune, iar
valoarea nominala este de 10 lei/actiune, care se anuleaza.

Rascumpararea actiunilor

1091 = 5121 1.800

Anularea actiunilor rascumparate

1012 = % 2.000
1091 1.800
7583 200

valoarea actiunilor rascumparate : 200 actiuni x 10 lei = 2.000

Diferenta de venit: 200 lei

13 (56). La SC METALICA SA in urma reevaluarii se constata un plus de 2.000 lei

imobilizari corporale (utilaje). Aceasta suma se distribuie astfel:
- 1.800 lei pentru capitalizare;
- 200 lei pentru constituirea rezervei.
 Inregistrarea plusului de valoare
2131 = 105 2.000

Distribuirea
sumei
105 = % 2.000
1012 1.800
1068 200

14 (57). La SC CRISUL SA se inregistreaza urmatoarele operatii referitoare la actiunile

emise anterior de unitate:
a) Rascumpararea a 1.000 de actiuni la pretul unitar de 5,2 lei/actiune si valoarea nominala de 5
lei, cu decontare ulterioara, peste un an;

b) Anularea a jumatate din actiunile rascumparate;

c) Vanzarea a 200 de actiuni catre un tert, la pretul de 5,3 lei/actiune, cu decontarea prin
virament;

d) Vanzarea a 300 de actiuni catre angajatii societatii, la pretul de 5 lei/actiune, cu incasare

imediata in numerar.

Rascumparea actiunilor
1092 = 5121 5.200

Anulare a 1/2 din actiunile rascumparate

% = 1092 2.600
1012 2.500
6641 100

Vanzarea a 200 de actiuni catre terti

461 = % 1.060
1092 1.040
7641 20

Vanzarea a 300 de actiuni catre angajati

% = 1092 1.560
5311 1.500
6641 60
15 (105). La S.C. U.A.M.T. S.A. se inregistreaza cheltuieli de dezvoltare efectuate pe cont
propriu, in suma de 420 lei. Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare se face in 5 ani, cu o cota
lunara de amortizare de 7 lei, dupa care se scot din evidenta.

Inreg. Cheltuielilor de dezvoltare

203 = 721 420

Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare

6811 = 2803 7

Scoaterea din evidenta a cheltuielilor de dezvoltare complet amortizate

2803 = 203 420

16 (106). In vederea retehnologizarii sectorului de productie S.C. METALICA S.A.

achizitioneaza o inventie, in valoare de 120 lei, care se amortizeaza in 5 ani, dupa care se scoate
din evidenta.
Achizitionarea inventiei

203= 404 120

Plata
inventiei
404= 5121 120

Amortizarea lunara a inventiei

6811= 2803 2

Scoaterea din evidenta dupa 5 ani

2803= 203 120

17 (107). IPJ Bihor realizeaza in regie proprie, un proiect astfel:

- in primul an proiectul nu este finalizat, valoarea cheltuielilor fiind: cheltuielile material 4000
lei, salarii 2000, CAS 19,75%, CASS 7%, CFS 2,5%;
- in al doilea an proiectul este finalizat si receptionat, la nivelul costului de productie de 10000
lei;
- termenul de amortizare a proiectului este de 4 ani;
- dupa 3 ani proiectul este scos din folosinta.
Inreg. Cheltuielilor efectuate in regim propriu
602 = 302 4000
641 = 421 2000
6451 = 4311 395
6452 = 4371 50
6453 = 4313 140

Receptia proiectului la sfarsitului primului an

233 = 721 6585

Receptia proiectului la nivelul costului de productie

203 = % 10000
233 6585
721 3415

Amortizarea in primul an de activitate

6811 = 2803 2500

A=10000/4
ani=2500

Amortizarea in al doilea an de activitate

6811 = 2803 2500

Amortizarea in al treilea an de activitate

6811 = 2803 2500

Scoaterea din evidenta a imobilizarii necorporale dupa 3 ani

% = 203 10000
2803 7500
6583 2500

18 (138). S.C. PRINT TRADE hotaraste modernizarea unei masini pentru fabricarea hartiei care
are valoarea contabila de 12000 lei. Durata normala de utilizare a masinii este de 10 ani, iar
durata ramasa, de 4 ani. Lucrarile de modernizare se realizeaza de un tert, care factureaza aceste
lucrari la valoarea de 3000 lei, TVA 19%, achitarea facandu-se cu ordin de plata. Sa se
inregistreze in contabilitate aceste operatii, inclusiv amortizarea lunara a masinii modernizate pe
durata ramasa, stiind ca metoda de amortizare utilizata este cea liniara.

Inregistrarea facturii privind lucrarile de modernizare efectuate te catre un tert

% = 404 3570
231 3000
 4426 57

Receptia lucrarilor de modernizare a masinii

2131 = 231 3000

Achitarea facturii
404 = 5121 3570

Inreg. Amortizarii lunare ramase

6811 = 2813 162,5

Valoare ramasa neamortizata = 4800

Valoarea modernizarii = 3000
Durata ramasa de amortizare = 4 ani
Amortizare = 7800/4/12=162,5

19 (139). S.C. SIMCOR S.A. caseaza un camion a carui valoare de inregistrare este de 10000 lei,
amortizat in valoare de 8000 lei. Cheltuielile cu casarea (dezmembrare) camionului au fost de 40
lei, efectuate de o societate specializata, iar recuperarile de piese de schimb sunt de 100 lei.
Valoare neamortizabila se suporta de unitate in 2 ani.

Casarea camionului
% = 2133 10.000
2813 8.000
471 2.000

Inreg. Cheltuielilor cu casarea

% = 401 476
6588 400
4426 76

Inreg. Pieselor de schimb recuperate

3024 = 7588 100

Trecerea asupra cheltuielilor curente a cotei parti neamortizate

6588 = 471 1.000

20 (166). SC AMBIENT realizeaza in luna martie 2005 o constructie speciala in regie proprie.
Executarea constructiei genereaza urmatoarele cheltuieli: materii prime 6000 lei; salarii 5000 lei,
din care aferente muncitorilor direct productive 2000 lei si personalului administrativ 3000 lei;
amortizari 4000 lei, din care aferent imobilizarilor direct productive 3000 lei si imobilizarilor
utilizate in sectorul administrativ 1000 lei. La sfarsitul lunii aprilie lucrarea a fost terminata si
constructia speciala a fost data in folosinta la un cost total de 15000 lei.
 Consum de materii prime
601 = 301 6.000

Inregistrarea salariilor
641 = 421 5.000

Inregistrarea amortizarii
6811 = 281 4.000

Inreg. Constructiei realizata in regim propriu dar neterminata la sfarsitul lunii martie 2005
231 = 722 11.000

Inreg. Punerii in functiune in aprilie 2005 la valoarea totala

212 = % 15.000
722 4.000
231 11.000

21 (169). SC AMOS SA cumpara in 2005 actiuni ale unei filiale din strainatate in valoare de
50000$ la pretul 3,3lei/$, cu plata prin virament bancar. La sfarsitul anului 2005 cursul valutar
este 3,4lei/$. In anul 2006 se vand participatiile in filiala din strainatate la un pret negociat de
60000$, la un curs de 3,45lei/$.

Cumpararea actiunilor filialei din strainatate

261= 5124 165.000

Reevaluarea creantei fata de filiala din strainatate la 31.12.2005

50000$*3,4 lei/$= 170.000

50000$*3,3 lei/$= 165.000
diferenta in plus = 5.000

261= 107 5.000

Vanzarea actiunilor in 2006

6000$*3,45 lei/$=207.000

461= 7641 207.000

Scaderea din gestiune a participatiilor vandute

6641= 261 165.000

Anularea rezervelor din conversie aferente participatiilor vandute

107= 261 5.000
22 (209). SC APRO SA trimite la SC NUTRIENTUL SA materii prime in valoare de 200 lei
si materiale consumabile in valoare de 150 lei, in vederea prepararii de furaje combinate. In
factura primita de la SC NUTRIENTUL SA sunt trecute furajele combinate rezultate in
valoare de 500 lei.

Trimiterea spre prelucrare

351= % 350
301 200
302 150

Receptia furajelor de la prelucrare

3026= 351 350

Inregistrarea manoperei
%= 401 178.50
3026 150
4426 28.50

23 (214). SC ORADINUM SA primeste conform facturii nr.2200, 5.000 m stofa de import a 1

USD/m, curs valutar 2,7 lei/USD taxe vamale 10%, accize 20%, TVA 19%, care se elibereaza in
consum.

Receptia materiilor prime

301= 401 13.500

Taxe vamale si accize

13500*10%=1.350
(13500+1350)*20%=2.970

301= % 4.320
446.01 1.350
446.02 2.970

Inregistrare TVA
4426= 5121 2897.5
(12500+2750)*19%=2897,5

Darea in consum a materialelor

601= 301 17820
24 (269). SC VULTURUL NEGRU SA se aprovizioneaza pe baza facturii nr.35596 cu confectii
femei, de la SC MONDIALA Satu Mare.
Marfa sosita prin CFR este in valoare de 2.200 lei, TVA 19%, cheltuieli cuvenite CFR-ului 100
lei, TVA 19%.
La receptie se constata ca un lot de bluze femei au vicii ascunse, valoarea acestui lot fiind de 550
lei.
Se formeaza o comisie de receptie, care anunta furnizorul, iar lotul respectiv se receptioneaza si
ramane in custodie.

Receptia marfurilor
%= 401 1963.5
371 1650
4426 313.5

Receptia transportului
%= 401 119
624 100
4426 19

Pastrarea marfii in custodie-evidentiere extrabilantiera

8033-C 550
25 (270). SC ORINTEX SA se aprovizioneaza conform facturii nr.35972, de la SC CRISUL
FAVORIT SA cu incaltaminte pentru copii, in valoare de 7.000 lei, TVA 19%. Valoarea
ambalajelor este de 210 lei, TVA 19%.
La receptie se constata o lipsa in valoare de 300 lei (9 lei ambalaje), care se imputa delegatului
propriu la pretul de vanzare a marfii 341 lei plus valoarea ambalajelor lipsa. Se receptioneaza
suma prin stat de plata si se achita factura nr.32972.

Receptia marfurilor
%= 401 7.973
371 6.700
4426 1.273

Receptia ambalajelor primite

%= 401 239.19
381 201
4426 38.19

Imputarea minusului delegatului

4282= % 416.5
7588 350
4427 66.5

Recuperarea sumelor
421= 4282 416.5
 Plata facturii
401= 5121 8212.19

26 (315). S.C. MEDA S.A. vinde produse finite unui client extern, la pretul de vanzare de
1000$, cursul de schimb a dolarului fiind de 3,4 lei/$.
La finele perioadei de gestiune cursul de schimb creste la 3,42 lei/$. Incasarea creantei se face la
3,41 lei/$.

Vanzarea produselor finite

4111= 701 3.400

Inregistrarea diferentei de curs valutar

4111= 765 20

1000$x(3,42-
3,4)=20

Incasarea creantei
%= 4111 3.420
5124 3.410
665 10

27 (316). La S.C. OLIMPIA S.A. se constata, la finele perioadei, un client incert cu un debit de
5950 lei. Se inregistreaza o ajustare egala cu debitul, mai putin TVA inclusa in debit. In perioada
urmatoare se constata insolvabilitatea clientului incert care, din acest motiv, este scos din
evidenta.

Reflectarea creantei privind clientul incert

4118= 4111 5.950

Inregistrarea ajustarii
6814= 491 5.000

Stingerea creantei
%= 4118 5.950
654 5.000
4427 950

Anularea ajustarii
491= 7814 5.000
28 (366). La cinematograful PATRIA ruleaza filmul Satra si incaseaza 1000 lei, pentru care
plateste un impozit pe spectacole de 2%.

Inregistrarea impozitului pe spectacole

635= 446 20

Plata impozitului
446= 5121 20

29 (367). SC ROMNATURAL SRL are un panou publicitar pe traseul Oradea Cluj, panoul
publicitar are 3 mp si face reclama la bauturi alcoolice. Taxa datorata de societate este:
- panou 2-3mp, taxa 75 lei
- taxa majorata pentru bauturi de 500% 375 lei
Taxa datorata 450 lei

Inregistrarea taxei de publicitate

635= 446 450

Plata taxei de publicitate

446= 5121 450

30 (407). SC UAMT SA achizitioneaza de la o entitate afiliata actiuni ca investitii financiare pe

termen scurt, avand costul de achizitie de 400 lei, platibil ulterior.
Cheltuielile accesorii (comisioane de cumparare) insumeaza 6 lei.
Jumatate de actiuni se negociaza la bursa la pretul de vanzare de 220 lei, iar cealalta jumatate la
pretul de vanzare de 190 lei.
Achizitionarea actiunilor ca investitii pe termen scurt
501= 5091 400

Achitarea comisionului de cumparare

627= 5121 6

Plata contravalorii actiunilor cumparate

5091= 5121 400

Vanzarea a jumatate din titlurile cumparate

5121= % 220
501 200
7642 20
Diferenta= Pret vz-C. achiz = 220-200=20
 Vanzarea celei de a doua jumatate a titlurilor cumparate
%= 501 200
5121 190
6642 10
Diferenta=C.achiz.-Pret vz= 200-190=10
EVALUAREA INTREPRINDERILOR

31 (88). Definiti valoarea de origine.

Raspuns:
Valoarea de origine, cunoscuta si sub numele de valoare istorica sau de achiziie
reprezint totalitatea costurilor necesare pentru achiziionarea si punerea bunului sau activului in
stare de utilizare sau de folosire. Costul istoric este costul de origine evaluat, masurat si
inregistrat la intrarea active lor si crearea datoriilor .In cazul activelor, costul istoric delimiteaza
suma in numerar platita / de platit in momentul cumpararii sau productiei pentru a dobandi de
bunavoie si in cunostinta de cauza un bun economic. In cazul datoriilor, costul istoric reprezinta
valoarea echivalentelor obtinute in schimbul obligatiei sau, in anumite imprejurari (de exemplu,
in cazul impozitului pe profit), valoarea care se asteapta sa fie platita in numerar sau in
echivalente de numerar pentru a stinge datoriile, in cursul normal al afacerilor. Costul istoric
este consecinta a doua principii fundamentale: principiul nominalismului monetar si principiul
prudentei.

EXPERTIZA CONTABILA

32 (3). Ce nelegei prin competena expertului contabil?

Raspuns:
Calitatea de expert contabil abilitat sa efectueze expertize contabile este reglementata.
El trebuie sa se supuna regulilor Corpului privind formarea profesionala continua, actualizarea si
testarea permanenta a cunostintelor pe care le poseda. Expertiza contabila are drept suport
documentele primare si nregistrarea evenimentelor si tranzactiilor n contabilitate, expertului
contabil revenindu-i obligatia profesionala de a avea disponibilitate profesionala fundamentata
pe cunostinte solide si actualizate n domeniul economic si financiar-contabil. Competenta
expertului contabil se impune din necesitatea apararii onoarei si independentei profesiei si
organismului profesional precum si pentru a se conferi lucrarilor autoritatea stiintifico-
profesionala asteptata de catre public.

Competenta expertului contabil are doua componente esentiale:

a) Dobndirea competentei profesionale.

Calitatea de expert contabil se dobndeste prin promovarea examenului de admitere 1[3],

efectuarea unui stagiu profesional cu o durata de 3 ani si sustinerea unui examen de aptitudini
profesionale.

1
 b) Mentinerea competentei profesionale.

Mentinerea calitatii de expert contabil si contabil autorizat se realizeaza prin nscrierea n

Tabloul Corpului si obtinerea vizei anuale de exercitare a profesiei. O importanta deosebita o
reprezinta mentinerea competentei profesionale printr-un program de dezvoltare profesionala
adecvat, respectnd Norma profesionala nr. 38 si Programul National de Dezvoltare
Profesionala Continua elaborate de CECCAR n conformitate cu Standardul International de
Educatie IES7 emis de IFAC.

Norma Profesionala nr. 38 este stabilita n baza Standardului International de Educatie

IES 7 , emis de Federatia Internationala a Contabililor , care prevede ca institutele membre
trebuie sa implementeze o cerinta de Dezvoltare Profesionala Continua CPD ca o componenta
integrala a statutului pe care profesionistul contabil n detine n economie si societate.
Conceptul de Dezvoltare Profesionala Continua ca extensie a procesului educational, poate fi
definit ca fiind o activitate de nvatare relevanta, verificabila si masurabila; notiunea este
asociata procesului de nvatare pe viata. Procesul nvatarii pe viata ncepe devreme si continua
cu programul educational privind calificarea profesionala si cu programele de dezvoltare
profesionala pe parcursul ntregii cariere, al caror obiectiv fundamental consta n extinderea
cunostintelor, abilitatilor, eticii si valorilor profesionale. Prin activitati de nvatare se ntelege:
participarea la cursuri, seminarii, conferinte; module de autonvatare sau instruiri organizate la
locul de munca; lucrari profesionale sau cu caracter academic, publicate; lucrari profesionale
sau cu caracter academic, publicate; participarea si munca depusa n cadrul comitetelor si
comisiilor tehnice ale Corpului; predarea unui curs n domenii legate de responsabilitatile
profesionale; studii formale legate de responsabilitatile profesionale; participarea ca vorbitor la
conferinte sau discutii de grup; scrierea de articole, lucrari, carti; cercetari, inclusiv citirea unei
literaturi sau jurnale profesionale pentru aplicarea n cadrul atributiilor profesionale;
reexaminarea profesionala sau testarea formala.

Potrivit principiului fundamental al Competentei Profesionale, prevazut n Codul Etic

National al Profesionistilor Contabili, expertul contabil are datoria continua de a mentine
cunostintele si competentele profesionale la nivelul cerut, astfel nct, sa se asigure ca
utilizatorii primesc avantajul unor servicii profesionale competente, bazate pe progresele
curente nregistrate n practica si promovate n legislatie.

Caracteristicile unui mediu profesional aflat ntr-o permanenta schimbare transfera

particularitati si asupra activitatii expertului contabil, acesta fiind expus unor provocari
profesionale fara precedent. n timp ce exigentele lucrarilor de expertiza contabila au cunoscut
o evolutie ascendenta, beneficiarii lucrarilor manifesta asteptari nalte, generatoare de
competitii care consolideaza rolul si responsabilitatea expertilor contabili, determinnd
organismele profesionale care gestioneaza profesia contabila sa revizuiasca periodic politicile
de dezvoltare profesionala continua.

Nevoia de informare si de nvatare poate fi produsul consultarilor expertilor contabili cu

mediul de afaceri sau cu alte medii profesionale. Masurarea activitatii de nvatare poate fi
exprimata n termeni de efort, n timp cheltuit sau n printr-o metoda de evaluare valida
destinata masurarii competentei atinse sau dezvoltate, de catre o sursa competenta.
 Competenta expertului contabil n cazul unei misiuni de expertiza contabila este o
necesitate generata de factori precum:

a. Obligatia etica a expertului contabil de a fi impartial fata de oricare dintre parti si

abilitatea de a-si exercita responsabilitatea n mod profesional;

b. Orice abatere de la principiul competentei profesionale produce consecinte nefavorabile

asupra reputatiei profesiei n integritatea sa.

c. Cauzele aflate n diferite stadii de cercetare sunt extrem de complexe si prezinta

particularitati de la o situatie la alta, neputndu-se generaliza abordari , constatari sau concluzii.

d. Dispunerea unei expertize contabile de catre Organele abilitate se bazeaza ntr-o masura
ridicata pe moralitatea profesionala si competenta expertului contabil.

Exista 3 modalitati2[4] de abordare a posibilitatilor de mentinere a competentelor

profesionale:

M1) Abordarea bazata pe informatii din exterior , prin stabilirea unei anumite cantitati de
elemente ce trebuie nvatate, car este considerata corespunzatoare pentru dezvoltarea si
mentinerea competentei. Dovezile de verificare ntr-o asemenea abordare sunt valabile pentru
profesionistii contabili angajati si constau n: materiale de predare; catalog de prezenta;
formulare de nregistrare; evaluari independente care sa demonstreze ca o activitate de nvatare
a avut loc; confirmarea participarii din partea unui instructor , tutore sau alt organism
profesional; confirmarea participarii ntr-un program intern din partea unui angajator.

M2) Abordarea bazata pe informatii din interior, potrivit careia profesionistilor contabili
li se cere sa demonstreze , prin intermediul rezultatelor, ca dezvolta si mentin competenta
profesionala. Dovezile de verificare n aceasta abordare sunt valabile pentru profesionistii
contabili membrii ai CECCAR si constau n: verificarea nvatarii obtinute, evaluarea
materialelor scrise sau publicate, evaluari ale rezultatelor nvatarii, publicarea unui articol
profesional sau a rezultatelor unui proiect de cercetari, reexaminarea periodica, specializari sau
alte calificari, inspectii ale practicii independente, evaluari facute de alte corpuri profesionale
din care mai face parte profesionistul contabil.

M3) Abordarea combinata , prin care se mbina n mod efectiv si eficient informatiile
primite prin cele doua modalitati de abordare de mai sus, se fixeaza cantitatile de elemente de
nvatat cerute si se masoara rezultatele obtinute.

Mentinerea competentelor profesionale este un drept dar si o obligatie a membrilor

CECCAR.

Obligatia vizeaza actualizarea si ameliorarea activitatii profesionale n conformitate cu

cerintele deontologice, prin: parcurgerea unui minim de 120 ore de activitate sau unitati
echivalente de dezvoltare profesionala ntr-o perioada de 3 ani, din care 60 de ore sau unitati

2
echivalente sa fie verificabile; urmarirea si masurarea activitatilor de nvatare n conformitate
cu cerintele precedente; demonstrarea mentinerii si dezvoltarii competentelor relevante prin
dovezi ale verificarii obiective, de catre o sursa autorizata, printr-o metoda de evaluare
competenta; dezvoltarea continua a culturii generale si profesionale , singurele capabile sa-i
consolideze discernamntul; acordare unei atentii substantiale fiecarei operatiuni sau situatii
examinate, astfel nct opinia exprimata sa aiba fundamentare profesionala; exprimarea opiniei
cu sinceritate si transparenta, chiar cu rezerve daca este cazul, fara retineri sau constrngeri;
manifestarea libertatilor de gndire si actiune; protejarea profesiei prin respectarea principiului
independentei.

Dreptul priveste oportunitatea de actualizare si formare eficienta, cu garantarea calitatii

serviciilor prestate de terti.

Dezvoltarea profesionala continua nu ofera ea nsasi asigurarea faptului ca toti expertii

contabili ofera servicii profesionale de nalta calitate, fiind necesara si aplicarea cunostintelor
pe baza unui rationament profesional si a unei atitudini obiective. Totodata, expertul contabil
trebuie sa se conformeze normelor tehnice si profesionale aplicabile misiunii de expertiza
contabila.

Prin urmare, expertul contabil, asemenea tuturor profesionistilor contabili, are datoria
permanenta de a-si mentine cunostintele si aptitudinile profesionale la nivelul necesar pentru a
se asigura ca un client sau un angajator primeste servicii profesionale competente , bazate pe
ultimele evolutii din practica, legislatie si tehnica. El trebuie sa actioneze cu prudenta si n
conformitate cu standardele tehnice si profesionale aplicabile n furnizarea de servicii
profesionale, rationamentul sau profesional fiind fundamentat pe baze solide.

33 (18). Care sunt calitile eseniale ce confer autoritate tiinifico-profesional lucrrilor

expertului contabil i cum le dezvolt?

RSPUNS: Expertizele contabile judiciare si extrajudiciare sunt lucrari cu caracter stiintific.

Prin urmare, calitatea lor este prezumata. Totusi, argumentarea stiintifica are calitatea ei.
Aprecierea argumentarii stiintifice a expertizelor contabile se realizeaza pe doua paliere:

1. Palierul individual, concret al fiecarei expertize contabile n parte. Pe acest palier,

aprecierea calitatii expertizelor se face de catre solicitant care, de regula, judeca calitatea
expertizelor contabile n functie de utilitatea acestora n atingerea scopurilor pentru care
au fost solicitate.
2. Palierul de ansamblu al lucrarilor efectuate de profesionistul contabil. Pe acest
palier se organizeaza si se deruleaza controlul de calitate n cadrul profesiei contabile
axat pe aprecierea modului de aplicare a normelor profesionale.

34 (15). Enumerai destinatarii expertizelor contabile?

RSPUNS:
Expertizele contabile judiciare i extrajudiciare sunt lucrri de specialitate cu obiective
precizate, solicitate experilor contabili nscrii n partea activ a Tabloului Corpului. Solicitanii
expertizelor contabile judiciare sunt i destinatarii acestora:
a. Organele de instrumentare (urmrire i cercetare) a cauzelor care fac obiectul
dosarelor penale: Poliie i Parchet.
b. Instanele de judecat a cauzelor penale i civile. Indiferent c expertizele contabile
judiciare sunt dispuse din oficiu sau sunt acceptate la cererea nvinuiilor sau prilor,
implicate n procesul judiciar, acetia (nvinuiii sau prile implicate n proces) sunt,
de asemeni, utilizatori principali ai expertizelor contabile judiciare.
Solicitanii expertizelor contabile extrajudiciare pot fi oricare dintre persoanele fizice sau
juridice interesate n contractarea unor astfel de lucrri cu experii contabili, nscrii n
partea activ a Tabloului Corpului. n mod indirect, atunci cnd solicitanii expertizelor
contabile extrajudiciare folosesc aceste lucrri, n concilierea intereslor lor n relaiile cu
partenerii comerciali i de afaceri, organisme administrative etc., pot fi i acetia
considerai destinatari ai expertizelor contabile extrajudiciare.

FISCALITATE

35 (9). n cazul veniturilor din cedarea folosinei bunurilor, venitul brut se majoreaz cu
cheltuielile ce intr n sarcina proprietarului dar sunt efectuate de chiria, fr a-i fi rambursate
de proprietar. Prezentai ce cheltuieli se pot ncadra n aceast categorie.

Raspuns :

Definirea veniturilor impozabile din cedarea folosinei bunurilor - Veniturile din cedarea
folosinei bunurilor sunt veniturile,in bani i/sau in natur, provenind din cedarea folosinei
bunurilor mobile i imobile, obinute de ctre proprietar, uzufructuar sau alt deintor legal, altele
decit veniturile din activiti independente.

In aceast categorie de venit se cuprind veniturile din inchirieri i subinchirieri de bunuri mobile
i imobile, precum i veniturile din arendarea bunurilor agricole, din patrimoniul personal.
Veniturile obinute din inchirieri i subinchirieri de bunuri imobile sunt cele din cedarea
folosinei locuinei, caselor de vacan, garajelor, terenurilor i altele asemenea, a cror folosin
este cedat in baza unor contracte de inchiriere/subinchiriere, uzufruct, arendare i altele
asemenea, inclusiv a unor pri din acestea, utilizate in scop de reclam, afiaj i publicitate.

Conform Art 62 din Codul fiscal:

Venitul brut reprezint totalitatea sumelor in bani i/sau echivalentul in lei al veniturilor in natur
i se stabilete pe baza chiriei sau a arendei prevzute in contractul incheiat intre pri pentru
fiecare an fiscal, indiferent de momentul incasrii chiriei sau a arendei. Venitul brut se majoreaz
cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispoziiilor legale, in sarcina proprietarului,
uzufructuarului sau a altui deintor legal, dac sunt efectuate de cealalt parte contractant.

In conformitate cu legislaia in materie, proprietarul are obligaia de a efectua cheltuielile

referitoare la intreinerea i repararea locuinei inchiriate, ca de exemplu:
- intreinerea in bune condiii a elementelor structurii de rezisten a cldirii, elementelor de
construcie exterioar a cldirii, cum ar fi: acoperi, faad, curile i grdinile, precum i spaii
comune din interiorul cldirii, cum ar fi: casa scrii, casa ascensorului i altele asemenea;
- intreinerea in bune condiii a instalaiilor comune proprii cldirii, respectiv ascensor, hidrofor,
instalaii de alimentare cu ap, de canalizare, instalaii de inclzire central i de preparare a apei
calde, instalaii electrice i de gaze;
- repararea i meninerea in stare de siguran in exploatare i de funcionare a cldirii pe toat
durata inchirierii locuinei.
In cazul efecturii de ctre chiria a unor astfel de cheltuieli care cad in sarcina proprietarului i
se incadreaz in cota forfetar de cheltuieli, cu diminuarea corespunztoare a chiriei, impunerea
rmine nemodificat.

Conform normelor metodologice date in aplicarea art. 62 din Codul fiscal, aprobate prin HG
nr.44/2004, venitul net se determina ca diferenta dintre sumele reprezentand chiria/arenda in bani
si/sau echivalentul in lei al veniturilor in natura, prevazute in contractul incheiat intre parti, si
cota de cheltuiala forfetara de 25%, reprezentand cheltuieli deductibile aferente venitului.
Pentru recunoasterea deductibilitatii cheltuielii stabilite forfetar, proprietarul nu este obligat sa
prezinte organului fiscal documente justificative.

Cheltuiala deductibila aferenta venitului, stabilita in cota forfetara de 25% aplicata la venitul
brut, reprezinta uzura bunurilor inchiriate si cheltuielile ocazionate de intretinerea si repararea
acestora, impozitele si taxele pe proprietate datorate potrivit legii, comisionul retinut de
intermediari, primele de asigurare platite pentru bunul cedat spre folosinta, respectiv eventuale
nerealizari ale veniturilor din arendare scontate, generate de conditii naturale nefavorabile, cum
ar fi: grindina, seceta, inundatii, incendii si altele asemenea.
Mentionam ca Ministerul Economiei si Finantelor si Agentia Nationala de Administrare Fiscala
nu are competenta de a interveni in contractul incheiat intre parti, si, ca urmare, in cazul in care
considerati ca societatea care a inchiriat imobilul nu si-a respectat clauzele contractuale, va puteti
adresa instantei judecatoresti competente.

36 (19). Precizai ce fel de persoane sunt cele de mai jos din punctul de vedere al TVA:
- o persoan fizic care efectueaz servicii de contabilitate pe baz de contract individual de
munc cu S.C. ALFA S.A.; NEPLATITOR
- Ministerul Sntii; NEPLATITOR
- cantina proprie pentru salariaii Ministerului Educaiei i Cercetrii; PLATITOR
- S.C. X S.R.L. efectueaz prestri servicii vopsitorie auto cu CA > 35.000 euro; PLATITOR
- S.C. BETA efectueaz numai operaiuni de acordare credite; NEPLATITOR
- S.C. Z S.R.L. Efectueaz comer en-detail cu produse alimentare cu CA < 35.000 euro;
NEPLATITOR

37 (23). S.C. X S.R.L., stabilit i nregistrat n scopuri de TVA n Romnia, achiziioneaz de

la SC Y SRL, stabilit i nregistrat n scopuri de TVA n Marea Britanie, piese de schimb, ce
vor fi comercializate, n valoare de 2000 lire sterline, pre fr TVA. Acestea vor fi transportate
din Marea Britanie n Romnia. Curs schimb 1 lir sterlin = 4,8 lei. Analizai operaiunea din
punctul de vedere al lui SC X SRL, stabilind i ce obligaii are din punctul de vedere al TVA.

Raspuns:

Operatiunea in sfera TVA se incadreaza la : achizitii intracomunitare de bunuri (art.130

Cod Fiscal)
 ART. 130 Achiziiile intracomunitare de bunuri
(1) Se consider achiziie intracomunitar de bunuri obinerea dreptului de a dispune, ca
i un proprietar, de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinaia indicat de
cumprtor, de ctre furnizor, de ctre cumprtor sau de ctre alt persoan, n contul
furnizorului sau al cumprtorului, ctre un stat membru, altul dect cel de plecare a
transportului sau de expediere a bunurilor.
ART. 132^1 Locul achiziiei intracomunitare de bunuri
(1) Locul achiziiei intracomunitare de bunuri se consider a fi locul unde se gsesc
bunurile n momentul n care se ncheie expedierea sau transportul bunurilor.
(2) n cazul achiziiei intracomunitare de bunuri, prevzut la art. 126 alin. (3) lit. a), dac
cumprtorul i comunic furnizorului un cod de nregistrare n scopuri de TVA valabil, emis de
autoritile unui stat membru, altul dect cel n care are loc achiziia intracomunitar, conform
alin. (1), locul respectivei achiziii intracomunitare se consider n statul membru care a emis
codul de nregistrare n scopuri de TVA.
Locul achizitiei intracomunitare este in ROMANIA.
ART. 151 Persoana obligat la plata taxei pentru achiziii intracomunitare
(1) Persoana care efectueaz o achiziie intracomunitar de bunuri care este taxabil,
conform prezentului titlu, este obligat la plata taxei.
(2) Atunci cnd persoana obligat la plata taxei pentru achiziia intracomunitar,
conform alin. (1), este:
a) o persoan impozabil stabilit n Comunitate, dar nu n Romnia, respectiva persoan
poate, n condiiile stabilite prin norme, s desemneze un reprezentant fiscal ca persoan
obligat la plata taxei;
b) o persoan impozabil care nu este stabilit n Comunitate, respectiva persoan este
obligat, n condiiile stabilite prin norme, s desemneze un reprezentant fiscal ca persoan
obligat la plata taxei.
SC X SRL este obligata la plata TVA.

38 (49). O persoana impozabil cu regim mixt cumpr un utilaj la data de 1 noiembrie 2008 n
valoare de 20000 lei, plus 19% TVA. Pro-rata provizorie pentru anul 2008 este 40%, iar taxa
dedus este de 1520 lei (3800 *40%). Pro-rata definitiv calculat la sfritul anului 2008 este de
30 %. n anul 2009 pro-rata definitiv este 20%, n anul 2010 este 50%, n anul 2011 este 34% i
n anul 2012 este 70%. S se efectueze ajustarea TVA.

La sfritul anului 2008 se realizeaz ajustarea taxei pe baza pro-ratei definitive, respectiv 3.800
x 30% = 1.140 lei tax de dedus, care se compar cu taxa dedus pe baz pro rat provizorie
(1.520), iar diferena de 380 se inscrie n decontul lunii decembrie ca tax nedeductibil.
Aceast ajustare se refer la ntraga sum dedus iniial provizoriu i prin urmare acoper i
ajustarea aferent primei cincimi pentru bunurile de capital.
Ajustrile pentru anii 2009,2010,2011,2012 se realizeaz astfel:

TVA deductibil se mparte la cinci: 3.800 / 5 = 760 lei

TVA efectiv dedus n baza pro ratei definitive pentru prima perioad se mparte la rndul
su la cinci: 1.140 / 5 = 228
Diferena rezultat va constitui ajustarea deduceri fie n favoarea statului, fie n favoarea
persoanei impozabile.
Ajustarea pentru 2009:
Pro rata definitiv pentru anul 2009 este 20%
Deducere autorizat: 760 x 20% = 152
Deja dedus 228
Ajustare n favoarea statului = 228 152 = 76

Ajustarea pentru 2010:

Pro rata definitiv pentru anul 2010 este 50%
Deducere autorizat: 760 x 50% = 380
Deja dedus 228
Deducerea suplimentar permis : 380 228 = 152

Ajustarea pentru 2011:

Pro rata definitiv pentru anul 2011 este 34%
Deducere autorizat: 760 x 34% = 258
Deja dedus 228
Deducerea suplimentar permis : 258 228 = 30

Ajustarea pentru 2012:

Pro rata definitiv pentru anul 2011 este 70%
Deducere autorizat: 760 x 70% = 532
Deja dedus 228
Deducerea suplimentar permis : 532 228 = 304

ORGANIZAREA AUDITULUI INTERN SI CONTROLULUI INTERN

39 (27). Organizarea contabilitatii pe centre de profit. Studiu de caz.

Organizarea modern a contabilitii ntreprinderii se realizeaz potrivit cu

modalitile uzitate n prezent n Uniunea European.

Deoarece principiul fundamental care st la baza structurrii organizatorice moderne

a firmei este segmentarea acesteia pe centre de responsabilitate, primul pas la implementarea
noii organizri pentru ntreprinderea beneficiar l constituie stabilirea acestor centre. De
fapt, esena modernitii organizatorice const n modul de constituire a lor. Este vorba de:
 centrele de profit.

Fiecare ntreprindere prezentnd la momentul declanrii aciunii de modernizare

organizatoric propriile realiti organizatorice, economice i tehnice, echipa de consultani a
firmei noastre va realiza mai nti o analiz diagnostic a firmei beneficiare. ntreaga lucrare
se va derula pe baza unui management de proiect, oficializat sub forma unor decizii interne
care stabilesc echipele de lucru i principiile de procedur.

Centrul de profit reprezint o entitate organizatoric de aciune care este

rspunztoare pentru realizarea unui succes (profit) i legat de aceasta pentru cauzalitatea
costurilor. Pentru aceasta este nevoie de o aplicaie de calcul proprie, de sine stttoare.
Trebuie fcut clar diferena dintre centrul de profit i centrul de cost. n timp ce centrele
de cost sunt responsabile numai de ncadrarea n costuri, centrele de profit au, dup cum s-a
menionat, responsabilitate asupra profitului. Cele dou forme se deosebesc n principal
prin gradul autodeterminrii organizatorice.

Tot aa cum gradul de autodeterminare difer foarte mult la cele dou forme de
centre (cost - profit) i n cazul centrului de profit forma organizatoric mbrac aspecte de o
diversitate mare, ceea ce este legat n principal de criteriul gradului de orientare pe pia.
Centrul de profit "pur" este total orientat pe pia, n sensul c toate activitile sale au ca
rezultat produse i respectiv servicii destinate exclusiv pieei; altfel spus nu realizeaz deloc
produse sau servicii cu finalitate intern. De multe ori centrul de profit are i misiunea de a
realiza produse i servicii cu finalitate intern. De aici deriv cele dou aspecte pe care le
mbrac centrul de profit: de entitate orientat pe pia i respectiv de entitate cu rol
funcional. Gradul de autodeterminare este maxim n cazul centrului de profit "pur", cu
orientare total pe pia (rol funcional nul) i scade pe msur ce rolul funcional crete.
Evident c, dac exist centru de profit cu orientare 100% pe pia ("pur"), nu poate exista
un centru de profit cu rol 100% funcional, deoarece acesta ar avea responsabiliti exclusiv
n domeniul costurilor i evident c n acest caz ar fi vorba pur i simplu de un centru de
cost. De cele mai multe ori, centrele de profit se gsesc cu caracterul situat undeva ntre cele
dou extreme.

Toate deciziile legate de activitile pur orientate pe pia se iau de preferin

exclusiv la nivelul centrului de profit i in exclusiv de strategia, planul de afaceri, modul
propriu de aciune al entitii. Deciziile legate de activitile cu finalitate intern se iau la
nivel ierarhic superior, centrul de profit avnd spaiu de manevr numai n ceea ce privete
emiterea de propuneri de mbuntire, respectiv avnd responsabiliti n ceea ce privete
costul.

Cu tot caracterul de durabilitate cerut organizrii, ea se concepe astfel nct s fie n

acelai timp suficient de flexibil, adic s fie capabil de adaptare la modificrile mediului
exterior, s se caracterizeze prin economicitate, adic nivelul costurilor s nu depeasc
utilul, s aib un caracter social, adic s fie acceptat de colaboratori i de asemenea s fie
clar i sistematic modelat.
 Organigrama ntreprinderii structurate pe centre de profit mbrac de cele mai multe
ori forma organizrii divizionale. Aceasta se caracterizeaz prin faptul c primele nivele
ierarhice nu sunt modelate dup aceleai activiti (ca n cazul organizrii clasice pe criteriul
funcional), ci dup domenii de afaceri. Acestea sunt tocmai centrele de profit, respectiv
centrele de cost. Avantajele formei divizionale de organizare const n capacitatea de
adaptare la noi produse, noi clieni sau noi piee de desfacere, despovrarea vrfului
ntreprinderii de efii de compartimente, o bun perspectiv asupra pieei prin existena
centrelor de profit orientate pe produs, ca i prin buna posibilitate de dezvoltare a
personalului de la generaliti experimentai, ca efi divizionali, pn la poziia de
conductori n comitetul de conducere al ntregii ntreprinderi. Organizarea
compartimentului n cadrul formei divizionare de organizare ca centru de profit are puternice
influene motivatoare asupra personalului.

Cea mai modern i eficient soluie organizatoric a firmei de succes structurat pe

centre de profit este reprezentat de combinarea organizrii divizionare cu organizarea n
team. n cadrul acestui model de organizare se renun la nivelele ierarhice clasice i la clare
mputerniciri cu instruciuni, n locul acestora fiind valabile decizia i resposabilitatea
colectiv n grup (grupa de lucru parial autonom). n absena unei rigide descrieri a
posturilor i a structurilor ierarhice, motivarea colaboratorilor trebuie s fie maximizat prin
participarea la ntregul proces de luare a deciziilor i prin transparena total asupra tuturor
evenimentelor din ntreprindere.

Pentru clarificarea problematicii sistemului organizatoric modern, structurat pe

centre de profit i clarificarea modului de adaptare a acestuia, n ntreprinderea beneficiar se
organizeaz training specializat sub form de seminarii interactive.

Sistemul de calculaie a costurilor se aplic dup normele de utilizare n Uniunea

European.

Sistemul de calculaie a costurilor se adapteaz n ntreprinderea beneficiar, cuprinznd

calculaiile pe centre de profit..

Utilizrile pentru managementul ntreprinderii sunt:

relevarea costurilor produselor dup standardele actuale ale economiei ntreprinderii din
UE, fcnd posibile interpretrile pentru analize necesare lurii deciziilor pe termen scurt,
mediu i lung;
utilizare n cadrul politicii de pre, att pe baza calculaiei costurilor totale, ct i a
costurilor pariale variabile, luarea n considerare a efectului de degresivitate a costurilor
fixe, conform necesitii adaptrii la realitatea i condiiile pieei;
calculndu-se contribuii de acoperire pentru fiecare loc ngust, pe baza ordinilor de
prioritate diferite n funcie de locul ngust analizat, programul informatic indic varianta
optim de producie, cea care va induce rentabilitatea maxim obtenabil n conjunctura
concret respectiv;
 gsirea rspunsul la ntrebarea "make or buy", n cadrul preocuprii de a reduce gradul de
integrare a fabricaiei;
ca urmare a descompunerii costurilor totale n costuri fixe i costuri variabile, sistemul
integrat corespunde unei mpriri care asigur suportul lurii deciziilor pe termen lung i
pe termen scurt;
prin segmentarea organizatoric pe centre de profit se vizualizeaz care este cantitatea
minim limit vndut aferent unui tip sau mai multor tipuri de produse, de la care se
asigur acoperirea costurilor i realizarea de profit - aceast analiz a profitului, denumit
analiza pragului de rentabilitate sau analiza break-even, localizeaz punctul de intersecie
dintre curba vnzrilor i cea a costurilor totale;
coordonarea insulelor de fabricaie din interiorul centrului de profit, ca i a diferitelor
entiti din cadrul ntreprinderii, prin utilizarea diferitelor preuri interne de calcul,
valori interne de calcul denumite preuri de dirijare;
adoptarea deciziilor cu privire la investiii de nlocuire, de raionalizare sau de extindere,
evaluarea deciziilor cu privire la scoaterea din funciune sau la repunerea n funciune a
unor utilaje, instalaii sau sectoare de producie;
mprirea ntreprinderii, alturi de cea pe criterii organizatorice, pe centre de profit, ntr-
o ordonare calculatoric pe locuri generatoare de cost, premiz a unor fine vizualizri a
costurilor directe, indirecte, variabile, fixe, pe purttori de costuri, produse, servicii i
lucrri;
reprezentri calculatorice de rentabilitate ale controllingului pe baza contribuiilor de
acoperire, analize ale abaterilor;
crearea unui tablou de ansamblu al ntreprinderii i pe subcomponente al derulrilor
evenimentelor tehnico-organizatorico-economice.

Studiu de caz
Structura organizatoric a S.C. MARIUS S.R.L. este reprezentat prin structura funcional,
adic: serviciul de producie, turism, serviciul comercial, financiar-contabil i personal.
n cadrul serviciului de producie se calculeaz costul produsului care este langoul.
Activitatea de turism presupune calcularea costului serviciului prestat de unitate.
Prestarea de servicii n construcii impune calcularea costului prestaiei cu munca vie.
Costurile celorlalte servicii (comercial, financiar- contabil) se vor repartiza asupra costului
perioadei afectnd direct contul de rezultate.

Potrivit principiului conectrii cheltuielilor cu veniturile, n cadrul S.C. MARIUS S.R.L. vom
conecta cheltuielile de exploatare aferente celor trei activiti de producie langoerie, de
prestri servicii n construcii, de prestri n turism la veniturile degajate de fiecare activitate.
Apoi vom analiza ponderea participrii fiecrei activiti la realizarea profitului. Se pot astfel
stabili trei centre de profit aferente celor trei activiti. Vorbim de centru de profit ntruct
veniturilor celor trei sectoare li se pot asocia costurile. Responsabilul gestionar rspunde pentru
costurile efectuate n cadrul fiecrui sector de activitate. Determinnd ponderea participrii
fiecrui sector de activitate la formarea rezultatului putem decide care activitate este pertinent a
fi meninut i la care se poate eventual renuna. Vom analiza pentru aceasta veniturile din
contabilitatea financiar. Veniturile degajate de activitatea de producie au fost nregistrate n
contul 701 Venituri din vnzarea produciei finite, a crui rulaj n luna decembrie a fost de
6.138, 57 lei.
 Veniturile aferente activitii de prestri n construcii au fost nregistrate n contabilitatea
financiar n contul 704 Venituri din lucrri executate i servicii prestate, a crui rulaj n luna
decembrie a fost de 149.971,12 lei. Din aceast sum trebuie sczute veniturile aferente
serviciilor n curs de execuie care au fost decontate n totalitate n cursul lunii decembrie
conform relaiei:
711 Ven din prod stocat = 332 Lucrri i servicii n curs 138.184,25 lei
de exeuie
n urma scderii se va obine un venit efectiv aferent lucrrilor i serviciilor prestate n luna
decembrie n valoare de 11.786,87 lei.
Veniturile activitii de turism au fost nregistrate n contul 708 Venituri din activitile
diverse cu un rulaj n luna decembrie de 57.972,01 lei.
Conectarea cheltuielilor de exploatare la venituri i ponderea fiecrui venit n total venituri,
respectiv ponderea fiecrei cheltuieli n total cheltuieli de exploatare poate fi prezentat n tabel :
Tabelul 1
Conectarea cheltuielilor de exploatare la veniturile aferente centrelor de profit
Centre Cheltuieli Ponderea Venituri Ponderea
de de cheltuielilor n de veniturilor
profit exploatare total exploatare n total
cheltuieli (%) venituri
Producie 6.112,88 32% 6.138, 57 8%
Prestri servicii 6.305,15 33% 11.786,87 16%
construcii
Prestri turism 6.868,32 35% 57.972,01 76%
Total 19.286,35 100% 75.897,45 100%
Analiznd ponderea cheltuielilor fiecrei activiti n total cheltuieli de exploatare, se poate
observa, c fiecare activitate deine n jur de o treime din totalul costurilor ncorporabile.
Ponderea veniturilor n total venituri de exploatare este diferit pe cele trei activiti. Astfel
activitatea de turism deine ponderea cea mai mare, o cot de 76% din total.
Celelalte dou activiti dein o pondere relativ mic n totalul veniturilor de exploatare.
Activitatea de producie deine o cot neglijabil.
Participarea fiecrui centru de profit la formarea rezultatului din exploatare este prezentat
n tabel :

Tabelul 2
Participarea activitilor generatoare de costuri la formarea rezultatului
Centre Venituri Cheltuieli Rezultat Ponderea
de profit de de din activitilor n
exploatare exploatare exploatare total rezultat
(%)
Producie 6.138, 57 6.112,88 25.68 0%
Prestri servicii 11.786,87 6.305,15 5.481,72 10%
construcii
Prestri turism 57.972,01 6.868,32 51.103,68 90%
 Total 75.897,45 19.286,35 56.611,10 100%

Activitatea de turism particip cu o cot de 90% la formarea rezultatului exploatrii.

Se poate observa, c fiecare activitate a generat suficiente venituri pentru acoperirea
costurilor de exploatare, degajnd un profit din exploatare total de 56.611,10lei
Activitatea de producie langoerie nu particip cu nici un procent la formarea profitului
total din exploatare. Dei ea degaj n mod individual un profit din exploatare de 25.68 lei. Se
pune problema meninerii sau renunrii la aceast activitate. Pentru aceasta putem aplica o
metod parial i anume metoda direct costing evoluat (costurilor variabile ) , care ofer
informaii utile pentru aprecierea gestiunii pe centre de responsabilitate deoarece se reine pentru
calcularea costului, doar costurile variabile fie ele directe, fie indirecte, iar costurile fie sunt
considerate costuri ale perioadei, acoperite din marj.
Mai nti vom delimita costurile n variabile i fixe (directe i indirecte), pe cele trei
centre de profit, potrivit tablourilor de conversie.
a) Pentru activitatea de producie:
Costurile variabile (CV):

- cheltuieli cu materii prime 3.670,49

- cheltuieli cu materiale de ntreinere 128,53

- cheltuieli cu energia tehnologic 99.51

Total 3.898,53
Costurile fixe directe (CF):

- amortizare fripteuze 2,21

- uzura obiectelor de inventar 60,00
- cheltuieli cu materiale nestocate 35,24
- cheltuieli cu chiria spaiului productiv 321,42
- cheltuieli variabile ( colaboratori+angajai cu carte de munc) 258,81
- taxa de drum 24,39
- cheltuieli cu telecomunicaii 1380,00
- cheltuieli cu comisionul bancar 1.12
- cheltuieli cu alte amortizri 21,11
- cheltuieli cu combustibilul 109,98
Total 2214,28

b) Pentru activitatea de prestri n construcii

Costurile variabile (CV):

- cheltuieli cu asigurarea muncitorilor 204,00
- cheltuieli cu salariile muncitorilor constructori 1765.60
Total
1969,60

Costurile fixe (CF):

- taxa de drum 1,30
- alte cheltuieli cu amortizarea 21,11
- uzura obiectului de inventar 18,65
- cheltuieli cu materiale nestocate 7.38
- cheltuieli cu energia i apa 68,50
- cheltuieli salariale colaboratori 44,80
- cheltuieli cu telecomunicaii 4059,47
- cheltuieli cu comisioane bancare 77,69
- constituirea fondului de lichidare 36,63
Total 4335,54
c) Pentru activitatea de prestri n turism :

Costurile variabile (CV):

- cheltuieli salariale ale administraiei turism 390,48
- restituiri de ncasri pentru excursii neefectuate 483,30
Total
873.78
Costurile fixe (CF):
- fond de turism 158,35
- taxa de drum 1,30
- cheltuieli salariale patron 351.85
- cheltuieli salariale administraie general 250.09
- cheltuieli cu combustibilul 145.94
- cheltuieli cu uzura obiectului de inventar 186.50
- cheltuieli cu materiale nestocate 73.86
- cheltuieli cu energia i apa 68,50
- cheltuieli cu comisionul bancar 14,29
- cheltuieli cu alte amortizri 21,12
- alte servicii 257.62
Total 1543.71

Repartizarea costurilor pe cele trei centre de profit poate fi prezentat prin tabelul 3:
Tabelul 3
Repartizarea costurilor n funcie de dependena fa de variaia nivelului de activitate
Tip cost Activitatea Activitatea Activitatea Total
de de prestri de prestri
producie n construcii n turism
CV 3.898,53 1969,60 873.78 6741.91
CF 2214,28 4335,54 1543.71 8093.53

Total 6112,81 6305,14 2417.49 14835.44

Cu scopul deciziei de a menine sau de a abandona una dintre activiti se vor calcula marjele
intermediare: marja pe costurile variabile. Iar aceste marje sunt destinate s acopere costurile de
structur (fixe) considerate costuri ale perioadei.Pentru aceasta vom ntocmi tabelul 4:
Tabelul 4
Acoperirea costurilor din marj

Centru Producie Prestri n Prestri n Total

de profit construcii turism
Indicator
Cifra de afaceri 6.138, 57 11.786,87 57.972,01 75.897,45
Costuri variabile 3.898,53 1969,60 873.78 6741.91
Marja pe costurile
variabile 2.240,04 9.817,27 57.098,23 69155.54
Costuri fixe 2214,28 4335,54 1543.71 8093.53
Rezultat 159.888,43

Toate marjele pe costurile variabile ale activitilor sunt pozitive i deci, toate cele trei
activiti contribuie la acoperirea costurilor fixe.
Decizia de a abandona una dintre cele trei activiti poate fi luat doar n situaia unei
marje pe costurile variabile negative deoarece se transfer efortul de a suporta costurile de
structur de ctre celelalte dou activiti, obinndu-se un rezultat diminuat.
Costul se poate reduce prin diferite metode, ncepnd cu creterea productivitii muncii
prin creterea nivelului de calificare a personalului, utilizarea ct mai complet a timpului de
munc a salariailor. n cadrul activitii de prestri servicii n construcii, societatea ar trebui s
evite pierderile de timp de munc att din cauze organizatorice, ct i de cauze de indisciplin,
ceea ce conduce la reducerea costurilor unitare cu munca vie.
n ceea ce privete amortizarea, se poate renuna la achiziia elementelor de imobilizri
prin cumprare direct n favoarea achiziiei prin leasing operaional, ceea ce va conduce la
transformarea costurilor fixe cu amortizarea n costuri relativ variabile cu redevenele aferente
leasingului.
De asemenea, n ceea ce privete costurile de personal, sistemele de salarizare n regie, n
funcie de timpul de munc tind s genereze costuri fixe de personal, pe cnd sistemele de
remunerare a personalului n acord, n funcie de producia realizat tind s genereze costuri
variabile. O remunerare cel puin a personalului direct productiv, care s aib caracter de
cheltuial variabil ar genera efecte benefice att asupra eficienei economice n general, ct i
asupra riscului de exploatare.
Potrivit principiului conectrii cheltuielilor cu veniturile, am delimitat trei centre de profit
aferente celor trei activiti. Vorbim de centru de profit ntruct veniturilor celor trei activiti li
se pot asocia costurile. Astfel veniturile degajate de activitatea de producie au fost nregistrate
n contabilitatea financiar n cadrul contului 701 Venituri din vnzarea produciei finite .
Veniturile activitii de prestri n construcii au fost nregistrate n contul 704 Venituri din
lucrri executate i servicii prestate , iar cele pentru activitatea de turism au fost nregistrate
n contabilitatea financiar n cadrul contului 708 Venituri din activitile diverse .
Conectnd costurile la veniturile aferente am putut determina ponderea participrii
fiecrui sector de activitate la formarea rezultatului din exploatare. Putem decide astfel care
activitate este pertinent a fi meninut i la care se poate eventual renuna. Pentru aceasta am
efectuat i o analiz a costurilor pariale, aplicnd metoda direct costing (costurilor
variabile).
Analiznd ponderea cheltuielilor fiecrei activiti n total cheltuieli de exploatare, am
observat c, fiecare activitate deine n jur de o treime din totalul costurilor ncorporabile
(conform tabelului 1).
La formarea rezultatului (profitului) din exploatare activitatea de turism particip cu o
cot de 90%, pe cnd activitatea de producie cu un procent de 0% ( potrivit tabelului 2).
Individual, fiecare activitate a generat suficiente venituri pentru acoperirea costurilor de
exploatare, degajnd un profit din exploatare total de 56.611,10 lei. (tabelul 2).
Pentru a putea decide meninerea sau renunarea la activitatea de producie am realizat o
analiz a costurilor pariale aplicnd metoda costurilor variabile, metoda care reine pentru
calcularea costurilor doar costurile variabile, iar costurile fixe sunt considerate costuri ale
perioadei, acoperite din marj.
Pe baza tabelului 4 putem vedea c toate marjele pe costurile variabile ale activitilor
sunt pozitive i deci, toate cele trei activiti contribuie la acoperirea costurilor fixe.
Decizia de a abandona una dintre cele trei activiti poate fi luat doar n situaia unei
marje pe costurile variabile negative, deoarece se transfer efortul de a suporta costurile de
structur ale activitii de producie de ctre celelalte dou activiti, obinndu-se n mod cert un
rezultat diminuat.
Deciziile care pot fi luate de ctre responsabilul gestionar, ar fi posibiliti de reducere a
costurilor, ar fi posibiliti de reducere a costurilor, cum ar fi : creterea productivitii muncii
prin creterea nivelului de calificare a personalului, utilizarea ct mai complet a timpului de
munc a salariailor, ceea ce conduce la reducerea costurilor unitare cu munca vie.
Aprovizionarea cu materii prime, materiale, combustibili ct mai ieftini, precum i
evitarea pierderilor acestora depozitare i n procesul de producie, de asemenea, contribuie la
reducerea costurilor unitare de producie.
n concluzie se poate afirma c renunarea la una dintre cele trei activiti nu ar fi
pertinent pentru societate, ntruct cele trei activiti se completeaz reciproc, fiecare aduce o
contribuie individual important la formarea rezultatului (profitului) din exploatare.