Sistemul respirator

Privire generala
Sistemul respirator : o pereche de pulmoni
si o serie de trasee ale aerului.
Functii principale:
Conducerea aerului
Filtrarea aerului
Schimbul de gaze (respiratia) in alveole
Trecerea aerului prin laringe vorbirea
Trecerea peste mucoasa olfactiva miros
In grad mai mic:
Functii endocrine
Raspunsur immune fata de antigenii inhalati

Generalitati
Bronhiile principale se ramifica, dand nastere in final bronhiolelor
Bronhiolele partea terminal a pasajelor aeriene; 507 bronhiole
terminale
Bronhiolele respiratorii: conductia aerului + schimb de gaze
Ducturile alveolare cai aeriene alungie, formate din confluent
deschiderilor in alveole
Sacii alveolari saci inconjurati de clustere de alveole
Vasele sanguine: patrund prin hilul pulmoanar, impreuna cu bronhiile.
Arterele se ramifica in vase mai mici, pana la capilare care vin in
contact cu alveolele
Aerul care trece prin pasajele aeriene trebuie conditionat inainte de a
ajunge la unitatile respiratorii finale.
Conditionarea decurge in portiunile de conducere ale sistemului
respirator si implica:
- Incalzire
- Umidificare
- Indepartarea materialelor particulate
Rol major: secretiile mucosae si seroase. Servesc la capturarea
[articulelor care au scapat de vibrize in cavitatea nazala
Mucusul acopera aproape intreaga suprafata luminala
Cavitatile nazale
Camere pereche, separate de un sept osos si cartilaginos
Majoritatea elementelor structurale, localizate central in craniu, cu
exceptia regiunii anterioare, nasul extern.
Comunica anterior cu mediul (narile), posterior cu nasofaringele prin
coane, lateral cu sinusurile paranazale si ductul nasolacrimal
Vestibilul nazal: (1/3), tapetat de piele
regiunea respiratorie (2/3) mucoasa respiratorie
Reginea olfactiva la varful (treimea superioara) tapetata de mucoasa
olfactiva

 Regiunea respiratorie

Tapetata de mucoasa respiratorie, contine epiteliu columnar,

pseudostratificat, ciliat.
Lamina propria atasata strans la periost/pericondriul tesuturilor adiacente
(osos sau cartilaginos)
Septul nazal
Epiteliul columnar, pseudostratificat, ciliat
Celulele ciliate cellule columnare inalte, cu cili
Celule caliciforme (sinteza si secretie de mucus)
Celule perie denumire generala a celulelor din tratul rspirator care poarta
microvilli scurti, turtiti
Celule granular emici (cellule Kulcitski) asemanatoare celulelor bazale, dar contin
granule de secretie. Sunt cellule neuroendocrine ale sistemului neuroendocrine
difuz (APUD)
Celule bazale din care deriva celelalte tipuri celulare

 Epiteliul regiunii respiratorii a cavitati nazale este similar cu epiteliul
care acopera partile care urmeeaza in sistemul de conducere.
Mucoasa regiunii respiratorii
Incalzeste, umidifica si filtreaza aerul inspirat
Lamina propria o retea vasculara bogata, su un set bogat de bucle
capilare. Seamana cu un system de schimb de caldura
Vasele pot avea pierderi in reaciile alergice si infectii virale (raceala
comuna). Lamina propria este umflata cu lichid, rezulta o umflare
marcata a mucoasei cu dificultati de respiratie
Cpntine glande mucosae, care prezinta semiluni serosae/ Secretia se
adauga celulelor caliciforme din epiteliul respirator
Regiunea olfactiva

Localizare:
O parte a domului fiecarei cavitati nazale + peretii nazali laterali si
median
Tapetata de mucoasa olfactiva
Epiteliul olfactiv
Celule receptoare olfactive neuroni bipolari, strabat epiteliul si partrund
in SNC
Celule support cellule columnare similar neurogliei, support mechanic si
metabolic. Sintetizeaza si secreta protein de legare a odorantilor
Celule bazale (cellule stem)
Celule perie (similar cu cele din epiteliul respirator)

EPITELIUL TRAHEEI
Similar cu epriteliul respirator din alte protini ale TR
Tipuri celulare de baza:
Celule columnare ciliate
Celule mucoae (caliciforme)
Celule bazale
Apra is cellule in perie, dar in numar mic
Celulele ciliate- intinse in toata profunzimea epiteliului; circa 250 cili pe fiecare celula. Miscare coordonata,
matura stratul mucos catre faringe. Ascensor mucociliar.
Celule mucosae, similar ca forma celulelor caliciforme din intestin. Intercalate printre cele ciliate. Vizibile la MO
dupa acumularea de granule de mucinogen. De regula, mucinogenul se spala in preparatele HE, raman zone
clare ; lipsite de cili. Numarul creste in irittia cronica a cailor aeriene.
Celule perie )similar celor din cavitatea nazala) Suprafata bazala formeaza sinapse cu terminatiile nervoase
(sinapse epiteliodendridice) Sunt private ca cellule receptor
Celulele Klucitsky (cellule granulare mici) reprezentante ale celulelor neuroendocrine. Prezenta explicate de
originea tractului respirator din evaginarea tubului digestive primitiv (proenteron)
Secretii: catecolamine (un tip), serotonina, calcitonina, peptidul de eliberare a gastrinei (bombensina)
Celule bazale

Membrana bazala si lamina

propria
O memrana bazala groasa este caracteristica epiteliului tracheal Sub
epiteliu este localizat un strat distinct, denumit membrane bazala,.
Apare de regula sticlos sau omogen, slab colorat, de 25-40 micron.
La ME fibre de colagen impachetate strans., imdediat sub lamina
bazala.
Lamina propria tesut conjunctiv lax. Foarte cellular, contine
limfocite, multe infiltreaza epiteliul. Plasmocite, mastocyte,
eozinofile, fibroblaste.
Tesut limfatic difuz si nodular. Este din punct de vedere al
dezvoltarii si functional echivalentul tesutului limfatic asociat
bronhiilor
 Frontiera dintre mucoasa si submucoasa definite de o membrane
elastic
Submucoasa spre deosebire de alte organe este alcatuita din tesut
conjunctiv lax (de regula, este dens)
Noduli limfatici si tesut limfatic difuz se exind din lamina prpopria.
Contine vasele de distributie mai mari de mucus limfatice
Glande submucosae formate din acini secretori de mucus si semiluni
seroasa, ductul consta din epiteliu cubic simlplu, se deschide p
eepiteliu, transporta in special glicoproteine
Bronhiile
Traheea bronhiile principale (primare). Frecvent descries ca bronhile principale
dreapta si stanga.
B. dreapta este semnificativ mai groasa si mai scurta decat cea stanga.
La intrarea in hilul pulmonare, fiecare se divide in trei sau doua ramuri bronsice (ramuri
bronsice lobare). Mai departe, se divid in 8 sau 10 bronhii sementare (bronhii tertiare).
Bronhia segmentara si parenhimul [ulmonar constituie un segment bronhopulmonar
Initial, bronhiile sunt similar histologic cu traheea. La intrarea in plaman, si trasnformarea
in bronhii intrapulmonare, se modiifca structura peretelui. Inelele cartilaginoase sunt
inlocuite de placi cartilaginoase cu forma neregulata. Plaile sunt distribuite uniform,
dup aun tipar linear, forma bronhiei este circular (a traheei este ovoidala, cu un perete
posterior turtit.
Pe masura ce se micsoreaza bronhiile, placile se reduc ca dimensiune si numar.
Sub 1 mm dianetru, dispar, iar ramurile se numesc bronhiole
 Bronhiile se pot identifica prin placile cartilaginoase si un strat
circular de muschi neted

Bronhiile au 5 straturi
Mucoasa epiteliu pseudostratificat compozitie similara celei a traheei, se
subtiaza si dispare la scaderea in diametru. LA MO, HE mmebrana
bazala se subtiaza si dispare ca structura distincta in bronhiile secundare
Musculara = strat continuu de muschi netezi, la fel, se reduce la bronhiile
mai mici, unde poate aparea discontinua, datorita unei traiectorii
spiralate se micsoreaza
Submucoasa = tesut relativ lax conjunctiv. Prezente glande si tesut adipos
Stratul cartilaginous placi cartilaginoase discontinue, se micsoreaza pe
masura scaderii diametrului
Adventitia tesut conjunctiv moderat dens, contiguu cu structurile
adiacente precum arterra pukmonara si parenhimul pulmonar
 Placile cartilaginoase si glandele nu sunt oprezente in bronhiole
Bornhiolele mai largi au initial un epiteliu pseudostratificat columnar,
trepat in epiteliu ciliat simplu/ Celulele caliciforme prezente in
bronhiolele mai mari, dar nu in cele terminale.
Bronhiolele terminale cele mai mici acoperite de epiteliu cubic
simplu, intre care sunt dispersate celulele Clara, printer cellule ciliate
Ocazional, cellule perie si cellule grnulare mici/
Epiteliul se suprapune peste o cantitate mica de tes. conjunctiv .
 Celulele Clara cellule
neciliate, cu o proiectie
a suprafetei apicale
rotunjita sau in fomra
de dom
Caracteristici de cellule
cu secretie proteica la
TEM

Functia bronhiolelor
Bronhiolele respiratorii sunt prima parte a arborescentei bronsice care
permite schumbul de gaze
Bronhiolele respiratorii constituie zina de tranzitie a sistemului respirator,
si sunt implicate in conducerea aerului si schimbul de gaze.
Diametru mic si acoperite de epiteliu cubic
In segmentele initilae, epiteliul contine cellule ciliate si cellule Clara. Distal
predomina celulele Clara. Apar si cellule perie si cellule cu granule dense.
Alvelole, cu pereti subtiri, care sunt raspandite, se extind de l alumenul
bronhiolelor respiratorii. Sunt locul unde aerul iese sau intra in bronhiola
pentru a permite schimbul de gaze

Alveolele
Locul schimbului de gaze
Suprafata de schimb de gaze amplificata de alveolelel pukmonare.
Sunt spatiile de aer terminale ale sistemului respirator si locul efectiv
de schimg de gaze intre aer sui sange.
Fiacare alveolo este inconjurata de o retea de capilare.
Pulmonul adult are circa 150-250 alveole, cu o suprafata interna de 75
m2
Fiecare A este o camera poliedrica cu pereti subtiri de cca 0,2 mm
diametru, confluent cu un sac alveolar

 Ductele alveolare cai aeriene alungite, aproape fara pereti, doar cu

alveole, ca frontier.
Sacii alveolari - spatii inconjurate de clustere de alveole.

 Epiteliul alveolar format din cellule alveolare de tip I si II, si cellule

perie ocazionale
Sunt prezente cateva tipuri de cellule specializate s produsele lor
Unele cu rol protector si de aparare

 Celulele alveolare de tip I sau pneumocite de tip I 40% din celulele

care tapeteaza alveolele. Celule scuamoase foarte fine. Tapeteaza
95% din suorafata alveolara