‘CORPUL OMENESC Comportamentul social Foarte rar in viata suntem singuri, deoarece omul este un animal social care are nevoie de prezenta altor persoane in jurul seu. Modul in care ne raportam la ceilalti creeaza societatea in care trétim. SS Vid. De kt cei din jur ner inva care sunt rolusle lor in sosietate, prin intermediul unui noes de recompensire si pedepsire realizat £ ‘Camenit teliesc in grupur: in primal rand familia, apoi familia extinsl, dar 9 comunitis 8 mad mari i chiar nagani, In general tei in armonie. Dar se pare cl nicl un grup nu e& ie astepla st trtiasct feria de orice con Q) Expresile fetei sunt cele mai importante 1. Siudiul comportamentului un iaseam- in comunicarea nen-verbals. Ele pot fio rid: le fapt-stucil interactunilor sociale din care diseretd a sprincenelor, un zambet saul fel de grupuri,int-o ipcetcare de a injelege un gest mai evident ~ cum ar fi acest sermnal il in care aceste gruptri sunt formate, vestc standard ce indies sfidare. Q in societitie in care cisstorile sunt aran. jate, prieteniaintre persoane de sex diferit poate fi supusé constrangerilor. in tile arabe islamico, femelle poarti valuri si robe care si le acopere fata $1 corp © Uncle comportamente umane sunt Instinctive, iar atele sunt deprinse. De exem phi, un copil va invita sh rlspundlafectunl Zambetul bebelusulu din imagine este 0 reflectare evident a zimbetului mamel. cum iau nastere conflictele i care este cal modeleaz propria personal Instinctul Prim sino se ocupl cu suc 7 in ol important fn modlarea compantammen ey a i hiner cs era eiae koe tecie si supravieqire. “Din acest motiv68) COMPORTAMENTUL SOCIAL rebie deprinse, male dtiuai ft! caifica drept instinctive; printe acestea sunt apsran mmporamentl parental, El vars8 lacrimi esivititea, aceste ca: de fae, lar e 3h uimale. Cu pumnul su strans fu incordare istd cupninziind comportamentele instinctive indied un gest tratare itailor umane in instinetiv nest mod sa dovedit absurda, decarece de manie. uprindlea peste 5000 de instinete di (Cele mai recente studi eu privie la com- tf. $i animalele si camenii reactioneaza la fel, CQ Copii din insulele indoneziene Matawi. “7 amentul multi si al animalelor sugerea-_astfel ei pe vlui unui dusinan ~ Nevoia de contact fai este denumita nevoie 21 el in interactiunea cu cella, uncle sh fu vita atacul. In cial de afiiere. Este diferita de nevoia sexuala si le de comportament lau nastere ca urmare a oainenilor, o-Ameninre nu este neapaat fz este foarte usor de remarcat la copit anor motivattdiferte, dar de baza si profur lar rispunsul organismilu vt f intoicea- deoarece sunt ipsiti de inhibit social este de a satisface aceste mouvati neice (care tin de reactia organismulud) au imbunatiti pozitia in ierarhia social, © mae nitat psihologté sa iogeleagt comportamentul parte din modu lune soxiala Motivatii menor in eizul unor nevol fiice, dar nite deprinsd, Prima persoand cu care ita in State care pare sit ameninte supraviwiten Nevoile ummeazt 0 perioada ch : ppectva,paihok in timp ce tunele nevol ale om, cum ar devine predispus imbolnay ile pace se pot Infekye mai bine. Sa fiilogiet, allele ai motivate sociologlcd. hing dura pulice detenmind creterea presiunii sngvine malelor Dependenta implict nevoia de pro- descoperin au influentat modu de abo apreciat Cl asemenea spunsu imbundtatese nevoia de flere, adica dorinta de af plicut fost bau de paint lor ajung si abuzez rinantele ‘compulul in incefcarea de de alt glide afl aproape fine de alti, tn ace- din punct de vedere fiz propel opi exer ui tip de motivatie este cellai ea lider = persoana care are cel mais apart individului ca lipsit ant rol in discutile purtate 51 in decizi- inconsistema, drepiate si incredere iiestefrica sau este furioasa, in ile Wate; aceasta este dotinta de dominare. descoperi un mod de implinire ire prc modificari masu le in onga- de cei din jur, dar si de ea insisi, ca o per ie. De fapt, prin actiunile sale ¢ nce 4 nism, Ea determind cfesterea frecvengel si sound apart, cu idel st atudin slide Consiraiascd 0 lame care ofert cel mal man puter bavlor Ii, 2 prestund sangvine 5 ain Je sigurantd 91 certtudine, Gradul hs Jucerea glivoze: nece-ari cor COMportamentele invatate ne considerat esential pent o deavol Fialc sd se confrunte cio ameninfare imedia- tatul dorinelor sau nevoitindividulul de asi fice dupa care se guver 1 uncle sociNeutra lati femelle trebuie SA fle acoperite We val, akele nu este nici o nusine ca ele sa apart Jezbrdcate. In majoritatea societatilor umane ima este interzisa, dar in unele grupu smorirea unui rival poate fi justificatt Normele sociale se schimlat ca timpul: mul da Anglia Vieloriand sunt acum igi diferte propun norme cierit Bigamia este ‘din Afric socilt ni ponte i considerat ils, Tnsadeva ini socioog! au sugerat el sigur norma ade rat ese aceen a desl si schimbsr Instinctul sexual © combinatie Interesandl tnt dueatoare sociale de naturl fzicd si. cele asi-numitul imbold sexual, La animale, cu excepaia omulul gi altor peimar nivelul de hormoni sexual lin singe imboldul sexual are si » determinare psihologicd: el nu se face sim atea de hormoni sexu: te si pentru flecare ind imboldul sexual este in inte teste determina © Gesturile si alte miscari ale corpului sunt ‘losite pentru a exprima diferite emoti. De ‘exemplu scSrpinarea capului este un gest luman, des intanit, care indie ui Gridul i care imboldul sexual afecteaza ‘comportamentul socal este discutabil. Uni pi bologi compo in ura studilor pe animale, ci scopul comportamen tuoi social al Rec individ este transmiterea frenelor sau catcterelor sale ereditare prin activi Sexuale ~ teoria genetica “egoistd Aceast] teorie a intimpinat mult opoziti ‘maj ales cfind s-a incereat aplicarea sala com: portamentul uman, O prin: 24 faptul c1 uncle aspecte ale comportamea: tului sexual al omulut na sunt legate de repro: ducere, De exemplu, activitatea sexuald na este intotdenuna heterosexvala intre parte neti de sexe diferie) ci poate fi si hommosext alt Gntre parteneri de acelasi sex), in mod ident neavand ci scop reproxlucetea Comunicarea Pentru a putes avea difenite relitt cu ceitalt membri ai societti, un individ irebuie st fie ‘capabil comunice, sii exprime indivichia Titatea fart de ceili st si-si canfice seni Comunicarea intre oameni pote fi d dou tipuri: verbald, care este Invatata, si non verbal, Dini acestea, comunicarea non-ver- balt reprezinta principal meta de trans nitere 4 sirilor, emotillor, doringelor si pre supuine o serie de comportamente care par & fi universal valabile pentru risa uma Risul si eruntarea sunt semanale injelese Corlunde, Semnificatia lor ee intcleasd chiar 51 de copii foarte tic, Bebelusit de tel luni vor punde unui desen ce reprezinul © fat pitoare tot print-un zim. Doringele si © Aceste combinayi de sprincene sh guri cu forme diferite transmit o varietate de emoti sau stiri de spirit, chiar si atundi cdnd sunt redate grafic omen sunt ase de obignuiti sa cteasca Personalitatea color din jr in functe de expresia fete, ined adeseo sunt tentati sa atrbuie diferte personalitati animelelor, ddocé expresia fefl lor seemand cu a unul ‘om. De exemplu, cémila poate fi gresit consideraté trufosa, iar vlturul velean. = Limbajul corpului sisnsie S ee proes Prin. postant cc ‘camenit isi exprima stile en picionul balunsat ca semn stanjenel ate fi serpinat atu tind un individ este perplex. Limbajul corper lui ofert informatit cu privire la ce gindeste sau ce slate 0 persoani, asifel inci pata mai mul semnifcatic Expresia fetei exprim Vorbeste. De exemplu poate exprims nefncrederea, fa snp ridicarea 9 mas a guriiaratd de cele mai multe ori dez gustul. Migcaren ochilor jc tant in exprimaren interesulal Sociologit au studiat acest gen 1 ajutat st inte Structura interactiunilor pe misuel ee partic.‘COMPORTAMENTUL SOCIAL if oT © Femei ain Japonia salutandu-se. Ritualul de salutare variaz’ de ta chim burile fugare de tice tailor occiden- tale, pana lao serie de rituslur angi $i ‘elaborate din unele trl din Attia si Asia, Aceste ritualuri sigur timpul nece- sar pentru stabiires ‘unui echilibra social ‘acceptabil, Interac ‘unea poate conti tun, satisfbcand ne- via flecirui partic: pant de a fin mod simbolic“atins @ Normele sociale variazd intr-o mare ‘masura in functie de ra, relgie gi cultura. in uncle comunitti din Africa, de exer pt, poligamia = fap- ful de a avea mai ‘multe sot ~ mu rumai ci este accep: tata dar este consi derats chiar © norma social. Rutina salutului permite partiipantilor st bileasct relatia dintre e, prin semoale verbal oli venit $i ectivelor_indviduale festarea liberi un restricioneze ‘si =