Vous êtes sur la page 1sur 22

Liceul Tehnologic Petru Poni Iasi

Profil: Resurse Naturale si Protectia Mediului

Specialitate: Tehnician Analize Produse Alimentare

Lucrare de atestare a
competentelor
profesionale

Tema:
Produse lactate acide

Indrumator, Candidat,
Prof. Cantea Valentina Baran Razvan
Gabriel
-2017-
1
Cuprins:

Capitolul I- generalitati..3

Capitolul II- Tipuri de produse lactate acide.6


Capitolul III -Tehnologia obtinerii produselor lactate acide.8
Capitolul IV - Determinarea calitatii produselor lactate acide..15
Capitolul V Masuri SSM specific analizelor de laborator.18
Bibliografie....22

2
Capitolul I.
Generalitati

Produsele lactate acide se obtin prin fermentarea lactozei din lapte, cu ajutorul culturilor lactice.
Prin fermentarea lactozei se obtine acidul lactic, care face sa creasca aciditatea laptelui, determinand
coagularea lui.
Laptele este un produs natural special alimentul de baza pentru copii si mancarea initiala a
puilor mamiferelor. El este considerat hrana vietii, legatura dintre mama si prunc. Teoretic, laptele este
primul aliment de la care invatam gustul dulce si cel care ne face apoi sa simtim nevoia de zahar.

Ce este intoleranta la lactoza

Lactoza, care este zahar pur, ar trebui sa fie usor de digerat si folosit pentru a da energie
organismului, dar unii copii sunt intoleranti la lactoza. Chiar si multi adulti sunt sensibili la zaharul din
lapte, devenind alergici la aceasta substanta. Aproape jumatate din populatia globului prezinta
intoleranta la lactoza, ceea ce poate duce la balonare, dureri abdominale si diaree dupa ce se bea lapte.
Din fericire, majoritatea copiilor nu au reactii adverse la laptele mamei si nici la alte produse din lapte,
cel putin in primii ani de viata.
Atunci cind laptele mamei este inlocuit in alimentatia sugarului cu alte tipuri de lapte, de capra

3
sau de vaca, alergiile la lapte au o incidenta mult mai mare. Aceste tipuri de lapte sunt mai bogate in
proteine, iar organismul bebelusului nu poate face fata invaziei de celule proteice noi.
Albumina si cazeina din lapte sint doua proteine fata de care oamenii, in special copiii, pot avea
diverse reactii adverse, laptele fiind principalul aliment care da alergii. Acestea se manifesta prin
inrosiri ale pielii, eczeme, otita medie cronica, hiperaciditate si alte probleme de sanatate.
Cel mai bun mod de a determina daca laptele este vinovat de diferitele stari de sanatate ale unui
copil este intreruperea administrarii oricarui produs alimentar pe baza de lapte timp de trei-patru
saptamini si apoi reluarea alimentatiei cu produse lactate. Daca nu apar efecte adverse, atunci
inseamna ca intoleranta la lapte este problema si trebuie testate si celelalte alimente din dieta copilului
in acelasi mod. Daca apar alergii usoare, totusi se poate reintroduce laptele in alimentatia copilului
dupa o perioada de o luna sau doua de pauza. Acest lucru ajuta la reducerea capacitatii alergice pina la
stadiul in care aceasta devine insesizabila. De asemenea, se poate adopta metoda de a administra lapte
si produse lactate o data la patru zile, astfel incit substantele existente in lichid sa fie mai bine tolerate
de organism. Mai mult, se pare ca folosirea unor substituenti, cum ar fi laptele de capra sau, cel mai
indicat, laptele de soia sau de nuca, ajuta foarte mult la combaterea acestor alergii.

Care este compozitia acestui aliment

Daca este sa vedem partea frumoasa a lucrurilor, laptele este un aliment bogat in proteine si o
sursa importanta de calciu. Echilibrul dintre aminoacizii esentiali pe care ii contine este mult mai mare
decit in cazul legumelor. Laptele contine, de asemenea, multe vitamine B, inclusiv B6 si B12,
vitaminele A, D si E, cea mai mare parte a mineralelor desi are in principal calciu si fosfor , precum
si potasiu si sodiu. Include cantitati infime de zinc, fier, seleniu, magneziu si cupru, precum si putina
vitamina C, dar cu siguranta nu destula cit sa vina in intimpinarea nevoilor organismului.

Un pahar cu lapte contine circa 300 de miligrame de calciu, un nivel ridicat care nu poate fi gasit
in alte alimente, precum si fosfor, care este un element esential pentru sanatatea sistemului osos. Multe
feluri de branza contin si ele foarte mult calciu.
Calciul este bun pentru oamenii in virsta si pentru cei cu hipertensiune arteriala, deoarece ajuta
la relaxarea tonusului vascular si uneori reduce tensiunea musculara. Foarte important este faptul ca
nivelurile ridicate de grasimi din lapte pot duce la cresterea colesterolului si a triglicemiei singelui,
care au drept rezultat marirea riscului de a face ateroscleroza si crearea unor probleme de sanatate
diverse asociate cu hipertensiunea si bolile cardiovasculare. Astfel, nu se recomanda populatiei adulte
consumarea laptelui sau a produselor lactate in cantitati mari.

Ce ne pot face grasimile din lapte

O mare preocupare a medicilor o reprezinta continutul mare de grasimi din lapte. Consumarea
regulata a laptelui integral sau a produselor lactate integrale conduce la cresterea continutului de
grasimi, acest lucru avand drept efect aparitia unor boli. Laptele integral este format din 3,5 % grasimi,
dar aproximativ jumatate din cele 150 de calorii pe care le contine un pahar cu lapte au 8-9 grame
grasimi (la noua calorii pentru un gram).
La laptele smantanit grasimile pe care le contine laptele integral sunt reduse la jumatate. Laptele
integral sarac in grasimi si laptele smantanit sunt asemanatoare din punct de vedere al continutului de
minerale si vitamine, precum si in ceea ce priveste nivelurile de proteine si carbohidrati. Singura
4
diferenta este cantitatea de grasimi. O alta preocupare a specialistilor este ca aceste tipuri de lapte sunt
de cele mai multe ori produse procesate. Astfel, laptele natural care iese din ugerul vacii este, in timpul
procesarii, fiert, tratat cu diferiti emulgatori si conservanti si diluat pentru a se crea latele pasteurizat.
In timpul acestui proces, laptele pierde vitaminele A, B12 si altele, precum si biotina.
De multe ori, vitamina A si vitamina D difuzata sint apoi readaugate in lapte pentru a-l fortifica.
In principiu, procesul implica amestecarea grasimilor din lapte in globule micute, astfel incat sa
nu se separe apa de grasime cum se intampla atunci cind laptele este lasat mai mult timp fara a fi
consumat. Este posibil ca acest proces sa fie si motivul pentru care este afectata capacitatea
organismului de a digera si a folosi aceste grasimi.
Iaurtul produs pentru o viata sanatoasa

Iaurtul este considerat alimentul sanatos din familia lactatelor. Este considerat unul din
alimentele care ajuta la prelungirea vietii. Iaurtul reprezinta produsul final al procesului fermentatie
atat a laptelui integral, cat si a celui degresat, care actioneaza asupra bacteriilor din lapte si asupra
fermentilor. Bacteriile simpatice din intestinul uman Lactobacillus acidophilus si Lactobacillus
bulgaricus sint cele care ajuta la prepararea iaurtului. Iaurtul este o forma de lapte acru care devine
mai sarac in calorii si grasimi, de obicei acest proces avand drept rezultat crestrea nivelurilor de
vitamina B. De asemenea, multe minerale devin si ele mai concentrate, iar continutul de calciu creste.
Iaurtul, la fel ca si alte produse lactate de acelasi fel, este mai stabil si rezista mai mult timp pastrindu-
si calitatile.
De obicei, iaurtul este corelat cu efectele sale benefice asupra organismului. Multi il consuma
drept adjuvant al digestiei. Iaurtul acidofil ajuta la redobandirea florei bacteriene normale a colonului,
ceea ce duce la o digestie completa si la o valorificare mai buna a alimentelor bogate in fibre.
Iaurtul poate fi consumat ca atare, amestecat cu cereale sau ca supliment pentru sosuri. Iaurturile
degresate au inceput sa fie tot mai mult consumate de populatie in ultimii ani, o data cu cresterea
numarului de persoane supraponderale care vor sa dea jos kilogramele in plus. Iaurturile inghetate au
inceput sa castige si ele teren in defavoarea inghetatei traditionale. De asemenea, pe piata exista foarte
multe sortimente de iaurturi cu fructe sau cu zahar, dar acestea nu sunt la fel de sanatoase precum cele
naturale si nici nu sunt indicate persoanelor care urmeaza cure de slabire. De foarte multe ori, oamenii
care au deficienta de lactoza se simt foarte bine atunci cand mananca iaurt, deoarece cea mai mare
parte a lactozei a fost prelucrata in timpul fermentari si a fost transformata in acid lactic.

5
Capitolul II
Tipuri de produse lactate acide

Iaurtul - produs originar din Asia mica si Peninsula Balcanica, pentru care maiaua de
insamantare a laptelui contine Thermobacterium Bulgaricum si Streptococcus Thermophilus.
Continutul de grasime este in functie de sortiment se situeaza in intervalul 0,1-6.0%. Este produsul
lactat acid cel mai raspandit si apreciat de consumatori. Iaurtul se poate obtine din lapte de vaca si de
oaie; In consumul current se foloseste iaurtul din lapte de vaca .
Pentru obtinerea iaurtului laptele se concentreaza prin fierbere si dupa raciere se insamanteaza
cu bacterii lactice specific (Streptococcus thermophiles si Lactobacillus bulgaricus). Fermentarea se
realizeaza la temperatura de 42-43C si se intrerupe cand se ajunge la o aciditate de 80-90T
Compozitia chimica a iaurtului este influentata de prelucrarea prin concentrare si apoi
fermentarea laptelui. Iaurtul contine cca 3,3% proteine, 3,2% lipide, 3,8% glucide, 0,7% substante
minerale.
Valoarea alimentara. Iaurtul contine toate elementele nutritive ale laptelui sub o forma usor
asimilabila. Cazeina se gaseste in iaurt precipitata sub forma unei suspensii fine, iar lactoza este
fermentata si transformata in acid lactic . Datorita acestor transformari , digestibilitatea iaurtului este
ridicata, iar aciditatea de 90-140T distruge bacteriile de putrefactie din intestine. Bacteriile lactice din
iaurt contribuie la refacerea microflorei intestinale natural si datorita acestor calitati iaurtul este asociat
in tratamentul cu antibiotic.
Valoarea calorica a iaurtului extra este de cca 63 calorii/100 g, iar pentru iaurtul slab de numai
30 calorii/100g.

Chefirul- produs originar din Caucaz- ce se obtine prin dubla fermentatie , lactica(0,5-1,0% acid
lactic) si alcoolica (0,2-1,0% vol alcool etilic) a laptelui prin actiunea bacteriilor lactice, acetice si a
drojdiilor agglomerate pe granulele de chefir. Astfel , chefirul dobandeste un gust characteristic ,diferit
de cel al iaurtului, usor intepator cu o consistenta cremoasa. Dioxidul de carbon format provoaca o
usoara bombare fizica a ambalajului.
Este un produs lactat acid care se obtine printr-o fermentatie dubla: lactica si alcoolica. Laptele
se insamanteaza cu granule de chefir, care sunt aglomerari de cazeina cu bacterii lactice (streptococci
si bacili) si drojdii.
In functie de raportul dintre aceste fermentatii si de durata de fermentare se pot obtine mai multe
tipuri de chefir: chefir slab (de o zi) in care predomina fermentatia lactica (cu gust asemanator laptelui
batut), chefir mijlociu (de doua zile ) si chefir tare (de trei zile) in care predomina fermentatia
alcoolica si produsul prezinta o consistenta spumoasa si gust intepator.
Compozitia chimica. In chefir componentele laptelui se gasesc in urmatoarele proportii: protein
3,2%, lipide 3,2%, glucide 3,2%, substante minerale 0,7%.

6
Valoarea alimentara. Chefirul este apreciat pentru gustul placut, racoritor, usor intepator
datorita impregnarii cu dioxid de carbon. Prin fermentarea dubla lactica si alcoolica, componentele
laptelui s-au transformat in produsi usor de asimilat.
Valoarea calorica a chefirului este mai crescuta decat a iaurtului datorita cantitatilor mici de
alcool pe care le contine, intre 0,2 si 0,6%.

Sana este un produs lactat acid fermentat cu culturi de streptococci lactici, acidifianti si
aromatizanti din categoria celor utilizati in maturarea biochimica a smantanii (Streptococcus lactis,
Citrovorus si Paracitrovorus). Sana prezinta un coagul fin, consistenta fluida, usor cremoasa,
asemanatoare smantanii proaspete, miros si gust placut, caracteristic.

7
Capitolul III
III.1. Tehnologia obtinerii produselor lactate
acide
n tehnologia produselor lactate acide au aparut puine modificri n ultimul timp, s-au
realizat puine progrese n comparaie cu cele obtinute la fabricarea altor categorii de produse lactate.
Aceste produse se preteaza mai greu la mecanizarea procesului de fabricatie propriu-zis, datorita
necesitatii mentinerii unei anumite consistente caracteristice fiecarui sortiment, ceea ce exclude
manevrarea in vrac a produsului cu ajutorul pompelor. Mecanizarea fabricarii majoritatii produselor
lactate acide s-a redus la problema ambalarii lor. Tehnica noua s-a facut simtita n special in gasirea de
noi tulpini de microorganisme care s confere produsului fermentat insusiri noi, organoleptice si
terapeutice superioare si de asemeni in perfectionarea mijloacelor de combatere a bacteriofagilor.
Receptia laptelui. Aceasta consta in receptia cantitativa care se face odata cu receptia intregii
cantitati de lapte primite n intreprindere si n recepia calitativa. Receptia calitativa are scopul sa
stabileasca n ce masura laptele respectiv corespunde din punct de vedere fizico-chimice si
bacteriologic fabricarii produselor lactate acide.
Laptele trebuie sa fie de foarte buna calitate ( aciditate maxim 200 T pentru laptele integral si
0
21 T pentru laptele degresat ), provenit numai de la animale sanatoase, s nu conina substante
conservante, antibiotice, substante care reduc aciditatea sau lapte colostru.
Din punct de vedere microbiologic, laptele destinat fabricrii produselor lactate acide trebuie s
fie de calitate superioara. Timpul de decolorare a albastrului de metilen n proba reductazei trebuie s
fie de minimum 5 ore.
Curatirea de impuritati. Se efectueaza prin filtrare sau prin centrifugare.
Normalizarea laptelui. Prin aceasta operatie se aduce continutul de grsime al laptelui la
valoarea prevazuta n standarde sau normele interne n vigoare.
Tratarea termic a laptelui. Desi pasteurizarea de durat are un efect bactericid satisfcator,
mentinndu-se totodata si calitatile organoleptice, precum si intreaga valoare biologica, nu este totusi
indicata deoarece nu distruge lipaza care produce hidroliza gliceridelor din lapte si nu realizeaza o
hidratare suficienta a cazeinei care conditioneaz obtinerea unui coagul dens.
Se recomanda pasteurizarea laptelui la temperaturi de 85 - 950 C cu mentinerea de 15 - 30
minute. La aceste temperaturi ridicate are loc denaturarea proteinelor, cu distrugerea legaturilor
intermoleculare si eliberarea unor lanturi laterale cu grupari hidrofile, care determina o marire a
hidratarii substanelor proteice ceea ce imbunatateste capacitatea de formare a unui coagul dens.
Racirea laptelui. Dup pasteurizare se rceste laptele pana la temperatura de insamantare, care
este specifica fiecrui produs in parte. n general, laptele se raceste la o temperatur care depaseste cu
putin temperatura optima de dezvoltare a microflorei specifice. Aceasta este necesara pentru a acoperi
scaderea temperaturii n timpul manipulrilor premergatoare termostatarii.

8
Insamantarea. In laptele adus la temperatura de termostatare se introduce maiaua de productie,
in proportie care variaza in functie de felul produsului, de activitatea maielei, de calitatea laptelui si de
procesul tehnologic folosit.
Insamantarea laptelui se face in vane prevazute cu agitator.
In tot timpul introducerii maielei si chiar cateva minute dupa aceea, laptele trebuie agitat energic,
n vederea repartizarii cat mai uniforme a maielei.
Ambalarea laptelui insamantat. Se efectueaza imediat dupa terminarea insamantarii. Se
folosesc n acest scop pahare, borcane de 0,400 g, sticle de 0,250 si 0,500 l capacitate sau ambalaje
nerecuperabile.Dup repartizarea in ambalaje se face capsularea si marcarea. In cazul unor produse
lactate acide ( lapte batut, crema de iaurt, etc. ). ambalarea se efectueaz numai dupa fermentarea
produsului, care, in acest caz, are loc n vanele sau in tancurile in care s-a facut insamantarea.
Fermentarea produselor. Se poate face n tancuri izoterme sau n ambalaje mici, prin
introducerea acestora in dulapuri sau camere termostat. In tot timpul fermentarii, temperatura specifica
fiecarui produs, trebuie mentinuta cat mai constanta. De asemeni, trebuie evitata miscarea ambalajelor
n timpul termostatarii, deoarece, n acest stadiu, produsele elimin cu usurinta zerul. Una din
problemele cele mai importante in fabricarea produselor lactate acide este oprirea fermentrii n
momentul potrivit. Sfarsitul termostatarii se stabileste dup caracterul coagului si aciditatea
produsului. Camerele de termostatare sunt prevazute cu aparatur de semnalizare acustica sau optica,
care indica momentul in care se ajunge prin fermentare la o anumit valoare a pH-ului.
Racirea si depozitarea produselor. In momentul in care fermentarea a atins punctul sau final,
se procedeaz la racirea produsului respectiv.
Prelungirea duratei de fermentare duce la o acidifiere excesiva si un proces de sinereza.
Prin racire dupa termostatare, procesele microbiologice se reduc, are loc umflarea proteinelor,
ceea ce determina o scadere a continutului in apa libera si o marire a proporiei de apa legata,
obtinandu-se astfel un coagul mai dens.
Racirea produselor lactate acide se face n una sau dou etape, la temperatura de 6 - 80 C de
obicei.
Pastrarea produselor se face n depozite frigorifice la temperaturi de 4 - 80 C pentru majoritatea
produselor si umiditatea relativ de 80 - 85 %. Durata depozitarii este de minimum 12 ore si maximum
48 ore. In acest timp are loc un proces de maturare a produsului, coagulul se intareste iar gustul si
aroma specifica se accentueaza.
Transportul produselor lactate acide. Trebuie sa se faca in conditii care s asigure mentinerea
in continuare a produselor la temperaturi scazute. Pe toata durata transportului trebuie evitate socurile
si manipularile violente pentru a preveni separarea zerului.
Schema tehnologica de fabricare a iaurtului

9
Procesele tehnologice de fabricare a iaurtului se deosebesc, in anumite limite de variatie a
parametrilor, de la tara la tara.
In peninsula Balcanica si n Olanda este mai raspandit iaurtul fluid, la noi in tara se prepara
iaurtul compact, cu o consistenta densa.
Continutul de grasime al laptelui destinat fabricrii iaurtului variaza mult. Astfel, n Elveia este
4 %, n Ungaria 5 %, n Olanda 2,5 %, n Frana 1,5 %. La noi, iaurtul din lapte de vaca se prepar sub
trei tipuri: tip extra, tip gras si tip slab.
Regimul termic optim de tratare a laptelui pentru obtinerea unei consistente bune a iaurtului este
incalzirea la 85 - 950 C timp de 15 - 30 minute. n aceste conditii are loc denaturarea proteinelor
solubile care in urma acidifierii, precipita impreuna cu cazeina. Totodata, crescand posibilitatile de
hidratare a cazeinei, se imbunatateste consistenta produsului.
10
Unele procedee recomanda incalzirea laptelui destinat fabricrii iaurtului la 110 - 1200 C.
Pasteurizarea laptelui se face n Olanda la 850 C cu mentinerea de 5 minute, n Germania la
900 C cu mentinerea 5 - 10 minute, in Franta la 1050 C, iar n Anglia laptele se fierbe timp de 5 - 10
minute.
In cazul prepararii iaurtului tip extra, laptele se concentreaza sub vid, pana la un continut de 4 %
grsime si 15 % substanta uscata.
In cazul adaugarii laptelui praf sau in cazul concentrarii este obligatorie operatia de
omogenizare. Ea se efectueaza la 50 - 600 C si la o presiune de 150 - 200 atm. Exist instalatii care
realizeaz pasteurizarea, concentrarea si omogenizarea laptelui ( Gerbig, Alfa Laval ).
Omogenizarea constituie unul din mijloacele cele mai eficace de imbunatatire a consistentei
iaurtului si chiar a gustului. Prin omogenizare, particulele de cazeina se aglomereaza si se formeaza un
coagul mai moale. Iaurtul are o consistenta fina, zerul se elimina mai greu si grasimea nu se separa la
suprafata in timpul termostatarii.
S-a constatat inca ca gustul laptelui partial omogenizat este mai bun decat a celui complet
omogenizat. De aceea, uneori se folosesc pentru fabricarea iaurtului laptele partial omogenizat.
Laptele pasteurizat se raceste la aproximativ 450 C si se insamanteaza cu 2 - 3 % maia fata de
cantitatea de lapte prelucrat.
Dupa agitare, laptele este imbuteliat si capsulat. Repartizarea laptelui insamantat in pahare sau
borcane trebuie facuta rapid pentru a se evita racirea laptelui sub temperatura de termostatare. n acest
scop, instalatiile de umplut trebuie sa aiba capacitatea corespunzatoare volumului productiei de iaurt a
fabricii. Foarte recomandabila este incalzirea prealabila a borcanelor in termostate sau mai bine, prin
trecerea lor printr-un tunel de incalzire.
Termostatarea se face in bai de apa, dulapuri termostat sau camere termostat, la temperatura de
42 - 450 C si dureaza 2 - 3 ore. Este necesar sa se urmareasca mentinerea unei temperaturi de
fermentare cat mai constante si s se evite vibratiile sau miscarea recipientelor cu lapte.
In ultimul timp, ia extindere un procedeu care consta in insamantarea si fermentarea completa a
laptelui omogenizat in vane si distribuirea coagului n ambalaje. Iaurtul astfel preparat are o
consistenta cremoas, asemanatoare cu a smantanii si nu separa zer.
Pentru meninerea relativ constanta a raportului optim intre cele dou specii de bacterii din
maia este necesar ca temperatura de termostatare sa se mentina cat mai constanta ( nu se admit variatii
mai mari de 20 C ), iar durata de termostatare sa nu se prelungeasca peste cea normala. La o
temperatura apropiata de 500 C i o durata prelungita de fermentare numrul streptococilor se reduce
simtitor, iaurtul obtinut este acid si lipsit de aroma. O temperatura de aproximativ 400 C favorizeaza
dezvoltarea streptococilor n detrimentul lactobacililor, rezultnd un produs aromat insa lipsit de
aciditate. O temperatura prea scazuta favorizeaza de altfel si dezvoltarea germenilor straini, prezenti
eventual.
Stabilirea momentului final al coagulrii la care trebuie intrerupta fermentarea se poate face
organoleptic, dupa caracterul coagulului sau aciditatea produsului. Coagulul trebuie s fie uniform,
suficient de dens, iar prin inclinarea recipientului nu trebuie sa se desprinda de pe pereti. De asemeni o

11
separare de zer limpede la zgarierea suprafetei coagulului arata c este necesar intreruperea
termostatrii. Experimental s-a stabilit ca fermentarea iaurtului trebuie oprit la o valoare a pH-ului de
4,65 - 4,7 si o aciditate de 80 - 900 T. Depasirea acestor limite duce la un produs necorespunzator.
Pentru asigurarea calitatii iaurtului prin ntreruperea fermentrii n momentul optim, termostatele
sunt prevazute cu un pH-metru reglat la pH = 4,65. Electrozii pH-metrului se introduc intr-unul din
borcanele in curs de fermentare si n momentul stingerii acestuia se emit semnale luminoase sau
acustice. Foarte utila este dotarea termostatelor cu dispozitive de inregistrare a pH-ului, permitand un
control sigur asupra modului de lucru n sectie.
Dupa intreruperea termostatarii se face racirea cu apa rece prin stropire sau cufundarea iaurtului, de
obicei n dou trepte: preracirea pana la 200 sau prin deschiderea usilor camerelor si racirea propriu-
zisa la 3 - 40 C n depozit frigorific.
Preracirea impiedica supracoagularea si procesul de sinereza. Racirea propriu-zis favorizeaza
obtinerea unei consistente corespunzatoare, iaurtul sufera un proces de maturare, in care timp coagulul
devine mai compact si se accentueaza aroma specifica.
Durata mentinerii in depozitele frigorifice trebuie sa fie cuprinsa ntre 12 si 24 ore. La expedierea
din intreprindere, iaurtul trebuie sa aiba aciditatea maxima 1150 T i temperatura sub 80 C.
Gustul unui iaurt de bun calitate trebuie s fie acrisor, placut. El este dat n special de aciditatea
lui. Lactoza din lapte nu se scindeaza complet ( aproximativ 1 - 1,3 % ). Fermentatia inceteaza cand
continutul in acid lactic devine 1,2 - 1,5 %. La unele specii de bacterii lactice limita de scindare a
lactozei poate fi mai mare. Astfel, Lactobacillus bulgaricus poate forma pana la 3 % acid lactic, adic
aproximativ de 2,5 ori mai mult decat alte bacterii lactice.
Aroma iaurtului constituie una din nsusirile cele mai specifice ale acestuia, fiind unul din indicii
importanti ai calitatii. Se considera ca aroma caracteristica a iaurtului se datoreaza in mare parte
prezentei aldehidei acetice produsa de bacteriile lactice in procesul fermentrii. S-a constatat
experimental, ca o cantitate de 0,0005 % aldehida acetica in lapte sau chiar in apa imprim acestora
aroma specific iaurtului. Continutul in vitamine al laptelui concentrat este cu 20 - 30 % mai redus
decat al produsului din lapte obtinut. S-au efectuat in ultimii ani incercri de mbogatire a iaurtului n
vitamina C. Continutul natural de acid ascorbic imediat dup fabricare este n medie 1 - 1,5 mg %.
Acest continut mai scade pana ajunge la consumator cu 20 - 50 %.

12
13
III.2. Produse lactate acide dietetice
Produsele lactate dietetice acide se clasifica in doua grupe: produse obtinute numai prin
fermentare lactica (iaurt, lapte batut, sana, lapte acidofil ) i produse obinute prin fermentaie mixt,
lactica i alcoolica (chefir). Produsele din prima grup se caracterizeaz printr-un coagul relativ dens
cu gust acid datorit acumularii de acid lactic. Produsele din grupa a doua (chefir) prezint un coagul
fin strabatut de bule de CO2 i au gustul acid, uor astringent, datorit acumularii de acid lactic, alcool
etilic i CO2. Produsele lactate dietetice acide se obin prin fermentarea laptelui sub aciunea culturilor
de bacterii lactice care, in cazul produselor din grupa a doua, sunt asociate cu unele specii de drojdii.
Bacteriile lactice fermenteaza lactoza care este transformata in acid lactic. Aciditatea laptelui crete i
are loc coagularea lui. De asemenea sub aciunea bacteriilor lactice, substanele proteice sufer
hidroliza pariala devenind mai uor de digerat pentru organism i deci mai uor asimilabile. De aceea,
aceste produse au o valoare nutritiva ridicata. Ele conin toate elementele nutritive ale laptelui sub o
forma uor asimilabila. Consumul acestor produse duce la o imbunataire a compoziiei microflorei
intestinale prin inhibarea dezvoltrii bacteriilor de putrefacie i patogene i prin intensificarea aciunii
secretoare i motorii a tractului intestinal. Produsele lactate dietetice acide au o durata de pastrare mai
mare dect cea a laptelui, ceea ce prezinta un avantaj economic important.
Tehnologia de obinere a produselor lactate dietetice acide cuprinde operaiile: recepia laptelui,
normalizarea, pasteurizarea, insamantarea laptelui cu culturi de bacterii lactice, repartizarea an
ambalaje mici, fermentare, preracire, racire, depozitare. Pentru insamanare se folosesc culturi de
bacterii selecionate avnd putere acidifiant mare i capacitate aromatizant. Aceste culturi de bacterii
sunt livrate de laboratoare specializate sub forma lichid sau liofilizata (uscate sub vid naintat n stare
congelata).
Valoarea alimentara a produselor lactate acide este redatata prin tabelul de mai jos:

Aliment Kilocalorii Proteine Lipide Glucide Apa%

Iaurt gras 55 3,2 3,2 3 90

Iaurt slab 30 3,3 0,1 0,9 92

Lapte batut 64 3,5 3.6 3,9 88

sana 63 3,4 3,1 3 89

14
Capitolul IV
Determinarea calitatii produselor lactate
acide

Detereminarea calitatii produselor lactate acide se determina prin 2 etape:


-analiza organoleptica
-analiza fizico-chimca

Analiza organoleptica:
Iaurtul are coagul compact, omogen, fara eliminare de zer, gust placut, dulceag-acrisor, aroma
caracteristica. Prin amestecare are consistenta densa ca smantana. Iaurtul cu coagul spart are
consistenta cremoasa.
Laptele batut are coagul fin , consistenta smantanii, gust acrisor, aromat, racoritor .
Laptele acidofil are consistenta vascoasa, usor filanta, omogena, gust acru, usor astringent si
racoritor .
Chefirul este cremos cu granule de cazeina, gust usor intepator acrisor si aromat, aspect spumos .
Lactofructul se obtine din laptele smantanit pasteurizat, la care se adauga stabilizatori. Consistenta
este cremoasa, gust aromat .
Iaurtul cu arome de fructe seamana cu lactofructul, dar are procentul de grasime variabil (0-4%). Se
utilizeaza arome si coloranti naturali si se sintetizeaza si chiar si pulpele de fructe. Consistenta este
cremoasa, culoarea si aroma in functie de sortiment. Adaosul de zahar ii confera un gust usor dulce .
La produsele lactate acide se admite eliminarea de zer in proportie 2-5 %. Pentru a mari
consistenta produselor lactate se pot utiliza produse naturale

Analiza fizico-chimica
Determinarea continutului de grasime prin metoda acido-butirometrica.
Principiul metodei Separea grsimii n butirometru prin centrifugare, dup dizolvarea prealabil a
substanelor proteice n acid sulfuric n prezena alcoolului izoamilic.
Reactivi i aparatur
- centrifug;
- butiromeru pentru lapte;
- acid sulfuric cu densitatea =1,810 1,812
- alcool izoamilic, =0,810 0,812.

15
Modul de lucru n butiromertul pentru lapte se pun 10 mL acid sulfuric, 5 mL produs lactat acid i cu
aceeai pipeta 6 ml de apa distilata. Apoi se adaug 1 mL de alcool izoamilic. Se terge butirometrul
cu vata, se pune dopul de cuciuc prin inurubare i se omogenizeaza. Dup omogenizare, butirometrul
se centrifugheaza timp de 5 minute la 1000-1200 rotaii /minut, se scoate din centrifuga i se pune pe
baia de apa la temperatura de 65C. Pe tija butirometrului se citete coninutul de grsime, iar valoarea
citit se nmulete cu 2,2.
Determinarea aciditii
Principiul metoddei Aciditatea dintr-un volum anumit de proba pregatita pentru analiza se
neutralizeaza cu o solutie de NAOH 0,1N, in prezenta de fenolftaleina ca indicator.
Reactivi i aparatura
- NaOH 0,1 N;
- Fenolftalein,
-soluie alcoolic 1%;
- Apa distilat;
- Biuret;
- Pipete gradate;
- Pahare Erlenmeyer.

Modul de lucru ntr-un pahar Erlenmeyer se introduc 10 mL de produs lactat acid, 20 mL de ap


distilat splnd cu ea pipeta cu care s-a luat proba. Se adaug 3 picturi de fenolftalein i se titreaz
cu NaOH 0,1 N pn la apariia culorii roz-pal care nu dispare timp de 1 minut. Aciditatea (T) = V
( mL de NaOH 0,1 N) x 10 Se vor face dou determinri pentru fiecare produs, iar diferena dintre
probele paralele nu trebuie s depeasc 1 T.
Determinarea continutului de substanta uscata la iaurt prin uscare in etuva
Principiul metodei
Substanta uscata reprezinta rezidul obtinut in urma uscarii produsului in anumite conditii.
Continutul de substanta uscata din produsele lactate acide se determina prin uscare la etuva sau prin
metoda rapida cu balanta digitala de masurare a umiditatii.
Aparatura necesara:
-etuva electrica
-balanta analitica
-exicator
-fiola de cantarire cu bagheta si capac
-pipeta gradata 10 25 ml
-nisip calcinat

Mod de lucru:

16
In fiola de cantarire care contine nisip si bagheta , uscata la etuva, racita in exicator si cantarita la
balanta analitica, se introduce cu ajutorul pipetei cca 1 g iaurt.
Se omogenizeaza iaurtul cu nisipul din fiola cu ajutorul baghetei si apoi se intoduce fiola in
etuva unde se mentine 30 min la 105 0C(capacul se pune alaturi de fiola in etuva).
Dupa racire in exicator , fiola se cantareste, pana la masa constanta.
Exprimarea rezultatului

Diferenta dintre cantarirea inainte si dupa uscare, raportata la 100 g produs, va da continutul
procentual in substanta uscata al probei de analizat
% S.U. = (m1 m2 / m1 m)x 100
Unde:
m = masa fiolei cu nisip si bagheta, g
m1 = masa fiolei cu nisip, bagheta si produs inainte de uscare
m2 masa fiolei cu nisip, baheta si produs dupa uscare

Caracteristicile chimice si microbiologice ale iaurtului conform STAS sunt redate prin tabelul urmator:

Caracteristici Iaurt din lapte de vaca Iaurt din lapte de: Iaurt cu adaos de
arome
Tip foarte tip tip slab Bivolita Oaie
gras gras
1 2 3 4 5 6 7
Grasime, % min 4 2.8 Nu se 6 6 2.8
formeaz
a
Substanta uscata,% 15 11,3 8,5 - - 21
min
Aciditate in T 75-145 75- 75-140 75-140 75-140 75-140
140
Temperatura la 10 10 10 10 10 10
livrare,
C max
Germeni patogeni Lipsa
Bacterii coliforme 10 10 10 10 10 10
La 1cm, max

17
Capitolul V.
Masuri SSM specifice analizelor de laborator
In laboratorul de analize medicale lucreaz numai personal autorizat conform legislaiei n vigoare, angajat cu
norm ntreag sau cu timp de lucru parial.
* n laboratorul de analize medicale i desfoar activitatea medici cu specialitatea medicin de laborator
laborator clinic, microbiologie, medicin de laborator, alt personal cu studii superioare autorizat s lucreze n
domeniul medical - biologi, biochimiti, chimiti i farmaciti, precum i personal mediu sanitar.
* ntreg personalul laboratorului de analize medicale trebuie sa cunoasca i sa respecte regulile de biosiguran,
precauiile universale i msurile postexpunere.
* Confidenialitatea privind rezultatele analizelor, datele, informaiile i documentele de orice fel de la locul de
munc este asigurat prin instruirea personalului, nscrierea acestei cerine n fia postului i semnarea unei
declaraii de confidenialitate de ctre personalul laboratorului de analize medicale.
* Laboratorul de analize medicale trebuie s fie astfel structurat i dotat nct s previn riscul contaminrilor
acccidentale i s poat funciona n mod fluent.
Regulile care stau la baza ndeplinirii acestui obiectiv sunt urmtoarele:
constituirea laboratorului de analize medicale pe principiul "sensului unic": fluxul activitilor laboratorului
s fie unidirecional. n caz contrar, trebuie asigurat separarea activitilor n timp;
sectorul de lucru cu pacienii s fie complet separat de celelalte sectoare de lucru ale laboratorului;
realizarea secvenial a procedurilor, cu luarea msurilor de precauie adecvate pentru integritatea probelor i
protecia personalului;
pentru recoltarea probelor de snge se utilizeaz n mod obligatoriu materiale i recipiente de unic utilizare
sterile, nchise ermetic. Probele de snge care prsesc spaiul aferent activitii de recoltare trebuie s parcurg un
circuit diferit de cel al celorlalte produse recoltate sau dup un program care s permit separarea timpilor de
transport. Transportul probelor de snge trebuie s se realizeze n mod obligatoriu n cutii de transport adecvate,
inscripionate cu pictograma "Risc biologic";
evacuarea deeurilor rezultate n urma activitilor medicale din laboratorul de analize medicale trebuie s se
fac n recipiente nchise ermetic, care s mpiedice contaminarea accidental a probelor, personalului i mediului.
* Laboratorul de analize medicale trebuie s fie astfel amplasat nct s permit efectuarea corect a serviciilor,
iar condiiile de mediu s nu influeneze negativ calitatea acestora.
* Laboratorul de analize medicale trebuie s dispun de intrare separat, cu acces direct i controlat.
* Intrarea n spaiile n care se manipuleaz materiale cu potenial infecios sau microorganisme trebuie
marcat cu indicatorul de "Pericol biologic".
* Laboratorul de analize medicale trebuie s dispun de spaiu cu suprafa suficient i s fie astfel
dimensionat nct s permit dispunerea ergonomic a mobilierului i echipamentelor, derularea fluent a
fluxurilor de probe, materiale i personal i desfurarea n condiii de siguran i calitate a activitilor.
* n funcie de specificul serviciilor i de activitile efectuate, spaiul trebuie compartimentat astfel:
a. ncpere pentru recepia probelor;
b. ncpere pentru eliberarea buletinelor de analize. Dac nu exist o ncpere disponibil, eliberarea rezultatelor
poate fi fcut n camera de recepie a probelor
c. pentru laboratoarele de analize medicale cu compartiment de microbiologie, spaiu destinat sterilizrii, care
trebuie s conin minimum o autoclav. Se recomand utilizarea a dou autoclave situate n ncperi diferite, una
destinat sterilizrii materialelor infectate i alta destinat sterilizrii produselor i materialelor curate care urmeaz
a fi utilizate sterile. Cnd exist o singur autoclav, aceasta se va utiliza n cicluri alternative, fr a se amesteca
materialele infectate cu cele destinate a fi utilizate sterile;
18
d. spaii anexe:
spaiu pentru depozitarea separat a materialelor sanitare, consumabilelor, reactivilor, substanelor toxice i
precursorilor de droguri; se vor depozita separat materialele sterile de cele nesterile;
spaiu pentru depozitarea deeurilor infecioase pn la neutralizarea i/sau evacuarea lor;
vestiar i sal de repaus pentru personal;
grup sanitar destinat personalului din cadrul laboratorului de analize medicale, separat de grupul sanitar
destinat pacienilor;
* Spaiul i mobilierul laboratorului de analize medicale trebuie astfel concepute nct s nu permit
contaminarea mediului i a personalului.
* Podelele, pereii, tavanele i mesele de lucru trebuie s aib suprafa neted, lavabil, neabsorbant,
rezistent la aciunea agenilor dezinfectani, uor de curat i de dezinfectat.mbinrile dintre perei i podea
trebuie s fie concave, rotunjite.
* Laboratorul de analize medicale trebuie s dispun de instalaii de alimentare cu energie electric
dimensionate corespunztor sarcinii impuse funcionrii concomitente a aparaturii din laborator i a celorlali
consumatori din cldire, precum i de sursa nentreruptibil de alimentare cu energie electric pentru
echipamentele la care ntreruperea funcionrii poate influena calitatea rezultatelor, prelucrarea, transmisia i
stocarea datelor.
* Laboratorul de analize medicale trebuie s dispun de instalaii de alimentare cu ap rece i cald. Fiecare
ncpere de lucru va fi prevzut cu chiuvet, cu baterie acionat de preferin cu pedal.
* n apropierea spaiilor de lucru cu risc de contaminare chimic sever trebuie amplasat un du de urgen cu
sifon de pardoseal.
* Trebuie asigurat iluminarea corespunztoare a posturilor de lucru prin iluminat natural i/sau artificial.
* Laboratorul de analize medicale cu compartimente de bacteriologie, micologie, virusologie i parazitologie
trebuie s dispun de instalaii de alimentare cu gaz.
* Mobilierul trebuie s fie de tip modular, confecionat din materiale rezistente la dezinfectante.
* Dulapurile vor fi dispuse de preferin suspendate sau pe supori cu o nlime de circa 15 cm, astfel nct s
permit curarea cu uurin a podelei.
* Scaunele vor fi de preferin rotative, confecionate din materiale lavabile, rezistente la ageni de curare i
dezinfecie.
* Echipamentele vor fi dispuse n ncperi conform indicaiilor productorului, astfel nct s permit utilizarea
i ntreinerea loc cu uurin i efectuarea cureniei n ncpere.
* Spaiul laboratorului de analize medicale trebuie s fie ventilat corespunztor, natural sau artificial iar acolo
unde temperatura i umiditatea influeneaz calitatea analizelor, acestea trebuie s fie controlate i nregistrate.
* Cnd spaiul este ventilat natural, ferestrele trebuie prevzute cu plase pentru mpiedicarea ptrunderii
insectelor.
* n spaiile de lucru sunt interzise perdele, draperii i ghivece cu flori.
* Consumul i pstrarea alimentelor i buturilor sunt permise doar n sala de repaus.
* Fumatul este interzis n spaiul laboratorului de analize medicale.

Dotarea cu echipamente necesare funcionrii laboratorului de analize medicale

* Aparatura i reactivii utilizai n cadrul laboratorului de analize medicale trebuie s fie omologai i nregistrai
ca dispozitive medicale conform legislaiei n vigoare.
* Recepia echipamentelor i reactivilor se va face n prezena unui reprezentant al laboratorului de analize
medicale.
* Verificarea metrologic i etalonarea echipamentelor din laboratorul de analize medicale se efectueaz
conform legislaiei n vigoare.
* Echipamentele defecte vor fi marcate corespunztor pentru a preveni utilizarea lor neintenionat sau vor fi
scoase din spaiile de lucru.
19
* Echipamentul informatic, hardware i software, i echipamentul automat de analiz utilizat pentru colectarea,
prelucrarea, transmisia, nregistrarea i stocarea datelor trebuie asigurate mpotriva accesului neautorizat,
deteriorrii i pierderii datelor.
* Reactivii vor fi depozitai n condiiile specificate de productor i vor fi utilizai numai n perioada de
valabilitate.

ndeprtarea deeurilor rezultate din activitatea laboratorului de analize medicale

* Laboratorul de analize medicale trebuie s fie racordat la reeaua de canalizare sau s dein instalaii proprii
de colectare, tratare i evacuare a apelor uzate, fr a se produce poluarea solului, apei i aerului, conform
legislaiei n vigoare.
* Colectarea, depozitarea, evacuarea i neutralizarea deeurilor rezultate n urma desfurrii activitii
medicale n laboratorul de analize medicale se fac n conformitate cu prevederile legale n vigoare.
* Laboratorul de analize medicale trebuie s aib n dotare recipiente corespunztoare pentru colectarea
separat a deeurilor pe categorii: deeuri periculoase infecioase, tietoare-neptoare, chimice i farmaceutice - i
deeuri nepericuloase, asimilate celor menajere.
* Colectare i neutralizare a deeurilor se face doar de catre unitati specializate.
* Organizarea colectrii i evidenei gestiunii deeurilor rezultate n urma desfurrii activitii medicale se
realizeaz n conformitate cu prevederile legale n vigoare.

Cerine de securitate

* Pentru desfurarea activitii n condiii de securitate trebuie respectate prevederile aplicabile din standardul
SR ISO 15190/2005 - Laboratoare de analize medicale, cerine pentru securitate i din Ghidul naional de
biosiguran pentru laboratoare medicale.
* n laboratorul de analize medicale cu compartiment de microbiologie, culturile de referin i culturile stoc se
pstreaz n spaii securizate de confecie metalic, prevzute cu ncuietoare, ce pot fi accesate numai de persoane
autorizate.
* Substanele cu regim toxic i precursori de droguri se pstreaz n spaii securizate conform legislaiei n
vigoare.
* Accesul n spaiul de lucru al laboratorului de analize medicale este permis doar personalului autorizat care i
desfoar activitatea n cadrul laboratorului, n timpul programului de lucru.
* n situaii speciale, cnd se impune sau este necesar prezena unor persoane din afara laboratorului de
analize medicale, accesul se efectueaz numai cu aprobarea efului de laborator de analize medicale, pe o perioad
determinat i numai n prezena unui angajat al laboratorului.
* Accesul pacienilor este permis numai n spaiile destinate acestora i numai n timpul programului de lucru.
* Atunci cnd n laboratoare se constat c n perei, pardoseal, tavan, apar fisuri, crpturi etc. se va opri
lucrul, lundu-se msuri de etaneizare. Orificiile de intrare ale diverselor conducte vor fi etaneizate
* Se vor lua msuri de protecie mpotriva insectelor, roztoarelor sau a altor animale care pot deveni vectoare
n aceeai unitate sau n afara ei.
* n laboratoarele cu infeciozitate crescut se vor respecta ntocmai instruciunile de lucru i de neutralizare a
produselor contaminate cu care se lucreaz, n aa fel nct s fie mpiedicat contaminarea pardoselii.
* Echipamentul individual de protecie va fi sterilizat n laborator, imediat dup terminarea lucrului i numai
dup aceea va fi trimis la spltorie.
* In timpul lucrului se vor respecta instruciunile proprii de lucru, astfel nct s nu se produca ingestia,
inocularea, inhalarea sau contactul cu tegumentele a agenilor patogeni.
* n cazul rspndirii accidentale a materialului infecios se vor lua msurile necesare pentru dezinfecia:
suprafeelor;
echipamentului individual de protecie;
20
regiunilor corpului care au venit in contact cu material infecios.
* Se interzice pstrarea i consumul de alimente n ncperile n care se lucreaz cu materiale contaminante.
* Se vor amenaja ncperi separate pentru pstrarea i consumul alimentelor. nainte de a mnca, minile vor fi
splate i dezinfectate.
* Accesul n interes de serviciu al persoanelor din afara laboratorului va fi permis numai cu echipamentul
individual de protecie i cu respectarea msurilor impuse. Lucrul cu ageni biologici foarte periculoi se va
desfura n ncperi cu presiune negativ.
* Persoanele care prezint leziuni ale tegumentelor vor fi excluse de la activitile cu ageni patogeni.
* Instalaia de vid utilizat la filtrare, va fi prevzut cu filtre de aer de siguran, pe lng filtrul propriu de vat
al fiecrui recipient conectat la trompa de vid.
* Pentru evacuarea solvenilor organici inflamabili se vor folosi ventilatoare ncapsulate, conform standardelor
n vigoare.
* Toate recipientele cu culturi, solveni etc. vor fi etichetate.
* Este obligatorie decontanlinarea locului de munc la terminarea lucrului i ori de cte ori este nevoie.
* Atunci cnd se lucreaz cu omogenizatoare de turaie mare se vor lua msuri care s mpiedice mprtierea
aerosolilor n mediul de lucru.
* Sticlria de laborator contaminat va fi sterilizat prin autoclavare, iar instrumentarul metalic contaminat,
prin autoclavare sau etuvare. Ansa de platin se va steriliza dup fiecare utilizare prin flambare.
* Deschiderea fiolelor cu material infecios liofilizat se va face numai n ni. Dup crestarea fiolei, aceasta se
va nveli n vat steril mbibat n alcool, dup care se va rupe gtul fiolei.
* Probele de materii fecale pentru examenele parazitologice se vor prelucra, respectnd condiiile de sterilizare
aplicate manipulrii oricrui material infecios.
* Lamele cu preparate coprologice vor fi transportate n camera de examinare pe tvi metalice.
* Personalul care lucreaz cu germeni pentru care exist vaccin va fi imunizat la angajare i vaccinat dup
schema fiecrui tip de imunizare (numr doze, intervale ntre doze). Personalul neimunizat nu va fi admis la lucru.
* Materiile fecale vor fi recoltate n recipiente de unic utilizare. Recipientele vor fi sterilizate nainte de a fi
distruse.
* n cazul unei contaminri accidentale, se vor aplica msuri profilactice, conform reglementrilor Ministerului
Snttii.
* Dup terminarea programului de lucru, mesele vor fi curate i libere de vase sau reactivi.

21
Bibliografie:
Internet : www.creeaza.com, www.rasfoiesc.com, elearning.masterprof.ro,
www.foodpack.ro, documents.tips, proalimente.com, www.scribd.ro

Controlul sanatatii produselor de origine animala O. Rotaru, Camelia Gus, M. Mihaiu,


Editura SESO HIPPARION, Cluj-Napoca, 1999

Merceologie alimentara-Calitate si siguranta I. Diaconescu, Dorina Ardelean, Editura


UNIVERSITARA, Bucuresti, 2007

Microbiologia si chimia produselor alimentare Matilda Dumitru, Elisabeta Paraschiv, Editura


Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981

Chimia produselor alimentare Matilda Dumitru, Elisabeta Paraschiv, Editura Didactica si


Pedagogica, Bucuresti, 1978

Merceologie Metode si tehnici de determinare a calitatii Neicu Bologa, Georgeta


Barbulescu, Editura Universitara, Bucuresti, 2007

Calitatea si siguranta marfurilor alimentare A.O. Paraschivescu, Editura Tehnopress, Iasi,


2012

Tehnologii generale de prelucrare a carnii, pestelui, laptelui, legumelor si fructelor Dana


Ioana Ion, Tincuta Condruz, Editura CD PRESS, Bucuresti, 2012

22