Conta Biografie

Biografia lui Basile Conta
(AdAtigiri i indreptri)
Hotdrirea mea de a da publicittii citeva amAnunte nott

asupra vietii lui Conta i de a rectifica pe cele eronate, care au
circulat mai ales in ultimul timp, e nu numai un act de revolt,
ci i de evlavie, de datorie. Poate c'am intirziat prea mult cu in-
deplinirea ei. Intirzierea vine insA dintr'un gind curat. Ca sork
nu mA credeam indrepttit s scriu biografia celui devenit un
simbol in literatura romin i hrneam ndejdea c dinteo zi
intealta se poate ivi cineva mai indemnatec, mai destoinic, mai
indreptAtit cleat mine ; cA dintr'o zi intealta se poate nate in tam
romineascA i un suflet frate cu al lui, care sA simt cum a simtit
el, care sd gindeasc cite le-a gindit el. Sufletul frate nu s'a nscut
insA ; iar eu, ajunsA la pragul bAtrinetii, nu mai am dreptul sA
atept, nu mai am dreptul sA primejduesc o comoar de infor-
matii, oricit de modestA, pe care intimplarea mi-a incredintat-o
numai mie.
Ceia ce tiu despre Conta, prin mine insmi, nu e molt :
deosebirea mare de vrist pe de o parte, faptul cA el a stat in
strinAtate toat prima mea copilrie, intimplarea c ultimii doi
ani Conta i-a petrecut in Bucureti, pe cind eu eram in internat
la Iai, iat tot atitea pricini care scad simtitor stocul meu de
impresii personale. Cele mai multe amnunte le tiu dela tatl
meu, care i-a supravietuit patru ani i care mi le-a incredintat cu
scopul hotrit s le folosesc pentru biografie, dela o mAtu0 a
noastrA, cu care Conta a invAtat sA ceteascA kirilica, dela btrinii
satului GhindAoani, pe care i-am cercetat in 1904, dar mai ales
dela sora mea Eliza, care a copilArit cu B. Conta, care i-a fost
tovarAa confidentA pAna la plecarea in strAinAtate i care ha in-
grijit dela intoarcerea in tar pAn in ultimele momente cu un
devotament de mam.
Dad,' mai adAugirn nevoia care m'a dus s cercetez matri-
www.digibuc.ro
2 ANA CONTA-KERNBACH
cola Liceului unde a invAtat, staruinta tnea de a intreba pe toti

cei ce l-au cunoscut personal, precum i o intimplare nea$teptatd,
intregim totalitatea izvoarelor dela care am adunat ceia ce va sa
urmeze.
Printii lui. Basile Conta s'a nascut in casa bunicului de

pe mama, preotul Vasile, in Ghincldoani, judetul Neamt, la 15
Noembre 1846. Tatal sat] avea atunci 20 de ani, mama de abea
16. Vrista frageda a pdrintilor poate s fi contribuit la sanatatea
$ubredA a primului filosof romin.
Tatal lui Conta, care s'a facut preot in 1850, se numea Gri-
gore. El se indeletnicea, la naVerea primului copil, cu agricultura
negotul de vite, ca tovara$ al socrului sau, om bogat $i al
fratilor sai Vasile i Neculai. Una din mo$iile,- pe care ei au
tinut o in arencla, a fost $i Criste$tii. Spirite indrAznete i foarte
intreprinzatoare, toti trei fratii au fdcut in viata lor afaceri nemA-
surat de mari fata de mijloacele lor bAne$ti, toti trei au trecut in
cite mai multe rinduri, prin avere, fdra sA o poata insd pastra
nici unul. Prin 1851-52 ivindu-se un conflict intre tarani $i pro-
prietarul mo$iei Ghindaoani, un oarecare Virgolici, rudd cu juni-
mistul cunoscut, tatal lui Conta, care fusese de partea taranilor,
pardsi pentru totdeauna casa socrului sat', trecu in Tg.-Neamt,
unde fu institutor, apoi confesor al spitalului $i in fine protopop
al judetului Neamt. La 1863 il gasim preot la Barboi in la$i, iar
in 1865, protopop al judetillui Cahul, de unde se intoarce in Ia$i
in 1872. Intre 1874-1877, preot la Sf. Neculai Domnesc, iar
dela aceasta data el trae$te retras la via lui dill Bucium, unde
moare in 1886 in vristd de 60 de ani, fAr sa fi $tiut ce-i boala
decit doar in ultimele luni.
A$a fiind lucrurile. Basile Conta nu putea trimite scrisori
din Ghinchioani In 1863 sl nici din Tg.-Neamt in 1861 '). PA-
rintii sai erau in la$i, bunicul se retrasese, curind dupd plecarea
fiicei sale unice, la Mandstirea Neamt. unde se calugarise i unde
fu gasit ucis de cAtre fratii sai in ru Flristos din pricind cA daduse
mari daruri ManAstirii $i i mersese faima de orn bogat, iar alte
rude nu existau nici in GhirdAoani i nici in Tg.-Neamt.
Tara! lui Conta era de trup mai mult mic, cu ochii alba$tri
nas de v-ultur, de o putere fizicd cu totul neobi$nuitd, ager,
sprinten i neastimpArat. Cu o inteligenta strabdtatoare, de$i
poate nu atit de complexa, cu gestul stapinitor i p ivirea pu-
ternica. Mindru de mina lui aristocraticA tot pe atit cit $i de
vointa lui de fier, vrednic i aspru. Spirit rdzvratit $i Ojos. Prea
cu multd stdpinire de sine pentru a fi ingaduitor cu cineva o
individualitate vinjoasA, care nu admitea jertFa.. cleat la ceilalti I
Un voltairian rdtdcit in tari orientale, un rationalist din veacul
Vezi bropra; in chestiunea volumului 40pere Complecte editat de
C. Sfetea, 1914.
www.digibuc.ro
BIOGRAFIA LIN BASILE CONTA 3
XVIII-lea a intirziat cu dieva decenii, care la toate le cautA ex-

plicare, iar cind nu gAseste, se rAzbunA ridiculizind i oameni si
lucruri frA crutare.
Acest caracter tare, pe care nimic nu 1-a putut clinti din
felut sail de a fi, la lovitura nenorocirii, la moartea fiilor sAi
cade mototolit fdrA nici un strigat Aten convins, el si-a crescut
copiii, far. religie, a luptat in multe rinduri contra cAlugArilor
a cAlugAriei, a scos i o revistA in acest scop sub un nume de
imprumut dac nu ma insel; preotul IenAchescu si a refuzat
statornic, in toatA viata lui, sA facA slujbe religioase de botez,
cununie, etc. pentru bani. El a lAsat in mina lui NAdejde,
sub forma de testament, ordinul ca sA fie ingropat _gird preoti.
Dorinta lui, rAmasA multA vreme necunoscutA familiei, n'a fost
respectatA.
Aceste manifestAri de ateism militant i s'au atribuit pc ne-
dreptul lui B. Corita, dupA cum tot pe nedreptul i se va fi atri-
buit i vina altor Conta. Figura reprezentativA a unui neam duce
adesea in spate pAcate pe care nu lea fAptuit. Invidia inconsti-
entA a multimii catA macar cu atita sA se rAzbune. Dela inAlti-
mea dela care B. Conta privea lucrurile, el nu putea fi un rAz-
boinic. El era minte care cugetA, nu brat care lovete.
Mi-aduc aminte de-o micA intimplare. SA fi avut eu 7 8
ani. Mama, care murise de mult, ne invAtase sA ne inchinAm.
FArtt sa-mi fi spus cineva, eu mA feream insi g'o fac de fata
cu tata. Intr'o zi mA prinde : Cui te inchini tu asa ? mA in-
treabA el sarcastic. Eu stam mutA. Conta, care tocmai intra pe
usA : Las'o I Las'o sa se inchine creadd cit timp sufletul
ei cere aceasta! E un pleat sa despoi gindul de un sprij In,
and tu nu-1 poti da altul In loc f FArA sA le fi intAles atuncea,
am retinut vorbele.
Mama, cAreia B. Conta i-a sAmAnat in totul i ca trup
ca suflet, se numea Mdrioara. Era inalta i indestul de voinicA,
usoarA i sprintend in miscArile-i line, cu ochi mari cAprii, senini,
ingaduitori i adinci. Vorba dulce, surisul blind, privirea indu-
iosatA. Darul de a cinta tot dela ea 1-a mostenit Conta. Era ne-
spus de vrednicA, de harnicA si de ingenioasA. IndemAnatecA
curajoasA, lovea cu pusca in tinta, ca cel mai bun tintas. Inte-
leaptA cit un filozof batrin i bund panA la martir, viata i-a fost
jertfd de fiecare clipA i un chin neintrerupt. A murit in Cahul la
42 de ani, inainte de ivirea boalei copilului sAu cel mai iubit. Cu
atita doarA a crutat-o i soarta 1
'fatal lui Conta, fire vinjoasA i stApinitoare, a avut multi
prieteni si prieteni sinceri. Mama pe care oricine ar fi numit-o
sfintA, n'a avut nici una. Stranie problema sufleteasca Superiori-
tatea morald sA fie cu adevArat o piedicA i prieteniei i norocului
pe lume ?
Din aceastA cAsnicie s'au nAscut zece copii. dar nu s'au ri-
dicat decit cinci : Basile, intAiul nAscut, Grigore, ultimul, amin-
www.digibuc.ro
doi inteligente extraordinare i care au murit in aceiai sdptd-

mind ; al aptelea copil, actualul colonel Chiriac Conta, i cloud
surori : Eliza, cu vre-o _patru ani mai micA decit Basile, eu, cu
vre-o trei ani mai mare decit Grigore.
Basile Consta, ferindu-se s lase un bolnav mai mult pe
lume n'a avut nici un copil ; Grigore a murit la 13 ani ; Colo-
nelul nu are decit doar unul adoptiv, aa cd familia lui Conta
se poate considera ca definitiv stinsd. Toti acei care poartd nu-
mele de Conta sint rude indepartate sau chiar strAini. Singura
urma a primului filozof romin, rAmine deci fiica mea, Ma-
ria-Ana.
II
Bunii ssi strezbunii lui Contd. Asupra ascendentilor, WA*

amAnuntele date de cdtre tatAl meu :
mama lui Conta i tatAl acesteia, Bunicul Vasile, au
fost copii unici. Numele lor de familie a rdmas pierdut, tata
uitase.
Mama mamei e din o familie de preoti, trei generatii as-
cendente ale ei se pot urmAri in condica bisericii din Ghinddbani
din judetul Neamt.
In aceast familie de preoti, deci de Romini neaoi, s'a
strecurat totui un strAin i anume un fiu de Han tAtArdsc, ddus
ostatec in tard i care indrAgostindu-se de o fatd de preot, MA-
s'a cretinat i a rAmas toatd viatd pe lingd socru-sdu. Una
din fetele acestuia e bunica mamei. Un urma al acestuia a md-
nuit avere mare, a fost negustor de scule pretioase la BrAila. Des-
cendenti de-ai acestuia existd pare-mi-se i azi.
%
TatAl mamei, Vasile, care a venit preot in Ghinddoani in

u'rma socrului sdu, este fiul lui Toma Scutariu, mare scutar al
MAndstirilor Varatec i Agapia, .om foarte bogat, ndscut tot in
*judetul Neamt, dintr'un neam de pAstori. Linia lui este aceia de
care se ocupd d. Rosetti Tetcanu in biografia lui Conta. Atit numai
cugetAtorul Conta se nate in a patra generatie dela ciobanii pe
descrie d. Rosetti.
Acest Toma Scutariu, ale cdrui turme numeroase vor fi fost
In adevAr admirate i urmArite cu jind i cu dor de ochii visAto-
rului copil V. Conta, era vestit in tot tinutul ca orn cinstit, In-
telept, bun sfiltuitor i judeceitor drept. Veneau taranii cale de
mai multe pote pe jos, sd-i judece Toma Scutariu i sd le deie
un sfat la vreme de mare cumpAnd.
Despre Toma Scutariu se spune cd, dei ramas vdduv de
Hai% cu un singur copil, ducea o viata de dint ; acela lucru
s'a spus i despre fiul lui, rdmas i el vdduv la naterea intdiului
copil, cd era blind i ingAduitor, cd vorbea putin i cd foarte
arareori zimbea !... Acest meditativ a botezat pe B. Conta dindu-i
in dar i Intelepciunea i simful lui de dreptate.
Un intelectual eit din neamul mamei este Episcopul Mel-
www.digibuc.ro
BIOGRAFIA LIU BASILE CONTA 5
bisedec. Nu .tiu dad. e din linia bunicai sau din aceia a luT
Tama Scutariu.
Mama este, dupa cunt vedem, dintr'un neam de oameni
.cinstiti pand la scrupul, cucernici, meditativi, cu credint neclin-
titd 3n existenta unui bine etern. Aa se explica evlavia ei fard
ovire intr'o cas in care ateismul era cuvintul de ordine, aa
se explicd cucernicia vietii sale i sfintenia cu care s'a resetnnat
la toate jertfele. Si totui a luptat, srcutd, din toate puterile
pentru ceia ce sufletul ei socotea i drept i bun ! Vointa din
fata a fost mai tare i partea ei pe lume n'a fost decit venic
infringere !
Tata, cu mult mai detept decit fratii i decit Orintii lui, a
Avut trei frati, preoti in judetul Neamt dela care n'au ramas
urmai dectt fete i doi baeti morti in adolescent i cloud su-
rori, augdrite amindoud, din copildrie chiar, la M-rea Varatec.
El s'a ndscut in satul Bodeti, judetul Neamt, unde tatl sdu
Nistor, era preot. Mama lui e dintr'o familie de rdzei din acela
judet. Intre ascendenti i rude laterale ale acestora, familia tatei
numrd pe lacob II Stamati, pe mitropolitul Veniamin Costache,
i pe mazilitii boeri cronicari Costin.
Nistor Conta, al cdrui tatd lacob Conta a fost tot preot i
tot in Bodeti, a avut i el doi frati, Gheorghe i loan, preoti, i
cloud surori calugarite din copildrie la M-rea Agapia. Pe una din
ele, maica Veniamina Conta, schivnicd i cu mare autoritate in
mndstire a cunoscut-o i sord-mea Eliza.
lacob Conta e fiul lui lacob Costin, fiu de rdze, care se
cdsAtorise cu Ana, unica fiicd a lui Neculai Conta. Traditia nea-
mului spune cd copiii lui lacob Costin, doi MO i o fatd, al cdror
nurne nu-1 tia tatl meu, au luat numele de familie al mamei,
femee vrednica i harnicd, prdsind pe acel al tatlui, om prea
iubitor de petreceri, dei era preot.
Motivarea acestui schimb de nume pare neverosimild, mai
ales pentru acele vremuri. Dac insd bunicul lacob Costin este
in adevr din familia mazilit a cronicarilor, inlturarea unui
nume ce le putea aduce neajunsuri i adoptarea altuia, cu totul
nou i necunoscut, devine un gest de prude*. explicabild. In
adevr Neculai Conta, tatl Anei i ea tot copil unic I era
de putin timp in lard. El venise in capul unei colonii de ro-
mini de dincolo i intemeiase satul Bodestii Precistel din. jud.
Neamt. Neculai Conta, despre care nu stim dacd era preot, a
zidit pe sama lui biserica de lemn ce se vede i astzi i care
pAnd acum 30 40 de ani era singurd in sat, bisericd a drei in-
scriptie de ridicare au vdzut-o multi din cunoscutii mei. Astdzi
inscriptia nu mai existd. Se poate sa fie numai ascuns sub
tencuial.
0 scrisoare din 1912 a revizorului judetului Neamt, cdruia ii
cerusem sd mi-o copieze, spune intre altele : Biserica veche de
km se anti actualmente refAcutd la cimitirul Bodegii Precistei.
www.digibuc.ro
,Nu se gAseste nici o inscriptie. Dela bAtrinii satului am cules ur-

mMoarele informatii: ei stiu dela pArintii lor cA biserica de lemn
e ziditA de Neculai Conta, cam cu 130 145 ani in urmA, dect
cam pe la 1770 1775.
Asa dar Ana si tatAl ei Neculai Conta veniti din Ardeal
pe la jumAtatea veacului al 18-lea sint cei mai vechi Conta din
Rominia.
Cu acestea se inchee datele pe care le am dela tatAl meu,
asupra familiei Conta.
Intimplarea m'a fAcut sA aflu mult mai mult. In 1908 am
avut prilejul sA cunosc in .ministerul instructiei pe o doamnA
rornincA, care trAeste la Paris si al cArei tatA von Conta, supus
austriac, fusese zicea ea, proprietar de mosie in Rimnicul
Vilcei. D. W. Humpel, cunoscutul muzicant i om de inimA, mi-a
afirmat ca existA un profesor universitar austriac cu numele von
Conta. In Praga de asemene a trAit un profesor cu acelas nume.
Basile Conta a intilnit aceastA familie in Italia, pare-mi-se in
Florenta. In armata germanA existA un cApitan von Conta in
Wiesbaden. Actualmente un colonel von Conta se distinge in
rAzboiul contra Rusilor.
In 1906, cu prilejul expozitiei din Bucuresti, un dr. von Conta,
functionar superior din Wiesbaden, in trecerea sa din Constanti-
nopol se opreste in Bucuresti i, gAsind printre portretele oame-
nilor mari romini propriul sAu nume, se intereseazA de familie
aflind ea eu i-as putea da mai multe lAmuriri ca oricine altulr
imi scrie urmAtoarelele in limba germanA :
Scrisoarea 1-a.
Bucure#1 29 Julie 1906
()Eel Bulevard
Prea onorald Doamna,

numele meu este Conta si cu interes am cercetat deja
de mult vreme, urmele familiei Conta in trecut, u n interes cu-
rat istoric. Dupa ceia ce tiu din insemnArile bunicului meu,
.mai ales dupa cele ce le-am stabilit in Olanda, familia Conta
este de originA italianA. Ea s'a stabilit apoi cu mare proprie,
tate in sudul Frantei, trebui ins& cu prilejul luptelor religioase
diii timpul Hughenotilor, sA fuga si se duse in Olanda. Ad sta-
gAseste familia Conta intre 1636 1668. De acolo, (ultimul oras
fu Maestricht) au emigrat 7 frati Conta : unul spre Germania,
altul spre Austria si altii aiurea undeva. Dela cel emigrat in
Germania se trage familia mea, pe care o pot urmAri pAna la
acel timp al desphrtirii celor 7 frati, ba incA si mai departe in-
darApt. Acum imi pare mie cA e foarte posibil lucru cw fami-
lia dv. sA fi fost in legaturA mai inainte cu a noastrA sA se
tragA din unul din acei frati emigrati. Numele Conta este un
www.digibuc.ro
BIOGBAIPIA LUI BASILE
..
CONTA 7
nume prea rar i prea unic, ca s trebuiasc s admiti c ar fi

cloud familii osebite.
Acum cd v'am explicat cum stau lucrurile, permiteti-mi cu
bund vointd, prea onoratd Doamn, s adaug respectuoasa ru-
gdminte ca, pe cit este ,cu putintd, sd-mi dati lmuriri asupra
familiei d-v.am auzit cd sinteti o sord a acelui ministru filozof
Conta. Veacuri zac desigur intre familiile noastre. Timpurile
au schimbai netAgaduit multe lucruri, i religie i conceptie se
pot schimba, socotesc insd cd i dv. yeti gsi un interes sd aflati
drumul pe care familia 1-a fAcut in decursul veacurilor. Eu cel
putin m'am bucurat intotdeauna, fiindcd in viata unei familii
vechi se oglindete istoria universului. Poate aveti insemnri,
traditii orale, amintiri, din care sd-mi puteti imprti i locurile
i tinuturile pe unde a trdit familia Conta, numele i datele
naterii, ale mortii bunicilor, strdbunicilor, i aa mai departe. Un
Conta din familia mea a fost cam pe la 1770 in Praga. Se mai
gsesc membri barbati ai familiei Conta ? Si unde ? A purtat
familia dv. o pajurd ? Si cum s'ar putea ea descrie ? Mai ina-
inte familia Conta era nobil. In timpul persecutiilor ea a le-
padat titlul de noblet i de abea in 1825 bunicul meu a ed.-
pAtat in Germania o reinoire a vechei noblete. De atuncea ne
numim noi von Conta. Mai inainte, mai ales in Franta, numele
suna Contant sau Contat (ba chiar i Conta de). Pentru lmu-
riri mai amnuntite v stau gata oricind 1 permiteti-mi rugd-
mintea s binevoiti a md sprijini in cercetarea mea, printr'un
rdspuns binevoitor al dv. Orice comunicare va fi pentru mine
interesantd. Dup cum vd aratd alAturata cart de vizitd, eu
locuesc in Wiesbaden, unde Milt consilier regal prusian, deci
functionar al Statului.
Primiti, etc.
Drept rdspuns eu ii comunic cele tiute dela tatl meu,

adAugind cd dei obiria familiei, aa cum ne-o arat dinsul,
nu poate decit sd m mAguleascd, familia noastr fiind de pe
linia brbdteascA Costin, e curat romineascA. Dr. von Conta
rdspunde cu o a doua scrisoare, pe care am pierdut-o, in care
imi cere numele de botez mai frecuente in neamul nostru, apoi
cu o a treia pe care o traduc aici.
Wiesbaden 10/10 1906.
Mult onoratei Doamnei,

Am primit cu multd bucurie gentila dv. scrisoare i vd
rog, mai intiu sd. m scuzati ed v rdspund de abea acum. Inte-
resantele dv. lAmuriri asupra familiei Conta se potrivesc aa de
extraordinar incit chiar prin faptul c traditia familiei dv. cores-
punde la cele ce mi-a spus tatAl meu, se dovedete o legAturd
intre noi. Acum imi permit sd vd aduc i o dovad documentat
www.digibuc.ro
8 ANA CONTA-KE RNBACH
trimitindu-vd o copie legalizatei a unui extract din arhiva ora-

ului Maestricht, in care veti gsi in timpul dela 1663 1668 de
trei ori pe Nicolas Contan (numele Conta in teritoriile franceze
e totdeauna Contan sau Contant) fundatorul familiei dv. in Ro-
minia. Curind dup 1668, familia Conta trebue sa fi emigrat
din Olanda, unde fugise din Franta, dupd cum am dovezi, ca
refugiati Hughenoti (refugies) i dup cum mi-a transmis bu-
nicul meu ; ea emigreazd in 7 ramuri in deosebite prti ale
Germaniei, Austria apartinea pe atunci vechiului imperiu ger-
man. Un fiu al lui Neculai Contan, cu numele de Stefan, este
intemeetorul familiei noastre In Germania la 1701. Interesant
este c, dupa cum probeazd ultimile cloud insemndri, in acelai
timp cu Neculai Conta trdete in Maestricht i familia Costin i
c'n Rominia familia Conta s'a aliat cu familia Costin. Nu este
deci exclus c 1 familia Costinilor sA fi fost de asemenea re-
fugies i sa fi venit in acela timp in Rominia, ceia ce in vre-
murile mai vechi se intimpla adesea. Numele Carol Conta este
des la noi. Ii gdsiti i in Maestricht. Fratele dv nu este tot
Karl? 1) Acum v'a fi foarte indatorat dacd ati avea buntatea
sd-mi trimeteti masca lui B. Conta, rdposatul d v. frate, pe care
o atept i sA incercati sA lArnuriti mai departe lucrurile, intre-
prinzind cercetdri i comunicindu-mi-le i mie : Cum s'a numit
locul in care, pe la 1700, a emigrat Neculai Sonta in Moldova,
la poalele Carpatilor i a zidit o bisericd, din ce loc venea el
i unde a fost nscut i unde a murit, unde i cu cine s'a in-
surat? Dacd ati putea afla aceste lucruri i tiri, atuncea s'ar
gAsi i alte puncte de sprjiin pentru a urmAri istoria familiei.
Mi-ati scris cd ati auzit despre un Conte Conta in Italia. Ati
putea sd-mi faceti cunoscut unde trdete i cum i-ar putea ajunge
o scrisoare, sau cum i s'ar putea adresa cineva ? Dupd cum ve-
deti din notitile de botez, martorii botezului erau oameni
nobili, i am gsit un Andre de Contant deja pe la 1637
in Amsterdam, care a luat in cdsAtorie pe o Ana Nicolas Claes.
Mai tirziu dispare particula nobild de. Prin aceastd Ana Nicolas
s'a introdus numele Nicolas ca pronume al intemeetorului Nico-
las Conta.
MA bucur foarte mult cA punctul de sprijin al raporturilor
noastre sint mai mult decit numai probabile i regret mult cd
atunci cind am fost in Bucureti nu v'am putut vizita personal
la Oglinzi, pentru a vd comunica bogatul material pe care-1 am
i care prin scrisoare greu se poate imprti. Pentru comuni-
cdrile dv. v sint extraordinar de recunoscAtor i m'a bucura
foarte mult sd mai pot auzi ceva despre dv.
Primiti, etc.,
DR. VON CONTA.
E vorba de Colonelul al cArui nume Chiriac a fost luat de Dr.

Conta drept Karl.
www.digibuc.ro
lata, mai jos, i extractul de pe condica de botez din oraul

Maestricht, despre care pomenete scrisoarea.
Nenumaratele mele ocupajii m'au impiedecat sa urmez cores-
pondenfa, dupa cum m'au impiedecat i dela realizarea planului
de a ma duce la Wiesbaden sa \fad cu ochii documentele despre
care vorbete dr. von Conta.
Origina straina, oricit de- indepartat, a lui B. Conta ne
explica o muljime de lucruri, in primul loc aparitia napras-
nica a filosofiei in mediul rominesc, absolut nepregatit, absolut
neprielnic pentru asemenea cercetari. Dovada cA dinsul n'a avut
(7Z:7,4-e
ri) C it'7:4
L./X7C/ 4,144-r ( fiCe-/f:

"k -
ige,,c46.,1"
}7 Ye-
(-;fee' /2q
,e0-4,ze
z:;;71
C7.0te,j4(1/ C2C,..C3
a/-
-e9/- :%; A-
(,?-edt-.' - 2 -,47sal3
www.digibuc.ro
7'
e.! .
tZfa 26e4":1 C32

4
.-z)szh
/11* drz-I ofe-, e
f'DL ,
7-Xer-4
oer/
7s ) ,
0-ci4A-4 76-"/
?rt44-ar leZ,r4 4 c5Pe
co^7t-0-z-4.e4-ce
e.pe _a-t7
f :
-4er-rte.
7-v-er12
zx./
www.digibuc.ro
BIOGRAPIA LUI BASILE CONTA 11
nici predecesori, niciemuli, nid urmai. Plsmuirea filosoficd .
cere un stadiu de propdire mult mai inaintat decit al nostru.

Dacd cercetam istoria popoarelor cu mers istoric evolutiv, cu
evolutie fireascii, ferit de sguduiri, de ciocniri violente, cu civi-
lizatii mai inaintate, ciocniri care sdruncind pe mult vreme
echilibrul social (cum s'a intimplat la Romani in antichitate, la
Romini i la Rui in vremile moderne) ; dacd intrebdm istoria
vechei Elade, a ltaliei cretine, a Frantei, a Angliei, vedem cd
filosofia nu apare decit dupce literatura i artele au dat aproape
tot ce puteau da in conditiile existente, tot ce puteau produce
'And la o reinoire, o primenire sufleteascd totald. Acestea, la
rindul lor, infloresc la popoare organizate in trsdturi generale,
cu mijloace de aparare asigurate, cu cochesiune relativ puternic
intre pturile sociale, cu religie intemeiath care sa satisfacd pri-
mele necesitAti metafizice. Numai atunci se desfdoard literatura
i arta. lar dud dinsele au subtiat mintea i au inltat-o, fdu-
rind instrumentul propriu pentru noui iudrumri i noui isbinzi,
cind ele au inmultit cuceririle sufleteti pnd sd se simt nevoia
unei selectiuni, atunci apare i filosofia.
RdzvrMire i reculegere, filosofia cerceteazd fiece element,
aruncd ce-i istovit, adund ce-i viabil, formind o nou sin-
tezd drept temelie noilor cuceriri in necunoscut. Chiar in forma
ei eminamente constructiv, filosofia are o 'ma criticist i des-
tructivd. lar vritjmaa pe care dinsa o atacd mai intdiu i mai
cu inverunare, e religia. *tiinta, dei nscutd din filosofie, n'are
aceastd infittiare btdioas fat de religie. Cercetind numai do-
menii tdrmurite, dinsa poate sta aldturi cu orice conceptie ge-
neral. Cum s'ar explica aceast dumnie a filosofiei fat de
religie ?
Religia este o creatie a rnasei. Moise, Buda i toti cei-
lalti intemeetori ai ei, n'au dat decit conceptul filosofic, virful
piramideipentru care masa adunase trupul in decursul vremi-
lorun concept indestul de abstract, indestul de larg ca s im-
pace toate interesele, toate rivnele, care, intocmai unei roci erup:
tive, sd inglobeze toate superstitffle, traditiile, toate fosilelg su-
fleteti. De aci, infAtiarea conciliantii a oricdrei religii, de aci
eclectismul i impreunarea de principii din cele mai contrazic-
tciare, idei din cele mai disparate, porniri din cele mai opuse.
Filosofia, dimpotriv, este creatia unui singur individ
el putin aa a fost pnd acuma. Ori caracteristica mintii ome-
neti fiind nevoia de unitate, ceia ce a isbit mintea filosofulut
cind a cercetat religiile n'a fost teismul in sine, existenta unei
divinitdti imanente sau in afar de lume, i nici principiul mo-
ral fundamental, ci contradictiile dintre ideile de amnunt, inco-
herentele care se descopAr la fiece pas, lipsa de logicd, a zice,
care caracterizeazd orice religie organizatd, adica adaptat la ne-
voile marelui numr. Lipsa de unitate logica este evident pentru
orice minte ceva mai subtiatd, elementele constitutive ale reli-
www.digibuc.ro
giei fiind din straturi geologice, aa zicind, deosebite i cite odotA

chiar foarte indepartate unele de altele.
In lupta dintre religie i filosofie' trebue sA recunoatem cA
aceasta din urmA s'a arAtat i desinteresatA i de bun5 credinta.
In tara romineascA, pentru a ne intoarce la chestia noastr,
o asemenea cernere a credintelor, a ereziilor, o asemenea doc-
nire cu religia, avangarda cercetrii filosofice, care sA pregAteasca
aparilia sistemelor originale a lipsit cu totul ; de aici vrjmAia
abraA cu care au tAbArit asupra lui B. Conta reprezentantii reli-
giei noastre, dei dinsul nu se atinsese direct de religie decit cu
toatA menajarea impusd de tiintA ; de aci faptul cA opera lui
Conta apare astAzi, dupa atitea decenii, in chiar ochii intelectua-
lilor, mai mult ca un fenomen straniu decit ca o creatie cu
care se flete un neam. Conta a fost impus publicului rornin de
cAtrA strAinAtate !
Origina strAinA a lui Conta ne explicA i rigiditatea cinstei
lui, neclintirea simtului sAu de dreptate. SA nu fie aceste senti-
mente un ecou al puritanismului hughenot ? Si gindirea lui les-
nicioas, lipsitA de aspriniele fatale unei frAmintri intelectuale
incepAtoare i simtirea lui nuantata i aleasA ! BogAtia de cuno--
tinti, extraordinarA pentru o viatA ce se termin la 36 de ani,
complexitatea atit de armonizatA a acelei minti care cu egalA uu-
rintA cuprinde i artA i filosofie i tiint i organizare. Echi-
librul perfect cu care s'a manifestat intotdeauna i simplicitatea
cu care si-a pus viala in primejdie pentru ideia pe care o so-
cotea prielnicA neamului. Urbanitatea lui fArA seamAn, umanita-
rismul larg i toatA distinctiunea fireascA i toatA tAria moralA cu
care s'a inftiat Conta in orice imprejurare ! Asemenea insuiri
presupun frecAri indelungate, repetate, presupun un creer desVA-
luit in rAgaz i evoluat In rAstimpuri mai prelungite decit o viat
de om.
B. Conta e cel mai occidental dintre marii oameni ai nea-
mului rominesc. Poate cA aci sta i explicarea faptului cA a fost
mai putin pretuit decit oricare altul Decit oricare altul !
Dar sA se poat zice oare cA B. Conta nu e una din gloriile
cele mai curat romineti ? Nu, desigur nu.
Familia mamei toatA de preoti, deci neao romineascA, acea
a marnei tatei, rAzei din tatA in fiu, acea a bunicului, strAinA la
originA, trAete patru generatii in mediul cel mai desnationalizator
posibil, la tarA ; i chiar Neculai Conta venit cde dincolo va fi fost
romanizat, de vreme ce vine in capul unei colonii romineti. Si sa
insemnAm un lucru : familia Conta, aa de veche i cu atitea mij-
loace de traiu lesnicios, aa de imprAtiatA in localitAti felurite i
de *IRA din luptele ei de adaptare, In decursul atitor veacuri de
cind i se cunosc urmele, n'a dat decit un singur orn superior; pe
Conta cel nAscut In GhindAoani !
Vra-sA-zicA vredniciei vinjoase a farniliei Conta, pentru a
www.digibuc.ro
BIOGRAFIA LUI BASILE CONTA 13
fi rodnic, a trebuit s i se adauge senintatea contemplativd

cucernic a preotilor dela Ghindoani. RsvrAtirea i rationalis-
mul ascutit al celor ce nu mai aveau astimpr, ca sd dee o in-
teligentd creatoare, au fost sd se topeascd in intelepciunea
rdbdarea ingAduitoare a lui mos Toma Scutariu I Mos Toma
iatd strbunul sufletesc al lui Conta. Cinste, dreptate, ingdduint,
intelepciune, acesta fu Conta, acesta fu i Toma Scutariu fiul
de cioban, vldstarul pasnicului vistor, care din singurdtatea lui
vroiid a ddruit neamului romrnesc i muzica i poezia lui po-
pulard
Cdci trebue sd distingem energia omului sAndtos, vinjos,
bine hrdnit i bine inzestrat pentru luptd, de ceia ce e sA numim
inteligentd. Aceasta nu e, cum se crede obisnuit, viociune, vigoare,
putere de a infrunta, de a rdzbate, nu e lupta ell de izbutit,
pentru satisfacerea marilor interese sau a micilor nevoi. Inteli-
genta nu e munc, ci supramuncd ; nu e energie, ci prisos de
energie ; anume putere diferentiatd, adaptatd la cercetare, la
creare, la pdtrunderea celor incd neptrunse. Inteligenta nu e armd
de luptd, ea e uneltd de muncd, e fdclia care despic intune-
ricul dd frimitat viitoarelor generatii. Pe cind energia nedi-
ferentiatd, sau ceia ce se zice vointd, putere de izbincld, slut
bogatii mai mult pentru folosul individului ; i inteligenta, izvo-
ritd dintr'insa dar trecutd deja dintr'un stadiu mai inaintat, acel
al diferentierii, este o avutie sociald. Aceste cloud forme de
energie pot exista la acelas individ, cele mai de multe ori se
gsesc insd izolate. latd de ce vom zice : oricitd energie i ori-
citA vrednicie va fi dovedit familia Conte in tot trecutul ei in-
delungat, ea n'a dat decit o singurd inteligentd, o singurd putere
creatoare, pe autorul Teoriei Ondulatiunii Universale, i acesta
e romin.
Copildria i viafa de coald. Despre viala lui B. Conta
nu e mult de spus, a fost asa de scurtd Toate actele oficiale il
-aratd nscut in 1845. Tatl meu mi-a spus in mai multe rinduri,
cd adevdratul an e 1846. Ar fi i neexplicabil ca un fiu de insti-
tutor care locuia inteun oras cu scoald, s fi intirziat pand la vrista
de 9 ani, pe cind legea scolard de pe acea vreme statornicea limita
de vristd la 8 ani.
Cei dinti 6 ani Conta ii petrece in Ghinddoani cu pdrintii,
cu bunicul i cu rzbunicul sdu. Dinsul era un copil linitit, spre
osebire de sord-sa, care avea toate apucAturile unui Mat sbur-
dalnic. 0 placere a lui era sd se plimbe cu minile la spate ti-
nuta de meditare favoritd in tot restul vietii prin bisericd, si se
uita indelung la chipurile zugrAvite, i apoi sd le reproducd din
memorie cu boiele pe care si le pregAtea el insusi din buruene.
De pe cartile bisericesti cite ii cddeau in mind, copia liniile
ornamentele colorate. Vorbea putin, cinta mult si se atasa mai mult
de animale decit de alti copii.
www.digibuc.ro
Dela 6 ani fu dus impreun cu sord-sa i cloud vere la MA-

nstirea Varatec, la o mAtud. TovarAsele lui, unele mai mari decit
dinsul, Mceau fel-de-fel de sburdlnicii, dinsul nu le oprea, dar
nici flU le ajuta.
Se vede c viata la MAndstire nu era tocmai ademenitoare,
poate si dorul de mama, care 1-a bintuit toatd viata ; inteo dimi-
neata de iarnd, dinsul scoal pe sor-sa, copil de 4-5 ani, si
amindoi fug acasd. Acest gest de a nu lsa pe sor-sa singur
e caracteristic. latd doi copii, din care cel mai mare n'are 7
ani, pe o zapadd care le ajunge pnd 'n briu, alergind s nu-i
prindd din urmd si Mcind drumul dela Varatec la T.-Neamt pe
jos. Ajung la vremea prinzului. Mama, plingind de groaza celor
ce s'ar fi putut intimpla, ii sue in pat i le pregdteste de-ale
mincArii. Tata care nu era acasd in momentul sosirii ; el care
nu admitea inalcarea unui ordin al ski, cum all& Ii scoald si
far sd le ingadue macar sd minince i suie in trdsurd si-i duce
inddrApt.
Asemenea asprimi se vor fi repetat de mai multe ori Asa
erau vremurile pe atunci !
La 1854 B. Conta incepe scoala primal-A in T.-Neamt
exista una din anul 1852 ') o termind in 1858 cu note foarte
bune, dupd cum dovedeste atestatul eliberat, fiind elasificat al
doilea.
In Septembre 1858 trece intern la Liceul din lasi pe baza
notelor scoalei din Tirgul Neamt, deci frd concurs. Anul urmAtor
rdminirld repetent, ii pierde bursa si devine extern.
Legenda spune cd de teama asprimii cu care tatl sdu avea
sA primeascA pierderea bursei, Conta n'a mai dat pe acasd, ci a
rmas rAtAcind prin lasi. Faptul n'ar fi neputinti toate se
pot pe lumea aceasta I eu insd nu-1 cred. Nu-1 cred fiinda tata
venea foarte des in Iasi in tot acest rstimp i cu afaceri la Mi-
tropolie, era protopop, i ca s cerceteze pe fiica sa Eliza, copilul
favorit, internd in scoala centrald, si pentru altele Cum sd nu fi
avut citdecit indemnul s-i caute bdetul, care era doar tot in oras I
Insusi autoritarismul lui exagerat e o prezumtie in favoarea pd-
rerii mete 2).
Pe de altA parte registrele Liceului National il aratd pe B. Conta
cu urmtoarea situatie :
1858-L59 clasa I intern cu bursd

1859-60 I extern
1860-61 II extern, absent la examenul de
desemn.
Si rdmine repetent pentru absenta la desemn
1) Vezi Un jubileu de G. Cosmovici, directorul coalei No. 1 din Tg.

Neamt.
2) Vezi bropra : (In chestiunea volumului Opere complecte de V.
Conta, editat de C. Sfetea, 1914.
www.digibuc.ro
1861-62 clasa H
1862-63 Ill examen integral in Septembre
1864-65 IV extern
1865-66 V
1866-67 0 VI
1867-68 VII
-Zz 7
gr-14-r" 7er.fi a, -Z 772---0/zz
.,.),
1 /
12.777.1`.271,..frZ/
/('2ZraAa
. .
A1S:-
So/
zeet. ,rraat,/iPosos,
J
A-447- i/Jade
fcrot
Jr,a/644.
Pe linga dovezile prin "deductie, avem m5rturia unui con-

temporan. d. D. Lupu, care zice c. pn in anul 1863 si-a in-
vtat zilnic lectiile cu B. Conta, timp de trel ani. D-sa afirma ca
www.digibuc.ro
16 A NA CONTA-KERNBACH
acesta sta la o gazdd la care se ducea i dinsul citeodatd i cd

B. Conta era bdet sdrac, dar nicidecum in mizerie, dupd cum
spune legenda.
CA viala la gazdd nu va fi fost de invidiat o cred ! CA
bdetul acesta impresionabil nu putea tine piept firii prea nefm-
blinzite a tatdlui sdu, o cred ! Dar ca sd fi fost prdsit cu
totul, timp de trei ani, cum zice legenda, iatd ce nu voiu admite,
chiar de s'ar mai fabrica o mie de scrisori pe lingd cele 8-9 de
pAnd acuma!
In clasa a Ill-a, anul colar 1962-63, Conta are colegi pe
d. Dimitrescu-14, pe C. Hoga, pe G. Panu i Al. Lambrior,
acest din urmd cu sigurantd mai in virst, inscris in coala pri-
mard Inca din anul infiintdrii, 1852 ').
In 1863 Conta nu se prezintd la examen. D. Lupu (pe atunci
zis Lupuor) spune cd 'n primavard, ingrijind de Conta, bolnav
de febrd tifoidd la o gazda, s'a molipsit i el, aa ca amindoi pierd
examenul ; iar in Septembre, cind d-lui i 1-a trecut, Conta era
plecat cu o trupd de actori in provincie.
Intrarea lui Conta in teatru se explica foarte lesne. Ajuns
la virsta cea mai primejdioasd, influentat de febra tifoidd care
invioreazd exagerat organismul cind nu-1 doboard, fr nici o
supraveghere, de o frumusetd deosebitd, dupd cum afirind toti
citi 1-au cunoscut pe atunci, bundoard i d. Victor Castano, lesne
a putut dinsul cddea in cursa vreunei femei. Dar oare disparitia
lui din Ia*i sd nu fi fost pricinuitd i de perspectiva de a intra
din nou sub supravegherea directd a tatAlui sti, care tocmai se
muta la Iai ?
Din viata de teatru amdnuntele sigure sint acelea din bio-
grafia d-lui Rosetti-Tetcanu, date de cdtr Conta insui. Citva timp
suflor, in trupa lui Lupescu, apoi actor, dinsul traducea, improviza
cuplete, era iubit i pretuit de director ca i de colegi. Viata de
teatru i-a petrecut-o in Roman.
In 1864-65 i toti anii urmdtori pAn la 1868, Conta este
elev regulat la liceul National din lai. Se distinge la discipli-
nele unde se cere cap : la Matematicd, Istorie, tiinfi, Filosofie.
Cunoscutul publicist d. A. Naum, care ii era i profesor, spune
cd bdtea rAzboiu cu profesorul de limba latind. Poate c profe-
sorul de latind, sd fi purtat rAzboiu cu dinsul... Se intimpld i de
acestea!
Toate vacantiile !Ana la plecarea in strindtate, deci patru
ani, Conta i le petrece in oraul Cahul tmde tatul sAu era pro-
topop, nu la un sat din ocel judet dupd cum afirmd d. Livianu.
Tot aa se inald d-lui clnd spune : gConta ajuns boinav in
Basarabia, se intrema ca cum s'ar fi vindecat de boala sa.
Vacantiile petrecute de B. Conta la Cahul grit patru, nu cloud,
intre anii 1865-69, lar boala lui de piept incepe in Octombre 1871.
Vezi tUn jubileu de G. Cosmovici, directorul Scoalei No. 1 din

Tirgn1 Neamj.
www.digibuc.ro
Conta in 1867-68-1ai
Conta in 1869Bruxelles
www.digibuc.ro
In aceste vacantii Conta, rmas cu patima teatrului, orga-

nIzeazd i joacd teatru de societate. Tot repertoriul acelor vremuri
ii trece prin mini : Alecsandri, Millo, C. Negruzzi. DInsul era i
regisorul i actorul de fortd. Juca pe Cc. Chirita, pe Baba Hirca,
pe Plimarul din Florin i Florica, ect. Cinta frumos, improviza
cuplete de actualitate, le fcea i muzic. 0 melodie dragutd a
lui, pe care i-o aminteVe sor-mea, am scris-o i am dat-o d-lui
Humpel. 0 drama original, care avea s se joace In Cahul, a
rdmas in pstrarea colegului C. Ressu. Cine va fi gsit-o ? 0 alta,
twdus, spune sor-mea, printre anii 1876-77, trebue sd fie in
cartoanele Teatrului National din Iai.
lat cloud poezioare din timpul cind era licean, pstrate iri-
tr'un carnet vechiu :
Madrigal
Aurora blondd din patu-i de flori

In zadar ridicd fruntea-i radioas,
Luna se ascunde in zadar prin nori
Ca sa se arte i mai gratioasd.
In zadar zefirul vars 'n timp de noapte
Rpitoru-i cintec, cind prin frunze-alearg :
Ale tale gratii le-a 'ntrecut pe toate
Cci surisuli face cit natura intreagii.
Suvenire (fragment)
In a mea viat tristd, fur citeva momente

Ce la carul fericirii injugate md purtau.
Palpitd inima 'n mine de transport, de dulci turmente,
Ce pe albia sperantei adormit m legnau.
In 1864 Conta urmeazd clasul de violoncel la Conservator.
In 1866 Conta, care dui:id spusa d-lui loan Demetriu, actual-
mente pensionar 1) se afla inteo zi In sala de receptii a corului
metropolitan nu ne spune dacd era sau nu corist improvi-
zeaz, dupd cererea diriguitorului, citeva versuri pentru imnul pre-
OW In cinstea Printului Carol.
Muzica era deja fcut de cdtr profesorul Burada, aa cd
greutatea improvizatorului era dubl.
1) Vezi Wniversul din 18 I 2 1914.
2
www.digibuc.ro
Is ANA CONTA-KERNBACH
DacA nu gasim profunzime de idei 0 nici imagini noui in

versurile reproduse, sa nu uitam cA avem de-a face cu un bdet
tinar de tot, cA sintem in vremea cind Alecsandri, regele poeziei,
nu producea nici el cu mult mai ales decit atita i ca totul se
petrece in perioada and limba e inbacsit de neologisme.
Ca pe-un soare de marire
Natiunea te-ateptat
S'o conduci mai cu grabire
Catra scopul luminat.
Carol, print de vita mare,

Fa iar mindri pe Romini
Sa nu stea in desperare
Tot privind la cei straini.
Tirania ce ne stringe
Jugul care-1 suferim
Si dezastrul ce ne 'ncinge
FA ca sd nu-1 mai simtim.
Carol, print de vita mar,

etc.
Conta a avut nu numai glas, dar i un talent muzical re-

marcabil. Minuia cu mare destoinicie vioara, punea la piano tot
ce auzea, iar in 1877 a compus un mar eroic pe care-1 dadu lui
G. Scheletti sa-1 scrie pentru orchestra i care a ramas pierdut in
hirtiile acestuia.
De aci gindul lui Conta ca eu sa-mi fac o cariera cu mu-
zica aceasta i-a fost dorinta dela cunoaterea propriului sAu
talent. Si nu se 'nelase ; dupa spusa d-lui W. Humpel, care nu
era orn sa se multumeasca cu putin, talentul meu pentru muzicd
a fost cu adevarat rar. Cind am inceput eu clavirul, Conta,
care tinea sa supravegheze el insui cultura mea muzicala, imi
fixa orele de exercitiu intre 10-12. Era totdeauna acasa in
vremea aceasta. Cit timp cintam, dinsul scria. De multe ori imi
cerea anumite bucati. oLucrez mai bine cu muzica, zicea dinsul,
gclei la compozitiile de Bach, Haydn, etc. mi-e peste putinta sa
ma izolez de cde auzite. Cind am ajuns, dupa trei ani de clavir,
sa atac Intaile sonate de Beethowen, dinsul incintat de progresele
mele, mi le comanda intr'o editie franceza i mi le inmina cu tut
ceremonialul unui dar pretios. N'am apucat sa le -cint cu el insa :
trecusem in cursul secundar 0 fui plasata in internatul doamnei
Humpel.
,( Dar am anticipat cu zece ani. SA ne intoarcern indarapt.
In 1868 Conta trece bacalaureatul i se inscrie la facul-
tatea de drept din 14, facultate pe care avea s'o ilustreze ca
www.digibuc.ro
BIOGRAFIA LIU BASILE CONTA 19
profesor peste patru ani. Era pedagog la Liceul National, impreuna

cu colegul de clasa si prietenul D. Cota.
Anul urmator el obtine, prin Octombre, dela societatea
Pogor-Fatu din Iasi, o burs pentru studiarea comertului la
Anvers.
Bursa ii fusese acordata pe trel ani. In August 1871, deci
dupa doi ani in loc de trei, Conta ia diploma de capacitate cu
foarte mare distinctie, clasat al doilea, numai fiindc in calitate
de strain nu i se putea acorda bursa de calatorie in Europa,cu
gindul i cu ncleidea ca si-i ramie anul al treilea pentru studiile
sale favorite. Societatea care-1 trimesese, interpretind ins inteun
chip strimt, ca s nu zicem meschin, regulamentul, ii suprim
bursa imediat, desi Conta avea dreptul la ea Inca pe un an.
Aceast lovitur nu va fi contribuit cu putin la boala lui !
Diploma de capacitate o obtine Conta in 1871 ; in Octom-
bre precedent, luase candidatura in drept la Bruxelles . Daca
adaugim la munca pe care o reprezinta acestea, studiul limbilor
straine, germana, engleza, precum si incercarea de a urma li-
terele intre hirtiile lui Conta am gasit citeva rinduri dela Ti-
berghien cu titlul mon cher lve ne clam seama cum din
acest exces de muncd sanatatea lui a trebuit in mod fatal sa ias
sfrdmat.
In 1870 Conta, care 'Dana' atunci fusese in doua rinduri pre-
sedintele societatii studenteti din Bruxelles, se face remarcat in
intrunirile Internationalei. Aceasta distinctie dovedeste ca dinsul
intretinea legAturi de aproape cu studentii, ceia ce reprezint inch'
o cheltuiala de energie.
Cind i se suprima bursa, in Septembre 1871, Conta se
duce in Gand, unde viata e mai eftin, ca sa-si pregateascA
doctoratul, trind deocamdat din banii pentru intoarcerea in
tara. Luna urmtoare insd, intAile simptome de ftizie se arata
si doctorii il trimit la Pisa. Conta ii trece totusi doctoratul la
Bruxelles in tulle urmator, in August se intoarce la Cahul,
unde pledeaza de citeva ori, iar in Octombre, acela an, se sta-
bileste in Iasi. In Noembre, printr'un concurs strlucit, obtine
catedra de drept civil la Universitate. Toate acestea se intimpl
in 1872.
0 vAd si acum sosirea lui Conta in Cahul. Dinsul m cu-
noscuse in ultimele vacante petrecute in far, eu it vedeam pentru-
prima oarA. Era intr'o seat-A de vat-A. Caldura coplesitoare i a-
teptareanelinitit1esimtnc. Tata, care se dusese la Iasi sal aducti,
se cobori cel dintaiu din trsur si adresindu-se ctra noi : latA-1,
vi 1-am adus. Nalt, slab, ras cu totul, cu prul blond, putin buclat,
si in toata faptura lui ceva asa de strain si asa de altfel cleat la
ceilalti oameni !
Desi boala se manifestase de un an aproape, dinsul era
vesel :cinta ori fluera si era vorbaret si bun cu noi copiii si bun
cu toat lumea.
Copildria i viata de student ale lui Conta ant caracteri-
www.digibuc.ro
zate prin porniri foarte osebite, dacd nu chiar protivnice. Pe

deoparte reveria, contemplarea, apropierea de natur, respectarea
mersului firesc al lucrurilor, duioia pentru tot ce tine de p.a.-
mintul unde a crescut, nostalgia pentru tot ce i-a inconjurat co-
pilria, dorul de tot ce las in urm. Ele il fac s se izoleze
de ceilalti copii, de zgomot, de multime, spre a-i putea urma
firul tihnit al gindirii ori dorul biruitor ode-acas. 0 manifes-
tare de felul acesta este trebuinta lui de muzicA. Chid n'o are
din afark cint ori fluera el. i niciodat nu-i vesel muzica
lui ! Tot de aceastd pornire tine i iubirea lui pentru poezia po-
pulara, pe care o culege cu dragoste intre 1865-69 in Basa-
rabia. Colectia de poezii populare care se publica in operele com-
plecte ale lui Erninescu, e fcut in mare parte, dac nu chiar
in intregime, de 6h-a Conta i trimeas aceluia din Gand in
1871 prin dr. Fdtu. 0 alt manifestare de aceiai naturd este in-
demnul pe care-I d, mai tirziu, lui Creangd, cci doar intreaga
opera a prozatorului din Humuleti a trecut mai intiu prin mi-
nile lui Conta.
Alta pornire tot atit de imperioask tot atit de stpinitoare,
este nesatiul sdu de cultur : muzicd, tiintd, literaturd, teatru, fi-
losofie, arte plastice, organizare, totul il intereseazd, totul il in-
deamnd, totul II farmecA. Pe lingd limbile francezd, italiand i
englez pe care le vorbea bine cele dou din urm invtate
numai in cei trei ani de strintate pe lingd germana pe care
o poseda indeajuns, el inflegea flamanda i se incumeta sd ci-
teased in toale limbile romanice. Era un cunosctor in artele
plastice gratie yietii in tri flamande i in Italia cum poate
n'a fost altul in tall pe vremea lui, iar belugul de cunotinti in
stiint, literaturd, indemnarea lui de orientare in fiece disciplin,
faceau admiratia tuturor cunoscutilor si. i s nu uitm c spe-
caialitate lui erau dreptul i comertul !
Acest nesatiu de cultur i-a fost scutul de aprare. Tinr,
fr supraveghere, cdzut in curs la virsta de 16 ani, frd nici un
indrumtor spre bine, Conta se ridic de-asupra tuturor indem-
nurilor, a tuturor ispitelor, se tidied intrit, *lit, sub imboldirea
unicd a dorintii lui de a invta. Nici in copilrie n'au putut pune
stpinire pe dinsul pasiunile, atit erau de puternice stpinirea de
sine i trebuinta de a gindi.
Exactitatea, contiinciozitatea, desvirirea cu care dinsul f-
cea totul, sint incd d remarcat. CA niciodat n'a lucrat dinsul din
vanitate, ci din sentimentul datoriei i din plcerea de a gindi,
avem dovadd i'n faptul cd pe cind la Iai n'a fost intiul, dei ar
fi putut fi, in Anvers, unde era pe seama altora, a fost cel din-
tdiu in amindoi anii. Cit de cinstit TO respecta el obligatia luat
fat de societatea ce-1 trimisese, se vede i din multimea caetelor,
cuprinzind cursurile coalei de comert (Economie politicd, drept
maritim, drept comercial, etc., etc.) toate legate, scrise cu ordine
i c'o ingrijire neinchipuit, cu tabl de materie, cu paginatie, cu
titluri i subtitluri, adevarate volume !
www.digibuc.ro
BIOGRAFIA LIII BASILE CONTA 21
Parte din aceste caete sint la Academia Romin, parte

la mine.
De asemenea a rAmas dela dinsul o colectie de hirtii folo-
site ca material didactic (trate, facturi, hirtii de expedifie, etc.) Le
pdstra Conta ca o amintire, sau mai curind ca material de imitat
in colile romineti ? Aceastd colectie, cu atit mai pretioasd cu ell
a trecut peste dinsa o jumdtate de veac, se va incredinfa poate
coalei de comert gr. ll din lai, coald intemeiatd de Conta ministru,
ca o despgubire dat oraului care-si putuse permite luxul s
trimeatd un filosof sd invete tiinta schimbului.
Din viafa de liceu a lui Conta sd semnalAm i intdiul
sdu succes de filosof. Cind era in ultima clasA profesorul ti-
tular de filosofie, un oarecare Lates, dad. nu m 'nel, se
imbolndvete i lasa pe Conta, elevul su cel mai distins, ca
suplinitor.
latd cum se exprim d. Rosetti-Tetcanu, asupra acestei
intimplri :
Vechii colegi ai lui Conta n'au uitat acea faimoasd con-
fed* in care el schifa in linii mari sistemul quasi-spencerian pe
care avea s-1 expue dup zece ani : evolutia universald ondoli-
formA a plantelor, a animalelor, a omului, a societAfilor, a pmin-
tului, a lumilor, totul din propriul ski avut, frd s cunoascd
nici de-aproape, nici de departe, pe maitrii evolutionismului
modern. Dealmintrelea in anul 1867 Spencer nu era tradus in
frantuzege, iar Conta nu invat englezete cleat la Anvers, in
1870-71.
Coda in ceiminul sdu.Dela reintoarcerea din strintate in
1872 i pan la stabilirea in Bucureti, Conta a locuit Mil intre-
rupere cu ai lui. Un altul, i incd dintre fiii cei mai duioi, s'ar
fi multumit sd contribue bAnete la intrefinerea familiei i atit.
Dinsul s'a strimtorat pentruca toti sd-i aibA binele cit il ingAduia
situatia lui material. A tinut in Svitera pentru studiul medicinei
pe sora lui Eliza, a pltit pensionul i pe vremea aceia inter-
natul la Humpel insemna 1400-1500 lei pe an pentru mine,
a platit solvenfia fratelui din oala militar.
Dupd masa de seal-A Conta stdtea de vorbA cu ai lui pan
ce putea sd-i reia scrisul : intreba de nevoile fiecAruia, de chipul
cum ii petrecuse ziva, fdcea politic cu tatAl su, cetea pentru
el i pentru sord-mea gazete i reviste i cum cetea I Cu ce
desAvirire 1 Multe din cunotintele de culturd generald, dar mai
ales setea mea de studiu le datoresc numai acestor ore bine-
cuvintate.
Inteo zi md gsete cu o bropricd Mo Nichifor Cotcarul.
Se uitd lung la mine, apoi mi-o ia din mind, WA minie, dar ho-
Wit : Asta nu e pentru tine. Am sa-fi dau eu altceva anume
pentru fetife. Si de atuncea avea grijd sd comande cArfi i pentru
noi copiii : din biblioteca lui Riureanu, mai tirziu cdrfi franceze
cu teatru, poveti, poezii de coald, etc.
www.digibuc.ro
22 ANA CONTA-KERNBACR
Ne 'ntreba citeodat: dar bine voi, copii, n'aveti nevoe de

bani? Si ne da totdeauna cu mult mai mult decit ceream.
La via din Bucium a stat Conta o vacantie mare. Cetea toata
ziva sub un stejar batrin din fundul viei. Stejarul, care numra
citeva sute de ani, sta singur singurel, pe muchea dealului, in
mijlocul unei intinderi de pajiste. Din umbra lui nepOtruns, o
priveliste minunatd : orizonturi largi, depdrtAri pierdute prin care
de abia zareai, pitulate i convirsitor micsurate, lasul cu satelilii
lui de tirgulete si de sate. Numai cu acest stejar, simbolic in ma-
relia lui stinghera, si-a infrtit singurtatea singuratecul cuge-
ttor romin
B. Conta despre care marele Hasdeu spunea ca a fost
cel mai fermeca-tor orn pe care 1-a dal neamul rontinesc era ,
nalt, cu prul aproape blond si ochii aproape negri, eu fala de

albeata sidefului, spre osebire de alti ftisici care au paliditatea
fildesului, cu barba foarte neagr, buzele foarte rosii i dintii
foarte albi. Dictia Ii era clar, distinctO, muzical, glasul sim-
patic, desi cam slab, infatisarea de o simplicitate si de o natu-
ralet pe care le scoteau in relief in chip neasteptat, eleganta
tinutei si a miscdrilor, distinctia i ingrijirea neintrecut a per-
soanei lui. Cu un spirit de ordine extraordinar, gospodarioara
lui proprie cloud odi spatioase era intotdeauna in cea mai
perfect stare. Lui Conta nu-i lipsea niciodat nimic si nimic
nu se facea in ultimul moment : toate erau chibzuite i pregAtite
cu mult inainte. Nimic nu linea sub chee. Eu, care pnd la in-
trarea in internat, aveam slujba sd sterg coiburile dupAce is-
prvea servitoarea de grijit, mit intirziam adesea printre lucra-
rile lui, printre crti i manuscripte. 0 multime de hrtiuli mici,
cu fel-de-fel de insemndri cu cugetri, planuri de lucru, etc.
misunau pe biurou saltarele lui. Ce s'au Mcut toate ? Cine
le-a folosit ?
Odatd gAsind cloud caete frumos legate, unul inceput, altul
nou, mi 1-am luat mie pe acesta cu cea mai deplind senintate de
constiing. Cind dinsul mA intreb : eu 1-am luat, zic, imi trebue
sA copiez intrinsul poezii frumoase
Daa ? Apoi bine !... dacd-ti trebue... i inc pentru poezii
frumoase...
Si atit i-a fost cu aprarea proprietAtii lui.
Altddat, ce sd-mi vie in minte ? SA usuc flori in crtile lui,
mult mai mari i mai groase decit ale mele. Cind baga de seama,
dinsul, cu bundtate : ...nu, asta nu se poate. Tu imi strici cArtile.
Uite iti dau eu una anume, si subliniind cu struint ultima
vorba, ca si cum ar fi vrut sd-mi spun ceva cu aceasta, imi
ddrui un dictionar gros.
Intr'o zi primeste Conta, chiar in vremea prinzului, o scri-
soare dela Panu din Bruxelles. Ce scrisoare, un adevrat volum !
12 coale pline. Eu mO intrebam cu nedumerire : Ce poate avea
de spus un om care scrie 12 coale ? lar adouazi, pe gind imi
fceam slujba, gsind scrisoarea deschisti pe biurou, m'apuc s'o
www.digibuc.ro
cetesc. Nu mi se spusese cd lucrul nu e ingaduit, nu se ivise

pc prilejul.
N'am inteles o boabd din scrisoare, am retinut insd un
pasaj : cDraga Conta, s md erti cd nu ti-am fcut comisionul.
N'am fost la iubita ta fiincicd i-am pierdut adresa. Trimete-mi-o cu
cea dintdi scrisoare.
Chid tatl meu, putin timp dupd aceia, stdruia sa primeasc
o partidd ce i se oferea la noi toate se discutau in fata tuturor
i dinsul zicea : Nu m insor niciodat, nu vreau sa las un
bolnav mai mult pe lume, iar dacd m'a insura, tot pe ansa
a lua-o...
Cum ? sd aduci o strdind...
Eu zimbeam cu inteles, *dam i eu c acea odinsa era
din Belgia...
0 persoand pe care Conta a admirat-o foarte mult a fost
d-na dr. Sacara. Poate CA i pentru frumuseta ei, dar mai ales
pentru maturitatea inteligentei i felul ei de-a fi om. Dinsul
avea grond de femeile care pastreazd. naivitatea i fasoanele de
fetic de 15 ani Wind tirziu. El vroia ca femeia sit nu fie pdpuVi.
ci om, i zicea c pentru a nu rminea ridicol ea trebue sa
imbdtrineasca i intelectualicete i moralicege intocmai ca i
brbatii. lacd dece era vevtic nedumerit de dragostea lui Eminescu
pentru Veronica Mide. Poate s fi intrat pentru ceva in aceast
nedumerire i repulzia de a trada i consideratia pentru Stefan
Mide, care a fost, pare-se, un om foarte respectabil.
Fapt e cd cel intdiu care s'a gindit s infiinteze in Rominia
coale secundare pentru fete, coale adicd de pregtire pentru intrarea
in Universitate, a fost Conta, i aceasta hied din 1881, cind nici
un Stat din Europa nu indrznise inch' s o fac.
Conta, care era mai totdeauna imbrdcat in negru, ba a
purtat diva timp i nite butoni cu cap de mort, avea o prefe-
rintd pentru culoarea albastrd. Mobile, lucruri mrunte, chiar
geamurile oddii lui de culcare erau toate albastre. 0 atmosfera
calmd, o linite rcoritoare, o indepdrtare de restul lumii, stpineau
cminul lui. Dei eea foarte putin, din pricina musafirilor care
nu-I mai slabeau, dr. Tausig, Panu, V. Bejan, Tassu veneau *i
de cite mai multe ori pe zi, dinsul era nevoit sd lucreze pdnd la
3-4 noaptea. Aa fiind, se scula relativ tirziu. Nu apArea intre
noi decit pe la 10'12-11, chid i se orindueau camerile, dar
oricind apdrea, dinsul era in tinuta cea mai ingrijit, ca i cum
ar fi fost pe punctul sd ias. in ora. Atita respect de sine insui,
atita consideratie pentru ceilalti, inditerent cine ar fi ei, iatA
o insuire care nu poate fi decit motenire din strAmo0 occi-
dentali...
Conta era relativ puternic, vinjos. Ca student practicase multe
5 porturi . Un lucru cu care se fdlea diusul, era cd tia sd inoate
0 pe spate, ceia ce este, pare-se, o culme in specialitate. Iata
4 dece se multumea drept armd, cu un box pe care-I purta venic
i, n buzunar. Nimic nu-i putea inspira teamd decit perspectiva de
www.digibuc.ro
21 ANA CONTA-BERNBACH
a pune mina pe o broascd. De aceastd idiosincrazie ridea el

foarte adesea.
Dormea cu toate uile descuiate, ceia ce de altfel era obi-
ceiul casei. Taal meu, care avea un auz extraordinar de ascutit
i care venic era in clutarea unui prilej sd-i descarce forta lui
quasi-herculiana, ar fi fost incintat sd-1 viziteze niscaiva rdu-
Mcdtori.
Inteo noapte pe la 3-4 un oarecare Cantacuzino-Baotd,
derbedeu descendent de-al lui Gorciacoff, se introduse neauzit,
gratie galoilor pe care-i purta drept orice incAltdminte, drept in
camera de culcare a lui Confa. Cind acesta se deteptii, dormea
foarte uor, Cantacuzino ceru citiva lei, sub pretextul cd n'are
cu ce-i plti camera la otel. Conta nu-1 dAdu pe mina politiei,
dar de-atunci prinse sd-i incuie uile.
Arareori 1-am vdzut pe Conta nerdladdtor i niciodat violent.
Venic lin, venic egal, venic bun. Ce dominare asupra nervilor !
Ce odihnd stpinitoare In toat firea lui ! Dei eram ined uz
copil, m izbea contrastul dintre neastimpdrul imprdtiat i impe-
rativ al tatlui meu, i calmul concentrat, ingAduitor i venic stpin
al fratelui meu.
Inteo zi Conta veni in sofragerie cu o carte in mind, li-
nitit ca totdeauna, dar la o or la care nu venea altdatd.
gDu.te i spune servitoarei s astupe soba din biurou cd s'a aprins.
Si s'a aezat s ceteascd mai departe. Sgomotul i vinzoleala celor
ce au stins soba nu I-au fcut s-i ridice ochii de pe carte nici
o minutd.
Altddat eram la masd. Mare trboiu In strad. Tata,
sord-mea, fratii, toti la fereastrd. B. Conta ridic ochii de pe
jurnal avea rul obiceiu s-i ceteascd gazetele in vreme ce
minca ca s md intrebe, mai mult prin semne, ce se intimplase.
Eu, suggestionat probabil de linitea lui i luind zimbetul cu care
rdspunsese tdcerii mele, drept aprobare pentru lipsa mea de curiozi-
tate, nu m'am clintit din loc. Dacd tatl meu nu s'ar fi.insrcinat
cu dela sine imboldire, sd povesteascd cele ce vdzuse, Conta nu
le-ar fi aflat niciodat !
Un fel de stdpinire nu numai asupra lui i a mediului, ci
asupra momentului, a actualittii, un echilibru venic stabil, o
selectare a manifestrilor sufleteti numai In virtutea insemndttii
i a valorei lor morale iat o fort caracteristicd a lui Conta i
pe care, eu una, n'am mai intilnit-o la nime.
Conta era de principiul cd pAnd la proba contrail fiecare are
dreptul s fie socotit om detreabd. Increzdtor, binevoitor 1 gata
s serveascd pe oricine. Tatlui su, romin curat in privinta
aceasta, bnuitor i sceptic, ii trebuiau dovezi nenumrate ca
sA inceteze de a considera pe fiecine, i asta chiar dela inceput,
drept un hot. De aci discutii nenumrate. Cind B. Conta cddea
victima vreunuia dintre necinstitii care miunau pe atuncea, cum
miund i astzi, tata jubila apoi dd-i ! Discutie, morald, formule
sententioase ! Conta, care pAnd la proba evidentd, apra cunos-
www.digibuc.ro
Conta in 1870Bruxelles
Conta in 1876-1asi
www.digibuc.ro
Conta in 1878Paris
Conta in 1878 Paris
www.digibuc.ro
BIOGRAPIA LUI B. CONTA 25
cutii cu atIta caldura, de parca ti erau toti macar frati de cruce,

Incheia cu atita : aei, de- acum stiu cu cine am de-aface $i nu mai
vreau sa aud de traeste ori nu.
Aceasta ia fost singurafirma de lupta contra invidiosilor
$i a dusmanilor : uitarea, ignoearea I De-aceia a si fost doborlt !...
0 singura vorba mai aspra am auzit dela dinsul: (nu In-
teleg cum pot fi oameni care sd nu se simfeascd` sa nu stie cit
pot minca $i pana clnd pot bea. Dojana era la adresa lui
Creanga.
Si acest om pe care, desi modest In tot felul sau de a fi,
nu-1 intirnida nime si nimic nu-1 surprindeaatit parea de pre-
gatit In tot momentul pentru toate ! acest om pe care nu-I in-
teresau decit manifestarile selectionate de simtul sau artistic,
de preocuparile lui filosofice, de rafinarea excesiva la care-1 a-
dusesera $i boaia si cultura, acest om, deopotriva de egat ca
toti oamenii care venau In atingere cu el, si mai de sus si mai
pe jos, era de o bunatate fara sarnan. Un fel de risipa condam-
nab la chiar! Cheltuia tot ! se cheltuia el insusi nu numai pen-
tru ai lui, dar pentra oricine ar fl avut nevoe de ajutor. A in-
tretinut mai multi ani pe sarna lui mia spus-o marele Cara-
gialepe doi nepoti de-ai acestuia, $i pe un net sarac din ju-
detul Iasi. Scria statute pentru fel de-fel de societat;, traducea ar-
ticole $i piese de teatru pentru prieteni de-ai prietenilor, pentru
cunoscuti de-ai cunoscutilor sai. Cine nu s'a folosit, cine n'a
abuzat de bunatatea lui ?... L'arn vazut chiar invatind cum se
rosteste, odata frantuzeste, altadata italiene$te, pe Pr. Ienachescu,
un prieten al tatalui sat], care a ..rea sa ceteasca de Pasti E-
vanghelia In aceste limbi.
Conta era un advocat de mina Intai, dar un advocat sai
generis; nu pleda decit pentru cauzele drepte. Onorariile rarnt-
neau citeodata numai pe hirtie. Niciodata n'a reclamat In contra
clientului de rea credinta I Sint la noi si acum htrtii i iscali-
turi care dovedesc restante de plata dela clienti. Nici tatal meu
n'a vrut sa faca uz de ele. Cind un om se urea la atari Inaltimi
sufletesti, un singur omagiu i se poate aduce sai respecti vo-
inta intru totul 1 $i nu era slabiciune bunatatea lui Conta, ci bel-
sug sufletesc. darnicie, risipa, Ingaduinta larga pentru vesnicile
netrebnicii si pacatosii omenesti Care-i credinciosul care sa se
masoare In virtuti crestine cu acest ateu hulit de biserica? Care-i spi-
ritualistul, care sa se masoare In cinste, in cumpatare, in traiu
demn si util tuturora, In jertfa de sine, in idealism intr'un cu-
vint, cu adest scrupulos reprezentant al materialisrnului stiintific ?
Prietenii i admiratorii lui Conta. In Iai Conta a locuit

mai Intaiu Intr'o casa din strada Hotinului, cu o gradina nesfir-
dar cu o intrare fara multa aparenta. Anui urrnator s'a
mutat in strada Cismeaua Pacurari. Nu stiu numerele caselor,
dar le recunosc, d( si gradinile au disparut $1 paretii s'au tupilat.
Dupa aceia In strada Anastasie Panu, in niste case ale Statului,
3
www.digibuc.ro
care se inchiriau la licitatie, iar In 1879 in Sararie, cas'ele Co-

lumb, apartamentul de sus. La 1881 Conta se stabileste In Bu-
. curesti, mai intaiu la otel Capsa, intr'o camera din etajul J, apoi
In strada Stella No. 6, unde se stinge.
Amintirile mele personale sint mai ales din ultimile clod&
locuinti din Iasi. Odata mutat la Bucuresti, eu nu 1-am vazut
pe B. Conta decit in sicriu.
Nita la 1879 Conta a trait retras. Esea foarte putin, iar
in zilele cind avea curs la Universitate, sau intrunire la Juni-
mea, nici nu primea pe nimeni. In schimb in celelalte zile, de-
la zece dimineata i pana seara tirziu, era la el un du-te-vino
neintrerupt. Cei pe care i-am vazut mai des In casa lui, erau :
Tasu, Pogor, Panu, Lambrior, V. Gheorghian, Caragiale, Naum,
Hoga$, avocatii Pandele Zamfirescu, Bejan, Gr. Macri, Roiu, fra-
tii Sendrea, artistul C. Stahi, profesorii C. Cobalcescu, Diimitres-
Culianu, M. Fompiliu, Dospinescu, Beldiceanu, I. Ne-
gruzzi, Creanga, Ernines6u, general Dabija, si genere toata
Junimea afara de corifeii : d-nii P. P. Carp, Maiorescu si Alec-
sandri.
Creanga care era prieten cu tatul lui Conta, de pe vreme'a
cind se gaseau amtndoi la biserica Barboi, marele mine/2u" cum
Ii ziceau prietenii nejunimisti, sosea foarte adesea in preajma
prinzului sa fie sigur ca gaseste i pe tata i pe fiu !
C. C. Vasilica, am venit $i eu cu prostii de-ale mele,
sa vezi si mataluta ce scola1A-i de'ele". 5i 'ndatA adAoga
....poi eu am ca prostu... las cA vin altadata". Pana
ce Conta zicea : Las, Domnule Creanga, slam mai intaiu la
masa i dupa aceia cetim". $i ap se facea.
Poate ca ajutorul lui Conta sa se ft ruins la ortografie $i
punctuatie ; poate sa fit lost numai 1ndemn ; dar fapt e ca tot ce
Creanga a cetit in Juniinea a trecut mai intai pe la Conta. A-
cest lucru mi 1-au afirmat i tatal meu i sora mea si Pr. Ena-
chescu.
Dar in 1881, cind Conta Iu nevoit sa se retraga din minis-
ter din pricina protestelor impotriva proectului sat.' de lege, cine
fAcuse mai mult tArAboiu ? Cine aleigase mai patimas prin toate
ungherele ca s'adune iscalituri ? Creanga 1 $i totusi de Indata
ce afla ca B. Conta e in Iasi, avu curajul sa .se 'nfiintezetot
in preajma mesei. Mai blajin ca oricind, cu aceiasi cautatura
unsuroasa care simula umilinta Bine ai venit sanatoseI c. c.
Vasilica !" $i-$i freca minile respectuos, respectuos...
Conta 1 a poftit la mas, dar i-a vorbit foarte putin. Sora
mea, revoltat, pe cind it petrecea la esire, i-a zis-o de-adreptul :
Uite, Domnute Creanga, dupa. cele ce ai facut, parta n'ai mai
' .avea ce cauta pe la not"..'.
$i asa s'a ispravit prietenia cea mare...
Pictorul 'Veruzi, venea la mice ora,Conta (Muse ordin
sa nu-1 supere lua din garderoba acestuta tot ce-i tre-
buia. Pentru dinsul Conta a 'platit In nenumarate rindurio
www.digibuc.ro
BIOGRAFIA LUI B. CONTA 27
spunea catra tatl meu, cind 1ncepu a-I plictisi lucrulsi abo-
namentul la restaurant si bainele la croitor. Dui:A spusa mare-
lui Caragiale, Veruzi nu era singur care fAcea Impinmuturi
fonds et intrts perdus clela Conta, mai erau : prozatori, poeti,
scompozitori, politiciani i altii...
Cu Eminescu. prietenia a rmas mull mai cerernonioas.
Ali-aduc bine aminte de marele nostru poet, cum I-am vazut
Intaia datd. M'au izbit pletele lui negre, prea unsuroase, dupd
parerea noastr," a Copiilor, suba enorrnd cu guler de vulpe, i o-
chii lui grozav eie negri.
Dupd plecarea poetului, unul din copii vom fi avut o pur-
tare ireverentioasa, nu stiu : Ce inseamnd asta, copii ? Se
poate ? Dar stiti voi cine e acesta ? Tineti minte : acesta este
Eminescu, cel mai mare poet romln !"
SI asta se petrecea pe vrernea regalitatii nediscutate a
lui Alecsandri, prin 1875 76, clnd despre Eminescu nu credea
nimene mare lucru, nici macar poetul lnsusi.
Grozavd prietenie a fost cu Panu, sora mea era si ea pri-
etend cu nevasta dintdi a lui Panu. Oclat pe cInd se vorbea
In casa despre dinii, eu de colo ne 'ntrebat : ln locul matale,
eu n'as primi In casd pe Panu : prea searnnd a cine care
muse pe la spate".
Apreciare de co pil...
In Amintiri dela Junimea" Panu Isi face o placere s
-abunde In erori asupra lui Conta. Spune bundoard cd acesta
se pregatea de concurs prin 1874, clad se intorsese din strind-
fate ; ca la aceastd data locuia In Sardrie ; cd la Junimea" a
intrat tirziu de tot, prin 1879 80 1) ; c prin 1814-75 i-a ce-
rut lui Panu un volum de Spencer despre care n'auzise
iar doi ani dupei aceia bgati de seamd, v rog, nuanta H
dInsul a scris etc. etc. 2)
Conta a fost numit la liniversitate in 1872 decretul exist
la noi a locuit In Srdrie Intre 1879 1881, a intrat la Ju
nimea" In 1873 dupa o scrisoare din 1915 a d-lui Jacob Ne-
gruzzi adresatd miesi a publicat inttia sa scriere filosofica In
1875. In privinta legaturii cu teoria lui Spencer, pasajul lui
Panu trebue confruntat cu acel al. lui Rosetti Tescanu. $i Tes-
canu si Panu au lost prieteni de-ai lui Conta ; nu poate unul fi
bnuit de partialitate mai mult decll celalt.
Vechii colegi ai lui Conta n'au uitat acea faimoasd con-
ferintd In care el schita in linii m'ari sistemul quasi-spencerian
pe care a vea s-I expue dupa zece, ani evolutia universald on-
dolitormd a plantelor, a ammalelor, a omului, a societtilor, a
prnintului, a lumilor, totul din propriul situ avut, rani set cu-
noasai nici de aproape nici de departe pe maistrii evolutionis-
.mului modern. De-altrnintrelea In 1867 Spencer nu era tradus
1) Vgzi pagina 136, vol. II.

2) "Vezi pagina 182, ace1a0 volum.
www.digibuc.ro
28 ANA KONTA-KERNBACH
In frantuzeste, iar Conta nu invata englizeste dedlt la Anvers In

1870 71'.
Amintiri din Junimea" nu este o lucrare istorica, ci una
literara, iar literatura, dupa definitia lui Emile Zola, pare mi-se,
definitie admisa si de G. Panu, este : wadevarul trecut prin
prisma personalitatii scriitoruluig, adeca raza de lumina deviata
alterata potrivit Insusirilor prismei, sau, faptul obiectiv deviat
alterai potrivit Insusirilor intelectuale si morale ale scriito-
rului.
Scena dela Buch In care Conta ar fi exclamat : ma, Ve-
ruzi, tu nu stii clt as da eu sa fi zis cuvintul care 1-ai zis tug,
scena cu care Panu vrea sa arate ca i Conta ar fi avut ceva
de invidiat dela Panu i Veruzi, anume spiritul,mie una lmi
spune cu totul altaceva. Nu mai vorbim de cazul cind vorba
lui Conta ar fi fost o ironie...
Ca nu va fi fost de duh Conta, tot ce e cu putinta I Nu le-o .
fi avut omul pe toate 1 Dar noi, familia, nu stim sa fi invidiat
Conta ceva pe lumea aceasta : nici marire, nici vutie, oricum,
mai reale decit spiritul lui Panu... Sau poate ca Panu prin spi-
rit intelegea pe cel practic...
lata cum imi explic eu scena dela Buch. Conta era orn
delicat, subtire. El ajuta pe Veruzi. Temindu-se sa nu-1 jig-
neasca, sa nu-1 urnileasca, cauta sa-1 ridice In proprii lui ochi,
exagerind valoarea vorbelor de duh,ca doar atita avea si bie-
tul Veruzi !
Cum ar fi dus Conta modestia pana acolo, ca sa nu si simta
superioritatea asupra lui Panu i Veruzi ?
Cind Panu s'a Intors din strainatate, uncle fusese trimis de-
d. T. Malorescu, amanuntul trebueste retinue, fiind ca-si are im-
portanta lui,n'avea nici o cariera. Conta, ministru in cabine-
tul lui loan Brattanu, Ii incredinta directia unei gazete din Iasi..
Se 'ntelege ca. daca-i dadea fondurile, avea sa-i fixeze i direc-
tiva. Ei bine, scrisoarea trimeasa pentru statornicirea politicei
de urmat, Panu... a dat-o ziarului Timpul", iar lui Conta, la
izbucnirea scandalului pe tema acestei scrisori, i-a spus ca Emi-
nescu i ar fi furat-og din palton intr-o noapte, etc. Conta a cre-
zut si a tacit prietenia cu Erninescu.
Clnd acesta a Inebunit, putina vreme mai tlrziu, V. Tasu
s'a dus la Marcuta sa-1 vada. Toata vremea nu spunea declt a-
tit : ticalosul de Panu I m'a stricat cu Conta. Auzi Sa fur eu
scrisori din palton... M'a stiicat cu Conta, ticalosul de Panu lg
Acestea toate le stiu dela V. Tasu
Foarte strinsa prietenie era si cu dr. Taussig, ceia ce dovedes-
te, odata mai mult, ca lupta lui Conta lmpotriva impamintenini E-
vreilor in massa, nu era dusa pe tema urii de rasa, nici acea a deose-
birii de religie, ci pe convingerea obiectiva, ca Evreii, cu psihologia
lor speciala, datorita desigur umilintei la care au lost supusi atitea
veacuri, cu tendinta lor de a se solidariza Intre dinsii i numai
intre der*, cu numarul lor coplesitor fata de populatia basti-
www.digibuc.ro
tia$6, sint o primejdie pentru tara romlneasca. Dovada, pirghia

pe care le- o Intinde In redactarea pe care o da dinsul articol. 7
in Constitutie, plrghie menita a asigura $i asimilarea lor !Elsa,
numai incetatenirea In mare numdr, cum ar voi-o dInii !
Intre hirtiile ramase dela Conta gasim un proect de redac-
tare a art. 7. Atragem atentia asupra punctului c din conditiu-
nile care dau dreptul la Imparnintenire.
De altfel cu 30-40 de ani In urma, nu cred sA fi existat In
Rominia ura de rasa. Evreii erau primiti In toate casele, rela-
sociale i chiar casatoriile Intre Evrei $i RomIni erau lu-
cruri Indestul de obipuite, dovad atitea familii rorn1ne$ti, foarte
onorabile, care se trag din Evrei trecuti la cre$tinism.
Tatal lui Conta, antisemit din instinct, vedea cu ochi rai
$i prietenia cu Taussig i Ingrijirea medicala pe care acesta o
dadea citeodata fiu-su.
Cind B. Conta se afirma ca antisemit, Taussig, In numele
comunittii evree$ti din Ia.$i, ti oferi 100.000 lei, ca s lipseas-
ca,boala Ii oferea prilejul, dela Camera. Conta, fara s se infu-
rie ,,socoteam ca ma cuno$ti ; ia-ti banii i sa numi vorbesti
raciodata despre aceasta Incercare, daca vrei sa te mai consider
ca prieten".
E$ti un prost !" sbierd Taussig. In loc sA iei banii
sa te duci sa-ti cauti de sanatate, te arunci singur la peire.
Si pentru cine ? Pentru niste dobitoci care nici pe tine nu te
$tiu pretui. nici nu $tiu despre ce-i vorba !"
Dr. Taussig a oferit bani soru-mea, apoi tatAlui meu, nu-
mai sa gaseasc ei mijlocul de a opri pe Conta dela sedinte.
Refuzul soru-mea a fost ceva mai sgomotos, iar al tatAlui meu,
brutal de tot. Dr. Taussig nu s'a lasat pare-se, batut. Profitind
de faptul ca B. Conta nu $tia Inca despre incercarile cu ceilalti,
care la rindul lor nu cunosteau propunerea facuta direct, $i con-
tinua sA-1 primeasca in casa, i-a administrat ni$te inhalatii a$a
de hazardate, Inca i-a provocat o hernoptizie una cu moartea. A-
cum Conta frebuia sA lipseasca dela Camera ! Si totu$i n'a
lipsit...
Facut-a intentionat dr. Taussig ? Eu nu cred,tatal meu o
c re d ea.
Un prieten $i sincer $i demn a lost V. Tasu. La mo$te-
rdtorii acestuia se gasesc parte din volumele de care B. Conta
se slujea la cursul de Drept Civil, oferite de Conta insu$i. Dupa
spusa acestuia, Tasu era pe alit de savant pe cit de modest
$i de cinstit.
Despre prietenia afectuoasa a marelui Ioan Bratianu, eu nu
pot $ti mare lucru. Ea s'a manifestat dupa stramutarea la Bu-
cure$ti. O Scrisoare, rava$ita printre hirtiile de afaceri, prin care
este invitat la Fbrica, semnata de catra toti membrii familiei,
dovede$te cu prisosinta i dragoste i stima netarmurita. Pe
marele om de Stat 1-am vazut in Ia$i de dotia ori in casa lui
Conta. Anecdota asupra stabilirii raporturilor dintre dinsii, e au-
www.digibuc.ro
tenticd, o stiu dela fatal meu. Cind marele Joan Brtianusi ce

insernna puterea lui pe acea vreme ?I a trimis vorbd lui Conta,
ca doreste sd-1 cunoascd, acesta a raspuns simplu : m simt
foarte fericit... Locuesc strada cutare, numrul cutare"...
si marele Bratianu... a venit strada cutare, numrul cu-
tare....
Pe cind era In Bucuresti, Conta scrie odat cam urmtoa-
rele : Brtianu si cu mine ne prezintrn la un concurs : el ca
merele cretesti din Muntenia, eu cu cele domnesti din Moldova.
Juriul, d-na Bratianu Cu copiii ceilalti membri ai marelui par-
.-,-,i
tid (aceasta era denumirea familiei sufletesti a ilustrului barbat,.

In ea intra si Conta) se intruneste Duminica viitoare la Florica.
Vezi de-mi trimete tot ce-i mai bun : e vorba doar de cinstea
Moldovei".
Prietenii care au dat lui Conta ultimul sprijin sufletesc, ul-
timele servicii si ultimele mingled, care au contribuit desi in
proportii osebite si deci cu rezultate foarte inegalela cristali-
zarea amintirii lui, au fost d-nii Dimitrie Rosetti-Tescanu si Va-
sile Livianu. Intre dinsii s'au imprtit de catra tatl meu si bi-
blioteca din gindul pios ca volumele s nu se iroseasca prin-
tre librari si manuscriptele. Cel dintdiu a luat tot ce se referea
la filosofie, cel de-al doilea, tot ce privea dreptul. Amindoi Isi
luaserd obligatia de a publica opera inedit a dispdrutului.
D. Rosetti, odat apdrut editia francezd, a inapoiat fami-
liei manuscriptele (illetafizica i Priinele principii care tiled-
tuesc lumea). Eu, In numele ei, le-am druit Academiei ro-
mine. Un manuscript Origine des Espces, In limba francezd,
precum si scrisorile lui Conta catra d. Rosetti au lost mistuite
de incendiul care a distrus conacul din Tescani, in ziva de 7 Ia-
nuarie 1907.
Domnului Livianu, cd nu s'a tinut de cuvint si n'a publi-
cat lucrdrile de drept, nu-i putern face o vind. 0 fi avut omul
nevoile si necazurile lui ! Dar ca a pastrat manuscriptele, chiar
dupd ce ajunsese la convingerea cd nu va face nimic, cd a re-
fuzat s le restitue familiei, care, orice s'ar zice, avea singurd
dreptul de proprietate, zdrnicind astfel orice incercare de a da
publicului scrierile lui Conta In vremea cind ele aveau si o va-
loare de noutate -- pentru acest pacat eu nu-1 voiu ierta nici
odat si nu-1 va erta nime !
In mai multe rinduri i-am oferit s suport toate cheltuelile
publicatiunilor pe care le ar fi putut face. I-am oferit, pentru o-
rinduirea materialului, munca tindrului Tasu, un licentiat strlu-
cit al Facultatii din Bucuresti, fiul prietenului V. Tasu, apoi a-
cea a lui G. Kernbach. D. Livianu avea numai s supravegheze
si s calduzeascd...
In 1906, Academia Romind 1) reprezentatd prin energia d-lui
Dimitrie A. Sturza, la care apelasem eu in disperare, obtine de-
1) Vezi sorisoarea de donatie din frnntea manuscriptelor de filosoSe.
www.digibuc.ro
la d. Livianu clteva volume adnotate, citeva Insemnari de drept,

citeva caete de studii de.ale lui Conta student $i cIteva scrisori
adresate acestuia cu prilejul publicarii volumului Teoria Fata-
lismului".
Aceasta este donatia pentru care i se aduc d. Livianu mul-
tumid Inteo $edinta publica din 1906.
Dat-a d. Livianu tot ce a primit In 1882 ?
Nu arum nimic, intreb !
o scrisoare a d-lui Livianu, din 1890o am la dispozitia
oricuispune in afara de manuscriptul de Metafizica, eu nu
mai am nimic din scrieri(e filosofice, caci Imprumutind operele
pe care le posedam, am rmas frd dinsele".
D. Livianu Imprumuta... manuscripte II
La atita neso cotinta cu ce puteam riposta ? Cu violenta
legei ? Primejdia pentru manuscripte devenia cu atit mai mare.
o ultima incercare sa reintru in posesiunea materialului In-
credintat d.lui Livianu, am facut-o in chiar iarna aceasta. lata
ce-mi raspunde fiul al doilea, d. Virgil Livianu, In numele tata-
lui sau.
Tatal meu nu mai poseda dela B. Conta decit scrisorile
personale ce acesta adresat, care suit proprietatea excluziva
a lui. Toate, dar absolut toate manuscriptele, precum si tot ce-
ta ce mai poseda dela B. Conta, le-a depus, precum bine $titi
(...acest accent de impacienta e nostim I) la Academia Romina,
clela care poseda i scrisoare de multumi re $i primire".
Scrisoarea e datala din 25 Martie 1915. Luarn act de dInsa
deci $i de declaratia c familia Livianu nu mai are nimic dela
Conta.
Donat:a Livianu se face In 1906.
Academia, vorbesc de Academia Romlna, pune tot acest
material neorinduit la dispozitia publicului, de$i nu-1 Inregistrca-
za decit in 1913la inteivenirea m ea.
Ramas.a intacta donatia lui Livianu, a$a cita a lost ?
Nu afirm nimic, intreb 1
Para de noroc in viata, i dupa moarte Conta tot fart de
noroc I
In afara de d. Rosetti-Tescanu, al anti nume II rostesc cu
cea mai mare evlavie, In afara de d. Livianu, de abia citiva ti-
neri care sa cerceteze opera lui d-nii Radulescu-Pogoneanu,
dr. Zosin, dr. Gusti, Co$alteanu, Balnescu, N. Saveanu, V. Scra-
ba, T. Braileanu i redactorii Contemporanului". Iar editurile, fa-
cute In scopul excluziv al speculei, tot cu oameni fara nici o mega-
tire In specialitate $ifara nici un respect pentru munca pe care nu
o pricepeau I Saraga din Ia$i a scos 25.000 lei cu o editie po-
pularapoate vulgara vroia sa-i zicaplina de erori. Un spe-
culant de amintiri a vindut 5000 exemplare a 3 lei, dintr'o bro:-
prica pe care, din precautie, n'a depus-o In librarii. C. Sfetea
din 13ucure$ti, desface o biografie fal$a Intr'un volum intitulat
fara rost Opere Complecte de V. Conta".
www.digibuc.ro
Dupa moartea tatalui meu, clnd, prin renuntarea fratilor,

zrm ramas singura mostenitoare a disprutilor, redactorii Con-
temporanului" admiratori ai lui Conta", au staruit sa cedez lui lg.
Haimann, editor din Bucuresti, publicarea operei filosofice corn-
plecte, in limba rornina. Aveam 21 de ani. Contractul 1-au fa-
cut adrniratorii lui Conta", eu am iscalit. Am dat lui Haimann
textul din Convorbiri" al Teoriei Ondulatiunii", i pe acel al
Teoriei Fatalisrnului", acesta din urma controlat dupa editia
franceza i cu o serie de notite in apendice, dupa adnotarile fa-
cute de cAtra Conta pe un volum francez. La acel text lucra-
sem clteva luni. Nu 1-am mai vAzut
Haimann tinea ins ca publicarea s inceapa cu operele
nedite. D. Rosseti, cu drept cuvini, vroia ea acestea sa apara
mai intaiu in lirnba franceza. Din aceast pricina Haimann n'a
vroit sa mai publice, ,admiratorii` facusera un contract prin care
eu nu-1 puteam sili i pe care nu 1 puteam rezilia, si astfel am
stat toti cu minile legate pana la implinirea celor zece ani
dela moartea autorului. Adouazi, *araga li aducea in piat
editia lui.
Un singur punct luminos In acest traiu fail de noroc al
lui Conta Prietenia cu d. Rosetti-Tescanu. Cu o duiosie de
frate, cu o admiratie Pe care nurnai mentalitatea sanatoasa a an-
tichitatii a ingaduit- o, d. Roseui a tradus in frantuzeste si a pu-
blicat in editura F. Alcan din Paris, doua volume : Bazele Me-
lafizicei i Teoria Ondulatiunei. La cel din urma a obtinut o
prefata de Bfichner i a scris o biografie, dupa datele lui Livianu.
Pentru dragostea-i admirativa, pentru munca lui evlavioasa, d.
Rosetti-Tescanu nu poate fi rasplatit decit cu recunostinta 1ntre-
gului neam rominesc.
0 Legendii. Pe ce se intemeiaza legenda ca B. Conta a
trait In mizerie ? In discutarea ei stilt de deosebit tret puncte :
1) Cind s'a putut petrece faptul ;
2) Carei cauze s'ar datori ;
3) Care sint dovezile pe care se sprijina afirmarea ca a
existat.
SA fixam mai intaiu limitele vremei cind mizeria ar fi pu-
tut avea loc : vorbirn, doar de un orn, care a jucat i un rol
politic In tam romineasca I
Dela 1846 58 Conta traeste In casa parinteasca. TatAl
salt e institutor, protopop, agricultor, negustor de cai de rasa.
In asemenea gospodarie, ce sa caute mizeria
Dela 1864-71, elev, apoi pedagog la acelas liceu, student
in strainAtate, traind in vazul tuturora din banii parintilor sau ai
bursei.
Dela 1872-1882 Conta e profesor la Universitate, [advocat
de mina intai, deputat, ministru, membru la Casatie.
In toti anii aratati Conta Isi are viata asigurate sarac e
una, in mizerie, alta. Ramin anii din 1859-1864 si dela 1871
1872. Din acest rstimp iata ce stim pozitiv.
www.digibuc.ro
Matricolele Liceului din Iasi, dupa cum am aratat si mai

sus, 11 Infatiseaza ca elev pana. la 1863. Pentru ultimii trei ani,
avem marturia colegului de clasa si de banca, d. D. Lupu, cu
care-si Invata zilnic lectiunile, copil cu OHO chiaburi si care
se 1ngrijeau de aproape de fiul lor, ea V. Conta stidea la o
gazda $i de$i Met sarac, nu eta In mizerie".
In 1863 Conta e In teatru, suflor si actor, cIstigInd 57 lei
pe luna.
Vra sa zica viata cu adevarat grea e din prima vara lui
1863 'Ana. In Septembrie 1864, clnd se reintoarce la Liceu.
Dar dac scotocim an cu an, luna cu lun, zi cu zi, viata
tuturor oamenilor nostri de vaza, la citi n'am gasi momente a-
semanatoare
Recunosc, o saptamina de lipsa ajunge omului sa rnoara
Dar si un an sau doi dintr'o viata de 36, nu indreptateste for-
mula comoda si nedreapla In generalitatea ei: a trait In mizerie",
si nu Indreptateste ca o nesocotinta din copilarie, ori a cui ar fi
.ea, sa slujeasca la caracterizarea vietii Intregi a omului harnic,
vrednic si demn, care a fost dinsul. Caci asemenea formula ge-
neralizatoare e o insulta pentru cine n'a fost nici infirm, nici i-
diot, nici lenes, nici injosit, nici vicios 1 Nu traim doar in tari
unde pentru munca cinstita sa nu mai existe loc. *i e salba-
teca ironia soartei, ca acest oin, scrupulos si cumpatat, mlndru
de cinstea si neatirnarea lui, de chibzuiala i cumpanirea lui,
-care a asigurat cu cariere pe toti fratii lui, pentruca nici unul
sa nu fie silit a cere sprijin 'n aceasta privinta i s'a
respectat dorinta cu s6ntenie 1ca acest otn, zic, s inspire
posteriiatii compatirnire, numai din gresala unuia sau altuia...
In Septembrie 1871, cind i se suprima bursa, Conta se sta-
bileste In Gand, unde viata e mai eftina si unde traeste deocam-
data din banii pentru Intoarcerea in tart. lsi pregateste docto-
ratul In drept. In Octombrie Incep simptomele ftiziei. Doctorii
11 trimit la Pisa. Aci IL gseste d. Livianu i 1 Imprumuta cu.
bani, pana la sosirea celor ceruti familiei.
Un student care ramlne far parale nu e o Intimplare toc-
mai nou, dovada prosperarea Muntitor de pietate" i rau a fa-
cut d. Livianu ea a dat ajutorului sau asemenea proportii 1...
Intr'o scrisoare a d sale catra sora-rnea, d. Livianu Intreab
daca suma de 500 galbeni pe care Conta a primit-o in Pisa, pe
chid era student, era dela tatal su, sau dela vre-o ruda".
Rspunsul a Lost ca era dela tata.
Vra sa zica d. Livianu she ca B. Conta a primit dela fa-
milie 500 galbeni si ca mcmai pana la sosirea acestora a avut
Ioc lipsa de care vorbeste In biografie.
De altfel cum ar fi putut Conta sA stea o iarna In Pisa,
sa se 'ntoarca In vara la Bruxelles, pentru doctorat, i sa vie In
tart. numai cu ajutorul (Hui Livianu, care si d-sa nu era pe a-
tunci declt tot student.
De ce Conta a plecat din Gand Inainte de a avea banii
www.digibuc.ro
Poate din teama ca boala sa nu se InAspreasca in

trebuitori ?
clima umeda a Belgiei. Poate pentruca cerInd bani pentru
calatorie, trebuia sa spue adevarul, anume ca e bolnav, lucru pe
care 1-a tainuit 'Ana la Intoarcerea in tara. Poate fiindca stia
pe mama pe moarte.
Repet: rau a facut d. Livianu c a pus bazele legendei care
Invalue numele lui Conta.
Si ce lesne a prins aceasta legenda
Bogatii au Imbratisat-o fiindca dinsii nu concep sa se poata
trai lesnicios si demn, faira bani multi... multi... Necinstitii, ca
sa li se erte matrapazIlcurile... Au admis-o rivalii, ca sa-si simta
macar aceasta superioritate asupra lui, aceia ca nu stiu ce-i ne-
voia .. Au admis-o prietenii, ca sa-1 compatimeasca i sa-1 iu-
beasca mai mult...
B. Conta a trait greu ? Ca cei multi Bogatii din nas-
tere i oamenii cu noroc i escrocii Indemanatici sint Inca o
mica minoritate pe lume. ...A trait 1nsa cinstit i demn,cum
nu fac multi
In fata saraciei materiale a lui Conta, de ce nu se pune
aceasta bogatie morala ?
Rezultatele vazute ale acestei legende sInt deocamdata doua :
1) Compatirnirea publicului romin i convingerea lui ca
daca a exclamat odata sau de doua ori : bietul Conta I" si-a
plant pe de-a 'ntregul datoria fata de dInsul. Pentru tot belsu-
gul de daruri firesti, pentru toate virtutile cetatenesti, exceptionale
in tara moravurilor orientate, clteva dramuri de mila... Nu vine
scump...
2) Insinuarite perfide ale Evreilor, ram* dusmanii lui nelm-
pacati, care incearca sa explice lupta dusa de Lonta in chestiunea
art. 7 din Constitutie ca o contrazicere de neinteles, ca o dovada eel
putin de incoherenta. Aceste insinuari, care se repeta de mai
multe decenii, s'au cristalizat insfirsit, prin condeiul celui mai
autorizat intelectual evreu din tara, IntCo afirmare precisa
creerul lui Conta se va fi reshntit de mizeria In care dlnsul a
trait... asa ne putern explica ideile lui... etc.. Dr. Zosin care e
un psihiatru distins, ar face bine sa intreprind acest studiu"....
Viata de mizerie nu putea sa aiba fiinta decit tri doua i-
poteze :
a) saracia parintilor,
b) egoismul exagerat al tatalui sAu.
r Cea dintai cade dela sine, am vazut ca tatal lui Conta nu
era om sarac. D-nii Livianu i Tescanu nici nu sustin, dupa
cit stiu, dech pe a doua.
Ca tatal lui Conta nu va fi fost un parinte duios i devo-
tat, se poate. Toata atitudinea lui B. Conta Insa, fata de tat6.1
sail, nu dovedeste (lecIt afectiune. S'ar putea sa nu fi pstrat
nici un resentiment Impotriva aceluia care se facuse vinovat de
1) Vezi Opinia" din Ia0, No. din 17 Noembrie 1913.
www.digibuc.ro
ruinarea sndttii lui ? sa-i ti stpinit Conta 'Ana intr'atita a-

cel resentiment Purtarea lui sa nu fi insemnat afectiune, ci
generozitate, uitare, ertare ? Dar atunci cu atit mai virtos sin-
tern noi datori sa ertarn I Singurul omagiu de adus unui dis-
parut este sd-i respectam vrointa. Dece s'ar face d. Livianu
razbunatorul unui om, care n'a vroit sa fie razbunat ?
Ca d. Livianu a faurit legenda fr sai calculeze urmarile,
poate chiar fara s bage de seama, i ca a fdcut totul cu bune
intentii, nu se indoeste nimeni 1 Dragostea lui pentru prietenul
pe care-I vedea sbatindu-se in ghiarele boalei, adrniratia pentru
aceasta inteligenta mare, care se perdea din t.impla neprevedere...
din simpla nesocotinta !...
Afirmarea d-sale scrisa cea mai tare este urmtorul pasaj : Ca
sasi poata cineva face o idee justa despre valoarea lui B. Conta
nu este destul a-i ceti operele filozofice. Trebue a cunoaste bine
suferintele i mizeriile prin care a trecut din vrista copileinei
pana la nzoarte".
Cuvintul mizerie" nu insamna aci lipsd. Un analfabet
singur 1-ar lua cu acest inteles. La plural el insamna neajun-
sun, necazuri, greutati de tot felul, nemultumiri, care pot fi da-
tonne i boalei i muncii prea mari i mediului, putin cioplit, in
care a fost stlit sa traiasca, i tradarilor prietinilor, de care n'a
fost scutit...
Dupa moartea lui Conta, d. Livianu urmeaza timp de citiva
ani o corespondenta regulata cu sora mea : cere amanunte pen-
tru biografie, da seama de tot ce aude despre cel disparut.
In fiece scrisoare el nu uit sa trimeata cele mai afectuoase
scrutan taL.lui lui Conta, iar intr'una descrie cu o multumire
fara margin], cum, cu amanuntele date de d-sa, d. Rosetti are
in Camera o izbinda stralucita : deputa(ii In unanimitate au
votal urgentaa.
Urgenta pentru ce ?Pentru o pensie viager tatlui iui
B. Conta. $i cine se sbuciuma ca sa i-o asigure 9d. Livianu.
Ba nici macar nu era sarac tatal lui Conta, motiv pentru care
proectul nu trece mai departe. E drept ca rude indepartate se
insarcinasera s ia in numele lui ceva acompturi...
Si totusi imediat ce tatul lui Conta moare, d. Livianu tri-
mite familiei spre publicare o biografie in care il zugraveste ca
pe un adevarat monstru... Biografia a fost, se 'ntelege, refuzata,.
pana ce nu i s'au facut simtitoare amendri 1).
Vine intrebarea : crede d. Livianu in faptul pe care cel din-
taiu l'a aruncat in public ? Atunci cum de trimite timp de pa-
tru ani dovezi de consideratie aceluia pe care-1 socoate ma-
rele si unicul vinovat ?
Nu crede ?Atunci dece aruncd invinuiri atit de' grele ?
Caci toate afirmarile din biografia d-lui Rosetti-Tescanu, sint
toate date de catra d. Livianu. Care-i este psihologia ? Intentii
1) V. volumul Diseursuri parlamentare"--1W 1899.
www.digibuc.ro
bune ? Impresionabilitate ? Bunatate de inima ? Cuget setos

de dreptate ?Netagaduit I Dar si ce impulsivitate i cita lipsa
de control asupra-si ! Cita lipsa de scrutare... $i ce pacat de
bietul Conta Ce pacat
Dar sa presupunem ca faptul a existat si ca legenda e un
adevar.
Ce cistiga lumea exploatind asemenea spuse ? Ce foloseste
prelucrindu-le, preschimbindu-le, amplificindu-le ? Cu cit Ina-
inteaza propsirea omenirii ? Cu cit se mareste avutul sufletesc ?
Vor cata vietii tale
SA-i gaseasca pete multe, rautati $i niici scandale
Astea toate te apropie de dinsii. Nu lumina
Ce in lume-ai revarsat-o, ci pacatele si vina.
Toate micile mizerii unui suflet chinuit
Alult mai mult ii vor atrage decit tot ce ai gindit".
Cel mai bun fiu al tarii nu poate da decit munca cinstita,
avint, talent, jertf de sine. Conta le-a dat. Ce i se mai cere ?
Suferinta ?Suferinta e a lui, numai a lui ! Scruteze-i publicul
--activitatea de ministru i acea de deputat, munca de profesor
.$i acea de cetatean ; cerceteze lucrarile de drept i cele de f lo-
sofie, cu care orice ar s'ar fah, dar rnindria lui de rom" n'o
igneasca i suferinta lui n'o atinga I La acestea nu are drept
Zece ani. Activitatea sociala a lui Conta, petrecuta Mire

anii 1872-1882, e de zece ani numai. Asupra ei, mie ca sora,
nu mi se ingadue sa fac aprecieri. Voiu arata deci inlactuirea
faptelor, spicuind cite ceva din spusele contemporanilor lui.
In Octombrie 1872 Conta printr'un concurs stralucit obtine
catedra de Drept civil la Universitatea din lasi. Ca profesor el
nu se multumeste sa reproduca textul unui autor, fie el $i ce-
lebru, ci face cercetari i lucrari comparative ne mai facute.
In iarna anului 1874-75, in timpul celor patru luni cit a
stat la Pisa, B. Conta a scris primul volum dintr'un tratat de
drept civil, menit a sluji ca text de studiu studentilor in juris-
prudenta. In acel volum era expusa in mod complect toata ma-
teria cartii I din codicele civil, care trateaza despre persoane.
La intoarcerea in tara, cufrul in careli avea manuscriptul s'a
pierdut intre Triest si Viena i cu toate reclamatiile lui, nu i s'a
mai dat de urrna. Fiindu-i sila a reface o lucrare deja terminata
dar nimicita, concepu planul si se decise a-si prepara materialul
pentru scrierea unui tratat pe larg de dreptul civil comentat in
paralel cu vechile legiuiri ale tarii in codicii Caragea si Cali-
machi si in conformitate cu codicii civili ai celorlalte natio.
Notei.RIndurile de mai sus au fost scrise pe end Vasile Livianu

tria. Din Octombrie trecut dinsul nu mai este. Cu ginduri de evlavie
zicem : Pace memoriei lui ! D-zeu si-1 erte!"
www.digibuc.ro
nalitati care au adoptat sistemul codicelui Napoleon. Treptat dar

cu prepararea cursului sau preparat i acest material care-
consta :
1. Din traducerea codului civil romln In limba franceza.
Din textul codicelui Napoleon, primul volum din colcctiu-
nea codicelor adnotate de Sirey i editate de P. Gilbert, Conta
a sters toate dispozitiile care nu se gasesc in textul romln si a
scris pe margine In limba franeeza dispozitiunile corespunzatoare
din codicele nostru. Tot asa a facut si In privinta articolelor mo
dificate. *tersaturile sint astfel facute !nett partile sterse pot fi
cu inlesnire cetite. Sub numarul fiecarui articol din codul fran-
cez a sells i numarul corespunzator al articolului romin.
II. A confruntat i notat tot in acelas mod pe textul fran-
cez al lut Martou toate deosebirile dintre codul romln si legea
belgiana privitoare la materia privilegiilor si a ipotecilor, Insem-
nind de asemenea sub numarul articolelor din legea belgiana,
numarul articolelor corespunzatoare din codul nostru civil.
Ill. A confruntat codul Calimachi cu textul oficial al Co-
dicelui civil austriac din pro vinciile Longobardo-Venete, dupa
care a lost compilat cel dintaiu si a notat toate deosebirile con-
statate intre aceste doua legi.
IV. A notat In colectiunea legilor Moldovei, editata de Pas-
tia i in Regulamentul Organic al Moldovei, toate dispozitiunile-
corespunzatoare din codul Calimachi, i cu modul acesta a ga-
sit in mare parte provenienta deosebirilor dintre codul Calimachi
codul civil austriac.
V. A confruntat codul Caragea cu vechile legiuiri si ofi-
sele domnesti dela Grigore Voda Ghica pana la Voda Stirbei
si a gasit In parte proveniehta unor dispozitiuni pe care lea no-
tat, care nu se gasesc In codicele Napoleon, nici le este indicata
origina in adnotatiunile coclului nostru de B. Boerescu si altii.
VI. A intocmit planul general al acestei vaste lucrari pana
aproape de sfirsit si a rezurnat o parte a titlului preliminar,
dupa introductiunea ce-1 precede si in care da definitiunea drep-
tului Interneiat pe teortile lui sociologice.
Aceasta importanta i totodata obositoare lucrare, pe care
a savirsit-o treptat cu prepararea cursului de drept civil, pe la
anul 1875 si pana la 1879, n'a lost de nimeni cunoscuta ; dupa
cum mi-a spus insusi n'a aratat-o nimanui, nici a vorbit vre-o .
data cuiva despre proectul ce-si propusese. Mie mi-a vorbit de
dinsa dup ce s'a stabilit definitiv in Bucuresti (primavara anu-
lui 1881) pe cind li aranja biblioteca. Mi-a aratat succesiv tra-
ductiunea co iului nostru civil in limba franceza, facuta pe mar-
ginea celui francez din colectiunea P. Gilbert, explicindu-mi
semnele corn entiunale ; pe Martou, pe marginea caruia a facut
aceiasi lucrare ; codul civil austriac, codul Calimach, codul Ca-
raged, Regulamentul Organic si colectiunea lcgiuirilor publicate
de Pasua Ifl doua volume.
Acest prepus material juridic strins cu multa truda. In de-
curs de mai multi ani, se pastreaza intact. El poate fi cu suc-
ces utilizat, fie in scopul in care a lost adunat, fie pentru a ser-
www.digibuc.ro
vi la aduotatiunea codului civil in corelatiune atit cu vechile le-

giuiri ale tarii i codicii Caragea i Calimach, cit i cu codicii
civili afini codicelui Napoleon. Pe marginea codicelui civil ro
min, editia oficiala de care se servea la curs, sInt notate cu
creionul in observatiune si in dreptul fiecaruia articol, dispoziti-
unite aflate In alte articole, care controverseaza sau constituesc
exceptiuni la dispozititmile continute in articolele adnotate.
In fine Intre lucrarile lui juridice se mai gaseste si ince-
.putul unui proect de cod comercial, scris pe clteva foi volante.
El consista din clleva articole numai, privitoare la definitiunea
calitatii de comerciant i la enumerarea operatiunilor care dau
aceasta calitate celor ce le savIrsesc". 1
Am facut aceasta lunga citatie, care este i un fel de in-

ventar al lucrarilor de drept ale fostului profesor de drept civil
al Universitatii din Iasi, pentru a arata cit material manuscrip-
tic se gasea In 1899 in posesiunea d-lui Livianu, material care
astazi trebue sa fie la Academia Romina.
Colaborarea la Convorbiri Literare", inceputa la intrarea
In Jun imea" In 1873, cu versurile Viate, se continua regulat
de la 1875 80 cu lucrari filosofice : Teoria
Teoria Ondula(iunii i Incerafri de Metafizicei.
Ultima scriere a fost scoasa In volum i prezintata la un
premiu al Academiei Rornine. Concluziile dezorientatului rapor-
tor, un profesor de Fizica, paremi-se, i-au fost defavorabile, cu
toate elogiile cunoscutului scriitor francez L. Paulhan, dela Revue
philosophique" i acele ale marelui Invatat Schiff.
Tot in activitatea de junimist trebuesc socotite i cele trei
-conferinte tinute la Universitatea din Iasi, in ciclurile Junimeia.
Despre dinsele nu avem alta stire de cit titlurile anuntate in
Convorbirile Literare" i articolele lui Eminescti din Curierul
de Iasi".
lata ce scrie Eminescu despre conferinta Fetisismul".
Conta ca scriitor e din nurnarul acelor putini, care nu repro-
duc numai idei nerumegate din carti straine, ci glndesc mai cu
searna singuri ; apoi d sa mai are talentul de a eXpune foarte
clar materiile cele mai grele, fara ca prin aceasta limpezime,
obiectul sa pearda ceva din insemnatatea sa. Aceste doua cali-
tali rare pretutindeni, dar i mai rare in tara noastra, ne Indrep-
tatesc etc' .
Dupa cum era usor de prevazut pentru cei care cunosc
individualitatea intelectuala a acestui scriitor, prelegerea sa a
fost foaite interesanta si a tinut incordata atentia auzitorilor mai
mult de o orA i jumatate".
...Cu aceast ocazie d-sa a desvoltat o surna de cunos-
tinte etnologice, Inca fiecare propozitie continea ceva nou : tot-
odata 'a dovedit o cunostinta amanuntita a mitologiei populare
romine."
...Dar tocmai diu cauza bogatiei de cunostinte desfasurate
1). Vezi Prefata din volumul : Discursuri parlamentare", B. Conta
Iai, 1899.
www.digibuc.ro
aceastA ocazie, sarcina unei dAri de samA pe scurt, devine

aproape cu neputinte.
Iar dupA o reproducere succintA a fondului conferintei, E-
minescu inchee : Departe de a fi redat macar a suta parte din
'multimea faptelor aduse de prelector, si tot asa de departe de a
fi reprodus cugetarea unitarA care le pAtrundea pe toate, ne mul-
-tuminn, etc.
Doamna Emilia Humpel, nAscutA Maiorescu, care asista cu
sfintenie la toate conferintele Junimei" spunea : Conta si Maio-
rescu pot sta alAturi de conferentiarii cei mai strAluciti din ori
ce tart civilizata".
0 notitA gAsitA Intr'un carnet al lui Conta de prin anii 1875
78 ne-ar face sA credem cA dinsul a fost cindva administra-
torul i directorul Convorbirilar". SA fi inlocuit in vre-o vacan-
tie pe prietenul sn, d. Jacob Negruzzi
Sub titlul Contrib." se vAd trcute 19 nume cu sumele res-
pective : d-nii Maiorescu i Mavroieni cu cite 100 lei ; d. Leon
Negruzzi cu 36 ; d-nii Pogor, Iacob Negruzzi, Conta, I. Buiucliu
altii cu cite 50. CIteva nume barate cu creionul, cele mai
multe precedate cu semnul X, iar de-oparte diferenta dintre suma
rezultatA din numele cu X i o altA sumA mai micA.
La 1878 Conta, care ura politica, dupA spusa d-lui Livianu,
de oarece vedea intr'insa cauza de capitenie a slAbirii caracte-
relor", dinteun: sentiment de revolt impotriva celor ce se petre-
ceau, atras si de prieteni personali, asa de numerosi In perioada
suisului repede al carierei lui, asa de imputinati odata pe culme,
ia parte la formarea grupului politic, zis In gluma al celor 8
si cu BrinzA 9' si colaboreazd la gazeta eSteaua
Doua din articolele publicate In acest ziar au fost reproduse In
volumul Discursuriv, editat de catrA familie In 1899.
De oarece articolele nu se iscAleau i orice urmA din sus
zisa gazeta a disparut, e foarte probabil sA se fi pierdut si arti-
cole de-ale lui Conta. Unul Go convorbire a unui alegator cu
sine invtisi"sau ceva analog apArut in vre-o 20 de numere
din Steaua Rominiei" si pe care mi-1 dAduse un cunoscut ca
find al lui Conta, 1-am pastrat vreo 15 ani. Cind mi s'a spus
cA el se atribue si unui politician obicinuit din Iai, I-am dat u-
nei biblioteci populare.
-0 VilvA mare a fAcut articolul publicat In Presa", gazeta lui
B. Boerescu : Viitorul Rominiei pregellit de dnii I. C. Brd-
tianu i M. Kogedniceanu".
...Articolut a fost bine apreciat de publicul cetitor. Cu
toate cA Prese a retipArit a doua zi numArul In care se pu-
blicase acel articol si cu toate cA el a fost reprodus de mai toate
ziarele opozitiei, totusi n'a Incetat de a fi cAutat chiar dupA tre-
cere de 2 sAptAmini dela aparitia lui. La redactia ziarului s'au
primit scrisori de felicitare, de asemenea a primit i autorul, a-
tit dela persoane cunoscute, cit i dela persoane necunoscute."
...Si BrAtianu i KogAlniceanu au recunoscut mai tirziu In
parte dreptatea aprecierilor lui, de aceia 1-au privit cu simpatie,
admirindu.i logica i sinceritatea combaterii."
www.digibuc.ro
40 ANA KONTA-KERNBACH
In 1879, Conta este ales deputat al orasului Iasi in Con-

stituanta. lata cum descriu Rosetti, Livianu i Panu, intrarea
lui Conta In lupta politic& si izbInda obtinuta In chestiunea arti-
colului 7 din Constitutie.
...,,Congresul din Berlin socotise nimerit sl adreseze Romi-
niei o scrisoare de instiintare (Jaire part") vestindui nasterea
unei puteri noua, alianta israelita universala, inzestrata de catre
Europa cu dreptul de interventiune. Rominia nu primi cinstea sa.
ia parte la botez i raspunse prlii a doua a notei respective
printr'un energic non possurnus.
\--Numit deputat al orasului Iasi, B. Conta dadu dovezi de
un patriotism demn de ciobanii din Ghinclaoani. Nestramutat In
parerile lui, pe care poporul romln le aclamase, dInsul fu unul
din sefii cei mai iubiti ai miscArii nalionale ; unul din aceia care
au mers la datorie pe drumul drept, cu toate amenintarile, cu
toate cursele felurite ce i s'au intins, cu toate jertfele. Omul de
Stat se sui la tribuna, dupd cum profesorul se suise pe catedra,
dupa cum studentul vorbise tovarasilor sai : modest, desi far&
sfiiciune, deplin stapin pe dinsul i pe subiect. Improviza totdea-
una cu cea mai mare inlesnire. Era ascultat cu cea mai mare
bagare de seama, oratorul acesta care cu o voce cam slab& si
intr'o vorbire corecta isi exprima vederile puternic coordonate si
niciodata banale. Cu neputinta sa fugi de elocventa multimii de
fapte, orinduite cu arta si care interesau, convingeau, inlnluiau
(D. Rosetti-Tescanu).
...Nesustinut prin urmare de cit de micul grup din care facea
parte, combatut de ambele partide rstorice, si contrariat pe ling&
toate si de boala, Conta nu se dete in lturi si fax& a mai sine
socoteala de pericolele la care se expunea, a organizat intruniri
publice, pentru a-si doblndi popularitatea prepara tarimul
pentru marea lupta electorala. N'a mai (inut seama de raul ce-i
pricinuia esirea din casa seara ; n'a mai tinut seama de tusea
hemoptizia ce i pricinuia regulat vorbirea prea multa ; n'a mai
linut seama nici de gravele consecinti ce aveau pentru dInsul
curentele din intrunirile publice. Se ducea la toate, i la toate
lua cuvintul".
...In scurta vreme deveni candidatul cel mai popular din Iasi.'
...Guvernul, informat de aceste succese stralucite, lua noi
masuri ca sa-1 combat& pe toate caile i prin toate mijloacele.
Radu Mihai, pe atunci prefect al Capitalei i celebru in condu-
cerea campaniilor electorale, fu nurnit prefect al judetului
cu ordin precis sa nu combat& nici o alta candidatura In afar
de aceia a lui Conta.
Noul prefect lsi desfasura toata energia si abilitatea. Asi-
gurindu i concursul Israelitilor influenti si bogati din localitate,
crezu la inceput ca reusita n'are sa se Impedice de serioase di-
ficultati, mai ales ca mai avea In favoarea-i si concursul mutual
al ambelor partide istorice. Conta ghici numaidecit scopul trimi-
terii lui Radu Mihai, de aceia, cu toata slbiciunea in care se
gasea, cu toate accesele tusei si ale emoragiei ce i pricinuiau
www.digibuc.ro
Conta in 1880---lai
www.digibuc.ro
agitatia i oboseala, desvolta i mai mare activitate, decis

sa lupte, fr ovaire, 'Ana la cea din urma sclntee a vietii. A
luptat ca un erou. Faima cuvIntarilor sale, care au fermecat a-
dunarile publice, s'a raspIndit In toata Moldova si multi proprie-
tari mari, din deosebite judete, au venit lnadins la 1ai ca sa-i
ofere spontaneu concursul lor, influentind pe MO rude, prieteni
$i cunoscuti In favorul filozofului antisemit. El se alese cu mare
majoritate. Triumful lui a lost cu bucurie auzit de toata tam.
Radu Mihai apucase sa previe guvernul ca nici o putere orne-
neasca nu se putea sa Impiedecc alegerea lui Conta. Reputatia
ce Isi formase a decis pe un mare numar din colegiile electo-
rale ale Moldovei, ca sa recomande alesilor respectivi de a urma
cu punctualitate pe Conta In chestiunea isdraelita. Cu alte cuvinte
ele au dat mandat imperativ deputatilor ca In chestia isdraelit
pcocedeze conform parerilor lui Conte.
...,Discursul pe care 1-a rostit In Camera i-a cIstigat admi-
ratia nu numai a tarii dar chiar a strainatatii."
...,loan Bratianu care a ascultat acest discurs cu o atentie
neclintita, a zis Inteun cerc de prieteni : gAcurn Ifni pare bine,
cat n'a cazut Conta in alegeri. Ar fi fost pacat. Imi pare rau ca
1-am combatutv.
Acel discurs a fost tradus i expediat guvernelor respec-
tive de catre mai multe legatiuni din capitala. El a procurat lui
Bratianu mijlocul sa convinga diplomatia straina ca tot ce se pu-
tea face, este de a asimila pe Evrt i cu ceilalti streini." (V. Li-
vianu).
lata ce zice si Panu, prietenul Evreilor.
...Conta a devenit astfel idolul lasului din cauza convin-
gerilor sale antisemite. Bietii fractionisti ramasera pe planul al
treilea, luptatori pe aceasta chestie dela 1866 ; acest nou venit
le lua locul si le full simpatia publicului Inteo singura campanie.
Pentruce ? ApoiConta era Conta.Un Dm ca dInsul pe orice pu-
nea mtna se simtea. Chestia Evreilor devenise banala In discursu-
rile liberalilor din Iasi, ei se margineau a reedita aceleasi clise-
uii on se tineau intr'un cerc restrins de veded, servindu-se de
aceleasi fraze stereotipe. I.e lipsea cultura pentru a-si relnoi ma-
terialul si nu aveau destula inteligenta pentruca sa largeasca
clmpul mai departe. Vine Conta, vine si relnoeste modul de a
trata chestia evreiasca. El combate pe Evrei In numele
a teoriilor absolute, iar fractionistii vad cu mIhnire ca acest par-
tizan al ideilor lor, este In realitate un rival serios, de vreme ce
li bate In alegerile de revizuirea Constitutiei, chiar pe propriul
lor teren".
Intre hlrtiile lui Conta gasesc alaturatul proect de redactare
al art. 7. Sa fie acea definitiv adoptata de Constituanta ?
Dupa curn am sous si mai sus, punctul c al conditiunilor
de lndeplinit pentru obtinerea Incetatenirii, In depsebi de intere-
sant si de nou, este si de o lnsemnatate capitala.
4
www.digibuc.ro
.
V
L71" /-9(4.
Ve+- GO
,
,f
/-41.-.44"---'t cA-44
e"
h-
)2:4
e/
it; a,Zrt3P S7`4-' 4,"'-44' 445
& pytjAp......a24 01.c2 alnL.
In Constituant Conta a vorbit si in chestiunea rscum-

prrii ferate. Despre. aest discurs d. Rosetti-Tescanu
spune : Chad fu vorba de chestiuni flnanciare, Conta dovedi c
nu-si pierduse vrernea in scoala din Anvers si cd aptitudinele
lui erau extraordinar de variate".
lar V. Livianu : s'a artat tot atit de competent si in ra-
mura financiara".
...Conta nu si-ar fl desvoltat partea juridicA, daca nu se
simtia obligat a lua cuvintul in chestiune personal, ca s rs-
pund la atacurile ministrului de finante (D. Sturdza). ...,Respec-
tul pentru auditoi era alit de dtsvoltat In Conti', Incit nimic
nu bar fi decis ca set repete Lcrurile odata spuse".
Am reprodus aceasta fraza, desi nu se leaga numaidecit
cu ideia pe care o urmrim, fiindca ea oglindeste o caracteris-
www.digibuc.ro
dica sufleteasca pretioas, cares deosebeste pe Conta de imensa

majoritate a oamenilor politici.
..Si cu aceasta ocazie Conta a primit numeroase tele-
.grame de felicitare din mai toate orasele tarii, Intocmai ca
In rIndul trecut, cind cu discursul In chestia isdraelita."
In Iu lie 1880-, Conta intr In Minister at chemarea de a
reorganiza InvatamIntul. Decretul, care trebuia, conform lute le-
genii cu I. Bratianu, s apart dupa Intoarcerea lui Conta In Ora
dlnsul era la Emsaparu cu mult mai curind. Mare le nu-
mar de competitori refuzati formara un curent ostil lui Conta,
Inainte ca proectul sau de lege s fie elaborat.
Chill proectuI fu dat spre studiare autoritatilor $colare
prezentat Camerei, Incepura protestele, mai ales ale corpului di-
dactic de toate gradele. Miscarea mai vajnica a pornit dela
totusi ma indoesc ca cinev,a sa fi cetit acest proect i s nu
fi ramas subjugat de armonizarea dispozitiunilor de detail, de
spintul unitar care domina toate reformele partiale, de vederile
noui adecuate nevoilor trii sale, pe care le cuprinde dInsul.
Acest proect de reforma este opera proprie a lui Conta, fart nici
un ajutor de al subalternilor:
,Conta n'a vrut sa creeze dificultati marelui Brtianu, de$i
pe acea vreme, acesta era Indestul de puternic ca sa Infrunte
-curentul, si a demisionat. Proectul a fost retras $i el din secti-
unite Camerei de catra titularul care a succedat lui Conta, dar
a servit la foarte multe din reformele ulterioare,bine inteles
-WA s se arate vre-oclat isvorul inspiratiunii
fata ce zice d. I. Radulescu-Pogoneanu in teza sa de doc-
lorat : Leben . Philosophie Contas", Leipzig 1902.
...Proectul de lege care e lncercarea unei reforme adinci In
desvoltarea tarii sale, are pentru istoria ei culturala o Inalt in-
semnatate teoretica, el cuprinde liniamentele tuturor reformelor
ulterioare".
...Trasaturile principale ale acestei reforme...sInt nu numai
un produs Insemnat al spiritului sau...ele arata $i directia sand-
toasa a reformelor aduse mai tirziu la Indeplinire, ba in parte
pe acea a celor ce sInt pe cale sa vie"...
Proectul este o lucrare originald de mare proportie si
de o valoare reala, lucrare conforma nevoilor, mijloacelor i cir-
cumstantelor speciale tarii sale. In acest proect Conta dovedeste
o cultura pedagogica serioasa, o pricepere rail a lipsurilor po-
porului su, dovede$te intelegere si simt practic In masurile de
imbunatatire propuse, potnvite fiecare momenfului.
Principatele dispozitiuni ale proectului sail de lege slut :
lucrul manual, practica agricola $i gradinantul cu pomicultura
In cursul superior al scohlor primare ; inflintarea de scoli pri-
mare In ora$e, cu internate $i gradini de copii ; crearea de ;coli
industriale pentru baeti i pentru fete, de scoli profesionale, co-
merciale, agricole etc.
... Aceste din urin dovedesc prevederea lui Co ita ele e-
www.digibuc.ro
44 ANA KONTA-kERNBACH
rau de cea mai mare insemnAtate sociald pentru un popor care

pare ptitin Inclinat inspre nego i Intreprinderi industriale si care
desi trAind din munca cimpului, a rdmas ceva In urmd cu agri-
cultural'.
,In tot proectul de lege respird convingerea cei fiece (ar&
trebut Intemeieze cultura pe propriile sale puteri, cd Sta-
tul e dator sA trezeascA energia nationald, acolo unde dinsa e
adormitd, s'o Imputerniceascd unde e slAbitd, s'o creeze pe de-a'zi-
tregul, acolo unde lipseste ; cd orice tard trebue sA-si organizeze
Invdtdmintul dupd treapta culturald a momentului In care se aflA
dupd. nevoile specifice ale poporului sdu".
...Cu reforma Invatamintului, Conta voise sA creieze o clasd
Cite decenii au trebuit Rominilor ca sd inteleagd propune-
rile lui Conta din 1880 i ce Infatisare alta ar fi avnt tara
noastrd astAzi, dacA dAscAlimea din acele timpuri, cu Panu si
Creangd in frunte, ar fi a vut culturd sociologica mai intinsd I
IatA cum se exprima asupra proectului de lege si un pub-
licist care semneazd : membru In comitetul international de pedo-
logie" :
Toatd directia atit de frumoasd si de folositoare a pedo-
logiei si a pedagogiei experimentale, asa cum se lucreazd as-
tdzi in tot occidentul i 'Ana la hptarele tarii noastre dinspre
Carpati si Dundre, noi ar fi trebuit s'o purcedem de mull ,Fi da
sine stttori ca o aplicatie pe terenul pedagogic al spiritului
psihologiei lui Conta".
Iar d I. I. C. Bratianu, intr'un discurs politic din 1913,
vorbinci despre Conta i ideile pe care acesta le-a pus in slujba
tarii, zice : V. Conta, poate cea mai mare inteligentil pe care
a dato neamul rominesc"...
In scurtul timp eh a fost ministru, Conta a luat parte la un
moment istoric 14 Martie 1881 si a creat urmAtoarele insti-
tutiuni :
1) scoala comerciald din Iasi,
2) cea dintdi scoald secundard de fete,
3) cel dintdiu inspectorat scolar,
4) cele cloud scoli r ormale superioare, pentru formarea
prof. secundari,
5) societatea dramaticA.
Intr'un ziar din acele vremuri, cunoscutul publicist P. Gri-

goriu, asupra retragerii lui Conta din minister, zice ,Criticele
furtunoaseca sa zicem asa ce s'au pornit In tard numai din
partea celor interesati In cauzd"... nici una din acele critici n'a
fost serioasA si impartiald, nici una n'a fost bazatd pe un fond
moral, stiintific si demn de un corn de profesort`... ,acea clicA
profesorald intreprinsese o campanie orbita de lupta pentru e-
xistentd, se revoltase numai contra acelei parti a proectului, care
trata i regula intr'un mod sever si impartial atributiile, salariile,
www.digibuc.ro
perspectivcle i penalitatile ce cadeau asupra celor chemati sa

propage lumina"... Ei se revolta cu pasiune i violenta contra
censurei si a friului prevazute in acel pioect In indeplinirea sa-
crei datorii de profesor, contra controlului pus asupra capaeitatii
profesionale".. Nici unul nu scapa un rind critic asupra bine-
lui sau raului ce acel proect aducea invatamintului in fond : a-
ceasta ne-ar putea da o luminoasa idee despre sentimentele
tiunea ce pun acesti oameni in apararea meseriei ca sinecure...
...Numele cel mare, demn de admiratia generatiilor prezente
mai cu seama viitoare, locul cel mai de cinste ce frebue sa o-
cupe acest orn in galeria ilustratiunilor tarii sale"...
...Conta, prin scrierile sale filosofice, prin ideile sale noua,
.originalescintei de genivatragind atentia spiritelor inalte ale
stiintii moderne, era asa de sus asezat, plutea intr'o sfera atit
de senina si eterna, Inca caderea lui in contactul luptelor zilni-
ce, in virtejul ambitiunilor meschine ale politicei militante si tre-
cerea sa fugitiva prin cele mai inalte demnitti ale statului, au
conlucrat numai sa-i arnarasca sufletul salt nobil si curat."
Acest otn nu s'a urcat la putere prin zemi,lire de jalbe oculte,
colportate in taina de slugi lingusitoare si subsemnate in mod
clandestin interlop de catre popismul de jos si profesorasii inva.
lamintului primar etc."..
La retragerea din minister Curtea de Casatie, ca o contra
manifestare impotriva cabalei vulgare a 01.6 victima fusese mi-
nistrul, chearna pe Conta in sinul ei. D1nsul nu putu fi de fata
decit un numar restrins de sedinte, destule pentru a cistiga sti-
ma savantilor sai colegi". (D. Rosetti).
Istovit, desgustat, amarit de experienta fcuta cu politica si
cu prietenii, Conta se simte tot mai rau. In Decembrie 1881,
dupa starumta celor din jurul sat], pleaca la Pisa, unde nu fu-
sese de doi ani. Ultima locuinta aci i.a fost Lung'Arno No. 6.
La finele lui Martie se reintoarce. Pe drum capata o bronchita
capilara. Boala dureaza trei saptamini. Linga dinsul, numai sora
lui si cite un prieten. Cu ceasul intr'o mina, cu volumul de Pa-
tologie intr'alta, el ii urrnareste declinul cu un eroism supra-
uman. Mercuri 21 Aprilie 1882, la ora 6 seara, se stinge, se
stinge cu aceiasi simplicitate m'areata cu care a trait, cu simplicita-
tea si maretia filosofului antic, care a scrutat necunoscutul fart sa
se inspaiminte, din simpla nazuinta de a sluji omenirii.
Din Bucuresti corpul e transportat la Iasi. Statul li face funeralii
nationale. Ftlosoful ateu e inmormintat religios. Cinstea facuta
de tara se primeste asa cum dinsa intelege s'o deie si nu con-
ditionat1 De altmintrelea B. Conta nu si-a exprimat niciodata
vre-o dorinta in ce prive;te ceremonia ultima : se pare ca nu-i
dadea nici o insemnatate...
Familia a tinut totusi sa-i respecte convingerile filosofice, cu
alta Imprejurare : in 1913, cind i-a ridicat un mic monument pe
mormint.
www.digibuc.ro
Opera lui B. Conta. In afarA de lucrArile de drept a cAror

enumerare s'a vazut mai sus, dela Conta au rAmas urmAtoarele
1) Thorie du Fatalisme;
2) Essais de Mthaphysique,
amlndou traduse $i publicate de cAtre autor. In editura Mayolez-
Germer 'Baillre, Bruxelles Paris, 1n anii 1877 $i 1880.
3) Fondements de la Mthaphysique
4) Thorie de l'Ondulation,
amlndou traduse i publicate, dupA moartea autorului, de cAtrit
cL Rosetti-Tescanu, In editura F. Ajcan, Paris, 1890 $i 1895.
Cea dintAi lucrare e postuma, cea de-a doua numai In parte,
Manuscriptul in limba francezA al Teoriei Ondulafiunei, tradus de
catrA Conta Just*, a ars pare-se, tot la Tescani, odatA cu cel din
Origine des Espces.
Familia lui Conta a publicat In 1888 douA bro$uri, pe care
din pricina multor gre$eli care se strecuraserA, le-a distrus In
1890 :
1) Origine des Espces
2) Premiers principes composant le monde.
Textul amlndurora era tradus de cAtrA B. Conta; ultima lucrare
era $i IneditA. Dinsele au fost publicate apoi ca Apendice la vo-
lumul Theorie de l'Ondulation.
In limba romlnA :
1) Incercdri de Metafizic (Introducere), Ia$i 1879.
2) Discursuri parlamentare (postumA) la$i 1899.
Despre soarta manuscriptelor $i a bibliotecei lui Conta, s'a
vorbit mai sus.
Familia mai are In stApInire :
1) Volume adnotate :
a) Thorie du Fatalisme. B. Conta.
b) Principe universel dis mouvement, P. Trmaux.
c) Cours de Physique, 2 vol., Boutan et d'Alnzeida.
d) Le darwinisme et les gnrationsspontanes, de I. Rossi.
2) Trei carnete mici cu InsemnAri, vErsuri, etc. (din care
parte s'au publicat in Contemporanul', parte rAmase IncA inedite.)
3) Clteva foi volante cu texte i cugetAri,
4) Patru scrisori,
5) Ciorna unei Conferinte tinutA in 1869 la societatea stu-
dentilor din Bruxelles.
6) Citeva pledoarii In rezumat.
0 apreciare personalA asupra lui Conta ca filosof nici nu
mi-e IngAduita $i... nici n'ar avea nici o valoare... SA citAm deci
pe a altora, $i cum, In vlltoarea In care trAim, contactul cu strAi-
nAtatea a devenit absolut cu neputintA, catA sA ne multumim cu
citatiile despre a cAror existentA gAsim urme i In tail la noi.
...Cetind osebitele pArti ale acestei c6rti, cu adevArat re-

marcabile, vedem cA autorul este partizanul materialismului lui
www.digibuc.ro
Bilchner, Moleschott, Vogt, $i al pozitivismului lui Comte $i al
discipuhlor acestuia..." ...recunoastem ca lucrarea d-lui Conta
este plina de inteles $i bazata pe o eruditie adinca $i solida:
Autorul are meritul de a fi Inteles in ce constau elementele te-
oriei fatalismului ; dinsul are o cunoa$tere desavir$ita a argu-
mentelor date de catra $tiintele naturale $i cele sociale; nu nea-
ga faptul ca materialismul e Inca In copilarie...
Recomandam lucrarea d lui Conta, cetitorilor cu spirit matur
$i impartial.
Dr. Ed. Reich (Dir. Revistei Athaeneum)
....Cartea d-stra asa de buna $i precisa..." am Mg-at de
searna multe lucruri ce m'au uimit, bunaoara ipoteza dv. asu-
pra constituiiii creerului. Sint alte ipoteze pe care nu le pot
admite, de pilda ceia ce spuneti asupra nervului optic ca are o
fibra pentru a simti Inaltimea".1)
Delboeuf
...Rar am Intilnit pana acum o carte de filozofie materia-

lista, mai clara, mai consecventa i mai sincera."
Tiberghien.
...Cartea dv. imi treze$te un interes foarte viu. A$tept do-

ritor noua dv. lucrare. Trebue negresit sa publicati In frantu-
ze$te excelentele dv. opere."...Lucrarea dv. foarte savanta, plina
de spirit Inteadevar filozofic. Sint fericit ca o am, ea este pen-
tru mine un isvor de placed spirituale $i de studii serioase. E
0 opera exceienta" (despre Essuis de Alelhaphysique".)
Dr. Reich
...,Na$terea $i istoria religiei, subiect foarte Insemnat $i
de actualitate $i interesant, it trateaza d. V. Conta. ...din punct
de vedere al filozofiei rnateriatiste intr'un mod care face sa a-
traga atentia cercetatorului realist, asupra micei carti a$a de bo-
gata In idei. ...Acestei forme a panteismului l$i datore$te na$-
terea idealismul subiectiv. Toti filozofii speculativi dela Des-
cartes $i Leibnitz, care sint cei din urma reprezentanti ai mo-
noteismului, pana la Schopenhauer, Straitmann i Conta... etc."
Buchner.
...Un cugetator romin ...V. Conta influentat de Spencer,

Darwin $i Bilchner ...oarecare asemanare cu F. Lange".
F. Ueberweg-Heinze.
1) Multe din ipotezele lui Conta, concepute prin 1874-75, bunoar
acea rob tiv la diferentiarea functionalA a elementelor din fiecare nerv de sim-
tire specialA si acea relativ la distingerea fenotnenului de constiinta psiho-
gica de acel al stirilor sufleteti observate, dici posibilitatea unei localizri
a ei, sint astzi dovedite...
www.digibuc.ro
Ir Istoria Filozofiei, Heinze deschide cu V. Conta un pa-

ragraf nou, acel al filozofier romlnesti.
...Un glnditor genial, B. Conta, raspunde cu vrednicie obiec-
tiunii biogenistilor care invoaca, impotriva abiogenezei, principiul
lui Harvey : omne ovum ex ovo".
Dr. Romeo Manzoni.
...Conta, gustul generalizarilor, puterea abstractiunci, na-
zuinta spre unitate, claritatea spiritului, originalitatea si adinci-
mea gindirii"...
F. Paulhan.
...Aceasta carte (T. F.) se recomanda prin calitati
de ordine si de metoda, care-o pun cu mult mai presus, dupa
parerea noastra, declt celebra lucrare a lui Bchner, Fort 5i
Materie, cu atitea editii in Germania si in Franta. Autorul e to-
lerant, nu neaga din hotarire, greutatile i complexitatea pro-
blemelor ce are de tractat ; are o cultura filozofica pe care o
gasim arareori la admiratorii lui Auguste Comte, si cind vine
prilejul stie sa se scoale si lmpotriva maestrilor pe care-i sue
mai mult In nouri. Aceste slot calitati carora sIntem fericiti sa
le facem dreptate cu atIt mai mult cu cIt ne Indepartam mai
deplin si de punctul de vedere si de Incheierile d-lui Conta.
...Observatii judicioase asupra fenomenelor morale ; Impo-
triva lui A. Comte, pe care-1 combate cu multa putere asupra
acestui punct, dinsul crede ca observatia interna nu e o iluzie
numai ; In aceasta se apropie de Engleji, pe care-i cunoaste
citeaza cu placere. Cunoaste de asemenea pe Kant si-1 discuta.
Mai bine, el Incearca sa explice dece eul este nematerial i
fard dimensiuni, epentruca nu-i den o functiune, o forta In
activitateD". E departe apoi de a se 'nchina in numele lui Dar-
win si a lui Haeckel..."
...Toate aceste discutiuni skit serioase si bine conduse,
ele dovedesc la Conta o aptitudine dialectica la care se alatura
un spirit de observatie ce i-au inspirat pagini foarte bune ; in
special acele asupra certitudinei si a credintei.
...Totul e ingentos ...Ceia ce.i cu totul nou In aceasta carte,
bine compusa i serisa clar, slot sfortarile laudabile spre a Im-
paca vechea metafizica materialista cu psihologia experimentala".
Beurit r
(Revue de Philosophie")
Numele lui B. Conta it mai gasim citat cu elogii de Haec-
kel, Schiff, Sergi, Littr, Rud. Eucken, Ch. Renouvier, L. Paul-
han, Dessoir, Richet, BouchardPrefata dela Pathologie gnrale,
B. P. Gruber, trad. Mazoyer, Le Positivisme
Rud. Eisler Geschichte des Monismus
Philosophenlexicon
Biich"ner Natur u. Wissenschaft
(pg. 258-271 si 233)
www.digibuc.ro
..Si toate aceste laude sint dela scriitori strAini, care vor-
besc de un nou venit In lumea lor, absolut necunoscut, $i care,
pe IWO toate, locueste intr'o tara grozav de indepartata si pen-
tru care nu au nici o consideratie... Prin 1877 abia de se stia des-
pre existenta tarii, ca deslipita din imperiul otoman. Omul e
.om $i savantul, care mai bine declt oricine, cunoate valoarea
muncii, $i deci o pretueste pe a lui, i$i cruta i vremea $i lauda.
Numai Rominul, coplesit pare-se de constiinta inferioritatii lui po-
litice seculare, imbrAtiseazA fArA alegere, tot ce-i strain, neso-
cote$te fArA alegere, tot ce-i romlnese. Natiunile tari nu-si ri-
sipesc admiratia i indemnul, la intimplare, stiind cA-s pirghii
puternice pentru propAsirea unui popor $1 le pAstreaza in pri-
mul loc pentru ai lor. SA fie Enescu al nostru francez, ger-
man, ori englez, atunci numai s'ar $ti ce fortA extraordinarA in-
semneazA dinsul...
D. T. Maiorescu zicea adesea PAcatul cel mare e cA V.
Conta nu s'a nAscut In altA tare. AceastA exclamare, cam si-
bilica, eu am inteles-o in felul acesta.
Si opera filozofica $i acea de drept nu trebuesc judecate
numai In forma lor fragmentarA, ci i in complexitatea la care
tintea autorul sA le ducA, cAci avem indicii destule pentru a-
ceasta. Am vAzut ce spune V. Livianu despre tinta autorului
in lucrArile de drept. Iata ce ziee d. Rosetti, asupra celei din
lucrArile filozofice.
...qIncerceiri de Metafizice le-am trimes revistei Revue
de Philosophie", pentruca gasesc citeodatA In ea idei analoage
-cu ale lui V. Conta i trebue ea dreptul lui de Intletate sA fie
-bine constatat.1) ...Manuscriptul acesta este opera cea 'mai de
cApitenie, cAci aici adincul cugetAtor i$i desvAlue pentru prima
data tot geniul sail, sub o forma sistematica.
InteaceastA magistralA scriere, autorul vrea sa contopeasa
Cap. I din Teoria Ondulatiunei (din Con vorbiril $i Premiers prin-
cipes composant le monde".
IatA ce stiu asupra acestei din urmA lucrAri. Pe la 1881,
vorbind cu V. despre scrierile lui, el mi-a spus, arAtIndu-mi
foaia tipAritA in Ia$i, IA Convorbiri", dar care avea sA fie de-
pusa la Rheinwald in Paris, cA voea, pe la 1878, sA publice sub
titlul de P. P. C. le M. Cap. I din Teoria Ondulatiuner (Con-
vorbiria) precedat de un capitol non asupra principiilor gene-
t-ale, dar cA modul cum tratase el atunci, mai ales despre Timp
Spatiu nu-1 mai satisfAcea de loc, !nett renun(ase la tipArirea
-sub acea formA, lucrarea rAminInd ca materie bruta pentru Me-
tafizicA, la care lucra In momentul conversatiunii noastre (1881).
El imi istorisi cum il necAjise asa de tare chestiunea despre
Spa fiu i Timp, inclt se imbolnAvise si fu nevoit sA cAlAtoreascA
prin strAinAtate ca sA scape de obsesiune.'
1) Lucrarea trimis n'a fosi restituit de d. Th. Ribot, si, dupa cit
nici n'a aprat in revista filozoficii.
www.digibuc.ro
...V. imi spunea ca. regreta titluI nelamurit de Fatalism"

ca facea mai bine de zicea : Incercri de Psihologie".1)
...Dupa cit mi-a spus V. si dupa planul gasit in hirtiile
lui, scrierea ce avea sa se ch'eme Incerceiri de Metafizicer avea
sa cuprincla 5 capitole :
1. Fundamentele Metafizicei.
Lumea.
Atractiunea ci repulsiunea universal.
IV. Asimilafiunea universal.
V . Ondulafiunea universal
Inchipuiti-va ca. nu i-a fost dat sa sfirseasca macar Cap. I I'
...In ce priveste forma definitiva ce voia sa deie scrieri-
lor lui, iata in doua cuvinte ce stiu dela dinsul'...
...Sub titlul general de Philosophie materialiste" avea sa
publice pe rind :
I. Essais de Methaphysique
11. Essais de Biologie
III. Essais de Sociologie
IV. Essais de Psichologie."
Ceia ce-i dureros in soarta scrierilor lui Conta este ca o
determinare exacta a locului pe care autorul lor II ocupa In Is-
toria Filoofiei, a devenit de aci Inainte cu neputinta. Un stu-
diu critic, care sa amanuntiasca exact btarea de spirit din occi-
dent, in momentul aparitiunii scrierilor lui Conta; care sa inven-
tarieze asa zicind toate achizitiunile stiintifico-filozofice din acel
minut, pentru a evidentia astfel originalitatea lui Conta, si a-
ceasta nu numai In sintezele lui generale, ci i in amanuntimele
de argumentare si de aplicare ; care sa discearna exact ideile
lui, noua atunci, intrate insa dela aceasta data In avutul co-
mun, Infatisindu-ni- se astazi, gratie generalizarii culturii filozo-
fico tiintifice, ca moneda curenta ; care sa arate clta noutate
prezentau ele atuncea, care sa stie pretui ipotezele lui In func-
flune de datele ,stiintifice din acele vremuri g nu din ale noastre
ipoteze din care unele au fost astazi recunoscute ca verosimile,
altele chiar doveditecare sa statorniceasca, intr'un cuvint, va-
loarea exacta a operei lui Conta, in stadiul de gindire europeana,
cind dinsul a trait, sa-i fixeze, asa zicind, locul in evolutia cer-
cetarii filozofice, un asemenea studiu, zic, nu mai poate lua li-
inta ar cere o munca extraordinara. Cu repeziciunea cu care
se rastoarna in zilele noastre toate altarele, cu care se rostogo-
lesc toate sistemele, filozofia din 1875- 80 e deja veche, deci
fara utilitate practica imediata. Momeala doar de savantlic. Cine
sa aiba si evlavia i putinta de munca sa desgroape atitea vre-
muri ? Un Romin ? Eruditia trebuitoare cere ragaz : de unde
1) Mi-adue aminte cu clta minutiozitate a ales B. Conta coperta volu-

mulul Theorie du Fatalisme", i ca culoare i ca consistent, dinsa trebuind
s evoace conceptia de fataIitate.
www.digibuc.ro
BIOGRAFIA WI B. CONTA 51
sa-1 ia Rom !nu!, vesnic grabit, vesnic neastimparat, vesnic In

cautarea de rezultate pipibile. Un strain ? Din ce motiv ar fa-
ce-o pentru un nascut In locuri asa de Indepartate ? Nota exo-
tica, care ar fi un farmec, lipseste acestei filozofii, eminamente
occidentala si savanta.
Aproape acelas lucru se poate spune si despre opera de
drept. Vremea a trecut, opera lui Conta nu mai este nou, fi-
indca alti cercetatori li vor fi luat locul. Pentru eruditi, pen-
tru inteligentele sensibilizate prin o cultura superioara, si inten-
siva si prelungit, valoarea lui Conta ramine, netagaduit ; dar
citi stilt, la noi mai ales, lnzestrati cu simtul istoric, citi stilt
Inarmati cu cultura intensiva ?
Un cItig, poate singurul necontestat, al cercetarilor filozo-
fice din toate vremurile, este concepfia relativitafii. Cu dinsa se
masoara valoarea oricarei lucrari, a oricarui monument de arta,
a oricarei inventiuni. Shakespeare lnsusi, daca ar fi sa ne dea
astazi operile lui, asa curn le-a alcatuit in veacul Elisabetei, n'ar
mai fi uriasu1 pe care ne-am deprins a-1 socoti...
Daca pui pe B. Conta, care a murit la 36 de ani, adeca
la vrista clnd Auguste Comte nu publicase Inca nici una din ca-
podoperele sale, la vrista cind H. Spencer nu publicase nici
First Principles", daca-1 pui, zic, In fata acestor uriasi ai gIn-
dirii filozofice din secolul 19-lea, care au trait cite 70-80 de
1
ani... sub pretextul ca a fost inriurit de asa cum fac

cercetatorii nostri In ale filozofiei...
...Simtul istoric e mare lucrul... i ca un critic sa minuias-
ca exact acest instrument de cintarire, relativitatea, li trebuesc
Insusiri exceptionale si morale si intelectuale, i Innascute si do-
bindite prin munca proprie...
...Hotarit lucru, B. Conta e om far'de noroc1
Incheere.Caracterizarea intelectuala a lui Conta o alcatuesc :
1) eruditia lui extraordinara,
2) usurinta, lnlesnirea cu care se urea In lumea abstracti-
ilor, avintul ipotezelor, logica Ineluctabila, subtilitatea argumen-
tarii si perfecta unitate in structura arhitectonica a fiecarei lucrari.
Aceste insusiri, pretioase In sine, snit i o dovada a de-
plinei lui originalitati. Inriurirea straina da lntotdeauna lucrari in
care ideile se aseaza In serii i niciodata organisme, traind prin
sine Insesi, cum sint scrierile lui B. Conta.
3) elasticitatea i belsugul mintii, nevoia de vesnica rel-
noire, de vesnica primenire ale celor gindite i Infaptuite, nazu-
inta de a realiza tot mai bine, i mai bine !
Asemenea porniri alcatuesc ceia ce am putea numi vocatie.
Conta mlnueste abstractiunile i sistemele filozofice cu aceiasi
destoinicie i stapinire cu care Enescu mInuete arcusul, cu a-
ceiasi fireasca Inlesnire cu care un copil Indemanatic se joaca
cu mingea. De aci iluzia cetitorului neprevenit, ca... la o
lucrul nu e asa de greu, si mai c'ar putea i dinsul Infaptui sis-
teme filozofice asernanatoare
www.digibuc.ro
Mladierea extrema a glndirii lui Conta se datoreste In pri-

mul loc vocatiunii, cum am spus ; se datoreste Insa, socot eu,
i felului de a lucra. Ctteva amanunte asupra chipului sau de a
ceti si a produce, pastrate ca de un aparat fotografic, gratie ma-
rei plasticitati a memoriei mele, interpretate i pricepute mai
clnd mi-am dat seama de mecanismul psihologic In genere,
vor justifica poate afirmarea mea.
Conta citea putine romane i numai pe acele sernnalate ca
opere de mare valoare. Pentru marea masa, dupa spusa d-lui
Livianu, cetirea lor o socotea chiar daunaloare.
Poate e necesar sa amintim ca pe acea vreme, romanul nu
avea Insemnatatea sociala de astazi, ca cel psihologic realist,
bazat pe observatia externa, ca la Balzac, Flaubert, Zola, Dic-
kens si altii, era in fasa ; iar cel Intemeiat pe observatia interna
ca la Bourget, Dostoyewski, Anatole France etc. Inca nu aparuse ;
ca imaginatia era aproape singurul isvor de productie literara si
ca nevoia de veracitate, nascuta i hranita de catra stiinta i fi-
lozofie, nu patrunsese Indestul In domeniul literar.
Conta citea in schimb versuri multe, stiinta si filozofie. To-
tul i totdeauna Ir. ragaz. Am spus aiurea ca atunci chid citea
cu glas tare, o facea cu o arta desavIrsita.
Nici o Insemnare pe cartile lui. Dupa clteva pagini, sau ca
pitole, stiu eu ? lasa cartea cu fata'n jos, se Intindea pe o ca-
napea, cu mlnile sub cup, ori se plimba prin casa cu mlnile la
spate. Meditarea se prelungea cu ceasurile, iar drept Incheere, o
mica notita pe un petec de hirtie, Inchegind i condensind tot
procesul psihologic de atltea ore.
Tot astfel chid lucra. Conta nu se aseza la biurou sei com-
pue. pupa ceasuri i ceasuri de meditare, dud se hotara sa scrie,
totul era deja orinduit i organizat In capul lui. El crea oral, asa
zicInd, nu in scris. De aceia nici nu gasim modificari esentiale
ori stersaturi multe In manuscriptele lui. Procedeul de munca al lui
B. Conta, care cere o sfortare, o incordare, o cheltueala de ener-
gie cu mult mai mare, de clt cel obisnuit,eu leam experimen-
tat pe amindoua i tiuface, In schimbul ostenelei excesive,
ca lucrarile produse sa se Infatiseze mai framintate, mai intim
prelucrate, mai bine organizate.
Din punct de vedere literarpe acest teren se obisnueste
a se lasa In Rominia, deplina libertate de apreciare oricuiscrierile
lui Conta sint acele ale unui mare artist : si p,in orinduirea
prin contopirea si subordonarea lor unui principiu unitar si
prin avintul conceptiei i prin stilul, asa de firesc, de sobru, de
usor, de straveziu si de adecuat fondului. Neologismele, care iz-
besc pe cautatorii de limba veche, neaos romineasca, skit o
necesitate i o dovadd de simt artistic . La idei suprasensibile,
la plasmuiri eterate, trebuesc vorbe tocite, subtiate, lipsite de con-
sistenta pitorescului, de suculenta materiala. Plasticitatea e un
Jest pentru urcarea vertiginoasa In lumea filozofiei I Cine a avut
prilejul sa citeasca lucrarile primilor nostri dascali In filozo-
www.digibuc.ro
BIOGRAFIA WI B. CONTA 53
lie, de pe la Seminarul Veniamin" i Academia Mihdileanee,
'tie clt de nepotrivite stnt numirile create de ei, latarete i gre-
oaie, pentru conceptele afinate de atttea generatiuni de gInditori
pare ca vezi un elefant jucind gavota...
Glndirii abstracte, plasrnuirii filozofice, acea filigrana
minunata, acea dantela ubreda prin ging4ia ei extrema, acel
manunchiu de idei tnues" asemenea funigeilor, i se cuvin
vorbe fAr materialitate, lArA pondere, fara volumi'n limba ro-
mtneasca nu se puteau gasi.
In afara de trasaturile vazute Oita aci, in gall de harni-
cia fara seaman, de marele talent muzical, Conta mai e caracterizat
prin doua Insusiri : veracitatea i o alta, pentru care n'am gasit
nume potrivit de ell In limba italiang, naturalezza".
B. Conta era In fiece moment cw i nu altfel, nu pentru
ca astfel se cuvinea sau ti convenea. Nici constringere din afara,
nici obligatie subiectiva I dansul era cum simtea, cum gindea, cum
Il indemna tot sufletul lui. $i daca a fost scrupulos, cum-
patat, demn $i devotat binelui public, a facut o Intocmai cum a
facut i munca intelectuala, fara straduinta, fAr sfortare, fara
lupta cu el Insui, cu inlesnirea i seninatatea firescului celui
mai desavtrit.
$i parca nimic nu 1-ar zugravi mai bine, pe Conta in a-
ceast privinta ca versul lui Goethe :
Ich singe wie der Vogel singt
Der in den Zweigen wohnet"...
Eu chit cum cInta pasarea
Cea din laca de ramuri"...
...5i fu mereu acelcq i totdeauna el ihsufi cugetatorul
romin... i fu orn !
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro

Conta Biografie

Transféré par

Informations du document

Copyright

Formats disponibles

Partager ce document

Partager ou intégrer le document

Options de partage

Avez-vous trouvé ce document utile ?

Ce contenu est-il inapproprié ?

Droits d'auteur :

Formats disponibles

Conta Biografie

Transféré par

Droits d'auteur :

Formats disponibles

Biografia lui Basile Conta

Hotdrirea mea de a da publicittii citeva amAnunte nott

cola Liceului unde a invAtat, staruinta tnea de a intreba pe toti

Printii lui. Basile Conta s'a nascut in casa bunicului de

XVIII-lea a intirziat cu dieva decenii, care la toate le cautA ex-

doi inteligente extraordinare i care au murit in aceiai sdptd-

Bunii ssi strezbunii lui Contd. Asupra ascendentilor, WA*

TatAl mamei, Vasile, care a venit preot in Ghinddoani in

,Nu se gAseste nici o inscriptie. Dela bAtrinii satului am cules ur-

Prea onorald Doamna,

nume prea rar i prea unic, ca s trebuiasc s admiti c ar fi

Drept rdspuns eu ii comunic cele tiute dela tatl meu,

Mult onoratei Doamnei,

trimitindu-vd o copie legalizatei a unui extract din arhiva ora-

E vorba de Colonelul al cArui nume Chiriac a fost luat de Dr.

lata, mai jos, i extractul de pe condica de botez din oraul

L./X7C/ 4,144-r ( fiCe-/f:

tZfa 26e4":1 C32

/11* drz-I ofe-, e

?rt44-ar leZ,r4 4 c5Pe

nici predecesori, niciemuli, nid urmai. Plsmuirea filosoficd .

cere un stadiu de propdire mult mai inaintat decit al nostru.

giei fiind din straturi geologice, aa zicind, deosebite i cite odotA

fi rodnic, a trebuit s i se adauge senintatea contemplativd

Dela 6 ani fu dus impreun cu sord-sa i cloud vere la MA-

1858-L59 clasa I intern cu bursd

1) Vezi Un jubileu de G. Cosmovici, directorul coalei No. 1 din Tg.

Pe linga dovezile prin "deductie, avem m5rturia unui con-

acesta sta la o gazdd la care se ducea i dinsul citeodatd i cd

Vezi tUn jubileu de G. Cosmovici, directorul Scoalei No. 1 din

In aceste vacantii Conta, rmas cu patima teatrului, orga-

Aurora blondd din patu-i de flori

In a mea viat tristd, fur citeva momente

DacA nu gasim profunzime de idei 0 nici imagini noui in

Carol, print de vita mare,

Carol, print de vita mar,

Conta a avut nu numai glas, dar i un talent muzical re-

profesor peste patru ani. Era pedagog la Liceul National, impreuna

zate prin porniri foarte osebite, dacd nu chiar protivnice. Pe

Parte din aceste caete sint la Academia Romin, parte

Ne 'ntreba citeodat: dar bine voi, copii, n'aveti nevoe de

nalt, cu prul aproape blond si ochii aproape negri, eu fala de

cetesc. Nu mi se spusese cd lucrul nu e ingaduit, nu se ivise

a pune mina pe o broascd. De aceastd idiosincrazie ridea el

Conta in 1878 Paris

cutii cu atIta caldura, de parca ti erau toti macar frati de cruce,

Prietenii i admiratorii lui Conta. In Iai Conta a locuit

care se inchiriau la licitatie, iar In 1879 in Sararie, cas'ele Co-

1) Vgzi pagina 136, vol. II.

In frantuzeste, iar Conta nu invata englizeste dedlt la Anvers In

tia$6, sint o primejdie pentru tara romlneasca. Dovada, pirghia

tenticd, o stiu dela fatal meu. Cind marele Joan Brtianusi ce

tid (aceasta era denumirea familiei sufletesti a ilustrului barbat,.

la d. Livianu clteva volume adnotate, citeva Insemnari de drept,

Dupa moartea tatalui meu, clnd, prin renuntarea fratilor,

Matricolele Liceului din Iasi, dupa cum am aratat si mai

Poate din teama ca boala sa nu se InAspreasca in

1) Vezi Opinia" din Ia0, No. din 17 Noembrie 1913.

ruinarea sndttii lui ? sa-i ti stpinit Conta 'Ana intr'atita a-

1) V. volumul Diseursuri parlamentare"--1W 1899.

bune ? Impresionabilitate ? Bunatate de inima ? Cuget setos

Zece ani. Activitatea sociala a lui Conta, petrecuta Mire

Notei.RIndurile de mai sus au fost scrise pe end Vasile Livianu

nalitati care au adoptat sistemul codicelui Napoleon. Treptat dar