UNIVERSITATEA .STEFAN CEL MARE® SUCEAVA, FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA, MECATRONICA $1 MANAGEMENT ECHIPAMENTE SI TEHNOLOGL DE FABRICATIE —Echipamente si tehnologit de fabricotie CUPRINS BIBLIOGRAFIE INTRODUCERE Capitolul 1. PROBLEME GENERALE ALE TEHNOLOGIEI CONSTRUCTIEI DE. MASINI LL PR LOR COMPONENTE ‘ 1.1.1, Sisteme industriale de produce... 1.1.2. Procesul de productie 1.13. Procesul tehnologic.. 1.1.4. Tipuri principale de productie 1.1.5. Tehnologicitatea produselor. 1.1.6. Calitatea fabricatiei LLL7. Sistem tehnologic. Definite. Structura Capitolul 11. BAZELE FIZICE ALE PROCESULUI DE ASCHIERE.. 2.1, MISCARILE IN PROCESUL DE AS$CHIERE. 2.2. VITEZELE MISCARII DE ASCHIERE 0.0000 2.3. GEOMETRIA SCULE! ASCHIETOARE 2.3.1. Descrierea sculei agchietoare. 2.3.2. Parametrii geometrici ai sculei aschietoare .. 2.3.3. Unghiuri functionale sau cinematice.. 4. NOTIUNI DE BAZA PRIVIND PROCESUL DE FORMARE A geo 2.4.1. Procesul formarii aschiei 2.4.2. Tipuri de aschii 2.4.3. Elementele sectiunii transversale a aschiei. 2.4.4. Comprimarea plastica a aschiei 2.4.5. Deformatii si tensiuni in apropierea taisului 2.4.6. Depunerile pe tais.. 2.5. ELEMENTELE REGIMULUI DE ASCHIERE.. 2.6. DINAMICA PROCESULUI DE A$CHIERE. 2.6.1. Forta de agchiere 2.6.2, Lucrul mecanic, 2.6.3, Puterea necesara aschierii... 2.7, FENOMENE TERMICE iN PROCESUL DE A$CHIERE.. 2.8. UZURA $I DURABILITATEA SCULELOR A$CHIETOARE 2.8.1, Uzura sculei...... 2.8.2. Durabilitatea scult.... Il, GENERAREA SUPRAFETELOR PE MASINI UNELTE venom 4Echipameme $1 tehnologit de fabricayy 3.2, GENERAREA SUPRAFETELOR REALE PE MASINI UNELTE 64 3.4, SCULE ASCHIETOARE FOLOSITE PENTRU ASCHIERE 66 3.4.1. Cutite pentru strunjire. rabotare, mortezare 6 3.4.2. Brose... 68 3.4.3. Frezele 0 3.4.4, Burghiele r 3.4°5. Largitoare. adancitoare gi scule de lamat 74 3.4.6, Alezoarele 15 3.4.7. Tarozi $i filiere 6 3.4.8, Scule pentru prelucrarea danturilor rotilor dintate defined. 3.4.9. Scule abrazive . ror! Bookmark not Error! Bookmark not defined. 3.5. DIPOZITIVELE MASINILOR UNELTE. . 8 3.5.1. Definitie, rol functional... Bae 8 315.2. Structura si clasificarea disporitivelor. nn. 8 Capitolul TV. MATERIALE $I SEMIFABRICATE, UTILIZATE IN CONSTRUCTIA DE MASINI. 83 4.1, MATERIALE UTILIZATE IN CONSTRUCTIA DE MASINI. 83 4,2. SEMIFABRICATE PENTRU PIESE, ae CARA GTRRIZA LOR eee cack e 83 4.2.1, Semifabricate tumate... 85 4.2.1.1. Turnare in forme de nisip . 85 4.2.1.2, Turnare in forme metalice 86 4. .3, Turnarea centrifugal 4.2.14, Turnarea cu modele usor fucibile 88 4.2.1.5, Turnarea sub presiune.. 88 4.2.1.6. Turnarea in forme coji : Sane 89 4.2.2. Semifabricate forjate liber sau matripate..cunearononenennn 89 4.2.2.1. Semifabricate forjate liber. .n..0 ee iia ae 4.2.2.2, Forjarea in matrite libere... 90 4.2.2.3. Matritarea la cald .. 2 4.2.3, Semifabricate laminate 92 4.2.4. Semifabricate matritate si stantate la rece 4.2.5. Semifabricate combinate. 4.3. MATERIALE PENTRU SCULE ASCHIETOARE 4.4. LICHIDELE DE ASCHIERE.. Capitolul V. ERORI DE PRELUCRARE 5.1, INSTALAREA PIESELOR IN VEDEREA PRELUCRARI 5.1.1, Eroarea de bazare & 5.1.2, Scheme tipice de bazare 5.2. PRECIZIA PRELUCRARILOR MECANICE PRIN ASCHIERE. 5.2.1. Notiune $i importanta, metode de obtinere. 5.2.2, Factorii care influenteaz4 precizia de prelucrare.. 5.2.2.1. Erorile teoretice de prelucrare. 5.2.2.2. Erorile de instalare, © 5.2.2.3. Erorile produse de inexactitatea de executie a ‘sistemelor tehnologice.. 5.2.24. Erorile de prelucrare produse de uzura sistemelor tehnologiceEchipamente $i tehnologii de fabricarie 4 5.2.2.5. Erorile de prelucrare produse de deformayiile elastice ale sistemului Iehnologic.. 5.2.2.6 Erorile de prelucrare produse de deformaja termicd a sistemului tehMolOgIC .enan 5.2.27 Erorile de prelucrare produse de vibraplleelementelor sistemrulul tehnologi : 5.2.28 Erorile de prelucrare cauzate de tensiunile remanente din materialul SemifabricatelOr .... i 5.2.2.9. Reglarea $i erorile de reglare Capitolul Vi. PRINCIPI GENERALE DE PROIECTARE A PROCESELOR TEHNOLOGICE roe 6.1. SINTEZA PROCESELOR TEHNOLOGICE .... 6.1.1. Tehnologicitatea constructiei 6.1.2. Procedee de elaborare a proceselor tehnologice.. 6.1.3. Stabilirea succesiunii operatilor.. 6.2. DIMENSIONAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE.. 6.2.1. Caleululadaosurlor de prelucrare gi al dimensiunilor intermediare 6.2.2. Determinarea regimurilor de agchiere.. 6.3, ANALIZA PROCESELOR TEHNOLOGICE : 6.4. INDICI ABSOLUT! DE ANALIZA A PROCESELOR TEHNOLOGICE .. Se RELUCRAREA PRIN ASCHIERE A PIESELOR 7.1, PRELUCRARI PRIN STRUNIIRE.. 7.1.1. Strunjirea suprafetelor cilindrice exterioare. 7.1.2. Strunjirea suprafetelor cilindrice interioare.. 1.3. Strunjirea suprafetelor plane 7.1.4, Strunjirea suprafetelor conice. 7.1.5, Strunjirea suprafetelor profilate. 7.1.6. Strunjirea suprafetelor excentrice.... 7.2. PRELUCRARI PRIN FREZARE 7.2.1. Parametrii regimului de aschiere la frezare 7.2.2. Dimensiunile caracteristice ale aschiei.. 7.2.3. Fortele de agchiere si puterea consumatl la frezare 7.2.4, Prelucrari pe masinile de frezat. : 7.3. PRELUCRARI PRIN BURGHIERE. 7.3.1. Preluerari pe masinile de g&urit. 7.3.1.2. Largirea, 7.3.1.3. Adéncirea .. 7.3.2. Blementele regimului de aschiere la burghiere 5 largire- 7.4, PRELUCRARI MECANICE PRIN RABOTARE $1] MORTEZARE..... 7.4.1. Rabotarea = 7.4.12 Prelucrari pe masinile de rabotatBIBLIOGRAFIE 1. O. Pruteanu s.a. ..Tehnologia fabricarii masinilor” E.D.P.-198) 2. C. Picos §.a. 7ehnologia Constructiilor de Masini” E.D.P. Bu 3. German Draghici ..Tehnologia Constructiilor de Masini” E.D 4. C. Picos §.a. ..Tehnologia Constructiilor de Masini" Probleme Bue. 1976 5. C. Picos $.a. .Calculul adaosurilor de prelucrare si al regimurilor de aschiere” E.T.Buc.1974 6. B.A. Baranov ,,Normarea tehnica” E.T. Buc. 1963 7. C. Picos s.a. ,Normarea rehnicd pentru prelucrari prin aschiere” E.T. Buc. 1979 volumul I si 1982 volumul IL 8. M. Ivan $.a. Masini unelte si control dimensional” E.D.P. 1980 N. Antonescu ,,Masini unelte si control dimensional” partea | si partea fs a-Il-a Ploiesti 1976, 1978, 10. A. Vlase ..Bazele tehnologiei masinilor unelte” E.D.P. Buc. 1982 1]. A. Albu $.a. ..Exploatarea masinilor unelte” E.D.P. Buc. 1983 12. Emil Unchesel ..Masini unelte si control dimensional” 1.P.1.1971 13. A. Oprean s.a. ,,Bazele aschierii si generarii suprafetelor” E.D.P. Buc. 1981 14, Cazmir Bohosievici ..Tehnologia fabricdrii masinilor” vol. 1 si vol. I LP.Jasi 1971 15. Dragu Dumitru ..Toleranje si mdsurdtori tehnice” E.D.P. Buc. 1980 sau 1982, Cota: II 9972 16. Lazarescu Ion $.a. ,.Tolerante si ajustaje si calcul cu toleranje, calibre... E.T.Bue. 1984, Cota:[II 10788 17. Raileanu Aurel ,,Contro/ tehnic” |.P Iasi 1977 11 18970 ( 50 ex.) tehnice™ vol. I si Il - 18. Bagiu Lucian ..Curs de tolerante si masurdi LP."Traian Vuia” Timisoara 1975 — III 7350 ( 15 ex.).7 _Echipamente $i tehnologis de fabricate INTRODUCERE Prelucrarile mecanice fac parte dintr-o ramura stiintifica cunoscuta in tehnic& sub numele de .,7ehmologia fabricdrii masinilor™ care este ramura stiintificd care se ocupa cu studierea metodelor de prelucrare mecanic& pentru a asigura obfinerea pieselor de masini si a masinilor la conditii tehnice stabilite prin documentatie, cu cheltuieli minime de munca vie i materializata. T.C.M. este o stiin{a (ramura) de granita intre stiintele tehnice si cele economice, fiind din acest punct de vedere o sinteza. figura 1 Teoria aschierii Fizica FM (prelucrari mecanice) Constructii Constructii Mecanica Constructii MU seule fina dispozitive | SMR. Figura 1. Legaturile Tehnologiei Fabricarii Masinilor cu celelalte discipline. Tehnologia fabricarii masinilor a aparut mai tarziu ca stiinta, in conditiile trecerii la marea productie de marfuri industriale, dezvoltarea sa ulterioar cépatand un ritm deosebit de ridicat. Astfel daca se consider’ cA ritmul general de dezvoltare a stiinfei are o rata de dublare de 10 ani, volumul Goa la in domeniul T.C.M. are rata de dublare de ani.Echipameme $i tehnologii de fabricayie _ 8 Din aceasté cauz4 lucrarile de specialitate, foarte multe gi diverse care corespund diferitelor cerinte teoretice $i practice sunt realizate de pe pozitii diferite si trateazi aspecte diferite ale problemelor tehnico - economice ale productiei industriale Dezvoltarea T.C.M. - ului - secolul XX dup’ 1912 F. Taylor: ,, Organizarea stiintificd a productiei”; - urmeazA un ritm ascendent; - Socolovski: - pune bazele T.C.M. (U.R.S.S.) - in URSS: - B.A. Baranov ,.Normarea tehnica”; - A. Kasirin ,7.C.M”; - Germania: - Meissner ,,Tehnologia fabricdirii masinilo’ - Milller G. ,, Constructia de masini - $.U.A.: - H.B. Maynard ,, Ingineria industriala ~ L.W. Crum ,, Ingineria valorii”. -inRS.R: ~ aportul stiintei si tehnicii la dezvoltarea economico-social a {ri pundndu-se accent deosebit pe modernizarea si perfectionarea acestora. pe ridicarea parametrilor calitativi ai produselor; - pe langi introducerea de tehnologii noi un accent deosebit se va pune pe modernizare celor existente gi pe respectare acestora cu strictete prin organizarea stiintificd a productiei si a muncii; - ridicarea calitatii produselor — problema fundamentala a economiei noastre in actuala etapa si in etapele viitoare, in aceasta directie trebuind concentrate toate forfele din intreprinderi, centrale, ministere, unitati de cercetare si proiectare. Se impune ca problema calititii productiei sa constituie 0 preocupare permanent a tuturor oamenilor muncii asigurindu- se respectarea cu strictefe a tehnologiilor de fabricatie. Stabilirea unor conditii tehnice judicioase inc& din faza de proiectare reprezint& garantia c& produsele vor satisface integral conditiile de functionare. Aceast& etapa, in realizarea produselor, este necesara si se poate materializa prin cunoasterea precis& a problemelor pe care le ridic& ramurile industriei constructoare de masini. Este de asemenea necesar ca si in faza de executie a produsului sa fie cunoscute bine aspectele teoretice si practice ale prelucrarii mecanice cu implicatiile lor asupra calitatii produsului. Scopul prelucrarilor mecanice (T.C.M., T.F.M., ETF, ...): realizarea de conditii tehnico economice optime de realizare a produselor (piese, subansamble, ansamble $i masini). Mijloace de realizare: sistemele M.U.S.D.P., lini tehnologice, ateliere, sectii, intreprinderi.___Echipameme 1 tehnologii de fobvicane Capitolul I. PROBLEME GENERALE ALE TEHNOLOGIEL CONSTRUCTIEI DE MASINI 1.1, PROCESE DE PRODUCTIE. PROCESE TEHNOLOGICE ELEMENTELE LOR COMPONENTE 1.1.1. Sisteme industriale de productie Sistemele industriale de productie sunt sisteme materiale in actiune, dinamice si complexe care au scopul de a transforma resursele naturale sau create de om in productia industrial de o calitate si fiabilitate care s& corespunda nevoilor societatii. cu cheltuieli minime Structura unui sistem de productie este formata din mai multe subsisteme, figura 1.1. Din definitia data sistemelor industriale de producti rezult& urmitoarele caracteristici evidente: SIP — este un sistem dinamic dat de necesitatea cresterii continue a eficientei economice a produetiei SIP - sistem complex - datorita capacitatii de organizare succesiva $i nelimitaté in diferite alte sisteme cu diferite relatii intre ele (coordonare, subordonare) in functie de diviziunea muncii. Rezultatul actiunilor complexe ce au loc in SIP este productia industriala si consti in crearea in permanenta de bunuri materiale, spirituale gi servicii necesare existentei si progresului societaitii 2. Procesul de productie Procesele de productie au ca scop realizarea de produse finite, semifabricate, piese, ansamble, subansamble, utilaje, instalatii si servicii privind fabricarea, repararea, intrefinerea si exploatarea acestora. Locul si rolul PP in cadrul SIP se evidentiaza in fig. 1.2. Ca’Lee de mans Figura 1.1. Struetura unui sistem industrial [energie; Figura 1.2. Locul proceselor de productie in cadrul unui sistem indus *substanta; | Echipomene $i \ehnologi de fotricae | PROCES DE PRODUCTIE | © « produse; .) # semifabricate; “gemateriale. PRODUCTIE _RESTRICTII SI PERTURBATILEchypamente $1 tehnotogii de fabricayie hy i Realizarea unui produs intr-o intreprindere constructoare de masini are loc cu participarea direct sau indirecta a unui numér de factori care indeplinese anumite activitayi (acjiuni) bine determinate gi la locuri de munca bine preciza Prin urmare, baza activitajii intreprinderilor constructoare de magini consta in procese de productie care reprezinta totalitatea actiunilor in urma cdrora materialele sau semifabricatele se transforma in productie finité (definitie in STAS 6909/75) ~ [CEFR'03]. Principalele activitai care alcdtuiesc procesul de productie sunt conceptia si proiectarea produselor concepfia si proiectarea tehnologiei: - semifabricate, - piese finite; concepfia si proiectarea S.D.V.- urilor; realizarea de S.D.V.- uri: elaborarea semifabricatelor; prelucrarea mecanica a semifabricatelor: tratamente termice-intermediare si finale; Gmc. asamblarea, vopsirea, conservarea. VY VV YVVVy Clasificarea proceselor de productie: 1. Dupa destinaie procesele de productie pot fi: - procese de baz auxiliare; I Dupa cantitatea de produse impuse unitatii si modul de organizare a fabricatiei distingem 3 categorii de procese de productie: - procese de masé, - ‘procese de serie, - procese de unicate. Procesele de bazd, transformarea directé a materiilor prime in produse finite (producerea semifabricatelor, prelucrarea mecanic’ a pieselor si ansamblelor). Procese auxiliare, pregatesc si deservesc procesele de bazi (executia S.D.V.-urilor, repararea si intretinerea masinilor unelte, alimentarea sectiilor cu materiale, scule dispozitive. semifabricate etc.). Din punct de vedere organizatoric procesul de productie al unei intreprinderi industriale este impirfit pe secfii, care reprezinté o unitate distinct administrativ in care se fabricd un produs sau 0 parte a acestuia. Sectiile la randul lor pot fi: 1. de pregatire a fabricatiei (semifabricat); 2. de baza (se desfasoara procesul de productie de baz) organizate: - tehnologic, - pe produs; 3. auxiliare (asigura conditiile desfasurarii procesului de baza); 4. de deservire (cu mijloace de transport, pastrarea materialelor. semifabricate, si produse). ‘Sectiile sunt organizate in ateliere. - proceseEchipamemte $1 tehnologh de fabeiconie 13 Se fn afara de sectii si ateliere in intreprinderi mai apar o serie de activititi desfasurate de unele servicii care pregatesc activitatile din sectiile gi atelierele sus amintite. Exemplu: Serviciile de pregatire a fabricatiei intocmesc proiectele proceselor tehnologice si pregatesc documentatia necesara procesului de fabricatie % Rrocesele productie de mass, serie si de unicate se deosebesc intre ele prin modul fn care sunt organizate, acest mod find determinat, la rindul lui. la volumul productiei > productia de masa, produsul se realizeazA continuu la majoritatea Jocurilor de muncé operatiile executate nu se schimba un timp indelungat, > productia de serie, produsul este lansat periodic la intervale bine stabilite de timp, acelasi loc de munca prelucrand loturi succesive de piese finite. Dupa marimea loturilor poate fi serie mica, mijlocie si mare > productia individuald, cAnd lotul se reduce la un singur exemplar. 1.1.3, Procesul tehnolosicl) Am vazut c& procesul de productie poate fi privit din diverse puncte de vedere: tehnic, organizatoric, economico financiar. Din punct de vedere tehnic principala componenté a unui proces de productie este pracesul tehnologic. Procesul tehnologic reprezint&.acea parte procesult jata direct de modificarea nemijlocita prin actiuni jsuccesi i produsului care se fabrica. Procesu! tehnologic se divide in trei categorii: a) pentru tehnologii de semifabricate; b) pentru tehnologii de prelucrare; ¢) pentru tehnologii de asamblare. a) Materialul este transformat in semifabricate care din punct de vedere tehnic nu pot indeplini rolul produsului finit. Metodele de semifabricate sunt: turnare. forjare, sudare etc. b) Metode de prelucrare: © aschiere: strunjire, frezare, etc * alte metode: tratament termic etc. eee eneral, es tehnologic are urmatoarea structura: ge un proce gic are urmi ruc Ps Procese tehnologice | Operat Faze Trees Minuiri_ > fo { crerai }{_Faee _}o{trecei {Manu} ‘ ncale ide fabricasie I Operatia, este acea parte a procesului tehnologic efectuatA de un executant "Pe un anumit loc de munck prevazut cu anumite utilaje si unelte de munca actionand asupra unor obiecte ale muncii in cadrul unei aceleiasi tehnologii ( STAS 6909/75). Operatia se poate executa cu o agezare sau cu mai multe asezari. Asezarea, este acea parte a operatiei care se execut& cAnd piesa se fixeazi ‘© singuré data putand ocupa insd diverse pozitii distincte fata de masina unealta (€x.: 0 pies’ intr-un dispozitiv rotativ). Faza, este acea parte a operatiei care se caracterizeazA printr-o singura asezare $i 0 pozifie a piesei prelucrate, cu aceleasi unelte si acelasi regim piesa suferind o singura transformare tehnologic&. Se pot utiliza una ‘sau mai multe scule cu regimuri de aschiere constante sau variabile. Trecerea, este acea parte a fazei care se repeta identic si care cuprinde actiunile de indepartare a unui strat de material de pe o suprafata a piesei pastrind neschimbate scula, deplasarea $i regimul de lucru m Méanuirea, reprezint& totalitatea miscarilor executate de muncitori in __procesul de efectuare sau pregatire a lucrului Miscarea este ce) mai simplu element al activititii executantului. o deplasare, luare de contact sau desprinderea de pe utilaj, organele de comanda. ‘seul sau obiectivul muncii. 1) Frezarea suprafejelor A, B, C la piesa din figura 1.3. Figura 1.3. Operariile de prelucrare a suprafetelor A, B si C. suprafejelor A, By C din soseag prindere constituie o operatie.a5 = _Echipameme $i tehnologii de fabricate La piesa din figura 1.4., strunjirea suprafejelor A si B constituie o singura operafie daca, dupa prelucrarea suprafejei A, piesa se roteste gi se pozitioneaza pentru prelucrarea suprafefei B. Prelucrarea suprafetelor A si B poate constitui 0 singura operatie daca se executd pe aceeasi masind cu doua prinderi si reglari diferite (1.4.a, 1.4.). Daca suprafefele A si B se executa la doua locuri de munca diferite rezulta doua operatii. es vA Ae B L WP me a, 6. | i” - Figura 1.4. Operatiile de prelucrare a suprafefelor A''B #2. _ 3) Alte exemple: ‘) in figura 1.5 se exemplified prelucrarea unui arbore in trepte prin strunjire, deosebindu-se faza simpla (a)|o|cand cutitul prelucreaza succesiv treptele, si faza compusi (b) cAnd, lucriindu-se cu mai multe scule simultan, se foloseste acelasi regim (n, s). Daca se prelucreazi mai multe suprafefe ale piesei cu mai multe soule simultan ins& regimurile de aschiere diferite, vor fi mai multe faze, figuraEchipamente si ehnologii de fabricarie 16 Figura 1.5. Operatiile si fazele de prelucrare a unui arbore in trepte Sen ena) m2 lenis al aI @s Figura 1.6. Fazele de prelucrare a unei carcase 14. Tipuri principale de productie > individuala (1-10 piese functie de gabaritul piesei: > serie: - mica, - mijlocie, - mare; > masa. Diferentierea celor trei tipuri de productie se face pe considerente tehnologice $i organizaiorice functie de: cantitatea (numdrul de piese) executata(e); nomenclatura; ciclul de fabricatie; caracterul SDV ~ urilor $i masinilor-unelte; calificarea muncitorilor, amplasarea echipamentelor; productivitatea prelucrarii; pregatirea fabricatiei; costurile fabricatiei. NS yaw Productia individuali presupune un numér redus de produse, o diversitate mare, inexistenja unui ciclu de fabricatie (repetarea fabricatiei dupa un timp nedefinit), S.D.V.-uri universale, muncitori cu calificare ridicata, utilajele grupate pe grupe de masini, productivitate redusa. Nu este indicat elaborarea proceselor tehnologice. Productia de serie. Lansarea in fabricatie se face in loturi sau serii de piese care se repet regulat dupa un interval de timp. Nomenclatura de fabricatieEchipamenve $1 1ehnologil de fabricaye este redus&, numirul de operajii este mare, calificarea muncitorilor este mai fedust (decit in cazul productiei individuale), utila) utilizat este universal 91 specializat dup’ succesiunea operajiilor, productivitatea mare. Se pot intocmi procese tehnologice pe loturi de fabricatie care pot fi mici, mijlocti gi mari La productia de masi, fabricarea se repett continuy, nomenclatura este redusi si uniforma si se recomanda aplicarea principiului interschimbabilitati Ciclul de fabricatie este riguros stabilit iar utilajul este in concordant cu procesul tehnologic, organizare in flux, masini unelte si $.D.V.-uri speciale de finals putere, diferentiere i specializare maxima calificare redust. Procesul tehnologi¢ se intocmeste amanunfit pe operafii, faze, treceri. 5, Tehnologicitatea produselor Tehnologicitatea unui produs reprezinta totalitarea caracteristicilor de forma. constructie si dimensiuni ale produsului care asigura cea mai simpla si mai economica executie a unei piese in condifiile unui volum de productie determinat cu respectarea tuturor prescripfiilor tehnologice i functionale impuse. Este necesar: > sd se asigure 0 concordanta deplina intre constructia, destinatia si conditiile de functionare a oric&rui organ de masina; > s& se asigure o rezistenta, duritate si rigiditate corespunzitoare si o greutate minimé (coeficientul rezistenta/greutate cit mai mare); > si se asigure precizia prescrisi si interschimbabilitatea. Indicii de baza ai tehnologicitatii sunt: 1) consumul de material 2) numérul de operatii de prelucrare necesar 3) numarul tipurilor de opera 4) numarul de utilaje si suprafata de productie 5) durabilitate sporit& a sistemului M.U.S.D.P. Tofi acesti indici vizeaza in final obtinerea unui cost scazut de fabricatie. pan L.L6. Calitatea fabricatiei Este o notiune complexé care cuprinde: 1) precizia de executie care se _refera la: - precizia de preluerare; - precizia ___ tehnologica; - precizia functionala;_Echipamente si whnologit de fabricatie 18 2) calitatea suprafefelor prelucrate. Se distinge 0 calitate a suprafefelor din punct de vedere geometric, exprimata prin: abaterile macrogeometrice, ondulatii si abaterile microgeometrice (rugozititi), gi o calitate din punct de vedere fizic | data de proprietatile fizico-mecanice ale stratului superficial{ .\eu @ dew 3) eficienta economica (costul fabricatiei); aie @) Precizia de prelucrare reprezinta gradul de corespondent& dintre piesa executatd $i conditiile tehnice inscrise pe desenul de executie sau gradul de corespondenta dintre piesa executata i piesa model ‘Are mai multe componente ‘@ precizia dimensionald, dimensiunea reali trebuie s se giseasc& in cAmpul de imprastiere dimensional admis: + precizia formei, piesele au forme complexe. Uneori forma lor trebuie sd corespunda cu cea inscrisé pe desenul de executie sau cu forma piesei model De precizia formei depinde precizia de executie a unor misc&ri ( precizia cinematica a M.U.): + precizia pozitiei spatiale a supraferelor, const in precizia cu care sunt realizate unele suprafeje in raport cu altele; 6) Precizia tehnologica, se obtine in urma unei anumite prelucr&ti (Ex. : strunjire de degrosare la 0.3 um ) si depinde de metoda de prelucrare. ©) Precizia functionalié. Se refer’ la gradul de corespondenta dintre parametrii functionali ai pieselor, derivati din celelalte componente ale preciziei. si precizia functionala impusa. LLZ Sistem tehnolosic, Definitie. Structur’ Prelucrarea unei suprafete a semifabricatului (prin aschiere, deformare plastic etc.) presupune utilizarea unui echipament tehnologic corespunzator, capabil de a desfiigura procesul de prelucrare cu anumiti parametri impusi. in : vederea realizArii diferitelor procese de prelucrare, elementele de echipament ___ tehnologic sunt montate intr-un anumit mod formand un ansamblu cu posibilitati : bine determinate. ‘Sistemul tehnologic este ansamblul compus din mai multe elemente de tehnologic, capabil a realiza un proces de prelucrare printr-un de prelucrare.19 Echipameme $1 tehnologit de fabricaye ~ si fie capabil s& preia toate solicitarile de natura mecanicd, termict, chimica ete ce apar in timpul procesului de prelucrare Aceste condifii au impus sistemului tehnologic si 0 anumité structura. in functie de metoda de prelucrare utilizati. In general, un sistem tehnologic se obtine prin montarea in serie a urmatoarelor elemente: MU — dispozitivul sculei —> scula —+ piesa dub o& Lu le \ + dispozitivul piesei modito pope 1 fockiu Figura J. 7. Structura strungului universal Schimbarea unuia din aceste elemente duce la alt sistem tehnologic. De regula sistemul tehnologic se raporteaz la unul sau mai multe sisteme de axe de coordonateEchipamente 31 ehnologil de fobricatie 20 Capitolul I, BAZELE FIZICE ALE PROCESULUI DE ASCHIERE 2.1, MISCARILE IN PROCESUL DE ASCHIERE Aschierea reprezintd indepartarea unui strat de material, ca urmare a patrunderii unui cufit in forma de pana in materialul de prelucrat. intre scula si Piesa prelucrata trebuie si existe anumite migcari fara de care nu ar avea loc prelucrarea. ep a poler Mi vag, nef m CO Teoma: ont Br 1 es ~—-rennfebtacal a an Figura 2.1.1 1 -semifabricat, obiectul supus prelucrai care poate fi: fix (in figura) sau mobil: . 2~sculd, cutit cu caracteristici mecanice superioare materialului de prelucrat; oe 3 —aschie, stratul de material indepartat prin aschiere. Deplasarea cufitului A +B + BA = un ciclu (cursa activa + cursd “Migcdrile care apar in procesul de agchiere pot fi: principale, de avans si pasiva). avans miscarea prin care se aduc noi straturi de Haas Ae Miscarile de Baas sunt: de generare si de el 2.1.1) migcarea relativa dintre sculd si pies. Soest ei Tena ar, uma Se etc 2.1.2) migcarea de avans seEchipamene $1 tehnologi de fabriconse Figura 2.1.2 Mi miscare principala; M2 miscare de avans pentru prelucrarea suprafefei S: m2! miscare de avans pentru prelucrarea in adancime. Se observ c& miscarea principala are loc dupa o singura directie (Ox) 1ar migcarea de avans poate avea loc dupa dou’ directii (Oy. Oz). Miscarile de avans pot fi executate simultan cu migcarea principala sau dupa incheierea unui ciclu al misearii principale. in plus cele 2 miscari de avans pot fi executate succesiv sau simultan. Denumirea miscarilor de avans depinde de schema de agchiere. Astfel daca prelucrez suprafata P cu migc&rile M1 si M2 executat dupa fiecare ciclu atunci M2 este miscare de avans iar M2! este migcare de reglare. Daca prelucrez suprafata T atunci voi avea migcarile M1 si M2! de avans iar M2 de reglare. Traiectoriile descrise de varful cutitului ca urmare a compunerii miscarilor principale M1 si secundare M2 pot fi rectilinii si curbilinii in functie de natura suprafefei de prelucrat si modul concret de materializare a cufitului. Céteva exemple: 1) Rabotare transversalé MI miscare principala; M2 miscare de avans; M2! miscare de reglare (auxiliara, se executd in afara procesului de aschiere).M1 migcare ~ principala (continua); M2 migcare de 1 oe M2! miscare de Mat patrundere (avans transversal).Echipamente §1 tehnologi de fabricaie 5) Mortesare suprafete cilindrice M1 migcare principal M2 misgcare de avans principal: M2! migcarea de avans secundar. Figura 2.1.7 ©) Rectificare suprafete cilindrice exterioare: MI miscare principala (piatra abraziva): M2 miscare de avans circular (continuu); M2! miscarea de avans longitudinal (rectilinie continua); M2" miscarea de24 2.2. VITEZELE MISCARII DE A Fiecare din miscarile prezentate este caracterizata de o anumité viteza Miscarea principala se executA cu vitez4 si un consum energetic mai mare decat in cazul miscarilor de avans. Vitezele migcarii de aschiere sunt: q) viteza miscarii principale ..v” (viteza principala), este viteza relativa a unui Punct de pe taisul sculei fata de suprafaja semifabricatului masuraté pe directia miscdrii principale. eer exprima in 4] si mai rar [=| 1000 * min |” 5 ? b) viteza de avans ..s”, viteza relativa dintre scula si semifabricat masurata pe directia migcdrii de avans. patiu pe directia avansului aa fe ceeeis fa: [=]. (=. [=]. min rot ed 2.3. GEOMETRIA SCULEI ASCHIETOARE shietoare. 2, 3.1. Descrierea scul Diversitatea mare a procedeelor de prelucrare a atras o si mai mare varietate de scule aschietoare. Un studiu al tuturor sculelor aschietoare conduce la fi ideea c& pot fi descompuse in scule gaye asa.cum sunt cufitele pentru strunjire hab Fore sau cufitele pentru re (Figurile FA £ 23.4. Aspectul geometric al acestor scule n-a fost ales intamplator ci tinand seama de o serie de considerente. Cutitul poate fi considerat ca fiind o bara careia i s-a creat o muchie ascutitd asa cum se vede in Figura 2.3.]. Se constata existenta unui unghi o realizat cu scopul evitirii frecarii dintre scula si suprafata piesei si a ‘unui unghi y realizat in scopul frecarii dintre scula si aschie.ai Echipamente 5 tehnologit de fabricotie Figura 2.3.1 Suprafata cutitului pe care lunecd aschia se numeste suprafati de degajare (fata de degajare) iar unghiul y este unghi de degajare. Suprafefele sculei ce se gasese cdtre suprafetele prelucrate se numesc fete de asezare iar unghiul « unghi de asezare. Dacd privim Figura 2.3.1 se observa ca in procesul de prelucrare prezentat existé un dezavantaj si anume existenta frecarii dintre cuit si suprafata de taiere T cea ce face ca in acest caz consumul de energie sa fie mare. Din acest motiv unele cutite prezinta fete de asezare secundare. Partile componente ale sculei: > corpul sculei A, > capul cutitului B, Figura 2.3.2. Corpul cugitului, pentru fixarea, pozitionarea sculei si poate avea diferite forme: rotunde, patrate, dreptunghiulare. Capul cufitului partea activa a sculei participa nemijlocit la formarea si detasarea aschiei in procesul de generare al suprafetei. Partea activa a sculelor aschietoare este definité in spatiu de catre urmatoarele suprafete: > suprafatd de degajare 1 sau suprafata aschietoare, de forma plana sau curba, exercita asupra stratului de metal aschiat forta necesar procesului de formare a aschiei;Echipamente si tehnologit de fabricayie ge Figura 2.3.2 > suprafaja de asezare: - principal 2, secundara 3; de forma plana sau profilata. Suprafata de asezare principal este suprafata adiacent& suprafefei de aschiere iar cea secundara este suprafata adiacenta suprafetei prelucrate. }idisul principal 4, portiuni rectilinii sau de trecere, curba de intersectie a suprafetei de degajare cu suprafata de asezare principala; Pidisul secundar 5, portiuni rectilinii sau de trecere, curba de intersectie a suprafetei de degajare cu suprafata de asezare secundara; Praza p a taigului sculei (raza de bontire), se datoreaz& imperfectiunilor de ascufire sau uzurii sculei aschietoare; » raza r la varf, raza de racordare a celor doua taiguri, ia valori de la cativa microni pand la cétiva mm. ietoare Proiectarea parametrilor geometrici specifici fiecdrui tip de scula aschietoare este determinata de insasi natura procesului de aschiere a metalelor. _ Pentru definirea parametrilor geometrici ai sculelor aschietoare se doua plane de referinta (Figura 2.3.3).Echpamente si tehnol Je fabricate Figura 2.3.3 PB - planul de bazd, format de directiile celor dou miscari de avans; T- planul tdisului care trece prin tdisul principal fiind tangent suprafejei de taiere si perpendicular pe planul de baz. Reprezint planul de aschiere principal. Identic se poate defini si planul de aschiere secundar. Pentru definirea unghiurilor cutitului, acesta trebuie privit din trei directii principale care sunt urmele de intersectie a celor doua plane PB si T cu un al treilea perpendicular pe ele si pe taig denumit plan secant S. Notam cele tei directii cu Ox , Oy. Oz. in Figura 2.3.4. sunt prezentate aceste unghiuri: N-N' | NeNEchipamemte $i tehnologil de fabricajie. 3 Considerind directia avansului longitudinal OX proiectia cutitului pe planul de baza si planele normale la cele doud taiguri se observa X- unghi de atac principal, masurat in PB si format intre directia avansului gi proiectia taigului pe planul de baza; %1 ~ unghi de atac secundar masurat in PB gi format intre directia avansului si proiectia taisului pe planul de baza: & + unghi la vdrf al cufitului masurat in PB intre proiectiile taigurilor principal si secundar in acest plan; Y - unghi de degajare principal masurat in planul normal la tis (N-N) intre Suprafaja de degajare si un plan parale! cu planul de bazA dus prin punctul de intersectie al planului normal cu taisul; & - unghi de asezare principal format din urmele de intersectie a planului taigului si planul tangent la suprafaya de asezare cu planul secant dus prin punctul M i masurat in planul secant; B - unghi de ascutire. Este unghiul dintre faja de asezare si faja de degajare mésurat in planul secant; 8 - unghi de tdiere. Este unghiul dintre fata de degajare si planul taisului masurat in planul secant; 2 - unghi de inclinare a tdigului principal masurat intr-un plan M2-M2 perpendicular la PB care trece prin varful cutitului si este unghiul dintre urma de intersectie a unui plan paralel cu planul de baz’ ce trece prin varful Cutitului cu planul M2-M2 si proiectia taisului principal in acelasi plan M2- M2. 28 Identic se definesc si unghiurile : «’, B*, 8°, 0° Pentru tais secundar. Valorile curente ale unghiurilor cutitului sunt: y= 0° + +30° si mai rar y= -5° + -10°; G=nt6? + 412° = 305% 90° 4 = 10° + 15° si mai rar Y1 = 0° A =+(3°+5°) si (-10°) la cutitele de rabotat. Relatiile de legatura existente intre unghiurile cufitului: atB+y = 90% 8=a+Ph=90°-y; €=180°- (x+y) Unghiurile prezentate sunt unghiurile constructive ale sculei agchietoare care se materializeaza la ascutire, valorile acestor unghiuri se pastreaza foarte rar in procesul de agchiere. Unghiurile corespunziitoare, care apar in timpul aschierii le vom numi _ unghiuri cinematice (functionale).Echipamente si tehnologii de fabricajie Unghiurile functionale apar in raport cu piesa de prelucrat, cAnd se tine _ seama de traiectoria reala a deplasarii punctelor de pe tais. Aceste unghiuri, determina capacitatea aschietoare a sculelor in procesul de aschiere. intre unghiurile constructive si cele functionale existi relatii de legatura care fin seama de miscarea relativa dintre piesi gi scula, de pozitia relativa fati de axa de rotatie a piesei precum si alunecarea aschiei pe 0 directie diferita de cea normala la tais. J) Influenja traiectoriei reale: cand miscarea principala exist simultan cu cea de avans, traiectoria sculei se inclina fata de directia miscarii principale cu un — unghin. Exist doua situatii: - modificarea unghiului datorat avansului longitudinal; - modificarea unghiului datorat avansului transversal. 1 = arctg uD eee a) avans longitudinal; s =¥e+ Ye = Ye tarctg, 7D{1ehnologti de fabr ica - Avantajat este in acest caz numai unghiul y ( cregte cu n ). 2) Influenta pozitiilor vérfului cusitului; se intalnese trei cazuri: este agezati corect: a, = a,; ¥, = ¥, ee (ta stot Poa ten Hont ane prem’) yo Figura 2.3.6 b) scula este supraindltath: (we fot 4ie cearriyine Mead cout ana prod) shai \8l“i 2h h Fx-| ‘ 8 = aresin = = arctg ; 0 =arctg x : D Ae ina E- Iz C) A) sculaeste subinalgata: (ya's fut rewter enti ox deat crude paul ony. ce eR Combine ona yoo"): f i 4; 1 Op =O.+54+8 Yt =¥e—5-8 Fx- Ue = Xe ~ AM = He —arctg ——— 3 Yar =e +4 3Edg? Mr =%e +40 3) Influenta directiei de deviere a aschiei. Devierea aschiei de la directia normala pe taig are loc datorita variatiei vitezei de taiere in lungul taigului. Figura 2.3.9Echipameme si tehnologi de fabricayie 32 In figura 2.3.9 s-a considerat A si se poate observa ca viteza de degajare a agchiei ereste de la vo la v; proportional cu cresterea diametrului de la do la dy Marginea exterioara a aschiei se departeazi cu A de normala N-N la tis, sistemul comportindu-se ca si cind unghiul de degajare s-ar micgora de la interior spre exteriorul piesei. 24. NOTIUNI DE BAZA PRIVIND PROCESUL DE FORMARE A ET es tis Primele studi privind desfasurarea intima a procesului de formare a aschiei au fost efectuate de Coquilhat in 1840. Prima schema teoretico- experimental a fost data de A.Time ( Rusia 1870 ). Conform schemei lui Time Procesul const in comprimarea elastic a materialului in fata cutitului urmata de lastic&, ruperea si indepiriarea materialul figurile urmatoare sunt prezentate aceste faze: ASCHI33. _______Ecchipamente 51 tehnologi de fabricaye cauzand astfel desprinderea segmentului (1) de agchie (c). Ciclul se repet& ductind la desprinderea unui nou element de agchie (2) §.a.m.d Planul de forfecare B,C) formeazd cu directia migcari M1 un unghi numit unghi de forfecare; aschia c&patiind viteza V" in lungul fejei de degajare a sculei. Intrucat V’«V se constatd ci fenomenul nu este riguros explicat. Viteza grauntilor metalului trebuie si se schimbe instantaneu de la V la V’ cu o decelerare mare. Neexplicdnd riguros procesul intim de formare a agchiei gi a texturii sale schema lui Time este insuficienta. Este totugi des folosita datorita faptului c& procesul de aschiere poate usor fi prins in haina matematica. Cercetirile ulterioare, bazate pe studii metalografice ale radacinii agchiei au condus la concluzia cé intre agchie si materialul piesei prelucrate exist 0 zona de trecere, in care viteza de deplasare a grauntilor si gradul de deformare plastica variaz& continu. N. Zorev — propune o schema mai adecvata (figura 2.4.2). ao a ee y part - ‘a Teas ah @) . ee Figura 2.4.2 Figura 2.4.3 ® Zona deformarilor plastice este marginité spre piesi de linia OL in care apar primele deformatii. Zona deformatiilor plastice se continua cu cateva linii de alunecare, ajungand pana la OM. Valoarea vitezei V’ este variabila de la o linie la alta precum si in Jungul acestor lini. Ruperea se produce pe linia in care deformatia atinge valoarea limita. Cercet&rile metalografice efectuate ulterior (de Cook, Skow, Glebov, Marchant, Briks, Ocushima, Loladze etc.) au aratat cA directia dupa care se produce forfecarea nu coincide cu directia deformatiilor (alunecarilor) maxime (figura 2.4.3). Semnificatiile notafiilor din figura 2.4.3 sunt: A- planul alunecdrilor maxime; B - planul de forfecare a aschiei; | - unghiul deformatiilor plastice; iul de forfecare. n concluzie, procesul formarii aschiei incepe conform schemei lui Time 1) cu completarea ci deformatiile se propagi conform schemei lui ZorevEchipamente si tehnologii de fabricapie 44 (fig. 2.4.2). In zona deformajiilor maxime (planul A) au loc puternice ecruisir) ale materialului cea ce face ca eforturile si se transmit spre piest, valorile lirnith ale acestora fnregistrandu-se in planul F ~ planul in care se produce forfecares Cunoasterea celor doua plane si a unghiurilor specifice lor prezint& importanfa in cunoastere fenomenelor care preced detagarea agchiei, a gradului de deforrnare Pe baza cunostintelor de mai sus se pot stabili: Jucrul mecanic $i puterea necesari procesului aschierii si céldura produsé la agchiere 2.4.2. Tipuri de aschii Carnrky rn ‘ormarea aschiei este influentatd de 6 serie de factori cum ar fi if > prophietifigizico-mecanice ale materiahilut de prelucrat: > elementele regimului de agchiere (y, s, t); > geometria sculei aschietoare; > materialul sculei; > procedeele de racire-ungere. Acesti factori se influenteaza si reciproc si de aceea n-a fost posibil s8 se fac& un studiu teoretic riguros. toate constatarile de pana acum fiind bazate pe experienta. Luand ca baza primii trei factori deosebim 4 tipuri de aschii: a) Aschia de rupere: se prezinti prin elemente individuale de aschie si apare la prelucrarea materialelor casante cum sunt fontele si bronzurile. La acestea se produce mai fntdi o fisurare a materialului dupa AB iar apoi datorita incovoierii, ruperea agchiei dupa BC (fig.2.4.4.a). &) Aschia fragmentatd: sub forma de elemente separate sau grupuri de elemente ale aschiei, apare la prelucrarea materialelor semitenace sau tenace cu viteze mici, avansuri mari si unghiuri de degajare mici (fig.2.4.4.b). ©) Aschia de forfecare sau in trepte: rezulta sub forma unei benzi continue de elemente de aschie, intre care sau produs alunecari mari dar far a distruge Jegatura intre ele. Asemenea agchii se obtin Ja prelucrarea otelurilor sau neferoaselor, cu viteze relativ mici, cu avansuri mari si unghiul de atac mai mici de 17° fig. 2.4.4.c). @) Aschia de curgere: sub forma de banda continua usor zimfata spre partea _ opusa fefei de degajare a sculei, se obfine la prelucrarea cu viteze mari, avansuri mici si unghiuri de atac mari ( fig. 2.4.4.d).Echipamemte 91 wehnologit de fabricate b) Aschia fragmentata ©) Aschia de forfecare 4d) Agchia de curgere Figura 2.4.4 Coneluzii: ® dintre caracteristicile fizico-mecanice ale materialului determinanté in ‘obfinerea unui tip de aschie, este tenacitatea; | > scula influenteazA in mod deosebit prin valoarea unghiului de degajare; dintre parametrii regimului de aschiere determinanta este viteza. Se mai poate observa ci elementele de aschiere se influenteaza reciproc ‘© micsorare a indltimilor in partea opusi a fetei de degajare a sculei. in 'mod se explicd, in cazul aschiilor continue si in trepte, obfinerea unei aschii alate. Asupra formei longitudinale a aschiei influenteazé si unghiul 2 (fig.Figura 2.4.5 4.3. Blementele sectiunii transversale a aschiei fs | Forma sectiunii transversale a aschiei depinde de procedeul de prelucrare ma sculei. in figura 2.4.6 sunt prezentate céteva cazuri tipice ea nominald a aschiei - este dimensiunea aschiei ce urmeaza a fi ta, egala cu distanta dintre 2 suprafefe de tiere consecutive, masuraté pe acestor suprafete nominal a aschiei - este dimensiunea aschiei ce urmeaza a fi detasat, Jungimea taisului principal aflat in contact cu semifabricatul,Matimea agchiei se poate caracteriza_— prin parametrii s4i geometrici: a” grosime §i yb” [atime sau prin parametrii regimului de aschiere avans ey mortezare. si adancime de taiere. Figura 2.4.6 tn cazul t&isurilor rectilinii: sing, —avansul este distanta intre doua pozitii succesive a suprafetei de aschiere dupa un ciclu al miscarii principale, m&surat& pe directia miscarii de avans. bodes ncimea de aschiere este marimeg/patrunderii in material a taigului principal. perpendicular intre suprafata de aschiat si suprafata agchiata. Aria normalai a secjiunii transversale a aschiei este aria sectiunii teoretice: ‘ Ag= -b=s-t; [mm]}* opografia suprafejelor prelucrate depinde in mare masura de i aschietoare. Astfel la strunjirea cilindric exterioara pe suprafata gularitai de o anumit& inaltime: RAes <) >i tex) ctgy + ctx, h ten = BD Aria efectiva a aschiei: 2 sch Ag =S:t-Asanc = 8-H © 2lcigy, + ete) 4 Agr serveste pentru determinarea forjelor necesare aschierii in calcule se foloseste A,. In cazul cand cutitul are tdisurile racordate cu raza r40. ‘DC=h,,, =OD-OC =r-0c AAOC:=> OC = reosa* ‘Byx =1—Teosa.=1(]—cosa) = 2rsin?Figura 2.50 Pa c= CH-HD CH =EH-ctgx, HD =EH-ctgy si ADHE rezulta: | jin (1) si (2) reztics-1{ e+ wet) h(ctgy, +ctex) pe -(te +e) ctgy, +ctgyFigura 2st 2 yo > ap: b Ede 1 200C, la racire dimensiunile prelucrate se micsoreaz3). a Factorii ce influenteaza din zona de aschiere sunt: ~ materialul si masa piesei; - _ materialul si sectiunea sculei; geometria sculei, a, 7, xR; regimul de aschiere; lichidul de racire — ungere; Pentru a stabili starea termica in zona de aschiere s-au dezvoltat diferite procedee si metode de misurare: metode analitice (teoretice), _metode experimentale (colorimetrice, termoelectrice, optice etc.). Influentele diferitilor factori asupra temperaturii dezvoltate la aschiere rezulta din figura 2.38 ey tc 1100 is 0 700 Rutt nasanyeriemm {C40 m |B (2k LM CC MEW TZELLE: