Angina pectorala

Referat
Angina pectorala (AP) este forma de debut si cea mai frecvent ntlnita a cardiopatiei ischemice.
AP este un sindrom clinic manifestat prin durere precordiala sau retrosternala sau prin alt
echivalent clinic (dispnee anxioasa, disconfort, tulburari de ritm cardiac, dureri abdominale,
fatigabilitate), care apare ta efort fizic si /sau emotii, cu durata de la 2 min pna la 15 min
maximum si care cedeaza rapid la repaus sau la administrarea nitroglicerinei.

Forme clinice

- AP de novo - aparuta pentru prima oara la efort fizic sau n repaus n decursul primei luni de la
prima manifestare.

- AP de efort (stabila): - clasa functionala I - angina apare la efort intens, rapid, prelungit

- clasa functionala II - angina apare la urcatul rapid al scarilor la 2 etaje si la mersul rapid la o
distanta mai mare de 500 m cu o usoara limitare a activitatii obisnuite

- clasa functionala III - angina apare la mers plat la o distanta mai mica de 500 m si la urcatul
scarilor la primul etaj n ritm obisnuit cu limitare marcata a activitatii obisnuite

- clasa functionala IV - angina apare n repaus, manifestata practic la orice fel de activitate
fizica.

- AP agravata - avnd caracter de durata, intensitate si frecventa modificate n ultima saptamna

sau luna.

- AP nocturna - este angina aparuta noaptea pe fond de angor pectoral de efort.

- AP de repaus, cu caracter agravat fata de cele precedente (semnifica boala coronariana

trivasculara).

- AP postinfarct (periinfarct) dupa infarct miocardic acut: - precoce - apare n primele 2

saptamni dupa si este conditionata de ischemia circulatiei colaterale; - tardiva, reziduala - apare
peste 2 saptamni.

- AP Prinzmetall (varianta) - produsa prin spasm coronarian n repaus cu orar fix, de obicei este
nocturna, rezistenta la tratament.

- AP atipica - este definita de durerea atipica prin: - sediul sau: epigastriu, interscapulovertebral,
regiunea mamara stnga sau limitndu-se ntr-o zona de iradier, tipul sau senzatie de arsura,
strivire sau de greutate.

- AP instabila - reuneste formele AP de novo, AP agravata, AP de repaus, AP postinfarct precoce.

- AP intratabila - este o forma de AP cu accese frecvente care nu sunt provocate de conditii

speciale si care raspund greu sau nu raspund deloc la tratamentul obisnuit antianginal.
Sistemul afectat: cardiovascular.

Incidenta/Prevalenta/Predominare de vrsta si sex - Maladia ataca preponderent barbatii de

vrsta ntre 40 si 50 ani. Incidenta este de 5/1000 pe an la barbati peste 40 ani. Frecventa AP
creste cu vrsta si este mai mare la barbatii de peste 65 ani, apoi se repartizeaza egal n functie de
sex dupa 70 ani. Femeia este rar afectata pna la menopauza.

Semne si simptome

Durerea este:

- constrictiva sau prezinta senzatie de presiune, uneori senzatie de strivire sau arsura;

- iradiaza n sus: n membrele superioare, n umarul si pe fata interna a bratului stng pna n
ultimele doua degete, n cazurile mai putin tipice - n ambii umeri, dinti, mandibula, faringe,
epigastru;

- apare la efort fizic, expunere la frig, stres, n repaus (semnifica afectare coronariana bi sau
multivasculara);

- poate aparea fara cauza aparenta (angorul spontan);

- poate aparea n afectiunile din alta sfera (angorul intricat): n ulcere gastrice sau duodenale,
colecistite, diverticul esofagian, pancreatita.

Examenul obiectiv: se cauta alte localizari ale aterosclerozei prin palparea si auscultarea tuturor
traectelor arteriale si cauza unui angor functional:

- prezenta xantelasmelor, xantomelor (semne de dismetabolism lipoproteic);

- pulsatie slaba sau absenta ei la arterele picioarelor, rareori si a minilor;

- sufluri pe arterele periferice;

- asimetria tensiunii arteriale pe membrele superioare;

- semne de simpaticotonic n timpul accesului anginos: anxietate, paloare, transpiratie.

Examenul fizic cardiac poate fi normal sau poate releva semne de ischemic miocardica cu sau
fara insuficienta cardiaca: cardiomegalie, modificarea zgomotelor cardiace, sufluri, tulburari de
ritm, cresteri (simpaticotonie) sau scaderi (insuficienta ventriculara stnga) ale tensiunii arteriale.

Cauze

Etiologia AP este similara celei din cardiopatia ischemica. AP este manifestarea clinica a unei
ischemii miocardice tranzitorii si reversibile produsa de ateroscleroza coronara (n marea
majoritate de cazuri) sau, cu mult mai rar, de cauze nonaterosclerotic si care are ca consecinte
dezechilibrul dintre aportul de snge oxigenat si necesitatile miocardului.

Unele conditii (nsotite de sindromul hiperkinetic) pot favoriza producerea sau agravarea AP:
hipertiroidia, anemiile severe, febra.

Factori de risc - sexul masculin, vrsta dupa 40 - 50 ani, ereditate coronariana,

hipercolesterolemie, hipertensiune arteriala (mai important dupa 60 ani), tabagismul, diabetul
zaharat si / sau hiperinsulismul, stresul.

Diagnosticul - Se stabileste n baza acuzelor, examenului clinic si datelor examinarilor ECG.

Diagnostic diferential

- Conditii psihogene (stare anxioasa, nevroze obsesive, depresie, atacuri de panica).

- Boli cardiovasculare (infarctul miocardic acut, sindromul Dresler, pericardita acuta, tulburarile
de ritm cardiac, miocardita, cardiomiopatia hipertrofica si dilatativa, valvulopatiile, disectia de
aorta).

- Boli digestive (esofagita de reflux, hernie hiatala, spasm, gastrita, ulcer gastric si duodenal,
colecistite, colica biliara, pancreatite).

- Boli respiratorii (hipertensiune pulmonara, pleurita, pleurezie, pneumotorax, trombeombolism

pulmonar).

- Afectiuni mediastinale (mediastinita, tumori intratoracice).

- Boli neuromusculoscheletale: costocondrita (sindrom Tietze), radiculita cervicala sau toracica,

periartrite si bursite ale umarului, dureri de perete toracic, herpes Zoster.
Schimbari morfologice - leziunile caracteristice pentru aterosclcroza coronara sunt stenozele
coronare care afecteaza una sau mai multe artere coronare mari n forma de fibroaterom sau
aterom. Aceste leziuni pot fi complicate prin fisura placii sau tromboza plachetara.

Regim - combaterea tabagismului, sedentarismului, regim de repaus n timpul crizei anginoase.

Dieta - dieta hipolipemianta: mese la ore fixe, reduse cantitativ, ultima masa cu 2 ore nainte de
culcare.

Educatia pacientului

Pacientii trebuie sa fie bine informati despre rolul factorilor de risc n aparitia si evolutia bolii,
despre importanta modificarii stilului de viata: reducerea factorilor de risc, combaterea stresului,
activitatea fizica, interzicerea fumatului, interzicerea consumului de alcool, controlul
hipertensiunii arteriale, reducerea masei corporale la obezi, tratarea diabetului zaharat.

Profilaxia

Regim igieno-dietetic pentru subiectii sanatosi cu factori de risc familial (AP, diabet zaharat,
dislipidemie, obezitate si hipertensiune arteriala), combaterea lor, dieta hipolipemianta, sistarea
fumatului si a consumului de alcool, modificarea stilului de viata (combaterea stresului, activitate
fizica permanenta), controlul periodic al masei corporale si al lipidelor sanguine, ECG,
monitorizarea TA.

Complicatii posibile

Angina pectorala poate sa ramna stabila ani la rnd, dar cu o evolutie imprevizibila cu pericolul
de a surveni: AP instabila, disritmii cardiace, soc cardiogen, edem pulmonar acut, infarct
miocardic acut, moarte subita coronariana.

Prognosticul si evolutia

Mortalitatea constituie 0,5 - 4% pe an, decesul producndu-se prin moarte subita, infarct de
miocard sau insuficienta cardiaca.