Scribd Logo
Importer

Bienvenue sur Scribd !

  • Ioan Radu Introducere in Psihologia Contemporana Conflict Si Frustrare PDF

    Transféré par

    v_ingres
    2K vues8 pages

    Titre original

    198414539-Ioan-radu-Introducere-in-Psihologia-Contemporana-conflict-Si-Frustrare.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Formats disponibles

    PDF ou lisez en ligne sur Scribd

    Avez-vous trouvé ce document utile ?

    Ce contenu est-il inapproprié ?

    Signaler ce document

    Droits d'auteur :

    © All Rights Reserved
    Téléchargez comme PDF ou lisez en ligne sur Scribd
    Signaler comme contenu inapproprié
    2K vues8 pages

    Ioan Radu Introducere in Psihologia Contemporana Conflict Si Frustrare PDF

    Transféré par

    v_ingres

    Droits d'auteur :

    © All Rights Reserved
    Téléchargez comme PDF ou lisez en ligne sur Scribd
    Signaler comme contenu inapproprié
    sur 8
    canirowut 14 STRES $I RELAXARE Omul trebule s4 se adapteze mereu la mediul in care trateste, nimentele de vist’ cu care este confruntat. Hl trebule sa infrunte piedici, si suporte conflicte, si invingd frustrérl sau s& depdseased situatille stre~ sante. Dimensiunile psibologice ale acestor situatil vor fi analizate in con~ tinuare, 14.1, CONFLICT $1 FRUSTRARE ‘Adesea omy) urmiresle realizarea mai multor scopuri, aspiatii, do- rine: Nesurscle chdeyencvauexegene de Gare dleytine-poteoana wand Sint insd imitate, Reallzarea unor scopuri blocheat! sau anihileazd rea Iizarea altora. Un tindr nut poate fl, de exemplo, tn acelagl timp, sportiv Ge perforant stent eminent Din pune de vedere pablo, atin tind se impune,0-alegere intre motive diferite. mutual exclusive, 0 Race cal ea entra onda oe exerctt oud ats al male forte cu vilenje diferite @ar de itensitate eproximasiy egald. In functie de caractorul acestor forte se stabllese trel tipuri de situall confMctusle 2) Confllctut atractic — atractie (A — A), este situatia In care alter- nativele puse tn fafa individulut Sint la del de desirable, adiedambele alenfe sint pozitive, De exemplt, el treble s8 decldR tnire'a merge la tin film sat @ merge la um mecl de fotbal, in condijile tn care, atabele fltemative ar oferl 0 modalitate placuta de petrecere timpulul Uber. Be oblee! in cuz acestul ip de conflict, dectzile sit luate rapid, dupa © Scurla perioada de oscilatt. Uneor! insf, cind alegerea este foarte impor- tania, ea in cazul clegerilprofesiunit de pilda —— conflictul ,atrac- {He atractio™ poate genera comportamente neadaptative 1) Conictat de tip evitare — evitere (E-— B) apare fn cazul in care subiettul trebuie 88 aleagh intre variante la fel de Indezirabile (ambele Yalonte sint negative). De exemplu, eleval neprepatit trebule sf aleags In- toe nota proastt ev careo va pel petra, nefnvdtatt peop ce ise va aplica dacd va fagi de la geoall, Uneori te eauta ,raul cel mai thick Alteortsolutla apare in evaziunes flzled sau imaginarl ori in com- portare agresiva @) Conflict de tip atractie — evitare (A — B), apare atunci cind un scop are alt aspecte (valente) poaitive elt sf negative, De exemplu ado- 258, Jescentul urmaregte 38 soape de sub tutela parintilon, dar in acelasl timp ste ef are nevole de proteetia si ajutorul ior. In psitologia animaia. 3-8 constatat experimental ci administrarea concomitent a hranei si a unui 0¢ elecitic duce 1a conflicte A — E. Ca urmare, subiectul igi dezvolta o atiuidine ambivalenti, simtindi-se tn acelagi timp atras sl respins de un ‘bieet-scop sau o sarcina, Acest tip de conflict e cel mai freevent in viata fe 2} cu zi. Bl apare mal sles sub forma alagerii intre doua sau mai multe altimative care au simultan alit valente pozitive clt si negative. De exem- plu, oscil adesea tntre a muncl eto Ord mal mult §1 2 iesl cu prie- fenfi, Prima varianté ne-ar aduce mai mult& competenfa inte-un domenit, ‘mai mulfi.bani ete, dar ne-ar face s8 ne izolérm de cellati; a doua variant’ ye atuce Bucusia priewnet dar nu Sporeteperformantele noasre pro- Pentru cercetarea situafilor conflictuale s-a propus notiunea de gradient, Gradientil desemneazs variafia tariel réspunsului tn funclie de distanta pin 1a obiectul-scop. Deci, el exprima modifichrile in taria motivatiel Inregistrate pe mésura apropierit de scopul vizat. Tivestiga- fille asupra gradientulul au stabllit 0 seama de regularitati pe care Te enn rmerém ta contiouare * Atractia erogte pe misura aproplerii de oblectul-scop; cu eft stn tem mai aproape de realizarea unui scop cu atit mal mult cresle HOt ‘valid hoastré pentru obfinerea Tui. Motivatia pentru e termina 0 intre- cere, de pllds, creste pe masuri ce ne apropiem de linia ce. sosire ‘« Evitarea (cespingerea) creste prin apropierea de situalia indezira~ bila, Proximitates unul stimal sau situatii negative sporeste. motivatia roasted pentru evitarea ef, Iminenta pedepsel, de pildd, stimuleaza com- Portamentele de eludarea el. Gradiontul ovitirll creste mal rapid docit gradientul de atractie (apropiere). Acest principiu ne explick comportamentul ambivalent ce apare in situatiile conflictuale de genul atractie — evitare, Vieta muitor cupluri oscileazd tntre atractie s{ respingere. Cind despirtirea este imi- nent, bruse sporeste atractia reelproci @ partenertloy, dar, dupacp scirta periosdé de apropfere_se echivenzd rapid motivatiile de respingcre, apar Certurile, divortul este iminent apol tolU'se" Fela’ de 1&-Inceput—Accasta ambivalenta este dificil de suportat, Adesea ea genereazs comporiamente deviante (consum exagerat de alciol, evaziune, nevroza) sau tilburaci psthosomatice. Solutia cea mal buna ‘consti tn’ schimbarea tariet uneia Sin cele dou forte Un conflict nerezolvat sau erdnicizat este o sursi de fristrare. ‘Prus- trarea a fami conceputé dit’ punet de vedere obiectiv,-coniportamertal, ca sitwatie frustraned, sau din perspectiva sublectulul, o¢ sentiment al fris- ravi, ca un dezechilibre afectiv rezitltat din blocarea reallzieil uno? do- infe, espiratil, scopuri ete. Dintr-o perspectiva cognitiva integnitionisti, frusttarea se defimaste ca 0 reactie afectioa la o sttuatie perceputt ca si- tuaffe frustrentd, Decl, nu situatia ea atare este frusteantaG situatia ner, ‘eputa, infeleasf, are aceadid caracteristics. Se aplich fn acest coz prin= cipiul general, potrivit c&ruia condifiile externe sint filtrate“ ‘prin condi- fille intomne sau R = f (S = P). Un filosaf stole — spume Diogene Laertios — se simte liber chiar fn Tantuit; nul deranjeazé lanful care nu-i permite s4 ridice mila dreapta, Dezechitibrul afectv este postoognitiv, urmeazé tn rma considers ca racterului frustrant al situafiel, Oricine poate gisi exemple de feustrare 259 fn biogratia personal8, Actele de inechitate, {ronifle sarcastice, agteptirile prelunuite sf esuate, aspiratille nereclizale, refutzurle sint situafii de Frustrare. Tactile generate de. qcoste situalil sint dezechilibral afectiv (ou: minia), injurstura, riposta verbala, atacul fizic ete Teactile comportamentale ‘mediate la frustrare, pot fl euprinsy in ctteva calegorll, Aceste reaclil sint consecinfe sau simptome ale frustrar. ‘© Neastimparut gi tensiunee, Copilul privat de jucieia doritd devine neastimparat, se agitt sau plinge. Adultul cunoaste 0 hiperactivitate mo- forie, se plirabé et posi pdsali si repezi, se agit, stringe pumnll, in~ Cleasla faicile, Uneor! neastimparul $1 tensiunea sint substitute; copilul Sneepe si-qi sugl degetul, adultul — s& fumeze sau si mesiece gums. Agresivitatea, Foarte adesea persoana frustrata dezvolth 0 resctie agresivi: Frustratia, — sustine J. Dollard si colaboretoril sil — tinde SH provoace 0 agresiune direct asupra sursel frustricil. Ageesiunea {Gu att mal mare eu elf trustrarea este mai accentuat’. Mai mull, agres!= Gitatea pendlizati se accentueadd in rapart cu inteistaiza pedepeel, Agre~ ‘iunea este directa cind e indreptaté spre sursa frustrarii (persoana, object faut etuatic). De exemplu, copilal poate ataca partenerul de foscd ce i-a lust jucdris, Adultul poate yacoperi cu sarcasme' sau lovi persoana, care {ta sledreplafit. Cind este indreptaté asupra unul oblect (de ex.; asupra mui ‘obstacol fizic care Ampledicd continuarea excursiel) agzesivitatea poate ‘avea valonfe adaptative, devenind un mod eficace de rezalvare @ Problemelor. Existd insa situait cing. sursa frustrli este ambigut, intan Pfbilé sau prea puternicd, In acest caz agresivitatea este deplasat® asupra Sltor, oblecte stu persoane. decit cele care conslitule sursa frustrari. Funcfionarul cerfat lo servicl de geful siu tpl descarca# agresivitatea fatale: Sofie-neputincioast in fala solulul on ta Tipsa unel frustraet Clore, sparge pabare sa porfelanusi, ,,Vinatoarea de vrijttosre%, chuta- fea unui {ap ispisitor® sint expresti Sle tei agresivitifl deplasate. De Cbicel aceasts agresivitate vizeaz’ vietime inerente, lipsite de apirare pe plan individual seu grupurl minoritare din punct de vedere social In su- Gul SUA, in perioada 1862-1990, pe mésurd ce sciden pretul bumbi~ lui, eresteau numfralui lingajelor qi actelor de agresivitale Impotriva negtiior. In Germania interbelici, criza gconomicd a sporit agresivitaten ‘impotriva evrellor, a favorizat pogromuile, “Apatia. Uneort reactia la frustrare este de apatie, olare sau indin ferenth Se pare ed apatia este o reeelie mult mei raspindité printze intro Yertif aga cum agresivitates e specifick persoanelor extravertite, Tre ypuie finut cont de faptul ci reactia la frustrare poate fi rezaltatul unet fnvalrl ca orice alta deprindere. Un eopil care, flind frustrat, a ripostat suresiv qi prin aconet& Teaetle a inldturat sursa frustedrii va ‘dezvolta 0 Tecetie agresiva gi in alte situatii frustrante. In cazul tn care reactia deresivd nea fost recompensata (n-a eludat sursa frustrAri) dupa tentetive nnereusite, Tepetate, va duce la formarea une reecil apace. Reaciia apaticd poate avea uneori velente adaptative deosebite. ‘Atunci cind frustrarea este foarte intensa si de uncA durat3, apatio, de tagares este mnai adaplativa declt o agresivitate fir sanse ‘de reusiti. De pilda, prizonieril din Ingérele de exterminare de la Dachau sl Bu- chenwald, deveneau la un moment dat apatici si detagall fati de pri Vatiunile si torturile pe care trebuiau si le Sndure. Testele aplicate Pri zonierllor americant elibecati in urma rizboiului din Vietnam, au pus in 260 eviden{é reactit caracteristice: nepaisare, indiferenta fata de situatia ime- diati, inhibarea manifestirilor emotfonale, autism. TReactia apaticd prelungité poate duce fnsa gi In depresic sau Ye sinu- cidere. Tesirea din apatie se face prin rodobindirea interesului pentra anu nite probleme, asigurarea ‘unui suport social (prieteni, familie ete) sou prin efactunres umel activititl, indiferent de ce gen. Fvasiunea. in imaginar, ‘Uneorl, in cazul unel frustriri deosebite, subiectul Ineeteaza cfularea solutillor reale, Problema e trecuti in re- isteul Imeginarulut 91 capita solufi imaginare, chiar fantasmatice. “In Situatia experimentala, copili privat de posibilitatea efectuleii uner con- Struct din obiecte anateriale Incepeaus sai inchipule, sf deseneze sau Si. Dorbeascd de posibila constructie. Privarea de hana duce Ta visurl gas- fronomice, setea la halucinati. Evaziunea se desfisoari in visul ex ochit Scoohisl daydream) sau in visul din Gmpul somnului. Evaaiumea tn Ima- {inar are valenje pozitive: diminueaz’ agresivitatea, reduce tristefen etc. Ein perpetuata, ca duce la pierderea cepacttatii de’ a distinge intro fan tasine ei realitada, cu consecinte psihotice ‘Stereotipia, Adaptarea ia cele mai multe dintre situaliile pe care le inttinim presupune flexibilitale cognitiva si comportamentalé, Daci ins nlervine’o frustrare unii sublecth tind sii repete mereu acsleagi com- Potlamente stezeotip, Hi reiaw yorbeyte" o acfiune care sua dovedit nee~ Reace, De pilda, adesea ne incdpiinim s& asteptam in continuare intr-o statie de autobus chier daci indelungata noastra asteptare anterioard s-a Giovedit zadamnied si nu vedem sanse de reusia nici in vitor. Mule din frowelle persistente, de ortografie i aritmeticd ale clevilor dota{t se ex~ filet pein comportamentul stereotip generat, de o situatle frustrant& an- {erioara, Dupa ce se Tormeaz o stereotipie este foarte greu de schimbet. Ghigr daca sublectul are si alte alternative obiective, fuxatia sa comporta- nentala analeaz’ practic realitatea psihologicd a acestor alternative. ‘Uneori, stereotipia are efecle adaptative. Refugiul in automatism reduce anxletatea, sporeste perseverenta, dilieazA presiumea unor pro Dieme pentfu care gubiectul Su are nek solui etc: TBa-pontetot att de Bine 9 cnaile un spon al nevrozet compass [0 eu a at functional. ‘© Reoresia, Confruntat eu o°situatie frustrantl, éabiectul poate re- curge la un comportament din coplliie care ia conferitsecuritate (ex: Va Sttiga nusnele mamel) sau la un comportament simplist, primiliv, an~ ‘evior aparifiel frustréil, S-a constalat experimental ea, copil €rustrat im Jocul lor au renuntat la joach recurgind Ia comportaiménte revolute: I favarea, suptul degetulul ete, [15} Tegresia poate fi atft comportamentali Git sl afoctiva, Intr-o perioada de tristete pricimults de nerealizarea unei Glorinte, revederea unor folografi dintr-o perloadi ferictd ne induce ft sian Tn general, se poate spune ci reactiile imediate la frustrare au atft valente poaitive cit sl negative. Dacé ele fac mai suportabila situalia de Irustrare, dacd consecintele lor ulterioare sporese adaptabilitatea persoa- hel ele int expresie Incercaril de a rezolva frustrates. Dack inst acevte Feactil se prelungese dupa stingerea frustrérii sau dacB sint transferate Jn situati mecorespunzatoare atunel sot semnw unei tulburdsi a échi- ruluipsihic. Decontextualizate si automatizate reactille Imediate ta frustrare devin: mecanisme de apirare 261 14.2, STRESUL, ‘Termenul de stres preluat din limba englead, desemnear’ Jucturl diferite pentru divers cercetitori. In general sint posibile trel perspective supra stresalui tn functie de accentul pus pe situafia strevanel, Htspans sul la sires sau interaefiunea dintre sticntl $i réspuns Prima perspectiva considera od stresul este'inerent stimulilor sau tuatiei, Acosti stimull se numese stresori sau factor stresanti. © situatic conflictualé'sau frustranta este un factor stresant. Factor! stresanti sint si zgomotul, aglomeratia, evenimentele (negative) de viata, supreine area muncit ete. Totisi, se pot foarte tgor observa diferentele indivic duale in reactia la stres. Acceasi situatie ‘va apare stresanta. pentru Un subiect sf neutra pentru ‘altul. Daca socotind ci stresul este inerent 3 ‘muiilor nui putem explica responsivitatea diferita la situatile stresante, Definirea stresului prin accentul pus pe reacfia saw rispunsul org hismuui a elstigat teren odati cu ceroetarile de larga circilatie ¢ lui H. Selye (25, 25]. Din acoasti perspective ,stresul este rdspuncul nespe- cific al organtomutuj Ia solicitarile externe* (25, p. 25}, Se stie c& adapta bilitatea deasebita a organismelor ii, in special a omului, se datoreazd disponibilititti de a oferi raspunsuct speaitic la solicitari specifice, Existd ins modificiri blochimice care apat in organism intoldeauna ¢ind se im- Pune adaptarea organisimulut 1a not sttuatl, indiferent de specifietatea ‘acestor siluatit. Aceste varlat iochimice nespecifice constitute stresul, Ele vizeazt modificarea parametrilor sis¢emluf nervos (ex.: supraactiv rea simpaticulul), a sistemutul hormonal (ex: sporirea secretiel de corti zon) si a nivelului neurotransmigdtoritor (ex.: modificarea nivelului edre= palinet eau opinofrine!). Cercetarea,sspstunulul seapeclfic a organisa a fost urmériti aft pe termen scurt elt sl pe termen lung. Cannon a sti- dist de pildi, modificdrile imediate slo organismulul; yreactia de tard si lupia® (ight and flight reaction); madificarea tensitint arteriale, & ritmulul eardiae, a ratei respiratoril, activarea sistemmulul simpatic in Ze etal. H. Selye, care a impus notiunes do stres, nuit gi sindrome general de-adaprare, a vizat tn primul rind modificarile de lungé duratt ale onga- nismulut mediate de sistemul pituitar-adrenal, El na face nicl o dile- renfd ntre stresori plicufi sau neplfcufi, eeea ce conteaza flind de fapt ‘ncensitatea solicitarlt de adaptare [8 ba Desi stresul are intotdeauna o component neurofiiologie’, din punct de'yedere psinologie pare mal adecvatd o definite cognltiva asupra ste sult, Din aceasta perspectivé, stresul nu rezida nici in situatia stresantl, nicl in réspunsul Ta stresorl, cf in interacfiunes dintre persoana unena $1 situatia stresanta, potrivit schemet: R= # (S z+ P), Mal exact, stresul apare ca 0 discrepanfa. perceputa subiectiv fntre soliitari siautocvalua- rea capucitifitor proprit, Conceperea Intogrativa cognitiva & stresalai mi exclude cereetarea situailior stresante (factor! stresan{)) $1 a raspunstriior neurofilologioe La stves. 14.2.1, FACTORI STRESANTE Zoomotut este un important agent stresant potential. La nivel fizio- logic el poate declange modificarea nivelului de adeenalind, transpiratic Abundents, hipertensiune,tulburds! psthomatic, 252 | | | i 1 Dac zgomotul (ca sali stresorldealtfel) este impredictibil-sau.ne~ controlabil-efeccle ui Sint sl mai noclve. Pe Unga efectele sale ime- State afectoazi bomeostaria persoanel #dupS extinderea sa sa dup fe daptarea soa reallal, Ale sus, zgomotul ea st ceialti azengl stre- Seofl au mu numa} efecte elt post-cfeete (care apar dup. eypunerea Ta Sires) Printee ostefectole stresorlor (In spe(8 al gomotulul) oti: Scilerea tolerant In frustrare, a. acurate(t Teeturl, resierea timpului Ge reactie, a agresivital sf tensundl arteriale (2). Stull Impredietbit seu neconieclobii sliced mal mulia atengle pentra monltorizarea lor, ge- fereari ,oboseali® cognitiva care duce la performante tlteriare scizute. BS indud sublectilor impresia c& nual pot controla medial ceea ce {i {aco st dezvolte sentimente de neajutorere sait_chiar reset depresive. Rezulta deci ct imprevisbiitates sau necontrolabiitates wnat stimul ar tin ltoportant potential stresogen. Tuphesutala, suprzaglomeratia este o ltt situafiestresenth potential ‘Adosea ea determint crosteren agresivittii i mai ales scdderea. sensi~ bila la solctarile semenilor. (= diminuarea eomportamentulul pro- social). ‘Boenimentele de viata (moartea une! fiinte aproplate, divor(ul, cist toria, graviditaiea ete), reclamd schimbfol Insemnate tp Toodul de viaté fi porsoatel pot const sltnafilstresante [0 ‘Stresul ocupofional, denoth strestl generat de situatia de muncd aMuncile de mare respotsabilitae, cu rise inal, activitaile care supraso~ Tiets seu cubsolictd disponibile eubioctulal-gonereazi sires, Desta- Ssuraid in condi favorebile munca este un factor andstes, In conditille in care ea perieliteash integtltalea pslhofizlch a persoane), devine o coud f stremulat Port, 1971) 14.22, REACFIA LA SITUATIILE STRESANTE Raspunsul 1a situafiile stresante mobllizeazA intreage flinf& umani pus in fata unor cerinte inedite de adaptare, ‘La nivelut fiziologic sint mobilizate trei_mecanisme de rispuns: a) sistemul nervos; b) sistemul imunologie-fagocitar; c) sistemul hormonal. Sistemul rervos coorconeazd rispunsurile 1a stres, el face uz de inter~ feroni, reflexe condifionate sau necondltionate st genereazs emergente (adesea mediate hormonal) spre celelalte sisteme somatice [5]. Meeanismul imunofagocitar sporeste productia de anticorpi si activeazé sistemul re- Houloendotalial, Wecanismele hormonale activeszi secretla de hormoni. Hormonil secretafj pot fi sintozici, care nu distrug elemental patogen ci {i neutralizeaz8, sporind toleranta ‘organismului la stres! (ex.: glucocorti- coiaii secretati ‘previn inflamarea unel zone sematice, dar nu distrug cauza inflamaril). Hormonii pot avea insi slo actiune citatozicd — elimin& agentul stresant, ca anumiti sterojzi care accelereazé biodegra- area toxinelor fara 88 sporeascé toleranta tesuturilor [25]. ‘Se poate exemplifica reactia organismului la stres prin activitatea glandelor suprorenaie. Aceste glande, pirli componente ale sites endocrin sint asezate deasupra rinichilor. tn eazul gctiunil unui, stresor, partea interné a acestor glande secret adrenalind si noratrenalina care sporese productia de giucoz4 nacesara activitatii ergotrope, dinamogene ‘8 organismulul, Cortexul adrenal (partea extern a glandelor adrenale) 263 secret alfi hormoni care activeazi productia de glucoza, mentin compo- zilla sodiulul tm organism, glucocorticoizi precum cortizoiul ete. La rindul lor, glandele suprarenale fac parte dintr-tn cablaj_ mat fextins care realizeaz réspunsul Ja stres, format din hipotalantus, glanda hipofizd — glaniiele suprarenale — tims, Tn condifiile uel situatii stre- sante_ se declangeaz4 excitarea hipotalamusului. Hipotalamusul transmite ‘aceasta excitatie hipofizei care sporeste seeretia de ACTH (un hormon adrenocorticotropic) si stimuleaeé cortexul glandelor suprarenale. La rin- ul sau, adrenocortexul secret hormoni care atrofiaza timusul si influ enfeaza metabolismuul in general. ‘tune! cind apar deregliri in funcfionarea acestui sistem apar boli de ailaptare (bolt legate de stres), care nu se datoreaz unui agent. pato~ gen ci unui réspuns eronat Ia un factor patogen, Disfuncfille glandelor adrenale pot duce, de pildé, Ja ulcer, tulburari de ereslere etc, [25, 25). Privit in cadral sindromulul general de adaptare [26), siressul pre- zinti 3 faze (Fig. 141): reactia de alarmé (R.A), stadiul de rezistenta (SR) 51 cel de epuizare (SE). Reacfia de alarm cuprinde o fazi de soc (cu depresia sistemului nervos, hipotensiune, hipotermie etc) cu o tul- burare sistemicd brused, urmata de contrapoc — fonomene de aparare lc, Stadiul de rezisten{ii cuprinde ansamblul reacitilor provocate de 9 expunere prelungita la situafii la care individul dispune sau elaboreazi mijloace de adapiare far capacitatea de rezistenta creste poste cea medic. Cind adapiarea nu mal poate 1 mentinuta jntervine stadiut de-eputzare: oboseala acumulata, lipsa de speranli, inbibifia crescinda fac si se re~ ducd activitaten iar mecanismele de aparare si devind ineficiente; inter- vine peibusirea, La nivel psibic, rispunsul Ja stres rece prin urmiloarele faze: a) fipitul — b) negarea > ¢) tulburarea echitibrului psihic > d) apb- tured antistres —» e) rezolvarea, Actiunea prelungita sau acuté a unui agent stresant genereazé mai ‘intii strigatul si negarea prin gesturi sau cuvinte. Strigatul de durere la auzul_mortii_unel persoane apropiate este urmat imediat de negarea acestei realitati. Oh! Nu, nu se poate! Nu poate fi adevératl*, strigd copilul ramas orian, bolnavul de leucemie 1a auzul dlagnosticuiul im- lacabil ele, Urmeaza apoi faza gindurllor ,negre, a cosmarurilor, ru- yee confragoc 12 copacitaiv de rezistenta Weoclie Staci de rezistenfa : ‘Stodiu de epurzare fe olarnd Fig. 141 Stale renters 264 | minatiilor nosfirsite pe o tema dureroasé care tulburdi echilibrul psihic al persoanel, chiar daca nu duce la 0 tulburare psihica-nevrotics, psthotica Sau psihopat. Pentru a fimpledica deteriorarea psiicd total se acti~ ‘voezd mecanjsmele de apirare. Acoste mecanisme pot fi psihice (ex.: me- canismele de apirare ale eulul) sau comporiamentale (ex.: schimbarea stilului de comportament, repelitille conpulsive etc). Cind persoana mit poste face {ati singuré accstor dificultati ea solicita pe cei apropiatt sau reeurge la psihoterapio. La capitul acestel faze se obfine rezolvarea con- flictului, normalizarea raspunsulul de adaptare la stres. Modificirile psi- ‘nosomatice ce au loc in faza de negare si tulburare a echilibrului psthic sint prezentate in tabelul nr. 14.1 si tabelul-nr, 14.2 [adaptat dupa, 16} Tabloul simpotomatologic al rispunsulul la stres prozentat in tabe- Ile de mat sus mu este complet dar e sugestiv. Vom nota ci aceste simp- tome se manifesti diferentiat, in functie de personalitatea ficcirula, 14.3. STAPINIREA STRESULUL ‘Omul trlieste mereu In lumi imperfecte, in care se pun permaniente, probleme de adaptare Ja situafii stresante, Stresul este un corelat con stant al vietil. Completa eliberare de stres inseamna moarte [25}. Exist ‘un sires pozitiv, care solicit optimal disponibilitatiie adaptative-ale in dividulut sau chiar Je dezvoltd. Siresul pozitiv se numeste eusires (ex. marile bucurli, emotiile pozitive etc). In condittile in care expunerea 13 stres este prolungiti iar rispimsnl adaptativ este blocat, stresnl devine mn do negore 7 ‘Sistema ptosomatie ‘Moditientenconstatatk ‘Pecepifa gf stent lea (lao, heputinfa de falege semaiionin llorstesan nutes complete pari, lpsa pried 2 ‘Actcitaten athe congtents (ce'congta) ta weak Hridate (meecundasteet sermntienteh, llores) pleeren tnt raat = ESS sedi = fontesme peutts weatalizaves sell opie — desenttsre emotional sonic ~ ahi ae wpe Sua a de cotangoe din chess Tal Slr) a ‘Comportamestal — hiperacttate 265 Fein de talburare m eekibea ata 142 Sistem pstho-somatic (caraeteritit Petia steaia a hipeeri eng Sata aside Se aosese de pane froapactte de comutare a atenfie! ay alter obects ae Actiyitaben ptbck consents Sel, peadlatcoat Praucriie cagaitire = esazctltc pipe gf eroate Rwotile “+ Sosblele ccisteafol peclanglts sas cpu SES (ice seat See die ene inh seine ‘comportment — clytarea stereotip a persue (tae fig ete ‘acut sf induce tulburisi de adaptare. Acest sires negatiy se numeste dis- tres. Deoarece stresul este inevitabil Jar eustresul este chiar dezirabil, ceca ce trebuie stépinit este disiresul, Stresul devine distres atuncl cind: — este" prelungtt sau freevent; — refacerea necesari dup expurerea Ja stres, mereu aminat nuewz’ performanetele; — duce la aparitia unor tulburiel pstho-somatice (boll de adaptare), in tabelul nr. 143 sint prezentate principalele deavoltari pato- Jogice ale raspunsuluj la situatii stresante In condifille in care acestea ‘au loc. (28) Dezyoltarile patologice ale reactor 1a stres sint favorizate de mos tenirea genesiea ¢1 de fnvafarea preaiabilé a unor rspunsuri neadaptative Ja situafiile steesante, Persoanele care dezvollA migrena dup’ expunerea Jn stres au de obicel predecesori eu aceeas| tulburare. Contractia muscu- era dureroas’ ca reactie Ja sires este ins efectul invafarii neadaptative, nu a moslenlrit genetice Rezolvarea multora dintre solicitirile generate de societatea conteri- porani industrializat, reclam& o mobllizare energetic’ deosebitl, care ‘poate merge pind la agresivitate, folosirea cit mal eficace a timpulul, ini- fiativa, controlul a eft mai multe variabile din mediu eto. Individul supus lunor astfel de solicitari tinde si-i dezvolte un tip de comportament 1 tun stil de viafé caracterizat de: compelitivitate, agresivitate, tendinfs de ‘a obfine cit mai multe bunuri intr-un timp cit mai scurt, nerabdare, sen- i, dimi- 266 i { | Stresol 51 Gezvelicle sale yaologee Tat 143 aple streul {conan ‘Decvoitit patolopie ‘Stretor cexyunese intensi_ | — individu e cepleit de sitantie a stag pretanate = panied, epaizare Reg E ranubt esdaptative (ex: sinucidere, ‘roeusl, dali) ‘Tuthurares chill. = copra, sevroen, compubve jotta ‘ral psc Mecanisme de apisare| blocate — atle, tabardet ytboromatie, boll de eptice Resoivare erent istorii earacteriate nepatinga des aejlone gl «tab timentul acuta) presiunit timpulul, controtal asupra mediul ete, Acest lip de compartament e numit de tip A ‘Tipal A percepe stimulii din mediu ca fiind mult mai: sthimbiitor! 4 solictan{, #1 centresza atenia pe sarcina care trebuie <2 0 realizeze mu pe efortul depus, este mal-autacrite declt media populate st 1 sub- evalueazé perforinentele. Opns tipulut A, le celalalt capital unui :con= inuurs, te afd tipul Br calm, rolaxat, £278 doringa eompetiie, euprane Jeetly in raspunsut 1a stimuli exteral et. E Tn condifile societit-contemporane, comportamentul: de tip A. este rei performant dectt unul de tip-B, Mereu recompensat pentru compor- tamentul su, subleetul il va-tavdfa tot mai bine, va face din el un stil de igi 91 va chuta dele situatt care favorizesz3 manifestarea tunul astel de Comportament. Acest comportament Invatat coreleaza foarte puternic ct tulburariie cardiovasculare. Subiec(ii de tip A au-de 2, 3 on! mai multe sanse dle a contracta o cardtopatie Ischemles decit eet de tipul B. Barbatii Sint mult mai cxpusi dectt femelle. Se pare ch comportamentul de tip A ‘antrgnenzd hiperseoretia unor hormoni sare determina eresterea colest rolufut care, la rindul sSu mareste riscul imbolndvieilor eardlece, Dec, Geavoltaree Uunui-comportament de tp A ca reactie la sives este rezultatul Tnvafari, nu al mostentril yenetice Stapinires sau ajustarea Ja sires a persoanel s6°face-prin:'mecanis- mele de apirare, aclivitift flace sf sport, pallioterapla, ajustaren F2spun- sului-biologia la tres. 14.3.1, MECANISMELE DE APATARE Pentru s bloca efectele distructive ale-stresulul, Individul pine ta joc'o multime de mecanisme de apérare, activate: automat sau’ semiau~ fomat, ,Aceste mecanisme aurolul dea protejé persoana impotriva anxie~ H2{ii gf consecinfelor emolfonale aversive ale stresulul, precurn sf'de a 267 rmeatine consideralia de sine 1a paremetel adaptatlvi. Problematica me canismelor de apérare a inceput st fie studlaté Intens de descendenta froudiant. Deg! so numese adesea mecanisme de apirare ale eului, cle at func adaptlive care dep cdrele crue ale Pina fr __— fiationalizarea este mecanismul prin care individul cauté si ofere juslifcdst plaustbile, logiee pentru comportamentele sale impulsive, flo. fice. Se inceared dei ca individul sf apard Intr-o humind favorabilé fn {ata altora gia tui insisi, Sublectul cauld.scuze pentru acjumile sale De exomplu, sublectul isl va diminua insatisfaciia generata. de ale. ierea nel profesiuni nepottivte prititr-o ralionalizare de genul: alte Drofesiuni oferd insatistactit sl mal mani Esecul nregistrat in realizaren lunel acfluni e neutralizet sau diminuat prin. subevaluerea "(evaluarea imegativa) a scopulul acliunit (ca in fabula ,Vulpea. st struguril), i" Rationalizaren face frustrarea toal suporlablld prin desconsideratéa iobioctutut de care am fort frustratl. Uneoe! rationalizarea duce la negare {De exemply, fumatorul va nega Ideea c& fumatul poate genora cancer, ‘spunind ed studiile de pind acum au descoperit doar o corelate statistcd intre fumat st cancer eare nu se poate interpreta ca relatfe caurali — Proiectia e mecanisinul prin care subiectul ateibuie altel persoane proprile-sale trdsaturi negative, De exemply, In momentul Uezagresari tunel iubiri fiecare din parteneri inceared. sl fact vinovat pe celal, acuzindu-l de insufielentd dragoste. De fept, flecore incearch sa atr bbuie-celuilalat gregelile propril. Prolec(ia este tm mecanism efieace. in ‘adoptarea-Ia streaul pricinult de viatd (ex: plerderea tunel persoane spro- plate, eivorful ele).

    Vous aimerez peut-être aussi