Scribd Logo
Importer

Bienvenue sur Scribd !

  • Invatarea Si Inteligenta - 4 P

    Transféré par

    Celestina Dan
    13 vues4 pages
    invatarea

    Titre original

    Invatarea Si Inteligenta - 4 p

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Formats disponibles

    PDF ou lisez en ligne sur Scribd

    Avez-vous trouvé ce document utile ?

    Ce contenu est-il inapproprié ?

    Signaler ce document
    invatarea

    Droits d'auteur :

    © All Rights Reserved
    Téléchargez comme PDF ou lisez en ligne sur Scribd
    Signaler comme contenu inapproprié
    13 vues4 pages

    Invatarea Si Inteligenta - 4 P

    Transféré par

    Celestina Dan
    invatarea

    Droits d'auteur :

    © All Rights Reserved
    Téléchargez comme PDF ou lisez en ligne sur Scribd
    Signaler comme contenu inapproprié
    sur 4
    ew CORPULOMENESC 45 Invatarea si inteligenta Cum dovedeste cineva ca e inteligent? — prin note mart la examene, o slujba bund, abilitatea de a picta tablouri deosebite? Toti dispunem de un anumit grad de inteligenta, dar cum poate fi definité si masurata Ce iain 1 unul cu celalat, De-a hingul anilor unit u numiteo “abiltatea de pts in mc Jecvat la condtile medi timp. ce alti i considerat-o *o tendingt generald spre ealizare’. Nici uni nial’ au aveau pertectt dreptate, dar nici ni) gresisert complet Cuvantul Kt provine din cuvintele ine ster legere, “a alege’. Clasict © oo er eee ae “Ix a kp adical englez atdbuit inteligente’ 0 climensiune biological. El a sustinut cl inteligenta exe o trisdtard innascuta, mostenta, Interesul lul in evolutie eile sale cu privire kx aceasta au fost publ ite inainte de cele ale lui Darwin) hat o dus la evidentierca aspectelor comportame Inteligenta in invatare OO Medial cuttural din care provin cop are un impact enorm asupratipului de invétare primit si in ‘onsecintaasupra rezultatelor obtinute Ia testele de intel ‘denta. Copiior chi- nezi fe sunt predate ait aga tsa flozofie 8 presedintelui Mao Est algebra vesticd (dedesubt) pentru a asiguraintegrarea industriaizats. Tan Ful elu buat (stinga)invats negarea-sinelu, tehmnic de meditate sireigie pentru a tinge cel mai nat nivel de puritate. Care dintre copie ‘mal inteligent? © Ese 0 abilitate cognitiva, intelectuala dis tineta de ake caracterstici personale care se adneaz4 mat degrab in sfera emotillor # Este © caracteristca general, intl in toate tipurile de procese intelectule, nefiind specific doar unui anumit gen de abilita minatt genetic si doar intro. proportie mult Hlorofice. Cu toate aeestea, spre stiri aha! XIX, inteligenta a deven) tl unt umir mare de studi desfSsurate de paolo, ‘a1 scopul de a verifier 0 serie de teori prin inteligentei si la eficenta dlfertelor mi ntermediul experientelor si analizei statistic stint in continvare te acestea att dus la primele incercart si un sistem de axteurave a inceligente ntele de opinie cu privre la imporana Theodore Simon (s ce tcbuie acordatd diferitelor aspecte al se, 1890-1911) si E. Thorndike (191 © Realizarte academice, recunoscute teste concepute de Galton printr-o festivitate de absolvire, nu sunt in Binet si Simon, Au fost reviruite mod necesar 0 misura a inteligentei une! Je Tun in Marea Britanie, de © persoane, desi cei doi factori sunt legati prin Stern in Germania si Terman in SUA bilitaten de invaare. Specialist care sau remarcat ukerior in acest INVATAREA $I INTELIGENTA domeniu sunt J.P, Guildford, Edward de Bono, R.B, Catell s Hans Eysenck. Thorndike a sugerat ct inteligenta poate fi descompust fn tei gruputi: social, mecanicl si abstract Inteligenta mecanica viza abilitatea de a mani- put unete Sau agregate, inteligenta. soe ent infelepeiunea unei perscane in relate interumane, iar inteligenta abstracts consta in abilitatea de a oper cu simboluri (precum rnumere si cuvinte) si prineipii stinifice Gandirea creativa Unul dintre aspectele insuficient uate in con- siderare in dasficarea lui Thorndike a fost cre ativitatea, In anit 1950, J. P. Guildford, nema tumit de metodlele de testare existente, a ‘ cercetate proprie bazatt pe wanda vergent si divengenea. Fl a definit gindirea convergent ca fiind abilitaten unei perscane de a da rispunsul “asteptat” la 0 problem’, iar indica divergent sau creativitatea ea find abllitatea de a oferi un rspuns “neasteprat’ ‘Neasteptat” mu are aiel sensul de “gresit’ Edward de Bono a efectiat experimente, at cu copii cit si cu adulli, cu privire lx modul in care oamenit is folosesc infeligenta, sau gin= dese, El a promovat ideea de rispuins “neas- teptat” la probleme, numitt gandite lateral ~ “1 laturii “creative” a inteligentel. El cl din acest punct dle vedere copii sunt aproape inotdesuna mai buni decit adult, a ror inteligenti a fost canalizatdint-o anum Hf dineete sha ctor laura creativa a fost repr mutt de metode de educare conventionale. © Testole moderne de 10 folosesesimboluri universal infelese $1 mai putin cuvinte, pentru 2 elimina “prejudectile culturale”. @ Un test de inteligent’ poate include gisirea elementului care nu se potriveste (prajitura, care nu este o planta si bich care nu are motor); un test de aptituds spatiale gi numerice (jos. dreapta, gisiti 44 de triunghiuri); 0 probs vizind perceptia (sus dreapta, desenati conturul fara a ridica creionul de pe hartie). TESTELE DE INTELIGENTA FLUIDA ‘Alege ntl dntre sino pentew core ptrite ber ‘CLASIFCARE [Alege lemental nepotrit. TOPOLOGIE Alege pte in care punt poate past ca insti 136 ¢ prone Petes ono on © w TotnfhecFomra 10 110 120 130140 1 scala Cate Spre exemplu, in cartea sa Copii rezoled probleme, de Bono cteaza copii care au fost rugati sa ofere soluti pentru construirea mai rapid a caselor, Mute dinize desencle lor conventionale, dar unul dintre copii a sugerat folosirea unui balon urs, pe a cirui fata interioara sa fie imprimat un model sim 1 celor de pe tapete, care si fle umflat, suflst in exterior cu beton iar apoi si fie tate fere- sirele si use. Aceastd metoda este tocmai ‘opusul metodelor traditionale, dar un sistem similar cu cel al copilulus chiar a fost ealiza In 1971, RB, Cattel a sustiout si el ea exist doud tipuri de inteligenta, pe care le-a enuimit uid’ si crisalizatd, Cereetarile sale au aratat ci un copil care are 0 inteligensa Muida poate sf evite easpunsul invatat sau asteptat la © problema sis ofere un elspuns Creativ si neasteptat, Un copil cu 0 inteligenta cristaizata va oferi probleme un raspuns care deja a fost formulat anterior si nu va incerca si priveasea dincolo de acesta, Testele de inteligenta Sic Francis Galton a fost un deschiztor de fenielor individual ‘dine reactile umane finie 3 paiice. Descopetae sale, pubicate ental prima ditt in 1863, au. fonmat penta munca pshologului france Alfred Binet i asstenruli sta Theodore Simon, care au obtiut primele succese in masurare int iigene, la inceputulsecollui XX O Mensa este 0 societate pentru per- soanele ci un 1 mare. Doar 2% a populate! foc parte din aceasta. © Copili din casele Th care sunt prezen- te carti se comport mai bine in discutile de la scoala. Multe teste sunt bazate pe abiltatile de a opera ‘cu cuvinte, astfel Incit este difcl 8 apreciezi 1Q-ul unor copii care acasi nu au acces la eti. Jn 1904 Minisirulfrancez al instructiei pub lice @ constituit 0 comisie cure st studieze problemele copiilor“inapoia’. Binet si Simon faceau parte din aceasta comisie si prima intrebare pe care s-au pus-o a fost: cine sunt copii “inapoiati'7 In 1905 ei au publicat 0 sefie de teste gridate care erau administrate copillor. Binet si-a petrecut restul viettrevizu- ind aceste teste, iar dupa moana sa, in 1911, amencanul Lewis Terman (a continuat mun la Universitatea Standford din California. Tesiele de acest tip sunt folosite sin prezent si sunt cunoscute ea testele Standiord Binet. Conceptul de virstt psihicd s-1 desprins din rezultatele muncii lui Binet. Ela presupus cel creienil unui copil se maturizeaz’ intelec tual de la an i an. Doi copii ale ciror teste arity turtate intelectual, aveau aceeasi varstl psihicl indiferent de viesta lor reald. Un copil de 13 ani ale cirui rezultate coincideau cu rezultatele unui copil normal de 12 ani, se considera inapoiat cu un an, in timp ce un copil de 13 ani, ale cari rezultate se pottiveau cu cele ale unui copil de 14 ani ‘era considerat mai avansat cu un Coeficientul de inteligenta © “inapoiere" de un an la virsta de 5 ani este mult mai grava decit la 13 ani, deoarece reprezintd o proponie mult mai mare din dez: voltarea copilului de pina atunci, Din acest motiv, sa Sugerat ct proporia dine vlrsta psihicd @ unui copil si Virsa sa real este un © Mozart si Mendelssohn, compositor ‘nor celebre bucdti muzicale, au fost ‘amandoi copii extraordinar care au determi nat numero prin! 58 ncerce 58 dezvolte talente muzicae similar gil cop lor. indicator mult mai bun decit diferenta dintre le, Aceasti propontie inmulit cu 100 poartt umele de coeficientul de inteligent’ sau 1Q = 19 exe egal cu produsul dintre virsta psi= hici si 100, raponat la virsta reala. Un copill care are varstd psihica egald cu cea reald este Considerat un copil normal: coeficientul su de inteligenta este egal cu 100 Gu toate acestea, capacitatea intelectual a lunei persoane nu poate creste infinit; undeva Intre 14 si 18 ani Incepe si se stabilizeze, Dar cum variaza IQ-ul de la 0 persoana la Aproximatiy 50% dintre persoanele fe aU un IQ cuprins intre 90 st 110 ny din ei realizeaz’ un 1Q mai ‘mic de 90, iar restul 25% au IQul mai mare de 110, Numerul persoanelor cu un 1Q sub 70 (pragul care indict de obicei fapcul cl 0 per- soana este retardata) sau peste 130 (care sunt stealicitori) este in fiecare cuz considera relativ aproximativ 3 Aceste metode de testare nu arata nicl o dife rend intre 1Q-u] femeilor st cel al arbatilor. ar testele au aritat diferente semnilicaive fntre persoanele provenite din medi diferive de exemplu: membrii nei majoritay\ prospere si cei ai Unel minorit ssiace ditr-o tar Din acest moti ia. prezent multi pst ‘gl nw consider ct aceste teste traditos sunt adeevate, Copili proveniti din case in ceare Sunt prezente cai, jucari, discur, con versati vioaie ~ tre ei si mai ales cu adulli — sau. alti stimuli, au tendinga st se compore mai bine decit cela copil in timp discuti lor de la scoald cu profesorit i cu examina torli, Avind in vedere cit majortatea testelor sunt bazate pe abilitatea copiilor de a opent ex cuvimte, este dificil misuriea cu acu ratele a inteligentei copiilor care acast nu eneficiazt de aceste avantaje. in realitate foarte mui copii care nu objin.rezulate foarte bune la sectiunile verbale ale testelor obtin rezultate bune la sectunile non-verbale Tesele conventionale sunt, dupa parerea ‘majontayii psthologilor, axate int-o msurat ‘mult prea mare pe inteligenta “erisalizata” ‘mai putin pe cea “vida” st contin prea mule concepte abstracte, Din aceste motive testele sunt foarte utile in misurarea potentialului ‘a By INVATAREA $I INTELIGENTA © Memoria este 0 componenta importants { procesului de invitare. Temele neces fixarea unor noi proceduri si aminte si regisirea unora mal vechi din memoria pe termen lang, academic al unui copil, dar mu oferd info :matit despre perseverenta si creativitate su — ambele avand un rol important in diferte tupun de aetviat ‘O mare parte Binet incoace au elaborat un numir mare de teste pentru o gama la $i geupuri de vasa ia teste predominant verbale integral on-verhale, hazate pe simbolurl universal ‘Gu Toate ca in general un scor mare nseamnt tun rezulat bun iar mic-un rezultat slab, fiecare test vizeazal aspecte dlstincte ale perscane’ testate. Nimeni nu are un scor al inteligented fix, care rmodiice in funetie de modul de testare Memoria Mult mai simplu de definit decit inteligenta, dar ks fel de imporania pentru procescle de Tnvatare, este memoria. Aceasta ésteabilitatea 1 retine ceea ce amy invat,astel incl st natia atuinel cand avem tem regis in rnevoie de e Ta cadrul procesului de invatare, capac tatea noasiet de memonite depinde att ck metodele folesite penta transmiteres infor matiei, cit si de circumstantele in care are loc pprocesul de invatare, Astil Invatat intensiv in ultimele clipe dinaintea tes tulut stie cd informatile ps ingeimadit in cap pot fi Aceasta deoarece cteienil arc ide scurtt durata cit si una de lung drat (Gx cat mai des un anu apt est uun elev care a © Ganesh Sitapalam este ceea ce in mod uzual ‘rami un coil Iminune. E. inceput ‘materaticilesupe- Floare cand avea soar patra ani sia recut examen pentru ce mai ialt rived (A level oud ani si patra ha al de intoligonta~ of realizeozé desene de 0 desenator tehnic. Specialist nu pot expli de ce onumite hondica- ‘abil in alte domeni. memoria de scusta drat, eu atat © m. transferat in memoria de prob: hung 8 tori in ultimele abil st fi Murat. Aceste incercar minute nu asigura siocarea pe termen hing informatie) si din aceasta cauza adesea uitim ncruri care au fost memorate doar pent un seop imediat, cum ar fi un examen, Mai putin cunoscut este faptul ca elevit care dau un examen in sala in care ria respectivaobjin rezultate mai huine deeat daca fi testati in inesipert mal putin familiare, Celulele de sunt raul ajutate duets facilteaza recunoasterea unui atanei cid avem nevoie Sf nit Uitarea In general, uitarea nue ciuzatt de estompa: fea unor impresi, ci mai degrabt de tings miditea unor informatii mai veehi de citre un {influx constant de informati noi. Uneori pen tn a stoca aceste noi inform rectificti Swi sd reorganizam_ informatie anit datorita incapacitati cle a memora, cat a Sapte ex a ati €2 Repriman ala explicate, Cei mai mult amend ita rault ‘mai usor ei av © progrmare la dentist decit au fost invitati la 0 petrecere incimpla deosirece mintea oamenilor respinge graba lucrurile nepkacute deca pe cele phicate Unit psihologi spun a insdmpla' si in ctzal ineatatulu constientizeaaa ct metodele de predare stu atmosfert de cast pot rini copilal sau sail puna into situate jenanta, mintea copilulki 2s putea reactiona prin “located” material pe care ar trebui stil invete. In mod similar acclasi lucnu sc Dac nu se pul omenese 44 ~ FTAPELE INV a Desi este autist, Stephen Wiltshire are un tp spe- tecturd cu precizia unui uri pshice se imbing atat de bine eu talentul remar- hi paint care nu isi jut copii st invete, dar le pretind acestora si tcacd examencle, pot i au invatat

    Vous aimerez peut-être aussi