ACEASTA CARTE REPREZINTA 0 CULEGERE, DE CONFERINTE DE SPIRITUALITATE, PE CARE ANTHONY DE MELLO LE-A TINUT PE PARCURSUL ANILOR. CUPRINS. (Cust site Despre terre ‘Vay feos ia acst sca Despre egism cot chi ini Desire doa de free 7 9 “0 2 oa ‘arbi oare dese psitoogi ace cis despite? Wisirenttres nu eto Soli scald devaite = Mascara eri Cee pees miniea ian Bn, sau noocoe usa post dpe Observe de sine = Contents, cvaluaes 9 ot ee Tuna recompense : Descoperiea de sine Dezliea ela Setiment negative fj ai espe dependent Cum spare fie rca sa iolen Cong comcast el levator engi ticket Piet in can fri Pat rep etree ‘onl ein perfetreguls cu ames Sompanbulismal 4 16 " 9 al 28 es » 2 36 3 39 keCopyright © 1990 by The Center for Spiritual Exchange Awareness, The Perils and Opportunites of Reality -Acrast edi a fost publica pin ineleger cu Rev. Francis Sto, J. Fordham University Faber Hall Bronx NY Copyright ©2003, Eitura For You Copets: MONICA VISAN “Tenoredastare: MONICA VISAN ‘Tote epi anes vers in ns cen pain ‘din For You: Reduce ital st paras cz oe ‘ms texas din acne caret posi ma ard ei ‘ital Ed or Yo ‘Tein 0216656225; 0744352963 om monica van i0 Inpwredian-onoure rind in Romania ISBN 973-7978-102 ANTHONY DE MELLO CONSTIENTA Capcanele si sansele realitatii Traduoere Monica Vigan EDITURA FOR YOUa Pirderea competi Valores pareneni Din mu prefer (Cramponare de tna ‘Amini peas le pref nn Street la rat cancels (Clad ns ma set evince (Condifonsrea clara ‘Reale roc prin fina = Detast ne ube patina Maite cuvinis Inte asanse Capitan pede dot a. Moar ine oc Inmate gi nelepes = Farhi Yoel lcs Si devenim eal ccs agin variate Nim despre ibis Pierre contol ‘scald Vs ‘Stiga saz ‘Mores anicpa “Tako bi 2 7 “30 moe =) To. 04 Zio uo m m2 ua us 7 us 21 1m i ms 135, ca 9 i C38 CUVANT INAINTE Cu ocazia une agus pice, i Tony de Mello ‘acer spund citevacuvinte despre natura munci sale. Elsa ‘diat ga pus o poveste pe care a repetat-o mai zi in con- fering pe cat o Ve reeunoase In caren sa ,Cintecul psi ‘Spre uimirea mea, el mina spus cl aceasta povese este varabilt i pent mine, Un oma gasitun ou de vu ¢i La pus in cuibaral wnet ‘sini de cure. Puiu de vultur a igi din ou 0 data cu pul de ‘sina sa reset imprend ce. oat vita Ta, ural a leu! coea ce au cuts put de crt, evezdnd cd esie pu de cure scurmat pimdntul dupa Viera insect A cloncanit sa cordate Dadea din aip i zhura un pie in cer “Ani a rect vulturul abr foarte tare. Jnt-o 2 ela veut opasive splendid deasupra li, pe cera fir nor. “Aceasia plana ino grajoasd méraieprintre curenflputer- nici, abia bind din aripl sale viguroase, aur. ‘Baral vl rit insu cu venrape. Cine e aces- 12", ainebat el ‘Acosta este vlurul,ragele pisrilor”, a spus vecle mul sul apartine Corl. Not apurtinem Plimantul not ‘nto ini” $b asfel vuluru a drt $a mutt a o ging, enon ed asa a erezut ed este imi? La inceput m-am mgt pur simp jg! Ore ‘maser en pli, un pu de ai? Intean fl ~ sda i Tasuta? int un ex Aces ns era a Tony: Dar he spunea mie cool amen cf, in och i, ev erm un ‘alr a”, ncongtent de nimi a care mputeam av 1CUPRINS. ACEASTA CARTE REPREZINTA 0 CULEGERE cet ‘ sore ; DE CONFERINTE DE SPIRITUALITATE, PE CLE eee 10 CARE ANTHONY DE MELLO LE-A TINUT PE, baedupenee a me oot aRcURSU ANON bicaaaieencsimialasair aoe i eens : eee : oe 3 ie 3 a iteceace : eves oa 3 aaa —s gues h = : Ss So : ima : 4 ° ieee i] oye ate, ta. Acsast povesie ma fieut si ele valoarea orl, adevi- rata sa init i espoctal fa de oameni~ ii spun meen ade var In aceasta consta munca sa ~ in treziea oamenilr la eal itatea mire lor. cesta era Tony de Mell, informa lui cea ‘mai bund, proclamind mesgjul tein, vind lumina care suntem pentru no pena cell, recunoscdnd ed stem mei bruni deca o sim, ‘i psiezviu spirit cuvintelor sale is sun pomta- nite sain fifa unui public recep, folasindu-m de cunt sri ~ aceasta fost srcina mea, dupa moartea Ii, Malham ‘minunatlu spin de care m-am bucart din partea hi Gorge ‘MoCauley, 8. Joan Brady, John Culkin $a alto, mul pres ‘umerosi pei + um, gm surprins in mod muna, in pi nile care umeaz oree emetionante,distactive i provocaare pocare Tony lea petecut comunicind eu oamentadevati, Bucurajivl de cate, Lisaicuvntele st vise stecoare in sulle gi ascultai~ dupa cum v-ar sugeragéTony ~ cu nina, _Asculai paves iv le vei aut pe ale voaste, ‘Vi as acum cu Tony ~ un ghid spiritual, un prieten pe care efi avea pe vig. J. Francis Stroud, S.J Central de Spiritualitate De Mello ‘Universitatea Fordham ‘Bronx, New York DESPRE TREZIRE Spiritualitate inseam trezire, Majoriaea oamenilo, chiar dat nao si, sunt adormii. Fi au nlseut aor iescadormif se cistorse in soma, nase cop in soma, mor is somn ~ fr sie trezeasca veodat, Nu infeleg niiodst Ft ‘mecul si fumusjea acest luca pe care noi nimi existenf luna. Sif cH oi mist ~ catblic,eretn, neces nd ferent de cred indiferent de religi~ sunt unanimi ttn ‘ingr luc: cto e bine, ttl e bine, Chiar daca ttl eo ha _babur, fn ete bine Cindat paradox, desir. Dar, n mod tragic, majoritatea camenilor nu ajung st vad cot este bine, penta ed sunt dorm. Au doar un copa ‘Au! tec, a televizuneaspaniola am auzit o poveste ‘despre un barbat eae bate La use ilu sv, Jamie", spune el strezese-te!" Jamie rspunde: .Nu vreau smi soo, a” Tt ‘Sigh .Scoalite,trebute si mergi a geo” amie spune: Nu ‘vreau meg I sol,” .De ce nu, ined tat Din tet ‘motive, spune Jamie. Primal, pentru oe ale de plictisitor, al oie, copii mi tachinear al eilea, per curse seo $i tal fi spune: Fi bine, eu voi date motive pentru cre re= ‘nest mer a Seon Pru, pentru ed ene responstbiltates taal doles, pentru ca patruzec i cinc\ dean sal tell, pen ‘neh et tctral sel,” Tezete-te,trezet-e! Ai test gt prea mares fi adonmit.Trezese-t!Inceteaz ste mai joc cu uci, (Cej mai mul oameni i spun e& vor sk teac de ge sigh ~ dat sf musi cez. Nui exede! Tot ce vor dela tine este ‘ile repar jul sricate.,D&-m inapo spi, Divi inapok slujba. Di-mni inapoi bani. Dizm inaporeputaia mea, sucee- sul meu” Asta este ce vari; vor alte cdr in loeul elo veci,Antony de elo Ait, Chiari cot mai bun pstolog ij va spune e8 oameni ma voreu adevirat fie vindecaji, Ceea oe vor este ainae; vinde- cara este dureroash “Treziea este nepicut, si Te sim ines onfors- bilin pat. E eneevaat si wezit Acesia este motvul pentru care fafeleptl, gr, nu va incerea st rezeesea oameni Sper ea voi Finelept sci imu voi inerca vreodat si va tezese, doc sun ‘ef ami n defini nu este reaba mea, chia daca vi span clteodata: Trevi!” Deloria men est t-mi fe teaba +m fe numa acd profil de pe urma acest era, bine; daca ma, foarte rl Cum spun aabi:, Natura ploieste aceeasi, dar ea face exeasc spn im mtn i lor in grin.” \VA VOI FI DE FOLOS LA ACEST SEMINAR? Cede vo ide fos cuva? Nu! O, mu, mu, my, a, ul 88 V9 astpit fu de folos euiva, Carn niet eu mu ‘jtept st daunezcuva. Dac sunt inven, vo ai eu 5 ‘Sct af fot jut, voi af feu, Char voi i icut-o! Cred ‘eh owe vat? Nuva ju. Credet cd eameni vi spent? ‘Nuva spring. Int-un grup de teeapie pe cae il conduccam la un mo- ment dal ero femee, Octlughri. Misa spas: Numa sit spi- init de maica superior.” Asadar am spus. Ce eis zit ca ‘sta? Sica mi-a spans: Ei bine, mca supeioara ea lal, fn spare nicodata a cursrile de initiee penta novcee pe care le conde. Niciodatl nism spune un ewant de spreciere” Bu ‘am sus: .Bine, ha sf jucam o scene. Si zicem edo cunose pe matce superoart local. De fept, sf zicem e& sv exact co fandeste ea despre tine. Dee spun Gueind roll mac supe- oare locale) Sti Mary, mati penta care cu nu vin acolo ws «de eiit,ext 23 esingurul oe din province ira necazur — ir probleme, Soe tl supravephezt, deci tol est bine’ Cum te ‘Simp acum” Ea ma spus, .M sit miunat”Apoi -am spus, “ri sie cin camert pena in minut sau dou? Aceasta foe parte din exer” ‘Aga.ag ica in tip ce er afi, le-am spus celia sin gpl de teapie:,Eu mai sunt ined maica supercar local, bine? Mary, care focmai sii, este cel mat slab administator Incepitor dn citi am ayu eodst in inteaga sore cul De fap, motivel penny care nu mer la nie este ch num place deioeceea ce face. E pur si simplu roxzni. Dar deci spun adeviul asta mule va face pe novice deci st sure Simai mult Vom ade pe cineva si ia leu int-un an sau doi, pregitim pe cineva. In acelai timp, m-am gindts-ispunacele Fcrur drigute, petra o fice i continue. Ce rede despre sta?” i au spans: Fi bie, er singuru lucr pe eare putes ‘Se faci stuafia asia.” Dupa aceea am readus-o pe Mary in ‘sup gi am inreat-o daca se ma sige la fl de minut. ,O, daa spus. Sirmana Mary! Credea ef este sprijint, cid de apt, mera. deea ee majoritateasenimentelor si gandurlor ‘noaste le evootm nol ngine in eapul nose, inclusveaba asta eu oameni care ne aut. 8 Vo! fiat pe cameni pent cv sunt agi? Ei bine, am s8 va spun ceva. Niciodti ma iubf pe ni- ‘meni. Suntet doar indrAgosti de idoeapreconceput i pink de ‘speranl despre acea persoand. Stal o clips gino: Nuiu- ‘i niciodata pe nimeni, ci sume indrapostiy de ieee precon- ‘ceputi despre acea persoant. Nu aga se Intipli end sentimen- tal de aectune e ricese?Idcea voasta se schimba, muri a? "Oum apt sf mi dezamiges, ind eu am av ta ine ‘ere in ine”, spuicuiva. Chir at ava incredere in ace ori? ‘Tuna avaticiodataicredere in nimeni. Lato bala. Asta face parte din spare ceierui de cite socetate Tyna incxedere nimeni,niciodatl. Tu crezi doar in judecata ta despre acea persoand, Dev, de ce tema pings? Adevirul este cf pace Si spui: Modul meu de a judeca a fost gresit’ Nu este foarte rmagulitor pene tine, mi a8? Aga ck prefers spu: Cum at ‘putut sma dezamagesti?™ Dee, at ce se itm: Oamenil nu vor 88 se maturi- ‘eae cu devia, oameni nu vor si se schimbe cu adevirat,ca- ‘meni n vor se feseicu adevarat Aga cum mi-a gps odatt cineva, cu mull infelepcione:,Nu incerca si faci eri, velAit, Chia gi cel mai bun psolog iti va sponee¥ oameni ms vor cu adevirat fe vindecaji, Ceea ce or este alinae; vinde- tea ese dureroash “Tezirea este neplicut, sgt. Te img ines confortae bilinpat E enervat si tre. Acesta ete motivul pentru care Inglepul, guru, su vaincerca si rezeased camel Sper e& ol fiinfelep aii simu vo incerca veadal sv rezese, ack sun tej adommifi. In defini nu este eas me, chisr ack va spun eiteodati Tez” DDaoria mea este i-mi fc teab, i-mi fie numa Daca profit de pe uma acestu ler, ine; dae na, foarte riu! Cum spun arbi: ,Natura plo est aed, dares face i reas spn fn mains olin gin” VA VOI FI DE FOLOS LA ACEST SEMINAR? Cree ci voi fi de foloseuiva? Nul O, my, mo m9, ma, nul nu vi step sh x de fos cuiva. Cum nit et mu step sl dunes cuiva, Dad sutetinluenta vei a leu; acta fost jut, voi af eu, Chae voi i fut! Credet ‘hoamenii vb jut? Nu vi shu. Credetie8oameni vi spina? Nuvi spring Tsun grup de trapie pe care lcondvceam la un mo sent dat emo femete.Oealugii: Mia spi Numd simtspri- Sint. de msica superior.” Asada, ram sp Ce vei sz cu axa” $i ca m-arispuns: Fi bine, mica sypenoart, cea local, ‘ny pare niiodstd la cursurile deine penta novigee pe eae le conduc. Niciodsts mimi spune un euvant de apreciere” Eu tam spus:,Bine, bai st juctm o scenes. 88 zicem cdo cunose pe mice superaartlocla. De fap, sh zicem e& su exact ce ‘deste ca despre tine. Dec ih spun iueind rll maicit supe- ‘are local): Si Mary, motvul pene cae eu ns vin col un ‘deci, exec singurul loc din province fr necaru~ fr probleme. Suu ei til supraveghez, deci oul este bine’ Cum te Simi acur” Ea mica pus, ,Mfl sin minunat” Apo am Sus, «ii ies dn caper pent un mint su dot? Aces ce pte din exerci” ‘Aga. gificut in timp oe ra afr, eam sps celora din grup de teapie: Bu mai sunt in mata speroar ocald, Dine? Mary, care toemai a eit, este cel mai slab administrator ‘ceptor din if am av veoda in ntreaga storie cul De fap, motval pentru care nu mer la nfere este ‘um place dice ceea ce face. E pur gi simplu groaznic. Dar cd Hi spunadevirul, asta nul va face pe novice decit ssufere ‘simai mul. Vor adc pe cineva sia Joulin-un an sau dv, regi pe cineva. In aela imp, mam gindit sii span acele Tueruc deiguf, pen a o face si continue. Ce eredeti despre asta?” Ei au rispuns: Ei bine, ea singund Tuer pe care putea St faci in situa asia." Dupa accea am readus-o pe Mary tn srup si am intrebat-o dace mai simgea la fel de minunat. 0, ‘da © spus, Samana Mary! Credea cd este sprint, end? de fat, nu era. IMeeae ci majoritatea seaimentelr gi ganduslor noasre le evoctm noi nsine tn eapul nos, inelusivteaba asta cu oameni cae neath (Cedi ci voi i atti pe oumeni penta cd vl sunt drag? Bi bine, am si va span ceva, Niciodata my iii pe nie ‘ment Sune doar indragosit de ideeapreconcept i pin’ de Ssperani despre aceapersoand. Sta o clip gandiiva: Nu ive Dif niciodad pe nimeni, ci sunt indeigositi de ideea precon- ceput despre goes persoan, Nu aga se intimpl end sentimen- ‘ul de efeciune se raceste? Ideea voasta se schimb, musi a8? Cum a putt sim devamigesti, end ex ar avat ait incre- ‘ere tine?" spuicuva. Chara aut incredere in acel om? Tun-aiavut niciodat neredre in nimeni. Lavo bal, Asa face pare din splarea creerlui de cre soeietate. Tu nai noredere {in nimeni niciodatl. Tu crezi doar in judecata t despre acca petsoan. Dec, de ce te mai plngi? Adevarul este mui place ‘i spul: Modul meu de a judeca a fost gest" Nu este foarte ‘maglitor pent tine, nui asa? Aga cé prefer lspui:,Cum ai pu 8 ma devamsgest” Dei, at ce se itm: Oamenii mu vor si se matur- zeze cu adevira,oameni nu Yor sie schimbe cu adevirat, 02- meni nu yor sf fe frei cu adevérat. Aga cum mia pus odatt inews, cu mult Injelepeione: Nu incerea si fic feo, vel= vea numai necazuri, Nu nceea sven por i nt; Pieri vemea, iar pe pore i enervexz,” Ca om de afsceri care In nteun bar, se ageaza gi vede un tip evo banana ureche =o bana in reche! $i se gindese: Mi ive dtd a reba S-iatag tenia, Nu, treaba mea.” Da ganda midi pace. ‘Aga ef, dup ce but un paar, doud, i pune tpuli: Seu ‘ie, io banand in rece.” Tpulspune: Cea zis?” Omul de fer epet: Ai o banana Tn ureche," Din nou ipl ftraba ‘Coal zis” Ai 0 bana in ureche”, sigh omul de ace :Norbeste mai tae’ spune tial: Amo banand in rece!” Decl tol € In ada. Remunt, rerun, renunt,t Spun. Spune ce ai de zis i plead, $i dad lor le ete de flo, bart bine dact nu, ou at mai rl DESPRE EGOISMUL CORECT $I CHIAR INDICAT Primul jueru pe care vreau si ingles, dac8 vrei cu devia i va trai, este acela ok Voi ma ves vi tei Pre ‘nul pas sre ter st fii ideajuns de siner si reennoay- ‘et ca mu asta vi ple. Nu vrei sh fi fect. Vet un mic teat? Fai st incercim. Nu viva lua dest un minut Puts inchide ‘chi timp ce fac asta, sau pute sgn desis. Cie ‘conteazi, Gandijiv la cineva pe care i bi foarte mul cine- ‘va de care sunt foarte apropiat, cineva care v este foarte drag i spunetei aces persoane din mintea voasr: Mat drab ‘reas am feria, deci te am pe tine” Ved ce se inti lt, As prefere sifu frcit deat ste am pe tne, Dac 3 ave ees, ir indo a a5 alee rice" Oar exist pine vo ‘uni careausimpited sunt ois, atunei ind wasps ast? Muli, se pare. Vedi cum ni sau splat ereiree? Vedei cum ni au splat reel, ind am ajuns si gndim: Cum am putt fait de egos” Dar vitaiv la cine e egos. magina-v pe cineva spundndv-vd wou ,Cum a put f alt de epost, cat 8 ale FRrcirea in loeul meu?" Nai simp nevoia 88 rspunci: Sou ‘isn, dar cur i putu fu ait de egos, net sem cer 8 te prefer pe tne in local fercr mele?” (dati, o femeie mi-aspus ein copie, viral ei iezit conten 4 omganizato conferingh in biseica eit din Milwaukee, Et ‘deschidea fiecareconfrinja cu euvintle: Examen abi este sactfciul si ealonl iubini este lisa egolsmul” Este extraordinar! Am inieba-o: Ai vie st bese x pref fri: mele?” Da’, mia lspuns "Nuvi aga ci nemaipomeni? Nod minunat? Ea m-arf iubit cu preul ei et sew a5 iubito eu pel fenci mele si asa.am fl avut dof eameni nef. dar, eased ihre! DESPRE DORINTA DE FERICIRE ‘Spuneam ei noi nu vzem si fim fei, Noi vem alte ora Siu, cash spunem mai pres: nu vrem 3 fit erie ‘mod necondfionat. Sunt gata $8 fu fei, cv condiia 8 am asta, ala, Da asta ar inser, de fp, 8 spunem prieten- ‘ui ost, sau Dumnezeutu nosey, sa rica: Ep frien mia! Daci mete am pe tne, rez s Gu eric.” at de important 2 ingelegem aces er, Nu ne pu tem imagines fi fei fir aele condi. Cam asa este. Nu ‘pater concepe sii fer fir ele. Am fost inva = pasa Fercieanoastea in le, Dei, acesia este primul ler pe care tebuie si facer, docs vrem sine wezim ~ cees ce exe celsius eu a spe! ‘acd vrem sf ubim, dac rem liberate, dacs yrem buctte pace si spirtuaitate. ln acest sens, spniualitatea este eel mai racic nea din nega lume. Ii provoc pe toi se gndeased, Ta ceva mai practic deetsprtualitatea, asa cum am defini-o eu ~muevivie, nu devotament,nureligie, nu venraie, doar spr tualitate~ sine tezim, sine tezim! Priv la sufrina de prettnden, priv lasinguratata, priv la team, confuza, contractile dis inima oameriler, [a ‘confit lnc, la contin exterion. S& presupumem c8 cine va va oft cale de a seipa de toate acetea? 83 presupunem cA cineva va orto cale dea opr acea teri scurgre de ener Bie, de sindat, de emote care vine din aveste conflict confi ie, Asa ai ves? ‘SH presupunem ci cineva ne aritat un mile pin careJ— Antony de Mo ‘ne-am iui cu adeviratunul pe celal iam fn pace gi ube. ‘Va pute gn la ceva mai practi dedt ass? Dar, ta sehimb, voi ave! caren ce gindesc ci marl face sunt mai practice, politica e mai practic, ck sim este mai practic. Ce folos avem pe Pld, trimigind un om pe Tun — acd noj mu putes i pe Pad? VORBIM OARE DESPRE PSIHOLOGIE, IN ACEST CURS DE SPIRITUALITATE? se piologa mai practic deck situa? Nimic tw este mi Pace est spats. Ce pote ate tal piolg? Elm pst ects tevez puta presi. nmi sint slog prac polerapn ga aoe are Confit in ne, tc cn am de ales ne pile Spinal. Mi ia ac xt te ven nels pet cn {Pent mine arto les inp ela ‘Vi vol explin Nea avut ni uh ses pent in inp de mula, in ind am descopa dito di sect ‘webuie si sufere indeajuns de mult intr-o Fe a ‘si ajungt ‘ama de ote efile. Dock ti 9 ne ei oe sxc ingen? ee se da de malo Feb plo ose tezese gst punk Mam stra! Treble ‘Sent ocale atu dea i elt depend de a in tm” ce fceam, ev ca psiotrapeut?Oameni nea a nine eu blame eae! lc peoblemee lr decom Teeter, ceca ce am ct fst de joe Dare Sot pre st bo pm ot pen meat pe samen i saca de onmole Ponte ha eb se ‘tunic ma mdr Poste webu sung cpl sor Sah snd Mam situate oe” oa cd ep stl de sui po 8 edn x eimai mull ine oameni mers a pit 3 psbolo, Deni palmar, Rept peep alin. Nu poe sien din sia Tat pests mic Johnny, despre crs pune ck ‘ra retardat intl, Dar devine evident cn era, dupa cum vei afla din aceatlpoveste Johny merge a ora de model la seals li pentru co- ii special, primey bucata sa de ut io madeleazi, La un mic bulge de'ut, merge inteun col al camerei gi 9 joact cu el Profesral vine lal ii spune: Bund, Johnny”. $i Johny spu- ne, Bun. lar profesor inteabi: Ce ai aeuio fa mand?™ $ Johny spune: Asta e o beta de baliga de vaca” Profesonal ‘nteaba iar Ce faci din ea?” HI rispunde:,Fac un profesor” Profésonul gindese:,Micual Jonny a egresst dea bi- nelea". Aga il cheam pe director, care toca tecea pe lang ‘8 in acel moment, gi spune:,Johnay a regres’ Asifel ddectral mege Ia Johnay si spune: Bund ul”. fr Johnny ‘irdspunde:,Bund". Ditectoralinreabi:,Ce aim mind?” lar el {i spune: 0 bucata de haligh de vaed™. .Ce fic din ea?” lat el Dinectonul gindeyte cd acesa este un caz penta psiho- Joga eos timite dupa psholog! Psbologu este un ip dey lept El merge gi spune: ,Bund” ar Johnny spune: Bunt” P= hologu ie: St cea in mln ,Ce?”" .O bucat de baligh de vaca". Johny spune: Exact”. St giv Se fei din es.” Ce?” Paci un photog” ,Gresit Nu am destl bligh de vad!” Tar ei zceay eretardst intl! ‘Siimaniipsibologi, fac o teaba bund, Chiar asta fa. ‘Sunt momente eid psihoterapia este de un autor extaordinar, Pentre, atunci end ext pe punctl de a devennebun, de ‘es din min, et pe cal fie dea deven bolnv phi, fede 8 dein mistiism. De aceea,misticul este opusul nebunui. Sit care este semmul ce ara 2 vai tei? Ente atune cd vain teehat Sunt nebun eu, sau sunt el cut nebuni” Ast este, cu tadevire, Pentru cf suntera cu tof nebuni Intreags fume este nebund. Nebunidovedit. Singur moti pentru care nu sun Bnei alam e sea sre tt em Dest sen ‘Trim cu ide’ nebunest despre iui, despre rela, des- ie ercite, despre bucute, despre tot. Am ajuns sf ered ed sun fem intrait de nebuni, int maz ftsupra unui lueru, pis i sigur cl acel ner eget Fiecare idee nol, fecare tee mare, cin a aplrt prima dat, era a unei minor format dint-anulsingu ‘Acol om nuit lisos Hrstos ~ minortate de unl. Tot spunea altoeva dect spunea el. Buddha ~ minoriate de unul ‘Tji spunea alioeva deat el. Cred e& Bertand Russell fost cel ‘ate a pos: ,Flecare mare idee pomese cao blsfemie” Pro- blema se pane bine gi preci. Vet auzi multe blasfemi in zilele oasre.Penru el oamenii sunt nebuni, sunt lunatic iar ow ct i seama mai devreme, cu ait e mai bine pentru siniiaieat ental spiral. SE nat inoredere tne. Stra ineredere in ‘01 ma uns prieteni a i Las-te deeamgt de picten ce mai bun. B sunt Toate smeches. Aga cum eis ui eatie tale cut ceili ~ cu tate ct probabil mu oi Ah sex sti de viclean, de subi isusit fic bine numaall, Nu sunt vorbe de lauds din patea mea, nu? Dar rept voi vei si va tezii. VA facet mumaral i nie micar mu sit sta, Credeic sunt att de lub. Hat Pe ci bi? Pan faa el vi sacifica vA face 8 vA simi bine, mii a? {Ml sacrifc! Imi urme idealu.” Dar obi ceva din asta, nu ‘ha? Tu mereu obi ceva din ot oe fae ~ pin end t ene Dec, iat primal pas, Realzai cd nu refs va recip. 2 destl de grou st ezept ind a fost hipntizat s gindest «un ret de oar vechi este un eee de un milion de dolar. Ce grou vi este vA rape de ace et de iar ech NICI RENUNTAREA NU ESTE O SOLUTIE De cite ori practices renuntares a amit Ce cei de asta? Viandgi. La ce renunai? De eit oi renuatala ceva, Sune legafi pe vee de cra are renuna. Exist un gun In Indi, are spune: De flecare dati cind vine o protat ‘mine, mi vorbeste decd de Dumezeu. Fa spune, m-a situa de aceastd vith pe cate o duc. Il vreau pe Duranezeu, Dar de cite on vine un pret la mine, a vorbeste det de sex” Foare bine, end renuna la cova, eimanet fina penta tldeasna pe scl ceva. Cind vd impowivi la eev, sun legai de ael ceva conyene entr totdeauna. Atta tmp ct vi impotriviti Hi dai pute. fi aj tot atta puter, eth fost si va pot. ‘Aceasaincade comunismul toate ceelle. Dec, tre= ‘buiestviprimit” accepts demoni~pentr cf, aunei end lupe i 1 Ini. Nu v-a pus nimeni,nciodat, ata? (Cin renuni la ceva, esti legat de cel cove, Singura cle de ie din asta estes privest prin acel cova, Nu renumaiylsa- {i privirea 5d treaed prin el Inelegetri adevErata valoate 5 ‘nu vam fi nevoie senna lava vacdea der din min, Dar bineinfeles, dacd nu vedei asta, dae sunt hipnotiza ‘indind ct nu vq fret fra un ner sav ala, suet Boca ‘Ceea ce tebui facem noi pent ine, nu ee cea oe Inceareaaju-isa spiritualitate sf fack — adi te fac fac) scnfici, $4 ren la err. E inti. Esti ino edormit. Cee ce trebuie sl facem no, est ite aut inflow, inelegi, Sinfeleg. Dac a ifeleg, ren, pur gi simu, la doin ‘espectva lati ad modaltate de a o spune: Dac tei tei, siren, pur simp, la dria respectv ASCULTA $1 DEZVATACTE Uni inte noi jung 8 se evens, dato realiitilor dure ale vei. Suferim atte mult, inedt ne tezim. Dar oame- ni continu si se arunce i va is it i ined mai contin si e poate ca niste sommambul. Nu se wezese niiodail. In ‘mod tagic, lor nu fe wece prin cap a ples exita all ale [ule treceniciodatt prin cap car putes existaocale mai buns, ‘Dar dact nel a fost lovit sufcient de vat i mt si uteri ndajuns, tun mai este ocale: s sca, Numa re- ferla fap cb tehuie st i de acord cu ce spun et. Asta a n= Semna si mu asculi. Crede-mn, chiar nu conteaz daca ext de cord cu cee ce spun e, sau nu. Pentru ci acordul si dezacor- Aula de- fave cu cavinle,concepele i teoile, Ele nu au ni- mic de-a face eu adevirl ‘Aevaral nu este niciodst exprimat in cuvite. Adevi- ri este observat dito da, ea reault al unei anumite fit in, Deci, pute sh nu ff de aord eu mine ~ 9 tots veere sadevirul Dar trebuie si exist oatinine de deschidere, de bu lvoin, de descopei ceva nou. Acest cry ese important — simua sau ane fi de acord cu sine. in fond, cel mai mut in ‘ceea ce vi da eu sunt numai toni. Nic tore nu inglobeazd ‘ealitatea, in mod adeevat, Dect eu pots va vorbese au despre adevir, ci despre pedicle cate adevir. Pe acesta le pt dese Nu pot deserts adevirl. Nimeni ma poate ‘Tot ce pot si fac est svi dau o desercre a flsititor oss, astfl Inet 8 renunta la el. Tot ee po se pent ‘oi, ests lansez 0 provocare convingerior sistem vost de reine, care v fic eter. Totce pots ae ete vi apt ‘iva dezvitaj. Asta insearnd invajrea din punt de vedere a, spinualiti: dezvijarea, dezvijarea de aproape tot cea Tost ‘via. Bunivoings dea vi dezvija, dea asc, “Ascultai apa cum o fac ce mai mul, cu imtengia de a ‘i confirma ceea ce ganditi de? Odservaivlrestile, pe mi sur ce vorbesc In mod feevent, vei suring, soe, scan alizat, sau na, sau pits, sau rush ‘On vet spune: Groza!” Dar nu curva acuta, doar pent a cipata confirma: rea celor cele gndii deja? Sau accu eu intenia dea deseo et ceva nou? Asia este ceva important. E grew penta came ae dom iss adus vey bune ~ 3 cu tate ate a fost res pins. Nupentr ci eau bune, ci pet c eau noi, Noi detestim, noul,Usim nou! $i, cu edt ne congruntim mai repede cu acest fp, eu att mai bine. Nu vrem huni no, mai les end ele ne ‘ulburs, mal ales cd implica schimbare, Mai ales end ne pun ‘in situa de spone: Am greg i amintese cd m-am innit a Spania ou un iezit de 87 de ans care imi fasese profesor si pastor in India, cu Weick ‘su patruzeci de ani in urna. El paca la un seminar ca aces ta Arf tebui site aud verbind acum sizei de ai.” sus ci. Si ceva? M-am hnglat cats viata mea” Dumnezele, sz aa ceval Ea scum teat la una ne minunile a ‘Aceasta, doarnelr si domnior, este ered! O-des- chidere cite adevi,indterent de conse, indferent unde vi ‘duce ~ icin nic ear mu sit unde umezis8 va duc, coma ‘Aceasta este ceding. Mu convingere, ci credings. Com Vingerile voasre v8 dan mula sigurant, dar eroding inseam ‘esiguanj. Nu gt Epi gata sto urea esti deschi, lag Dende a veni? Cea eauza-o? Eu nu eunose alte ides sjun- ‘ela congtieni. Nu pos seimba dec ceca ceinfleg. Reprint {04 ce nu infelegi simu constientizez. Nu schimbi simic. Dar nd infeleg un ier, cele se schimba ‘Citeodti sunt inteba= Aceasta manwizate gre con- sin se petece wept, sau e un fenamen subi?” Exist 0 ‘meni norocog, care elizez asta int clips Bi devin eonsi- i ding-o das. Sunt ali a care constiena continu si crease Inoet, grads, tot mai mult Ei incep s8 vada anumite Ira, ail dispar and pe end, fantezie sant ndepiate se nce sh nie in contact cu fapéele- Nu exit o regu general. ala © poveste bine cunoseut, despre lel care a dat deo tur de ii, Spre uimirea i sit un leu printe i. Era un leu care fuses ‘ereseut de i, inca de cind era pu, Beha ca ote se com- ors cao os, Lela mers dios ae ied leul-oie a ajuns ‘in fafa Jul adevra, anceps treme din toate incheiet- rile larleul zis: ,Ce eu print of” Sileuloaie asus: EW ‘sunt one Leu as: a nu, nu et Hai cu mine" Asacd ra ‘us pe leul-caie la un az i 2s, yPrvoqe!” Si cn leu-oaie ‘a pivt imagines reflect in api, a slobozit un rnelpter- Bic 6, in acl mement, $8 tansformat. Nea mai fost niciodat cea ca inane act esti norocs si ze sunt milostiv, sau dae st binecuvntat de gratia. divin (poi folosi orice expresie eologi- vt), sar putea si infeleg into data cine este eu 5m vei ‘mai nciodti la fl niciodst. Nimie mute va ma putea singe ‘teodatl~ si nimeni nu t va mai putea ni vreodat ‘Nu vamal fl teamd denimeni ide nimie, Nue extra.‘ondina? Veit regeste.Aceastainseamni Sgt eget [Numan ~ cum ae sisi vezi poza in zit, st Sao Br ‘madi de bani. Asta eo poste. Nut tem de rime, pena ck perfect muljumit fi un nimen. Nu dai doi bani pe succes ‘iu pe eye, Be nu inseamni nimic. Onoares,dezonoares mt {inseam imi! Chia date faci der nil ata n-reimpor- ‘angi Nos as2 cl eo stare minunatl! Unit oameni ating anevoie vest obiectiv, pas cu pas, prin ni isp inte de wuto= ‘onstena. Dar ex vi garante un luc: Neam cunoset pe ni ‘meat care si f feu! timp penta afi content ~ si si nu fh emareatoschimbare dupd ctevasiptimn.Calitatea viet ii se schimba, asl cd mu mai tebuie s aoente nme doar pe i redere, Omul igi dé seama; nu mai este acelagi. Rescionesz Alter De fap, reactionesza mal prin ajonesza mat mult. ‘eai Incr pe care nu le-a mai vazut vreodat pnd acum, sit mai energie, mai via. Oameati au impesiac& ack ru ar avea pofte, ar finer, ca de len. Daz, de fp, a Sepa de incordare. Seipat de teama voas de ese, de incordarea de ‘4 aveasuoce, 5 Yi deveni voi Insiva. Veh desing, Nu vet ‘mai pune find cénd aejonaji. Exact asta sar Tapa, Tram, un mare Ineept chine, are o vorbl minut, pe care mi-am dat steneala 5-0 ivi pe de vost Ciind acapul fineste frst asepte veo rasp, dspune de wat indemina- ‘ea; cnd tints 2 Si clstigeo atarama de slama, devine daa nervos, cn intste pentwa obine un wotea din aur, ncepe st ‘mai va bine ~ vede dood inte in oe den $i mintea to i ‘ana, Indenvnares Ia na s-tschimbt, der prem Tl ace i ‘vada dubl. Prem ateresead! Se gindeste mai mul sh e- ie, dec si intense, ir novoia de aestga i seat pune” Nue asta imaginea a ceca ce sunt coi mai mul oameni? Cind nu tet petra ceva anime, etn tae de orice a oath ener- i, ex destin, np, mu conteaza decd pee sau stig, ‘Asia este pentru tine adevérata existent wonand, Asta ‘nseamnd vis, Cea eae poate proveni numa din contin. ind ei constient, vel inflege 8 anoarea nu sear nie. Ente convent socials, doar ati. De aoeca mists profi ‘raul dat doi bani pe ea. Onoarea sau dezonoarean-a inset conse nimic pena e.Ei tau tn alt lume, in lume ceo care s-au trecit din adormie. Suovesu sau esecal n-auinsernatnimic Peni ci, Aitudinea lor er: Eu sunt prot tu esi post — deci fare este problema?” (Cineva a spus, oat Cele mat difiletei Iucur pen- ‘vo fin urana mu Sunt pelormantele zie sau elie i= telectale. Ele sunt primal 0 spun la urd cu iubive, ado lea, aept pe cet exclsi;al tril, adm cd gresesti” Dar acestea a i cele mai usoate lua din lume dae ta ‘Wenlfica cu zine. Pg pune hur ca:,Gresese! Dacd mai ‘cunoase mai ine, ai vee ct de des greexe. Lace ste ast ‘de la. unprost?” Dat dacs au mg denifica cu acesteaspocte ‘ale ui sine’, tu nai putea 88 mi Fest, Iil vehea condi- Vionare va dsprea, ia ave deprima i tulbura. Vei ft mah nit, vei plinge g aga mai depart Joaine de ihuminare, eam ‘dprimat: dupa lumina, am continua sifu depimat” Dar ‘exist 0 diferent: mm’ mai identifi eu depeimarea. Si ce ‘mare e diferenia? Teg din ine gi privepi a deprimare, dar nu te identifi ev ea. Nu faci nimic pena a alunga et perfoct disp si ‘continu vista care trece prin tne gt dspare. Daca mu gi ce inseam ass, acu adevrato surprizh la cares te axepti S nelnigtea? Vine se, dar nu te deranjeaz&. Ce civdt! Et il- Dura, dar mute deranjeaz ‘Nu-e un paradox? $i et disp sag acest noes vin, eoarees, cue te impotivet mal mult cus dal mai mul 1 puter, Ey disp a obser cum tree, Poi fi fet ase tate ta, Nur 25a ceo nebanie?Pogi frit, chiar in deprim ‘ea ta, Dar nu pop avea tip nepotvt de fei. Ai erezut ch fercireainseamné emofi, sau fon? Aceasta ese cauza depre sie. Na fra spus nimen! acest er? Fst emotions, bine, dar nu faci decdt 5-4 preset calea spre vitoarea depres, Fst emo- Bona, dar sesizez nelnistea din spatele emote Cum pot 0 fae ‘Sidureze? Asta me frcire, asa este dependent, MA ite ct ‘de multi non-dependentcitese aceasta carte? Dac ar fun arup de dimensiuni mea, a i doar citva, fare putin, "Nui prvi eu disc pe alcool si pe dependent de orogut: poate ctu et la el de dependent ca Prima dat end am inrevazuto Wiser a aes hai ‘oi afst nfiosétor. Am infles ce inseam sh fi sing, un oe are pui apul, cum esi las pe toi fe liber 9 ‘fi berths, si mu te consider niment end deosebit best pe tat ume ~ pent ag fice tube. Ea lum ena peste bine iu Geoporv ce pli ca peste sing i pacatsi, deoporva, ‘Gate e posi a trandafrls spun fm voi ofr pat- umul oamenior bunt care ma vor mirosi— darn voi da cele "4"Y Ori poate flinrul si spun: mi vei ofert lumina oame- rlorbuai din aceasti camer, dar 0 voi stage penis cei.” Sau poate spune copscul ini voi of umbra eamenilor bun ‘are se odiinese sub coroaia mea, dar le-o voi efiza elo ti” ‘Acestea sunt imayini 2 eva ce sean abies, Ena exist tt timpul privindu-ne tn ft din seriptrd, ou toate of n-am vrutniciodala s- veder, pentru cram at de nec in cea ce cultura noasta mamest ube, cu anteele $i poezile ei. Asta mu este dec iubire~ este contaral abi Este doring conto si spit de proprietate, Este manipulre 9 ‘id si anette mn este bir. Ni a spus 8 fericiea © ca ‘enn ce mai inca staiune de vacang. a no enimie de acest en, dar nojavem mode rafinate deface ca fericieanoasts Si depindt de alte ucrrt din nts din afar noosa ‘Spunem: "Refi sifu fect, pina ce nmi meee ne- roca.” Si dau o veste bund: Poi fi fnct chiar acum, ew ne ‘rors ta cu tt. Vii ssi ceva gf mai bun? Exit doar un sin= ‘Bur motiv pentru care muti ceea ce in India mumim anand — xtc, exaz. Exit doar un singur motv pentru care von > 5%, chiar in prezent, experintaextazului~ 5 anne, eva gan. «i suu vi concent pe ceva oe mu ave Ale, af ti starea de extaz, Va concentra pe ceea ce mu ave. Da, de fp vet chiar acum tot ce vi rebuie pens afin extaz, Fisus vorbea cu bun sim} penru oamenii simpli, penta x infomet, pent cei side, Elle didea vest bune: uc ile acssea vi pari." Darcie aul? Niment mu est inere- sat mai degra vor si rim adoomit onto RICA ~ SURSA VIOLENTEL Uni spun ed exits doar dou Ineur pe lame: Durane- eu si fica ubiea gi fica sunt unicele Iuerur. Exist dour un sing in lue: fie, Exist doar un singur bine in lume: jubirea.Cateodatt ‘ste denumith in alte fet. CBteoda ise spune fercce sau li- berate sau pace, su bucure, sau Dummnezoy, saat Dre cheta ma conteazd eu adevaat. Sin exist un sigur in lume pe care si mi pot asocia cu teama, Nei unl [Ignorant ed, moran cauzat do ed ~ de ac vi- ie tot ul, de ail vin violena. Pessoaa cae este cu adevirat ‘noneviolent, care este incapable vole, este persona cae ru eunoast tee. Devi furios doar atuncicind fi este team Gindestete cind ai fst fires ultima dat, Hai, gindeste- te Aint de ultima oa ind tea nfrit— ica fia din spatele mine, Cet temut i pierzi? Cea fost teams eat puta fi ua? De acolo vine mini. Gindest-te I neva pin de ‘nie, cineva de care poate efit. Ver elt exe de inspiman- ‘at? Este speiat cu adevatingpinanat I se alt de team pir cate arf frios, a cele din uma, exist doar do bas bie yin sceasth conferini ag prefera las crue aga ne- structurate, sar de ao idee I ls, st revi, a ii, la ana te teme, deoarece aceasta este calea prin care pute inelege eu adem sea ce spun. Daci nu va tinge de prima dat, ar putea ‘0 fic a dous oar i cova ce mu atinge o pesoand x putea atin- se o aia, Am diferiteteme, dar toate se refer la acelai Ine. Spun constieni, ei iubire, mami sprtualiace sau liberate sa ezire~ sau ricum, Este unl aces cr. CONSTIENTA $I CONTACTUL CU REALITATES ‘Si privesti I tot oeea ce este fn tine gif afta ta, jar ind se itil cova, st vez casi cum is-ar inp altui- ‘ya~ cu nici un comentariy, irk judeeatl, 8 ating, finode as amestec, Pri vre incercare de aschimba, ci dor de a nelege, Pe masurt ce fiat, vei incepe sa realivez replat, fe de Prinz de identiicrea cu smine'. Sf. Teresa de Avila spume ef, Spe sfirgitlvieti ei, Dumezeu ia dt un har exraordinar. Ea ny foloseste o asemenea exprimare modems, binenfeles, dar slementulesengal este dez-identfearea de ea asi. Dac cine ‘mar avea cancer si eu ag cunoast acea persoand, m5 ait de afectat, Dac as aea iubie sensible, pout caf da © ‘mind de ator ~ dar nu sit mci o emoge. Bact ne ebuie sh ai un examen, eu mu sunt prea abst. Pots flocofez despre sa gi spun: Ei bine, eu test mai ngrijma, cu att va ‘mai thu, Mai bine i © pau binemeria aloes tcest DDarcind rnd meu si am un examen, e ine asta ealteeva, ‘tsi aga? Motival este m-am idenifiat cu mine’~ ex ami lia mea, faa mee, bunuile mele, corp mea, eu mine insu (Cum ar died Dumnezeu mi-ar da darul de amu spune of aes- te lucrri sunt ale mele"? AG 1 detagat; Nu m-ag mai identifica, ‘Asi inseam i pieri sine, 58 neg sinele, si fi mort in Priva smelt RELIGIA ADEVARATA ~ CONTRARIUL INCONSTIENTEL Oddi, cineva a vet la mine i tmp nei conten sim intebat: Ce pirere avei despre StintaFecioarh din Fatima’? Ce cree despre ea? Cind mi se pum astfl de ine ‘br imi amintese de istonia de pe vemea clnd slauia Fecal din Fatima fost wea inte-an avin, penta a dus in pele aj de inchinare si, n tp ce-zburau peste sul Fran avio- nul a ioeput si se clatine ss se ti, de pea ot eva rupe in buck Tar sttuia miraculoasé exclamat. ,SfindFecioar des Lourdes, agi pent not” $i ola fost bine. Nea fot ‘un Ieru extraordinary, o Sts Feioars care vine in jor altel, Stine Fecioare”? Totasiel, un rup de o mie de oamen sau dus pele ‘aj in Mexico City, cas se inchine la moastele Maiti Doma Jui de a Guadalupe sito sau agezat nna stati, In semn de protest deoarece piscopul eparhiei o declare ca patoand a episcopiet pe ,Sfinta Fecioar de la Lourdes"! Oameni rau convinsi cd ,Fecioaa de la Guadalape” se sgt extrem de ‘fens, gee protestay pentru repararea ofense ‘Uite-asa se tnmpl cu relia, dat nu eaten Cind Ie vorbese hindus, le spun: ,Prengit vost n-ae prea fri 8 aud aga ceva” (emai cit de prodent sunt ‘in aceast imine), dar Dumnezeu arf mult ma fect da- (he sb dim crezare lu iss Christos — daca tea vansforms, ‘nloe te inch, pur gi simplu El ar fi mult mai mlgumit de iubirea voastr,decit de adoraja voastr” lar end le vorbese ‘muslmanior, spun: ,Ayatollab-ul vost gids vost religi- ‘gina vor fincas aud aceasta, dar Dumezeu va ft mult ‘mai muljumit de tansfomaree voastr® int-o person’ iubi- tare, decit si vi muljumifi si tt spuneji Doane, Dumne- _zeule’. Ese infinit mai important si va ez, Asta e spirale tate, asia tot. Doct evel asta, lave pe Dumnezeu. Atul vi ‘nchinai tn sptt tn adevir”~ cand devenii ube, nd sun- ‘efi transforma inure, Percoll a cee ce poate face religia xe subliiat foarte fumos int-o povestespush de eardinalul “Manin, arhiepiscopul de Milano. Povestesvorbeste despre un cuplus de alien care ummeazi sl se editoreasce Ese ifeleg 4 preotul prob si organizeze 0 micd recep fn curtea parobi- 6 nfta sec. Dar s- intmplats plu ie au mal po Tut fie recepfia, aga -auspus preotul:,N-am putea fine pe- ‘wecerea dennis in biseied?” Parntele nu’ fost deloe inci ‘i plduiasc oreceple im biserid, dar ei -au spus: Vom min- ‘0 fee defor, vor cdnta un cnte,dout, vor cigeni un pa- har de vn, apt vom plece aast” Aga printele salsa can- ‘ins. Dar, pentru italien sunt oameni de vai, au bat un pic de vin, au cinta un cintece, apo au mai bau Tne un pie devin si au cAniat mai multe eintece, iar into jumaate de oF8, ‘sjuns la ditamai petecerea in bisericd. Teal lumea se sea ‘minunat pera mult disacte i veselie. Numa printele era cords ot, umblnd Incolos incouce prin saris, teri! de si- pirat de 2gomotul pe cael ficeau nana Ajuorl preotuh inl i spune:, Vi vid eam incor”Auto de ao Bineinfels cl sunt ncotat. Asc it lief, «ast Domnulu! Pera numele fui Dumnezeu!” Pai bine, print, chiar mu aveau unde merge” "Stu asta! Dar chiar rebuie si fick atta boi? “Fi bine, pint, mu tebuie 8 iti o& Kiss insu a partiipat odat a o manta Parintele spune:, Stu sus Christos a fst a szbito- ‘rea ne nuh nenevoie s-mi spi ac lsu Css pa {ieipat ao petroere de munta! Numa cd acolo mu aveau Stina Impactgane |! , Sit cd exist, uneori, periade tn care tint impart samie devine mai importants det linus Christos ~ dnd venerfia devine mai important dest ubiea,cind biserica devine mai ‘important decit viata Cand Dumnezen devine mat important ect omul de Ling tine ~ si aga mai depart, Acesta este per coll. Dup mints mea, la aceasta ne indearan, in mod evident, Tisus~ Incr cele mai mportante mat nt! Fina urend este ‘multmal important dedt Saba, SE respecte ceea evi span ‘eu acum, euvnt cu cuvént, sh devon aga cum vl descr eu ‘acum, este mult mai important desitinvocaile ca Dosrne, Dumnezeule. Dar ides vost elgg nu se vor bucura safle sta, i asigur Nii profi vos mu vor fbucursi st au ata, fn nici un caz. sada, despre aga ceva est vorba. Despre spit ‘uate, Despre treire. Dui cum vam spus este extrem dent portant ca, dae vrei st vA trait st vl dari citi pe cre ea ‘© mumese ,observare de sine” i Ti congtien de cots ce sp ei sf contin de cea ce face, Tf onstent de ceca ‘ce gins conse de fell are acionai. i it eon ‘Hen de unde ven ere va este motivaia Vag inconstienta ‘meri si fe at ‘Visa lips de constiengl este ovitt mecanic. Nu este omeneasci, ci este programati, conditions. La fel de bine am putea fio pit un cit de lem in fara din care vin eu, ute de ‘i decament tise in cociabe, into sce lucie, abia re sind 58 supraviefiasc, fcdnd toatl zua o munca fic gre, ‘poise cule se trezesedimineat,msndns eva gio ia de la Cepia a ope i lade: Ce vii. Asta et ce evi le ofee?” $i apoi realizes, dint dat, 08 99,999% dite oamenii de aici nu sont ou male msi bun Pf mers la inema, ste pimbi cu mayina, pti pleca ins crazier. Crei ‘fet mat boat decit sunt? Ex la fel de mon oa i Esti asinine la fel caei~ una puin mai mare, dar cu toate acest, ‘oar o masini. Este trist Este tris i te gindet cameni ‘wee pin via in fll sta. ‘Oamenil tee prin vias cu ide fixe; ei mu se schimba nicodat. Pur gi simplu, nu sunt congtieni de coea oe se intima ‘I. Ar putea la fel de bin sie o bturag, pat, un mec nism care vorbese, umblé i gindeste. Nu este ceva omenes, sunt marionete,sucte de colo-colo de tt fell de her past pe un buton sei obineoreaetie. Aprospe poi pezi ‘cecum va reactona persoana respectva, Dac studi o perso 1 vi po spun exact eum va reaction, La grup meu de eri Pie, cleo ntez pe ocala deli ine ve ncepe sedis sicine va rispunde. Crezi cde ceva ri? Bi bine, mu eacalta de ‘amen carei spun: ,US de tine! Aju pe afi en ube.” "Nuc asculta! Bi gepese cu tof. Cel mai ru aera pe eae posi face est ui deine, stunt cnd mer in intimpinare alto ‘meu o as-zish atin de aj ‘Aces era mi sa revelat eu putere, cu multi ani in ur ‘md, pe cind imi ficeam stdile de psibologc le Chicago. Noi am urmat un curs de conslere pen ural peor. Un aseme- eg curs era desis numa preflor care practi efetv con- silt scare fisesrs de acord si prezinte la curs iepistarea tune sedinge de conslire. Cred cram vso dowizet de cut= sang. Cind mia vent rindul am prezetat negisrarea une In lrevederi co femeitndsi. Asstencul univers a gat sea in easetofin sam inoeputs- ascaltam eu toi. Dp cine! mie nut, aga cum ficea de obce,asitentul a opi casa inte= bat: ,Ceva comentarif” Cineva miva sus: ,De oe ips en inmebare?” Am rispuns: ,Nu cred si fi pus veo intebar, De fap, sunt mat mul deci Sigur el utr pas nici oInrebare” Ela spus: a da. Eram absolut sigur, deoaece, in aceapetioa- 8, mi ghidam in mod constient dup metods Tui Cast Rogers, ‘ae se orienteaz in fun de pesoand i este non-dirct NuAntony de ato tes mu inter nic mu dai fur, ram dec out ‘onstient cf mu tebuies& pun inrebir. Oricum, a urmat o di ut inte no, af instrictorl a spus: De ce sn asc, ‘ne 0 datt casts?” Aga cl am pus-o din now 9, spe oroarea ‘mea, am realzat cf pusesem ditama invebaea, care sitet in ‘chil flea i Empire Sate Building ~o intebare extrem de ‘lar. Luca interesent pent mine a fst o azisem intrsarea ‘ceca de te ri ~ prima dt, probabil, cdnd am rsti-, a dou, oar cind am ascultat-o pe cast In camera mea (deatece am at ia o ase bunt lacus tea oar end am auzi-o ‘in class, Dar nici am remarcal-o! Nueram congtient ‘Asa se intimpl, in mod feeven, in sdinele mele de {erapie, sau tn indrumarea mea spiritual, [aegisttim convor- brea pe caset gi cid pacentlo cult, imi spune: Sti, eu seam auziteu adevérat ce ai spus tn impul nerviuk, Am auzit ceca ce ati spus, aia end am ascultat case, Mai interest este eu insu nam auzitceea ce am sps ef pal iter ul Este gocant 5 descopt of nteo sedi deterape, spun Tenure eae ma sunt consient Inregul lor ineles imi devine lar aba mai tru. Numet asia cove omenese? Ui de tine i ajuipe alti, spui tu! ricum, dupa co am ascltat intreags ‘ase, acolo, in Chicago aistentul a spus: Ave! cumva co- ‘mentaif” Unul din proj nom de eincizeci dean caren ‘cepuse si mi simpatizeze,mi-a spus, Tony, af ea s-i pun 0 Snebare personal. Te deranjeaza?” Bu am spus: .Nu,inrea- bem. Dict mam si vreau si rispund,n-o vo! fae” Ela us ‘Pemeia aceasta din interviu este drigu?” Si since sf fix, ma giseam intr-un tau de evoljie (au de involie) In care nu observam dick o persoané ara bine sau nu, Nu conta pentru mine. Ea rao ose din furma lu (Caistos; et eram pastor Bu dideam ajutor, Nu e minunat? Asa ra iit poet. Dc, am sp Ce let ae ‘sta cu iterviul?” Ela rispuns: ,Femeia asta pace, miei ‘a3a2" Eu am spus:,Cecee? ‘ieioda nem teeuse pin cap co prsoan mia plé- cut sau mia disput. C5 ei mai mul caren, am ava une- om ont fit cnr seinen cae ents incon sting ~ dar aiudinea mea a fost de cele mai multe oxi newt ‘Am inebat: Ce te face st spui ata?” Ela sps:,Caseta™ Am pares cast inci o dats ,ASrul-i voce Ose et dep ‘uta devenit. Est int im-iaga?* Abia atancieram si deve ‘neam congtent de aceasta. $ oar cei spunea et, indiec? i ‘spunea: .Numai ven! pe ac". Dae mu era consent de ceas- ‘a, Prete meu, preoul a sp: femeie, Precis a remareat ‘sceast, Cd trebuie so ntnest” Eu am rispans:, Mercure Vioae."Elaspus:,Bnuila mea esto nu va mai Yeni” $i ma Veni Am aseptic siptimang si tt maa vent Apo! am suns, incaleind una din regulile mel: nce tol de salto ‘Am sunato si-am spus:,V amin de casefa pe eare ‘iat pers io lnregistez pent curs? Mira fost de mare sj tor, deoarece colegii mi-au semnala tot fell de hurut™ (a J-am spus ce anume) ,care a fice sedingaoarecum mai efiien- ‘8, Dei, duct v-ar interesa si va intoaree, aceasta a fce-0 $i ‘mai efcient.” Ea a spus:,Bine, ma voi lnoarce™ Sa into Atipata era ined prezenta Nu dispute dar nei surmi sttea in cal, Poti controla ceva de cae est consent dares contor Inte ceva de care nu esti consent. Esti infotdeaunaselaal ‘elu ceva de care nu esti congtient. Cin esti consiet de el, ‘iti eliberat deel. Este acolo, dar nu fe mai afeteazi. Nu est contol de ace ceva; nu epi subjugat de el. Aceasta e dfeent, Consent, conten, constient, consent (Cees ce né-au fnval la ate cuts sf facem, a fost si devenim observator implica. Ca si formiulez mai plastic, ete ‘ai cumay verb cu tine gn aceag timp ag fin exterio, pe vind la tne ila mine, Cin te asult pe tine, este infnt al important pentru mines mit seul pe mine, dees te sscult ‘eine. Bineingles,e importants easclt pe tine, dat mai im Dortant este mi ascult po mine. Alf, nate voi aus pe tine Sau voi deforma tot ce pul tu. Iki voi veni in tntmpnere in ‘ondifonarea mea propre. Voi reactona fa de tine fn tot fell de modur, din nesigu-ranfele mele, dn nevoia mea deste mae niula, dn dorinfa mea de a reus,din ning gi sentimente do ‘are sa putea sf nu fi constient Dec est el de important simi ascult pe mine, tune cin te ascult pe tne,Authoy de to ‘Asa este coca ce ne- favat si facem si obinem congtien. [Nu trebuie st imagine tot impul pe tne ns pla ‘ind pe undeva in vizduh. Doar cas facto dee, ta mare, ma _gneaz-t un gofer bun care, in imp ce conduce masina, se can- ceneaz I cea ce sui. De fpt, ar putea chiar sh poareo it~ ‘fe eu tine, dar, n aeelsi tip, este perfect consint do semi- rele de circu. In momentl in cae se intmpla cova supari- ‘og, n moment in eare percep vreunsunet sa zgomot, st © iabitur el va az imedit va spune: Es sign eh chs us ain spate?” Cum de face asta? Este content i vgilent.Atentia fie foalizati pe conversaie sau disput, dar contienta I este ‘mult ma eupioltoare, Pereepea o gami vara de cr, "Eu mu vorbese acum despre concenae, Acceta mi © ‘important. Malte tenict de meditate implied concentrares, dam oaree indoielt in lepstrt cu asta, Ele implica violent si, ‘n mod fieevent, ele mai imple programare $1 condifnare. (Ceca cea susie este constienja~eare nue deloe aces hers ‘uconcentrarea.Concentarea ete un reflector cca humina un reflec Tu et deschis a rice ptrune in sfera contin tale. Pot fi dstras de la e, dar cn practic constienta nu ei distas niciodats. Cd sioneaa conten, nu se mat manifest nil o distragere, pena ca est mereuconsient de tts timp. ‘Si spunem ci privese nite copaci gi Tm fic ari, Sunt distas? Ap fl distres doar da intenionez 8 ma concentez a copaci, Dat dac, in ace imp, sunt consent e8 sunt ng ra asta mu insearnd dlos 8 sunt dita, Ti consent doar de directa in care i este indreptatt tenia. Dac ceva merge ru, sau dace inp cova sup tor, eve alerta polo. Ceva nu merge bine! In moment i cre ‘in contin se strooara veun sentiment nega, vei devent tent, Et exact casera masini. ‘Vasuneam ci Sfina Teresa de Avilaa zis Damneze isa dirithart de se de-identifca deca ina, Copii sunt cei e care ite zi vorbind in sensu cesta. Un pst de doi ani pune: Tommy a hut mica djun az diminea. EI nu spune 00, chiar dacd Tommy ese. El spune Tommy" Ia persoana comm atria, Misti sit ag. Bi s-ax de-identfcat dee isi i sunt In sare de amonie, ‘Acesa este harul de care vorbea Sfinta Teresa. Acesta ‘este ew” pe care maestii mite din Orient f indesrm in ‘mod constant pe cameni sl descapere. $i cei din Occiden, de asemenea! pute mumira i pe Meister Eckhart prntree. Fit) ‘ndesmns pe amen sil descopere peu" ETICHETE Lucrl important nu estes ti cine ete esau ce este eu" Nu vel rou niciodats, Nu exist euvinte entry asa, Las rl importan exe s&reman Ia eticete. Aga cu spun macs ‘aponezi Zen: ,Nu elutaadevrl;renunp doar la presi tae” ‘Renunf I eo tale; nu clutaadevirul Adevérul mu ste um luc pe cares caui, Dac ai inet autoimpu pi recile propria st Sie se insimpls cova similar, Dacha re- ‘una la atcheele ale ais. Ce tnelea eu prin eichete? Orce denumireimaginabili~cu excep, poate, a cle de fins uma- ‘i, Eu sint in umana Dest decors ata ma spre foarte ‘mule, Da end spui Sun incununat de succes”, eo nebunie. Suecesul nu ete © pai Tui eu, Sucoesul este ceva care vine sipleact; zi poate fac, iar maine sé dispar. Nu asta este eu Cn ai sus: ym fst neunnat de sues" tea aflat neo 1; teal eufundat in intuneic. Tea idetifiat pe tine insu cu succes. Ca ane’ end spi: ,Sunt un raat, sunt avocat, sunt fm de aiacer." Sti ce fe va ntmpla, dact te identfiet cu aceste lucas? Te vei crampona deel, if vei fie pri c& -ar putea cael si se spulbere i im acel moment, face apa, ‘uferna. La aia meam relent mai devreme, on va spuneam Ded sufei, suet adormit.” ‘rein sem ck suntefi dorms? atl: sue. Sufe- rina este un sem ef sunt coneci la ade. Suferinja vi ‘ste dat cas vi pute deschide oc lize adevir, ca nfle- ‘ef cf pe undeva exist ceva fas ~ aga cum dures fizich Vi este dati ca & nfelepeti cd pe undeva exist 0 afectiune sau 0 boa. Suferinj ara ck pe undeva exist ingelitane. Suferins— Antony Se ato spare cind et in contradite cu reaitaten.Cindilwziletle se ‘ebese de relat, cdnd ingestria tase confrunt cu advil, stun! sufi, All nu exist sufein PIEDICI IN CALEA FERICIRI (Ceca ce am de gind st spun va suna wn pie pretenios dat este adevirat. Ceea ce unmet pot cele mai importants ‘inate din vaja Voastr Daca af putea pegepe ast, af deseo- peti sceretl teat. Aji fi frei pentru tocdeauna. Neat mai hiciodst nefrici. Nimic nu va mai avea putetea sf vi ri ease Vorbese setos ~ absolut nimic. Este ca scum a auc ‘vopsea neagri in ae, aeul imine nepétat. Nu colorezinicio- att serl in negra. Nu conteaza ce fi se ntl eu rdmi ne ans. Tu mdi in enmonie, Exist infe umane ear au dobindit vest ueru~ceeace eu numese calitates de om. Nu stares aoa sbsurda de marioneti, care se abate incolo i incoace, sind evenimentele sau pe cial came s- spun ces sim. Prin ‘urmare, voi continua si va simi age, gf dei aceasts stare rept vulnerabiate. al Eu spun ed inseam of eo mario- net. Dec, if dress filo marionet? Apesi pe un buton §, gt, i cz if place? Dar dct efi se iene orca line acest etichete, cele mai multe dnte erie tale dispar ‘Mai tirziu vom vorb despre cade boal $i moar dar, de obioe,ceea ce va ingijoreai este ce se va intmpl cu car fr voss, Un om dealaceri mit, de veo cinizet 9 incl dean, soabe bere int-un bar spunea ul-te la coli Chiara reusi.”Prostll Ce nseamna, vA eugi(” Sia vizut ‘numelepublest in iar Asta numegt tu esi? Unul ete prege- ne de corporate; stl devenit presente detibunal tei lea devent gel ceva. Maimure, eu tf Cine tabileste ce inseam sai succes? Aceasté scie- tate stupid! Prinipalapreoeupare a socicti este $8 menfink sovetateabolnaval $c ft jai seama mai repede de asta, et att mai bine, Bolnav,flecare dine ei, Sunt cn, sunt a= ‘bun. Tu devi presedinteleazlului de nebuni si et mind de aceasta, chiar dacd nu insearn mimic. Afi presedintoe uel one corpora n-are nico legiturh cu Tapa eX a suces in vst. ‘ac i mul beni, inseam dele oa gt sees In vs ‘Ai succes tava, atuneicnd te rezesi! Atul mo re ‘ule si cer scuzenimnui, nu tebuie sda expiai nimi- ru, nu dai doi Ban pe cee c ered sa spun cil despre ine. Nuc gi esti ferict. Asta mumese eu sai suces. hao shu ‘bund, sau fi enum, sau st io repute struct nimie din oae asta mare absolut nei legit cu eiirea sau sic cesul. Nii una! Este total relevant. Singur luc de care pa- Suni ate de om est e vor eede copii lui despre e, ce vor cede vecini despre el, ce va ered sofia ui despre el- Ar fi e- bits devin fms. Societatea gi culture noast ne inoculeazt asa in cap 2s noapte. ‘Oameni cae au reui!? Ce au resi? Au rusts fac in ei yg ngte prostinaci. Asta, deoarece gi-auepuizat toa ‘ener cas oin ceva lipsit de valare. Bi sunt spi icon fz, sunt nite maionet ea to cell. Uite-te ae cum se pre- ‘umbia anos pe stent. Uite ce apitat devin, dacd au o path pe ‘ag. Asta umes tu suces? Privy citi spre petspec- ‘a cl ar putea si nu fe rele. Asta zic tu cl este succes? Se ast conto, manipula. Sunt iste oament nefericti. Sunt ges ut lst dor nse marie ertoy ‘Deci nu poi insista prea mult asupra or ‘Null lua chiar ad itera. \VALOAREA PERMANENTA ‘Tecind lo al ide, apar ntreaga problematic a va- Joni personale a fiecdruia.Valoarea personal mu inseampa ac Joares propre, in sine. De nde obi valourea in sine? O dob ‘esi prin suocesul n munca? O dobiindest dae ai mul ban? (0 dobindest atigind mai mul btbai (da et fomee), saa ‘mai multe femei(dacd esti baebat)? Cat de gubrede sunt fate aceste, et de trectoare. nd vorbim despre valoars in sine, ‘a vorbim, de fap, despre ful in cae suntem reflects it ‘oginda mini alto amen? Dar est ore obligatoria st depin- dem de aceasta? 0 fini ifelege valoare personal, tune ‘lind nu se mai identi, sau se mai definese pe sng, ia te ‘meni acestorluturefemere. Eu nu sunt frumos, doar pense ‘ati lume mi spune cf sunt frumos, fa reali, nu sunt nie ffumos, niet uri Acestea sunt Iueruitrestoare, Maine mas tea trnsforma, de-odati,in-o crear foarte writ, dar" mdne. tune, st spunem of apeler la chirurgia plastic gre devin amos. Cine devine cu adeviratfrumos Ew"? Tre ‘bie sii acorzi mai mult imp eas retlocezi a woete Ina, Euyi lem ingrat int-o suecesiune rapid, dr, dad af ziti sufcient de mult imp ea sf inelegett ce am sp, sh insist ‘supra acestor nformafi, aj fn posesia unei mine de aur St ‘sts, petra cate! end m-am init pena prima det cu scsi lurur, am desoopentoadevirattcomoarl Expetinele pliute fac viajaagreabll, Expriensle ‘durerous cluzese spre progres. Experienfelepliute fe viata agrebili dar ele insele ma conduc la progres. Cele cared la progres sunt experienele dureroase, Serna scoate Ie ieal ‘oni din tine n care nu ai progresat Incl, in care tebuie rest 8 te transform tte schimbi. Dac lg eum i folo- Sept dea sufi, o, et i mai propresal Hiidei sine limitim, pentru moment, la sufering pi- hologicd la toate acele emo nezaive pe care Teaver. NU pier vemea apecnd-vdasupra une sing dint cle Eu vam sys dj ce af putea fate cu aele emf Dar ae eri de decamagirea ecae oi, une end crue na ies 2a cum vat dort Uitte sane ata dee vo, Sp, ‘cen tel ft cra ‘teu pe tne au. Obsevai doa ea cam unm po acineve, Prva ata derantg, la tes dese pcos Tesimgi cind cnt ctieat Ceapune ana dene ee "Ait awit de plete et yCine pune nomen suit? Aju cu sigan De fcre dat chad sete at Inept ca ceva ae! ramus timp" Ene cue ‘anc asa tat pe ef Sau cea eae spe’ Noo- cu ete operant cares ingoreazt i logit cu dove oo sw intmplat i eeu. El nu ete ca no, samen normal, care ne facer gi capi a err eu se vr kp ‘on Aces problema Ce spun deine me at ala “Toate sentiment negative, cae sentient nega in bare, eiefolastor pent congen,pet lege Es ta postin so sin, so ume dn exer La oe uy, depres va maf preset, dr tel despre dja te “rept, vei lege depesa Pent clo lp ees space toca argv dpe cy to posbi saris scl ene su.va a conta prea mul nt de tamiare, bia oa cru: nti, net” Aceasia inseanmd: sn avees, nu acea”, Me ‘oda personal a Sfintului Thomas este cunoseit sub denumi- read via negaiva,calea negava. CS, Lewis seri un jumal, In perioads in care sofia sa era pe moars. El este intial Staal tel suferinge. Oral se easiorise cao americanc pe care oiu- bea foarte mult l le-e spus pretelor si: ,Dumnezeu mia dat, a suizeci dean, ceea ce mia refit la doutzee.” Abia se ‘eAsitorsertcnd ea a murit de un cancer chinuitor. Lewis a spus cb inoaga sa creding s-a nln, a cas inc dee. Cand renorociea l-tlovitin ce ave mai drag, el, mazele apologet, ‘reytn, ska pus ntebare: Ce este Dumnezeu ~ Tt iubitr, saulcel cae ne disocape iu” Exista dover sufcient in ambe- Je sensu! imi amintsec& atunci end mama ea imbolnivit de caneer, sora mea mi-aspus: Tony, de ce a ingSdut Durmnezeu Si se fatkple mame aga'ceva?™ Bu ram elspuns: ,Draga ‘mee, anu ecu, un milion de oameni au mut de fame in Chi- 1a din cauza set, ir tu mu fai pus nto inebare”. Cit ‘dat, col mat bun luca care poate sin se intmple ete 3 fm ‘tei la vealtate prnt-o nenrocire, finde atunei ne vor in- ‘oarce Ia eredin, aga cum s- intimpat eu C. S, Lewis." Ela pus anterior, ns avusese nici o indo. ozmenilsupavie- {uiese mori, dar cdnd -a mun sofa r-a mai fst tit de sigue De ce? Deoareoe penny el era foarte import ca ea fein ‘ii. Dup cum sii, Lewis este pitintele compar gi ana- logilr Bl spune:,Gindese-te lao fnghie. Cineva te ineabe * Lois Cive Supe 169195 rigger NT Contos “Arpt ea tne 0 preutate de osuieci de Kilograme?” Th ris ‘uni: Da". 8 bine vom atima pe cel mai bun priten a e acest ing,“ Atunei spui Sta putin, lass sa verific ‘rnghia ned o dati.’ Acum nu mai etait de sigur” Lewis a ‘mai spun jumalul su enol mu putem nimi despre Dur ‘nezeu 9 of pind gi inebirle noaste despre Dumnezeu sunt absurd. De ce? Este a i cum 0 pesoandlipsit de vedere din nayee, te inreabl: ,Culoarea verde este eld sau rece? Net, net, ru asta, Este fungi sau seu?” Nu asia. Est dulce sa seri?” Nu ai. Este rotunds, oval sau ptratl?” Nu asta, ma asa, Persona ostb nu are cuvints, concep, pens o euloare despre cae nu are idee, inti, experien. Titi poi vor doar ‘lcd analog. Nu conteazi ce inreabas tu mu po spune ded »Nuasta” CS. Lewis spune undeva cB este ca $i cum a inteba ‘ite minute sunt in culoarea galbend. Toe humea poste hat Intebare in eros, dezbitind-0,contazicindu-e din cauze ei CCineva sugereai ci exist doutzeci si cine de morcovi In eu loarea gabe, altcineva spune: Nu, saptesprezece caf” si, into dati, ncep si se cert. NU ast atl Acesta ext etapa ial n cuncutereanoast omencas> 8 dere Dumnezeu stim cd nu sim, Marea noes rage di est i stim prea mult. Crom ein, asta etrageia ness 1, deci mu descoperim niciodat nimi. De fept, Thomas d’Aquino (are nu este numa tolog, i sun mare filozof spune in repeat rindui Tote efortule ‘mini umane nu pot epuiza eserja une singure mute” CONDITIONAREA CULTURALA. St pune eco ae civ am pu evr eyerble ut line Maran ove supa Eas tT uelecavite ces cored uname De exept indian Acum pepe sit prone de abe a F ip a dae ene Vetvede in hye mi sone reer oa ssc pd, arma, nn mer Vo Sips cl, Ac ee pa me i" DakAnton de alo ‘imp, unl dite pazic mi spune: Scum, am cut ogre- {ld Trebuie sf mergem cu 2ece mile mai depart." La ce reac- Tionasem ex? La nimie, MA conoentasem pe un ewan, Inia, DDarcopaci nu sunt Indias copaci sunt eopaci. De fap, ni exis frontier sau pane, Fle au fost pse acolo de mintea umand in general, de politcien pro i avar. Tara mesa fost cindva 0 ‘Singud a; acum sunt pata, Dac mu sunem tei, -ar putea ‘ise fae gas, Atul vor aveasasedrapele, sae armate, De faceea ni mi vei vedea Yreodat selutind un drape. Bu detest. toate drapelelenjional, pentru e cle reprezingh idol. Ce sali ‘im noi? Eu salt omeairea, nu un éapelconjurat deo armas. DDrapelele sunt in mintea oamenilr. Oricum, tn vocab Jaral nostn exist mii de cuvinte care nu corespund deloc eu realtatea, Dat ce emit intense declangeaz ele in ni! Aga cl fncepem 88 vedem Iucrui care nici mu exist. Noi vedem, de fat, mini inden, acolo unde exist si vedem, de ft, co ‘tafe indie, eare nei ei nu exist Conditionares ta american exist, Condijonaea mea indian exist, Dar asta mae un ler imbucuritor. in ile din Fumes a trea se vorbete foarte mult in lle noaste despre yi tegrarea fn cultut”, Ce ese acest luers numit elt”? Nu prea imi coavine acest cuvnt. Nu inseam oar cai dor ol cova, pent lai fost conditions fai acelhucru’? CA ia ori st sim eve, penta eal fstcondionat sai acea seaza- fie? Ni inseamndsoeasa sal un comnportament mecanic? Ima ‘inaivl un bebelug american care este dota de un cup mas Sloat in Rusia. Elimu are nici o ide ef -anscut american. A Fost nvigat sf vorbeascl russe; rete si mare pentru mamma Rusia arise pe american. Copl est impregnat de ela sa proprie este cufundat in propra sa. iteraturk El privese Tumea prin obi culturi sale. Acum, dat vei s+ poy cultura tot aja cum i por hainle, treabe t, Femein dn Inia se va [mbrica in sr ar amorcanca in alt gen de hune, gi japoneza ar puta kimono, Inst nimeni mu se identified peel sui cu hai- ‘ele, Dar tu vrei si por cultura ia vedere, Incepi ste min- res cu cultura a, Eg inva i mand de ea Dani voie ‘0 spn et e poste de apdsat Am un priten ieuit are mia comptes ‘pus De ce or vid un eto sa un om ra, mm pot abjne ni datcovade poms Age nia daar” “Mama arn sare sh dea de mansate ona om siman pyc lamp er, a vite; co conser na benef din nc deve del ej darearerimine, oun, ocontngee mites: de un alent care noe sus, st, no adunare ama bcbflor in zona feruitdn Bombay. An zc de ei am fest eat inp de iz cn de nN Sm sii ids peste oa de meditie ni mero dat ‘ME ropa pts fun ura dad, dar pte re prezent 0 soning. Gest sestanuconport it uh Rent dete acd ene estes. Frumiofen earn drvi dn fp cba devent us cbc din sense cn nivel de contin din clases peep 5 corse rath pot spane da terrain, Ne fore nto conor sa owe dn expel mele Wee, st din cla mea ‘Nien mimi imprinat ne cp, sa dct intnpat ‘5c mum eachoner cp cee, Dacha weno cape "en eplicu enon american, sa ft mut Ge line, Sata pi ceva neplcut ov ane aime, ces expe: ‘eal tear induc potest vii rasta il Tec Steeler, ‘Nici dup tne expe in rest. De fp arte bui scar it expen be din ect iva otc sh {et evap depin = po debra de ace expe Site a mementl unto, enn Goce'a ost tenor Actor tus tag at demi, nea i pte moe pin = thea seu Ai ret vis ete, dearce visa eteml est ac innestyil cur Doe og nan vat tr Dat ce tncrtur mae elm dupe ot Nune sabi nist Seria de ee eer ea enn saga da 01min in pae ruc webu sf pune oie dace, nlese ‘muslin ae se flsesc de eli, de dctnes Koran loca pretext pease abate dl ate srcn La fe 0 ‘nlc du rein