CapiToLut VIII ACTIVITATEA AUTORITATILOR ADMINISTRATIEL PUBLICE I. Nofiuni generale § 1. In perioada interbelica, autorii au denumit partea dedicat acestel materii ca ymijloacele juridice prin care puterea executivd lucreazt asupra administrafiei: Actele puterii executive” (subl. ns.)'. ‘Doctrina europeans actual s-a modificat ca si conceptie, ,,in sensul cd puterea exeeutiva este redusi la yeful statului si Guvern, sub conducerea acestuia desfa- surdndusi activitatea administrafia public Literatura de specialitate, dupa regimul juridic aplicabil, identified doug mari cate~ tii de forme conerete de activitate @ organelor administrafici publice, respectiv: forme Girora li se aplici un regim administratiy de putere (exclusiv sau alaturi de alt regim juridic) $i forme eXrora nu li se aplica un regim administrativ de putere. § 2. In ceea ce ne priveste, considerdim c& activitatea administratici, ca orice tip de activitate umani, se poate exprima prin doud forme: prin acte si prin fapte. ‘Administratia publicd am convenit cf reprezinté un gen al vietii publice. ‘Actele juridice pe care le va adopta, emite sau incheia aceasta sunt de dowd categorii: a) acte specifice administratiei, prin care se obiectiveaz esenta acestcia, specifictatea ei, din punct de vedere al obicctivului, mijloacelor si regimului si acestea Sunt actele administrative sau contractele administrative; b) acte prin care administratia se comporti ca orice subiect de drept, in relatie ew alte subiecte de drept, si acestea reprezinti actele juridice supuse dreptului comun, contracte civile, acte emise in regim de drept comun; Deci, actele administrative sunt actele prin care administratia se manifesta ea purtitoare a autorititii publice. ‘Actele de putere publics, Ia fel ca si cele realizate in rogim de drept comun, se cla- sificd la rindul lor, in functie de modul de exprimare a voinfei autoritatii administrafiei publice emitente, astfel incat vom identifica dow mari categorii de acte: 1) acte unilaterale, care includ atét actele administrative, cat si unele acte de drept comun (in sensul larg al termenului), primele realiznd puterea publica, celetalte nu; 2) acte bi sau maltiJaterale, care includ: contractele administrative; contractele de rept comun pe care le realizeaz administratia gi care nasc pentru ea drepturi si obligatii le fel ca pentru orice subject de drept. Acestea, cum le arati gi titulatura, sunt supuse dreptului comun, "P Nogulese, att de dap administrate a, vl 1 Bae 194, 288 sgt Vite Poa ri oma bel el Att Moni Of, Base 99H piss,9 DREPT ADMINISTRATIV: Acivitatea autori. te Actele juriice ale administrate: publice reprezinti manifestivile de vointa aff 2) In al doi acesteia, sivarsite in scopul de a educe o schimbare in ordinea juridicd existent® pand in, domi ns = momentul acclei manifestiri, 7 {nsd, realitatea existent, coa juridicd in primul rnd, realitatea socialé, politicd, pot 4 trp aie modificate si fird imerventia unor acte juridice i fa concluzi 4n acelasi timp, adininistratia poate, in acest mod, si Presteze o activitate care nu ting Joarte variate si de specificul muneii sale (exemplu o activitate economicd), Oe ied realea § 3. Peniru aceste considerente, apreciem cf faptele materiale ale administra ne Publice si operatiunile administrative ale acesteia pot fi clasificate in funofie de maj multe criteri 7 Hi. Actul¢ 1) Dup& regimul juridic in care se realizes, intdlnis 4 § 5: Inte 8) operajiuni de putere (operatiunile tehnico-administrative gi cele prin care se lied igi reals realizeaza servicii publice); vedere ju ridie. ) operafiuni care nu se realizeazit intr-un regim juridic de putere (in general cele Tn perioada productive) denumirea gene actole administ nistrativ de aut administrativ ce individualé, guy ‘comandament. iy de un organ con Jjwridic’ de cara: Literatura p desemnarea act administrativ”, fost fundamental Drigenu intr-o 1 eleva regimul j 2) Dupi consecintele pe care le produc, putem distinge: 8) fapte, operatiuni productioare de efecte juridice; ») producitoare de efecte de alté naturd, care au si 0 relevant juridica’ ‘ Suntem de pirere cf, tn cinda faptului c& ,.aceste operatiuni nu constitu elemente e ale voingel juridice, ale dreptului, ele prezintétotusi un interes juridic” : 3) Dupa seopul lor, putem distinge: é ) Fapte si operajunt prin care se realizeazé in mod direct misiunle adminisiragiei¢ lor publice, sau cele legate de, | publice, $i acestea sunt, in general, cele de prestare a serviciil emiterea sau punerea in executare a unor acte administrative; b) Sapte $i operatiuni prin care se mijloceste realizarea obiectivelor administratiei , publice, care au semaificatia unor operatiuni de birou” sau de ,,administratie interna”, * operatiunile tchnico-administrative si actele cu caracter politic? i ©) Japte materiale de producte, care sunt prestate de toate categorile do orgene - administrative, E ‘unul de drept a Trebuie mentionat faptul ca, din punctul de vedere al ponderii, acestea reprezinti o Teprezentantii $e Parte considerabila din activitatea administrafiei, Administratia inseamna mai mult fapte re actele juris i operatiuni gi mai putin acte juridice. 4 in. tmprejur. ‘$1 Operatiuni gi ‘Putin acte juric justified, tn cor 4. Trasiturile f 1 1 | nistratiy, mart $4, Trasaturile faptelor materiale si ale ‘operatiunilor administrative definitie 1) Ele nu coneretizeazi o manifestare de voint i, sunt forme concrete, materiale, . - Antonie Iorgova prin care se actioneazai asupra realititii existente, activitagit organ 'R Tonesen, of 23. Negulese, 27. Driganw, A *R Tonesea, D. Al. Negoif, op. cit, 2001, p, 132.many sinh plaka & pots mie ‘stag tenn itatea autoritipilor administratiet publice 93 Act 2) In al doilea rénd, faptele materiale si operafiunile administrative au ca trisiturd dominanté scopul pentru care se realizeazi, si care poate consta: f : 2) in mijlocirea emiterii (adoptiril) actelor administrative (in sensul ci le determin’ sau condifioneazi emiterce, validitates); ’p) in realizarea celuilalt obiectiv al administratici, executarea legit, fn concluzie, putem spune ci ,,datoritd competensei sale materiale si teritoriale foarte variate $i in realizarea prerogativelor conferite de Constitufle si legi, administragia ‘publicd realizeazé 0 fntreagi gama de fapte materiale, o varietate infintd de operagiunt materiale” > I, Actul administrativ. Definitie, trésdturi § 5. intelegem prin act administrativ una dintre formele prin care administrafia publicé isi realizeana misiunes, chiar cea mai importantit dintre acestea, din punct de vedere juridic. in perioada posibelica, materia actelor juridice ale edministratiei era analizati sub ‘denumirea generica ,,actele puterii executive”, autorii de drept public disting&nd intre actele administrative de autoritate $i actele administrative de gestiune. Actul admi- nistrativ de autoritate era definit ca find 0 manifestare de voinja fécutd de un organ administrativ competinte, prin care se creeazi 0 situafiune juridicd generala sau individual, guvernata de norme de drept public, in care gasim ideea de dominatiune si comandament, In schimb, actul de gestiune reprezenta tot 0 manifestare de vointa facula de un organ competinte, ins el tinde si creeze unui organism administrativ o situatiune juridicd de caracter patrimonial, reglementatit de dreptul privat’. Literatura postbelic& mu a fost uniforma in ceea ce priveste noyiunile folosite pentru desemnarea actelor emise de administratie. Regisim fie denumirea de ,,acte de drept ‘administrativ”, fie pe cea de act administrativ. Sintagma act de drept administrativ a fost fundamentati de Scoala de Ia Cluj, prin reprezentantul sau ilustri, profesorul Tudor Drlganu intr-o lucrare de referinfd care poarti chiar aceasté denumire’, din dorinta de a releva regimul juridic care guverneaz actele organelor administratiei de stat, care este uunul de drept administrativ. Nofiunea act administrativ isi are recunoasterea printre reprezentantii Scolii de la Bucuresti, care au apreciat c& ea este cea mai potrivitd pentru a evoca actele juridice ale organelor administratici de stat’ tn imprejurarile actuale, apreciem cA aceasta varietate terminologica mu se mai justifica, in condifiile in care legea fundamental consacri sintagma de act admi- nistrativ, in art. 52 gi 126 alin. (6). definifie care impune prin rigoare si conciziune regisim in tratatul prof. univ. Antonie lorgovan, care prin act administrativ infelege .,acea forma juridied principalé a ‘Activitégii organelor administratiei publice, care consti intr-o manifestare unilateral si {R Tonese op cl 27 P,Nopalesey rp dist, Ie a1 Ba Maen", Bucur 1934, p30 >, Driiganu, Actele de drept administrativ, Ed. Stiinfifiek, Bucuresti, 1959, p. $8, *R Tonescu, Drept administrativ, op. cit, p. 216.94 DREPT ADMINISTRATIY. ra eapresd de voinfa de a da nastere, a modifica sau a stinge drepturi si obligati, iy?) realizarea puterii publice, sub controlul principal de legalitate al instangelot | Jjudecttorest’ 1. § 6. Valorificdnd elementele de constant’ in definirea actului administrativ, aprecier cA acesta reprezint& forma juridicA principal de activitate a administrafiei publieé,,, care consti intr-o manifestare de voinfa expresi, unilateral $i supusa unui regim dé putere public precum si controlului de legalitate al instantelor judecatoresti, care ¢ emani de Ja autorititi administrative sau de la persoane private autorizate de acestea, prin care se nase, modified sau sting drepturi si obligatii corelative. in acelasi timp, subliniem faptul c& la nivel legislativ au fost gisite solutii care Hirgesc sfera de accepjie, astfel cum a fost definiti mai sus, a ,actului administrativ”. Astfel, potrivit art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/204, sunt asimilate (in sensul acestei legi) actelor administrative si contractelg incheiate de autoritéfile publice care au ca obiect punerea in valoare a bunurilot » Proprietate public, executarea lucrétilor de interes public, prestarea serviciilor publice,? achizitiile publice, respectiv alte contracte administrative reglementate prin legi speciale, © Cu alte cuvinte, din perspectiva regulilor aplicabile contenciosului admministrativ nofiunea de ,,act administrativ” este interpretatd Jato sensu, ingloband si ,contractelé administrative”, t § 7. Trasaturile actului administrativ 7 Considerim ci din definitia la care ne-am oprit, se pot desprinde cu usurinfa urmatoarele trisituri ale actului administrativ: principal de activitate a administratiei ») reprezinté o manifestare de vointé expresd, unilaterald si supusi unui regim des putere publicd; ? ©) regimul de putere public’ nu exclude exercitarea de catre instanjele judecttorest! @ unui control de legalitate; : @) actul administrativ poate emana de la autoritifi publice sau de la persoane private’ autorizate de administratie sd presteze servicii publice; a ©) prin actul administrativ se produc efecte juridice, care, ca Ia orice act juridie, pott consta in a da nastere, a modifica sau a stinge drepturi $i obligaii, ‘Vom lua aceste trésaturi si le vom dezvolta, dupa cum urmeaza 1) Actul admi trafiei publice. : Prin aceast caracteristicd, se scoate in eviden{é faptul c& actul administrativ nu* este singura forma juridic& prin care lucreazi administratia, dar este forma juridicl * cea mai importanti, * A lorgovan, Trott, op ct, vo. Il ed IV, p24 Aetivitatea au Rezulti juridice sau din administ emise in rea direct produ Dupi cu priveste pon autoritagile a faptele mates fie specifica 2) Actul supusi unui fn contir a) Actul fn gener: este sau nu th rugdiminte, 0. Acest ca publica in ca neindoielnic unmireste si acel animus 1 b) Cara Prin ace: ‘nultitaterale neproducitoa reprezenta cc existent’, daz al actului ade fa literatura j acte adminis Juridicé nu es O prima multor perso avind in vede Oa dow ‘multe perso: autorititi ada 'R tenes 7A Torgov 31. Tovanas “R Tones *M, Preds,carelatve. 5t pixie slut caty adit”. sul séninstefv ‘ratve gi conadtng Valoare « bunuirg 8 sevicior publi Ae pia especially 3 osuly adminis ‘od atc aye decor, la persoane privat, " vie a uri, pt | ctivitate a adminis ul adninistrativ mo esivitatea antoritilor administrayei publice 95, Rezulti o& ,,acest caracter deosebeste actul administrativ de toate celelalte activitéti juriice sau nejuridice, realizate de organele administrafiei de set, dar care mu fac parte vin administrafia de stat, si anume: contractele, actele juridice unilaterale ce mu sunt ‘mise in realizarea puteril de stat, operajiunile tehnice de administrapie si operatiunile direct productive”. ‘Dupa cum se remarcd ia mod just, in literatura juridicé existi o diferenjiere in ceea ce priveste ponderea formelor de actvitate ale administratiei publice, Ca principiv, la futorititile aflate la baza sistemului orgenizarii administratici publice sunt mai frecvente faptele materiale, pentru ca autorittilor plasate catre varful ierarhiei administrative si le fie'specifica emiterea de acte administrative. 2) Actal administrativ reprezinti o manifestare de voinfi expres, unilaterala si supusi unui regim de putere publici. © dn confinutul acestei trasaturi pot fi identificate trei elemente: 2) Actul administrativ reprezinti o manifestare de voin{a expresi. in general, literatura juridicd refine caracterul unilateral al manifestérii de voinfa, in care este sau nu inglobat si caracterul expres. Deoarece ,,uvn act adminisirativ nu poate cuprinde 0 rugdminte, o constatare, o pirere sau expresia unui sentiment, ci numai o voinga cu ‘Acest caracter expres al manifestirii de vointé este determinat de regimul de putere pilicd in care se emit actele administrative. Vointa juridic& se exprima in mod expres gi néindoielnic in scopul de a aduce o modificare tn realitatea juridici existent’, ca lurdhdreste s& dea nastere, sii modifice sau s& sting drepturi si obligatii. Ea trebuie sf aibi acel animus negoti contrahendi, iar nu si fie jocandi causa”. b) Caracterul unilateral al vointei juridice. Prin aceasta trasiturd, actu! administrativ se deosebeste pe de o parte de actele bi sau multilaterale ale administrafiei, ca si de faptele materiale ale acesteia, producdtoare sau néproducdtoare de efecte juridice’. Trasétura exprimé calitatea actului administrativ de a reprezenta concretizarea unei singure voinje juridice, de a interveni in realitatea juridici existenti, dind nastere, modificand sau stingind drepturi si obligatii. Desi acest caracter .al actului administrativ este ,, calegoric, simplu si clar”, cum se exprima un autor’, totugi {fi literatura juridic& au fost mai multe discutii in legiturd cu existenfa unor categorii de ‘te administrative. Este vorba despre acte la care manifestarea unilateralé de vointé juridic’& nu este pregnant conturata’. prima categorie 0 reprezints actele administrative adoptate cu participarea mai maltor persoane. Distingem situatia foarte intalniti in care participantii sunt persoane fizice, avand in vedere ci autoritafile administrative sunt, in cea mai mare parte, structur colegiale. Oa doua situasie este aceea cénd, la emiterea unui act administrativ, particip’ mai thulte persoane juridice, in general dou sau mai multe autoritéti administrative sau «+ Autoritifi administrative gi alte structuri nestatae. R toneseu, ap cit p. 222 7A. lorgoven, Tata op. ce, vol I, eda V4 pp. 24-27. 3 Lovina, Brept administra, Bd. Servo Sat, Amé, 1997, p. 14. R loncscu, op cit, p.223, °M Predaop. it, p72DREPT ADMINISTRATIY Este situatia actelor adoptate in comun, de doud sou mai multe autora administrative’ sau emise cu acordul, confirmarea sau autorizarea altei autoritigi?. 7 Problema care se pune este daci si in aceste situafii mai suntem sau nu in prezenia* caracterului unilateral al manifestirii de ‘vointa juridica. Cea ce confer actului administrativ acest caracter, nu este numarul de persoares implicat in emiterea actului. ,,Actul este unilateral nu pentru ci este opera unei singuré persoane ori q unui singur organ, ci pentru cé el degaja o singurd voinga juridicé”. in cazul organului colegial, majoritatea ceruti de lege pentru adoptarea actului, edie numai o forma procedurala necesari emiterii actului. Voinfele subiectelor care Particips {a vot mu sunt ,voinfe juridice”", ci modalitti procedurale care concura la exprimarea i Condifii legale a unei singure voine juridice, care aparfine numai organului emitent. In cea ce priveste situatia actelor adoptate de mai multe autoritifi, cunoscutele whotdrari comune”, mutatis-mutandis, pentru aceleasi Tafiuni, gi ele isi conserva carac- terul unilateral. ‘ in doctrina de specialitate se mai adaugd acestor situatii si cea in care actue administrativ este emis cu acordul prealabil al persoanei vizate, precum ordinul de’ delegare sau de detasare a persoanei fizice’, ' In toate aceste cazuri, dup’ cum susfine autorul citat, nu ne aflim in prezenta unui concurs sau acord de vointe juridice, precum in cazul unui contract bilateral sat ‘multilateral, ci avem de-a face tot cu o manifestare unilaterala de vointa, existind @, Singur voingd juridica, aceea a organului competent al administrafiei publice. Actele administrative emise la cerere Reprezinti 0 categorie de acte destul de rasp cereri asupra nevoilor subiectelor de drey ‘mai multe situati ~acte administrative emise la sesizarea unui alt subiect de drept; 5 ict’ emise la cercrea prealabilé; existi o diversitate de acte (permise, autorizatii de tot felul) care se emit doar Ia cererea subiectului de drept interesat. Si in aceste cazuri, manifestarea de vointa ju autoritatea juridicd emitenti, iar drepturile gi oi consecinfa acestei unice voinge juridice, Peatns @ aduce un plus de argumente ‘dei c& cererea prealabilé mu altereazs cara ferul unilateral al actului aéministrativ, tn literaturé se abordeaza gi problema renunfi beneficiarului la act, fiind vorba, fireste, de acele acte administrative emise mane mi cererca prealabila a subiectului interesat. eee | Bxerplu: Ordinal minis justijel gl minis plein. 2749/C4.105/2008 privind aprobares ‘Sacre funchi side personal entry inanjele mitre, pubicat tn M. OF ar, 279 din 28 otcck modificat prin Ordinvl ministrului justijioi gi al apiracii naionale nr 2749/6) ‘Br M,112 din 22 decembrie 201 1, pubicat in M. OF, nr. 932 din 29 decembrie 201, ¥ biden, p. 172 {AL Negoitt, op cit, p.219 $E- Albu, Dreptul contenciosului adinisira, Bd. Univers * A. Torgovan, rota op. cit, voll eda IVa, pp, 24-39, . e nditi, administratia fiind sesizati print pt. Cum s-a pronunjat doctrina’, pot fi identificates, Jutidic, Bucureti, 2008, . 38, Activitatea a ncetar (R Toneset Dupa r Pentru reacfia org retractare, Pater cieze subie trebuie emai contenciost ©) Cat nistrativ, | administras Find e includem § publice, da de putere p Dereg precum sie 3) Reg. legalitate é Prin ar dezvolt, ps instantele d Din ac in mod abst ~pe de publice, su adic acele —ped administra, 4) Act autorizate Prin ac organului d actul emis « clrora le-at actul de aut De me din punct « ‘RINE 2A fore “nace!4 bilateral ‘ga 1%, exitindvo§ »autrzafi de ovine de Jos {agere sunt . rezk carad- ma rerun sie rami 12 _geattaten autoritfilor administrate publice 7 Thoetarea efectelor actului ar avea loc fie in momentul manifestarii de vointé Jonescu), fie in momentul retractaritactului de eétre organal emitent (I. Lovaas) ‘Dupi plirerea noastri, prin renunfare efectele actului juridic mu inceteazd. ‘pentru ca efectele actului si inceteze este nevoie ca renunjarea sd fie dublata” de reotfia organulul care ar urma si emité actul, concretizata intr-un act unilateral de iractare, in care sa se faci menfiunea renunsaril benefictarubul. Putem risea Inst cé, fn practic’, alitudinea tardiva a autorititii emitente sé prejudi- ciege-subieetul de drept. Considerim c& actul de remunjare, ca orice act administrativ, treBaie emis in 30 de zile, in caz contrar persoana in cauzi avind deschis actiune in contenciosul administrativ pentru obligarea la emiterea actului respectiv si despagubiri ¢) Cét priveste dimensiunea emiterii in regim de putere publicé a actului admi- fativ, prin ca se deosebesc actele administrative de celelalte acte unilaterale ale tubpinistaliei, care sunt emise ia regim de drept comun. ‘Bind emise de ,, autoritatea administratiei publice (in acceptiunea lato sensu, in care includem si agen{ii autorizafi - subl. ns. - V.V.) in calitatea ei de purtitoare a puterii publice, da nastere, modifica sau stinge drepturi si obligatii, cdrora li se aplicd un regim Ae putere publica”. » De regimul de putere publica se leaga caracterul obligatoriu al actului administrativ, precum $i executarea lui din oficiu’. » 3) Regimul de putere publicii nu excinde, ci ingdduie exercitarea unui control de legalitate de citre instanfele judec&toresti, |, Prin art. 52 gi 126 alin. (6) din Constitutie se consacra, iar prin Legea nr. 554/2004 se dedvolti, principiul c& actul administrativ este supus controlului de legalitate exercitat de instanjele de contencios administrativ. “ Din aceste considerente, desprindem concluzia c& aceasti trisdturé nu trebuie privita in mod absolutist, din dowd considerente: 1 ~pe de o parte, existd unele acte care, degi sunt emise de autoritéyi ale administratie: publice, sunt sustrase acestui contro! de legalitate (traditionalele fine de neprimire), ‘adjcd acele , limite” de care vorbeste Jegiuitorul constituant; ~ pe de alt parte, exista acte administrative, care desi nu sunt emise de organe ale administrajiei publice, ci de alte autoritifi publice, sunt supuse acestui control de legalitate’. 4) Actul administrativ emani de la organe administrative sau de la structuri autorizate de organe administrative s4 presteze anumite servi Prin aceasta trasiitura, identific&m actul administrativ, din punct de vedere al naturii organului de la care emand, find vorba despre actul administrativ tipic, respectiv despre actul emis de administratia public& gi despre actul emis prin delegatie, adicd de structuri citora le-au fost transferate anumite prerogative de realizare a administratiei publice, prin actul de autorizare dat in scopul realizérii unor servicii publice. De mentionat ci actuala Constitute lirgeste acceptiunea sintagmei ,act administrativ” din punct de vedere al organului de la care mana, adiugand celor mai sus cnunfate si TRIN, Petrscu, op. ct, p.289. 2 A: lorgovan, op cit, voll, p. 284-286. In acelagi sens, A. lorgovan, Trias, op. cit, vol. Il, ¢4. a TV-8, pp. 33-35.98 DREPT ADMINISTRATI. actele cu caracter administrativ emise de orice alld autoritate publicd, ceea ce inseamni cis legea fundamental calificd drept act administrativ atat actele prin care se realizedi administrajia-scop, cat si actele prin care se realizeazd administratia mijloc de realizaré 2 competentei, ‘ 5) Ultima traséturi a actului administrativ este aceca cd, 1a fel ca orice alt act Juridic, $1 actul administrativ produce efecte juridice de 0 anumiti forti, adick a nastere, modifica sau stinge drepturi si obligatii corelative. Prin accastd trasdturd se evocé, in primul rind, faptul c& actul administrativ este: categorie de acte juridice. Nofiunea de act juridic evocd acele manifestari de voinv Facute in scopul de a produce efecte juridice, a caror realizare este garantatit prin fori: de constrdngere a statului, in conditiile prevéizute de normele juridice in vigoare\ Find o specie de act juridic, si actul administrativ intervine pentru a schimba realitatea | Juridicd existent, prin nasterea, modificarea sau stingerca de dreptur si obligapiicorelativ. {n literatura de specialitate se atrage atentia, in mod coreet, apreciem noi, ef, pent’ fi act jutidic, trebuie ca manifestarea de vointé pe care o exprimé actul administrativ sf iba capacitatea de a produce efecte juridice propri 7 Hil. Clasificarea actelor administrative § 8. Consideram cd pot fi identificate urmitoarcle criterii de clasificare: I. Dupa organul de la care emani, pot fi identificate: a) acte care emandi de la autoritafi administrative, de stat sau autonome locale; ) acte care emand de la alte autorititi publice decat cele administrative; ©) acte care eman de la persoane private auorizate si presteze anumite servici publice?..» UL Cel de-al doilea criteriu il reprezinta intinderea efectelor juridice, ceea ce’. determin’ dou’ mari categorii de acte administrative: * 8) acte administrative normative — sunt cele care cuprind reglementiri de principi 4 aplicabile la un numér nedeterminat de persoane’. Ele produc deci efecte juridice erga omnes; b) acte administrative individuale — sunt acea categorie de acte juridice care produc al efecte juridice fati de un subiect de drept determinat. 4 ‘Una din distinctiile dintre cele dou’ categorii este aceea ci niciodatd actele* individuale nu pot incélea actele normative’ Actele individuale, la randul lor, se clasificd in mai multe categorii . ~ acte prin care se stabilese drepturi sau obligatii determinate pentru subiectul sat subjectele carora li se adreseazA, denumite generic autorizafi; : Cum se apreciazi si in doctring, eliberarea unora din aceste autorizapii este Hisati In aprecierea autoritatii emitente fauorizajt libere), iar eliberarea altora are caracter} obligatoriu pentru autoritatea publica respectiva (autorizagii impuse)°. 7. Driganu, Actele ce rept adbinistratv, Ed, Stinffied, Bucureg, 1959, p. 8 * Denunite. stabilimente de usilitate publica, in wermenii doctrine interbelice, ir actele sunt calificate traiional ,acteemise prin delegate” RN, Petrescu op. cit, p. 297. 4D. Brezoianu, Drepr adminisirativ rom, Ed, All Beck, Colec *Y., in acelasi sens, R.N. Petrescu, op. cit, p. 297; A. lotgovn, op. cil, vol. Il, p. 39. ‘ ia Cus universitar, Bucuresti, 2004, p. 71. vata Aesivtatea in sin despre au aprecierea verificarea necesari ¢ pentru aut ~acte subiect de = act deciaii cu ~acte ©) act unei autor Nues ax fi cette moment i randul lor, fancfionan WA §9.F side form Ince sum am re a) ca: forma gi fi b) prc ©) fo efectele p co A. Legalit §10. statului di alin. (3),“getivitaten autoritdfilor administrate’ publice 9 fn sitafia in care legen lasé organului de stat un drept de apreciere, putem vorbi despre autorizati) bere, eliberarea nore dinte aceste autorizaii fiind seth la gprecierea autoriitit emitente, iar daci norma stabileste tn sarcine organului numai arjeacea ndepliniit cerinflor stabilite de lege, existenfa acestora fiind o conditie Wecesari si suficienti pentru eliberarea actului administra, care devine obligatorie pentru autoritatea emitenti, putem spune c& avem de-a face cu autorizafii impuse'. wv gote prin care se atribuie un statut personal, respectiv drepturi si obligatii penta un subiect de drept determinat (diplome, certificate, permise de tot felul); Sacte prin care se aplic& diferite forme ale constréngerii administrative (ciferite éecizii cu caracter sancfionator, procese verbale contravensionale); “ acte administrative cu caracter jurisdictional 4) acte cu caracter intern, care au ca particularitate faptul c& se aplicl fn interiorul ‘unei autorit@fi sau institufii publice, si produc efecte fata de personalul acestei institutit. ‘Nu este mai putin adevarat ca astfel de aote sunt opozabile gi altor subiecte de drept, cum sr ficetijeni, persoanelefiice sau jridce, care solicit servcile unei autoritiji sau insti oment in cere cad sub incidenfa unor dispozitii din regulamentul intern al acesteia. La andul lor, aceste acte pot fi normative (exemplu un regulament inter de organizare si funcjionare) sau individuale (exemplu 0 decizie de mumire @ unui functionar public) IV. Regimul juridic al actelor administrative § 9. Regimul juridic al actelor administrative cuprinde totalitatea condifilor, de fond side forma, care particularizeaz aceasta institutic, fi dau identitate in raport cu altele*. ‘in cea ce priveste dimensiunile regimului juridic al actelor administrative, aga ‘cum am rejinut gi in definitia formulati mai sus, credem o& acestea pot viza: 2) condifiile de validitate ale actului administrativ, respectiv conditille care privesc forma gi fondul acest tip de act juridie; ') procedura de emitere sau de adoptare a actului administrativ; o) forta juridicd si efectele juridice ale actului administrativ, tmcepand cu nasteree, cefectele propriu-zise, pani la incetarea producerii acestor efecte; controll exercitat asupra actului administrativ. A. Legalitatea actului administrativ § 10. Legalitatca este analizaté in doctrina de specialitate ce 0 dimensiune esenfiala a Statului de rept. Constitujia Roménici, revizuitd si republicats, proclama, prin articolul 1 alin, @), Romania ca stat de drept, democratic si social. Despre semnificatia statului de "EL. Ghences, Autorizarea administrativa, Teorie. Practica. Jurisprudenja, Ed. Universut Juridic, acu 2013, p44 BA Tle, Drptodmisay, a. 4 Al Bek Bacwey, 2004, p20. 2D, A Tol, Drapodmintraty op. ct ob Hp 26 Beane eeecttten acuta aaminstrath. Drop rondnese + dren comparat PA. Al Beck ‘Bucuresti, 2004, Capitolul. lat , Principia! legality ca dimensiune a statuli de drept”.DREPT ADMINISTRAT, zl rept s-au scris biblioteci intcegi, s-au sustinut teze de doctorat, prelegeri ale celor maj mari specialisti in drept public, gi tot a mai rimas teren pentru a se serie ce trebuies}+ eprezinte el. Sunt si autori care suslin cd, datoriti complexititii semnificatiilor ¢ implicajiilor sale, acesta nu se lasi constrains inty-o definitie rigida si exhaustiva’ E »Patriarhrul dreptului public contemporan”, profesor] Tudor Driiganu, numit atat de frumos si de adevérat de un alt specialist de marci, profesorul Antonie Torgovait, | Gefineste statul de drept ca fiind un stat care, organizat pe baza principiului separate: puterilor statului, in aplicarea céruia justitia dobandeste 0 reala independent, sf urmérind prin legislafia sa promovarea drepturilor si libertafilor inerente naturié umang, y asigurd respectarea strict a reglementirilor sale de citre ansamblul organelor lui, in intreaga lor activitate’ 7 Cea mai succinta si mai clara definitie riméne cea formulata de Rudolf Wassermang, potrivit careia statul de drept este statul a cdrui activitate este determinata si limitatd prig” drept. DO Majoritatea autorilor calificd legalitatea drept un principiu fundamental care st& Gal baza fenomenului administrativ si clruia i se subordonea7 actiunea administrate, | publice’, precum si elementul central al regimului juridie al actelor administrative’. By Principiul legelitatii semnifici, intr-o dihotomie bine cunoscut& epocii contemporane’$, ~ pe de o parte, suprematia legii, toate subiectele de drept public sau privat trebuic , ‘s& se supuni legii, incepand, se injeloge, cu legea fundamentala i respectind prin« ipl ierathiei actelor juridice; ‘ ~ pe de alti parte, baza legal, in sensu! cd acfiunea acestor subiecte de drept trebuic’ si se incadreze in limitele dreptului. 3 El se afla in stransé corelagie cu alte dowd principii, care deriva din principiul general ‘+ al legalitatii, si anume: 4 8) egalitatea in confinutu! legii— care leaga legiuitorul gi semnificd faptal c& normelé { Juridice nu trebuie si confind un tratament diferit pentru doua cazuri identice; ») egalitatea in fata legit ~ care leaga, de aceasti dati, autoritatea care exccutl legee; # deci administratia, si inseamna cf, in aplicarea legii, administratia nu trebuie sh trateze de. * ‘© manierd identic doud cazi ferite si invers, # Subliniem faptul ca fn conceptia politici si juridicd occidentala caracterul obligatorin h al legii se referd in egal masuri a individ dar sila autoritatile publice, la stat. In. statele Europei Occidentale, care au vechi traditii democratice, respectarea legii nu este «| ‘numai un principiu de drept, ci si o trisiturd de conduit8 social’ gi a activitafii sociale’. § 11. Corelatia legalitate-oportunitate Principiu! legalitatii in doctrina romaneasca a fost analizat ‘in mod diferit de cele out mari Scoli de drept public, in corelafie cx oportunitatea. 1 1 Detcanu, M. Enache, Premise si mecanismelestatului de drept, in Dreptl ns. 12/1993, p. 33. 37. Drdgans, fnroducere in teria si practic statuli de drept, Ba. Daca, Ch Napocs, 1992, p. 10 2B. Bilan, stint administrative, Bd, CH. Bec, Bucur, 2008, p. 26. {A-lorgovan, Trata... 9p. ct, vol Ne. V-a,p.4l, *C-lonesca, Reginur politce contemporane, Ed. All Beck, Bucuresti, 2004, p. 46. Activitatea aut Aetiltaien Scoala ¢ voliditate a 8 definith cat legile elabor normative ¢ Oportu: care emite misurd, pe satisfiieut, E ale legii, cit evocd fapta actului_ adm notiuni’. in valabilitate ¢ me sunt, & obligatia ca Jn cons toarele cond a) res} administrat ) resp: Principi in accepfiur incluse in s priveste for ©) actu competente cat pune proble " Asupra 21 Dig * A. log CG. Galifant adininistraive Caierl stint “And ‘entind una dé respestiva con Ea instinie tot actvitates alte constitstionalctivitatea autoritaitor administrasiel publice 101 petition COO CT OCS eh pine Scoala de la Cluj a conceput legalitatea si oportunitatea ca doud conditii distincte de validitate a actclor administrative. Scoala de 1a Bucuresti, in schimb, a conceput legelitatea ca o sumé a tuturor condifiilor de validitate a unui act edministrativ. Din aceasta perspectiva, oportunitatea ne apare ca un element al legality, nu ca 0 conditie de validitate de sine statatoare. impartigind acest ultim punct de vedere, legalitatea actului administrativ poate fi definitd ca reprezentand conformitatea actului respectiv cu legea fundamentati, cu legile elaborate de Parlament, cu Ordonantele de Guvern si cu toate celelalte acte normative care au o forfi juridicd superioar’. Oportunitatea actului administrativ deriva din capacitatea pe care o are organul care emite actul de a alege, dintre mai multe solugii posibile si egale, in aceeagi misuri, pe cea care corespunde cel mai bine interesului public care trebuie satisfiicut. Ea releva astfel calitatea actului administrativ de a satisface atat rigorile stricte ale legii, cit si o nevoie social determinatd, fnts-un timp $i loc date. Dac legalitatea evock faptul cX actul corespunde fiterei legii, oportnitatea reprezint& conformitatea agtului administrativ in mod priotitar ou spiritul legii, fir a se identifica cole douk nofiuni'. in titeratura de specialitate s-a pus problema determinérii sferei condifiilor de valabilitate actelor administrative, desi, age cum apreciaz’ profesorul Tudor Drigem, mu sunt, in realitate, decét aspecte ale unei singure condi, care se exprim@ in obligatia ca aceste acte sa fie emise cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare". ‘Tn consens cu ideile exprimate in doctrina’, considerim gi noi ca esentiale urma- toarele conditii generale de legalitate: a) respectarea principiului suprematiei Constitutiei in -emiterea actului administrativ’; b) respectarea principiului legalititii in adoptarea actului administrativ. Principiul legalititii evoc’ acea calitate a actului administrativ de a corespunde legii in accepfiunea Jato sensu, atit din punct de vedere al categoriilor de acte normative incluse in sintagma lege, cat si din punct de vedere al prescriptiilor legii in ceea ce priveste forma, fondul si limitele competentei organului care emite actul administrativ. ©) aetul administrativ si fie emis sau adoptat de organul competent, in limitele competentei sale. In cazul in care actul administrativ emand de la un alt organ decat cel competent, se pune problema intervenfiei celei mai drastice sanctiuai, si anume inexistenfa actului, iar * Asupra distnctsi dite oportunitat i scopul lei, v.R.lonescu, op it, p. 281 gi ura. 27. Drlgam, Actele de drept administatv, Ed, Sinjilies, Bucuresti, 3959, p. 107. 3 A. Torgovan, Tratat, op. cit, vol, ed. s TV-a p. 40; R.N. Pettescu, op. cit, pp. 315-317. F. Cloriseu, CG, Gilijans, Conceptul de putere dseretionard tn adminstata public, atic epérut in lerarea Reformele ‘dhinisraive 3 judiclare in perspectivaintegrértieuropene, Seetinea peatr stint juridce gi administrative, (Cait Sinton. 7/2005, institutal de Stiinfe Administrative Paul Neguleseu", pp. 323-328. Art 1 alin (5) vorbeste expres despre respostares Consttuiei, © suprematici sale i leilor ea ropre- Zeotind una din fndatorie fandementale ale celiteilor. Ea trebuie interpretatt fn senoul c& norma jurigick respects consacri dou veriabile principale staal de drept si anume: Suprema Constutc i legaliata. a insttuicfotodats obligata care trebue ssc regéscascl a doar fn comportamentul persoaner izce, o iin ‘etivttoa altor subiect= de drept public sau privat, am putca exprima ideea neces unsi comportament constitutional al autoritfilor publice, al oricdruisubiect de drept public sau de dept privat.102 ‘in cazul in care, desi a fost emis de organul judecdtoresti. lege, Inccederii si securitaiijuridice si sociale! Cit priveste indeplinirea condijilor de oportunitate, cum am precizat deja, coos nitatea se afla in strains dependent cu puterea Gin cele mai discutate si disputate probleme ale dreptului administrativ din toate} timpurile. competent, apare problema excesului de putere, care cade sub cenzura instanfelor 4) forma actului administrativ si procedura de emitere sit In doctrina de specialitate s-a Propus o marire a sferei condit © monitorizare mai eficienti a activitétii autoritajii publice, fird a transforma drepuil, administrativ intr-un pilon de rezistent& in calea petformanfei publice, ci fatr-unul al? ‘i 4 Prin putere discrefionari a administratorului $i a judecdtorului trebuie si injelegem$ DREPT ADMINISTRATI; ao Competent, acesta gi-a depasit limitele des fie cele prevazute aes] itilor de legalitate, pentni§ Aiscrefionara a administratiei publice, una’ Facultatea pe care le-o da legea, de a alege, dupa aprecierea lor, inire mai multe soluti- Posibile, aplicabile la cazul concret’. Ea este analizatd in doctrina si a altor state (Franta,4 Germania) dar 5 in cea romfneascd, elementul de constanfd in explicarea ei find acela ob vederea atingerii scopului indicat de legi cfiune, in limitele competentei sale’. y {In opinia regretatuluit profesor Iovinas,reputat reprezentant al Scolii de ta Cy, prin 3} ilor $i atribufiilor legale fn termen optim, cu si spirituale, dar cu eficienfét cét mai mare, * loace pentru realizarea scopului legit” Ne raliem acestui mod de a defini oportunitate, care se aflé in nocesara dependent cu { dreptul de apreciere al organelor administrative, drept care mi poate rezulta, cum apreciazi ‘portunitate injelegem realizarea sarcin cheltuieli minime de resurse materiale Precum $i alegerea celor mai potrivite mij $i autorul citat, decat dintr-o norma juridicd a caracter relativ determinat, din care s& rezul administrativ. Apreciem totodati, in acelasi 5 ‘portunitatea unui act administrativ este stabilita Un prim criteria e: administrativ. fn funotie de anumite criterii de refering’. > Specificitatea condifitlor de muned $i de vii ~valorile cutumiare ale locului respectiv, ~ nevoile reale ale unei unitati admin pee eC eee A.B. Lasts, Legalitatea actlui administra 84, Alt 37 Drlguou, Introducere in tori spractica statu de crept op: ces 186, *F.Ciorseu, CG. Galljans, Conceprul de pu jridice gi administrative, Caietul Stinttie ne 7/2008, Int 328, “I Tovinas, op. cit, 1997, p. 49. £4 consti in marja de libertate lisatd Ia libera apreciere a unei autorita; iuitor sii poatd recurge la orice mijloc det ite competenta de epreciere a organului pirit evocat de autorul citat anterior, 8% ste cel de timp, mai exact momental in care este emis un act °| Prin acest criteriu se urmiireste sé se respecte: traditiile si obiceiurile specifice; ustrativ-teritoriale in care urmeazi si se Producd efectele juridice ale actului administrativ respect were discretionard in administratia publica, articol apérut in“ INerarea Reformele administrative si judiciare im perspects astfel ca in t cirei structura logico-juridic# si aiba un { iapi din zona respecti “| ‘Beck, Bucuresti, 2004, p, 187 a iva integrdrii europene, Secfiunea pentnt tine taul de Stine Administrative ,Paul Negulescu”, * t Aetivitatea autor = nu in ul care le implica Consider’: care a fost inn promunje atdt Controlul de normative cu fi fundamental a administratia ¢ cautd sf detern realizarea scop date’. Pe Langa administrajiei este exclusi de ‘mai contradien discretionare « confunda cua Inseamn a lise pronuntate, inst ‘un control de o} aadministatiei, fn doctrin’ oportunitate, in lege (cu scopu! situafia care a ¢ 5 A lorgovan ? Legaltaten fn vegiml adinins Y. Gaudemet, op. ¢ 9A. Torgovan “Lc. Kund, ‘in Caienl Sine #1, Santi, . p.232, E, Bilan, fn 7 EM. Foda "1 Riciv, Bx dtminisiratiy de c 15, 1/2008, p. 1375potvitaten autoritifitor administrajiel publice 103 Aesivtaten autoriisilor administrajiel publiee OS — nu in ultimul rand, 0 ceringi de oportunitate este reprezentats si de mijloacele pe ‘caro le implic& aplicarea in practic’ a unui act administratv. “Cotisiderim si noi, aliituri de alti autori?, cd judecdtorul de contencios administrativ care a fost investit cu verificarea legalitii? unui act administrativ are competenta si se pronunfe att asupra aspectelor de legaliate, cét yi asupra celor de oportunitate. Controlu! de legalitate vizeaz’ conformitatea actului administrativ fata de toate acicle normative cu fort juridicd superioara’. Acest control este garanfia respectirii principiului fundamental al legalitafii, care exprim& constréngerea absolut la care este supust administratia din cauza naturii sale de activitate executiva’. Controlul de oportunitate caut si determine cat de potrivite sunt masurile dispuse prin actul administrativ pentru realizarea scopului pentru care el a fost emis sau adoptat, in contextal conditiilor concrete date’. Pe ling aceast opinie, existi autori care considera c&, dacd legalitatea activititii ‘dministratiei publice este supusi controlului jurisdictional, oportunitatea, dimpotriva, este exclusi de la acest control®. Opinia citatd, cu care nu putem fi de acord, este cu atat ‘mai contradictorie, cu ct insugi autorul ei recunoaste c& sfera oportunit@ji, a puterit discrefionare a administrafiei este foarte larga, si, ca alare, exist posibilitatea de a se confnda cu abuzul, manifestindu-se excesul de putere. A impBrtigi opinia autorului {nseamna a l4sa abuzul nesanefionat, cea ce mi poate fi acceptat. Practica judiciar a fost putin comentati in doctrina de specialitate, sub aspectul pasibilitiit de control judiciar asupra oportunitajii actelor administrative. Din putinele solutii pronunfae, instanjele de contencios aciministrativ apreciaza cd nu sunt competente si exercite ‘un control de oportunitate al actelor administrative, in sensul restrangerii puterii discretionare a administrafiei, aceast’ competent revenind exchisiv unor autoritSti administrative’, {In doctrind s-a propus remodelarea si a conditiilor de legalitate pe considerente de oportunitate, in sensul ca actul administrativ si fie conform cu interesul public ocrotit de lege (cu scopul legii), sa fie necesar intr-o societate democratica, si fie proportional cu situlafia care a determinat emiterea lui gi s& nu fie discriminatoriu’. "A. lorgoven, Trazat, op. cit, vol. I, ed. a IV-a,p. 48. * Legalitatea constituie ,o limitare a puterit adminisratiei, un principiu liberal, un factor de liberalism ft regimul administrativ, care a fost preluat si in dreptul comunitar” (A. de Laubadére, J. C.Venezia, Y¥.Gaademet, op. ct 591). A. Torgovan, Tratat, op. eit, vol Ip. 43. ._ “LC. Kund, Reflect privind controlul administrativ al actelor autoritiilor administrajiei publice locale, ‘acai Sipe 1172008, p. 2. ag,» Sts Dept adios eiga administra, vl TB, Reprint, Capo, 2005, P 5B, Bil, sin dninsraive, ES, CH, Beck, Bucs 2008, p27. E. M, Fodor, Controlul judecitoresc asupra puterii discretionare a administrajiel publice, articol aprut ba lucea Refomele adminisiraive sf udilare in perspective inegrrt europene, Seinen penn fine Side sine, Cc tinier. 82nd Se Adnsabve eu Nee p "L Riciu, Examen feoretic al practicié judiciare cu privire la actiunile introduse la instanja de contencios AUninsrav de etre esaritaten pubid ce a emis acta! administratvnelegal, in Revista de Drept Public 1. 1N008, 9, 137; A.R Laz, Legolitatea ctl administra op city p87104 B, Forma actului administrativ § 12. Conceptul de formii desemneaza structura intern si externd a unui confin, modul de organizare a elementelor din care se compune'. c Doctrina a fost intordesuna conseovents ina susie necesitates ca actul administaty si imbrace, de regult, forma scrisi. 4 Aceasta reprezint&, de altfel, un element de distinctie intre actul administrativ si actul? civil, supus prineipiului couisensualismului ceca ce priveste forma serisi, trebuie fécut distinct inte actele administrative individuale gi actele administrative cu caracter normativ, * Aste, actele administrative ou earacter individual, desi imbrecs, de regula, fori: serisé, ele pot imbrica si forma orala. Exemplul cu tits de scoalli care se di it literatura de specialitate” este avertismentul, care, pottivit prevederilor Ordonanjei de Gaver nr, 2/2001 privind regimul contraventilor, poate imbrica atit forma scrisi, oft 5 forma orala. In majoritatea cazurilor, actele individuale imbraci si cle forma scrisd, avan; ‘in vedere obligativitatea comunicdrii lor, prin modalitifi care Presupun forma scrisi’, {n ceea ce priveste actele administrative normative, ele imbracd insé namei fornia serist, deoarece se prevede obligativitatea publicii lor pentru a produce efectejuridice 2 Astfel, Hotirarile Guvemului si Ordonanfele Guveraului se publicé in Monitorat Oficial, sub sanctiunea inexistentei actului respectiv. 4 Se cuvine fnsi si precizém ca regula publici itétii, instituita prin art. 108 din! Constitute, vizeazi cele dowa categorii de acte ale Guvernului si anume: i —Ordonantele, care au, de reguld,caracter normativ, dar pot si sib gi caracter individual; = Hotiririle, care pot avea atdt caracter normativ, cét gi earacter individual : Art, 100 alin. (1) din Coustitutie prevede ci decretele Presedintelui se publicd tn ‘Monitorul Oficial, sub sanctiunea inexistentei lor. Renilti concluzia cf obligatvtatea forme serise, desprinsi din caractend obligatoru » al publicarii, vizeazd atét acte administrative cu car wracter normativ, cét sé acte admi- nistrative cu caracter individual. In aceasté ultima categorie includem Hotérdrile Guvernulu, care, cum spuneam, pot avea si caracter individual, si deeretele Presedintelul care dupd unit autori au numai caracter individual’, dupé alti autor’ pot avea si caracter, t normativ si caracter individual, : ccea ce priveste argumentele care te; gitimeaz regula formei scrise a actului, administratiy, le refinem pe cele formulate de prof. univ, Antonie Torgovan’ in urmatoarea prezentare: 48) necesitatea cunoasterii exacte si complete a congimatului actuluis ») necesitatea executiri si respectirii de cdtre cei care cad sub incidenfa actului: H ©) necesitatea de a constitui mijloc de proba ia caz de litigiu; 1 Micul dictionar academic, Academia Rowakté, Ba. Univers Enc 3A lorgovan, Trae, op. eit, vo. . aTV-a, p. 40, AR-A. Lava, op et, p. 122. {A -lorgovan, Trazat op. cit, vol, I, ed 1V-a,p. 50. 1 Belean, Dept consiniona inti police BA. Europe Nova, Bucs 1992, p.358. ° A, lorgovan, Tratat, op. cit, vol, ed. aTV-a, p. $3, * ilopedic, Bucuresti, 2002, p. 453, Aetivitatea autor, 4) necesita ceventualele vicii ) realizare ‘Administr ~ prin eon sutoritatea fn at prin for actele si faptele Forma ser validitatem sin De necesite a) Una din Constitute, lim Rezulté cA limba romani Reguli cut precaidere cele Legea nr. 24/5 normative, cu 1 normativ consa legilor, ordona. care le ordona sjuridicd, in pr mentionatd ar: b) Oaltke aceasti probler administrative « Astfel, act fundamentare, propriu-zis. Ele intervengie actu Dar, oblig: rarile de ( situatie deauna motivat Trebuie an ‘paqingnd unsi ae rept de ai fale locale gi cu sevieli "Ultima rept ‘marti 201 ° Spunem && use in aplcare to ‘tare a personaléministatite “uli, foify are se di ith wonantel dé scrisi, cat gi, summa ford? ‘te juridice. 4 2 public hh {obligatoris’* acte admis Hotirérite®, resedintelui, sf caracter? ea seat “nda, ctului; { Aefiitaten autorittilor administragie’ publice 105, Yd) necesitatea verificirii legalitii lui in vederea sanotionirii celor vinovati de ceyintualele vicii de legalitate a actului sau a celor vinovati de nerespectarea actulu legal emis; Le) realizarea rolului educativ al actului administrativ respectiv. * “Administratia educd cetfeanul, In opinia noastra, prin douk modalitai: + “prin comportamentul séu, care trebuie si fie conform legii, si avem in vedere aujoritatea in ansamblul su, dar si personalul care o compune; "| = brit formele concrete in care administrate fyi desflgoart activitate, respectiv actele gi faptele sale, } Forma sorisi reprezinté o conditie de validitate a actului, ea fiind impusi ad validitatem si nu ad probationem. 1 Denecesitatea formei scrise se leaga si alte condifi de concretizare exterioara a actului. 1 a) Una din aceste conditii este limba in care este redactat actul. Potrivit art. 13 din Chnstitufi, limba oftciald fa Romania este limba roman’. ‘Rezulta ca i actele autorititilor administratiel publice vor fi emise (adoptate) in lihba romana’ Reguli cu privire la fondul si forma pe care trebuie s& le aiba actele administrative, cu rfecidere cole cu caracter normativ, multe din regulile general aplicabile se regisesc in ggea nr. 24/2000 privind normele de tehnic& legislativa pentru elaborarea actclor normative, cu modificarile si completirile ulterioare’. Articolul 4 alin. (9) din acest act pormativ consacr& norma de principiu conform e&reia actele normative date in executarea legilor, ordonangelor sau a hotérarilor Guvernului se emit in limitele si potrivit normelor ofr ondond. Du ind faptul cH actele date in executarea legilor sunt, ca naturi juridic’, in principal’, acte administrative, infelegem cA regula procedurala mai sus iiientionati are aplicabilitate in ceea ce priveste elaborarea actelor administrative. \_ b) O alti conditie exterioaré legaté de forma actului este motivarea. $i in legaturé cu ageastd problemi trebuie ficuti distinctia (cu limitele pe care le vom evoca) intre actele administrative cu caracter individual gi cele cu caracter normativ. Astfol, actele normative, supuse regulii publicititi, se motiveazX printr-o notd de Jiindamentare, expunere de motive, referat, plasat sub forma de preambul inaintea actului propriu-zis. Ele au menirea de a concentra elementele de drept si de fapt care legitimeaza interventia actului juridic respectiv. Dar, obligajia motivarii vizeaz§ si unele acte administrative cu caracter individual (Hotétirile de Guvern cu caracter individwal). © situatie deosebité prezinté actele adminisirativ-jurisdictionale, care sunt intot- deauna motivate. " Trebuie avite in vedere dsporifile at. 120 alin, (2) din Constitatia revizutl, conform cltora cetieni sparinind unei minority naionale cw 0 pondere semnifiestiva fa anumite unitati administativ-teritoriale au rept de ai folosi Himba minortiis respective in cris si oral in rlaile cu autritgile administryiel publice locates eu servile deconcentrate, in condifle previzute de legea organicd, 7 Unima republicare ¢- realizat prin Legea or. 29 din 11 martie 2011, publicati ia M. OF nr. 182 din 15 ‘arte 2011. > ‘Spurem cf este vorba in principal despre acte administrative, dat find faptl cd exist gi legi care sunt ‘Puse i aplicare tot prin li, seluie pe care personal nu o impartisim, Exemplu,legile in domeniulsalaizrit ‘mitre personalului din sisteml bugetar sax Codkal civil, au fost pase in aplicare prin leg106 DREPT ADMINISTRATIY" —H__—_____ PRE PADMINISTRATIY" {In ceca ce priveste practica, autortifile recurg la motivarea actelor administrative £ susfinem 0 asemenea procedura, deoarece in acest mod se fundamenteaz’ motivele de> logalitate ale unui act administrativ, ceea ce prezinté relevant mai ales in cazul co ” testarii legalititii unui act. & Pentru aceste considerente, ne raliem propunerii formulati de prof. univ. Rodicay, Petrescu’ de a introduce obligativitatea motivirii tuturor actelor administrative, ,,ca 0% sarangi a respeetirit legit sia ocrotiri drepturilor cetifenesti". Aceastd regulk va putea, fi cuprinsa in viitorul Cod de procedura administrativa, a Realizarea motivarii tuturor actelor administrative are ca si consecin{a punerea in | acord a practicit administrative din fara noastri cu aceea existent in alte state, spré I exemplu in Franga 4 Prestigiosi autori francezi exprima teza conform clireia ,, toate actele administrative” trebuie sa file motivate, adici webuie justificate ratiunile de fapt si de drept care au stad: {a baza emiterii sau adoptirii lor. Dar, daca vorbim despre motivarea actelor admi:& iturative, ne referin la existenfa uneiobligagi pentru administrate de a face cunoscue,, in decizie aceste ratiuni”, q Apreciem ci introducerea caracterului obligatoriu al motivarii actelor administrative!’ care se regiseste deja cuprinsi in tezele viitorului cod de procedut administrativd, va" diminua riscul ca administratia si ia deciaii arbitra, abuzive si, in final, va imbunitil * activitatea administatici. Tn orice caz, amintim faptul c& Legea nz. 24/2000 privind * normele de tehnicd legislativa pentru claborarea actelor normative cuprinde i texté 2 Privind motivarea proieeteloracestei categorie acte (inclusiv cele administrative), flind vorba despre dispozifiile art. 30-34. # ©) legislatia actuald impune si anumite reguli de redactare a actelor normative,4, care sunt valabile si pentru actele administrative cu caracter normativ. Este vorba despre ¢ art. 85-39 din Legea nr. 24/2000, republicats, ca yi dispozitilecorespunzitoare din H.G. ft nr. 1361/2006" privind continutul instrumentalui de Prezentare si motivare a proiectelor de acte normative supuse aprobarii Guvernului, respectiv H.C. nr. 561/2009° pentru, aprobarea Regulamentului privind procedurile la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, ¥ avizarea si prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acts » normative, precum si a altor documente, fn vederea adoptirii/aprobarii. Reglementlsi » privind redactarea hotérarilor autoritijilor publice locale regisim in O.G. nr. 35/2002" privind Regulamentul-cadru de organizare si functionare a consiliilor locale, aprobata cu“ modificari prin Legea nr. 673/202’. 7 LRN. Petrescu, op cit, pp, 304-308, {La ata react prezeae! ers av fost elaborate tzele unui cod de proceduk edinisativ, care ‘cuprind gi dispoziti privind motivare. 2C. Debbaset, op ct, p. 262 ‘Publica a M, Of mr. 843 din 12 octombrie 2006 Hotisren fast modifica completa ltso prin HG. a. 219/2010. 2 Publicati ia M. Of nr, 319 din 14 mai 2009, ‘ Publicattin M, OF a. 90 din 2 februaie 2002, " Publica in M. Of nx 953 din 24 dovembrie 2002, Activitatea autorita, petivitaten autereh Astfel, de ex: prevede c& actele normativ, concis, stricté a regulilor actelor administrat Foarte import prevede c& proiect a) s& instituie mare stabilitate gi ) solufiile interesul social, p reglementitilor in Uniunii Europene ‘Curfii Europene a C. Procedura em § 13. Din pun acte administratiy administrative (ex. Specialisti in unanimitate, c& er proceduri, care se publice, Exemplu, dar un aviz. sau w regimul juridic al Este astfel un emiterea actelor a jn majoritate au ps operatiuni tehnico Identificdim tre 8) forme proc ) forme proc ) forme proc hn functie de: {n tei categorii: 2) forme proc +b) forme proce ©) forme proc In forma in careint punereas alte sa, er srinde gi re strat) find ‘or normative © vorba despre itoae din 6: 4 ‘ea pois 1/2005* penton” tra elaborates ectelor de ate Reglementiti +. mr, 3572000 4 le, aprobai cs Anis, | * _acjiaten autoritdilor administrate! publice | Astfel, de exemplu, art, 36 atin. (1) din Legea nr. 24/2000, fn forma sa actual, évede ch actele normative trebuie redactate intr-un limbaj gi stil juridic specific Prrmmary, concis, sobre, clar si precis, care sii excludi orice echivac, cu respeciarea iaheud a regulilor gramaticale si de ortografi, cerinte care se aplil, in egal misur, i aclelor administrative individuale, ‘Foarte importanti este prevederea articolului 6 alin. (1) al Legit nr. 24/2000' care prevede of proiectul de act normatiy tebuie st itruneascl mai multe condifis 7'2) sf instituie reguli necesare, suficiente gi posible, care s& conduck la o c&t mai shire stabilitate si effeienti legislativa; » b) solufile legislative si fie temeinic fundamentate, Iuandu-se in considerare jnveresul social, politica legislativa a statului romAn gi cerinjele corelarii eu ansamblul reglementirilor inteme si ale armonizari Jegislatei nafionale cu legislatin de la nivelul ‘Upiunii Europene gi cu tratatele ia care Romfnia este parte, precum si cu jurispradenta Gintii Buropene a Drepturilor Omului ¢ Procedura emiterii sau adoptarli actelor administrative | § 13. Din punct de vedere terminologic, autoritiile administrative unipersonale emit acte administrative (ex. primarul emite dispozifii), iar cele colegiale adopt acte administrative (ex. consiliul local adopt& hotarari. | Specialisti fn drept administrativ, teoreticieni si practicieni in egal mAsurd, admit, in ‘uianimitate, c& emiterea sau edoptarea unui act administrativ impune parourgerea unor pfoceduri, care se poate realiza de organul de la care emanii actul sau de alte autoritafi phibice, Exemplu, un proiect de act administrativ se intocmeste chiar de organal emitent, dar un aviz sau un acord se emite de un alt organ. Diferenfele apar in ceea ce priveste « regimul juridic al acestor forme procedurale si efectele pe care ele le produc. {Este astfel unanim acceptat de teoreticienii si practicienii dreptului administrativ c& euiterea actclor administrative presupune respectarea unor forme procedural care, dei 1h majoritate nu produc efecte juridice prin ele insele, avand in general natura juridica de operatiuni tehnico-administrative, inifiazé gi menin sistermul decizional administrativ’. ' Jdentificdm trei categorii de forme procedurale, in functic de momentul in care intervin: a) forme procedurale anterioare emiterii sau adoptirii actului; +) forme procedurale concomitente cu emiterea sau edoptarea actului administrativ; «¢) forme procedurale ulterioare emiterii sau adoptarii actulu. in fimetie de consecinfele juridice ale acestor forme procedurale, ele se pot clasifica fp trei categ, a) forme procedurale care produc prin ele insele efecte juridice; ) forme procedurale care au implica in cea ce priveste legalitatea actelor administrative; ¢) forme procedurale care nu afecteazd Iegalitatea actelor administrative. "Jn forma in eare cesta’ fost modifieati prin Legea nr. 29/11 martie 2011, publicaté in M, Of nr. 182 din 1S mastic 2011 TA. R. Lacks, Aspecte procedurale ale emiterit actelor administrative. Citeva considerente privind _Procedira aprobarié tacie, in Revita de Drept Public nr 3/2003, p. 85.108 DRePr ADMINISTRATIG | § 14. Forme procedurale prealabile (anterloare) emiterii sau adoptirii actului h administrativ j Acestea au o frecvenfi destul de mare in activitatea administratiei, am putea spune jv Sunt cele mai des intilnite forme procedurale (studi, statitici, proiecte, propuner anchete, referate, rapoarte, sesizii etc.). : Dintre acestea, relevanti deosebitii prezinté avizul, doctrina vorbind despre 4, Veritabilé ,,teorie a avizului”" si acordul prealabil. * fn literatura juridica, avizele mai sunt analizate ‘si sub titulatura de acte pregiititoare?; Avizele reprezinti punote de vedere pe care le solicitd altui organ autoritatea care, urmeaza sd emit (adopte) un act. intr-o formulare mai dezvoltatZ, ele mai sunt definite. chs Teprezentind opinii pe care un organ al administratiei publice le solictd altui organ al administrapiek publice, intr-o problem sau in mai multe probleme, pentru a se informa xi @ decide in cunostinjéi de cauzd’. fn opinia altor autori, avizele pot fi cerute altui organ}, compartiment sau functionar’, Nu putem accepta acest punet de vedere, deoareoe relevanta are nu cine claboreazi avizul sau ce structurd din autoritatea public& este | competent si-| elaboreze, ci de unde emani avizul, iar el nu poate emana decdt de la‘: ‘autoritate sau institufie publica, Fi Cuvantul aviz poate avea trel acceptiuni, respectiv aceea de ingtiintare scrisi cf caracter oficial; cea de pirere (apreciere) competent emisi de cineva din afard, 0, autoritate externé, asupra unei probleme aflate fn dezbatere sau in procesul decizional yi in sfargit, pe accea de rezolufie a unei autorititi competente, ceea ce nu inseamni ci pot utiliza toate cele trei accepfiuni in sfera actelor administrative?. {in fanctie de regimul lor juridic, avizele sunt de trei categorii: 1) Avize facultative in care organul emitent nu este obligat nici s8-1 respecte daci I-a solicitat si obtinut ‘ 2) Avizele consultative sunt acel tip de avize pentru care legea prevede obliga; tivitatea obfinerii lor si facultatea de a le respecta sau nu. Acest tip de aviz este singurul care are o determinare constitutional. Avem in vedere: art. 95 din Constitujie care prevede insttufia suspendirii din functie a Pregedintelui, Romaniei, procedura acesteia impunand ,,consultarea” Curfii Constitufionale. Dar acest artical vorbeste despre ,consultare” ca operatiune in sine, pe cénd art. 146 lit.) prevede expressis verbis avizul consuliativ” pe care il dé Curtea Constitufional& pentru pro- cedura de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei poe EEC Eee 1A legovin, Tatas, op. et, vol. I, ea 1V-, pp. $8595. fovinas, op. it, pp. 4-43; R.N, Petree, op. elt, pp. 300-301, AN. Prieur, Tait de dep adminis romén, Perea general, ed. aT, revit 5 agi de autor, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2002, p. 488, 27 Driganu, Actele de drept administrate, op. cit, p. 121. . “'G. 7 Zataria, O. Budeanw-Zaharis, T. I. Budeans, T. A. Chivasiu, Tratat de drepr adminsiaty, 4, Junimes, lagi, 2001, p. 335. ZR. Laois, Aspecte proceduale ale emit! actlor administrative. Citeva consderene privind Procedure aprobariéacte tn Revista de Drept Public n. 3/2003, p. 87 Activitate Alt consacra eons 3) 4 obligator Spre de administ administ a)$ unilater bd in scopu efecte ju Avi realitate Rob Tegalitat unilater os Ele pot acelasi r in doctr ierarhic rapartur ‘Aco ‘Ace altui org El lege, pr citre 0 « inf ulterior‘Ale text constitufional care prevede aceasti operatiune adminis joit referendumului, pe care fl poate decide Presedintele Romfniei dupi area Parlamentului, ") Avizele conforme sunt acele avize care se caracterizeazi prin tristtura lor galdrie att din punct de vedere al cererii, cit si din punet de ‘vedere al respectirii lor. rosebire de aspectul refinut la avizul consultativ, infelegem cA organul a ceard, si aslepte ca acest aviz sd fie emis, si depund Hligenele necesare emiteri [ui gi, in final, s& se conformeze conpimutului actulu. y pig-punct de vedere al naturii lor juridice, avizele sunt, cum s-a exprimat deja octring, operatiuni administrative foarte importante. Matte avize, indiferent de forma pe care o imbracd, pe de o parte, si actele aininftrative, pe de alt parte, existi deosebiri fondamentale dar si unele aseménari, en ) gi avizele si actele administrative reprezinté manifestiri de voin{a cu earacter Ee inilateral; pnp) lac manifestarea de voingi pe care o concretizeazi actul administrativ este ficutd 4 aon de a da nastere, a modifica sau a stinge drepturi i obligati, deci de a produce F site jutidice, avizele nu au nici acest scop, nici aceste consecin} Avizele, prin ele insele, nu produc efecte juridice. Ele nu modifica, de sine stitator, iltatea juridica existent. Rojul lor const fn a contribui la caracterul legal al actului administrativ sau a fntéri Iegalitatea acestuia. Ele conditioneaz’ sau, dupa caz, fundamenteazi manifestarea * unilateral de vointi a organului administrativ’ cVSi avizele gi actele administrative sunt emise de diferite categorli de autoritagi. potsi fie solicitate de Ja o autoritate ierarhici sau de la un alt organ public, situat la : aedasthivel, la unul inferior sau superior organului pe care il solicité. Cum se precizeazi Plindoctting, avizul consultativ sau facultativ nu poate fi solicitat de la organul superior Slearhip celui care emite sau adopté un act administrativ, pentru of specificul ‘raporturilor de ierarhie impune respectarea opiniei superiorului jerarhic’ Aéordut ~ . Adgastd forma procedurala reprezinté consimjamdntul pe care tI da un organ public altui organ, in vederea emiterii de cétre acesta din urmda a unui anumit act administrativ. Elreprezinté tot o manifestare de voind a unei autoritdyi publice determinate de «leée, prin care aceasta fyi exprima consimpéméntul la emiterea unui act administrativ de catre'd altdé autoritate publicé’. , Inifunctie de momentul in care intervine, acordul poate fi prealabil, concomitent sau ulterior emiterti actului administrativ. Precizam 8, in practica, acordul gi-a pierdut din Prezenti in fazele concomitente si posterioare ale emiterii actelor administrative, timiniad practic doar un acord prealabil’, Pentru formele procedurale prealabile, relevant va avea acordul prealabil. _ 2A Torgovan, Tratat, op. cit, ed. a1V-2, vol Ih p57 IMC reda, op. cit, p. 188. 4A. Lazar, Legalitatea actulut adminisratiy, op. cit. p. 135. cig, A, Lan, Aspece procedarale ale emer ateloraiinisratve. Ctevaconsdereteprivind pro @probirii tacite, art. cit. in Revista de Drept Public nr. 3/2003, p. 93. z é je ch abr oeAcordul fost deja emis. Credem ci pot fi identifics indiferent de forma sa: 2) Feprezinti 0 manifestare de voinfa cu caracter unilateral emisa de un orn administrativ; Hl b) emiterea Iui, atunci cdnd este 1, dete administrative complexe”. Credem ci tot acte administrative complexe acorduri (ex. acordul de medi), certticate (certificatul de ubaaisi) 5i avize de jaa Ciferte autortii publice (ex. ele cae privese apa, gazele, energiaelecticd ete) ©) acordul nu are ¢: nistrativ, care emis in absenfa sau cu incdlcarea acordului, este nul: @) desi conditioneaza legalitatea unui act administraiy, acordul, prin el insusi, nue acoperd viciile de legalitate ale actului administrativ vrespectiv’; 4 ) acordul nu produce prin el insusi efecte juridice, el condifioneaza numai efectels Juridice ale actului administrativ pe care {1 fundamenteaza; p inistrativ, el nu poate forma obiectul nei actiuni in contenciosid administrativ de sine statétoare. F poate fi verificat, sub aspectul legalitifii sale, de c&trét 4 instanja de contencios administrativ, ins numai in cadrul actiunii formulate ‘impotrivg, actului administratiy pe care fl fundamenteaza, E Prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executtrii lucrisilor de construct, se, prevede acordul care este solici « de beneficial unci autorzaii de construe de fi, Potrivit pet. 2.5.6. din Anexa § 15. Alte operajiuni prealabile emiterii actulul . Acestea pot Imbrica o varietate de forme, de la proiecte de acte administrative, Ia Propuneri, anchete sociale, alte categorii de anchete, certificate pentru executaree ¥ diferitelor constructii potrivit Legii nr. 50/1991, Tepublicatd, cu modific&rile ulterioare?, “5 {A lorgovan, Trata, op. cit, vol. ed, a Va, pp. 58-59, 7A Torgovan, Tratat, op. cit, vol, Led. ? Legea ur. 5 Activitatea aut Unele di renja in adm administratie intentia de a sediul propr central sau | O alti for consta fn ob acte normativ administratia Municipiului Unii aut reprezinti 0 cunostinti de unui act sau t prin care un « act administr: In ceea ¢ anterioare, cc acele proced: operafiuni ca unor raportur Aprecien telor de acte final gi care s institugii publ Certifies emis pentru a prin care aut juridic, tehnic be, 2006, Le ar, 228/2008, Le; me 1292013, b ‘mr. 127/2013, Ley * Publicaté 200, ? Privind 0. sdnvnisat ted fodifeare, pnt * Pentru o « specifice adopta me Se/2003 OG de Deep Publier “1. Nicola, 4 Ibidem,p.aitere, a a coral ai fect hy neni ode cate tres, sf hii de Mae scotaten qutritiilor administra! publice ut rele din aceste formalitati sunt prevazute in Legea nr. 52/2003" privind transpa- in administrafia publick. Astfel, art. 7 din aceasti lege prevede c& autorititile ‘rafiei publice au obligatia si publice pe site-ul propriu un anunt privind intedfia dea emite un act administrativ cu caracter normatiy, pe care tl vor afiga si la st I propriu, intr-un spaliu accesibil publicului si il vor transmite gi cdtre mass-media if sau ocala, dupa caz. = ty ‘alti formalitate prealabild este prevazutd de art. 8 alin. (2) din O.G. nr. 75/2003* care consti fn obligatia autorititilor administrafiet publice locale de a publica proiectele de aete pormative care cad sub incidenfa Legit nr. 2/2003 (privind transparent decizionala in adiipistratia publics) i monitoarele oficiale ale judetului, respectiv ale sectoarelor Manicpfului Bucuresti sau ale oragelor, daci au monitoare ofciale propri Unii autori* analizeazi, in cadral formelor procedurale prealabile, sesizarea, care roprdzintit o form& procedurali prealabilé prin care autoritatea administrativa ia cungjtingé despre o situatie care impune interventa ei, in sensul emiterii sau adoptarii unuilact sau lurii unei alte m&suri, precum si propunerea, aceasta fiind un act pregititor prin care un orgen administrativ sesizeazA un alt organ in vederea adoptérii/emiterii unui act administrativ, in sensul recomandétii facute de autora! propunerii {in coca ce ne priveste, includem in categoria formelor procedurale, indiferent ci sunt anterioare, concomitente sau posterioare emiterii sau adoptirii unui act administrativ, ‘iocle proceduri sau operafiuni pe care le indeplineste organul administrativ insusi, nu operatiuni care emani de la alte subiecte de drept, in baza dreptului la petitionare sau a unor raporturi stabilite intre diferite organe administrative. " Apreciem insi cd este necesari analiza, in cadrul operatiunilor prealabile, a proiec- telor de acte administrative, care reprezint& variante, aseminitoare sau identice ou actul final gi care se intocmesc de compartimentele de specialitate din cadrul unei autoritati sau institutii publice competente sé emit sau adopte un act administrativ’, Certifieatul de urbanism reprezinté un act de informare, cu caracter obligatoriu, emis pentru aplicarea documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism eprobate, prin care autorititile administratiei publice locale fac cunoseute solicitantului regimul juridic, tehnic si economic al imobilelor si conditiile si cerinfele urbanistice necesare tn rn, $272006, Legea ar. 376/206, Legea ar. 117/2007, Legea nr. 101/2008, O.U.G. nz. 214/2008, OU.G. nr. 228/2008, Legea nr, 261/2008, O.U.G. nz. 85/2011, Legea nr. 269/2011, 0.G. nr. 6/2010, aprobati prin Legea ne, 12572012, Legea ns. 133/2012, Legea nz. 154/2012, Leges nr. 187/2012, Legea nr. 81/2013, Legen ne. 12772013, Legea nr. 25572013, soya, PDEA nial a M, OF nn 70 in 3 eras 2003 repent M, OF. 749 cin 3 decembrie 13, ” brivind orgenizarea si functionarea serviilor publice de editare @ monitoaelor ofcale ale uniter dministratv-teritoriale, publicaté In M. Of. nr. 619 din 30 august 2003. Ordonanga a fest aprobatf, cu 0 "odifcre, prin Legea nt, 279/2008, Penizu o analizi de ansambl a reglementirilor enanjate, v. 1, Imbreseu, Unele aspecte ale proceduritor specifice adoptirilemiterit acielor administrative cu caracter narmati, consecinfaé a prevederilor Legit mi $2003, 0.6. mr. 7520039 Legi ar 19/2004 de moiare completa a Leg n,24/2004,f Revista e Drept Publi nr. 3/2004, pp. 113-127, 41, Nicola, Dept administra EA. Universitit «Lucian Biaga, Sibiu, 2007, p, 409-410. * Ibidem,p. ALi.DREPT ADMINISTRATH i, tranzactii sau operatiuni materiale. Desi, din punet si vedere al dreptului administrativ, certificatul de urbanism hu este un act administrativ, 6 /| Reeels act de informare, fh realitatea juridicd el are o importanti deosebyial Reglementarea cu caracter general in materie este reprezentata' de Legen ne 350/200 Privind amenajarea teritoriului si urbanismului*, Legea nr. 50/1991 privind autorizares, executirii lucritilor de constructii, republicati, reglementeaza emiterea acestul cettificats ‘mn special in cadrul activitifii de executare a lucrdrilor de constructii, §16. Forme procedurate concomitente adoptaril sau emiteril actului administrath Aceste forme se intilnese cu priritate la organele colegiale gi ele vizeaz fumctionares« JegalA si adoptarea de acte juridice de catre aceste autoritati publice Cvorumul este majoritatea ceruti de lege pentru fun colegial, Astfel, potrivit art. 67 din Constitute, cele dows Camere ale Parlamentului adopys acte (legi, hotarari si motiuni) in prezena majorititié membrilor lor. ‘Majoritatea ceruti pentru votarea actului Aceasta are in vedere numérul de voturi impus de lege pentru ca un act al organulyt colegial si poati fi adoptat, Exista trei tipuri de majorit cfionarea valabilé a organului a) majoritatea simpli, care impune pentra adoptarea unui act votul majoritiit membrilor organului colegial prezenti la sedin{a; P 5) majoritatea absolut, respectiv majoritatea membrilor cate compun organl colegial respectiv; c) majoritatea calificaté Teprezentat membrilor care compun organul colegial. ‘Dupé cum sustin si alti autori’, cele doud tipuri de majoritat este a colegial, cealalti, raportata la prim: adoptat in mod valabil. Este, asadar, necesar a nu se face confuzie majoritate, intrucat primul se referé la nur valabil, iar cel de-al doilea se refera la 8 de doud treimi (sau trei pitrimi) din numa: istrativ si poata fit fntre cvorum sft smicul de membri necesar ca un organ sé lucreze* numérul de voturi necesare ca un act s& fie legal ; RA Moldoveany, Cersficatl de wrbanien tx Deep ne 8/2009, p. 106 5 Publicaté in M. Of. ar. 373 din 10 Activitate ~ Reg Daci de la ca adminis administ exeoutti Astf procedur ade bd primul-m Hot nitii lor punerii | potrivit ¢ legalitate + Obi Potri desfigurs minut, ¢ ca votul ¢ Moti astfel c& timp s-a obliga ex o condiic Ode motivele reprezint concreto, Trebt individua potrivit a Principitl ‘economic Sazele par se refer, Motivare: caracter n ‘Bal RAL Sapa ‘Ly Revista de.pctvitaten autoritagilor administratiei publice 113, 5 Regula semnarii si contrasemnérii actului Dacd semparea unui act administrativ este o operaiune care este efectuati de organul de la care actul emand, contrasemnarea reprezinti operatiunea prin care un alt organ sdministrtiy sau o structuré din interiorul acestuia isi depune semnitura pe actal administrativ, dup seronftura organului emitent, in semn de acord si asumare a ‘executarii ori de confirmare a legalitafii actului administrativ respectiv’. ‘Astfel, decretele Presedintelui, din punct de vedere al acestor dowd modalitayi procedurale, sunt de dow categor a) decrete care sunt semnate numai de oltre Presedinte; ) decrete care sunt semnate de cdtre Pregedinte si sunt contrasemnate de catre primul-ministru Hotirarile de Guvern si Ordonanfele de Guvern sunt supuse in totalitate regulii sem- nisi Jor de citre primul-ministru si contrasemndrii de cétre ministrii care au obligatia punerii lor fn executare [art. 108 alin. (4) din Constitutie]. Hotarérile consiliului locel, potrvit articolului 47 din Legea nr. 215/2001, republicatd, sc contrasemneazi pentri legalitate de secretarul unitatii administratiy teritoriale, Obligafia incheierii unet minute Potrivit prevederilor Legii nr. 52/2003, punctele de vedere exprimate cu ocazia desféguricii sedintelor autoritatilor administratiei publice locale se consemnneaz& tintr-o minuta, care va include si votul fiecdrui membra, cu exceptia cazului in care s-a hotdrat ca votul si fie secret. Motivarea am analizat-o deja atunci cind am abordat forma actului administrativ, astfel of nu vom insista asupra ei, vor adiuga numai faptul of, desi o lungi perioada de timp s-a considerat c& autoritajile nu sunt finute s&-si motiveze actul decat dac legea le obligi expres, din ce in ce mai mult se recunoaste nevoia de a se proceda la motivare, ca 0 conditie de legalitate a actelor administrative”, O decizie este motivati, dupa cum mérturisea Benard Pacteau, atunci cdnd enunti motivele de fapt si de drept pentru care autorul su a considerat-o justificaté’. Ea reprezint& 0 conditie de legalitate externa a actului, care face obiectul unei aprecieri in concreto, dupa natura acestuia si contextul adoptarii sale’ Trebuie facut’ distinetia tntre motivarea actelor administrative normative sia cefor individuale. In cazul actclor administrative normative, motivarea trebuie s& se refere, potrivit articotului 31 din Legea nr. 24/2000, la cerinfele care justifict adoptarea actului, Principiile de bazé si finalitatea reglementdrii propuse, efectele de ordin social, economic, politic, cultural, urmérite, implicaiile asupra reglementirit in vigoare si fazele parcurse in emiterea sau adoptarea actului. In cazul actelor individuale, motivarea se referd, in principal, la cauzele de fapt si de drept care au impus adoptarea actului Motivarea survine astfel cao consecinta a exigenei ca fiecare act administrativ, ou vidual, si aibé 0 cauzd, un motiv, care poate si fie de fapt sau E. Albu, Dreptul contenciosului administrati, Ed. Universul Juric, Bucuresti, 2008, p. 56. 2R A. La, art cit, fn Revista de Drept Public or. 3/2003, pp. 95.96. 2B. Pacteau, Lejuge de l'excés de powwoir et les mois de {'acie administrat, LGDI, Paris, 1977, p. 4. +L. Vigan, Principiul motivérti in materia procedurt administrative. Aspecte de drept comparat, In Revita de Drept Public nx, 42005, p26.4 14 DREPT ADMINISTRaTy, de drept', motivul de fapt consténd in condifiile necesare ca autoritatea publica si pa Sree Sct, t timp ce motivul de drept consté in nonmele legale pe care se be aerate in emiterea actului administrativ. Din aceastt perspectiva, utlitaten moti actulti adiministativ se relevl sub mai multe aspecte: prin motivare are loc e explicare actului $i in acest fel se normele legale; fea permite un control mai riguros din parte dreptului de a controle, indiferent & este vorba despre superior i instanfa de judecatd sau alt titular’, § 17, Forme procedurale ulterioare emiterii actulul De unele din aceste forme procedurale se leagi momentul Producerii de efeet. Juridice de catre actele administrative, Astfe}, comunicarea este operatiunea procedurali care vizeazA actele administrative imectacter individual, care produc efecte juridice din momental comuniciri Ine elo: inferesti Doctrine o definestc ca find operajiunea prin care organul adminisiatis emitent- audluce a cunostinfd celui interesat wn act administrati, fie prin predare directit acesti Sie prin afigare la domicilial sau sediul tui, sau prin alte mijloace’. > Publicarea vizeazi, de regulé, actele administrative eu earacter normativ, dar uncle acte cu caracter individual. Ea este definité in doctring ea reprezentand operafiunbas aterial prin care un act adminstrativ este adus la cunostinfa cetifenilor fie prin imprimare, fie prin afisare intr-un loc public sau. ‘prin alte mijloace de difuzare scrisit* Exemplu: Hotarérile de Guvern, care pot avea até caracter hommativ, cét gi caracter individual’, se supun obligatoriu publicirii, in caz contrar intervenind Ssanctiunea evocati Pentru deerete si ordonante, respectiv inexistenfa, vigoare, legile, ordonantele gi hotdrarile de administratiei centrale de specialitate, Oficial al Romaniei, Partea J. Ordinel ale judefelor, potrivit art. 35 alin, (2) ee “Al, Negoitt, Contenciosul adminstatv gi elemente (te crept administra, BA, Lumina Lex, Bucuregi 199, 9.43. actele normative ale autorititilor Subordonate sau autonome, se publica in Monitoni! le prefectului se public& si ele in monitoarele oficiale din Regulamentui aprobat prin H.G, nr. 561/209, ecko tare accor edminisoatve- garantie adrepua ao bund adminisronle (adminisrare), {in Revista de drept public nr 4/2010, p. $2, (RN Petescs, Dept admin Bd. Aocen, Cla Napoce, 200, p.306, 7 Ditganu,Actele de crept adinistraity op cit p 138 ¢A lorgoven, Tatas op. cit, vol. Hyd. a LV pp. 6.68, < Reguament privind procedure, a nivel Cavern, pesta clsborarea, avizarea gi prezentatee tedreandortagetmente de poltici pulls, proeetsor do ace noma, ecw ay ocumente, i vederea adoptari/sprobati. autoritifi ad site-ul propriu, D. Forta juridi: § 18. Actu administragiei - "Prin aceast ‘find deci un ty Specific ac seopul dea nasterea, modi Problema : titulatura efile Ceca ce fix este prezumia accepfiunea lat ‘) prem dea corespund relativa, 0 pre administrativ, care actul adr acestea constat Astfel, int considerat ca | puterii statale impunerii fard Prezumtia supunere imed b) prezut cactulut admin. anume stampil ©) prezur corespunde aa “L Tovdnas, 2 Idem, pp. > auton p07 "DA Tote #5. ziller,D Bruylant, 1994, w *D. Pasite, si comunitare in ‘1/2006, p. 35.UL ivztes.autrittilor administrayei publice 11s potrivit Legii nr. 52/2003, minuta care se incheie in timpul sedinfei publice a gutorititii administrafiei publice locale se afigeaz la sediul acesteia si se publica pe site-ul propriv. 1B, Forfa jueldicd a actelor administrative § 18. Actul administrativ Lam definit ca forma juridici principald de activitate a administragiei publice. ‘Bein aceasti formulare, am plasat actul administrativ tn categoria actelor juridice, el “find deci un tip de act juridie. Specific actelor juridice este faptul c& ele reprezintdt manifestiri de vointd facute cu scopul de @ modifica realitatea juridied existentd, acest lucru realizéndu-se prin nasterea, modificarea sau stingerea de efecte juridice. Problema forfei juridice a actelor administrative mai este analizatl fn doctrind gi sub titulatura eficienta actelor administrative! Ceea ce fundamenteaz fora juridica a efectelor pe care le produc actele administrative cale prezumgia céi ele au fost emise cu respectarea tuturor conditillor impuse de lege, in acceptiunea lato sensu, pentru emiterea lui si care imbracd trei forme”: a) prezumfia de legalitate’, prin care este subinfeleasa conditia actului administrativ dc a corespunde Constitutiei, legii gi actelor juridice emise tn baza legii. Este o prezumtie relativa, 0 prezumtie iuris tantum, care se afl& la baza regimului juridic al actului administrativ, caracterul ei relativ rezultind din faptul c& ea poate fi risturnaté in cazul in care actul administrativ e fost atacat in fafa instanfelor de contencios administrativ iar acestea constati nelegalitatea lui* ‘Astel, intr-o valoroasi lucrare sc araté e& ,,principiul legalitifii administratiei este coniiderat ca piton esential al statului de drept si, impreund cu separarea structurali a puterit statale in irei puteri, trebuie sit garanteze libertatea cetifeanului tmpotriva impunerii fara limite a executivutui”®, Prezumfia de legalitate, in doctrina, indica fiundamentul gi justificarea obligatiet de supunere imediata faga de lege a actelor administrative in statul de drept’. b) prezumfia de autenticitate, care evocd acea trisiturd care prezumA condifia ‘actului administrativ de a fi emis de organul menjionat prin forma sa exterioaré, si anume stampili, antet, semniituri etc. ©) prezumfia de veridicitate, potrivit céreia actul edministrativ este precumat a corespunde adevarului. 1. Tovleay, Dreptadministrati, Ed, Sexvo-Sat,Arsé,197, . 82 2 fern, pp. 61-€3 vey me fms deoumes:.prenunia de confit cu dread” — 3. Rive, 5 Wale, op. et Po, “DA. Tofan, Dreptedminisiativ, op. et, p 4. » 4 Zilles, Droit administra européen, Ofc des publications officiel des Communautés Buropéeanes, Braylant, 1994, vol I p.219 *'D. Pasir, Bxccuarea din ofc a acteloradmintsrave.Repere doctinare jurisprudentale rancese 5 comunitae n materi. Seurte considera efertoare la sistema furide ramdnese, fa Revista de Dept Publis "1/2006, . 35116 DREPT ADMINISTRATLY | —-_—___________ PREP ADMINISTRATIV Din aceste trei prezumpii care fundamenteazi forta efectelor unui act administratiy | desprindem concluzia cf actul respectiv se impune subiectelor de drept care sunt in cal misuri obligate s8-I respecte sau si-l execute. . iat de mai multe ori in literatura de specialitate', cele dou categori de obligatii nu se confundi, distinctia dintre ele fiind atrasi de consecinfele juridice gi de subiectele de drept care cad sub incidenta lor. Obligatia de respectare este 0 obligatic de a nu face si ea vizeazd orice subiect de drep, ‘mu doar pe cel sau cei care sunt insircinaf! cu punerea in executare a actului respectiv, sfera. acestora find astfel mai mare decét a celor care au misiunea executérii actului, Obligatia de executare este 0 obligatie de a face $i priveste exclusiv acele subiecte de drept care au obligagia punerii in executare a actului administratiy Porta juridicé a actului administrativ este condifionaté de mai multe elemente: 8) locul organului emitent in sistemul organclor administrafei publice; b) natura organului emitent, din punct de vedere al caracterului si competentei salé materiale gi teritoriale; ©) categoria de act, respectiv un act cu caracter individual sau eu caracter normativ. Ca o consecinta a forjei juridice a actelor administrative $i ca o particularitate «. acestora, in acelasi timp, regisim regula execuldrii din oficiu a actelor, cunoscuti gi subs denumirea de principtul executio ex officio. 7 Pentru a se putea face apel la forja de constrangere a statului, trebuie ca un act juridié Si fie executoriu, ceea ce impune fnvestirea lui cu forfd Juridica executorie. + in cazul actelor administrative, 0 asemenea ‘operatiune nu se mai impune, pentra c& actul insusi este titlul executoriu, Aceasta inseamni ci se poate trece la executarea actului administrativ direct in baza, tui, fard a mai fi necesard investirea lui cu forta juridica executorie, actul insusi find un title executori”. i Regula executirii din oficiu deosebeste astfel actele civile, care ‘pentru a fi executate au nevoie de un titlu executor, de cele administrative. Atunci end obligatia rezultata din act nu ¢ indeplinité de buni voie, cel indreptatit « pretinde executazea acelei obligetii Poate cere interventia forjei de constringere a statului direct in baza actului respectiv, fl a fi nevoie de investirea actului ou titly executor. 4 E. Efectele actelor administrative § 19. Sub aceast ttulaturd, analizati uneori in doctrind sub denumirea de gficienfa actelor administrative’, iar de alti autori suib cea de efectele juridice ale actelor administrative’, ‘njelegem si evociim, intr-o accepfiune mai largi, toate consecinfele unui act administrativ. ;R Tonescu, Cars de drept administra, Ea, Didactic gi Pedagopic8, Bucuresti, 1970, p. 260. jAslongovaa, Pratat, op. cit, vol Il, 81V-a, pp. 66-68. {i Dragoman, Actele autoritpilor milvae, Ea. Lamina Lex, Bucuresti, 2003, p. 322. {T-lovanas, Drept adminstrativ, Bd, Seeve-Sat, Arad, 1997, p. 52. *A Torgovan, Tratay, op. cit, vol. Il, ed. aTV-a, 66. Activiiatea axa Aceste ¢ a) conse: b) alte ¢ in sfera dean in ceea c ‘rei aspecte: a) mome. by) intinds ¢) inceta 2) Momentul Se imp subjecte de ds 1. Astfel momentul ade 2) obliga ») obliga 2. Pentei actului, trebu ‘act normativ. Legistati: Juridice de ia Aceast’ | avut prilejul obligativitate, contrar. Este fi att normat Apreciem administrative spune astfel ¢ care ele au fo Prin ace ‘ctelor indivi Regula a ancestral de d este posibil si Acestui ¢ vind in cazul sens larg ,legt “Cum se @ 8 se conformeze fn acelaitele subicete ete: petenfei tale *mormatiy ‘culate 9, suet s subs act jucdje ¢, pentru tay vee in Baza ‘at find wn, fiexecutate zal din: i obligatit ect, fir seibitatea autortigilor administrajie publice { Aceste consecinf, le rindul lor, sunt de dowd fer a) consecinge (efecte) juridice, care vor constitui obiectul nostru de analiz3; fb) alte consecinfe (efecte), de natura economica, social’, culturala etc, care nu intra, fn fora de analiza a prezentei Tuer. = }ln ceea ce priveste efectele juridice ale actelor administrative, wnmeaz’ s& analizim trpilaspecte: a) momentul de la care ele incep sf se produc b) intinderea efectelor juridice ale actelor administrative; }0) incetarea acestor efecte juridice. 49 homental de la care actul administrativ incepe si produci efecte juridice + Se impune dintru inceput precizarea dacd avem in vedere organul emitent sau alte subiecte de drept. “1. Astfel, pentru organul emitent' actul administrativ produce efecte din chiar momentul adoptari sale, Aceste efecte constaw in: a) obligatia de a-l face cunoscut, prin publicare sau comunicare; b) obligafia de a nu-l modifica sau abroga decdt dupa procedura ingiduitd de lege. 2. Pentru celelalte subiecte de drept, si anume pentru cele care cad sub incidenfa aétului, trebuie ficutii distinctia intre felul actulué, respectiv daca avem de-a face cu un act normativ sau cu un act individual. Legislatia gi doctrina au fundamentat teza dupa care actele normative produc efecte Juridice de la data publictrii lor, iar actele individuale de la data comunicarii lor. “ Aceasti problemi nu mai poate ft privité atét de categoric, deoarece, cum am mai avut prilejul si artim, sunt acte individuale pentru care Constitusia prevede obligativitatea publicdrii lor in Monitorul Oficial, sub sancfiunea inexistenjei lor, in caz transferindu-le in sfera dreptului civil, tending care nu este nici pe departe noua si pe care nu numai ci nu o impirtlgim, dar evident & ne vom stridui, cu arguments stinfifice, academice, si 0 contracaram, aparand institufiile dreptelui public”. © incetarea producerii de efecte juridice de citre actele administrative § 21. Orice act jurido, inclusiv actul administrativ, produce efeete juries anit in momentul in care are loc scoaterea din vigoare a respectivului act. EEE EHEHE HEH eee eet 1 Se cuvine aici s8 facem o precizare in ceea ce privestc ‘orionanfole de urgenta, despre care, chiar ‘dack in van al Cota proven lp rere rate ale er ore, oes Haan oor apraena Cui Coaonale av admis et pot a repeerters mau 8 SHE Nee rane rs alin (3) ea fl provede expres o etenca posta. nacnsd sal frac ca prin ordonanti de urgent si se post consacra qi infraction, $i astfol sf se posté reglementa gi in Tea Reta penal, eae net tera cep drplsi penal de 1 insides SoS sctelor Fa eer Penns (A orgovan, Trea, op, city 8-3 1V-s, vol. sp. 70 fino de abso He ae len cepk! pv! fc publes faxeoar! pli, sxune coms Aispatelor eu specialist in drepral munci supra satualu juridical functionaratu putDREPT ADMINISTRA Se cuvine sé facem distincje ttre incetarea producerit de efeete juridice, in gener St incetarea producerti unor efecte determinate, $1 anume obligatia de executare, care produce prin faptul material al aducerii ei la Indeplinire!. f Scoaterea din vigoare a unui act administrativ, 1a rindul ei oate avea loc in mé, multe modur a) prin anulare, de eitre e dispozifiile art. $2 si 126 ali Ciosului administrativ; : ©) prin retractare, de organul care ka emis; <) prin abrogare, care se poate dispune de organul emitent, sau Parlament, unica amtoritate legiuitoare a térii ©) incetarea efeotelor actului fn ial, cum ar fi decesul persoanei sa {area sau edificarea unei construcfi La aceasta categorie trebuie s& aver in vedere de Ordonanfa de Guvern nr. 2/2001 privind regimul fost ea aprobata prin Legea nt. 180/2002, cu modifi Instanta de judecata, care isi fundamenteaz’ acest ¢ in. (6) din Constitute si ale Legii nr. $54/2004 a conten, organi ierarhic supetier. alte moduri’, de exemplu interventia unui fapt maig, executarea unei obligati materiale, precum desfiz §i preseriptia, care este regiementsii juridic al contraventiilor, astfel cur icdrile $i completirile ulterioare, F. Suspendarea actelor administrative § 22. Operajiunen de suspendare a efectelor unui act juridic poate fi definiti cee Teprezentind intreruperea producerii de efecte de citre actul in discutie sau incetaree temporaré a efectelor actelor administrative Fundamente constituti 8) Referiior la suspendarea ca sancjiune care priveste un act administratiy, temeiul srnatingional il regisin tn art. 123 alin, (5), care consacrd dreptul Prefectului de a, Stace in contenciosul administrativ un act adopiat de Consilul Local, Cong Judefean Sau primar, actul atacat fiind suspendat de drept' ) Suspendarea ca san multe articole. Astfel, art. 95 reglementeaza institutia ,,suspendarit din functie” a Presedintelui Roméniei, calificata in doctring a reprezenta forma de raspundere politica” a acesttia, sau .,rspunderea administrativ-disciplinard @ sefului de stat”. Un alt text este cel aly at. 108 alin. (2) care prevede suspendarea din functie a minisirilor. EE rEEE 2 / lorgovan, Traut, op cit, ed a1V-3, vol, 71-72, pp, 69-84; ovinas, op. ct, p53 ) lovins, op. ct pp 66.67; V.Prisicaa, opel, poo, 2 Tn acclasi sens, 1 it administatv, fart af de “ Constaitim cl acest tex ‘ees, i num tn lemeinl unui text de lege (lege fu ‘fiune administrativ-disciplinard, o regisim consacrati in mai rivitatea Activites, Regit Vor aoa b)efe o) ort deat a)Ca 1c privire la Suspt cemiterea, 2. in sanctiune incadrat bef ‘Ase prod a, dupa ner a cin dintre ure —sus = sus superior rept gui ~ sus ciosului : cate poat si alta c actiunii cu analiz: = su fiisusi Ley prevede « primarul fi vorba Statutul Nafional suspend. age suspend: Ns‘ty, tem fectului de ac ‘iu Judegean ‘retin mal, 'Resedintetui & acest’ ¢ste cel al sivittea autortafilor administrate: publice EEE EEE Pere Regimul juridie general al suspenditii actelor administrative ‘Yom analiza aceast materie, sub mai multe aspecte, si anume: ) cauzele care determina intervenfia suspendar’ ‘h) efectele juridice ale suspendarii; ¢) organele care pot dispune suspendarea; -d) categoriile de suspendare. 2) Cauzele care pot determina interventia suspendarii sunt urm&toarele: "|, Ca regul generali, suspendarea intervine atunci cand exista indoieli (dubii) cu privire la legalitatea unui act administrativ. suspendarea ne apare ca o garantie a asiguririi legelitatii actului administrativ, in ‘emiterea, dar si in executarea lui’, care intervine doar in situafii de exceptic. 2, In al doilea rand, suspendarea poate interveni atunci c&nd se aplica o anumitd sanofiune administrativ-disciplinaré unui functionar public sau unci altei persoane ingadraté intr-un organ public. *" by Efectele juridice ale suspendarii actului administrativ au ca noti dominant faptul ef se produce o intrerupere a efectelor actului, 0 incetare vremelnicd! a producer lor, urmand ch, dupa incetarea cauzelor care au determinat interventia suspendirii, si se produca fie repionerea in vigoare a actubui, fie scoaterea iui din vigoare prin caile previzute de lege. ) In ceea ce priveste organele care pot dispune suspendarea, putem intélni una diptre urmatoarele situatii = suspendarea dispusé de organul emitent al actului; — suspendarea dispusi de organul ierarhic superior. Orgamul emitent si cel ierarhic Shperiot au si drept de revocare, au doar de suspendare a actului, conform principiului de irept qui potest majus, potest et minus” (cine poate mai rult, poate si mai putin). ~ suspendarea dispusd de instanta de judecatil. Preciziim ci actuala lege a conten- fosului administrativ nr. 554/204 consacri dou’ tipuri de ac{iuni fn suspendare, una poate fi introdusi odatf cu reclamafia administrativg, in cadrul procedurii prealabile, 3 alta care poate fi introdusi odata cu acjiunea principal (sau ulterior introducerii (cfiunii principale), regimul acestor dou tipuri de suspendari urmand a-1 dezvolta odati analiza institufiei contenciosului administrativ. | — suspendarea dispusi de legiuitor sau de autoral actului. Poate fi vorba despre ‘hsusi legiuitorul constituant, si avem in vedere art. 123 alin. (5) din Constitute, care Brevede ci atacarea de care prefect a unui act al consitiului local, cel judefean sau al ‘Rrimarului atrage suspendarea de drept a actului dedus judecdyii. In egal’ misur’, poate fi vorba despre legiuitorul organic, art. 22 alin. (4) din Legea nr. 188/199 privind Statutul funcfionarilor publici, republicatl, prevede ci atacarea de cire Agentia National a Functionaritor Publici a unui act ilegal in materia functiei publice atrage suspendarea de drept a actului respectiy. 4) Ultima problema care se cuvine a fi analizati vizeazd tipiwrile (eategoriile) de suspendare, existind doud tipuri de suspendare; 1) suspendarea de drept sau legal8, care intervine ope legis, in baza unui text de lege; LV. imacelag sent, A. ogovnn, Tratat, op. cit, vol, I, ed @IV-a, pp. 94-87; Al, Negotf, op cit, p. 138 71 iovanas, op. cit, p. 54elite 2) suspendarea dispusé de anumite autoritayi publice, care, Ia rindul ¢i, este de. relegalitate ‘multe feluri: indoieli cu P ») Din operativolj revoct dati cu sesizaren ficutt in cadrul procedurit pe’ Ex ain ict normativ reglementeaza al doilea tip de suspendir, Bee care actiunea principal, prin aceeasi cerere sau Prince ay ita un alt “ori publice, $i implicit prin alt gen de acte dey | sarin it cele specifice procedurii judecatoresti agen, ft $i Astfel, cum mentionam, prin deeret al Presedintelui poate f suspendat din fungie, | BO, acel ministru impotriva cdruia s-a cerut urmirirea. penal’. iH ©) Din Presedintele, la randul su, poate fi suspendat din fanctic, prin hotiirfrea Parla: perea incet ‘mentului, in cazul ia care a incdleat grav Constitugia. carea produ iminente, cererea find formulati alabile. Articolul 15 din acelasi a care poate fi solicitaté odaté cu cerere separatd, ~ suspendarea dispusé de alte au G. Revocarea actelor administrative $24, Excep § 23. Revocarea este definiti de majoritatea autorilor ca fiind aperafiunea juridigh De a} prin intermediul céreia organul emitent sau organul ierarhic superior acesttit +} exclusiv act desfiinteaza (Scoate din vigoare) un act’ ‘mative sunt Revocarea este de dow felu Aceste 2) retractarea, atunci cénd desfiintarea actului se face de organul emitent; t} ppdus, fie. {) revocarea propriu-zist,atunci cid se face de organul ierarhic superior ce emitent Identif Cauzele care determina revocarea pot fi analizate din dou puncte de vedere, 2) din punctul de vedere al caracterului (continutal) cauzei, identifiedin = Tevocarea intervenité pentru cauze de nelegalitate a actului; tevocare care intervine pentru cauze de neoportunitate a acestuia, speciali, gt ) din punctul de vedere al momentului in care intervin fatd de emiterea actului, exist un Li indiferent c& vizeuz nelegalitatea sau neoportunitatea lui, pot fiz b)acte oc nn ieroare emiterii actulu, care determin ca efectele juridice ale sevocdrii } almuncl), Si fie ex tunc, deci peniru trecut; Este vi legislagie si vurmétoarele a) acte timp, este gi un principiu al regimului juridie Desi revocarea reprezint un caz particular al mi iulitapi”, ca se deosebeste de anulare, dar $i de suspendare, din mai multe puncte de vedere: 2) Din punetul de vedere al cauzelor care le determing, anuilarea, intervine atunci clind exista certitudinea ci actu ee 2A lorgovan, Tata op. ct, vo. Ie a1V-8,p 83:1, lovato. el, p35 *A lorgovan, Traay, op. ct, ed. alV-a, vol. Ip. 83, al actului administrativ. constatiim ci revocarea, ca $i 1 este viciat, pentru cauze detinea juridic: rior acestuigy | ventru vitor)? 4, in acela; i, ede anulare, *, 2carea, ca si F elegalizate sau ni “gttga gutorittloradninstrapetpubice 123 ieoportunitate a lui, pe cind suspendarea intervine cind exist dubii, Mol cu privire la nelegaliatea actului, arias ij Din punctal de vedere al auteritigilor care pot dispume cele trei tipuri de operation juridice, desprindem unmatoarea situate rt evocarca poate fi dispusd, att de organul emitent, cat si de cel ierarhic superior. Thnele categorii de autoritii ale administratiei publice care nu au organe ierarhic Jaeriaare sale ciror ace pot f revocate doar de ele, potfiastfel doar retractat Meuspendarea poate fi dispusd de autoritiqile competente sii decid revocarea, pre- civind sitvata exislenfei organelor autonome, care nu au autortate ierarhie superioari, {dorsi um alt organ public competent, de regul instanja de judecati " amularea poate fi dispusd atat de organul ierarhic superior, daca existh un ascmenea -organyeat gi de instanfa de judecati sau exclusiv de instanfa de judecata fn cazul existenfei nor acte emise de auforitatile administrative care nu au organ ierarhic superior. ) Din punct de vedere al efectelor produse, suspendarea produce doar intreru- perea, incelarea cu caracter temporar a acestor efecte, in vreme ce anularea $i revo- area produc incelarea, cu caracter definitiv, a acestor efecte. 424, Exceptille de la principiul revocabilitatit De Ia principiul revocabilitipii actelor administrative, exist excepfii care privese exclusiv actele administrative cu caracter individual, deoarece actele administrative nor- ‘mative sunt oricéind revocabile'. ‘Aceste except sunt deduse fle din natura actului, fle din efecrele pe care le-au ‘produs, fie din voinga legiuitorului. ‘Tdentificdm, in consonant cu tezele exprimate in doctrina’, cu solufiile promovate de legislafie si jurisprudenta, si in conformitate cu criteriile pe care le-am enunfat mai sus, sumitoarele categorii de excepfii: a) actele administrative cu caracter jurisdictional — sunt emise dup o procedurd special, guvemata de principii similare procedurii judiciare, ele intervenind atunci cdnd ‘exist ua litigiu in domeniul administratiei active care se impune a fi solufionat; ) actele administrative care fie dau nastere la raporturi de drept privat (civile, de drept al muncii, fie sunt emise ca wrmare a existentei wior contracte civile sau administrative. Este vorba de actele administrative condifie (sau conditiune, in limbajul interbelic), a ciror existent a fost fie acceptat, fie negata. + Dintr-un act administrativ se pot naste si raporturi de munc&®, cum ar fi o dispozitie de repartizare in munca emisd de directiile de munca gi ocrotire social. 1 fn doctrina s-a pus problema determinarii momentului in care actul intré fn circuitul civil. Poate fi vorba despre momentul comunieirii actului sau despre un alt moment. * A Jorgovan, Tratat, op it, ed. 8 1V-a, vol. I, pp. 85-93, L lovanes, op cit, p. 56. 2's Torgovaa, Tralat, op. cit, ed. a1V-2, vol Tl, pp. 85-86. 2'A Torgovan, op. cit, vol. 1p. 90, 1. lovanas, op. cit, p. 56. +P. Neguleseu, op. cit, p. 321 *R lonescu, op. cit, p. 279. ©Lovinas, op. ct, pp. 57-8.Aivitaten autora feticlen autor Solutia este im desfiintat printr-un a Resi existt ar identitate de situatii mu pot fi revocate, ‘categorié de raporte ‘Constatim cA‘ care se naste Actele admi it i i raispundere existent cin alt moment’, i iasnae arpemanah Cat priveste actele admit yt] organul care le-a rajiunea acestei except, i i i, rezida Hi] subilite prin reglem administrativ care prec a ] inchejat deja, devine §25. Problema rev Curtea de Justi unui set de principi regiseste si prineip i i F i constitutive ma cong Tevocat, cl intrénd in sfera circuitului civil. l i i Se manifesta a Juridice este si ratiunea acestei exceptii*. intre administratia ©) actele administrative reglementare, in ¢ i important pentru + ‘oeare in condifile in care realizarey’ } tit la nivel nationa i 2001 Recomandare Consiliului Europe autorititile adminis care au fost executate material ~ sunt exceptate de tat hun care fin de efectele materiale, economice pe cate le-dd are ar avea-o un act de re\ fafa administrapiei iP E att legalitatea cat ¢ seit : inistrativej i ef in plus, se mai Dante fi ss te de sesizarea Principiul revocabilitafi - a 4) Actele administrative declarate irevocabile generat drepturi subjective garantate de lege sub ECE | Publicatt ia M. OF nr S§ conducd la o dt trebuie injeleasé $i administrativ, care « Printr-o dispozifie a legit sau care au’ aspectul stabiltai ' 259 din 20 decent 19, "In parca conse 3b Risiu, art cit, p. 144, : administratiy disciplinar T Deigavu, dcele de drept administra, op. ct, p. 219, *LTovinas, op. cit 41 Tovinas, op. cit, p. 57. i J. Boulois, R-M. $) Tovitnas, op. cit, p. 60, G éition, en °T. Drdganu, Actele de drept ‘dninistraty, op. cit, p. 61; T. Deégany, Citeva considerapt cx privire ta “L, Vigan, D. 1 okey Se, ANY eit prt mangers fac, nae Nese en et Aaa aici sare 0 i 9.328 4 serieitlor publice, Se T lovanas, op. cit. p. 9. Sibiu, 2006, pp. 288-288Fidei ‘Gx autoritgilor administraytet publice “sofia oluin este impust de principal simetric! juridice, est rita alt act juridic care are acceagi forts juri es exist anumite ascméndri cu categori cnunfata mai sus, wu exist tofust sate de situa, in prima categorie eginitorud decide of anumite acte administrative we pt Ji revocate, at ot de doua categorie decizia legiuitorului vizeaza anumite ori de raporturijuridice pe care le garanteazi sub aspectul stabiliagi ‘onstatim cX Jn aceasta e doue situafie, me ‘actul insusi este garantat, ci raportul ic care se naste din act 3) dctele administrative prin care se aplics sancfiuni specifice celor trei forme de risptvidere existente in dreptul administrativ’ “Aceste acte, denumite de unii autori j,acte de sancjionare’”, mu pot si fie revocate de cnganul care Je-a emis sau de cel ierar ‘superior, ci de autoritifile si dup procedura stabilite prin reglementari speciale. 25. Problema revocdrit actelor administrative in dreptul european “Curtes de Sustife de Is Luxemburg a procedat ta incorporarea in droptul european anus set de principii existente in sistemele nationale ale statelor ‘membre, printre care Se reaigete 61 prineipiul revocdrii actelor administrative, ware & constatarii od tratatele constitutive nu confineau referiri la ‘aceasté materie” Se manifasti astfl pe plan european o preocupare pentru solusionarea litigiilor ivite in administrtia public si cofent cbutinducse jn, ae! So modalitati amiabile de fezlementare, in cadrul cireia tema revoclrii actelor adminisat apare ca find inportant® pentru doctrine gi legslafia administrativ, precum s} pew jrisprudenti, ati Ja nivel nafional, ct si european’. Consliul Buropei a adopist la data de 5 septembrie 2001 Recomandarea Rec. (2001) 2 Comitetului de Ministri catre Statele Membre ale Coiisitutai Europei asupra modalitiilor alternative de reglementare litigiilor tutre sutoritiile administrative gi persoanele private, cae stataeaz fp principiu, ef recursul in faa edministratie rebuic si fie accesibil subiectaluioriedrat ae, si poste aves °& obiect ait legalitatea cAt si oportunitatea actulu {n plus, se mai arati c& reoursurile ‘administrative pot fi obligatori, in anumite cazuri, insinte te cectoaresinstanei, iar acestea trebuie si facd obiectul unei examin oleh ‘sh conduc la 0 decizie din partea autorititilor competente. Yntr-un asemenea context tpuie infeleash si dispozitia artiolului 7 din Legea nr. 5542008 contenciosului administrativ, care consacra caracterul ‘obligatoriu al procedurii administrative prealabile. SEE EEE eee TT parca consi acest probleme, vem ienifon we ate de forme, seosety raspunderea administrativ disciplinari, contravensionala §i, | patrimoniala. 21 Tovanag, op. cit, p61. 3 J, Boulois, R-M. Chevallier, Grands arréts de Ja Cour des Justice du Communawtés Européennes, Tome 1, ‘8 édition, Editions Dalloz, Paris, 1994, p. 82 +L. Vigan, D. I, Pasire, Revocared | ‘actelor administrative — dimensiune a principiului bunei adminisirért, i ee mpl Trl tnd o Costin per Europa tare he rubies Se a ent sie admins, Catal Saget, B7IN6, EE Ba Siti, 2006, pp. 288-289.pctvitaten ators —_—_—_—_ Precizim & in doctrina s- pus in discutie, $27. Teoria nu contenciosului administrativ nx, 29/199 E _pfofesorul F ccteor xiinist a) acte inet “b) acte mu gsemenca prof materia revocirii rezid tn faptura paren idministrativ, in acest fel administaf intr-un interval a 51 st reformeze actul adminisiay'f Persoane fice, din considerente de legalitate si de oportunitate, 4 Autorul ap Finalitatea unui asemenca de trebuie si pomi bunei administréri, deoarece prin istrati czratin ce in ficiarul actului sau de citre o pers i i yen Se poate ajunge la revocarea acelui act, a interest é = inierese § 26. Anularea actulul administrativ aadministrativ-te — interest Misiunea I Semnificafia recursului fn fafa administrafiei in in acest mod, se realizeazi reexaminarea unui act a publici avind posiblitatea si-si reconsidere solu} Doctrina defineste anularea ca fiind operafiunea. Juridicii ce const intr-o manifestare. de voinga in scopul de a determina, in mod direct, desftinjarea actut $i, deci, incetards definitivés a efectelor juridice produse de acesta? Int-o modalitate mai dezvoltati, un nistrativ unilateral ca fiind acea sancfiun a §28.Repere a alt autor defineste anularea unui act adr eee ie care lipseste actul de efectele pentru care reprezentind o cesta a fost emis si care imbracd forma unei manifestari explicite de voinja, apartindnd, astfel, in gener in principiu, unei instante Judecdtoresti si, in subsidiar, unui organ al administraie;’ Extrapolér Publice, altul decit cel care a emis respectivul act, manifestare oe se exteriorizeagis | definit-o ca fii hntrucat, cu ocazia emiterii actului, au fost inedleate dispozifiile legit? : adoptat cu inc Din punctul de vedere al naturii sale, nulitatea unui act Juridic, deci si a actului admi pentru validita nistrati, reprezintd 0 sancfiume care intervine atunci cdind actul este lov de unete vic, orl cx aS de legalitate, S| ‘erathic supers : actele organek Exist suficiente asemanasi inte mulitatea din dreptul civil i cea din dreptul adminis. motiy pentru ¢ trativ, dar existé si aspecte care le isting fundamental. In doctrina, elementul dé ‘in cazul a distinct eu ttlu de scoald care se dé este acela c& , in dreptul privat nu existé nulitate «| ierathic altora, fra eae : dispusa decd 5B. Negsles 2D Negules z+ Vien, D1 Paice, Revocarenacelor administrate, at et, pp. 293.294 2A. foxgova 3A: lorgovan, Tata, op. cit, ed. 1V-4, vol Il p72, *'B, Demei °C. Clips, Considerat u instiuind © Cons ‘rep public nr. 4/2012, p26, Sidi adminis piogmeue voltiadrepnel administra romdn, Brows, lai de ate gre ~ indiferent de conditiile care an fost inedleate, organul competent va putea %it dispund anulerea actului; + ~ daci in dreptul civil nulitijile relative pot fi confirmate de cel lezat, iar nulitatii; absolute nu pot fi confirmate, in dreptul administrativ pot fi confirmate ambeltt| categorii de nulitifi sau numai nulititile relative, $29. Organele care pot dispune anularea unul act administrativ ’ Aceasti sancfiune poate fi dispusa de urmitoarele categorii de autoritii: 8) de organul ierarhic superior, in virtutea raportului de subordonare ierarhicé; ») de instanga de judecaté, care isi fandamentea7& acest drept pe dispozitile art. 52 126 alin. (6) din Constituse si ale Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ; ©) de Ministerul Public, care poate anula doar anumite categorii de acte adminis. trative (exemplu cele ale locurilor de detente). , in functie de organul care dispune anularea Astfel, In cazul anuldrii dispuse de organul ierarhic superior, instrumental juridic prin care se dispune anulatea va fi actu! admainistrativ, ceea ce inseamni cd procedura vai Fi cea specific emiterié unui act administrativ. : In cazul in care instanja judiciaré decide anularea actulvi, procedura va fi cea* instituité prin ast. 18° din Legea nr. 54/2004, cu modificatile gi completarile ulterioare. Gh, Belts, op. cl, p. 183 71 lovlnas, op. ct, p.@. > Ast 18, inttulat Solute pe care le poate da instana, prevede ef: (1) Instanta, solwjondnd cererea le care se referd art. 8 alin (I), Ponte, dupa caz, sé anuleze, in tot sau in parte, actul administra, sé oblige dere f activate a 31. Efectel Precizit rulitate Care ig care se cl Caregu casieind e) ‘Ne ralit ispune peo Retiner faptul c& a caror legal nexiste 932. interbelicd, intervine tt ‘my s¢ pot aplica sanc fost emise materiale ¢ teaz cone de, eviden lita to ortatea } eperafiae a alin (6), 6) ivcazal eaueate, dae Jonecsi in ‘ot saw inp wna dire public ocer atin. (si Jiecare ideles sterile edna pubic 1 edtle anal resi cA, indiferent de conditiile incilcate la emiterea actului gi de tipul de sulitatp care urmeaza si interving, prezumfia de legalitate functioneaza pand tn momentul in car’ se constata sancfiunea respectiva’. Ch regulé, anularea produce efecte juridice ex unc, pentru trecut, actu] este desfiintat Ga gicdnd el mu ar fi existat Ne raliem conceptiei exprimate in doctrina*, potrivit careia atunci cand anularea se dispune pentru motive de neoportunitate, efectele juridice produse trebuie si fie ex munc. Refinem, de asemenea, ca regula a regimului juridic al amulérii actului administrativ, faptul c& anularea unui act administrativ atrage dupit sine anularea tuturor actelor a cedror legalitate este conditionaté de legalitatea actului administrativ anulat’. H, Inexistenta actelor administrative § 32. Institutia inexistentei actului administrativ a fost fundamentata in perioada interbelic’, in care intélnim o veritabil& ,teorie" a inexistentei actului administrativ', Ea intervine in cazurile in care incdlcarea conditiilor de valabilitate este atat de gravé, incdt 1y,se pot aplica principiile sanctionérii efectelor actali administrativ, wrménd a i se aplica sancfiunea inexistenfei’. Sunt, astfel, inexistente actele administrative care nu au fost emise sau adoptate de organele competente, din punct de vedere al competentei tnatetiale gj teritoriale (exemplu primarul sau consiliu! local af unei localitafi reglemen- teazi conduita cetitenilor din alta localitate). Incdlcarea legii in atare situatie este atét de, evidenta incat nu mai este necesari invocarea nelegalitStii actului si pronunfarea anit lor®, aorta publiod 8 emit un act administratn, i liberese un alt iscris sau si efecueze © anumits ‘peraiune administra. (2) Instanfa exe competent «se promunfe, in afar situapilor previzute la art, 1 Alin, (6, 4 asupra legal operalunilor administrative care eu sat la baza emiteit acu supus decd In eal soluiondi cere, nstana va hott st asupra despagubrlorpentre daurele materiale $i morale enuzate,dacd reclemantul a solicit acest lure. (8) Atunct cand obisetl acini incontencios adminisiativ il Formeaci wn contract aminisrav, in nce de stare de fap. instana poate: c)dispune arlarea acestula, fn ‘otsau in pate; b) obliga autoritaten public sf frckeie contracad la care reclamantul este indritl; c) impune tia dine pir indeplinirea net anvoite obliga: 4) suplini consimgaménud unel pif ednd Ineresul Public o cere: e) obliga la plata unor despigubiri penta daunele materiale si marale. (5) Solupile prevézute la ‘is. (2) i alin (4) tit. b) so) pot fl stablite sub saretiunea unei penal aplcabile pan obligate, penira 2 de tntrzere. (9) In toate state instanfa poate stabil, prin disposhv, la cererea pri interesae, ‘im termen de executare, precio si amenda previzu la art. 24 alin. (2) “Lovina, gp. ct. p. 65 2 Tonese, op. ep. 83. 71 lorgoven, Trait, op. cit, vol. ed. a1V-a,p. 82 Este, de altel, apicarea pincpiuli de crept quod alin ect malton prog fect 4 Negulesea, op ip. 430 sium. A Negoii, rep admins Be, Silvy, Bocaest, 1996, ©E, Demsive, Multaiea coniractlut adminisrady, aiol apirut tn Iuerarea Implcopile Tratandui insttuind 0 Consituye pent Europa asupra dreptul public $ a servicilor publice, Seeiunea penta sine juice i administrative, Caietl Stinfc nr. 8/2006, Ed. Burg, Sibiu, 2006. 816,130 DREPT ADMINISTRAT A] gciivitatea’autor —F Fundamente constitutionale actuate ale inexistenfei actului administraty > j 1. Alte dimensi Avem in vedere doud dispozitii constitutionale exprese care transforma ac institufie intr-una de rang constitutional. Este vorba de art. 100 care reglementeaza actele Presedintelui, ade ciror publicare obligatorie in Monitorul Oficial o impune textul constitutional respect complex, ‘in cazul nepublicatii interyenind sancfiunea inexistenjei actului. : blice investite Art. 108 prevede acelasi caracter obligatoriu al publicdtii in Monitorul Oficial'a;f} —_ponente ale sti actelor Guvernului, in caz contrar intervenind inexistenja actelor. ‘Am ment Legea fundamental admite o exceptie in cazul hotitarilor eu caracter militar, cafe apartin, in egali din rafiuni lesne de inteles, se comunicé numai organismelor interesate. jn ceea ce Regimul juric existen{ei actului administratiy nistrativ, ea are Inexistenfa este o sanctiune specifick a actului administrativ, care intervine atun 2) reprezin cand viciile de legalitate care afecteaza actul sunt atat de grave, de fundamentale, inctief de stare civilé: constientizarea lor nu este o problema pentru niciun subiect de drept. Cum afirma plastié, ») reprezit Profesorul Tudor Draganu', orice subiect de drept, chiar si unul eu inteligenté medie, va. i al structarii s ealiza ilegalitatea flagranta a actului ne se intoc {nexistenta reprezinta, im opinia unui autor, o sanctiune cu caracter exceptional, ca ablieat) ‘inlaturd prezumtia de legalitate, ea putind fi juridied sau material, oricine putand.g: aud : semnala*, . hella Valorificand tezele de referinté ale doctrine’, desprindem urmitoarele dimensifaj f din Legea nr. 1 is ¥ Regimul I 7 i care a abrogat administrativ; ‘ baza lui’, b) subiectele de drept destinatare ale actului sau care cad sub incidenta lui du Reconstit: dreptul de a se prevala de inexistenfa actului gi deci de a refuaa indeplinires obligagiitir, Potrivit ar care rezulté din act. : stare civild se f Reunind cele dowd elemente de regi juridic, unii autori le exprima sub forma teze} a) dack rog in cazuil actelor inexistente nu mai opereaza prezumtia de Iegalitate si nimeni nu poate b) dac& a fi finut sa se supuna prescripfiilor exprimate in astfel de acte’. certificatul saa ©) avestui drept fi corespunde, in mod corelativ, obligatia celorlalte subiecte de rept, ¢ ¢) nu aver autoritilor publice in mod prioritar, de @ lua 4) intocmi fntocmire 4 5. ineioy’ " Prin art. 5 ¢) in actualul sistem constitutional, institutia in i it L act de stare civ Acestor elemente de regim juridic, doctrina francezi tl adauga si pe acela c& acnil a) cand s inexistent poate fi retras (revocat) th orice moment de cétre administratie, in timp of rofuzati, desi s actu! care este doar nul nu poate fi retras deca fn interiorul termenului de recurs’, - b) intocmi Soe : de catre ofijen. ', Drigamu, Nulitatea actelor ‘administrative individwale, op. cit, p. 64, tt *L Nedeleu, Actele administrative. atipice, in lucrarea Descent ‘ransformérilor dn administra py §33.Laac respectiv decretelé 3 eee ralizarea, Prezent si perspective i contextd 7 ublicd roméneascé, Caitul $uinife ut. 11/2009, p13 poise «A ergoven, Tats, op, vo. I, ed a1V-a pp 7-79, ova 0 ope 65.56, pC Ober sae {1 Aloandn 1. P Slinieats, M. Clrnsan, C1, Enescu,D. Dine Dreptabeovoe st Ea, Economics, Pau ‘Bucuresti, 2003, p, 281 ‘| metodclor de evid #1. Rivero, J. Waline, op, cit, p. 114 sare civil.eidena lio irea obligati sub forma tied simeni mu poste,” ject de deep, veri, ceen ce sila npurerea at fi leg tuto ex ofc constinjonal: soela cada ti, fn timp ce 13 getuten gutoritilor administrate publice alte dimenstunt ale regirmulul Juridie al actelor administrative 133,La aceast ultima parte, vor aves fn vedere cu priortateactele de stare cvia. ‘Rotele de stare civilé reprezint® acea categorie de acte care au o natura juridica complex’, de dropt civil side crept administativ, prin intermedia! cfrora autorititile pu- bce javestite cu atribufii de stare civilé transpun in confinutol Lor elementele com- ente ale stiri civile a persoanci, “ani menfionat, in confinutul detinifiei, natura juridica a acestor acte, faptul o& ele cartin, in egalé misur, att dreptului civil, cat gi dreptului administrativ “in cea ce priveste dimensiunea actului de stare civil4 din perspective dreptului admi- sjstrativ, ea are urmftoarea semnificatie: 2) reprezinta inscrisul autentic doveditor al actului de stare civilé Intocmit in registrul e stare civilds 1) reprezintd un mijloc de evidenja a populajei, din punctul de vedere al nummérului sial structuri sale; 8) se intocmeste in interesul statului si al persoanei (att. 1 din Legea nr. 119/196, republicata), ©) serveste la apararea drepturilor si libertasilor fundamentale ale cetafenilor (art. 1 din Legea nr. 119/1996, republicata). Regimul legal actual al stiri civile il regisim in Legea nr. 119/196", republicat’, core a abrogat decretul fostului Consiliu de Stat nr. 278/1960 si actele juridice emise in baza hui’ Reconstituirea actelor de stare civ Potrivit art. 13 i 52 din Logea nr. 119/1996, republicata, reconstituirea actelor de are civild se face la cerere, in urmatoarele situafii 2) daca registrul de stare civild a fost pierdut sau distrus, in totalitate sau in parte; _ b) dacé actul de stare civilé a fost intocmit in strainitate si nu poate fi procurat ‘certificatul sau extrasul de pe acest act; c) nu au existat registre de stare civil; @) intocmirea actelor de stare civild a fost omisa. Intocmirea ulterioard a actelor de stare civil’ Prin art, 53 sunt recunoscute urmatoarele situafii in care intocmirea ulterioara a unui ‘act de stare civila este admisibila: . 8) clind s-a omis fntocmirea actului de nagtere sau de deces, ori aceasta a fost {tefizati, desi s-au depus actele necesare acestei operajiuni, +b) fntocmirea actului de c&sdtorie a fost omis’, desi a fost luat consimfimantul sofilor _ de cltre ofiferul de stare civild. ' i * Publicaté tn M. Of nr. 282 din 11 noiembrie 1996 gi republicat, in urma modifictrilor suscesive, in M. Of nr, 339 din 18 mai 2012. Bye vorba despre Hotirtrile fostului Consilu de Minis ur. 1090/1960 gi 2290/1968, privind aproberea ‘eto de evden reir de tare respect sencfionarea contravenfior la regimul actelor de civil,‘Anularea, modificarea, completarea si reetificaren actelor de stare civil Primele trei operatiuni’ se ‘emeiu! dispocitie primarului unity stare civil, din oficiu sau la cererea Public conmunitarjudejean de evidenfa a persoanei (ar. $8 din Jege). modificarea, rectificarea sau completarea unui aot de stare civ vise Pe acest, in condifiile mentionate anterior, meninang be actul de stare civild corespunzdtor (ar. 59 din lege) Regimul duplicatelor ‘ Regimul acestora este doar in mare reglementat prin Legea nr. 1 19/1996, republics 5! dezvoltst prin normele metodologice de punere in apie are a legii, j Duplicatul reprezinti wn now certieat de stare civil, vv inlocuieste vechiu) certificat si a céruj emitere poate fi legitimata de interventia unor fapte materiale, cum it | Spierderea, sustragerea, distrugerea sau deteriorares ee ficatului original Duplicatul nu trebuie confindat cu eliberarea unui nou serahnay in cazut in care au. intervenit unele modificéri in starea civil a unei persoane, dispuse prin hotiirare+ Judecttoressc& avand caracter definitiv $i irevocabil! cimetirea un nou cetfat eae detonminatl de intevenisunor eauze de “> anulatca veehiuluicertfica gi emiterca unui sanctiunt a)mu >) nu c) ine 2.Ne a) co: b) co: seo 3.Re a)nel b)net c)ne 4.Co a)act b)act ©) ata individual. 5.Act a) cor