Vous êtes sur la page 1sur 1069

ACADEMIA ROMANA

PUBLICATIUNILE FONDULUI PRINCESA AI INA STIRBEI


No I

ACTE $1 DOCUMENTE

RELATIVE LA

ISTORIA RENASCEREI ROMANIEI


PUBLICATE
DE

DIMITRIE A STURDZA i C COLESCU-VARTIC

VOLUMUL VI.
PARTEA I
DIVANUL AD HOG AL MOLDOVEI DIN 1857

1='1R.ETT_TI, 15 T_MI

BUCURESCI
INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE CAROL GOBL
1.6 sTRADA DOAMNEI 16
-1896

www.dacoromanica.ro
ACADEMIA ROMANA
PUBLICATIUNILE FONDULUI PRINCESA ALINA STIRBEI
No. I.

ACTES ET DOCUMENTS

RELATIFS A

L'HISTOIRE DE LA RGnNnRATION
DE LA ROUMANIE
PUBLIS
PAR

DEMETRE A. STURDZA ET C. COLESCU-VARTIC

TOME VI.
I-re PARTIE.
LE DIVAN AD-HOC DE MOLDAVIE DE 1857.

.<5.

BUCAREST
L'INSTITUT D'ARTS GRAPHIQUES CHARLES GBL
16, STRADA DOAMNEI, 16
1896.

www.dacoromanica.ro
ACADEMIA ROMANA
PUBLICATIUNILE FONDULUI PRINCESA ALINA STIRBEI
No. I.

ACTE $1 DOCUMENTE

RELATIVE LA

ISTORIA RENASCEREI ROMANIEI


PUBLICATE

DE

DIMITRIE A. STURDZA i C. COLESCU-VARTIC

VOLUMUL VI.
PARTEA I.
DIVANUL AD-HOC AL MOLDOVEI DIN 1857.

BIBLIO Tee
' MUAricip..utuil..
,/,
-URE$Tx
-**

BUCURESCI
INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE CAROL GBL
16, STRADA DOAMNEI, 16
1896.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
XI.
PROCESELE VERBALE
ALE

ADUNARII AD-HOC A MOLDOVEI


22 SEPTEMBR EMBRE 1857.

No.1980.Procesele verba e a e Adunril ad-hoc a Moldo- No. 1980.


veT, din 22 Septembre pana la 21 Decembre1857. 1857
Sept.-Dec.
(Buletmul ledmtelor A dunItril ad-hcc a Moldovel, lnso(it de procesele verbale ale ComitetuluT
proprostarflor mart. Isql, Tipografia Buciumul romftn, 1858.)

Lista aleg8torilor earl' a luat parte la alegerile


din 29 i 30 August, 2, 4 i 5 Septembrie 1857.
1. Clerul.
A. Egumena monastirilor neinchinate.
1. Prea Sfintia Sa losif Rscanu, Episcop Efhaiton, Egumen. mon. Rsca.
Pr. Sf. Sa Filaret Scriban, Ep. Stayropoleos, Eg. mon. Socola. 3. Pr. Sf. Sa
Calinic Miclescu, Ep. Hariupoleos, Eg. mon. Slatina. 4. Pr. Sf. Sa Marchian Fo-
lescu, Ep. Iropoleos, Eg. mon. Cqula. 5. Prea Cuyi4a Sa Arhimandritul Nicon,
Egumen. mon. BisericaniI. 6. Pr. Cuy. Sa Arhim. Varnaya, Eg. mon. Pmgaratil.
7. Pr. Guy. Sa Arhim. Antonie, Eg. mon. Bogdana. 8. Pr. Cuy. Sa Arhim. Ve-
niamin, Eg. mon. Zagavia. 9. Pr. Cuy. Sa Arhim. Vitalie, Eg. mon. Goroveid.

B. PreotiT din reidenta Mitropolid.


Biserica Sf. Crud. 1. Iconomul Costachi Pantaziu, 2. Sachelariul Joan.
Preotul Vasilie Mihlescu.
Biserica Sf. NicolaT din Iarmaroc. 4. Sachelariul loan. 5. Preotul Costache.
Biserica Sf. Constantin. 6. Sachelariul loan Ilristea. 7. Preotul Gheorghie
Ionescu. 8. Iconomul Vasilie Teodor.
Biserica S. Andre. Monorail: 9. loan Gheorghiu. 10. Gheorghie ScAnteI.
11. Preotul Teodor Agapi.
Biserica Sf. Lazar. 12. Iconomul Costachi Stefnescu. 13. Preotul Mi-
hail Constantiniu.
(Acte t)i Documente. VI. 1.) 1

www.dacoromanica.ro
2

No. 1980. Paraclisul din palatul Gospod. 14. Iconomul Gheorghie Ionescul.
1857 Biserica Si. Neculal Gospod. Iconomil: 15. loan Silvanu. 16. loan Poe-
Sept.-Dec. nariu. 17. Gheorghie Solomon. 18. Lazar Tiron. 19. Petru HArlea. 20. loan Matasg.
21. Stefan Teodorescu. 22. Sachelariul Gheorghie Banisevschi.
Biser;ca pronumit Vinere. 23. Iconomul Teodor Giorza. 24. Preotul
Pintehl.
Monast. S. Saya. Iconomil: 25. Gheorghie Simionescu. 26. Apostol Ionescu.
Monast. Si. Trel ErarhI. 27. Iconomul Manoil Tighineanu. 28. Preotul
Constandin Cornescu.
Paraclisul din casele D-s. Vist. Necolae Roset Rosnovanu. 29. Ico-
nomul loan Rafailescu.
Monast. Dancu. IconomiI. 30. loan Frunzete. 31. Costachi.
Monast. Frumoasa. 32. Preotul Anania Nistor. 33. Ierornonahul Dornitian.
Biserica Sf. Dimitrie pronumit Bals. Iconomil : 34. Gheorghie Io-
nescu. 35. Coslache MihailovicI.
Biserica Sf. Gheorghie pron. Lozonschi. Iconomil: 36. Antonie Gheor-
ghiu. 37. Vasilie Cormil 38. Grigorie Budeanu.
Biserica Sf. llie. 39. Iconomul Dimitrie. 40. Preotul Vasilie.
Biserica pronumit. a Talpalarilor. Iconomii: 41. Gheorghie. 42. loan.
43. Preotul Andreiti.
Biserica Sf. NeculaI din Muntenime. Iconomil: 44. Ilie Micanu.
45. loan Vasiliu.
Biserica Cuvioasa, Mitocu Maicilor. IconomiT: 46. Costache. 47. Tlie.
48. Preotul Dimitrie.
Biserica pronumit Banu. Iconomil: 49. Dimitrie Marzescu. 50. Atanasie
Herescu. 51. "Vasilie Garofeanu.
Biserica Sf. 40 Mucenict 52. Iconomul loan Grigoriu. 53. Sachelariul
Constantin Agapi.
Paraclisul de la Criminal. 54. Iconomul Vlasie.
Biserica Cuvioasa din Muntenime. 55. Iconomul Costache. Preotii:
56. loan. 57. Vasilie.
Biserica Sf. Toma. Iconomil: 58. Alecsandru. 59. Teodor. 60. Preotul Mihail..
Biserica Sf. TreimT. 61. Sachelariul loan POladut.
Biserica BuneI-Vestirt Iconomii: 62. Petru Poea. 63. Gheorghie Badase
Preotil: 64. Alecsandru. 65. Andreiti.
Monast. Sf. Spiridon. IconomiI: 66. Andrei Fanescu. 67. Dimitrie. 68. Ghe-
orghic. 69. Vasilie Pompileanu. 70. Vasilte.
Biserica Sf. Atanasie. PreotiT: 71. Alecsandru Ionescu. 72. Alecsandru
Lohan.
Biserica SI. Haralambie. 73. Icon. Vasilie Dioghinide. 74. Preotul Grigorie.
Biserica Sf. Stefan, Iconomii : 75. Costantin. 76. Dirnitrie. 77. Preotul
Gheorghie.
Biserica pronumit Vulpe. 78. Iconomul Vasilie. 79. Protosingelul Paisie.
80. Preotul Vasilie.

www.dacoromanica.ro
3

Biserica Sf. Teodor. 81. Iconomul Gheorghie Savinescu. No. 1980.


1857
Biserica pronumita a Curalarilor. PreoW: 82. loan Gogelea. 83. Neculal
Dulcescu. 84. Andrea'''. Sept.-Dec.
Biserica Vovidenia. 85. Iconomul Vasilie. PreotiI: 86. Mihail. 87. Antonie.
Biserica Sf. loan 13otezatorul. 88. Iconomul Costache Tonescu. Preotil:
89. loan. 90. Teodor.
Monast. Golier. 91. Iconomul Dimitrie.
Biserica Sf. PanteleImon. IconomiI: 92. Gheorghe Batranu. 93. lorgu
Leonescu. 94. Preotul Necolae Zmeu.
-Monast. Barboiti. Iconomil: 95. Zaharia Carnovan. 96. Grigorie Savin.
Biserica Alba. 97. Icon. roan Ionescu. 98. Sachelariul Gheorghie Profirm.
Monast. Barnoschi. Iconomir: 99. Vasilie Arbore. 100. Constantin Cucu.
Biserica Sf. loan Gura-de-aur. Icon.: 101. loan. 102. Gheorghie Forascu.
Biserica S. Vasilie. 103. Iconomul Zaharia. 104. Preotul loan. 105. Sa-
chelariul Teodor Bore.
Biserica Sf. Neculal din Ciurchl. PreotiI: 106. loan Bontae. 107. Cos-
tache SoImariu 108. Gheorghie Gavrilescu.
Monast. Necor4a. Iconomil: 109. Zaharia Dimitriu. 110 loan Gheorghiu.
Biserica St. Dimitrio pronura. Mihaiti. 111. Iconomul Grigorie Apos-
toliu. 112. Sachelariul Gheorghie Hueanu.
Biserica SI. Voevoc,1I pronum. Rosca. 113. Iconomul Gheorghie Por-
firiu. 114. Preotul loan Agapi.
Biserica Sf. Voevoc,l1 pronum. RufenI. 115. Preotul Vasilie Irimiu.
Paraclisul Ospitalulul din TatarasI. 116, Iconomul loan Nemteanu.
Paraclisul din palatul fostuluI Domn Sturdza. 117. Arhim. Costandie.
MOnast. Socola. 118. Arhimandritul Neofit Scriban. Protosingelii: 119. Iosif
Bobulescu. 120. Ierimia. 121. Isaia.
Catedrala SI. MitropoliI. Arhimandritif : 122. Varlaam. 123. Gherontie.
124. Tosif. ProtosingeliI: 125. IerofteI. 126. Iachinf Iuraecu. 127. Ionichie. 128. Ico-
nomul Costachi Margineanu. 129. Nectarie Ieromonah.
PreotiI fara popor, (Tara nu sunt opritI a lucra preo0a, i uniI ati
deosebite insarcinarr.
130. Arhimandritul Neofit Arbore. 131. Preotul Costache Romano, la Insti-
tutul de Orfanotrofie. 132. Iconomul Anfilohie Ionescu, catihet la ecoala publica.
Iconomil: 133. Vasilie Batranu. 134. Mihail Stihi. 135. Vasilie Ilarie. 136. Vasille
Batranu ce ail fost mal nainte servitor la biserica Talpalaril. 137. loan Lohan,
la ecoala publica de fete.
Biserica Sf. Vasilie din Tirgusor. 138. Arhiin. Teodosie Ivanov.
139. Iconomul Stefan.
C. PreotiI din residenta episcopala a RomanuluI.
Protosibgelfi: 1. Ghenadie. 2. Costandie. 3. Isaia Bradie. 4. Calinic. 5. Ieromo-
nahul Chesarie. IconomiI: 6. Neculal Pascu. 7. Andreia Nistor. 8. Vasilie Popo-

www.dacoromanica.ro
4

No. 1980. vidl. 9. loan Mavrodin. 10. Stefan Cucu. 11. Vasilie Brescu. 12. Gheorghie Teodor.
1857 13. Dimitrie Mateas, protoiereti. 14. Teodor Gheorghiu, prot. 15. Gheorghie Stamatin,
Sept.-Dec. catih. 16. Constantin I3anI-mrui4I. 17. Gheorghie Drgan. 18. Andrei Berescu.
19. Stefan Tobole. 20. Scarlat Onu. 21. loan SofrAceseu. 22. Vasilie Loghin. 23. I.
SofrAceseu thArul. 24. Constantin Brescu. Sachelarff: 25. Constantin Iliescu.
26. Constantin Teodor. 27. lonica Tobolcl. 28. Costachi Srbulet. 29. Vasilie Ni-
colau. 30. NeculaI Dornescu.

D. PreotiT din residenta episcopal a Husulut


ArhimandritiI: 1. Melhisedec. 2. Isidor. 3. Protosingelul Veniamin Adrian.
IeromonahiI: 4. Climent. 5. Varnava. 6. Nectarie. Iconomff: 7. Teodor Gavriluta.
8. loan Rscanu. 9. Constantin Bendescu. 10. Vasilie Tataranu. 11. NeculaI Roiu.
12. Teodor Mandre. 13. Teodosie Rasearachi 14. Vasilie Macsim. 15. Anastasie
Frimu. 16. Pavel Neculau. 17. Gheorghie Corlac. 18. Ilie Stefnescu. 19. Neculal.
Doni. 20. Vasilie Frumuzachi. 21. Gavril Andrian. 22 Neculal loan. 23. Toma
Graur. 24. Petrachi Darie. 25. loan Bndescu. Sachelarg: 26. Gheorghie Arismo.
27. Alecsandru Savin. 28. Neculal Ghibnescu. 29. Mardarie. 30. Gheorghie Bucur.
Preotfl: 31. Neculal Harnage. 32. loan Tataran. 33. Ionit Purpulin. 34. Gheorghie
Arhiri. 35. loan Florescu.

2. Tinutul Iasilor.
Proprietara mart
LogofetiI: 1. Teodor Ibis. 2. Dimitrie Cantacuzin. Vornieff: 3. Gheorghie Sturdza.
4. Costache Negruti. 5. Vasile Pogor. 6. Dimitrie Mielescu. 7. Manuil Hrisovergi.
8. Costachi Rolla. PostelniciI: 9. Dimitrie Corne. 10. Costache Luca. 11. Costache
Carp. 12. Gheorghie Cumureanu. ColoneliI: 13. Alecu Mavrocordat. 14. Mihalachi
Mavrodin. Agil: 15. Manolaehi Paladi. 16. Vasilie Bosie. 17. Iorgu Voinescu.
18. Neculal Miclescu. 19. Dimitrie Geleme. Spataril: 20. Teodor Vasiliu. 21. Teodor
Aslan. 22. loan Stroescu. Comisil: 23. Dimitrie Burduja. 24. Gheorghie Stroescu.
25. Sard. Mihalachi Teodor. Spataril: 26. Vasilie Bogonos. 27. Neculai Antoniu.
Slugerff: 28. Iancu Anastasiu Stoma. 29. Grigorie Codrescu. 30. Vasile Poroe-
neanu. 31. Jignic. Neculal Bdrtt 32. Sard. Petrachi Voinescu. 33. Nobilul Mi-
halachi Bdrti ComisiI: 34. Neculal Stroescu. 35. Costache Cuza. 36. Alecu
Toma. 37. Costachi Ciorneid. 38. Beizadea Iorgu Sutu.

Proprietaril mid.
Aleg6toril de al doilea grad.
Ocolul Copoulut Privilegeti. 1. Manolachi Codrescu. 2. Scarlat Codrescu.
3. Antoni Burghele. 4. Grigorie Ciolan. 5. Gheorghie Ciolan.
Ocolul Turiet 6. Stol. Vasile Popovidl. 7. Nobilul Alecu Torna. 8. yasile
Racovit. 9. Clue. Costachi Bdrtt 10. Scarlat Lavroschi.
Ocolul CArligaturet 11. Aga Manolachi Codrescu. 12. NeculaI Armasu
13. AndreI Gagea. 14. Iordachi Slearl. 15. Iordachi Ghemu.

www.dacoromanica.ro
5

C. Locuitorif stenT.
A1eg'tori1 de al treilea grad.

Ocol. Babluiulul. 1. loan Lazar din IrghicenI. 2. Constantin al VrvariI No. 1980.
din BlicenI. 1857
Ocol. Turi. 3. Dumitrachi Timofti din Camilareeri. 4. Neculal Broeteanu Sept.-Dec.
dm AndriesenI.
col. Copoulul. 5. Gheorzhie Rotariu. 6. Toader al henil.
Branistet 7. Ni t Zamurca. 8. Dann Balan din Cristeefi.
StavniculuL 9. Vasilie Conac. 10. Lupu Polcovnicu.
Codrulu. 11. Chirica Hariton. 12. Gheorghie Rotariul.
CfirligAturet 13. loan Duca. 14. loan Craciu.

D. OrseniT.
ProprietariT de case.
Vornicil: 1. Iacovachi Leon. 2. Dimitrie Manu. 3. Grigorie Carp. PostelniciI:
4. Manolachi DraghicT. 5. Costacht Teodoru. 6. Petrachi Manu. 7. Iacovachi Roset.
AgiI: 8. Panaite Radu. 9. Costachi Poliz. 10. Spiridachi Baldovid. 11. Costachi Ba-
laie. 12. Grigorie DraghicI. 13. Vasilie Caramfil. 14. Iorgu Papafil. 15. lancu Alec-
sandrescu. 16. Vasilie Grigoriu. 17. Dimitrie Hasnae. 18. Temistodi Bastachi.
19. Dimitrie Meleghie. 20. Teodor Codrescu. 21. Scarlat Baragini. 22. Evdochin Ianov.
Maiorff: 23. Iordachi Chiriac. 24. Gheorghie Cucu. Colonelif: 25. Alecu Cristea.
26. Andriee Stamati. 27. Alecu Mavrodi. 28. Costachi Milicescu. 29. Aga Stefa-
nachi Grigoriu. Spataril: 30. Iancu Neculce. 31. Neculal Tacu. 32. Alecu Vrnav.
33. Costachi Pangrati. 34. Eliseia Cantacuzin. 35. Dimitrie Urzica. 36. Alecu Vuluta,
37. Costachi Mile. 38. Alecu Cerne. 39. Mihalachi Edieriu. 40. Haralamb Cerne.
41. Petrachi Dorneanu. 42. Iancu Boian. 43. Mihalachi $endre. 44. Dimitrie Fili-
pescu. 45: Panaite Criste. 46. Gheorghie Seulescu. 47. Neculaf Lupu. 48. Teodor Sion
49. Alecu Manu. 50. Costachi Figa. 51. Dimitrie Cozadini. 52. Grigorie Rizu.
53. loan Cernat. 64. Iancu Antoniadi. 65. Vasilie Panopulo. 56. Costachi Gusti.
57. loan Scorpan. 58. Nicu Sarbandovicl. 59. Dimitrie Gusti. 60. Iancu Anghelichi.
61. Dimitrie Manoliu 62. Gheorghie, Stihi. 63. Iordachi Balica. Banif: 64. lancu Za-
gura 65. Dimitrie Alecsa. 66. Ilie Iconomul. 67. Panaite Ismirliu. 68. Neculai Alecsa.
69. Petrachi Neculau. 70. Anastasie Leon. 71. Neculaf Bore. 72. Vasilie Neculescu.
73. Toma Antoniadi. 74. Gheorghie Capea. 75. Sandulachi Dudescu. 76. Vasilie Chen-
drino. Cornieil: 77. Vasilie Gafencu. 78. Costachi Chirue. 79. Manolachi Zalariu.
80. Mihalachi Stamatiu, 81. Climenti Haritonescu. 82. NeculaI Proca. 83. Panaite
Mangirov. 84. Iancu Dirmtriu. 85 Vasilie Costandachi. 86. NeculaI Neculce.
87. Lucachi Zira. 88. Neculal Malcoclu. 89. Petrachi Cervinov. 90. Tuchidide Durmuz.
91. loan Climenti. 92. Costachi Dediu. 93. Petrachi Cardan!. 9L Toma Voinov.
Caminarir : 95. Iancu Macarescu. 96. Gheorghie Machedon. 97. Teodor Grosu,
98. Alecu Arglnropol. 99. Costachi Ciurea. 100. Costin Tudure. 101. Iancu Mironescu.
102. Teocror Bucicov. 103. Gheorghie Tiron. 104. IancuNeculau. 105. Costachi Tonea.
106. Neculal Manu. 107. Alecu Buell& 108. Costin Cocata. 109. Macsim Damian,
PaharniciI: 110. Stefan Paltinescu. 111. Costachi Cocea. 112. Dimitrie Ioan.

www.dacoromanica.ro
6

No. 1980. 113. Iorgu Gafencu. 114. Dimitrachi Drago. 115. Gheorghie Caramfil. 116. Neculal
1857 Saulescu. 117. Gheorghie Sirian. 118. Vasilie Petrovan. 119. Iancu Mihail. 120. Cos-
Sept.-Dec. tachi Caliarhi. 121. Costachi Sion. 122. Vasilie Lazarachi. 123. loan Balomir. Sar-
dariI: 124. loan Ciorneiti. 125. Elristachi loan. 126. Costachi Munteanu. 127. Ghe-
orghie Stamati. 128. Panaite Malcociti. 129. Saya Tiplica. 130. Dimitrie Miler.
131. Costachi Corjescu.132. Gheorghie Miler. 133. Vasilie MacsimovicI. 134. Gheor-
ghie Cuparencu. 135. Alecu Miler. 136. Costachi Glusca. 137. Teodor Harhaz
138. Dimitrie Gheorghiescu. 139. Mihalachi V4inescu. 140 loan Sckescu. 141. Ne-
culaI Mihilescu. 142. Iordachi Andrei. Stolnicil: 143. Iorgu Stamatiu. 144. Vasilie
Stamati. 145. Vasilie Botez. 146. Costachi Micqunescu. 147. Iancu Dumitriu 148 Di-
mitrie Pascal. 149. loan Apostolescu. 150. Gheorghie Neculau. 151. Vasilie Proco-
pie. 152. Costachi Gavriliu. 153. Costa,chi Timbal. 154. Anastasie Popovid.
155. Simion Dmienescu. 156. Gheorghe Hristofor. 157. Hriste Zarifopulo. 158. Mi-
halache Popovicl. 159. Ian cu Vasiliu. 160. Dimitrie Ionescu. 161. Aga Scarlat
Sica1. MedelniceriI: 162. Costachi Panaitescu. 163. Gheorghie Ciuleiti. 161. Mi-
halachi Holban. 165. Neculai loan. 166. Alecsandru Gheorghiade. 167. Neculal Sto-
ianovicI. 168. Dimitrie Simionescu. 169. Prap. Costachi Manole. 170. Leit. Alecu
Neculau. SlugeriI: 171. Neculal Manc4. 172. lordachi Dimachi. 173. Constantin
Dimitriu. 174. Gheorghie Pralea. 175. Iordachi Harnav. 176. Loan Grigoroviel.
177. Vasilie Popovicl. 178. Lazar Trantomir. 179. NeculaT Papadopolo. 180. Anghel
Constantin. 181. Costachi Lazarache. 182. Costachi Terinte. 183. Alecsehl Cuw.
184. Dimitrie Haralamb. 185. Grigorie Pavlov. 186. loan Popovicl. Clucerfl:
187. Costachi Dimitriu. 188. Ilaralamb Ianoliu. 189. Panaite Papadopulo. 190 Cos-
tachi Butu. 191. Gheorghie Papazoglu. 192. Neculai Stefniu. Pitarff: 193. Vasilie Chi-
nao. 194. Stefan Borcil. 195. Grigorie Poprda. 196. Petrachi Sacune. 197. Neculal
Cup. 198. Mihalachi Dimitriu. 199. Vasilie Ratcu. 200. Alecu Popovid. 201. loan
Bondrescu. 202. Toma IlievicI. 203. Iordachi Perju. 204. Toader Burghele. SardariI:
205. Min Chirilovicl. 206. Mihalache Dimitriu. 207. Vasile Gheorghiu. 208. Stefan
Elefteriu. 209. Vasilie Tutu. 210. Iatnandi Bapt. 211. Gheorghie Ulinievicl.
212. llieHristofor. 213. Gheorghie Mincu. 214. NeculaI Braovanu. 215. Costachi Teo-
dor. 216. loan Cahn. 217. Gheorghie Carp. 218. Costachi Stefniu. 219 Saya Stoian.
220. Gavril Mihad. Vornicil: 221. Anastasie Panu. 222. Iancu Cantacuzin. Agil:
223. Anastasie Ftul. 224. Alecsandru Greceanu. 225. Maior. Vasilie Mlinescu,
Spatarii : 226. Dimitrie Zisu. 227. Mecu. Vrlnescu. 228. Gheorehie Platon.
229. Aleen Avram. 230. Stefan Dunca. Comi0I: 231. Anton Velini 232. loan F.tu.
233. Fotachi Ghetu. 234. Toader Bonciu. CaminariI: 235. Dimitrie Pop. 236. Ne-
cula Mcrescu. 237. Partem Antoni. 238 loan Triandaf. Paharnicil: 239. Dimi-
trie Sucevanu. 240. Vasilie Antipa. Sardarif : 241. Mihail Alboteanu. 242. loan
Praja. 213. Stefan Zhreanu. 244. Gheorghie Giuc1 245. NeculaI Turculet.
246. Iancu Couascu. 247. Spat. Gheorghie Hristodor. 248. Sard. Gheorghie leremia
Dubu. StolniciI: 249. loan Stavrat. 250. Cost. Rojnit. 251. Medeln. loan Cartu. Slu-
geril: 252. Alecu Cosula. 253. Teodor Zhreanu. 254. Ioan Gusti. 255. Pit. Gheorghie
Tintu. 256. D. Costachi Punu. 257. Nicu Chinezu. SardariI: 258. Mihalachi Gheor-
ghiu. 259. Teodor Vasiliu. Stolnicil: 260 Vas. Cucu. 261. Gheorghie Pop. atrari :
262. Sandu Bonciu. 263. Vasibe Buiucliu. 261. Vas-die Ilievicl.

www.dacoromanica.ro
7

NegutAtoriT i CorporaOle.
265. D. Anastasie Gheorghiu CiuleT. 266. Panaite loan Spiteriu. 267. loan Carpe No. 1980.
268. loan Iordachi Sprancean. 269. Toma Buz. 270. Costachi PopovicT, 1867
271. Dimitrie Mane. 272. Ion sin Stefan Ifrim. 273. Gavril Dimitrie Baldovici. Sept.-Dec.
274. loan Popovicl. 275. loan Bonea. 276. loan Casian. 277. Anania Popovici.
278. Gheorghie Spiru. 279. NeculaI Motohoiu. 280. Nastas Talmaciu. 281. Procop
Nichifor. 282. Dimitrie Dumbrav. 283. Dimitrie Popescu. 284. Tanas Ennescu.
285. loan Morariu. 286. Alecu Dimitriu Zurba. 287. NeculaT Gheorghiu. 288. Ste-
fan Tuduriu. 289. Anton Neculau. 290. Toader Profiriu. 291. Gheorghie Grigoriu.
292. Vasilie Besleaga. 293. Vasilie Chirica. 294. Toader al RotIritel.. 296. loan
Panzariu. 296. Dimitrie Teodor. 297. Costachi Petrovidf. 298. Filip Vasiliu P6.-
durariu. 299. De HorodincA. 300. Iancu Costinescu. 301. Costachi Popovici.
302. Neculai Sandu. 303. Gheorghie Vasiliu. 304. Pavel Lupascu. 305. Petrachi Che-
neche. 306. loan Cheneche. 307. Alecu Negruti 308. loan Munteanu. 309. Filip Sarbu.
310. loan Ivanovidf. 311. Ilie Zaharia. 312. loan Grigoriu. 313. Andrel Zaharia.
314. Gheorghie Vasiliu. 315. loan Marcan. 316. Vasile Zaharia. 317. Tanas Ioan.
318. Sandulache Givilic. 319. Mihalachi Andrievici. 320. Anastasie Grubea.
321. Ienachi Scort6scu. 322. Vasilie Botosneanu. 323. Tanas Munteanu. 324. Tanas
Mihail. 325. NeculaI Ivanov. 326. Alecu Stanciu. 327. Anton Ivanov. 328. Gheorghie
Stefnia. 329. Costachi A nastasiu. 330. Stefan Dascalu. 331. Panaite lije. 332. Ghe-
orghie loan. 333. loan sin Toader Ocneanu. 334. Nit sin loan Vechiul. 335. Di-
mitrie Sarbu. 336. loan Stefaniu. 337. Neculal* Armasu 338. Ursachi Gavriliu.
339. loan Andronic. 340. Gheorghie Dimitriu. 341. Stan sin Petru. 342. loan Voi-
nescu. 343. Costachi Frunz. 344. Grigorie Haigara. 346. Costachi sin Iordachi.
346. Gheorghie Roma. 347. Stef Ianoan. 348. Hristea Dimitriu. 349. Panaite Bolan.
350. Ivanciu NeculaT. 251. Andrei: Brlhariu. 352 Dimitrie Sprancean.. 363. Ne-
culaI Leonti. 354. NeculaI Stat. 355. loan Huseanu. 366. Grigorie Lefter. 367.
Alecu Grigoriu. 358. Alecsandru Grigorm. 359. Vasilie Leonti. 360. Dimitrie Balan.
361. Ionic Neculau. 362. Dimitrie Mihail. 363. Costachi Stroidf. 364. Necula1
Petrea. 365. loan Timus. 366. Dimitrie Marcov. 367. Ieremia Bacalbasa. 368. Ior-
da.chi Calciu. 369. Toader Verdes. 370. Grigorie Hristodor. 371. Vasilie Gheorghiu.
372. Saya Cornit. 373. Neculal tiubeiti. 374. Toader Ionit5. 376. Vasilie Barbu.
376. Gheorghie Barbu. 377. Ilie Scoboiti. 378. Nastas, Angliel. 379. loan Lazar.
380. Toader:Caratasu. 381. Gheorghie Damir. 382. Vasilie Deliu. 383. MateI Leonti.
384. loan Mihail. 385 Mihalachi Luponi. 386. loan Brtuleanu. 387. Grigorie Loan
388. Costachi Sandu. 389. Toader Vasiliu. 390. Vasile Manoli. 391. loan lporojanu.
:392. Dimitrie Tudos6 393. Dimitrie Teodor. 394. Dnill Isac. 395. loan Titu. 396. Di-
mitrie Dobre. 397. Petrachi Srbu. 398. Costachi Chirica. 399. Tanas Munteanu.
400. Anania Coste. 401. Gheorghie Dit.

3. Tinutul Dorohoiulta
A. ProprietariI
1. Colon. Gheorghie Stroidf. 2. Vorn. Mihail Koglniceanu. Postelnieff : 3. Teo-
dor Scobihorn. 4. Costache Vrnav. 5. Mihalache Gherghel. 6. Mihalache Holban.
Aga: 7. Iancu &lion. 8. Stefan Silion. 9. Gheorghie Snjorj. 10. Iancu Docan.

www.dacoromanica.ro
8

No. 1980. 11. NeculaI Miclescu. 12. Teodor Silion. 13. Costachi Cerchez. 14. Alecu Jieanu.
1867 15. NeculaI Chiriac. 16. Vasilie Miclescu. Spatarff: 17. Costachi Ciomrtan. 18. Teo-
Sept.-Dec. dor Gherghel. 19. Manolachi Gavril. 20. Gheorghie Codrescu. 21. Mihit Danu.
22. Manolachi Mavrodin. 23. Iancu Anastasiu. 24. NeculaI Sofian. 26. Banul Ior-
dachi Popovicl. 26. Capt. Manolachi Stroict ComisiI: 27. Scarlat Greceanu. 28. Teo-
dor Pisotchi. 29. loan Tutu. 30. Neculal Gherghel. 31. Neculal Holban. Caminaril:
32. Ienachi Lipan. 33. Stefan Ciocea. 34. Costea Haret. PaharniciI: 35. NeculaT
Marcu. 36. Vasilie Pisotchi. 37. Sard. Apostol Macriniote Teiosanu. 38 Stol. Ne-
culag Misoglu. 39. Cornet. Iorgu Manoli. Clucerii: 40. Ilie Galeri. 41. Iordachi
Ciomrtan. Slugerii: 42. Alecu. Cocoa. 43. Iordachi Nacu. Nobilff: 44. Iorgu Curtu.
45. Costachi Silion. 46. Dimitrache Gherghel. 47. Dimitrie Davidel. 48. Costachi
Jieanu. 49. Teodor Ghitescu. 50. Iorgu Holban. 51. Gheorghie Gherghel.

ProprietariI micT.
Alegkoril de al doilea grad
Ocol.PrutuluT-de-sus. 1. Dumitrachi Brali. 2. Polcovn. Vasilie Cazacencu
3. Matachi Calcntraur. 4. Comisul Iorgu Mavrodin. 5. Costachi
Ocol. BerhometeT. 6. Pitarul Costachi Apostiu. 7. Mihalachi Tutul.
Hertel'. 8. Pitarul Gheorghie Matfian. 9. Panaite Tint. 10. Gheorghe
Tinta. 11. Nobilul loan Brescu. 12. Dimitrie Srbu.
Ocol. CouleI. 13. Alecsandru Motoc. 14. lije Moto. 15. Tudurachi Godi-
nescu. 16. Toader *AptilicI. 17. Constantin Lepdatu.
Ocol.PrutuluT-de-jos. 18. Gheorghie Mosanul.
BaOuluY. 19. Grigorie Pancu. 20. Dimitrie Menca. 21. Iacovachi Vartie.
22. Zamfirachi Brahiti. 23. Sndulachi Batiura.

LocuitoriI stitenT.
Alegtoril de al treilea grad.
Ocolul Hertel. 1. NeculaI Gherasim din Trnauca. 2. loan al Onulul din
osebitil Lacovita-de-jos.
Ocolul PrutuluT-de-sus. 3. Gheorghie Chiriac din Miterif. 4. Gheorghie Mi-
114 din HudestiI-marY.
Ocolul Prutulul-de-jos. 6. Dumitru Savin din Ttrsnsf. 6. Iordachi
Balt din Hudestil-mid.
Ocolul CouleI. 7. C. Zderiu din Voculestl. 8. Gheorghie PuposoI din
Broscaetf.
Ocolul BaOuluT. 9. Vasile Hodilrogea din Vornicea 10. Constantin
al IacoboaeI din Dragusnii-de-jos.
Ocolul Berhometet 11. loan al Marid din Grmhi. 12. loan Muha din
Botosnitu.

www.dacoromanica.ro
9

D. Orsenit
Proprietaril de case si neguttorit
1. Spat. loan Calinovschi. 2. Stoln. MihaI StefanovicI. 3. Slug. Manolachi Bu- No. 1980..
disteanu. 4. *atr. Costachi Mironescu. NobiliI: 5. Iancu Florea. 6. Gheorghie Cior- 1857
nei. 7. D. Petrea Formagiu. 8. Gheorghie Aftanasiu. 9. Gheorghie Suvac. 10. loan Sept.-Dec..
al Vieritel. 11. Savin Straton. 12. OnofreI Ciubotariu. 13. Costachi Teodosie.
14. Iordachi Mandrescu.

4. Tinutul Botosanilor.
A ProprietariI mart
Vornicif : 1. Dimitrie Ralet. 2. Alecu Ventura. Postelnicif: 3. Iorgu Aslan.
4. Nicu Vrnav. 5. $erban Canangu. Colonela: 6. Costachi Vrnav. 7. Iancu
Brnistean. Agil: 8. Vasile Canal-16u. 9. Panaite Cazimir. 10. Lascar Iamandi.
11. Costachi Ciolacu. SpatariI: 12. Neculal Cananu. 13. Costachi Canangu. 14. Io-
nit5, Herescu. 15. Nicu Vasiliu. 16. lorgu Miclescu. Comisil: 17. Alecu Maghistan.
18. Manoil Slceanu. 19. Vasiie Strcea. 20. Toader Buzil. CaminariI: 21. Cos-
tachi Maghistan. 22. lancu Herescu. 23. Banul Gheorghie Mulas. 24. Pahar. Gheor-
ghie Clopot,51. Sardarff. 25. Petrachi Bobeic. 26. Grigore Soroceanu. 27.Vasile Arapu.
28. Iordachi Iscescu. 29. Iancu Stavri. Stolnicil: 30. Costachi Timus. 31. Cos-
tachi Jieanu. Clucerif: 32. Mihalache Dimitriu. 33. Dimitri Sotoceanu. Slugerii:
34. Costachi Ciogolea. 35. Harmuzachi Tutu. 36. Petrachi Maican. Dvor.
37. Aleen Cuza. 38. Dumarachi Cristea. 39. Teodor Maican. 40. Nicu Stihi.

B. Proprietaril miel.
Aleg6toril de al doilea grad.
Ocolul Tirgulut 1. Dvor. Dimitrie Stavr. 2. Alecu Moto.
Jijier. 3. Cluc. $tefan Cali. 4. Gheorghie Gherman. 6. loan Popo-
vid. 6. Ionit Dima. 7. Dumitrachi Onu.
Ocolul Seletinulut 8. Dimitrie Romano. 9. Polc. fordachi Scarlat.
10. Stoln. loan Mortun.

C. Locuitorii s'Atea
A1eg8toriI de al treilea grad.
Ocolul tefnestilor. 1. T. Onofrel din Durnestl. 2. V. al Haretenel din
Bghicenf.
Ocolul Jijiet 3. Ioan Lazr din TrusAstl. 4. loan Clin din AlbestI.
Seletinul III. 5. V. Diac. din Zltnoaia. 6. loan Onofrei din CerchejnI.
TIrgulut 7. Gavril Ciubotariu din StnestI. 8. Lupu Boscin-
cianu din Costestf.

www.dacoromanica.ro
10

'No. 1980. Ocolul SiretuluT. 9. Simion Stance din Salce. 10. Dumitru Feodor din
1857 BurscenI.
Sept.-Dec. Ocolul Cosulel. 11. Manolachi al *ternucAI din Flmng11. 12. NO al
Chihif din Storestl.

D. Or'asenit
ProprietariT de case.
1. Vorn. Sebastian Canano. 2. Colonel. Fotachi Mavromati. 3. Posteln. Ne-
culai Pisotchi. Spataril: 4. Gheorghie Buzil. 4. Gheorghie Cantemir. 6. Ag,,a Costachi
Codrescu. Caminara: 7. Gheorghle Cocot. 8. Iordachi Sarnurca. 9. Manoll Vasi-
lievicI. 10. Cost. Florescu. 11. Iorgu Hristofor. 12. lancu Roset. 13. Teodor Ioan.
14. Gheorghie Sanee. 15. Toader Pisotchi. 16. Cornet. lancu Cocot. Paharnicif :
17. Costachi Bobeica. 18. Dimitrie Botez. 19. Vasile Neculescu. 20. Leitenant. Nicu
Costandachi. SardariI: 21. Dimitrie Teodoritu. 22. Alecu Belciu. 23. Neculal Ha-
reta 24. Mihalachi Haretu. 25. Costachi Mavroeni. 26. Petrachi Hristea. 27. Cos-
tachi Enescu. PaharniciI: 28. Mihalachi Culciu. 29. MihaI Brilnistanu. MedelniceriI:
30. Dimitrie Volcenschi. 31. Gheorghie Popovicl. 32. Gheorghie Homuz. 33. Anania
Lepdatu. 34. Costachi Pandala. Clucera : 35. Vasilie Higa. 36. Vasilie Climescu.
37. Costachi Burchi. 38. Costachi Pisotchi. 39. Gheorghie Mavroeni. 40. Alecu Straja.
Slugerif: 41. Costachi Placa. 42. Mihalachi Vladovidi. 43. Panaite Gheorghiadi.
44. Gheorghie Iacovachi. 45. Manolachi lonescu. l'itariI: 46. Costachi Pisotchi. 47. Di-
mitrie AranovicY 48. NmulaI Albutu. 49. Dimitrie Jirea. 50. Petrachi Mrgrit.
51. Satr. NeculaI Teodor. 52. Vel Cpit. Panaite Carpovid. 53. D. Costachi Enescu.
54. Simion Popa. 55. Vasilie Hodorogea. 56. Lupa Buzne. 57 Costachl Popoviel.
58. loan Florescu. 59. Dimitrie Manolescu. 60. Vasdie IvanovicI. 61. Dimitrie Oleab.

NeguOtoril i Corporatide.
62. D. Vasile al Tuduril. 63. loan sin Iftimi Rileanu. 64. Manolachi Srariu.
65. Stefan Pompis. 66. Gheorghie Wanzatu Voinicu. 67. Costachi Simionovicl.
68. AndreI Dunitriu. 69 Costachi PopovicI. 70. Darie Suniranu. 71. Gheorghte Sir-
ghie. 72. Ionieil Sirghie. 73. lonie, Crucmuc. 74. Vasilie Macovenl. 76. loan Apostol.
76. loan sin Dumitru Gorbnescu. 77. Iordachi Iftodi. 78 Costachi Lazr.
79. Manolachi Gafencu. 80. Ilie Talab. 81. Dumitru Popoinci. 82. Ionic Paraschw.
83. Costachi Caras. 84. Nastas, Paraschiv. 85. Ionicl Popovicl. 86. Costachi
sin Toader. 87. Iordachi Ciritel. 88. Ivan SavovicI. 89. Enacachi Carna. 90. Gheor-
gime Hulut. 91. loan Dragomir. 92. Gheorghie Tanbil. 93. Vasilie Chindescu.
94. loan Vodieriu. 95. Gheorghie Bogilnet. 96. loan Grigoriu. 97. Nastas Dumitriu.
98. Lupu Coval. 99. Macsim Morariu. 100. Costachi Amortitu.' 101. Iordachi Pagu.
102. Nechifor Ciuburuc. 103. loan Ramanuc. 101. Dorofteiil sin Costas. 105. Va-
suie 106. Hriste Neculau. 107. Vabile SavovicT. 108. Anania PopovicI.
109. Vasihe Covasl. 110. Grigorie al Savil. 111. loan Panparu. 112. Costachi
13arblat. 113. Alecsandru Strat. 114. Mula' leremia. 116. Enacachi Cornea.
116. loan Fanaragiu. 117. Andronachi Stanciu. 118. Petrachi Botezatu. 119. Cos-
tachi Vasiliu. 120. Adamachi Teodor. 121. Gheorghie Tudosi. 122. Ieremia Sirbu.
123. VaAe Ficioru. 124. NeculaI Timotti. 125. Dumitru Eni. 126. Dumitru Nuc.
127. lancu Dumariu. 128. Gheorghie sin AndreI. 129. Vasilie Popovici.

www.dacoromanica.ro
11

5. Tinutul Sucevet
Proprietaril marl.
VorniciI: 1. Iorgu Varnav. 2. Alecu Botez-Forscu. 3. Colonel. Neat Sin- No 1980.
gurov. 4. Post. Mateia Gane. AO: 6. Lupu Botez. 6. Costandache Neculau. 7. Cos- 1857
tachi Botez. 8. Iordachi Varnav. 9. Iancu Botez. Spataril: 10. Grigorie Rhtivanu. Sept.-Dec.
11. Dimitrie Bors. 12. Aleen Milu. 13. Vasilie Cantacuzin. 14. Banul Iancu Bors.
ComisiI: 16. Stefan Botez-Forascu. 16. Lupa Raltivan. 17. Dimitrie Brnza.
CaminariI: 18. Petrachi Softa. 19 NeculaI Softa. 20. Dimitrie Mada. 21. Con-
stantin Plesoc. 22. Gheorghie Ghitscu. 23. Leitenant. Mihai Botez. 24. Paharnicul
Constantin Hermeziu. Sardarff : 25. Vasilie Dimitriu. 26. NeculaI Ganciu. StolniciI:
27. Lascar Rhtivan. 28. Costachi Ghitscu. 29. Clucer. Dimitrie Bors. 30. Slug.
NeculaI 'Marcovici. PitariT : 31. Alecu Ciudin. 32. Costachi Ciudin. 33. Nobir.
Gheorghie Plesoc.

Proprietaril micT
Alegkoril de al doilea grad.
Ocolul MunteluT. 1. Gavril sin Dascalu Vasile. 2. Vasile sin Stefan Ar-
toanu. 3. Chifor Rogin. 4. leremia Mendrea. 5. loan sin Toader Boca.
Ocolul MoldoveT. 6. Costachi Mortun. 7. Tanas Frunza' ti. 8. Costachi
Rafair. 9. Dimitrie Bors. 10. Petrachi Motoc.

Locuitoril sbitenl.
Aleg6torif de al treilea grad.
Ocolul Muntelut 1. Iacob Scutreanu. 2. loan Mhlaa.
kiomuzultil. 3. T. sin Pavel Ioanei din Radlsni. 4. loan
Ochean..
Ocolul MoldoveT. 5. Constantin al PopiI. 6 loan al PetroaeI.
SiretuluT. 7 Gheorghie Dmieanu. 8. loan Nechifor.

OrAseniT.
Proprietarif de case si negaptorif.
1. Post. Dimitrie Grigoriu. SpatariI :2. Dimitrie Plastira. 3. Gheorghie Dumitriu.
Comisil: 4. Constantin Balomir. 5. Mateia Cludin. Caminaril: 6. Neculal Boian
7. Costin Drago. 8. Toader Romano. Paharnicil: 9. loan Teodor. 10. Enachi Coz:
mulicI. 11. loan Haubit. Sardaril: 12. Alecsandru Ciure. 13. Vasilie Clucerescu,
14. Leon Dumitrovici. 15. Panaite Rhtivan. 16. Neculai Verdeanu. 17. Stoln.Ior-
dachi Radu. 18. Leitenant. Teodor Cazabulo. Medelniceril: 19. Dimitrie Alevra.
20. Alecsandru Agioglu. Clucerii: 21. Toader NicolaievicI. 22. Vasilie Ludvic.
23. loan Cumpat. Slugeriii. 24. Neculai Mcrescu. 25. Dumitrie Gheorghiu. 26. Ghe-
orghie Calimmas. 27. Vasilie Cristian. 28. lorgu Grigoriu. 29. Mateid Plesescu.
30. loan Tinu. 31. NeculaI Rojmt.Pitaril: 32. Stefan Gogosescu. 33 Dimitrie Pl-

www.dacoromanica.ro
12

No. 1980. dure. 34. loan Vasiliu. 35. Gheorghie CrivAt. 36. Gheorghie Popovid. 37. Satr. Mihal
1857 Vedeanu. 38. Col. Registr. Costachi Cristea. Nobilif: 39. Dimitrie FilipovicI.
Sept.-Dec. 40. Alecu Grigoriu. 41. D. Manolachi Nicolau. 42.Iorgu Nicolau. 43. Constantin Ciute.
44. Alecu PopovicI. 45. Toma Gavrilescu. 46. Alecu Lupu. 47. NeculaI Petro vid.
48. NeculaI Romanescu. 49. NeculaI DesAscu. 50. Tudurachi Stefanovicl. 51. Ar-
sanachi Dragonciu. 52. Teodor Gherghel. 53. Dimitrie Botezatu. 64. NeculaI Das-
chevid. 55. Constantin Pruteanu. 56. NeculaY Manoliu. 57. Dimitrie Dimitriu.

6. Tinutul NeamiluY.
Proprietaril mart
,
Logofetil: 1. Petrachi Roset. 2. Stefan Catargiu. 3. Iancu Cantacuzin. Vor-
niciI: 4. Alecu Cantacuzin. 5. Grigorie Bals. 6. Costachi Catargiu. Postelnicil:
7. Grigorie Crupenschi. 8. Mih5.45. Jora. 9. Alecu Crupenschi. 10. Alecu Catargiu.
AO: 11. Costachi Angonescu. 12. Alecu Jora. Spataril: 13. Manolachi Crupenschi.
14. Iordachi Crupenschi. 15. Banul Iancu Eni. 16. Comisul Dimitrie Radu. Caminaril:
17. Alecu Matees. 18. Costachi Sainoglu. 19. Capit. Dimitrie DrAghicl. 20. Dv.
Nicu Calino. 21. Stoln. MihaI Iuga. 22. Slug. loan. Ciornea. 23. Satr. Iorgu Di-
mitriu. 24. Com. Manolachi Calino.

ProprietariT mid.
AleggtoriT de al doilea grad.

Ocolul Muntelut 1. Comisul Vasilie Zaharia.


Pietrit 2. CApit. loan Lozonschi. 3. Mateiti Man*. 4. Petrachi
Plesca. 5. Clpitanul Iordachi Chescu. 6. NeculaI ova.
Ocolul Bistritet 7. loan Hensu. 8. Postelnicelul Gheorghie Criv4. 9. Ior-
dachi Postolachi. 10. loan Barbu. 11. Vasilie Gherasim.
Occlul Mijloculut 12. Iancu Carp. 13. CApit. loan Ciurde. 14. Iamandi
Cali. 15. Gheorghie Stihi. 16 Iorgu Matees.

.Locuitoril. stent
AlegtoriT de al treilea grad.

Ocolul de sus. 1. G. Manolachi din RAucestI. 2. T. sin Filip din UrechenI.


Muntelut 3. C. al DAscAliteI din CalugArent 4. N. Olariu din Stejar.
Bistritet 5. Constantin sin Vasile Ostahi din Slobozia. 6. Vasile
al Nichitel din ZberestI.
Ocolul Mijloculut 7. I. Telul din Ruginoasa. 8. J. Mihalache din BlIgnestI.
Pietrit 9. Gheorghie Hriste din Almas. 10. Toader lvan din Ca-
cAoanI.

www.dacoromanica.ro
13

D. OrseniI.
ProprietariI de case.
1. Aga. D. Gheorghiadi. 2. Spat. Iosif Carameli. 3. Banul Lascar Radu. : No. 1980.
4. Scarlat Rujinschi. 5. Dimitrie Neculau. Caminarff: 6 NeculaT Milq. 7. Dimitrie 1857
Gheorghiadi. 8. Scarlat Osvald. 9. Iordachi Grigoriu. 10. Gheorghie Calapod. 11. Pa- Sept.-Dec.
harnicul loan Homiceanu. SardariI: 12. NeculaT Alba. 13. Costachi Dimitriu.
14. Filip Manoliu. 15. Vasilie Dimitriu. 16. Alecu Manoliu. 17. Alecu Dimitriu.
18. Neculal Fapa. 19. Costachi Rujinschi. 20. tefanachi Dimitriu. 21. Toader Teo-
doru. 22. Alecu Ecsinov. Stolnictl: 23. Constantin Albu. 24. Neculal Dimitriu.
25. Gheorghie Tistu. Medelnicerii: 26. Dimitrie Albu. 27. NeculaI Vicol. Clucerfi:
28. Costachi Gheorghiu. 29. Vasilie Chirica. SlugeriI: 30.Vasilie Andrie. 31. loan Anas-
tasiu. 32. Costachi Popovid. 33. loan Lazariu. 34. Iancu Albu. 35. Iancu Vasile.
36. loan Liciu. 37. Dimitrie Gheorghiu. PitariI: 38. Grigoraq oimariu. 39. Hristea
Stav6r. 40. Sotir Panaitiu. 41. Toader Budeanu. 42. Manolachi Albu 43. NeculaI
Dafinescu. 44. Grigorie Andrievid. 45. Constantin CrIcaoanu. 46. Vasilie Ham-
bariu. 47. Constantin *tefnescu. 48. Stere Matasar. atraril: 49. Teodor Mitescu.
50. Alecsandru Mateitl. 51. Gheorghie Gorea. 52. Jign. lije Dafinescu. Polcovnicii:
53. Enachi Multi 54. loan Stegarith Dvornicil: 55. Grigorie Iskescu. 56. Costachi
Feqti15,. 57. Grigorie Stan. 58. Mihalachi Stere. 59. Mihalachi Filipovid. 60. Nas-
tas5. Manoliu. 61. Costachi Colboschi. 62. loan Harovin. 63. Teodor
64. Cam. Constantin Stav.r.

NegutatoriT i Corporatiile.

65 D. Timofti $oarec. 66. D. $oarec. 67. loan Livezan. 68 Toma Corbu.


69. Constantin Corbu. 70. Vasile Livezan. 71. Neculal Popovid. 72. Lupa Liptc/-
neanu. 73. Stefan Albiq. 74. loan Radu. 75. loan al Sofronfl. 76. Iordachi Corbu.
77. Dumitrachi Dascalu. 78. Dumitru al Vajitoard. 79. Ionit5, Plea. 80. Marin
Ora. 81. Vasilie Almaanu. 82. Vasilie Mazilu. 83. Vasile al luI Grigore Zimbre.
84. loan Barsan. 85. NeculaI Cordoneanu. 86. Iordachi Zamfir. 87. Manolachi
bad,. 88. Timofti Taranu. 89. Ion Mitroiu. 90. Ion Alister. 91. lordachi Leonti.
92. Negoitti Braileanu. 93. Grigorie Nacu. 94. Iamb Ungureanu. 95. loan Croi-
toriu. 96. Gheorghie Diaconu. 97. Mihalachi Zh5.rescu. 98. Tanas5. Chiribiu.
99. loan Bodic. 100. Alecsandru Nichifor. 101. Enachi Orza. 102. Ion sin Neculal
Mihat 103. Iancu Talp&latl. 104. Neculai Danu. 105. Toader al TAnasoad.
106. loan Popa Burcl. 107. loan MihaI. 108. Iordachi Nazarie. 109. Gheorghe Blehaciu.
110. Stefan al Voic5I 111. Costachi Pintili. 112. Costachi Imbru. 113. Saya Popo-
vid. 114. NeculaI Drguqanu. 115. Iordachi al Magdalinif. 116. Petre Mocanu.
117. loan Munteanu. 118. loan Baroiu. 119. Timofti Cojocariu. 120. Gheorghie sin
Toader Apostu. 121. Gheorghie sin Constantin Pale. 122. Vasile Mihal. 123. Ion
Verc. 124. Toader Dediul. 125. Mihai sin Mihaitt. 126. Costachi Gheorghiu Flo-
rida. 127. Enachi Slidacariu. 128. Enachi Panu. 129. Petrachi Vasiliu. 130. loan
Giudele. 131. Gheorghie Buda16. 132. Gheorghie Bogheanu. 133. Grigorie al Vada-
nd. 134. Panaite Ciubotariu. 135. Andrei Vele. 136. Vasilie 135.tanescu. 137. Ga-
vril Stoleriu. 138. Dumitrachi Morariu.

www.dacoromanica.ro
14

7. Tinutul Romanulul.
A. ProprietariI
No. 1980. LogofetiT. 1. Gheorghie Sturdza. 2. Costachi Sturdza. 3. Vorn. Dinaitrie Mi- -
1857 clescu. PostelniciI: 4. Iancu Iamandt. 5. Dimitrie DrtighicI. Agil: 6. Iorgu Ghica.
Sept.-Dec. 7. Alecu Miclescu. 8. Gheorghie Scortscu. 9. Dimitrie Stepan. 10. Alecu Rusu.
11. Dimitrie Vrnav. Spatarii: 12. Grigorie Varnav. 13. Constantin Varnav .14. Aleca
Scortscu. 15. Banul NeculaI Delimare. 16. Comis. Costachi Eni. 17. Camin. Ga-
vril Cilibiu. 18. Pah. Costachi Roat. 19. Sard. Iordachi Mortun. 26. Stol. Sr-
ban Boteanu. 21. Med. Gheorghie Langa. 22. Chic. Ionit Onut. 23. Slug. Ioan
Stroiu. 24. Satr. lije Giosanu. 25. Dv. Grigorie Barbu. 26. Gheorghie Tataru.

B. ProprietariI
Aleg6toriI de al doilea grad.
Ocolul Fundulul. 1. loan Frteanu. 2. loan. Zambel. 3. Grigorie Nechifor.
4. Dimitrie Tiron. 5. NeculaI Veliscu.
Ocolul SiretuluT-de-jos. 6. Sardarul Gheorghie RzmiriVa. 7. loan Todi-
rascu. 8. Gheorghie Buga. 9. CApit. Petrachi Eni. 10. Constantin Turachi.
Ocolul SiretuluI-de-sus. 11. Vorn, Costache Hurmuzachi. 12. Costachi
Turtureanu. 13. loan Foca. 14. Medel. loan Agana 15. Alecu Zota.
Ocolul Moldova 16. Post. Gheorghie Vlad. 17. Toderascu Ianoli.

C. Locuitoril stenf.
Aleg6toriI de al treilea grad.

Ocolul Fundulut 1. Ion sin Vasile Crlescu din Crlesef.2. Gheorghie Ber-
bedi din Drgestl.
Ocolul Moldova 3. Ianos Rubu din S'aboanI. 4. loan Olariu din Strp.
SiretuluI-de-jos. 6. loan sin Vasile Levrd din SofracestI.
6. loan Crciun din Carligh
Ocolul Siretulul-de-sus. 7. Dumitrasc Olariu din Boghicea. 8. Vasile Un-
gureanu.

D. OrdseniI.
Proprietaril de case.
Postelnicil: 1. Sc,arlat Vrnav.2 Alecsandru Teodori. 3. Aga Gheorghie Mar-
darie. Spatarfi: 4. Dimitrie Poliz. 5. Iordachi Gheorghiadi. 6. Dimitrie Milicescu.
7. lordachi Milicescu. 8. Emanoil Luponi. Banil: 9. Iancu Fabian. 10. Iurgu Vu-
cenic. 11. Chiriac Corban. 12. Costachi AndreI. ComisiI: 13. Teodor Gheorghiu.
14. Alecu Andre. 15. Dimitrie Avram. 16. David Litinschi. CaminariI: 17. Vasile Maca-
rovicI. 18. Grigorie Giosanu. 19. Stefan Atanasiu. 20. Gheorg hie Clucevicl. 21. Pahar.
Ioan Zamfirescu. Sardaril: 22. Iancu Teodor. 23. Tanas, Gheorghiu. 24. Costach

www.dacoromanica.ro
15

Mile. 25. The Dimitriu. 26. Costin Brescu. 27. Stoln. Costachi Manoliu. Medel- No. 1980_
nicerif: 28. NeculaT Naum. 29. Neonlal Cary. 30. loan Viorescu. Clucerif: 31. Cos- 1857
tachi Cazimir. 32. T. Gherghel. Slugeril: 33. Tordachi Momitcu. 34. Vasilie Ste- Sept.-Dec..
pleann. 35. Neculal Finichi. 38. Dimitrie Leca. 37.1ancu Stefnescu. Pitarff: 38. Alec-
sandru Preda. 39. Dimitrie Cocea. 40. Jignic. Gerasim Procopiu. 41. $atr. NeculaT
Petrovici. Dv. : 42. Costachi Mortun. 43. Neculal Diamandi. 44. Antonie Vlahu.
Polcovnicil. 45. loan Filip Bucur. 46. loan PopovicI Calcantraur. 47 loan Popo-
viol Vestnn tar. 48. Ionit Mustea. 49. AndreT l,ndrea. 50. AndreT Zaharia.
51. Posteln. Gheorghie Dimitriu.

Negutatoril i Corporatiile.
52. D. Toader Chiriga. 53. Hagi Iamandi. 54. Petrachi Constantin. 55. Gheorghie
Petrovicl. 56. Costachi Constantin. 57. Panaite Constantin. 58. Pashal Toncu.
59. Toader Rojnit. 60. loan al AnicAT. 61. Neculal Ichim. 62. Alecsandru Trepte.
63. Iordachi Nicolau. 64. Stefan Cartus. 65. Toader Coteanu. 66 Ilie Brjovanu
67. Stefan Mrean. 68. Mihalachi Marin. 69. Toader zt Scrlat. 70. Constantin
Barbu. 71. Stefan Pricopi. 72. Vasile sin Bade Mocanu. 73. Mihal Mocanu.
74. loan Florea Rotariu. 75 Gheorghie Tan tu. 76. Constantin Danceanu 77. Gheorghie
Botez. 78. Tacu Botez. 79. Toader Prutu. 80. Neculaf Botez. 81. Gheorghie Vasilie.
82. loan Dumitru. 83. Grigorie al Tinicesef. 84 Alecsandru sin Ionit Curla-
riu. 85. Gavril al StrostoaeT. 86. Dumitru ufariu. 87. Enachi Tristariu. 88 Ste-
fan loan. 89. loan Vartic. 90. Constantin Lupa. 91. Toa.der NIorariu. 92. Gheorghie Mo-
rariu. 93 Gavril Cretu. 94. Vasille Zaharia. 95. loan Iamandi. 96 Dulnitru BArbierm.
97. Stefanachi Gheorghiu. 98. Gheorghie Neagu. 99. Constantin Vasile. 100. Neculai
al Gherghine1.101 Alecu Marcu. 102. Constantin Lungu. 103. lordachi Marin.
104. Nip, Frunz. 105. Neculai sin Gheorghe. 106. Gavril Turcu.

8. Tinutul BacauluI.
A. Proprietaril marl.

Agif: 1. Costachi Roset 2. Iancu DonicT, 3. Dimitrie Crupenschi. 4. D. Strat.


6. N. Donicl. 6. Post. Alecu Crupenschi. Spatarif: 7. Sandu Sturdza. 8. Manolachi
DonicI. 9. Sandu Chiriac. 10. Teodor Brlescu. 11. Dimitrie Done. 12. Iancu
Pandeli. 13. Hat. Alecu Aslan. 14. Comis. Petrachi Pandeli. 15. Cornet. Iancu Pan-
deli 16. Com. Costachi Lupascu. 17. Dimitrie Sacar. 18. D. Manolachi Crupenschi.
19. Costachi Crupenschi. 20. Camin. Lucachi Venier. 21. Pah. loan Giiiscl. 22 Sto!.
Alecu Avram. 23. D. Grigorie Roset. 24. Costin Roset. Spatarii: 25. Mateiti Cru-
penschi. 26. Iancu Csanti. 27. Ianacachi Ma.rzac. 28. Banul Alecu Dimitriu.Comisff :
29.1orgu Anastasiu. 30. Neculai Sacar. 31. Gheorghe Negel. Caminaril: 32. Iordachi
Jorscu. 33. tefan Codreanul. 34. Pah. Iordache Popovicl. 35. Sard. Dimitrie
Zdrobicl. 36. Slug. Dimitrie Velisar. Sardarff: 37. Costachi BrAescu. 38. Iancu Lu-
paFu. 39. Slug. Iordachi Pascal. 40. Stoln. Teodor Lupascu. 41. Pit. Enachi
Chiriac. 42. Medeln. Dragomir Chiriac. Dv.: 43. Mihalachi Rafail5,. 44. Dimitrie
Rafail. 45. Clue. Rducanu Manoliu. 46. Dv. Manolachi Galeri. 47. D. Costachi

www.dacoromanica.ro
16

-No. 1980. Murgulet. 48. Ion Sion. 49. Sard. Iancu Ianoli. 50. Medeln. Gheorghe Botez. 51. D.
1857 Dimitrie Leca. 52. Gheorghe Leca. 53. Stol. Vasilie Condurat. 54. Camn. Iordachi
.Sept.-Dec. Jorscu. 55. Slug. Costschi Petrache. 56. Pit. Panaite Popovid. 57. Dv. Tomita
Rafail. 58. Slug. Ion Tacu. 59. $iltr. Neculati Tisscu.

B. ProprietariI miel.
AleOtoril de al doilea grad.

Ocolul Bistritel-de-jos. 1. loan Nicul. 2. Sion Gherasim 3. Toader Spoial.


4. Polo. PavAl Stoianu. 5. loan Nour.
Ocolul Bis.-de-sus. 6. Spat. Dimitrie Cracti. 7. Apostol Volcinschi sati
Nidelca. 7. Alecsandru Chiribu. 9. Vasile ClucA. 10 Iordachi Popescu.
Odoltil TrotuuluI. 11. Stoln. Sandu Cristea. 12. Simion Mbrauteanu
13. Ursachi Tigan4. 14. Postelnicelul loan Bontq. 15. Constantin Dughenariul.
Ocolul TasluluI-de-jos. 16 $tefan Gaburid. 17. Post. Torna Nour.
18. Iordachi Patrichi 19. Mihalachi DobrovicI. 20. NeculaI Tataru.
Ocolul Tas1.-de-sus. 21. Sard. Vasilie Popovid. 22. Cpit. NeculaI Bujor.
PolcovniciI: 23. Alecsandru Mazilu. 24 Constantin Paladi. 25. Mazilul Dumitru al
DiaconuluI.

C. Locuitoril Went
AlegtoriT de al treilea grad.

Ocolul TaslAulul-de-sus. 1. Stoica Cojocariu. 2. loan Chiriac.


Trotuplut 3. Dumitru Danciul. 4. loan Durlan.
Bistritel-de-jos. 5. Lefter Criste. 6. Giurgiu Sabin.
Taslulul-de-jos. 7. Toader Munteanu. 8. Vasilie Stir.
Bist -de-sus. 9. Toader Cojocariu. 11. Ion al Babel din BlgqtI.

D. OreniT.
-Proprietaril de case.
PostelniciI: 1. Grigorie Roset. 2. Mateiu Crupenschi. 3. Spat. Panaite Ianoli.
lima: 4. Const. Prodan. 5. Const. Beler. Comi01: 6. Petrachi BrIescu. 7. Cos-
tachi Platon. 8. Costachi Biberi 9. Vasile Rugin. 10. Gheorgine Greceanu. Cpitanil:
11. Gheorghie Botezatu. 12. Grigorie loan. 13. Cornetu Panaite Ducan. Caminarfl:
14. Alecu Anastasiu. 15. Iorgu Dimitriu. 16. Gheorghie Neculau. Paharnicil: 17. Tor-
dache Iurw. 18 Mihalachi Fotea. Sardaril: 19. Gheorghie Cocea 20 Alecu Mortun.
21. Tudurachi Tutu. StolniciI: 22. Dimitrie Goga. 23. Neculal Sion. 24. Ghitil, Pe-
trovid. 25. Gheorghie Dimitriu. Medelnicerfi: 26. Dimitrie Grigoriu. 27. Neculal Di-
anitriu. 28. Alees. Dimitriu. 29. Tanasachi Trtscu. 30. Costachi Popovid. 31. Di-
mitrie 32. Adam nun. 33. Alecu SimionovicI. CluceriI : 34. Iaco-
-vachi Constantin. 35. Ionit Popovid. 36. loan Nicu Forscu. 37. Chiral Petro-
-vid. 38. Alecu Vilmer. Slugerit: 39. Const. Dmian. 40. loan Frunz. 41. Geeorghie

www.dacoromanica.ro
17

Mthail. 42. Grigorie Livesou. 43. Iancu Mancas. 44. Ionit Florescu. 45. loan No. 1980.
Popovid. 46. Grigorie Radovici. PitariT: 47. Costachi Gane. 48 Costachi Ciobarcan. 1.857
49. Neculal loan. atrarII: 60. loan PopovicT. 51. Const. Livescu. 52. Pav5.1 loan. Sept.-Dee.
Nobilit 53. Const. Surasc. 54. Const. Genadiu. 55. Const. Tetu. 56. Nicu Dmianu.
57. Iorgu Meleca. 58. Alecu Rugin. 59. Mihlit Frunz. 60. Costachi Brzu.
61. Petrachi Hallett. 62. Iancu Gheorghiu. CinovniciI: 63. loan Zmescu. 64. NeculaI
Dragoevidi. 65. Iordachi Petrovici. 66. Iorgu Teodoru. 67. Costachi Micu. 68. Ghe-
orghie Pascu. 69. Matein Vasiliu. 70. Vasile Halosescu. 71. G'heorghie Mihailescu.
72. Grigora Mihairi. 73. Costachi Pavl. 74. Toader Musteat. 76. Alecu Botezatu.
76. Tachi Varian. Polcovnicil... 77. Simion Biberi. 78. Ionic5. Biberi. 79. D. Leon
Botezatu. 80. Alecu DrghicT.

Negutdtoril i Corporatiile.
81. D. Ionit Abagleriu. 82. Ion Stanch]. 83. Costachi Mihall. 84. Sarban
Matasariu. 85. Moisi Iacomi. 86. Pav5,1 Stanciu. 87. loan Ivanovidi. 88. Gheorghie
Iamandi. 89. Dinutrie loan. 90. Gheorghie al VasilinoaeT. 91. Dnil, Tearl-LungA.
92. Gheorghie Andrei Gl.teanu. 93. Toader Ignat. 94 Mihaig Giurgiu. 95. Gheorghie
al BuzateI. 96. NeculaT Grosariu. 97. Lupu al Enisoael. 98. Gheorghie al Enisoadi.
99. Vasile al Enisoael. 100. Andrei al LupuluT. 101. Gheorghie Savin. 102. Me Mo-
canu. 103. Stefan Sitariu. 104. Dumitrachi sin Ion Avram. 105. Clin Plosanu.
106. NeculaT Sasc. 107. Simion Ganciu. 108 AndreI Dabija. 109. Petre SascAq.
110. Toader Dolsan. 111. Const. Dumitrascu. 112. Nastas Pdure. 113. Ionit
Putic5,. 114. lord. Constant. Put. 115. Nob. Filip. Formrache. 116. D. Gheorghie
Sascu. 117. Ion sin Ion Avram. 118. Gheorghie Beril. 119. Vasile Hutagu. 120. Va-
sile Melinte. 121 Andronachi Vasiliu. 122. Grigorie Vasiliu. 123. Toader Munteanu.
124. Iordachi Neculau. 126. Petrachi Dimitriu. 126. Iordachi Mrza. 127. De
Paladi. 128. Mihaia Botca. 129. Anton Botca. 130. NeculaT sin Ianos Olariu.
131. Chircov Sucevanu. 132 Milcon Avram. 133. Ovanes MogardicI. 134. Iacob Ttu.
135. Ovanes Cerches. 136. Tatos Acsinti. 137. Ariton Popovicl. 138. Chircor
Vartirez. 139. Chircor Carabet. 140. D. Constantin Suditu. 141. Martin Arvat.
142. Gheorghie Spiridon. 143. Matei IacovicT. 144. Ion sin Saya. 145 Dumitrachi
Didibac. 146. Ghit Teodor. 147. Const. Postavaria. 148. Gheorghie Melinti.
149. Neculal Chiriac. 150. Iordachi Abagieriu. 151. Andrei Didibac5.. 152. AndreI
zt Iordachi. 153. Const. Vremer. 154. Stefan Curpn. 165. Lupa al OlriteT.
166. Ion Cobuz. 157. Iahcu LeVa" d. 158. Ieremia Dabija. 159. loan Crescu.
160. loan sin Toader Stoica. 161. Gheorghie Dinu. 162. Costachi Stoica. 163. Ghe-
orghle sin Tams Olariu. 164. Petrea sin Iona Sasc. 165. Stefan Sechel.
166. Anton Cojocariu. 167. Ilie Ursu.

9. Tinut ul Tecuciulu.
A. Proprietaril

1. Vorn. Vasilie Sturdza. 2. Post. Alecu Teriachiu. 3. Colon. Emanuil Frunz5,.


AgiT :4. Dimitrie Lupu. 5. Hristodor Ecsarhu. Spataril: 6. Strtulat Chiriae.
(Acte pi Documente VI. 1.)

www.dacoromanica.ro
18

No. 1980. 7. NeculaT Bontas. 8. Iancu Buzdugan. 9. Constantin Sturdza. Banii: 10. Alecu Ba-
1857 iardi. 11. Vasilie lirsachi. 12. Petru $endre. 13. Comis. Petraehi Veisa. 14. Camin.
Sept.-Dec. Iamandi Juvara. PaharniciT: 15. Dimitrie Frunza. 16. Ioachim Vasiliu. Sardaril:
17. Gheorghie Vidrascu. 18. Chiriac Bona'. 19. Manolachi Galeri. 20. Anastasie
Anastasiu. 21. Grigorie Motas. StolniciT: 22. Lascar Moldovanu. 23. Ionit
24. NeculaT Ghilt. 25. Medeln. AndreT Ignat. CluceriT: 26. $erban Avram. 27. Di-
mitrie Motos. 28. Neculaia Neculit. SlugeriT : 29. Tudurachi $endre. 30. Nicu
Varlanescu. 31. Dimitrie Velic. 32. Constan tin Lupascu. 33 lancu Smilachi.
PitariT: 35. Dimitrie Zamfirescu. 35. Iancu Sendre. Nobilil: 36. Teodor Sturdza
37. NeculaT Turculet. 38. Ion Ifrim. 39. Iancu Stoienescu. 40. Vasile
41. Gheorghie Cuza. 42. Teodor Vasiliu. 43. Iancu Corban. 44. Neculal Tacu. 45. Alecu
Corban. 46. Alecu Chiriac.

B. Proprietarif mic.
AleOtoriI de al doilea grad.

Ocolul BArladuluT. 1. Sard. Ionita Hrisanti. 2. Polo. Ioan Bulaiu. 3. Clue.


Gheorghie Butac. 4. Clue. Ioan Prieopi. 6. Capit. Tonita Condurachi.
Ocolul Berheciulul. 6. $atr. Ionit Teal% lung. 7. Polo, loan Oprisanu.
8. Post. Iordachi Breabn. 9. Vasile Coroi. 10. Vasile Glod.
Ocolul Zeletinulul. 11, Slug. Anton Popovicl. PostelniciT: 12. loan Cru-
ceanu. 13. Gheorghie Pagul. 14. Neculal Negruti. 15. Gheorghie Popa.
Ocolul Nicorestilor. 16. Paharn. Vasilie Lentu 17. Nobil. Alecu RadovicT.
18. $tefanachi Martes. 19. Gheorghie Mazilu. 20. Nobilul Alecu Barbu.

LocuitoriI sterif.
Alegtori de al treilea grad.

Ocolul Nicorestilor. 1. Simeon Zahiu din Poenarl. 2. Gheorghie Cahn


din FurcenT.
Ocolul BarladuluI. 3. Mihaiil Curca din $erbnes CT. 4. Vasile Balas din
DraganestT.
Ocolul Zeletinulut 5. Stan Stoian din GlvnestI. 6. Grigorie
din Strmba.
Ocolul Berheciulu. 7. loan sin Gavril Paiu din HuruestI. 8. Vasile
Mihalachi din Tarnita.

Orsenil.
ProprietariI de case.
Spatarli : 1. Constantin Iacovachi. 2. Scarlat Motas. 3. Banul Toader Moisi.
4. Maior. Iancu Diamandescu. ComisiT: 5. Aleeu VuceticT. 6. Petru Anastasiu. 7. Nicu
Varnav. Caminaril: 8. Constantin Boteanu. 9. G. Neculeanu. 10. Gr. Iosifescu.
11. Panaite Ciuhureanu. 12. Sard. Stefan Atanasiu. MedelniceriT: 13 Costachi Panai-

www.dacoromanica.ro
19

tescu. 14. Toader Sandulescu. Cluceril: 15. Iancu Neculau. 16. Costachi Popovict No. 1980.
17. Costachi Grasa. 18. Oheorghte Istrati. Slugerit 19. Marin Parteni. 20. NeculaI 1857
Aslan. 21. Gheorghie Zainfir. 22. Dimitrie Mironescu. Pitarit 23. Marin Atanasiu. Sept.-Dec.
24. Manolachi Necolau. Satrarit 25. Tanas Stoian. 26. Toader Neca. Nobilil :
Const. Stoienescu. 28. Const. Racovit 29 D. loan Antoniu. 30. Petrachi Po-
povid. 31. Iordachi PopovicI. 32. Saxe Ivanovict 33. Polcov. Vasilie Dimitrescu.

Neguttitorif i Corporgiile.

34. D. Hagi Lupu Negoet. 35. An tonie Brilet. 36. $arban RadovicI. 37. Gheorgh: e
Mateiti. 38. Dumitru Sarea. 39. Tanasa Vasilm. 40. Ivancu Valcu. 41. Const.
Radu. 42. Mimi Ureche. 43, Lupu PeleI. 44. Raducanu Mane. 45. Stoian Danciu.
46. L umitrachi Marin. 47. loan Mann. 48. Iac. Dimitriu. 49. Alecu Bordelanu.
50. Stefan Ciocarlan. 51. Andronachi Botosanu. 52. Toader Mandrescu. 53. Costan-
dachi Andronachi. 54. Const. Andronachi. 55. Vasilie Toader. 56. loan Tuglud.
57. Lazar A teadeanu. 58. David Arhirl. 69. Gheorghie Caprariu. 60. Enachi Munul.
61. Toader Gheorghiu. 62. Manciu Thrall. 63. Vasile Hrumosu. 64. Gheorghie Paladi.
65. Haralamb Neagu. 66. Petre Sarbul. 67. Mihalachi Codreanu. 68 Mihalachi Saxe.
69. Gheorghie Bostan. 70. Tanasa Ceaciu. 71. Filip Deciu. 72. Toader Balteanu,
73. Stratulat Vasaiu. 74. Iancu Neagu. 75. Dumitru Vrabie. 76. Gheorghie Stefniu.
77. Sandu Mhaid. 78. Mihaiil Porumb. 79 Melus Gheorghiu. 80. Hristea Bulaiu.
81. Panaite Penovecia. 82. Ion Vasiliu. 83. D. NeculaT Vlad. 84. Ionit. Radovict
85. Gheorghie Stefan. 86. Vasilie Sarban. 87. Gheorghie Saulea. 88. NeculaI Scarabet.
89. Toader Tiganus. 90. Dumitrachi Badeo. 91. Gheorghie Stan cu. 92. Itricu Gologan.
93. NeculaI Andronic. 94. Ganea Stoian, 95. Iancu Stanila. 96. Costachi Calistru.
97. Grigorie AlecsandrovicT. 98. loan Grecul. 99. Stefan Acsinte. 100. Costachi
Trifan. 101. Costaci Tanasa. 102. Ion Cojocariul. 103. Neculai Iorul. 104. Neculal
Tniasanul. 105. Andre./ Saya. 106 Ivan Damian.

10. Tinutul PutneY.


A. ProprietariT

1. Beizade NeculaT Sutu. 2. Cneazu Dimitrie Cantacuzinu. 3. Logofatul Alecu


Bals. 4. Vorn. Iordachi Pruncu. Postelnicit b. Dimitrie Sturdza. 6. Costin Stamatin.
Agil: 7.Stefan Dascalescu. 8. Costachi Dscalescu. 9. Teodor G. Spatarit 10. Nicu
Cotescu. 11. Constantin Gala. 12. Vasilie Aramache. 13. Costachi Tudurea. 14. Di-
mitrie Dascalescu. 1&. Neculal Dimitrescu. Banit 16. Costache Vidrascu. 17. Ne-
culal Lipan. Comisit 18. Scarlat Bontas. 19. loan Valar. 20. Pahar. Asanache
Pamfile. SardariT : 21. loan Neculau. 22. Vasile Patrscan. 23. Gheorghe Ghindar.
24. Alecu Baltat. 25. Costache Buzdugan. 26. Costache Neagu. 27. Tamil Vargolichl.
Stol. /ordache Angonescu. 29. Cluc. Ioan Lang,a. 30. Slug. loan GAO.. Pitaril:
31. Costache Ciorneiu. 32. Teodor Neagu. Satrarit 33. Petrachi Neculal. 34. Con-
stantin Gazdovatu. Dv.: 35. Mihalache Tacu. 36 Tachi Zalariu. 37. Teodor
38. Gheorghe Zalaru. 39. Iancu Sclavonea.

www.dacoromanica.ro
20

B. Proprietaril
AlegtoriI de al doilea grad.
No. 1980. Oeolul Raeaciunilor. *t. Pitar. Chiril Ciocarlie. 2. Polo. Iordachi Popa.
1857
3. Gheorghie Garbe. 4. Toma Dnulachi. 5. loan al Post. Saya.
Sept.-Dec.
Ot3o1ul GArlilor. 6. Constantin Fonascu. 7. Tatu Buga. 8. Gheorghie Aleras.
9. Alecsa Hornea. 10. Filip Banu.
Ocolul VranceI. 11. Polo. Ionit Srban. 12. loan Sndrea. 13. Constantin
Chilian. 14. loan sin loan Mircea. 15. Neculal Paslariul,
Ocolul BilisteI. 16. Neculal Olteanu. 17. loan Bllosoiu. 18. Sean Boboce.
19. Nastas Lazr. 20. Costachi Toderascu.
Ocolul ZAbrOlor. '21. Cam. Costachi Ghindar. 22. Dasc. Constantin Burg.
Vornieul de Poart Gheorghie Balaciu. Polcovnicii: 24. Costachi Guroiu.
Dinu Chelariu.

C. Locuitoril sgtenl.
Aleg6toriI de al treilea grad.
Ocol. Rhekiunilor. 1. Macsim Rhait1. 2. Anton Scar.
D.'brautilor. 3. loan Gurit din Soveja. 4. loan Roat, din Campurt
Bilista 5. Iordachi Cotescu. 6. Patrasc Olariu.
GArlilor. 7. Stanciu Gegea. 8. Moisi Istrati.

D. Ortisenil.
ProprietariI de case.
1. Aga Alecu Sihleanu. SpatariT: 2. Iancu Lupu. 3. Gheorghie Dimitriu. 4. Cos-
tachi Sihleanu. 6. Anastas, Lascar Doctor. 6. Maiorul Tufelcie. Paharnicil: 7. Ion
Similache. 8. Tanasachi Petrovicl. 9. Camin. Gheorghie Corbu. 10. Comis. Gheorghie
Ianoli. 11. Cpit. Grigorie Pavlov. SardariI: 12. Luca Teodoru. 13. Pavl Dimi-
triu. 14. Gheorghie Burlacu. 15. Lamvrachi Triandaf. 16. NeculaI Cerchez. Stol-
nici4 17. Iancu VrcolicI. 18. Gheorghie Rozali. 19. Neculal Costin. CluceriI: 20. Die
Teodor. 21. Nicu Giurge. 22. NeculaI Ionascu. 23, Costachi Ionascu. SlugeriI:
Dimitrie Gheorghiu. 25. NeculaI Svlescu. 26. Enachi Polito. 27. Alecu Bonts.
Pitarin 28. Stefan Matasar. 29. Ghit Ion. 30. Gheorgachi Vasiliu. 31. Costachi Bo tez.
32. Andronachi Tiroiu. 33. Zainfirache Gafencu. 34. Manolache Chetele. 35. Ghit
Galiteanu. 36. Stefan CiocIrlie. SatrariI: 37. Stoian Popovicl. 38. Ion Cardas.
39. VV. NeculaI Spiridon. 40. Pit. Gheorghie Popovict 41. D. Dinu Murgulet.
42. Anastas, Tasovitl. 43. Teodor Mandrea. 44. Ion Ionascu. 45. NeculaI Gaicu.
46. Iorgu Fulger. 47. NeculaI Pravt. 48. Marin Blnescu. 49. Tachi Danu.

NegutAtoriI i CorporaVile.
50. D. Gheorghe Ilie Mititelu. 51. Costachi Lascar, 52. Hagi NeculaI Nutu.
53. Ivanciu Colea 64. Constantin Stoean. 55. Liti Gheorghiu. 56. Ieni Bele. 57. Polc.

www.dacoromanica.ro
21

Ion Lazar. 58. Costandin Gheorghiu. 59. Ghita. Gheorghiu. 60. Ghit,a, Calog. No. 1980.
61. Dacu Petrea. 62. Stanciu Sacara. 63. IonVelnita. 64. lana chi Dimitriu. 65. Gheorghe 1857
Curelea. 68. Dimitrie Chicioc. 67. Ion sin Gavril al Miff/. 68. Necu/aI Curele. Sept.-Deo.
69. Neculal Berila. 70. NecuIBA Catana. 71. Gheorghie Fainariu. 72. Adam Mania.
73. Ispas Neculau. 74 Neculal Sacara. 75. Neagu Chiriac. 76. Hagi Dimitrie SLefaniu.
77. Dediu Curelea 78. NeculaI Hagi Agachi. 79. Gheorghie VeIn i tit 80. Gheorghie Hagi
Petcu. 81. Iordachi Gheorghiu. 82. Toma Teodor. 83 Hagi Simion Drian. 84 Petcu
Belde. 85. Gheorghie Cucu. 86. loan Pecete. 87. loan Vel Capitan. 88. Ionita Ra-
chieriu. 89. Petrea Alecsandru. 90. Panaite Vasiliu. 91. Vasilie Vasiliu. 92. Apostol
Ioa4. 93. Gheorghie Jan. 94. Dragomir Dancu. 96. Hagi Gheorgh e Nutu. 96. Ion
Cristea Vel Gapitan. 97. Stoica Minen. 98. Raieu Ivan. 99. Dimitrie Maruzan.
100. Ghita Vasiliu. 101. Gheorghe Ilie Mun teanu. 102. Costandin Antimir. 103. Ne-
culaI Barca. 101. Stefan Gramm. 105. Ilie Mrgrit. 106. Alecsandru Dimitriu.
107. Gheorghie Moisi. 108. Vasilie Hagi Nuta. 109. Dine Mihaeseu.. 110. Stefan Mi-
haescu, 111. Mile al PaladoaiI. 112. NecolaI Gheorghie Dimitriu. 113. Costandin
Gheorghte Dimitriu. 114. Toader Paraschiv. 115. D. Gavril Trohin. 116. Miha-
lache Jecu. 117. Toma Ionascu. 118. Gheorghie Iamandi. 119. Ilagi Mihalea Hagi
Dachi. 120. Hagi Ivan Hagi Dachi. 121. Hagi Jele Baslav. 122. NeculaI Crangu.
123. Dumitru Duminica. 124. Ion Barcan. 125. Vasilie Baclicu. 126. Panaite Ghe-
orghiu. 127. Marcu Simon. 128. Dumitrache Vasiliu. 129. Toma loan. 130. Hris-
tachi Vasiliu. 131. Gheorghie Faur. 132. loan Tiroiu. 133. Luca Me. 134. Vasilie
Stefaniu. 135. Badio Raileanu. 136. Hagi Costachi Popovicl. 137. NeculaI Manoli.
138. Dima Ursu. 139. Ion Chirita. 140. Neculai Chirila. 141. Dragomir Ghizar.
142. Stefan Radovid. 143. Eni Stefniu. 144. Vasille Stefaniu. 145. Dumitru Ion.
146. Ion Bondrea. 147. Nastasa Petrachi. 148. Costandin Manoli. 149 Gheorghie
Albu. 150. NeculaI Chiriac. 151. Gheorghie Anghelachi 152. Ion Dima. 153. Ion
Margarit. 154. Petrachi Ifrim. 155. Anton Ion. 166. Costandin Apostol. 157. Gheor-
glue Neagu. 158. Stan Mardari. 159. Radu Cermat. 160. Ianov Dima. 161. Marin
lordachi. 162. Stefan Calpanciu. 163. Neculal Toader. 161. Gheorghie Cosniceriu.
165. Gheorghie Ivanciu Dimitriu. 166. AndreI sin lije. 167 Dumitru Bocovineanu.
168. Petrea Mojicu. 169. Ion Curele. 170. Toader MthaI. 171. Vasilie Radutt-
172. Ion Vasillu. 173. Nastasa loan. 174. Toader Dinu.

11. Tinutul Covurluiulu.


A. Proprietarit mad.

1. Vorn. Iorgu Ghica. 2. Polo. Gheorghe Filipeseu. Postelnicil: 3. Gheorghe fa-


mandi 4 Iancu Polea. AO: 5. Gheorghie Constantin. 6. Panaite Malacsa. Spataril:
Gavril Stamatin. 8. Costachi Miclescu. 9. Banul Lupu Pangrate Comisil: 10. Gri-
gore Codreanu. 11. Costachi Codrescu. 12. Camn. NeculaI Cernat. SardariI:
13. Ion Macarie. 14. Lupu Budisteanu. 15. Med. Constantin Chebac. 16. Clue. Stefa-
nache Gheorghiu. 17. Pit. loan PopovicI. 18. Stoln. Gheorghe Cernat. 19. Jign.
Iordachi Salceanu. 20. Sat. Ghita. Rugeanu. : 21. Gheorghe Plesnila. 22. loan
Macarie. 23. Dimitrle Cernat. 24. Anton Alecsa. 25. Iordachi Miclescu.

www.dacoromanica.ro
22

Proprietarii
A1eg6toril de al doilea grad.
No. 1980. Ocolul Siretulut 1. Porosnicul G. Varian. PolcovniciI: 2. Gheorghie
1857 Ian. 3. Ionit RAO. 4. Costin Drgus. 5. Post. Costantin Dodu.'
Sept.-Dec. Ocolul HorinceT. 6. Post. Vasilie Caramanu. 7. loan Popa Mihai. 8. Va-
silie Nistor. 9. Vasilie Mihaiti. 10. Constantin Nad.
Ocolul Prutulut 11. Dumitrachi Onu. 12. Ilie Barbu. 13. NeculaI \Tar-
golicl. 14. Gheorghie VargolicI. 15. Alecsandru Florea.

LocuitoriI satenL
AlegkoriT de al treilea grad.

Ocolul Prutulul". 1. Rilducanu Saya din Tmoanl. 2. Vlad Oprea.


Horincet 3. Gheorghie Funariul. 4. loan Mnzu.
Siretulu. 5. Gheorghie Rosca. G. Toader Stroia.

Orasenir.
ProprietariT de case, negutatoriT i Corporatiile.
1. Printul A. Moruz. Vornicil: 2. C. Negre. 3 A. Cuza. 4. Post. A. Malacsa.
AgiI: 5. P. Srban. 6. M Chicus. Colonelif: 7. I. Duca:. 8. A. Franga. Comisil:
9.G. Lepdatu. 10. G. Samaca. 11. I. Panaitescu. 12. M. Balaban. 13. G. Pandeli.
14. N. Balaban. 15. I. Vitu. 16. N. Vrgolici. 17. A. Ambtlicopolo. 18. G. Fili-
pescu. 19. A. Cernat. Sardaril: 20. N. Rufu. 21. G. Mlinescu. 22. G. Atanasiu.
23. N Zisu 24 C. Ioan. 25. C. Bohoci. 26. V. Caraman. 27. G. Alevra. 28. G.
Mamucolu. Medelniceril: 29. I. Florea. 30. D. Iconomu. 31. G. Salceanu. 32. G,
N. Balaban. Caminaril: 33. Z. Herescu. 34. I. Balaban. 35. H. Alicsandri. 36. M.
Lalupolu. Stolnicil: 37. M. Duca. 38. V. tiuc".A. 39. I. Pantof. 40. D. Balaban.
41. Pit. V. Matuseicu. Satrarii: 42. G. Costantinescu. 43. St. PopovicI. Banil:
44. I. Mihail. 45. C. Mihail. 46. Cam. P. Covrig. 47. D. C. Popovief.48.St Tataru.
49. I. Vasiliu. 50. C. Davidescu. 51. A. PetrovicI, 52. G. Plesnil. 53. C. Alevra.
54. P. Dimiscu. 55. I. Marcache. 56. V. Miusc. 57. I. Tataru. 58. G. Isac. 59. P.
Candopulo. 60. H. Batizmaschi. 61. H. D. Chebec. 62. H. Copcea. 63. T. Palade.
64. I. Vlad. 65. C. Ropotanu. 66. V. Brnisteanu. 67. V. Viorica. 68. I. lorga.
69. I. PopovicI. 70. S. Galac. 71. St. PopovicI. 72. S. loan. 73. N. Grigoriu.
74. C. Necoresteanu. 75. I. Neculau. 76. M. PetrovicI. 77. C. Musteat. 78. P. Ca-
raman. 79. V. Motea. 80. C. Stoian. 81. C. Burguj. 82. T. F'ilimon. 83. I. Ban-
cianu. 84. T. Constantin. 85. T. Filea. 86. A. Guru. 87. I. Dobrea. 88. T. Do-
brea. 89. H. Necolau. 90. G. Burca. 91. I. Enachi. 92. D. Chirita. 93. T. Petro-
via 94. T. Abagierm. 95. N. Marin. 96. G. Penciu. 97. I. Cojocea. 98. D. Skhu.
99. T. Vasiliu. 100. C. Franga. 101. A. Grdinariu. 102. G. Chiriac. 103. H.
Iancu. 104. P. Pandit. 105. St. A. Chebac. 106. J. Gheorghiu. 107. M. Ciu*botariu.
108. B. Ivan. 109. H. Simion. 110. G. Popovicl. 111. P. Teodor. 112. T. Dmio-

www.dacoromanica.ro
23

nescu. 113. G. Marcu. 114. B. Popa. 115. V. Popa. 116. D. I. Popa. 117. N. No. 1980.
Toader. 118. N. Stoianovid. 119. C. Deleanu. 120. P. H. Stoian. 121. I. Po- 1857
pescu. 122. C. Busil. 123. M. Tanasa. 124. D. Nedelcu. 125. I. Dutu Munteanu. Sept.-Deo.
126. C. Sacara. 127. T. Vasel. 128. P. H. NeculaI. 129. G. Paval. 130. V. Verga.
131. I. Simion. 132. G. Stavria. 133. A. HristovicI. 134. H. Neculau. 135. St.
Milea. 136. St. Marin. 137. V. Balauta. 138. A. Milea. 139. P. Papadopul. 140. G.
Boncu. 141. A. Stroia. 142. P. Popovid. 143. H. C. Dumitriu. 144. H. Petrovicl
145. S. Petrovid. 146. G. Leondarl. 147. P. Chiriac. 148. S. Trifan. 149. T. Cos-
tinescu. 150. I. Carbus. 151. I. Stoianovid. 152. G. Stoianovid. 153. I, Atanasiu.
154. G. Constantin. 155. G. Tudurachi. 156 C. Dimitriu. 157. T. Feiul. 158. G.
Dimitriu. 159. Stefan Vasiliu. 160. T. loan. 161. G. Paraschiv. 162. H. Stoian. 163. U.
Mihail. 164. V. Caracud. 165. T. Jorica. 166. H. I. Hristea. 167. N. Tuc. 168. D.
Brtariu. 169. R. Vlasie: 170. V. Tuluceanu. 171. S. Mooanu. 172. D. Nechita.
173. D. Nedelcu. 174. V. Rducanu. 175. C. Hristea. 176. N. Mihail. 177. C. Do-
brogeanul. 178. St. Gheorghiu. 179. V. Ivan. 180. V. Simion. 181. N. Caracriste.
182. S. Martin. 183. N. Filip. 184. S. Filimon. 185. P. Caraman. 186 C. Mus-
teat. 187. M. Ciortan. 188. S. Govaciu. 189. C. Stoian. 190. R. Marin. 191. I.
Nastasa. 192. G. Penu. 193. I. H. Neculau. 194. M. Rusovid. 195. I. E. Mitachi.
196. A. Gheorghiu. 197. P. Vasiliu, 198. I Iancu. 199.N. Antoniu. 200. M. Sando-
yid. 201. S. Caramfil. 202. G. Vasiliu. 203. C. Burlacu. 204. N. Neagu. 205. T.
Darmanescu. 206. V. Butur. 207. C. Besleaga. 208. T. Neculau. 209. T. Va-
siliu. 210. N. St. Moisi. 211. D. sin G. Popa. 212. N. Ursu. 213. N. Ivanovid.
214. S. Pastramagiu. 215. L. loan. 216. St. Nedelcovid. 217. L. Coroiu. 218. I.
Iancu. 219. T. Popovid. 220. G. Vasiliu. 221 C. Chiriac. 222. L. Oprea. 223. R.
Florea. 224. H. Musteat. 225. C. Necolau. 226.A. Banata. 227.1. Bohociu. 228. N.
Cornia. 229. A. Colacin. 230. V. Petrica. 231. M. loan. 232. V. Costachi. 233. C.
Soimu. 234. N. Hancu. 235. I. Puiu. 236. N. Munteanu. 237. S. Costin. 238. St.
Ciubotariu. 239. V. Sacana. 240. M. Lepadatu. 241. I. Pricopi. 242. V. Zamfir.
213. D. Gheorghiu. 214. C. Ungureanu. 245. D. Cozma. 246. St. Budescu. 217. C.
Miscoiu. 248. I. Bineat. 249. I. Ruta. 250. F. Stanciu. 251. I. sin Nae. 252. C.
Visante. 253. C. G. Mantu. 254. S. A. Zaharia. 255. M. Filip. 256. M. T. Ram.
niceanu. 257. S. A. Petin. 258. P. S. Stefanescu. 259. P. S. Chiriac. 260. I.
Petini. 261. G. Covalschi. 262. G. Profiriu. 263. N. Chiriac. 264. G. Noisi.
265. D. Alecsa. 266. A. H. Vasilie. 267. H. loan. 268. I. Petrovid 269. T. Ciu-
botariu. 270. St. Oprea. 271. A. Chetroiu. 272. M. Busatu. 273. B. Caramfil.
274. G. Nedelcu. 275. A. Lupu. 276. C. Grigoras. 277. G. Merariu. 278. H. Se-
yesca. 279. N. Casapu. 280. C. Deleanu. 281. A. Cazan. 282. S. Necolau. 283. I.
F. Bara. 284. G. Penciu. 285. H. Vasiliu. 286. T. lije, 287. M. Mocanu. 288. T.
Popa. 289. I. Drgan. 290. G. Chiriac. 291. I. Ionia. 292. D. Ptrascu,

12. Tinutul TutoveL


A. Proprietara marl%

VorniciI: 1. Grigorie Sutu. 2. Iancu Greceanu. 3. Manolachi Costachi. Pos-


telnicit 4. Gheorghie Iamandi. 5. Costachi Iamandi. 6. Colon. Neculal. Boteanu. AgiI :
7. Gheorghie Costachi. 8. lancu Palade. 9. Iordachi Ganea. 10. Alecu Romalo. 11. Va-
silie Iamandi. 12. Maiorul lordache Dimcea. Spatarli: 13. Iorgu Radu. 14. Alecu

www.dacoromanica.ro
24

No. 1980. Tuduri. Comisii: 15. loan Visan. 16. loan Cuza. 17. Iordachi Ga.106.18. Iordachi
1867 Lambrino. 19. Neculai Pogonat. Caminar. :20. loan Ciuhoreanu. 21. Dimitrie Cer-
Sept.-Dee. ehez. 22. Prap. Costachi Costachescu. Paharnicil : 23. Iordachi Popa. 24. loan
Coroiu. 25. Hristodur Juvara. Sardarii: 26. Ionita Vrabie. 27. Iancu Avramescu.
28. Pava.1 Apostolea. 29. Petrachi Ailacoveia. 30. Petrachi Constantin. Stolnicii:
31. Gheorghe Popescu. 32. loan Angheluta. 33. Iorgu Gala. 34. Clue. Gheorghie
Bugeacu. Pitara: 35. Neculai Poraana. 36. Simion Geaca. 37. Simion Bontas,
38. Costachi Ciuca. 39. NeculaI Lambrino. 40. Iorgu-Galea. 41. Gheorghie GAlca.

ProprietariT micT.
AlegkoriT de al doilea grad.
Ocolul Tirgulul. Nobilii: 1. Costachi Racles. 2. Nicu Filipide 3. Slug-.
Vasile Dabija. 4. Post. loan Coima. 5. Porosn. loan Duma.
Ocolul CoroduluT. CapitaniT : 6. Constantin Negru. 7. Panaite Portasa.
8. Simion Tonita. 9. Porun. loan Zaharia. 10. Post. loan Gane.
Ocolul Pereschivulut 11. Slug. Dimitrie Petrovici. 12. Dv. Searlat
Filipide. 13. Sard. Vasilie Gantu. 14. Cap. Stefan Tanjal. 15. Toader Albu.
Ocolul TutoveT. 16. Clue. Neculai Oniseia. 17. Vasilie sin loan. 18. Post.
Grigore Oatu. 19. Pitar, Petrachi Geuca. 20. Constantin Meruti.
Ocolul SAmileT. 21. Cinc. Than Bujoranu. 22. Pitar. Gheorghie Buta.
23. Capit. Constantin Buisila. 24. Medeln. Vasile Nicolau. 25. Satr. Vasile Ghig.

Locuitoril sh'teriT.
A1eg6toril de al treilea grad.
Ocolul TirguluT. 1. Vasilie Stan din Slobozii. 2. Andrei Ionascu.
CoroduluT. 3. Gheorghie Cotanul. 4. loan Mrgara.
PereschivuluT. 5. Marin Teliba. 6. Gavril Curalariul.
TutoveT. 7. Gavril Pruteanu 8. Iordachi Borcil.
SmileI. 9. loan Mateia. 10. Gheorghie Tatarul.

D. Or'deniT.
Proprietaril de case, negut.toriT i Corporatiile.
1. Spat. loan Buhnili. 2. Maiorul Neculal Cachi. Cluceril: 3. Dimitrie Iva-
novicI. 4. Dimitrie Popa. 6. Costachi Chebac. 6. Slug. Gheorghie Dudescu. 7. Pit.
loan Teodor. 8. Aga Ioan Neculcescu. 9. Nob. Iancu Filipide. 10. Sard. Gri-
gorie Danuletu. 11. Medeln. Mihait Stefanescu. 12. Cap. Stefan Part's. 13. D.
Constant. Gheorghiu. 14. Com. Cost. Nanu 15. D. Ioan Gaiu. 16. Sard. Gheorghe
Renza. 17. Stoln. Gheorghie Filipide. 18. D. Dimitrie Brnzl. 19. Ionit Dragomir.
20. Stoln. Iancu Iepure. 21. D. loan Cazacu. 22. Danitrie Chicioroga. 23. Stefan
Diaconul. 24. Vasile al Pena. 25. Gheorghie Dudescu. 26 Toader Tonea. 27. Pa-
raschiv Iconomul. 28. Clue. Lascarachi Gheorghiu. 29. Pit. Neculai Hamangiu.
30. Anton Vlcovici. 31. Sard. Iacob Fatu. 32. Spat. Toma Giusca. 33. D. Di-

www.dacoromanica.ro
25

mitrie Alba. 34. Dimitrie Hristea. 36. Clue. Constantin Negruti. 36. Sard. Gheorghie No. 1980_
Neculau. 37. atr. Neculal Bulete. 38. ParucI. Gheorghie Budu. 39. D. Costachi 1867
Mihail. 40. Vasile Mile. 41. Dimitrie Hagi Vasile. 42. Medeln. Panaite Neculau. Sept.-Dee.
43. D. Const. Buda. 44. Ganciu loan. 46. Toader Bordan. 46. Iordachi Bucurestianu.
47. loan Loloviel. 48. Com. Costachi Vidrascu. 49. D. Vasilie Lupascu. 50. Mano-
lachi Lupascu. 51. Slug. Gheorghie Vasiliu. 52. Cam. Hriste Cambur. 63. Erna-
nuil Sardarli: 54. Vasile Cole. 55. Gheorghie Madan. 56. Slug. Bratoiti
Stoianovict 57. Pit. Chiriac Dobrovid. 58. Slug. Costachi Manciu. 59. Sard.
Costachi Alecs. 60. D. Tudurachi Dimitriu. 61. Clue. loan Nicorescu. 62. D.
Ionit Chir'nus. 63. Colea Vasiliu. 64. NeculaI Drgan. 65. Lupu Pavel. 66. Di-
mitrie Menda. 67. Ioachim Manoliu. 68. Petrachi Manoliu. 69. Petrachi Stoia-
novid. 70. Radu Mirciu. 71. Petrachi Ganciu. 72. Gavril Ienachi. 73. Haralamb
Hagi Anghel. 74. Gheorghie Teni. 75. Constantin Stan. 76 Cost. Teni. 77. Sandu
Brbieriu. 78. Anton Hagi Constantin. 79. Ieni Atanasiu. 80. Ganciu LalovicI.
81. Const. Ghit. 82. Petrea Codreanu. 83. Sard. Vasilie Chiral. 84. Clue. Costachi
Chiral. 85. atr. Anghel Neculau. 86. D. Vasilie U. 87. Slug. loan Hristea. Pitaril
88. loan Samson. 89. Nee. Teodoriu. 90. loan Anastasia. 91. ,$atr. Const. Pavlov.
92. Nob. Pavel GalcA. 93. GAOL I. Altntiu. 94. D. Ieni Doschim. 95. Gheorghie
Pavlov. 96. Gheorghte Gala. 97. Costandachi Popovici. 98. amitrie Robu. 99. loan
Mitachi. 100. Petre Siirdesna. 101. Toader Toma. 102. Alecsandru Cardas. 103. Pa-
naite Neacsu. 104. Chiriacu Toma. 105. Iordachi Diribeu. 106. Cam Vasile Ioan.
107. Medeln. Timofti Dragomir. 108. Pit. Ioan Parteni. 109. D. Const. Galcl
110. Sard. loan Bora. 111. D. Dimitrie Telipciu. 112. Costachi loan. 113. Mihaiii
Guril. 114. Anton Chicioroga. 115. tefan Giunt. 116. Nob. Iordachi Panu.
117. D. Tonit Bou. 118. Stefan Balmus. 119. loan Cardas. 120. Panaite Dolea.
121. Pit. loan Antonescu. 122. Medeln. Costachi Dimitriu. 123. D. loan Crciun.
124. D. Dimi trie Vasiliu. 125. Manolachi Brbieriti. 126. Chiriac Gheorghiu. 127. Ne-
culal Ardeleanu. 128. Ionit, Stan. 129. loan Vaxgolici. 130. Const. Levizan.
131. Toader Luna. 132. Petrachi Cuba 133. Panaite Anglelut5.. 134. Costin Va-
siliu. 135. Gavril Hagi Vasile. 136. Panaite Vasiliu. 137. NeculaS Rusu. 138. Di-
mitrie Manoli. 139. Stefan Rusa. 140. Const. Ras. 141. Dimitrie Darie. 142. Cos-
tea Hiton. 143. Enachi Popovid. 144. Marcu sin Rada. 145. Gheorghie Varian.
146. Toader Folio. 147. NeculaT Perju. 148. Joan Vlad. 149. Dimitrie Diaconu.
150. Marin Toia. 151. Gheorghie Toia. 152. Mateiil Nechita. 153. loan Beldif. 164. Pe-
trachi Popa. 155 Stefan died. 156. Dimitrie Nails. 157. Panaite Nostil. 158. Toa-
der Popa. 159. Gheorghie Gane. 160. Stefan Clugru. 161. loan Hriste. 162. Toa-
der Anghelut. 163. Vasile Chirvan. 164. loan Cole. 165. Tanas, Zaharia. 166. Pavl.
Mihail. 167. Gavril Popa. 168. Petrachi Pascanu. 169. Tanas Tataru. 170. loan
Andronic. 171. Ilie Dragomir.

13. Tinutul Vasluiulut


A. ProprietariI marl.

1. Spat. Stefan Anghelut. 2. Aga Costachi Miclescu. 3. Spat. Sndulache Mi-


clescu. Agri: 4. Gheorghe Racovit. 6. Neculai Chiriac. 6. Cam. Teodor Carp.
7. Sard. Joan Bndacu. 8. Spat. Stefan Handoca. 9. Comis. Alecu Ciurea. 10. No-

www.dacoromanica.ro
26

No. 1980. bilul Teodor Cuza, 11. Sard. Costache Caracas. 12. Slug. Panaite Calin. 13. Capa.
1857 Costache Duca. Spataril: 14. NeculaI Carp. 15. Petrachi Carp. 16. Vorn. Grigore
Sept.-Dec. Cuza. 17. Banul Alecu Velisariu 18. Gheorghe Ganea. 19. Comis. NeculaI Racovit.
20. Pah. Costantin Sion. Caminaril: 21. Gheorghe Lazarini. 22. Petrachi Ciurea.
23. Aga Gheorghe Ciurea. Pitara': 24. Costachi Dinutriu. 26. Vasile Solomon.
26. Camin. Costachi Carp. 27. Medel. Mihlache Dospinescu. SpatariI: 28. Iancu
Badaraii. 29. Ra.clucanu Botezatu. 30. Maiorul Gavril Pangrate. 31. Nobilul Alecu
Cuza. 32. Sard. Costachi Voinescu. PostelniciI: 33. Costachi Voinescu.34. Teodor
Rascanu. 35. Prapor. Gheorghe Starcea. 36. Spat. Alecu Strajascu. 37. Maiorul Di-
mitrie Miclescu. 38. Sard. Dimitrie Rizu. 39. Comisul NeculaI Rizu. 40. Post.
Alecu Rscanu. 41. Comisul Costachi Marcu. Caminaril : 42. Anastasie Costantin.
43. Anastasie Petriman. 44. Sard. Gingiru. 45. Spat. Neculai Anghelicl. 46. Stol.
Gheorghe Motas. 47. Pah. Dimitrie Lazu. 48. Slug. Costache Mirea. 49. Sard. Gheor-
ghe Ghig. Pitaril: 50. Ionit Ciuhodariu. 51. loan Tiron. 52. Ipate Carlea. Slu-
geril: 53. NeculaI Vasiliu. 54. loan Faur.

ProprietariI mi&
AlegkoriI de al doilea grad.
Ocolul Fundurilor.1. Pah. Costachi loan. 2. Sard. Gheorghie Carp. 3. Cluc.
Teodor Gafencu. 4. loan Mihaila, 5. Toader Vatra.
Ocol. SterriniculuI. 6. Paharn. Mihalachi Moth's. 7. Post. Vasilie Opri-
sanu. 8. Polc, loan Petrisor. 9. Satr. loan Motas 10. loan Moths.
Ocol. RacoveI. 11. Vel Cap. Dimachi Negrus. 12. Capa. loan Burghele.
13. Andrehl. Visu. 14. Post. Ionita Caracas. 15. Vasilie Adam.
col. Mijloculul. 16. Nob. Costachi Sturdza. 17. Cam. Iacovachi Raco-
vith, 18. Constantin Dragu. 19. Com. loan Racovita. 20. Polo. Constantin Moga.
col. Crasnel. 21. Clue. Mihalachi Romascu. 22. Polo. Neculai Cocuz.
23. Petrachi Popa. 24. Pit, loan PopovicI. 25. Post. Costachi Daro.

Locuitoril" sMenl.
AleetoriI de al treilea grad.
Ocolul Crasnef. 1. Ionita Olariul din Bh'hnarI. 2. loan Bucs. din Deleril.
MijloculuI. 3. Vasilie Carp din Valer. 4. Tallas& al MariniI din
Ghergheleil.
Ocol. Fundurilor. 5. loan Horobegiu din DumestI. 6. Vasile Munfeanu
din Sndrent
Ocol. Stemniculul. 7. loan Gane din Bltenl. 8. Toader Rotariu din DelenI.
Rahovel. 9. Iordache Pamfde din Laza 10. Toader Necoara din
StngacI.
OrAsenil.
Proprietaril de case si neguporil.
1. Vorn. Polidor Ventura. 2. Aga Dimitrie Duca. 3. Spat. Mihaiil Ciurea.
4, Banul Toma Buzdugan. Comisil: 5. Gheorghie Buzdugan. 6. Stefan Grigoriu. 7. Va-

www.dacoromanica.ro
27

suie Cumbate. Sardaril: 8. Iancu Ion. 9. Alecu Plastira. 10. Stoln. loan Grigorescu. No. 1980.
MedelniceriI: 11. loan Popovicl. 12. Cozma Dobranicl. 13. Alecu Rascanu. 14. loan 1857
Andoniu. 15. Clucerul MihaI IsAcescu Singer& 16. loan CoMescu. 17. Mihalache Sept.-Dec.
Vasiliu. 18. Grigorie Bordnescu. 19. Stefan Desila. 20. Pintelif Stefiiniu. 21. Ftori
Vist Dimitrie Budeanu. 22. D. Dimitrie Ghidionescu. 23. Gheorghie Botezatu.
24. Gheorghie sinIon Bo tez. 25. Ion Turcanu. 26. Ghit Bo tezatu. 27. Gheorghie Cala-
maz. 28. Iorgu Pi tole. 29. Costandin sin Gheorghe Negureanu. 30. Sand u Ro-
manov. 31. Ihe Botezatu. 32. Vasile Ciubotariu. 33. Gheorghie Vasiliu. 34. Iancu
Rachs 36. Stefan Cristescu. 36. Costachi Chertu. 37. Pav5.1MimAilescu. 38. Gheorghie
Turcan. 39. Costantin Popa. 40. loan Panaite. 41. Gheorghie Popa. 42. Gavril
TalAcariti. 43. Neculal Botezatu. 44. Costandin Munteanu. 45. Gheorghie B5s5.scu.
46. Costandin al Moloael. 47. Iancu Vepujinsehi. 48. Ion Botezatu. 49. Toader
Leustean. 50. Ion Pricope. 51. NeculaI Gheorghiu. 52. Ion Carmoaj5,. 53. Ion Harta.
M. NeculaT Tiulen. 55. Pitar. Stefan Stavr.

14. Tinutul
Proprietarif marl.
SardariT: 1. NeculaI Turbure. 2. Iordachi Peiol. 3. Stoln. Alecsandru Popov.
4. Spat. Costachi Roseti 5. Vorn. Lascar Roseti. 6. Aga Dimitrie Rosati.
7. Corms. Gavril Butucea. 8. Vorn. Scarlat Roseti. 9. Clue. Vasilie loan. 10. Sard.
Petrache Vrabie. 11. Spat. Dimitrie Castroeanu. 12. Vorn. Nicu Catargiu. Slu-
geriT: 13. Grigore GAlusc5.. 14. Gheorghe Rascanu. 15. Vorn. Petrachi Mavrogheni.
16. Comis. Scarlat Labrino. 17. Post. Scarlat Mavroghene. 18. Aga NeculaI Cocri.
19. Alecu Catargiu. 20. Aga Dinu Catargiu. 21. D. Costachi Alecsa. 22. Aga Dimitrie
Raletu. 23. Post. Iorgu PrAgiscu. 24. Nobilul Alecu Roseti. Paharn. Mihail Lara.

Proprietara micI.
Alegtori1 de al doilea grad.
Ocolul CrasneT. 1. Slug. Necular Bosie. 2. Mateitl Darie. 3. Petrachi Popa.
4. Nobilul Alecsandru Bosie. 5 Vasile Zaharia.
Ocolul Mijloculdf. 6. Sardarul Carp GAlescu. 7. Slug. loan Teodor. 8. Ghe-
orghie Stegariu. 9. Clue. Vasilie lilitacu. 10. loan GhetAil.
Ocolul Prutului. 11. Slug. Costin Adam. 12. Satr. Panaite Thutul. 13. CApit.
NeculaT CrAciun. 14. Pit. Costachi GA1usc5. 15. loan Jomir.
Ocolul Podolenif. 16. Priv. Alesandru Buznea. 17. Costachi Chitin.
18. Dimitrie PopovicT. 19. Dumitrachi Zaharia. 20. loan Michiu.

Locuitoril Wen'.
Alegtoril de al treilea grad.

Ocolul Podolenil. 1. loan Frunzit. 2. Gavril Hanu.


Crasnet 3. Petre Mocanul. 4. Gheorghie Butnariul.

www.dacoromanica.ro
28

No. 1980. Ocolul MijloculuY. 5. Gheorghie Colance. 6. Toader Timofti.


1857
Sept.-Dec.
Prutulu. 7. Vasilie Rsescul. 8. Pandelachi Croitoriul din SI-
minestI.

D. Ofasenit
ProprietariI de case.

1. Post. Anastie Emanoil. 2. Colonelul NeculaT famandi 3. Comis. Iancu


Arghiropol. 4. Cpit. Iancu Constantinov. 5. Comis. Dimitrie Mardarie. Caminaril
6. Vasilie Tutov. 7. amitrie Bode. 8. Pintilie Andriescu. 9. Pah. Petre Dobre.
SardariT: 10. Eni Holban. 11. Anastasie Condra. 12. Daniil Hristodor. 13. Grigorie
Tulbure. 14. GheorghieButa. 15. Tudurachi Turcaneanu. 16. Gheorghie Ghibnescu.
StolniciT: 17. Dimitrie Codreanu. 18. NO Buznea. 19 Iordachi Lare. MedelniceriT:
20. Dimitrie Neacu. 21. Dimitrie Galian. 22. Pa.nai te Neacu. 23. loan Neacu.
Clucerili 24. Marin Dobre. 25. Aleen Ghitscu. 26. Mi tachi Iliescu. 27. Ion Gheorghiu.
SlugeriT: 28. loan Mrza. 29 Gheorghie Vasiliu. 30. Vasilie Tugulea. 31. ostachi
'Enea. 32. Enachi Atanasiu. 33. Costachi Bosie. 34. Gheorghie Tacu. 35. Vacile Bur-
ghele. 36. Petrache Trifan. Pitarif: 37. loan Hatnog. 38. Mihalache Jmir. 39. Anas-
tasie Darle. 40. Enachi Miele. atrariT: 41. Andrel Antoniu. 42. Iorda chi Iancu-
lescu. 43. Nob. Teodor Dachilescu. 44. D. Pavl Marta. 45. CAp. Dimitrie Velincov.
46. D. Ioan Macarie. 47. Gheorghie Penciu. 48. Gheorghie Cocuz. 49. AndreT
Curtez. 50. Ion Vasiliu. 51. Toader Profir. 52. NeculaT Grigoriu. 53. Alecsa Coseria.
54. Praporc. Cost. Vasiliu. 55. D. Lefter Teodorescu. 56. Neculal Stlinescu.
57. Ioni t'a lije. 58. Vacile Buzna.

Negutrttorii si CorporaOile.

59. D. Vacile Petrov. 60. Stefan Hristodor. 61. Teodor Frincu. 62. Teodor
Curuivan. 63. Pavl Necolau. 64. Toader Stoian. 65. Saya Donciu 66. Gheorghie
Buznea. 67. NeculaT Dnil. 68. lvanciu Lambu. 69. Milialachi Iotu. 70. NeculaT
Gheorghiu. 71. Vasilie Timofti. 72. NeculaT Popof. 73. Saya Iamandi. 74. Ivanciu
Vele. 75. Gheorghie Popa. 76 GavrilNegre. 77. Stefan Armasu. 78. Gheorghie Dimi-
triu. 79. Dumitru CiutunoT. 80. Gheorghie Stan. 81. Tudurachi sin Iordan. 82. Ilie Br).-
zgitu. 83. Taxi]. Lalu. 84. Stoian Lupu. 85 Nastasie Mutuv. 86. Vasilie Mane.
87. DonielNeculat. 88 Dumitru Ttrcut. 89. Gheorghi e Zamfirachi. 90. Sfetcu Ciu-
turnan. 91. Nitachi sin Iancu. 92. Vacile Ienachi. 93. loan Ttrcut. 94. Min.
Dinu. 95. loan Tintemir. 96. Avram Chirivan. 97. Stan Nedelcu. 98. Simion Di-
mitriu. 99. Costachi Pricopi. 100. Vacile Vedreanu. 101. Chino in Petrov. 102. Marin
Gheorghiu. 103. Sandu Cojan. 104. Nit Toderascu. 105. Vasile Cosnit.
106. Gheorghie Zaharia. 107. loan Danu. 108. Dumitrachi Postu. 109. Gheorghie Pa-
ladi. 110. Gheorghie sin Manolachi Rotariu. 111. loan Curuivan. 112. Valcu Cis-
znariu. 113. Ivan Dinu. 114. Toader Argintariu.

www.dacoromanica.ro
29

15. TinutulCahululuI.
A. ProprietariI marI.
1. Vorn. Iancu Cantacuzin. 2. Aga Grigore Costachi Epureanu. SpatariTt No. 1980.
3. Alecsandru Plachida. 4. loan Anus. 5. CApit. Dimitrie Tutovanu. 6. Parucin. 1857
Savastian Visnovschi. Sept.-Deo.

B. ProprietariI miel.
AlegRoril de al doilea grad.
Ocolul Cajdagaliel 1. Ivan Cordagiu. 2. Tudos5. Soatu. 2. Radu Cola.
4. Sandu Dermergi. 5. Ivanciu Caramfil.
Ocolul Tegheciulul. 6. Vasile Boboc. 7. Toader Tipordel. 8. loan David
Lupu. 9. loan Bordea. 10. Marin Zaharia.
Ocolul Cotul-Morii. 11. Petrachi Torna. 12. Mimi SArvulet. 13. Ne-
culaI Cioinag. 14. Vasilie Toma. 15. Constantin Stiun.

C. LocuitoriT sAtenT.
Aleg'toril de al treilea grad.
Ocolul CajdagalieT. 1. Apost Ciobotariu. 2. loan Ravloc.
TegheciuluT. 3. Toader Popa. 4. I oan Rosca din Tartaul
a Cotul-Moril. 6. Iftimi Tition 6. Toader FalobA.

D. OrAseniT.
ProprietariT de case si negu-Vitoril.
1. D. Costandin Tuliade. 2. Stefan GriborovicI. 3. Timofte Sacalov. 4. Cos-
tandin Hasiade. 5. Mihalache Bacalu. 6. Feodor Ivlev. 7. Filimon Nichita. 8. Pe-
rea Sizom. 9. Toma Glohif. 10. AndreI Gribinicov.

16. Tinutul IsmailuluI


A. Locuitoril stent
Alegtoril de al treilea grad.
Ocolul Caramahliet. 1. Macsim Ciomaceicu. 2. Nechifor Bendersca.
IsmailuluI. 3. Dimitrie Vasiliev Romov. 4. Todor Bajioglo.
Cahulo-Prutulut 5. Gheorghie Popovidi. 6. Boltan Radov.

B. Orsenil.
ProprietariI de case si neguOtoriT.
1. D. NeculaI Iliade. 2. Aristarh Cilibidache. 3. Pintelil Cardolea. 4. Filip
Cardolea. 5. Iancu Cardolea. 6. Teodosie Cardolea. 7. Teodor Tulceanov. 8. A-

www.dacoromanica.ro
30

No. 1980 lecsandru Alecsandrite. 9. Ion Camburopulu. 10. Gherasim Vargote. 11. Ion
1857 Dispotopol. 12. Dimitrie Riga. 13. Aristid Caladino. 14. Neculaf Candulo. 15. Anton
Sept.-Dec. Covaropol. 16. Pavl Psila. 17. Vasilie Papazoglu. 18. Petru Sorocolitov. 19. Ni-
chita Trubaev. 20. Mihail Filipov. 21. Elarion Filipov 22. Aristid Fotiano. 23. Ne-
culaI Gadidov. 24. Gheorghie Cara-Petrov. 25. Costandin Durnitrascu. 26. Dimitrie
Savastianov. 27. Saya Marinov. 28. Vanghelie Marinov. 29. Neculal Politopol.
30. Ierimia Gheorghiu. 31. Sterie Cheaelevid. 32. Costandin PopovicI. 33. Neculaf
Hagioglu. 34. Hristea Nicolaide. 35. Alecsandru Varniote. 36. Costandin Ajdiriv.
37. Mitache Armenciu. 38. Paval Andriev. 39 Ivan Tomov Dimitrov. 40. Panaite
Dimitrov. 41. Dimitrie Filipov. 42. NeculaI Minciov. 43. Damian Neculaev. 44. Doi-
cea Umilianov. 45. Ion Dromamcu. 46. MatveI Ciumacencu. 47. Teodosie Ste-
panescu. 48. Anton Postarencu. 49. Marcu lacovichi. 50. Finoghie Capusten. 61. Pa-
vel Crijanovschi. 52. Carp Coluhnia. 53. Alecsie Velilicov. 64. Ivan Gavlitschi.
Grigorie sin Cinco. 56. Iacov Spacovid. 57. Simion SpacovicI. 58. Timoftel
Fisincto. 59. Petru Chirilinco. 60. Marco. Caliujnisa. 61. Ion Wine. 62. Iftim Mas-
calencu. 63. Grigorie Masnea. 64. NeculaI Bozacovschi. 65. DorofteI Iacolovschi.
Aftanasie Barbenco. 67. Stepan Puntir Nocenco. 68 Vasilie Motaricol. 69. Ti-
rnofteI Hincenco. 70. Iacov Htalivo. 71. Clim Scarobogatie. '12. Timoftel Hrisanca.
73. Iacov Carji. 74. Chirila Haidaenco. 75. Cozma Garcusa. 76. Iacov Joean.
77. Petrea Vasalenco. 78. Procop Derevenciug. 79. Grigorie Peleavschi. 80. Ni-
chita Nistilco. 81. Petru Tunul. 82. Ion Dachie. 83. Petcu Hadite. 84. Petru Fornen.
85. Fadie Filimonov. 86. Lavro-Serbin. 87. Alecsie Voleos'. 88. Alecsie Volodov.
89. Soica Bercu. 90. Cost. Morariti. 91. Cost. Barcu. 92. Antome Mastrov. 93. Ca-
-tell Balaiov. 94. Alecsandru Doicev. 95. Gheorghie Saya. 96. Dimitrie Enache.
97. Rusu Sayan.

2. Lista Deputatilor AdunriT ad-hoc din last


Clerul. 1. inalt Prea Sfintitul Parintele Mitropolit Sofrome Miclescu. 2. Prea
Sfintitul Parintele locotenent de Episcop de Roman. 3. Prea Sfintitul Printele
Ghenadie Tripoleos, locotenentul de Episcop de Hui. 4. Prea Sfintia Sa Par.
Filaret Stavropoleos Scriban, Egumen. monastirif Socola. 5. Prea Sfintia Sa
Parintele Calinic Hariopoleos, Egumen. monastiril Slatina. 6. Prea Cuviosia Sa
Pgrintele Arhimandr. Neoflt Scriban, din partea clerulul CapitalieT. 7. Prea Cu-
viosia Sa Arhimandritul Melhisedec din partea CleruluT de la Hui. 8. Sfintia Sa
Iconomul Matcas, deputatul cleruluI tirguluI Romanul.

Tinutul
9. Vornicul Costachi Rola, dep. proprietarilor marl. 10. Vornicul Dimi-
trie Miclescu, dep. proprietarilor marl% 11. Clucer. Costachi Bdar, dep. pro-
prietarilor midi. 12. Danil Balan, deputat satean. 13. Vornicul Anastasie Panu,
deputat de oras. 14. Doctorul Aga A. Fatul, deputat de oras. 15. Spatarul Dimi-
trie Cozadin, deputat de oras. 16. Maiorul V. Malinescu, deputat de oras.

www.dacoromanica.ro
31

Tinutul Dorohoiulu.
17. Vornicul. Mihail KogAlniceanu, dep. proprietarilor marl. 18. Aga Iancu No. 1980.
Docan, dep. proprietarilor mad. 19. Pitar. Gheorghie Masian, dep. propmetarilor 1857
mid. 20. Dumitru Savin, deputat stean. 21. Doctorul Post. Costachi VArnav, Sept.-Dec-
deputat de oras.

Tin utul Botoanilor.


22. Vornicul Dimitrie Rallet, dep. proprietarilor marl. 23. Spat. NeculaI
Cananil, dep. proprietarilor marl'. 24. Clucerul Stefan Cali, dep. proprietarilor
mie. 25. Simion al Stance, deputat stean. 26. Vornicul Sevastian Cananatt,
deputat de oras. 27. Doctorul Aga Alecu Jieanu, deputat de oras.

Tinutul Suceave.
28. Vornicul Iorgu Vrnav (Liteanu), dep. proprietarilor maxi. 29. Vormc.
Alecu Botez (ForAscu), dep. proprietarilor marl. 30. Costachi Mortun, dep.
proprietarilor mid. 31. Toader sin Pavel, deputat sAtean. 32. Postelnicul Dimi-
trie deputat de oras.

Tinutul Ncamtulu.
33. Vornicul Gr. 13a1s, dep. proprietarilor mad. 34. Post. Milait. Jora,
dep. proprietarilor marl'. 35. Comisul Vasille Zaharia, dep. proprietarilor
36. Costachi sin Vasile Ostahi, deputat sAtean. 37. Aga Dimitrie Gheorghiadi,
deputat de oras.

Tinutul Romanulu.
38. Logoftul Gheorghies Sturdza, dep. proprietarilor marl'. 39. LogofAtul
Costachi Sturdza, dep. proprietarilor marl. 40. Vornicul Costachi Hurmuzachi,
dep. proprietarilor mid. 41. loan Levrda, deputat sAtean. 42. Aga Grigorie Var.-
nay, deputat de oras.

Tinutul BacAulu.
43. Post. Vasilie Alecsandri, dep. proprietarilor marl. 44, Aga Costachi
Roseti, dep. proprietarilor marl. 45. Spatarul Dim. Cracte, dep. proprietarilor
miel. 46. loan al Babel, deputat sAtean. 47. Com. Petrachi BrAescu, deputat
de oras.

Tinutul PutneY.
48. Logof. AIecu Bals, dep. proprietarilor marl. 49. Vornic. Iordachi Pruncu,
dep. proprietarilor marI. 50. Pitar. Chinl. CiocArlie, dep. proprietarilor
51. loan Roat, deputat sAtean. 52. Gheorghie Ilie, deputat de oras.

www.dacoromanica.ro
32

Tinutul Tecuciulut
No. 1980. 53. Vorn. Vasilie Sturdza, dep. proprietarilor marl.. 54. Post. Alecu Tiriachiu,
1857 dep. proprietarilor mart 55. Sard. Ionit Hrisanti, dep. proprietarilor mid.
ept.-Dec. 56. Vasile Balais, deputat stean. 57. Spat. Const. Iacovachi, deputat de oras.

Tfnutul Galatilor.
58. Vorn. Lascar Catargiu, dep. proprietarilor marl. 59. Post. Iancu Fotea,
dep. proprietardor mart 60. Postelnicelul Gheorghi Varian, dep. propmetarilor
mid. 61. Rducanu Saya, deputat stean. 62. Vorn. Costachi Negre, deputat de
oras. 63. Maiorul Alecu Cuza, deputat de oras.

Tinutul Tutovet
64. Vorn. Grigorie Sub, dep. proprietarilor marl'. 65. Vorn. Manolachi Cos-
tachi, dep. proprietarilor marl. 66. Medelnicerul Vasilie Nicolati, dep. proprie-
tarilor mid. 67. Vasilie Stan, deputat stean. 68. Doctoral Aga Manolachi Costin,
deputat de oras.

Tinutul Vasluiulul.
69. Spat. NeculaI Carp, dep. proprietarilor marl% 70! Spat. Sand u Mi-
clescu, dep. proprietarilor marl. 71. Nobilul Costachi Sturdza, dep. proprietarilor
midi. 72. Ionit Olariul, deputat stean.73. Dimitrie Ghidionescu, deputat de oras.

Tinutul FlciuluT.
74. Vorn. Petrachi Mavrogheni, dep. proprietarilor marl. 76 Vorn. Nicu
Catargiu, dep. proprietarilor marl% 76. Slugei ul NeculaI Bosie, dep. proprie_
tarilor midi. 77. Pandelachi Croitoriu, deputat stean 78. Colonelul Neculal
Jamandi, deputat de oras.

Tinutul Ismailulu.
79. Dimitrie Vasiliev Romov, deputat stean. 80. Lazar Galiardi, deputat
de oras.

Tinutul CahululuT.
81.- Vorn. Iancu Cantacuzin, dep. proprietardor marl. 82. Aga Grigorie
Costachi, dep. proprietarilor marl. 83. Costachi Stiun, dep. proprietardor miel.
84. Ionit Rosca, deputat stean. 85. Tunofti Sacalov, deputat de oras.

www.dacoromanica.ro
33

3. Program pentru deschiderea AdunariT ad-hoc a Mol-


doveT, Dumineca in 22 Septembre 1857.

La seapte oare dimineata nou detunarT de artilerie vor vesti No. 1980.
1857
Capitalei diva menit pentru deschiderea Adunaril ad-hoc.
22 Sept.
La 10 oare se va celebra in vechia biseric a SE NeculaT-cel-
Mare un Te-Deum, s'e'rbat de inalt Proa Sfintitul Mitropolit si la care
va asista Ecs. Sa Printul Caimacam cu ministril, functionariT Statulul
inaltul Stab. Vornicia de aprodi va face poftire d-lor deputatT
de a se aduna la aceasta srbare religioasa, menita pentru a cherna
bine-cuvintarile Cerului asupra lucrarilor representantilor natieT.
Oastea de toate armele, in mare uniforma', va fi insirata de
ambo partile de la usile bisericil pang la scara cea mare conducgtoare
la sala sedintelor Adunaril.
Dup savirsirea Te-DeumuluT, d-niT deputatT, avncl in capul
lor pe presidentul Prea Sfintitul Mitropolit, in sunetul clopotelor se vor
indrepta pe jos spre sala sedintelor. La esirea lor din biserica vor fi
salutati de o band de musica militara. Artileria va slobozi 101 tu-
nun i, in trecerea AclunriT 'Ana la Palat, oastea va presenta armele.
() alt band de musica, pusa la scara cea mare, va saluta Adunarea.
Ajungnd la Palat, d-nil deputati vor fi intimpinatl la scar
de patru domnestl adjutantI, carT vor preceda Adunarea pan la
sala sedintelor.
intrarea publiculul in sala Adunril va fi liberA cu bilete,
date mai nainte de presidentul eT si de Vornicul de aprodI. Locurl
cleosebite vor fi reservate pentru dd. representantii Puterilor, earl
vor fi invitatT la aceast solemnitate prin secretariatul de Stat.
Dupa ce domnii deputati se vor aseda la locurile lor, Proa
Sfintitul Mitropolit, in insusire de president al Adunaril ad-hoc, va or-
dona cetirea ofisuluT de deschiderea Adunarif, dat de Ecs. Sa Printul
Caimacam, dup cara se va proceda la cele maT departe ale sale lucran.
Dupa aceasta ,Ecs. Sa Printul Caimacam va trece en revue
oastea, ce va fi asedat pe piata Palatulur.
Dupg svirirea ceremonieT, din ordinul Ecs. Sale Priatulul
Caimacam, se va da soldatilor de Ellie, jandarmerieT i pompierilor
cate un dou-decer, iar sub-oficerilor cate doT ; la rangurile de jos,
&Astute sub vine usoare disciplinare, li se va face iertarea sand&
La arestele publice se vor face de catre municipalitate distri-
butiT de pane si de carne; la aceast ocasie Ecs. Sa Printul Caimacam,
(Acte Ili Documente VI. 1.) 3

www.dacoromanica.ro
34

No. 1980. prin Departamentul drepttiY, A a ierta un numr de osanditY dintre cei
1857 mar demni de o asemenea gratie.
22 Sept.
Seara tot orasul va fi iluminat; Depart. lucrrilor publice si
municipalitatea se vor ingriji de iluminarea zidirilor publice; la 8
oare seara un foc de artificie se va arde pe piata Palatulut
Departamentul din luntru va da ordine tuturor administra-
tiilor tinutale, ca prin toate orasele s se srbeze diva de 22 Septem-
vrie ca o srbare national. Dimineata se vor tine Te-Deum, la care-
functionaril Statulut vor asista in uniform. Seara orasele vor fi ilu-
minate. Municipalittile vor face distributiI de Orle si carne la sract
si arestantf.

4. Cuvintul inalt Prea SfintieT Sale Parinteluli Mitropolit,


la deschiderea Adunril Ad-hoc.
Moldo-Romnie!
mol-se-vor ca ale vulturn lul
tineretile tale. Pe. 103.

Iubitilor fratI compatriott si fil: in Domnul Hristos.


Cinstitilor deputatI aT tuturor claselor Moldovet.

Dumnedeil printele a toat manglerea a suflat in inimile prea


puternicilor impratY O EuropeY, ca la deschiderea CongresuluY de Paris
prin plenipotentil lor, sd ingrijeasc si de trile noastre. Art. 24 al
TratatuluI de Paris statorniceste, c un Divan ad-hoc, compus in mod
de a constitua representatia cea maY esact a intereselor tuturor cla-
selor societtil, va fi conv.ocat in Principat sub presidenta Mitropo-
litulul Ora'. *i. dup imprtescul firman al inaltel PortY primind
acum ofisul Ecselentiel Sale PrintuluI Caimacam sub No. 108 spre
deschiderea sedintelor, iata e& aceast mult dorit qi a sosit. Divanui
41 deschide sedintele de astdi, si inainte. li DecY iubitilor ! de la
totY ni se cere acum, de a avea cea mal mare luare aminte in yor-
birile noastre, ea si in lucrrile noastre, si cea mal: adnc cump-
tare si intelepciune in rostirea dorintelor noastre ; cct acestea, precum
se stie, vor fi temelia fericira viitoare a Ora intregY si a fle-cAriff
in parte. II Acum a sosit timpul, ca fie-care s ne artAm cu fap-
tele, nu numaT cu vorbele; cfit ne iubim natia noastr cea cu un re-
nume asa de antic si asa de frumos; cat pretuim teara ce ne-a dat
toat fiinta noastr, si 6.1 tinem la can oanele si religia printilor nostri,
si la biserica care cu luminile sale ne-a scos din intunerec si din

www.dacoromanica.ro
35

umbra nestiintel ; ne-a pAstrat limba i ne-a %cut o literaturA a No. 1980.
noastr proprie, si care de la origina sa combate impreun cu fiiI 1857
22 Sept.
cu natia sa, asupra orl i cAril impil'Art Vg mal repetez, iubitilor
11

compatriotT, ca acum a sosit timpul de a dovedi lumil prin fapte


nobilimea sAngeluT care circuleazA in no!, de a ne recomanda Europa
intregl c meritAm ingrijirea iel i c suntem vrednia de garantia
ce ne-a dat. 11 SA fim dar inteleptI si cumpgtatT Intru toate, cad
intru acestea stA toat mAntuirea noastrA ! Nu vorbe multe si marl, nu
imparecherT i partinirl, ci cu un gAnd si o inim, pentru folosul tu-
turor fArA osebire. 11Moldo-RomAniT de astAc,II sunt totI tot una, a
ail o origin, un sAnge, o patrie, o istorie, o credintA, un Dumnedeil! sA
ne silim dal% ca tot-deauna s fim asa ca sA fim vil, i ca sA invieze
intru noT iubita noastr patrie. SA ne intrecem numal prin lucrarea
virtutilor. NumaT virtutile i meritul s ne deosebeascA inaintea
Dumnedeti i inaintea scumpel noastre natiT. DecT credintA, iubitilor,
11

care Dumnedeil, credint care patrie i &are natie. O reciprocA si o realA


dragoste sa ne insufleteascA pe totT, pentru ca tineretele iubitel noastre
Moldo-RomAnie, dupre Proroc-Impgratul: sA se inoiascA ca ale vul-
turuluT; iar Dumnedeul printilor s dea nou una sA gAndim 'Mtn' toate
spre tot lucrul bun. Darul Domnulul nostru Isus Hristos cu duhul
vostru fratilor, Amin.

5. Procesul-verbal No. 1.Sedinta din 22 Septem-


b r e 1 8 5 7.

in urmarea Tratatulul de Paris desvirsindu-se alegerile depu- No. 1980.


tatilor pentru Adunarea ad-hoc a Moldova, conform cu legea electo- Proc.-verb. 1.
1867
ral, prescris prin firmanul impgrAtesc din intAia decime a lunel 22 Sept.
Gemazil Achir 1273, si inalt Prea Sfintia Sa PArintele Mitropolitul,
presidentul AdunriT, primind mesajul CimAcAmieT de sub No. 108
Septemvrie 20, prin care il incunostiinteazA despre sAvirsirea ale-
gerilor i intrunirea deputatilor in propuind de a se deschide
Adunarea la 22 Septemvrie; astdl dar deschiderea AdunAril s'a inau-
gurat prin un Te-Deum in biserica Sf. Neculal-cel-Mare, vechia
catedraIA a Moldova, si Irian Prea Sfintia Sa, dimpreunA cu fetile
din cler co su.nt deputatT, i cu d-lor ceia-laltl deputatl ce ail fost
fat., s'ati intrunit apol in sala menitA provisoriti pentru acest sfirsit.
Aicl dup cetirea mesajulul CAimAcAmiel citat maT sus, tnalt Prea
Sfintia Sa a deschis Adunarea prin un cuvint potrivit cu solemnitatea
de fatA. Dup acestea ati ales doT secretarI provisor!, i anume pe

www.dacoromanica.ro
36

No. 1980. d-lor VorniciT Costachi Rolla si Anastasie Panu; apoI cetindu-se fir-
Proc.-verb.1. manul imprtesc s'a rdicat sedinta cu strigarea unanim a depu-
1857
22 Sept.
tatilor : Si tritiasci Puterile care subscris Tratatul de Paris";
.
si s'a hot-Alit intrunirea Adunril pe mane la 10 oare dimineata.
Presidentul AduntiriT, So fronie Mitropolit al M oldo ye!.
SecretariI provisorT, R olla, P a n u.

6. Procesul-verbal No. 2.---*edinta din 23 Septembre 1857.

No. 1980. Astdt, in a doua sedint. a Adunril ad-hoc, s'a cetit nti jur-
Proc.-verb. 2. nalul pentru sedinta din 22 Septe-mvrie, care s'a aprobat de Adunare
1867 si s'a subscris de president si de secretaril provisorY.
23 Sept.
La apelul nominal al d-nilor deputatT s'afi gsit fat opt-decI i trel,
iar absentI patru, anume: Prea Cuviosia Sa Staretul monastira Neam-
d-lul Logoftul Alecu Bals, d-luT Postelnicul Vasilie Alecsandri
d-luI maiorul Alecu Cuza.
in urm Adunarea a psit la alegerea a dou' cornisir, com-
puse de seapte membri, pentru cercetarea titlurilor deputatilor,
anume:
La comisia I. s'atl ales cu majoritatea voturilor d-lor: Prea Cu-
viosia Bo, Printele Arhimandritul Melhisedec, Logoftul Gheorghies
Sturdza, Vornicif Dimitrie Rallet, Constantin Negre, Constantin Hur-
muzachi, Spatarul Dimitrie Cracte i locuitorul pontas Ioan Roat,
insrcinatI cu cercetarea tinuturilor IaiT, Dorohoiti, BotosanI, Neamtu,
Suceava, Romanul i Bacati ;
Tar la a doua comisie aseminea cu rnajoritatea voturilor d-lor:
Sfintia Sa Iconomul Dimitrie Matcas, Vornioul Lascar Catargiu, Aga
Costachi Roseti, Spatarul Dimitrie Cozadini, Spatarul Constantin Ia-
covachi, Slugerul NeculaT Bosie i locuitorul pontas loan Levrd,
insrcinatI cu cercetarea tinuturilor Vasluiul, Barladul, Flciul, Te-
cuciul, FocsaniT, Galati!, Ismailul si Cahulul;
Dup care a rmas a se face comisiilor cuvenitele imprtsirl,
iar sedinta s'a rdicat.

Presidentul Adunril, Sofroni e Mit r opolit al MoldoveI.

Secretaril provisorI, R olla, P a nu.

www.dacoromanica.ro
37

7. Pr o c es ul-verbal No. 3.---edinta din 27 Septembre 1857.


Astdl, in a treia sedint a AdunriT ad-hoc, s'a cetit jurnalul No. 1980.
sedinteT trecute din 23 Septemvrie, care s'a aprobat si s'a subscris Proc.-verb. 3.
1857
de presidentul Adunril si de secretan! provisor!. 27 Sept.
La apelul nominal s'ati edsit fat opt-sled si doT membri, iar
absent!' cinc!, i anume:Prea Cuviosiile Lor Staretul monastiril Neamtu
Egumenul monastiriT Vorona, d-lor Logofgtul Alecu Bals, Vor-
nicul Petru Mavrogheni i Postelnicul Vasilie Alecsandri.
Amindoa comisiile insrcinate cu verificarea mandatelor depu-
tatilor a presentat apoT raporturile lor, care s'at cetit si s'ai al-
turat la act.
Adunarea aproband lucrrile, a incuviintat i mandatele depu-
tatilor proprietarilor mar! de Cahul, i anume d-lor Vornicul Iancu
Cantacuzin si Aga Grigorie Costachr si a hotrit a li se adeveri
aceste. ins in ceia-ce priveste pe Prea Cuviosiile Lor Staretul monas-
tire! Neamtu i Egumenul monastiril Vorona, Adunara a aminat
decisia eT pe viitoarea sedint i d-luT Vornicul 11Jihad Koyeilniceanu
s'a inscris pentru a vorbi asupra acestel chestil.
in urm' Prea Sfintia Sa Printele Mitropolitul rdicandu-se a
declarat in numele TratatuluT de Paris, cb. Adunarea ad-hoc a Mol-
doveT este constituata i cA' de acum is incepe lucrrile sale
Psindu-se la alegerea comisieT insarcinate cu prelucrarea Regu-
lamentulul Adunril, s'ati numit cu majoritatea voturilor seapte mem-
bri, i anume d-lor Vornicit Constantin Negre, Mihail Kogalniceanu,
Constantin Hurmuzachi, Dimitrie Rallet, Anastasie Panu, Doctorul
Anastasie Ftul i maiorul Vasilie Malinescu, c'rora li s'a comuni-
cat aceasta pentru a psi de indatrt la lucrare. Tot-odat sedinta s'a
rdicat.

PresidentulAdunriT, Sofronie Mitropolit al MoldoveT.


Secretan! provisor!, R o 11 a, P a n u.

8. Procesul-verhal No. 4. Sedinta din 2 0 c tombre.


Astalf, in a patra sedint a AdunriT, s'a eetit procesul-verbal No. 1980.
al sedinteI din 27 Septemvrie, care s'a incuviintat de Adunare i Proc.-verb. 4.
s'a subscris de presidentul el si de secretan! provisor!. 1867
2 Octom.
La apelul nominal s'ati gsit present' opt-lecl i tre! deputat,

www.dacoromanica.ro
38

No. 1980. iar absentr doI, si anume d-lor Postelnicul Vasilie Alecsandri, bolnav,
Proc.-verb. 5 Spatarul Grigorie Vrnav, care se afl in congediu.
1857
2 Octom.
Chestia ating6toare de Prea Cuviosiile Lor Staretul s. monastirI
Neamtul i Egumenul s. monastirI Vorona s'a aminat a se decida
In viitoarea sedint', iar adunarea a hotrit cl Prea Cuviosiile Lor nu
vor lua parte la lucrrile AdunriI.
Adunarea a luat in urm in deliberare proiectul de Regulament
al Adunril ad-hoc, inftosat de d-luI Vornicul Anastasie Panu, ra-
portatorul comisid insrcinate cu aceast lucrare. Acest proiect, tipa-
rit, imprtit d-sale deputatilor cu dou c,file inainte, s'a cetit de d-luI
Vornicul Panu de intaitt fie-care cap la intregul s, i apoT fie-care
articul in deosebI.
. 1 s'a incuviintat.
. 2 s'a incuviintat in urmatorul mod:
Deputatit in sinul AdunriI generale representeaz tears, iar
nu numal tinutul sari clasa care i-a numit.
lar cele-lalte cuvinte sters.
3 s'a incuviintat.
D-lul Vornicul Manolachi Costachi a propus ca . 4, 5, 6 s
se inlocuiasc prin urmtorul articul:
Tratatul de Paris inchizsluind sloboda rostire a dorintilor
de la sine se intelege, c nicI un deputat nu poate fi prigonit, niel
urmrit pentru opiniile i voturile sale rostite si date in intrebu-
intarea mandatulul sUi
Propunerea d-lul Manolachi Costachi s'a respins de majoritatea
AdunriI, care a incuviintat la
. 4 urmtoarea modificare:
Niel un deputat nu poate fi prigonit sag urrnilrit pentru opi-
niile sale rostite si date in intrebuintarea mandatulul
. 5 s'a incuviintat.
La . 6 s'a adoptat in loo de a raporta presidentuluI AduntiriI,
se aduce la cunostinta presidentuluI AdunriI.
. 7, 8, 9, 10, 11, 12 s'ati incuviintg.
13, 14, 15, 16, 17, 18, 19 s'ail incuviintat, ins Cu aceasta,
ca sa se insemneze o adnotatie, c
. 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19 r'e'man fr aplicatie, lucrarea
cfiind fcutti inainte de Regulamentul acesta.
. 20, 21, 22 s'ati incuviintat.
La . 23. d-luI Vornicul Vasilie Sturdza a propus, ca vice-pre
sidentul i secretaril s fie alesT pe tot timpul sedinteI. D-luI Vor-
nicul Mihail Rogalniceanu a sustinut redacOa facuta de comisie. Viind

www.dacoromanica.ro
39

apol hotrirea AdunriI prin apelul nominal, s'a aflat o majoritate de No. 1980.
cincl-decI si ease voturI pentru ineuviintarea art. 23, si numal dou- Proc.-verb. 4.
1857
4ecI i eapte pentru alegerea 'ice-presidentuluI si a secretarilor pe 2 Octom.
tot timpul edinte.
. 24, 25, 26 s'ati incuviintat.
La . 27 cuvintele a se folosi de insusire de deputat si
suprimat si glsueste prin urmare:
Presidentul, i prin urmare i vice-presidentul, nu poate a in-
terveni inteo desbatere de cat pentru a arta starea chestiel si a o
omargini in cuprinsul el ; daca vice-presidentul voeste a lua parte
la discutie, el trebue sa se scoale de pe scaun i sa lese biuroul,
osi nu poate a-1 reocupa de cat dup ce discutia asupra chestid
s'a svirsit.
La . 28 s'a adoptat, in loo de cel mal in vrista dintre pre-
sidentii eomitetelor", cel mal in vrista dintre deputatI.
. 29, 30, 31, 32 s'ati incuviintat.
. 33 s'a modificat in urmtorul chip:
Pe langa cel cinc! secretan, Adunarea alege din sinul ei i
dol secretar! suplentl.
. 34 s'a incuviintat.
. 35 s'a modificat in urmatorul mod:
Presidentul deschide seantele. El vesteste incbiderea lor in
ourma incuviintara AdunriI. El arata, la sfirsitul fie-creia din ele,
dupa ce consulta Adunarea, c,llua seantel viitoare i ordinul zilel
o(ordre du jour) care se va afisa in sala.
. 36. Timpul s'a hotarit a fi la dece oare, i la . 37 dece
si un patrar.
. 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46 s'ail incuviintat.
. 47 s'a modificat in urmatorul mod:
Deputatul care vorbeste nu poate a se adresa de cat c'atre pre-
sident satt catre Adunare. Deputatil pot vorbi de pe tribuna sari de
la locul lor.
Raporturile comisiilor, espositiile de proiecte sail de amandamente
toate propunerile i alte impartsirI serse se cetese insa pururea
pe tribuna.
. 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58 s'ail incuviintat.
Malt Prea Sfintitul Mitropolit a radicat in urma sedinta.
Presidenta! AdunariI, Sofronie Mitropolit al Moldovel.

Secretara provisor!, Rolla, P an u.

www.dacoromanica.ro
40

9. Procesul-verbal No. 5. Sedinta d i n 3 0 oto mb r e 1857.


No. 1980. AstAdi, in a cincea sedint a AdunAriT, s'a cetit procesul-verbal
Proc.-verb. 6. al sedintel din 2 Octomvrie, care s'a ineuviintat de Adunare si s'a
1857
3 Octom.
subscris de presidentul eI si de secretara provisorl.
La apelul nominal s'ail gAsit presentI opt-decI si unul, iar absentI
patru, si anume Log. Alecu Bals, Post. Vasilie Alecsandri, Spat. Gri-
gorie VArnav si Medel. Vasilie Neculatl.
D-luI -V orn. IIIihail KopIlniceanu, care se inscrisese in sedinta din)
27 Septemvrie pentru a vorbi asupra raportuluT comisieI No. I., insr-
cinatA cu verificarea mandatelor deputatilor, in ceia-ce priveste pa
Prea Cuviosiile Lor Staretul sf. monastie Neamtul si Egumenul sf. mo-
nastirI Vorona, a luat cuvintul si a cetit raportul aceleI comisil,
care cuprinde in casul de fat. urmtoarele:
Pe lAng acestI deputatr al' cleruluI s'a maY inftosat cu ofitia
Prea SfintituluI Mitropolit din 16 Septemvrie sub No. 1418 si adresa
Depart. cultulul la aceast comisie ca deputat si Prea Cuviosia Sa
Arhim. Iosif, Egum. sf. monastirI Vorona, insit frA a infAtosa man-
datul cuvenit, pe care nici 11 poate avea, fiind-cA nicl Prea Cuviosia
Sa, nicI Prea Cuviosia Sa Staretml de Neamtu nu s'ail ales, ci amindol
s'atit numit de-a dreptul deputatI de cAtre Depart. din luntru.
imprejurarea aceasta nu lasA niel o indoialA, cum cA Prea Cu-
viosia Lor, Egum. sf. monastir Vorona si Staretul sf. monastirf
Neamtu nu au dreptul de a intra ea deputatl la Divanul ad-hoc,
pentru c. :
DupA firmanul imp6rAtese pentru convocarea acelul Divan,
numaI Prea Sfintiile Lor Mitropolitul tkil si EpiscopiI eparhiotl sunt
dup drept (de jure) membri aY Divanulu, iar top eeia-laltI deputati
trebue sA fie ale!;
Pentru ca dupa acelasl inalt firman, EgumeniI monastirilor
inchinate, precum si EgumeniI monastirilor neinchinate sunt chemati
a alege numal cafe dol deputatl cliricY si indigenI, asa dar peste
tot palm ;
Pentru c5. aceast dispositie a firmanulu, in cat priveste mo-
nastirile pmintesti neinchinate, s'a si pus In lucrare prin alegerea
de doi deputatl in persoanele Prea Sfintiilor Sale Filaret Scriban, Egu-
menul sfinteI monastiri Socola, si Calinic Miclescu, Egum. sf. mon.
Slatina;
Pentru cg prin recunoasterea Prea Cuviosiilor Sale EgumenuluI
s. mon. Vorona si StaretuluI sf. mon. Neamtu de deputatl, s'ar inmulti

www.dacoromanica.ro
41

numaI numrul representantilor monastirilor neinehinate din doi la No. 1980.


patru, fr ins a se representa prin aceasta si monastirile turbinate, Proc.-verb. 5_
care, dup cum se 'vede din r6spunsul Egumenilor acestor monastirI 1857
3 Octom.
ctre Prea Sfintia Sa Parintele Mitropolitul, din 28 Martie 1857 No. 231,
ail refusat toat imprtsirea la alegerf, si prin urmare niel pot El
representate prin deputatl nealesi de &basil, deputatI numitI de-a
dreptul de cdtre Ministeriul din luntru dintre EgumeniI monastirilor
care, dui-A cum se dovedeste prin legiuirea obstestiI Adunrl din anul
1835, sunt neinehinate.
Dar luand in privire:
CA numirea de deputatI a Prea CuviosieI Lor Egumenul mon.
Vorona si Staretul mon. NeamtuluI este un fact indeplinit prin puterea
si dispositiile luate de guvern, si
Spiritul de moderatie de care este insutletit Adunarea ;
Apol comisia las. la inteleapta chibzuire a onorat3T Adunarl cea
de pe urm hotrire, care, orI si cum ar fi, dup convingerea ce
avem, va sti a pstra in deplin putere drepturile si legiuirile 0111,
amerintate prin interpretarea si aplicarea arbitrar a imprtesculuI
firman in chestia monastirilor.
D. Koglniceanu a desVlit in urm, el ar fi a rsturna simtul
limbel, a istoriel, a sute de leg): votate de Adun'rile OriI, a firma-
nulul, si a jigni autonomia noastr, adoptnd interpretarea guver-
nulul in privirea monastirilor inchinate si neinchinate. Pe temciurile
aceke propune urmatorul proit et de ineheiare :
an sedint public a Adunril ad-hoc a Moldova, cetindu-se
raportul comisieI sale No. I., insrcinat cu verificarea titlurilor depu-
tatilor alesI de teara de sus;
Luand in privire factul recunoscut de comisie, c, dup firmanul
aprobat de representantil Puterilor garante Principatelor, membri de
drit aI Adunrfl ad-hoc nu sunt de cat inalt Prea Sfintitul Mitropolit
si Prea SfintitiI EpiscopI eparhiotI, si el tctI ceia-laltl metnbri trebue
O. fie deputatI, adeed alesl de catre o clas sail. un corp electoral;
Lund in privire ca acestasl firman hotreste ca monastirile inehi-
nate si neinchinate sl-s1 aib deputati deqi, statornicind e,' EgumeniI
sati carmuitoriI monastirilor proprietare de veil inchinate si Egumenir
monastirilor proprietare de averI neinchinate vor alege in deosebl
doI deputatI curia si pminteni, adee patru in total;
LuAnd in privire, ea atat dup simtul limbef, ea si dupg sute
de acturI legislative ale vechilor noastre Adunrl nationale, nu mal
putin si dup legea din 1835, att in Moldova cat si in Teara-Rom-
neasc acele monastirl sunt si se cunosc de inehinate, care de ctre

www.dacoromanica.ro
42

No. 1980. ctitoriT lor s'ati pus sub privigherea scaunelor sag monastirilor din lo-
Proc.-verb. 5. cnrile de jos, adec Patriarhiile de Constantinopoli, Ierusalim, Alec-
1857
3 Octona. sandria i Antiohia, orI comunittilor religioase din muntiI Atos
SinaI, de la, Drianon c. I.; i dimprotiv sunt si se cunosc de ue-
inehinate toate acele monastirl care nu atira de nicT o alt monastire
sat' loo strdin, avnd orT comunittI libere, precum Neamtu, Scu,
Vorona, orT fiind ocarmuite de Egumenil numitI de puterea biseri-
ceasca a tril, precum Slatina, RAsca s. c. I.
Luand in privire neesacta interpretatie datd cuvintelor de In-
ehinat i ileinehinat de ctre Departamentul din hiuntru, care prin
instructiile sale vroeste a cunoaste de monastiri inehinate pe acele
care de la 1835 se ochrmuesc in privirea material de atre depar-
tamentul averilor monstirestY, iar ca monastiri netnehinate numaT
pe acele care prin o esceptie a legil pstrat libera ocarmuire a
averilor ion;
Land in privire rspunsul ce Egumenil mon. inchinate locurilor
de jos ati fcut inalt Prea SfintituluT Mitropolit, carele i-a invitat ea
potrivit firmanuluT sA procedeze la alegerea de dol deputatl cliricI
pmintenT;
Land in privire c. interpretatia dat de Departamentul din
luntru cuvintelor de inchinate i neinchinate, i refusul Egumenilor
grecl de a trimite in sinul AduariT legiuitT representantl, ar tinti
de a forma din monastirile inchinate un stat in stat, cnd aceste
monastirl pururea si sub toate guvernele ail fost atirnate de obAr-
muirea Ora, precum un sir de acte legislative ale triT noastre do-
vedesc;
Land in privire c inalt Prea Sfintitul Mitropolit, ca firescul
legiuitul aprator al drepturilor bisericil noastre, cu necontenire
a struit pentru a se aplica cuvintele de inehinate i neinehinate
In adevratul i legiuitul lor simt, i prin urmare pentru ca si pro-
priettile monastirilor pamintestI inchinate s fie representate in Adu-
narea ad-hoc;
Land in privire c EgumeniI acestor monastirT in insusire de
ocarmuitorT de aver' pmintestl pururea, 1h vechile noastre Adun'rT
nationale, ati fost fat i aU lucrat alaturea cu ocilrmuitoril monas-
tirilor neinchinate, precum o dovedesc sute de acturl legislative;
Pe temeiul simtulul firesc i legiuit al cuvintelor inehinate
neinehinate,
Pe temeiul actelor legislative votate de vechile noastre AdunrT
obstestI, in care se -v'd EgumeniT monastirilor inchinate subscrisI al-
turea cu EgumeniT monastirilor neinchinate;

www.dacoromanica.ro
43

Pe temeiul a insusi firmanuluI slobozit pentru convocarea Adu- No. 1980.


nriI ad-hoc in Principate, in puterea Tratatulur de Paris; Proc.-verb. 5.
1857
Adunarea ad-hoc a MoldoveI, datoare in aceast chestie ca 3 Octom.
in toate de a pstra intreag autonomia ab antiquo a Principatelor,
incheie:
1. StaretiI de Neamtu si de Vorona nu pot fi primitI in sinul
AdunriI ca membri de drit, pentru c membri de drit sunt numal
Mitropolitul riT i EpiscopiI eparhiotY;
Prea Cuviosia Lor asemenea nu pot fi primitI ca deputag alesT,
neavnd mandate de la vre-un corp electoral al cleruluI; pentru ca
deputatT cu mandate din partea Egumenilor monastirilor neinchinate
s'ati infatosat i s'atl recunoscut Egumenir de Slatina si de Socola ;
iar EgumeniI mon. inchinate s'ati refusat de a se intruni dup
convocarea Prea Sfintituld Mitropolit, de a-sl alege representantT
prin urmare de a slobozi mandate ;
2 Locurile destinate prin firman la dol deputatT cliricI i p-
mintenl, alesI de monastirile inchinate in sind Adunril ad-hoc, le
rgrran reservate off cnd Cuviosia Lor vor voi a se infatnsa spre a
le ocupa;
3. Adunarea voteazA multmirI venerabiluluT el president, inalt
Prea Sfintitulul Mitropolit, pentru struintele sale de a phstra in aceast
chestie intregI driturile bisericiI si ale autonomieI noastre,.
Acest proiect de incheiare, subscris de d-luI Mihail Koglniceanu
sprijinit de d-lor Lascar Catargiu, Sandu Miclescu, Sebastian Ca-
nanti, Constantin Iacovachi, Iancu I. Cantacuzin, Alecu Jiean, se pri-
meste in intregul 5 de intreaga Adunare, si se hotreste.nepri-
mirea Prea CuviosieI Lor Staretul de Neamtu i Egumenul de Vorona
ca membri de drit al eI.
in urm se pseste la votarea RegulamentuluI Adunril ad-hoc.
D-luI Vorn. Constantin Negre iea in locul Vorn. Anastasie Panu
locul de raportator al comisier insreinate cu prelucrarea acestuI Re-
gulament.
. 59 s'a modificat de majoritatea Adunril (54 voturI in contra
a 26) in urmtorul mod:
Votarea asupra und propunerI nu este legiuit intru cht nu
sunt fat in seant dou treimi din totalul membrilor Adunril.
. 60, 61, 62 s'ati incuviintat.
. 63 s'a modificat in urmtorul chip :
Alegerile biurouluI, a comisiilor sari orl-ce alte insrcinall per-
sonale se fac prin vot sa scrutin tainic: 1. prin bilete in care fie-
care deputat serie numele candidatuluI sati al candidatilor si,si care

www.dacoromanica.ro
44

apoT se depun in urna, si 2. prin balotatie sati bile albe si negrel


No. 1980.
Proc.-verb. 6.
orI cnd se cere majoritatea absolut, si cnd pentru unil candidat,
1867
3 Octom. scrutinul Cu bileturI n'a inftosat-o.
. 64 s'a adoptat in urmtorul chip :
Deputatul care nu stie a serie, are dritul de a insrcina cu
scrisul in lista votatiel publice, sail in biletul scrutinuluI pe unul
din membril. AdunriI in care are incredere.
. 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75, 76, 77, 78 s'ati
incuviintat.
. 79 s'a adoptat in urmtorul chip:
Cand autorul uneI propunerl nu cste membru al comisiel inskr-
cinate cu cercetarea lucrrir, el are drit de a asista la sedintele
comisid si a da toate lmuririle, fr fusa a lua parte la votatia in
sinul el.
80, 81, 82, 83, 84, 85, 86 s'ati incuviintat.
. 87 s'a adoptat in urmtorul mod:
Toate incheierile asupra propunerilor fricute AdunriT se fac de
ctre Adunare prin majoritatea absolut a voturilor (afar de cht in
casurile anume prev'Oute prin acest Regulament, in privirea alege-
rilor si altor presentatiI de perkan e).
. 88 s'a incuviintat.
. 89 s'a modificat in urnigtorul chip:
Adunarea nu poate lace o incheiare, de cat flind adunatl dou
treimt din totalul membrilor AdunriI.
. 90 s'a incuviintat.
. 91 s'a modificat in urmtorul mod :
Aclunarea ad-hoc, pentru chestiile speciale, se imparte in cinc
comitete.
. 92 s'a modificat in urmtorul mod :
Fie-care comitet numeste din sinul gil cu majoritatea absolut
a glasurilor si cu scrutin tainic un president, ales pe o luna. La
clasa. locuitorilor pontasT se face aceasta prin vot public.
. 93, 94, 95, 96, 97 s'ati incuviintat.
. 98 s'a modificat in urmtorul mod:
Dup deliberatia asupra acestora, comitetul imprtseste Adu-
nriI generale resultatul lucrarilor sale. Aceste, cu ar'tarea soco-
tinte! att a majorittiI, cat si a minorittil, se implirtsesc comisid
europene prin presidentul sal prin vice- presidentul AdunriI
ad-hoc, dup ce insa si Adunarea generala se va fi esprimat asuprle.
. 99, 100, 101 s'el incuviintat.
. 102 s'a sters de tot de ctre Adunare.

www.dacoromanica.ro
45

. 103, 104, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 111, 112, 113, 114, No. 1980.
115 s'atl incuviintat. Proc.-verb. 5.
1857
La . 116 s'a sters la inceput cuvintul numaI". 3 Octom.
. 117, 118, 119, 120 s'ati incuviintat.
Cap. al un-spre-decelea are de titlu Despre arhiva i bibliotecl.
. 121, 122, 123, 124, 125, 126, 127, 128 s'ail incuviintat.
. 129 s'a modificat in urmtorul mod :
Niel un representant nu poate lipsi de la sedintele Adungril
generale tr un congeditt dat de president pentru un termin de
opt dile, si de insasI Adunarea pentru un termin mai lung. Se in-
telege ins cA congediile acestea nu se vor putea da de-odat.
in acelasi timp la un nurn6r de deputatl ce ar covirsi a opta parte
din completul Adunril, cuprindndu-se in acest num6r i deputap
bolnavi.
. 130 s'a adoptat in urmitorul mod:
Nevenirea unui deputat la una si la a doua sedint se inscrie
In procesul verbal.
Dacd insa lipseste treI sedinte de-a rindul fr a fi primit
congedia de la president sad de la Adunare, sati cel putin fr
o fi incunostiintat prin inscris despre legiuita impedecare, atuncI
deputatul prin insasi lipsirea sa se socoate demisionat..
. 131 s'a modificat in urmtorul chip :
Deputatul carele in cele ease de intAi sedinte dup votarea
acestuT Regulament nu s'a inftosat spre a implini mandatul
sag' cerndu-1 n'a dobAndit de la adunare un termin spre a se putea
Inftosa, se socoate demisionat.
. 132, 133, 134, 135, 136, 137, 138, 139 s'att incuviintat.
In urm d-lta Vornicul Manolachi Costachi a cerut voe a pune
pe masa biuroului urmtoarea propunere, subscris de d-ltif si de
d-lor Constantin Sturdza, Grigorie Sutu, Gheorghie Sturdza, Constantin
Rolla, Iancu Fotea, Petru Mavroghenl, lancu Docan, Iancu Cantacuzin,
Vasilie Sturdza, Grigorie Bals, Alecu Cuza, Mihail Jora, Sebastian Ca-
nann, Dimitrie Miclescu, Grigorie Costachi, Sandu Miclescu, Colo-
nelul Iamandi, Alecu Botez Forscu, Alecu Jiean, Lascar Catargiu,
Neculae Cananti, Dr. Costin, Neculai Catargiu, Constantin Sturdza,
Lazar Galiardi, Timofteiti Sacalof, Dimitrie Romov, Neculae Carp, Chi-
ril. Ciocarlie, Nectarie Episcop Sotiriopoleos, Ghenadie Episcop Tri-
poleos, Filaret Episcop Stavropoleos, Calinic Episcop Hariupoleos,
Constantin Bdrti, Dimitrie Gheorghiadi, Vasile Zaharia, Dimitrie
Cracte, Vasile Nicolat i Vasile Mlinescu:

www.dacoromanica.ro
46

No. 1980. in puterea . 12 din Cap. I. al RegulamentuluI DivanuluI ad-hoc,


Proc.-verb. 6. subscrisa luand aminte :
1857
1. Ca . 4, 5, 6 cuprind niste disposita care pot avea t'Arie
3 Octom.
legal numaI cand s'ar face de Care o putere legiuitoare i s'ar
de care puterea esecutiva,
2, CA Divanul acesta nu are putere legiuitoare de cat misia de
a rosti dorintele Ora,
3. Ca sloboda rostire a dorintelor Ora result din chiar finta
Divanulta, convocat in puterea Tratatulta de Paris;
Propun stergerea sus citatelor articole.
in cat priveste insa intelegerea cu Adunarea din Valahia, Di-
vanul ad-hoc neflind imputernicit de Tratatul de Paris, nicl de cu-
prinderea imprAtesculuI firman de convocare; de aceea dar din . 25
propunem s se stearg cuvintele si Adunarit ad-hoc din teara su-
rori, precum si din . 26 cuvintele cu adunarea ad-hoc din Teara-
Romineascio.
MaI propunern i inlaturarea a intreg Cap. al doilea si a. 18
si 19, ca unele ce nu pot fi aplicabile pentru lucrarile savirsite in
acest Divan, maI inainte de inflintarea acestta Regulament.
D-luI Vornicul Mihail Kogalniceanu a intimpinat : ca reclama
si se opune cu toata puterea convictieI sale in contra propunera
d-sale Manolachi Costachi, de a se sterge din Regulament princi-
pul neviolabilitta deputatilor, ca unul ce isvoreste din insusI man-
datul de deputat; i facultatea recunoscut. Adunaril de a se pune
in relatie cu Adunarea din Teara-Romaneasc, fiind-ca aceasta fa-
cultate a avut-o i adunarea obsteasca din 1830, si ca o cere si re-
gularea a mat multor chesta de interes cornun ambelor Principate;
Ca reclama pastrarea acestor articule ca neaprat trebuitoare, cel
intaiti in privirea inchizasluira deputatilor, cel al doilea pentru vii-
toarele lucran; tot-odata insa improtiveste adoptarea propuneril
spre a nu se jigni principul, ca co s'a votat inteo 4i, nu se des-
voteaza in alta. cji, cA ceea-ce s'a facut inteo sedint nu se poate
desface in a doua sedinta, i cA chiam toga serioasa luare aminte
a Adunara asupra unuI asemenea antecedent.
D-luI Vornicul Manolachi Cotachi luand cuvintul, a rspuns :
Ca in espresia simtemintelor patriotice nu esist nicI o diferinta intre
membriI Adunara. Totl voesc a lucra in intelegere pentru binele
Ora. ins numaI purtarea noastr cea moderata poate s ne asigure
isbanda dorintelor noastre.
Propunerea d-Ita Vorn. M. Costachi s'a adoptat in intregul
de majoritatea AdunriI, i asa dar :

www.dacoromanica.ro
47

1. Art. 4, 5, 6 s'ala sters din Regulament. No. 1980.


2. . 25 si 26 s'ad modificat in urmtorul chip: Proc.-ver. 5-.
1857
Adunarea ad hoc a Moldovei fiind asa constituit in toate 3 Octom.
prtile sale, prin mijlocirea inalt Proa Sfintitulul Mitropolit, sati in lips,
a vice-presidentultil, instiinteaz pe comisia europeand din BucurestI
despre constituirea sa si inceperea lucrrilor sale.
O alta asemenea incunostiintare se face guvernuldl Ora.
Functiile presidentuluI si, in neflint sa prili delegatie
a vice-presidentuluI, sunt de a pstra rinduiala in Adunare, de a pri-
veghia la pzirea Regulamentului, de a tite rindul intre deputatif ce
ail cerut invoirea de a vorbi, de a pune chestiI spre lmurirea des-
baterilor incepute, de a vesti resultatul voturilor, de a rosti hot-
ririle Adunril, de a imprtsi Adunara' notificatiile ce o privesc, de
a se pune in comunicatie cu comitetele deosebitelor clase, cu gu-
vernul, si in sfirsit de a imprtsi comisieI europene dorintele t'erii.
3. intreg Cap. al doilea si . 18 si 19 s'a sters din Regulament.
In urmA inalt Prea Sfintia Sa Mitropolitul a rdicat sedinta.
Presidentul AdunriT, Sofronie Mitropolit al Moldo vel.
Secretari provisori, R o 11 a, P a n u.

10. Regulmintul AdunriI ad-hoc a Moldovel.


Cap. I. Disp ositiI generale.
Divanul, sa Adunarea ad-hoc a Moldovel, instituat prin
Tratatul de Paris pentru a rosti dorintele te'riI, representeaz insasI teara
Moldovel.
Deputatif, in sinul AdunriI generale, representeazA teara, iar
nu numal tinutul sail clasa care i-a numit.
Niel' un deputat, in tot timpul sesiei AdunAril, nu poate primi
vr'o functie sa vre-un rang, fr ca insusi prin aceasta s se so-
coat dimisionat.
Adunarea, flind chemat de a rosti dorintele tril, si prin
urmare de a cunoaste starea OriI, fe-care deputat are drit de a
cere de la autorittI, prin biuroul Adunril, toate stiintele ce i-ar trebui
despre orl-ce ram al administratief publice.
*edintele Adunrif generale sunt publice. Adunrile in co-
mitete sunt inchise.

www.dacoromanica.ro
48

No. 1980. . 6. Fie-care sedint, atat a Adunara generale ct si a comite-


Proc.-verb. 5. telor in deosebI, se constateaza, prin procase-verbale, unul de fie-care
1857
3 Octom.
sedinta. &cesta procese-verbale se aduc la cunostinta publica prin
Buletinul fedinfrlor Adunara' ad-hoc a MoldoveL
. 7. Acest Buletin se va publica de catre biuroul Adunara, adeca
presidentul sati vice-presidentul si secretara. El se va publica ro-
mneste si frantuzeste sinu va fi supus altel censurI de cat a in-
sasI Adunara.
. 8. Daca un depUtat ar vroi sa publica in extenso, in acest Bu-
letin, vre-un cuvint tinuts. in Adunare, sail vre-o alta, a sa lucrare,
aceasta nu se va putea face farti invoirea biuroulul; la cas de refus
deputatul apeleaza la hotrirea Adunara.
. 9. Adunarea are singura dritul de a-vi face sati a-sl preface
Regulamentul sil.
OrI ctind 15 membri ar socoti ca este trebuint de a se adogi,
orl a se modifica Regulamentul in totul sail in parte, adunarea in-
cuviinteaza discutia, si hotb",rirea se da prin majoritatea absoluta a
voturilor.

Cap. II.--Despre biuroul definitiv.

. 10. indata ce Regulamentul s'a desbatut si s'a adoptat, Adu-


narea procedeaza la formarea biurouluI definitiv.
. 11. Biuroul se completeaza prin alegerea:
A uniff vice-president al intregii AduntirI, menit de a asista
pe inalt Prea Sfintitul Mitropolit, si care se alega dintre boeriI din
clasa I., potrivit instructieI electorale adoptata de representa* Pu-
terilor subscriitoare Tratatulul de Paris ;
A cincI secretan l in numr potrivit cu acel al claselor repre-
sentate, alesI din sinul Adunara generale ;
A dol secreta'''. suplentt
A. treI chestorl menitl de a se ocupa cu trebile materiale ale
Adunara.
. 12. Alegerea tuturor acestora se face cu scrutin tainic si cu
majoritatea absoluta a glasurilor, adeca jumtate si unul din mem-
bril de fata al Adunara.
Cand ins nu s'a dobandit majoritatea absoluta', atunce se pro-
cedeaza la balotatie cu bile intre acel cara ail avut maI multe votuff,
fara a avea majoritatea absoluta.

www.dacoromanica.ro
49

Alegerea vice-presidentulul si a secretarilor se face pe No. 1980.


o lung, iar a chestorilor pentru toat sesia. Proc.-verb. 5.
1857
Alegerea biurouluI definitiv al Adungrii generale flind de-
3 Ootoni.
sgvirsitg, fie-care din clase se trage in comitetul s respectiv
procedeazg la alegerea unuI president din sinul s cu majoritate
ab sol utO.
Alegerea pi.esidentilor claselor se face asemenea pe o lung.
Adunarea ad-hoc a Moldovel, flind asa constituat in toate
prtile sale, prin mijlocirea inalt Prea Sfintitulul Mitropolit
teazg pe comisia europead din BucurestI despre constituirea sa si
inceperea lucrrilor sale.
O altg asemenea incunostiintare se face Calmcgmiel Ora'.
Functiile presidentuluI i, in nefiint, sa prin delegatie,
a vice-presidentulul sunt de a pstra rinduiala in Adunare, de a
priveghia asupra pziril RegulamentuluI, de a tine rindul intre de-
putatiI ce ail cerut invoire de a vorbi, de a pune chestil spre lgmu-
rirea desbaterilor incepute, de a vesti resultatul voturilor, de a
rosti horririle Adudril, de a impArtsi Adungri notificatiile ce o pri-
vesc, de a se pune in comunicatie cu comitetele deosebitelor clase, cu
Caimgcamia localg, si in sfirsit de a imparta.si comisieI europene do.
rintele Ora.
Presidentul, i prin urmare i vice-presidentul nu poate
a interveni inteo desbatere de cgt pentru a arta starea chestieI si a
o mrgini in cuprinsul el; dad. vice presidentul voeste a lua parte
la discutie, el trebue sg se scoale de pe scaun i sA lese biuroul,
si nu poate a-1 reocupa de cgt dupg ce discutia asupra chestiel s'a
savirsit.
La intimplare de nefiint sati de amestecare in chestie a
vice-presidentulu, nefiind fat presidentul, Adunarea se presideaz
de catre cel mal in vrist dintre deputatl.
Functiile secretarilor sunt de a priveghia redactia procesuluT-
verbal, pentru ca sA cuprind relatia lmuritg i indestulgtoare a
tuturor imprejurgrilor sedinteI, de a ceti aceste procese-verbale, de a
inscrie dup rind pe deputatil ce au cerut voia de a vorbi, de a da
cetire de propunerile, amandamentele i alte asemenea impOrtsirl ce
trebue a fi supuse Adungril, de a insemna resolutille sa hotgririle
AdunriI, de a face apelul nominal, de a socoti voturile; inteun cuvint
de a indeplini tot ce priveste biuroul.
Secretaril pot lua parte la cliscutie, insg trebue atunce a
se cobori de la biurou.
SecretariI aleg unul dintre ei, ea inadins insrcinat cu pri-
(Acte I Documente. VI. 1.) 4

www.dacoromanica.ro
50

No. 1980. vegherea publicarii BuletinuluI edintelor Adunra i a tuturor


Proc.-verb. 6. menite pentru trebuinta Adunara.
1857
3 Octom.
. 22 Secretara alesT de Adunare sunt tot-odata de drit i se-
cretan l aI comitetelor, cate unul de fie-care comitet. impartirea lor
intre comitete se face in sedint public a Adunaril prin sortI, i
anume: Presidentul pune inteo urna numele a tus-cincI secretara, si
In ceia-lalta cincl bilete purtnd fie-care numele unuI comitet. Dupa
aceea trage din fie-care urna cte un bilet, si fie-care secretar se
orindueste la comitetul ce i s'a hotartt prin sort.
Presidentul si secretaril voteaza pururea cel de pe urma.

Ca p. 111. Despre tinerea edintelor.


Presidentul deschide edintele. El vestete inchiderea lor
In urma incuviintriI Adunril. El arata, la sfirsitul fie-careia din ele,
dup ce consulta Adunarea, diva sedinteI viitoare si ordinea dileI
(ordre du jour) care se va afia in sal.
Mara de casurI grabnice, inceputul edintelor este hotarit
la .ece oare dimineata.
La 10 oare si un patrar presidentul, prin un secretar,
face apelul nominal al deputatilor; acest apel este urmat de cetirea
numelor deputatilor earl lipsesc cu congediI i a acelor earl lipsesc
far% congedil; lista acestor din urma se trece in procesul-verbal.
Apelul nominal se face pe tinuturf, cuprind'nd sub rubrica
fie-caruI tinut pe totI deputata din acel tinut.
Inainte de a se incepe sedinta, presidentul i secretara
subscriti lista apelulul nominal.
Fie-care sedinta incepe prin cetirea procesuluI-verbal al
edinteI trecute.
Daca se ridica vre-o reclamatie in contra redactieI proce-
sulaverbal, secretarul cetitor da AdunariI lamuririle cuvenite.
Daca i dup aceste lamurirl reclamatia tot urmeaza, presidentul
consulta Adunarea, si aceasta hotareste.
Dupa incuviintarea procesulul-verbal, unul din secrete): da
cetire adunril de mesagele, scrisorile si alte impartairI ce o privesc,
afara de scrisorile anonime.
Adunarea trimite la comisa sa amina pentrtro alta sedinta
impartairile care at' trebuinta de a fi studiate maI nti,si se rosteste
asupra acelora care n'au trebuinta de a fi supuse unel studiarI prealabile.

www.dacoromanica.ro
51

in urma acestora, discutia incepe asupra obiectelor ce sunt No. 1980.


la .ordinul ilei, adeca care in sedinta trecuta hotarit de a se Proo.-verb. 5.
1857
supune discutiel.
3 Octora.
Niel un deputat nu poate vorbi de cat dupa ce s'a inscris
mat inainte la biuroti, sag dup ce de la locul sal a cerut de la pre-
sident invoirea de a vorbi si (1110 ce a primit-o. Aceasta invoire
se d dup rindul cererilor si al inscrierilor.
O singura esceptie se lace de president, pentru a clasifica pe
deputatY, in chip ca sa vorbeasca alternativ, adeca dupa ce unul vor-
beste pentru, altul sa vorbeasca contra sag asupra chestiel. invoirea
pentru a vorbi asupra chestieI se da numal acelor deputatI earl voesc
a propune un amandament, si care amandament el sunt datorl a-1
depune de indata pe Mural.
Este invoit fie-carul deputat de a da rindul si altuI deputat.
Deputatul care vorbeste nu poate a se adresa de cat catre
president sail catre adunare. Deputatil pot vorbi de pe tribuna
de la locul lor.
Raporturile comisiilor, espositiile de proiecte sail de amandamente
toate propunerile i alte impartasirI serse se cetesc insa pururea
pe tribuna.
Orl-ce imputare defaimtoare, orI-ce alta persohalitate sunt
oprite in discutil. La intaia abatere presidentul rechiama pe vorbitor
la ordin; la a doua, dupa ce consult Adunarea, ii adreseaza o mustrare
personala, care se si inscrie in procesul-verbal. La a treia abatere
presidentul, dupl intrebarea i incuviintarea Adunril, II opreste de a
maT vorbi in tot cursul aceleI sedinte, i interdictia se inscrie in pro-
cesul-verbal.
Nimenea nu poate fi intrerupt cand vorbete, afara daca se
atinge de un rapel la pazirea Regulamentula
Dad. un deputat se departeaza cu totul din chestie, pre-
sidentul Il invita ca s reintre in ea. Dac un deputat, dupa, ce a
fost rechemat la chestie de dou orI in acela-sl discurs, tot urmeaza
inainte a trata chestiI straine de discutia de fata, presidentul consult.
Adunarea spre a sti daca acelul deputat nu trebue a i se opri de a
mal vorbi asupra aceleiasl chestiI in acea sedint. Camera se rosteste
prin sculare i sedere, far discutie.
Nimenea nu poate vorbi de cat de dou6 orI asupra ace-
chestil, afara dac' Adunarea nu hotareste alt-fe].
Este pururea liber de a cere invoire de a vorbi in favoarea
pziril Regulamentuldf, pentru o ches;ie personala, sa pentru a da
esplicatie despre ru1 inteles al cuvintelor sale.

www.dacoromanica.ro
52

No. 1980. Reclamatiile de ordine de li, de intaietate si de rapel la


Proc.-verb. 5. pzirea RegulamentuluT atio pururea preferir* asupra chestiel principale
1867
si suspendeaz pururea discutia.
3 dom. Chestia prealabild, adec chestia c nu se primeste propu-
nerea in discutie, chestia de minare, adeca de a se urni propunerea
pentru alta di hotarita sati nehotrita, si amandamentele sunt puse la
vlasurl inaintea propuneriT principale, si sub-amandamentele inaintea
amandamentelor.
Daca 4ece deputatI cer inchiderea discutid, presidentul
supune aceast cerere Adunara. inainte insa de a se da hotrirea,
este invoit fie-caruT deputat de a cere a vorbi pentru sail contra in-
chideriT discutid.
Nu este invoit de a cere a maT vorbi intre ambele cercarT, adeca
atuncl cnd Adunarea a si inceput a se rosti pentru sail contra in-
chideriT discutieT.
inainte de a inchide discutia asupra orT-ce propunerT, pre-
sidentul intreab pe Adunare, daca ea este indestul de lmurit asupra
chestiel; la cas de indoial, discutia urmeaz.
Daca un membru turbura buna rinduial, el este reche-
mat la ordine de catre president. La cas de reclamatie din partea
deputatuluI in contra acesteT mustrArT, presidentul consulteaza Adu-
narea. Daca aceasta incuviinteaza msura luan', de president, casul se
inscrie in procesul-verbal al edintel.
Daca Adunarea se face tulburtoare, sail c nu se supune
RegulamentuluT orI presidentuluT in cele de competir* lul, atuncT
presidentul vesteste ea va suspenda sedinta. Daca tulburarea tot
urmeaz, presidentul suspendeaza sedinta pe o ciara, in timpul careia
deputatiT se retrag in sala conferintelor sati in comitete. Dup tre-
cerea acestuT timp, sedinta se redeschide de drit.

Cap. IV.Despre votare.


Votarea asupra uneT propunerl nu este legiuita intru cat
nu sunt fata in sedint doud treimI din totalul membrilor Adunaril.
Votul se face sati p ublic prin apel nominal orT prin
sculare si sedere, sail se cr et prin bilete orT balotatie.
La rostirea dorintelor Ora, in Adunarea general, sal a
uneT clase in deosebT in comitete, votul se face pururea public si
deschis, adeca prin apel nominal. Fie-care deputat chemat pe nume,

www.dacoromanica.ro
53

r6spunde cu glas mare, ca voteaza p entr u sail contr a, si apropi- No. 1980.
indu-se de Mural, isI adevereste votul eu subscrierea in anume Proc.-verb. 5.
1857
lista, sub privegherea presidentuluT sat a vice-presidentula Aceasta 3 Octom.
lista se ceteste apoT in glas mare, si subscriindu-se de biuroil se cu-
prinde in procesul-verbal al sedintet
La chestiile de pazirea Regulamentulul, de inchiderea dis-
cutief, de prioritate, de chestie prealabila si alte asemenea, Adunarea
isl esprima opinia prin sc ul are si sed er e.
Presidentul invita' pe deputatiI ce sunt p entr u, a se scula, si
aceI contra, a sede a. Presidentul si secretara' hotresc despre resul-
tatul votuluT, care se poate repeta pAn'a la a treia mea% Daca este
indoiala inca, sail daca o cer glece deputatT, atuncI votul se face prin
apel nominal.
Alegerile biurouluI, a comisiilor sail orI-ce alte insarci-
narI personale se fac prin vot set scrutin tainic: 1. prin bi-
lete, in care fe-care deputat serie numele candidatulul sail al candi_
datilor 8" si care apor se depun in urna, si 2. prin b al otatie
sati bile albe si negre, orI cand se cere majoritate absoluta si cand
pentru uniI candidatT scrutinul cu bileturI n'a infatosat-o.
Deputatul, care nu stie serie, are dritul de a insarcina cu
scrisul in lista votatieI publice, set' in biletul scrutinulul pe unul
din membril Adunril in care are incredere.
Cand asupra uneI propositit chiar cuprinpnd mal' multe
partI, nu urmeaza niel o contestatie, atuncI se voteaza asupra intregel
propositiT; iar daca' urmeaza contestatie din partea a dou6-decI de-
putatY, se voteaza articol dupa articol.
Presidentul si_ secretara sunt insrcinatI cu adunarea vo-
turilor. Presidentul vesteste resultatul.

Cap. V.Despre propunerI.


Propunerile de interes general se fac, se discuteaz si se
hotaresc in Adunarea generala.
Propunerile privitoare la interesele speciale ale uneI sin-
gure clase, se fac, se discuteaza si se hotaresc mal intaiil in comi-
tetul claseT respective.
Propunerile privitoare pe clase in deosebI nu se discuta
in comitetele respective, de cat dup ce in Adunarea genera% se va
declara, ca rostirea dorintelor de interes general s'a facut.
Aceasta nu impedeca pe Adunarea generala de a mal' adaogi la

www.dacoromanica.ro
'54

No. 1980. dorintele de interes general, si chiar dup. intrunirea comitetelor


Proo.-verb. 5. speciale.
1857
3 Odom.
Fie-care membru al Adunara are drit de a face propunerl
si de a presenta amandamentele la propunerile facute de altil.
Fie-care membru care voeste s faca o propunere, este
dator a o subscrie si a o depune pe biuroti, carele indata o clasifica
o afiseaza spre a fi cunoscut de totI.
Fie-care propunere ins pentru a putea fi cetit in Adunarea
generala, trebue a fi sprijinita de cincI membri. A ceastall conditie
se impune si amandamentelor i sub-amandamentelor.
Fie-care propunere trebue s, fie redigiata in forrn de
proiect sail de motie (motion) cu toate considerantele desvglitoare.
62. Dup cetirea propuneril dupa rindul in care s'a inscris,
autorul va insemna diva in care va voi a da lamuririle cuvenite.
in diva pe care Adunarea o hotreste pentru discutia aceleI
propunerT, autorul se infatoseaza spre a-vi espune motivele.
inainte de a se pune propunerea in discutie, presidentul
Intreaba pe Adunare, daca iea in consideratie propunerea ce-T este facut,
daca o amin, sag daca socoate de prisos de a o primi in deliberatie.
Dupa ce Adunarea declara c iea propunerea in deliberatie,
atuncl htreste, daca aceast propunere se cuvine a se trimite spre
cercetare unuia sati mal multor comitete, orl und comisiI deosebite,
orI daca ea chestie urgenta o primeste de indata in deliberatie.
Toate propunerile, eke de catre Adunare se hotaresc de
a se trimite in cercetarea comitetelor sail a unel comisiI, inainte de
a se supune discutiet in Adunarea generala, se tiparese i se impar-
tsesc tuturor membrilor, i discutia in Adunare nu se poate incepe,
de cat treI dile in urma distributie.
Comitetele, sati deosebita comisie, luAnd propunerea in
cercetare, sunt clatoare a opina in scris si a adresa raport Adunaril
generale.
Cnd autorul unel propuneff nu este membru al comisiel
insrcinate cu cercetarea lucraril, el are drit de a asista la sedin-
tele crimisie i a da toate lrnuririle, far& ins a lua parte la votare
In sinul el.
Pentru sprijinirea raportuluI inaintea Adunara, comitetul
sa comisia rindueste un raportator, carele comunica Adunril soco-
tinta si a majorittil si a minorittil.
Dup cetirea raportulta, discutia incepe in diva aceia, sail
se amina pentru alta sedinta.

www.dacoromanica.ro
55

Discutia se imparte in dou, ntii asupra propuneriT in No. 1980.


totul, al doilea asupra fie-caruT articul al propuneriT in deosebl. Proc.-verb. 5.
1857
Dupa ce se savirseste discutia asupra intregeT propunerT, 3 Octom.
se incepe discutia asupr.t fie-caruT articul in parte, unul dup. altul,
asupra amandamentelor ce le privesc.
Daca discutia este aminat pe alt i, atuncl i amanda-
mentele se afiseaza sub biuroti spre a se cunoaste de totT membriT
AdunariT.
Daca unele din amandamente sunt incuviintate, sa unele
din articulele propuneril sunt respinse, atuncl votul asupra intregeT
propunerT se face in alta 1i de cht aceia cand cele de pe urma ar-
ticole se vor fi votat.
intre aceste dou sedinte va trebui s treaca cel putin o
In a douasedint." se vor supune 'une discutil i unuT vot
nitiv amandamentele incuviintate i articulele respinse. Asemenea se
va face si cu amandamentele ce ar fi motivate asupra acesteT pri-
miff sa respingerT. OrT-ce amandament strain de aceste dou6 puncte
este oprit.
Chiar fiind discutia deschisa asupra une propunerl, acel
ce a facut-o poate sa o retraga ; dar daca un alt membru sT-o insu-
seste, discutia urmeaza.
Toate incbeierile asupra propunerilor facute Adun'ariT. se
fac de catre Adunare prin majoritatea absoluta a voturilor (gall de
at in casurile anume prev84ute prin acest Regulament, in privirea
alegerilor si altor presentatiT de persoane).
In cas cnd voturile sunt impartite drept in dou6, propu-
nerea supus deliberatieT este respinsa.
Adunarea nu poate face o incheiare, de cAt fiind adunatT
dou'6 treimI din totalul membrilor AdunariT.
Resultatul deliberatiilor Adunril se proclama de catre
president prin urmtoarele cuvinte: Adunarea mncuviineaz sa Adu
narea nu Incuviinfeazei

Cap. VI. Despre comitetele claselor.


Adunarea ad-hoc, pentru chestiile speciale se imparte in
cincl comitete.
Fie-care comitet numeste din sinul 5 cu majoritatea ab-
soluta a glasurilor i cu scrutin tainic un president, ales pe o luna.
La clasa locuitorilor pontasT se face aceasta prin vot public.
Aceste alegeri se fac indata dupa alegerea vice-presiden-

www.dacoromanica.ro
56

No. 1980. tuluI si a seeretarilor Adunra generale, intrunindu-se fie-care co-


Proc.-verb. 5. mitet in camera sa.
1867
3 Octom. indata ce aceste alegan l s'aa s.vrit, numirea presiden-
tilor se comunica in scris presidentulul Adunara ad-hoc, carele despre
aceste da cunostinta adunra in cea intAI sedinta.
Protocoalele alegerilor se publica in Buletinul sedintelor
Adunra.
Fie-care comitet primeste eke un secretar din acel cincI
alesI de Adunare si insemnat prin sortl (ve11 . 22 al Regulamentului).
Fie-care comitet cerceteaza chestiile, propunerile i aman-
damentele ce-1 privesc in deosebT, si care 011 i se adreseaz de unul
din membra sel, sa i se recomnda de Adunarea generala.
Dup. deliberatia asupra acestora, comitetul impartseste
Adunara generale resultatul bicrarilor sale. Aceste, cu aretarea so-
cotinteI att a majoritta, cat si a minorittil, se imprtasesc comi-
sid europene prin president sail prin vice-presidentul Adunra ad,
hoc, dupa ce insa i Adunarea generala se va fi esprimat asupr-le.
Hotarirea deliberatiilor se d cu majoritate absoluta a
glasurilor i cu vot pe fata, intocmaI dup. . 50, 51.
Presidentul fie-caruI comitet este de drit insarcinat cu ape-
rarea lucrrilor acestuia in Adunarea generala. Aceasta nu impedeca
si pe ceia-laltI membri a comitetulta de a lua parte la aperare sail
la discutie in sedinta Adunaril general.
Toate raporturile comitetelor inainte de a se supune dis-
040, in Adunarea generan, se tipresc si se comunica tuturor
deputatilor.
intro distributia acestor raporturI la membra Adunara
intre inceperea discutie, trebue s treac cel putin treI 4ile pline.
in fie-care comitet se afiseaz chestiile hotarite i acele ce
sunt de ordinul 1ilei, precum iqiva in care ele ati a se comunica
A dun Ara.
Prescriptiile acestuI Regulament sunt indatoritoare pentru
comiteturile claselor. Este ins invoit fie can't comitet de a le potrivi
sari de a le complecta dup.' trebuintele sale.

Cap. VII.Despre deputatiI i adrese.


Deputatiile insarcinate de a representa Adunarea ad-hoc,
se aleg prin scrutin tainic. Adunarea hotareste numerul deputatilor
ce le compun. Presidentul este pururea membru de drit al deputa-

www.dacoromanica.ro
57

tia El tine cuvintul in numele Adunara, ins dup ce s'a inteles No, 1980.
cu deputatia asupra cuprindera. Proc.-verb. 5.
Adresele, fcute in numele Adunara, se redigeaz de o 1857
3 Octom.
comisie, compus de presidentul sal:1 vice-presidentul si de ease
membri, a1eT de Adunarea generalh. Aceste proiecte se supun in-
cuviintara Adunara i, dup ce se incu.viinteaza, se trec i in pro-
cesul-verbal al sedintel.

Cap. VIII.Despre redactor!, procese-verbale i tiprirt

Biuroul Adulara are dritul de a-sl adogi ulnul sati mal


multl redactor!' i scriitorl in limbile romana si francezti, pururea re-
vocabill de catre biuroti.
Toti acestr functionarI al' Adunara sunt datorl a jura ina-
in tea presidentulta si in fata Adunara generale, ca vor fi cu cre-
dint T'era si Adunara, c vor indeplini cu sfintenie indatoririle lor,
si ea' vor pazi taina pentru toate lucrrile co li se vor incredinta,
neputAnd a comunica nimrui vre-o barde sati relatie despre
lucrarile Adunara', fr ordinul biuroulul.
Redactora minara sunt mal cu deosebire insarcinatI cu
compunerea proceselor-verbale, iar aceI francezI cu traducerea lor,
precum si a hotririlor Adunara; i unele i altele se vor face sub
nemijlocita priveghere a secretarilor.
Procesul-verbal al fie-careI sedinte nu se ceteste in Adu-
nare de cat dup. ce se verifica, de secretarul ce-1 ceteste.
100. Procesele-verbale ale sedintelor, atat ale Adunara gene-
rale, cat si ale comitetelor, dup ce s'el aprobat cele intaI de Adu-
nare, cele al doilea de comitete, se prescriti pe dou registre si se
subscriti de respectiva' presidentY i secretan.
Toate procesele verbale ale sedintelor, atat ale Adunara'
generale, cat si ale comitetelor, se publica in Buletinul sedintelor
Adunhril ad-hoc.
Apelul nominal &cut in sedintele publiee ale Adunara
se publica pururea inaintea procesuluI-verbal, araandu-se sub anume
rubric numele deputatilor presentY, a celor ce lipsesc cu congeda
si ale acelora ce lipsesc tara,' congedil.
La toat incheiarea facut de Adunare, fle-care deputat are
drit s cearti de a se trece in procesul-verbal nu numaT daca a
votat pentru sail contra, dar i partea ce a luat in discutie, repro-
duckdu-se cat s'ar putea mai esact insgsl cuvintele sale.

www.dacoromanica.ro
58

No. 1980. . 104. 13iurciul hotrelie si incuyiinteaz tiprirea pe conta Adu-


Proc.-verb. 6. nril a propunerilor ce-I sunt supuse, a'raporturilor. comitetelor si ale
1857
3 Octom. comisiilor, si alte documente privitoare la lucrrile sale, si in general
cuvintele rostite in sedint. La cas de improtivire din partea biurouluI,
deputatul sail deputatiT ce se socot jigniti apeleazA la hotarirea Adu-
nara generale.
.105. Onorarele redactorilor si ale scriitorilor se hotaresc de catre
biuro, si trecndu-se in bugetul cheltuelilor sesiel, se incuviinteaz
de catre Adunarea generar.

Cap. IX. --Despre chestur si comisia de contabilitate.

ChestoriI sunt insarcinati cu toate m'surile materiale, cu ce-


remonialul, privegherea bund rinduelI prin tribunele publice, regularea
publicitta sedintelor, si in deosebl cu toate cheltuelile Adunara.
Presidenta comitetelor, secretara si chestoril,, presidatl
de vice-presidentul Adunril, formeaza comisia de contabilitate, care
la inceputul fie-careI luna face bugetul cheltuelilor ordinare ale Adu-
nara', s'i la sfirsitul fie-carel luna cerceteaz cheltuelile fcute de ches-
torT, si apoI le supune Adunra generale.
Chestoril, dup mijlocirea presidentulul sal:1 a vice-presi-
dentuluT, primesc de la guvern fondurile trebuitoare pentru cheltuelile
AdunriT.

Cap. X.Despre arhiv '6 si biblioteca.


Bugetul cheltuelilor Adunara' cuprinde si o suma menit
pentru cump6rarea cartilor trebuitoare Adunara.
Chestoril cumpgr din aceast 'suma', dup trebuinta ce
urmeaza, cartile si documentele ce pot fi maT folositoare lucrrilor
AdunariT.
Biuroul rindueste un scriitor insarcinat inadins cu tinerea
biblioteceI si a arbiveT Adunara.
Niel o carte sati alt document din biblioteca satt arhiva
Adunril nu se poate da unuI deputat tara recepise, si nu mal mult
de cat pe 24 oare.
Catalogul cartilor aflate in biblioteca, sati care se adaog
In ea, este depus atAt pe biurotil Adunril generale, ct si pe masa
fie-carut comitet.

www.dacoromanica.ro
- MuNIcIPIULut..
Instructia elec rqki Recil entul sedintelor se va co- No. 1980.
wed Proc.-verb. 6.
munica de indat fie-ca.rul m- dunaril.
1857
Fie-care membru al Adunrir primeste de drit un esem- 3 Octom.
plar al Buletinulta sedintelor Adunaril.

Cap. XI.Despre usierT, apror,II i alt1 functionarT aT


AdunariT.
Usiera, aproqa si in general totl ceT-lalt1 functionarT tre-
buitorr serviciulur :Adunril sunt numitr i revocati cu majoritatea
absolut dc etre presidentul, vice-presidentul, secretara i chestora
Adunril generale.

Cap. XII.Despre congedit


Niel un representant nu poate lipsi de la sedintele Adu-
Tiara generale fr un congediti dat de president pentru un termin de
opt que, si de insasl Adunarea pentru un termin maT lung. Se in-
telege insa ea congediile acestea nu se vor putea da de-odata si in
acelasl timp la un numr de deputatl ce ar covirsi a opta parte
din completul Adunril, cuprinlndu-se in acest nurn8r i deputatil
bolnavl.
Nevenirea unul deputat la una si la o a doua sedint
se inscrie in procesul-verbal.
Daca insa lipseste in treT sedinte de-a rindul, fr a fi primit
congedia de la president sail de la Adunare, sail cel putin far% s
o fi incunostiintat prin inscris despre legiuita impedecare, atuncT de-
putatul prin insasT lipsirea sa se socoate demisionat.
119. Deputatul, carele in cele ease intAT sedinte dupa votarea
acestuI Regulament nu s'a infatosat spre a implini mandatul
cerndu-1 n'a dobandit de la Adunare un termin spre a 'se putea
intatosa, se socoate demisionar.
In ambele casurI prevNute prin . 118, 119 Adunarea
prin presidentul sti mijloceste ctre puterea esecutiva convocarea
colegiilor electorale spre a alege alt1 deputatI.

Cap. XIII.Despre politia AdunriT si a tribunelor.


Politia Adunara este a ins6sT Adunara. Aceasta politie
se intrebuinteaza, in numele Adunril de catre presidentul s, sail

www.dacoromanica.ro
60

No. 1980. de cato vice-presidentul, carele singur poate da ordine garde de


Proc.-verb. 5. serviciti.
1867
3 Octom.
Este oprit de a intra in sala Adunrif inarmat. Niel o-
putere inarmata nu se poate pune pe la uSi farg. invoirea AdungriI.
Niel un strain nu poate, sub niel un pretext, a se intro-
duce in partea slil reservat numal membrilor Adunril.
Tribunele destinate publiculuI sunt incredintate in spe-
cial politie chestorilor.
in tot timpul edinte, persoanele aflate in tribune se
tin ecjnd, cu capul descoperit i in tcere. in fie-care tribun se in
cte unul sa de uierY, menitI de a priveghia la pzirea bune rin-
duelt
OrI-ce persoan tulbur rinduiala, intrerupe tcerea re-
comndata publicultg, d semne de aprobatie sail de desaprobatie,
din ordinul presidentuluT se scoate de indat afar din sal, i la cas
de scandal se trimite sub escorta in judecat dinaintea autoritatiI
competente.
. de la 114 pna i 127 din acest Regulament se tipa-
res i se afieaza in fie-care tribun.
-Presidentul AdunariY, Sofronie Mitropolit al Moldovel.
Secretaril Adunril, Petru Mavrogheni, Dimitrie
Rallet, Constantin Rolla,
Anastasie Panu, Constantin
Hurmuzachi.
10. Procesul-verbal No. 6.--Sedinta din 4 Octombre 1857.
No. 1890. Asta4Y, in a easa edinta a AdunariI ad-hoc, la apelul nominal
Proc.-verb. 6. gsit fata opt-qecI i unul, iar absentl patru, i anume d-lor Lo-
1857 gofatul Alecu Bal, Postelnicul Vasilie Alecsandri, Aga Iancu Docan
4 Octom.
i Spatarul Grigorie Varnav.
Procesul-verbal al edinte din tre Octomvrie s'a cetit, i ineu-
viintndu-se de Adunare, s'a subseris de presidentul ei i de secretariI
provisort.
in urm Adunarea a pait la constituirea biuroulul definitiv, care
a produs urmtorul resultat:
1. Votarea cu bilete pentru alegerea de vice-president al AdunariT,
and numaI majoritatea relativa d-lor Vornicilor Constantin Negre cu
trel4ed i nou voturI, i Constantin Hurmuzachi cu tre-sled i unul
voturI, s'a procedat la balotatie intro d-lor, i d-luT Vorn. Constantin

www.dacoromanica.ro
61

Negre a esit Cu cind-decI si una bile albe, drept care s'a si pro- No. 1980.
chemat de vice-president al AdunariT ad-hoc. Proc.-verb. 6.
Alegerea a cind secretarl a dat majoritatea absoluta d-lor 1867
4 Octom.
Vrnicilor Anastasie Panu cu seapte-decI si opt, Constantin Hurmuzachi
.cu seapte-decT isease, Constantin Rolla cu sease-decI si opt, si Dimitrie
Rallet cu patru-led i noue voturl; iar pentru al cincilea, fiind numai
majoritatea relativ intre d-lor Vornicul Petru Mavrogheni si Spat.
Constantin Iacovachi, a esit d-luI Petru Mavrogheni cu cind-ded
noue bile albe.
La alegerea de trel. secretar! suplentI a avut majoritatea absoluta
de cind-ded i douti voturl d-luI Postelnicul Alecu Teriac,hiu ; iar ma-
joritatea relativa d-lor Aga Iancu Docan cu treI-decI i doue si Cos-
tachi Mortun cu sease-spre-dece voturI i balotndu-se intre d-lor, patru-
ded si doue bile albe a eqit pentru d-luI Costaehi Mortun, carele a
remas al doilea secretar suplent.
Alegerea de treY chestorl a dat majoritatea absoluta d-lor Spat.
Dimitrie Cozadin cu opt-decI voturI, i Vorn. Lascar Catargiu cu patru-
(led i unul voturl; iar pentru al treilea urma a se face balotatie intro
Med. Vasilie Neculau i Comisul Petru Brescu, carora scru-
tinul le (Muse numaT o majoritate relativa; Adunarea a primit re-
nunciarea ce a fcut d-lul Braescu in favoarea d-lul.Neculau, si a remas
al treilea chestor Med. Vasilie Neculau.
in urma inalt Prea Sfintia Sa Mitropolitul a numit, conform cu
. 22 din Regulamentul Adunaril, la imprtirea secretarilor ei intre
comitete; i sortiI ati orinduit pe d-lul Vornic. A. Panu la comitetul
cleruluI, pe d-luI Vorn. D. Rallet la comitetul proprietarilor marl,
pe d-luI Vorn. C. Hurmuzachi la comitetul proprietarilor mid, pe
d-lul Vorn. C. Rolla la comitetul satenilor si pe d-luI Vorn. P. Ma-
vrogheni la comitetul orasenilor.
D-lui Vornic. M. Kogalniceanu s'a inscris pentru a face in vii-
toarea sedinta a Adunaril o propunere.
inalt Prea Sfintia Sa Mitropolitul a radicat sedinta dupa ce a con-
sultat mal inthitt Adunarea.

Presidentul AdunriI, S o fr oni e M itro p o lit al Moldovel.

Secretan! Aduraril, P etru Mavrogheni, Dimitrie


Rallet, Constantin Rolla,
Anastasie Panu, Constantin
Hurmuz a chi.

www.dacoromanica.ro
62

No. 1980. 11. Procesul-verbal No. 7.edinta din 7 Octombre 1857.


Proc.-verb. 7.
1857 Ast0I, in a seaptea sedint a Adunril ad-hoc, la apelul nominal
7 Octom.
cetit de d-luI Vornie. Dimitrie Rallet, unul din secrtarI, s'ati gsit
fat opt-c,lecI si treI membri, iar absentI do!, si anume d-lor Postel-
nicul Vasilie Alecsandri, carele este inch' bolnav in Franta, si Vor-
nicul Iorgu Varnav Liteanu, absent.
Procesul-verbal al sedinteI din 4 Octomvrie s'a cetit de d-luI
V-ornicul Constantin Rolla, unul din secretar!, s'a aprgbat de Adu-
nare si s'a subscris de presidentul s'i de secretan! eI.
D-luI Vorn. Petru Mavrogheni, unul din secretar!, a cetit pe
urm incunostiintrile primite -de la comitetele speciale despre con-
stituirea si alegerile presidentilor Ion, cart sunt: Prea Sfintia Sa Epis-
copul Filaret Scriban la comitetul clerulul,.d-luI Vorn. Vasilie Sturdza
la acel al proprietarilor marl', d-lul Spat. Dimitrie Cracte la acel al
proprietarilor micI, d-lul: Simion Stanciu la acel al locuitorilor stenY,
si d-lul Post. Dimitrie Grigoriu la acel al orsenilor.
D-luI Vornicul Constantin Harniuzacki, cerncl cuvintul, a cetit Adu-
nrfl urmtorul proiect de incheiare, subscris de d-luI si de d-lor
Constantin Negre, Mihail Koglniceanu, Constantin Rolla, Dimitrie
Rallet si Mihail Jora:
Astky, LunI, in seapte Octomvrie, una mie opt sute cincl-c,.lecI si
seapte, Adunarea ad-hoc a Moldovel, instituat prin Tratatul de Paris
pentru a rosti dorintele Ora' asupra viitoareI organisatiI a Principa-
telor romane;
Cunosc6nd cg, inainte de a rosti aceste dorintI, ea are mal in-
CAM o sfnt datorie de implinit;
Recunosckoare pentru dreptatea si generositatea puternicilor su-
veranY, carI subscriind Tratatul de Paris, n'ati trecut cu vederea si
suferintele si drepturile seculare a cincI milioane de RomnI si de
crestinl; ci dimprotiv, adev6ratI representantl al divinel dreptatl
pe pamint, ne-ati recunoscut si ne-ati consfintit dreptul de a ne rosti
liber dorintele pentru viitoarea organisatie a patrieI noastre,
Unindu-se prin simtirile inimil cu unanimitatea popululul Mol-
dovel;
Adunarea general chiam bine-cuvintrile Cerulut asupra str-
lucitilor monarhI, lc6toriI de bine al neamuluI nostru.
Dumnec,le6 atot puternicul s'e'-.1 pstreze plinI de anY, de sn-
tate, de glorie si de multumire sufleteasc pentru fericirea supusi-
lor lor !
Dumne4eul printilor nostri s intreascA si s tie katurile si

www.dacoromanica.ro
63

populil lor in capul natiilor celor marl, pentru ea asa sa, fie sprijinul No. 1980.
civilisatiel, apratoril dreptata si pstratoril paca lumil ! Proc.-verb. 7.
1857
Acest act, mic semn al recunostinte eterne a Rosmnilor Mol- 7 Octom.
dovel, Presidentul Adunara Il va impartsi Escelentiilor Sale mem-
brilor comisie internationale din BucurestI, cu rugaminte de a-1 aduce
4a--eunnstinta generosilor suverara, carI prin subscrierea Tratatulta
- de Paris el pus sub puternica lor garantie viitorul Principatelor
Romne.
Dup. aceea d-lul Logof'dtul Alecu Balq s'a aclresat aire inalt Prea
Sfintia Sa Printele Mitropolit, c,licnd ca are deosebita socotint.
Presidentul, poftindu-1 s'a vie la biurat pentru a o depune, d-lta Logo-
fatul declara ca ea priveste chestia Uniril. La aceasta i s'a rspuns
ca actul cetit de d-lul Hurmuz'achi cuprinde rostirea recunostinte
catre Puterile garante. AtuncI d-lui Logofatul s'a retras la locul s'ah
Dupa acest incident, Adunarea intreag a primit in unanimitate
propunerea actuluI de recunostinta cu cele mal vil si de tre orl repe-
tite aclamata: Sa traiasca Puterile garante.
D-luI Yornicul Mihail Kogellniceanu maga pe presidentul Adunaril
sa i se incuviinteze cetirea une propunerI subscris de d-lor,
Gheorghie Sturdza, Dimitrie Rallet, Petru Mavrogheni, Constantin Hur-
muzachi, Anastasio Panu, Vasilie Mlinescu, Constantin Rolla, Dimi-
trie Cozaclini, Vasilie Sturdza, Dimitrie Cracte, Episcopul Ghenadie
endre Tripoleos, Arhimandritul Neofit Scriban, Arhimandritul Mel-
hisedec, Iconomul Dimitrie Mateas, Manolachi Costachi-Epureanu,
Grigorie A. Vrnav, Alecu Botez-Forscu i Simion Stanciu.
Presidentul da invoirea si d-lui .Mihail Kogigniceanu ceteste pro-
punerea urmatoare:
Asta-c,1I, Luna, in seapte Octomvrie, anul una mie opt sute eincl-
c,lecI si seapte, in a seaptea sedint publica, Adunarea ad-hoc a Mol-
dove, instituata prin Tratatul de Paris pentru a rosti dorintele Ora
asupra viitoarel organisata a Priticipatelor Romne ;
Simtind ccea intaie dorinta a fie-carta popul este dorinta de
a fi
Luand in privire ca un popol, pentru a fi, trebue sa-s1 asigure
flinta sa in marea familie a natiilor;
CA acesta a fost tlul tuturor staruintelor, luptelor i suferin-
telor nPamuluI nostru inteun timp de me mult de cine secolI;
Ca finta politic i nationala, ca dritul de staturI suverane, Prin-
cipatele pururea si asigurat prin tratatele ce vechil nostri DotnnI
a incheiat cu regil de Polonia, de Ungaria, i altI domnitorI, si in
care suveranitatea Principatelor este scris cu Iitere marI;

www.dacoromanica.ro
64

No. 1980. Ca numaT pentru apastra aceasta suveranitate si a gsi o puternica


Proc.-verb. 6, garantie in contra a orl-ce eventualitatI, str mosiT nostri a In-
1857
7 Octom.
cheiat cu gloriosiT PadisahT otoman1 Tratatele Capi-
tulatiile din aniT 1393, 1460, 1511 si 1634; .

Luand in privire, ca aceste tratate, dupa dritul gintelor, sters


Principatele din rindul statelor suverane, pentru c ele sT-ati reservat
toate drepturile suveranitatiT., si in special dreptul de guvernamint
neatirnat, dreptul de legislatie, adica o Intreag i dep 1 in a a u to-
n o mi e, si ca, prin urmare, nu s'a supus niel uneT puterf legislative
straine,
Ca cbiar dupa incheiarea capitulatiilor cu *Malta Poarta, Princi-
patele ail urmat a fi privite de catre Puterile europene ca StaturT
suverane, precum de dovada stail mal multe tratate incheiate Cu
Domnil MoldavieT i aT ValahieT si in urma capitulatiilor;
Luand in privire c aceste capitulatiT, paladiul nationalitatil romane,
nu s'ati desfiintat prin deosebite tratate si stipulatiT ale marilor PuterT
anume:
Prin Tratatul de Andrianopoli, articulul V.;
La Conferintele de Viena, prin plenipotentil Franciel i aT
Angliel, carT chiar in seanta ntie, inut in 15 Martie 1855, ail de-
clarat c scopul guvernelor lor nu era de a aduce vatamare Prin-
cipatelor, ci dimprotiva de a imbunatati soarta lor, combinand noile
intocmirT co sunt a se face pentru ele inteun chip de a da o deplina
si intreaga indestulare drepturilor inalteT Port, drepturilor Prin-
cipatelor i intereselor generale ale EuropeT ;
La aceleast conferinte, prin protocolul al treilea din 19 Martie
1855, in care dupa proiectul BaronuluT de Prokesch, cap t ul a tii 1 e
s'ai1 recunoseut ca basa drepturilor Principatelor (articolul I.);
Prin cercularea EscelentieT Sale MinistruluI trebilor din gait'
al MaiestatiT Sale Imperiale imp6ratu1uT Nap o 1 e on II I., cu data din
23 Maiil 1855, statornicind relatiile dintre inalta Poarta. i Prin-
cipatele sunt resultatul unel alcAtuirT liber incheiate, cu sute de anT
mar inainte, intre 'Malta Poart i Trile de la Dunre;
De catre insasT Poarta Otomana prin maT multe HaturT ale
gloriosilor PadisahT, si in capul carora se intrebuintail urmatoarele
cuvinte:
in tot chipul, cu toata libertatea obiceiurilor lor sa fie aceste
t6r1, i sa se stpaneasca numaT singure de sine deosebite i desprtite
de stapAnirea imp6rtieT otomane;
Tot de catre Poarta prin protocolul Conferintelor din Con-
stantinopole, cu data din 11 Februarie 1856, si in care se declara

www.dacoromanica.ro
65

((ea intreste din nod privilegiile i imunittile de care disele Prin- No. 1980.
cipate s'ati bucurat de la Cap itifla tine ce li s'ati dat de catre Proo,verb.7.
Sultanil Baiazed I. si Mohamed II;. 1857
7 Odom
Luand in privire ca aceste Capitulatil recunosc i intresc Prin-
cipatelor nu numaT egiT i imunittT, ci toate drepturile
suveranittiT, i intre altele o ocrmuire neatirnat i nationala, o
deplin libertate de legislatie, precum mal cu deosebire o dovedesc
articolui I al Capitulatiel incheiate la 1511 intre Sultanul Baiazed I.
Domnul Bogdan, si incite in secolul al XVII-lea, intre Sultanul
Murad si Domnul Vasilie Lupu, si care dice anume: Poarta cunoaste
,Moldova de pmint slobod i nesupus, i Articolul al IV-lea al
,oaceleiasT Capitulatif, care rosteste ca.: Moldova va fi stpanita i ocr-
omuit dup, legile si asedAminte/e sale,lar,' s se amestece Poarta
cat de putin;
Luand in privire ca Tratatul de Paris nu numaT ca n'a rostit
nimio in contra vechilor noastre CapitulatiL ci dimprotiva a recu-
noscut si a intArit Principatelor o administratie neatirnat i natio-
nal, libertate de legislatie, o putere national inarmat si un sistem
clefensiv spre pzirea hotarelor i respingerea a orT-ce navtdirT strine,
si in sfirsit o viitoare orga.nisatie conforma cu drepturile i cu do-
rintele natieT, puindu-se Principatele sub garantia colectiv a Puterilor
subscriitoare TratatuluT de Paris ;
Luand in privire ca atat in puterea vechilor Capitulatil, cat si
clupa stipulatiile TratatuluI de Paris, intinderea viitoareT organisatiT,
ceruta de trebuintele noastre nationale, materiale si morale, nu poate
avea altA marginire, de cat nejignirea drepturilor inaltel Portf
anume precisate in acele Capitulatil si pe care RomniT
respectat si le vor respecta in toga intregimea lor;
Lund in privire c, pentru a pune un eap't suferintelor, abu-
surilor i discordiilor din luntru, care ail paralisat toat desvoltarea
In tearA; i pentru a precurma inriuririle din afar, care ail jignit au-
tonomia Principatelor, si a introduce un regim de stabilitate, de bun
rinduiala, de pace si de prosperitate in Principatele Romne, este nea-
Orat de a da o deplina i intreaga inclestulare trebuintelor i dorin-
telor natieT ;
Luand in privire ca dorinta cea maT mare, cea mai general,
acea hrnita de toate generatiile trecute, acea care este sufletul ge-
neratieT actuale, acea care implinit, va face fericirea generatiilor vii-
toare,'este Unirea Principatelor inteun singur stat, ounire
care este fireasc, legiuit i neap6rat, pentru c. in Moldova si in
Valahia suntem acelasT popul, ornogen, identic ca niel un altul, pentru
(Acte t Documente. VI. 1.) 6

www.dacoromanica.ro
66

No. 1980. c avem acelaI inceput, acelaI nume, aceiaI limba, aceia1 religie,
Proc.-verb. 7. aceiat istorie, aceiat civilisatie, acelea1 institutil, acelea0 legT i obi-
1857
ceiurY, ace1ea.11 temen t i aceleaI sperante, acelea0 trebuinte de in-
7 Octom.
destulat, acelea0 hotare de pzit, aceleat duren t -in trecut, acela0
viitor de asigurat i, in stirit, aceeaI misie de implinit;
Land in privire c aceast unire o dorim, nu pentru ca
lovim drepturile i s amerintm pacea altora, ci numat pentru ca s
asigurm drepturile i pacea noastr, i c dimprotiv aceastii unire
la care a contribuit toate generatiile trecute, luctind de a ne da
acelea1 institutit i legtimplinind o vie dorint a natiet noastre,
i fcndu-se pentru not un isvor de bun' rinduiald, de iconomie,
de legalitate, de dignitate i de regeneratie generalprin insat aceasta
ar da Mahe'. Port1 i ,staturilor vecino o inchiz4luire de pace i de
stabilitate la hotarele lor ;
Lund in privire c Unirea Principatelor este inscris in chiar
institutiile actuale, recunoscute de inalta Poart, i anume prin Ar -
ticolul 425 Cap. IX. din Regulamentul Organic, care rostete textual
c. inceputul, religia, obiceiurile i asemnarea limbel locuitorilor
acestor dou Principate, precum i trebuintele ambelor prtI cu-
prind din insa1 desclecarea lor elementele nedesp rtit et unir I,
care s'a impedecat i s'a intrziat numal de intimpltoarele impre-
jurdrY. Mntuitoarele folosurt ale rodulut ce s'ar nate din intrunirea
acestor dou popoare sunt netgduite;
Lund in privire c, dup protocolul VI. al Congresulut de Paris,
consultarea dorintelor trit a fost motivat mat cu deosebire de pro-
punerea facut de contele Walewski, atingtoare de Unirea Princi-
Patelor ;
LuAnd ins in privire ert, pentru ca Unirea Principatelor s pro-
ducA tot binele ce se ateapt i in Iduntru i in afard, este trebuint
de a se institua un guvern tare, stabil, respectae in luntru de toti,
i sprijinit in afar de marea tamilie a caselor domnitoare ; c un
asemenea guvern nu ni-1 poate da regimul vitios al Domnilor elec-
tivl i schimbtort, cart, istoria este martur, produs de cat anarhie
prin rivalittile i ambitiile deilor i multilor aspirantT, slbiciune i
coruptie prin abusurile qi nepotismul lor, i mat ales nvlirt i res-
bele prin desprtirea Vrilor i prin supunerea Domnilor la toate in-
riuririle strine ;
LuAnd in privire c Principatele sunt insetate de legalitate, de
stabilitate i de dignitate national, voind a tri cu ins41 viata lor,
i c aceste nu se pot dobandi de at reintorcndu-se la vechiul
princip al ereditt it tronulu T, care in intile timpurI ale fun-

www.dacoromanica.ro
67

datiel Principatelor, i chiar in urma Capitulatiilor, a esistat in fa- No. 1980.


miliile lul Radu Negru si a lul Bogdan Drago, i puindu-se in capul Proc.-verb. 7.
1857
Principatelor-Unite un print strain, ales dintre dinastiile 7 Octom.
domnitoare ale Europef, afara de acele ale staturilor
v e c in e, spre a nu motiva straine inriurirl;
Luand in privire ca, spre a dobandi un asemenea princip, menit
de a pune un cap& relelor trecutulul si de a pregti patrief o era
noua, Romani' renunta' la dreptul ce ail prin CapitulatiI, de all' alege
singurf pe seful Statulul, incredintnd numirea printulul strain in-
susl gloriosilor monarhY, cad a luat in manile lor soarta Princi-
patelor ;
Luand in privire ea, spre a intemeia cea grabnica si maf
intima legatura intre noua Dinastie i natia romana, este trebuinta
ca mostenitoril DomnitoruluI s fie crescutl in dogmele
sfinteI noastre biseriel a Rsritulul;
Luand in privire ea pentru ea printul strain s poat implini
tot ce ar astepta de la dinsul i eara si Europa, este trebuinta ca
el sa fie incungiurat de toate garantiile de pace si de putere, i sA
fie asigurat in contra pericolelor din gar si in contra tulburarilor
din luntru ;
Ca periculele din afar se pot inlatura numaI prin nelftr alitate a
pmintuldf Principatelor, neutralitate recunoscut in princip prin
Art. 26 si 27 ale TratatuluI de Paris ;
CA tulburarile din launtru se pot departa numaIintru cat Dom-
nitorul va cauta puterea sa in insasf teara, si va carmui dupa
legI Monte de catre ins*. teara
Luand in privire ca, dupa,' vechiul obicei, pururea si sub toate
guvernele, puterea legiuitoare in Principate a fost incredintata u n eI
A d un ar obstest I, care, ma! mult sag maI putin, a representat teara;
Ca aceast, Adunare,, pentru ca s. fie bine primit, pentru ca
legile votate de ea s aiba toata puterea morala, ea trebue sA fie ast-
fe,1 compusa in cat sa cuprind in sinul ei toate marile interese
ale natief ;
-Luand in privire, in sfirsit, cA drepturile Principatelor anume
cuprinse in capitulatif, i unirea Orilor sub un print strain si ere-
ditar, asigurat prin neutralitatea pamintuluI romnesc, si sprijinit
prin o putere legislativa, care s. cuprind toate elementele vitale ale
societtil, atuncI vor fi stabile, atuncI vor contribui cu toata efica-
citatea la desvoltarea national, moral si materiala a patriel noastre,
&and ele se vor pune sub garantia a.tot-puternica i salu-
tara a marilor PuterI ale Euro p el;

www.dacoromanica.ro
68

No. 1980. Adunarea ad-hoc a MoldoveI, p'sind pe calea ce i s'a prescris


Proc.-verb. 7. de catre Tratatul de Paris, adeca incepend a ros ti d o r in tele
1857
Or i I, in Data- luI Dumnedet si a oamenilor, in toata curtenia cu-
7 Octorn.
getuldf, neavend In privire de cat drepturile si folosul natiel romne,
declar ca cele intaI, cele mal mail, mal generale si mal nationale
dorintl ale Vera sunt:
Respectarea drepturilor Principatelor si .In deosebT a auto-
nomiel lor, in cuprinderea vechilor lor CapitulatiI Incheiate cu malta
Poarta In aniY 1393, 1460, 1511 si 1634.
Unirea Principatelor Intr'un singur Stat sub numele de Ro-
mania.
Print strain cu mostenirea tronulul, "ales dintr'o dinastie dom-
nitoare de ale EuropeY, si aY Arta mostenitorI s fie crescutY In
religia teril.
Neutralitatea pamIntulul Principatelor.
Puterea legiuitoare incredintata unei obstesti Adunrl, in care
s fie representate toate interesele natiel.
Toate aceste sub garantia colectiva a Puterilor care ati subscris
Tratatul de Paris.
Dupg cetirea aceste propunerI si depunerea el pe biuroul pre-
sidentuldf, d-luI Constantin Hurmuzachi se sue pe tribuna si o spri-
jineste.

Cuvintul d-luI C. Hurmuzachi.


in sfirsit, duph atatea lupte si suferintl, dupa atatea temen l si
sperante, am ajuns in fata momentuldi rostirif dorintelor terit
Momentul este mare, este critic; cad de la el atirna soarta si
viitorul Principatelor, inaintirea sail inapoirea lor in privinta politica,
morala si materiala, fericirea sail nefericirea lor, inltarea sag dec-
derea neamulul romanesc, viata sail moartea luY, stima sail dispretul
lumil, bine-cuvintarea sa' blestemul semintiilor viitoare.
inteacest moment, atat de mare, unic in cartea vietii neamurilor
tot Romanul bine-cugetator se intreaba: ce trebue s, dorim?
Respunsul atIrna de la patriotismul nostru, iar mesura dorin-
telor noastre trebue s o cautam in cercul drepturilor noastre si In
respectul cuvenit legaturilor seculare ce esista intre Principatele-Ro-
mane si itnperiul otoman.
Ca sa stim ce se cuvine sa cerem, trebue maI intaitt sa stim,
ce avem si ce nu avem, pentru ca numal acele dorintT, ce nu tree
peste domeniul drepturilor noastre, pot astepta implinire. Mesura do-

www.dacoromanica.ro
69

rintelor ce suntem chematI a rosti trebue s o cautarn si in cunostinta No. 1980.


trecutuluI nostru, in cunostinta suferintelor, nevoilor si trebuintelor Proc.-verb. 7.
noastte; cad numal de la deplina cunostinta a relelor de care voim 1857
7 Ootom.
s scpam atirna aflarea mijloacelor de vindecare. SA' cercetam
du inainte de toate drepturile noastre.
Avem drepturI mari si frumoase! Drepturile aceste, fiinta politica
si nationala a Principatelor Moldovel si Valahid, se intemeiaza pe
tratate incheiate intre ele si inalta Poarta Otomana. Tratatele aceste
se numesc capitulatit, cad asa se numesc toate tratatele incheiate
pana in secolul trecut intre imperiul otoman si Puterile crestine ale
EuropeI.
Tratatele noastre nu numai nu s'ail desfiintat vre-odata, ci inca
din timp in timp s'ari recunoscut si s'ati intrit cu solemnitate de catre
Malta Poart, dupa cum dovedesc acturile publico, enumerate in pro-
punerea ce am onoare de a sprijini. Ca s cunoastem marimea si
intinderea drepturilor noastre, trebue s nu scapam din vedere, cam'
si sub ce incungiurarI s'ail incheiat capitulatiile noastre.
Istoria ne spune ca. Bogdan, suveranul Mo'dove, fiiul lul Stefan-
cel-Mare, a incheiat cea inthia capitulatie cu Sultanul Baiazed II., in
anul 1511.
Dupa unanima marturie a tuturor istoricilor, Moldava se bucura
atuncea de cea maI mare pace si liniste si de o putere foarte insem-
natoare, intrit prin alianta ofensiva si defensiva ce, cu un an mal
inainte, Bogdan incheiase cu Polonia si Ungaria; iar Sultanul Baiazid II.,
obosit de btrnete, pe atuncI era ocupat en combaterea rsboiu-
lul civil ce se iscase intre uniI din fia s1 si cu combaterea ee'sculril
unuia din eI in contra la
Aceasta nu lasa nicI umbra de indoial, ca un tratat, incheiat de
bun voe, sub incungiurarI a-tat de favorabile pentru Moldova, a
trebuit sa cuprinda si cele maI favorabile conditil pentru ea.
inteadev6r ! Capitulatia aceasta, inoita si intrit de mal multe
off, si anume in domnia luI Vasilie Lupu Voivod, precum si capitula-
tiile Valahiel, ail asigurat Principatelor-Romne toate drepturile care,
dup principiile dreptuluI public al EuropeI, recunoscut de toate na-
tiile civilisate, constituesc deplina suv er anit ate a staturilor. Do-
vada chiar intaiul articol al CapitulatieI din 1511, carele qice: Poarta
cunoast e pe Moldova de parnint slobod si nesupus. Do-
vada Art. 4. al aceleiasI capitulatiI, carele a stipulat foarte lamurit
ca Moldo va va fi sta.panita si ocarmuita dupa legile si
asedamintele sale, fara, s se amestice Poarta cat de pu-
in)). Dovad Regulamentul Organic Art. 61 Cap. I., Art. 299 Cap. VIII.

www.dacoromanica.ro
70

No. 1980. si Art. 432. Cap. IX., care anume ail recunoscut si ail consfintit s u-
Proc.-verb. 7. v er ani t at ea Principatelor.
1857 Suveranitatea este intern. sail esterna.
7 Odom. Cum ca Principatele Romne ail esercitat to t- d ea un a, chiar
si in cele mal nefericite dile ale istorieI lor si pana astdl deplina
suv era ni ta te din luntr u, dovedese toate legiuirile si aseza-
mintele lor, din care cele mat multe si astdl Inca ati putere legal,
fttra s se fi supus vre-odata incuviintariT sail confirmril inalteI
PortI. Din nenum'rabilul num'r al actelor, care dovedesc deplina
suver ani tate din lu n tr u, \min cita numal legiuirea pentru des-
robirea vecinilor, votata de o adunare mare in sf. monastire a Trel-
Ierarchilor, in 6 Aprilie 1749.
Cum cA Principatele Romne ,aq' esercitat si de plin a suv er a-
nit a te din af ar a, in curgere de me multe sute de anT, dup
incheiarea capitulatiilor cu Malta Poart, mrturisesc o multime de
r'sboaie ce ail avut Prineipatele att intro sine, cat si cu staturile
vecine; mrturisesc o multime de tratate de alianta, de pace, de
comer t s. a., ce ele ail incheiat atat intre sine, cat si cu alte statuR
suverane (Polonia, Ungaria, Transilvania, Anglia si Rusia). Stye
maT mare dovad voiil cita aicl numaT Tratatul de comert incheiat
intre Domnul Petru Schiopul, suveranul Moldove si Elisabeta, Regina
Angle. in anul 1588, asa dar seapte-decT si seapte de anI dup a in-
cheiarea CapitulatieT luI Bogdan cu Baiazal II. Cum ca capitulatiile
Principatelor Romne nu numal n'a oprit, ci nicT ail mrginit suve-
ranitatea lor din a fara, dovedesc si nenum6rabi1ele soli! ce suveraniT
Moldovel si al Valahiet ail trimis altor staturl suverane, sail ail primit
de la ele in curgere de maI multe sute de anl dupa incheiarea ea-
pitulatiilor cu Malta Poart. Pravila luI Vasilie Voda, publicata in
anul 1646, cuprinde chiar un capitul special despre pedepsele cri-
menilor in contra solilor ce veniail la Domnie sag se trimiteail din
partea el. Si astdT inca Principatele-Romne eserciteaza unite
din drepturile cuvenite suveranitatil esterne, precum de esemplu:
dreptul de a trimite si de a intretine la Poarta Otomana soll (Ca-
puchehaiale), drept ce dateaza Inca din anul 1511, fiind stipulat prin
Art. al seaptelea al Capitulatiel lifi Bogdan si anume intrit prin Tra-
tatul de la Cuciuc-Cainargi, care recunoaste pe DomniI Principatelor
Romne de su v er an I, iar pe representantil lor la Poart de oamenI
pusi sub scutul drituluI gintelor.
Am avut dar cuvint a dice, c avem marl si frumoase drep-
turT; cacl pe cand cele maT multe din staturile suverane n'aveati inca

www.dacoromanica.ro
71

niel o relatie cu malta Poarta, Moldova avea la ea soh i residenta No. 1980.
de soli (Bogdan-SeraT) si o biserica pentru solil el% Proc.-verb. 7.
1857
astacIl Inca Principatele a dreptul de a incheia conventiI,
7 Octom.
din care aid voitl cita mimal conventia intre Moldova si Valahia
pentru unirea vrnilor.
Aceste facte istorice sunt cele mal necontestabile dovezl i la-
murirI ale drepturilor noastre. Atka spre rspuns acelora, earl' se
incearca a aduce in indoial sa esistenta sati cuprinderea i intin-
derea capitulatiilor noastre.
Mal sunt unil voind a ne micsura drepturile, ne intimpina
ca la clasificarea staturilor, publicistiI ail pus Principatele Romne in
clasa staturilor semi-suverane. Acestora le rspundern, ca
chiar i cef mar inv'tatI, avut cea mat mica cunostinta despre
capitulatiile noastre, care abia in secolul nostru s'at publicat,
intemeiat opinia lor numai pe cunostinta tratatelor ruso-tur-
cestI, care, dup principul recunoscut si de dreptul gintelor, ca niste
alcatuirI intre doI nu pot folosi niel pgubi pe un al treilea.
Aceste sunt drepturile Principatelor Romkie, pe care Tratatul
de Paris din 30 Martie 1856 le-a pus sub generosul scut al Pute-
rilor care ail subscris acel act mare. Aceste sunt drepturile Princi-
patelor, pe care inalta Poarta le-a recunoscut i le-a intaTit cu solem-
nitate in fata lumil prin Art. 23 al citatuliff tratat, prin care ea s'a
indatorit anume a c onser v a Principatelor intre altele un guvern neatir-
nat national, precurn i deplina libertate de legislatie (autonomia) e. I.
Principatele Romne fiind staturl guverane, de la sine se inte-
lege, ea ele ail necontestabilul drept de a-0 legiui reorganisarea lor,
de a-vi consolida si intari esistenta lar national, moral, politica
i material, in cht aceasta nu jigneste drepturile cuvenite inaltel PortY
dupa capitulatil drepturY pe care RornaniI to t- de auna
r esp ectat i v o esc a I e r e sp ec t a. intinderea reorganisril noastre
nu are dar alta mrginire de cat respectarea legaturi/or noastre cu
imperiul otoman. Este un princip, recunoscut si de dritul public, ea
acel ce face intrebuintare de un drept al gri, nu vatam pe nimenea.
Mal sus am argtat, c Principatele-Ronakie, ca staturl suverane,
avut i a dreptul de a incheia tratate atht cu alte staturI, cat
si intro sine. De la sine dar urmeaza ea ele ail i dreptul de a in-
cheia intre sine tratat pentru Unir ea lor inteu n sin gu r stat
sub un singur guvern.
Cerem Unirea Principatelor. Cererea noastr este dreapt, pentru
c no! voim Unirea cu respectarea drepturilor inalteI PortI. No! ce-
rern Unirea Principatelor pentru ea ea este un mijloc de intarire na-

www.dacoromanica.ro
72

No. 1980. tional, politica, moral si material, prin urmare folositoare chiar si
Proc.-verb. 7. inaltel PortI. Aceasta spre rspuns acelora, care pretind ca. cererea
1867
7 Octom.
Uniril este o rZiscoala in contra Turcid.
Unirea nu este o dorint nou. Ea este prev&,luta. chiar prin
Regulamentul Organic, si in unele privintI chiar si aplicata (Art.
425-430). Unirea este inscris in inimile tuturor Romanilor. Ea s'a
discutat in curgere de maI multi aril de toat teara, de toata presa
Europa Dorinta UniriI a re'sunat de la o margine a lumiT "Ana la
ceia-lalt. Ea s'a primit cu aclatnatie de care alegkoriT nostri, de
catre intreaga teara. NoI dorim Unirea, pentru ea: Unirea da taria,
taria da siguranta, siguranta da incredere, increderea da suflet si
sbor comertuluI si civilisatieL Dorim Unirea pentru ca nu maI voim
s fim pomul discordieI intre puterlrivale, nu voim sa vedem legioane.
de candidatI de Domnie, nu voim ca DomniI sa fie posesorI earl se
grabesc a se folosi de scurtul termin al posesid, 'An ce nu-1 rs-
toarna alt amator de Domnie.
AdversariI nostri ne numesc revolutionarl, pentru ca.* nu voim
sa conservrn starea de fata, si ce s. conservarn? Ce s vednicim?
Demoralisatia, coruptia, nepotismul, impunitatea, nerusinarea vitiilor?
Unirea Principatelor este dorinta tuturor claselor. Cine dintre
noI n'a avut prilejul de a vedea bucuria si multamirea obsteasca de
cate orI se canta Hora ,Unirill *i cine nu stie ca numaI catIva
amatorI de Domnie, si micul num'er al clientilor lor, maI combat astaql
dorinta nationala' Unirea Principatelor ?
Perit-a separatismul ca fumul minat de vifor.
Dorim U nire a, dar tot asa de fierbinte dorim si un print
strain, d,intr'una din famil.iile suverane de-ale EuropeI, cu
inlaturarea staturilor vecine, pentru ca. numaY un asemine print poate
insufla in luntru si in afara respectul, fara de care cele mal bune
lee re'mn litere moarte; mimal un print strain poate s ne asigureze
drepturile, poate impune partidelor, poate s ne scuteasca de nepo-
tism ; numal un print strain poate pune cap't ambitiilor nenum-
ratilor aspirantI la Domnie si intrigilor acestora si ale partisanilor lor,
care paraliseaza chiar si cele mai bune plecarI; pentru el numal un
print strain se pate lupta cu succes in contra influintelor strine,
carora Tratatul de Paris a voit s faca sfirsit.
Maidorimsi cerem mostenirea in familia printulul strain,
pentru ea desele schimbarI ale Domnilor ail Impedecat propasirea moral
si material, ba chiar si neatirnarea guvernelor Principatelor ; si pentru
ea numal mostenirea d'a stabilitate. Dritul mostenirif nu este un drit
flat in istoria Principatelor. El a avut fiinta multa vreme dupa in-

www.dacoromanica.ro
73

cheiarea Capitulatiilor noastre. Dup Bogdan a venit la tron fiiul ski No. 1980.
Stefan-Tinerul; dupa acesta Petru Rares, fiiti natural al lui Stefan-cel- Proc.-verb. 7.
1857
Mare. Asa de tare se observa dreptul mosteniriI, dice analistul Ureche,
7 Octom.
neat teara a preferit a incredinta tronul unuI fii n e leg i ui t al lu
Stefan-eel-Mare, de cat sa aleagti Domn din alt faiiilie. Petru Rares
a avut succesor pe fiiul seil, iar acesta murind fara copit pe fratele seg.
fat ca nu cerem un drit not', ci numal recunoasterea unuI
drept ce l'am avut, unul drept vechiti ca i istoria noastra.
Dup capitulatiI i chiar dupa. Regulamentul Organic am avut
si avert/ dreptul de a ne alege noI singurl pe Domn. Dreptul mos..
teniril era combinat cu dreptul alegeril. in puterea acestuI drept
putem dar chiar noI singurI alege un print strain. Daca cu toate
aceste astdl renuntm la acest drept, Incredintam generoaselor
PuterI care ail garantat soarta noastra, o facem numaI pentru ca din
bine-facetoarele lor mnI s primim un print strain ereditar, si
prin aceasta o noua garantie de stabilitate, pe care o dorim din tot
sufietul, un scut in contra rivalittilor i influintelor strine.
Mat dorim un guvern r epr es en tativ. acesta n u este
un drit no. De la intemeiarea Domniilor de &Aire Radu Negru
Drago s pana astadt Principatele aft avut tot-deauna representare na-
tionala, concentrata inteo singura Adunare legislativa, compusa de
toate clasele. Niel ()data suveraniI Principatelor n'ag fost autocratt
Din contra puterea legislativa tot-deauna s'a esercitat numaT de ca-
tre obsteasca Adunare, totdeauna a fost despartita de puterea esecutiva.
Mai dorim i cerem respectarea drepturilor Princi-
pat o r, in cuprinderea Capitulatiilor. Dorinta aceasta este foarte
legitim i fireasca pentru oil cine cunoaste istoria trecutuluT si n'a
uitat aceia a presentulul nostru.
MaI dorim i cerem N eut ralit at ea teritoriuluI nouluI
stat Romani a, pentru c neutralitatea este cel maT bun preser-
vativ in contra inoiril complicatiilor care ati adus in urma lor resbelul
oriental, si pentru c numaI ea ne va scuti de nemesurate cheltuell
pentru trebuintI militare.
Scris este : ceretl i vi se va da. Am cerut i suntem bine
incredintatt ca dreptatea Puterilor garante ne va implini dorintele,
pentru c ele sunt legitime si intemeiate pe drepturl necontestabile
neprescriptibile, pe drepturI recunoscute si consfintite prin garan-
tia a Europel.
inainte de a ye da voturile, nu uitatI, Domnilor, c toata. Europa,
ce clic? toata lumea civilisata priveste la noI cu cea mal mare luare
aminte, ca s afie de suntem vrednicI de a fi o natie, vrednicI de

www.dacoromanica.ro
74

No. 1980. bine-facerea marinimoaselor PuterI garante, vrednid de increderea


Proc.-verb. 7. riT care ne-a ales si ne-a trimis aid, ca s cerem
1857
Respectarea drepturilor Principatelor si in deoseht a autono-
7 Octom.
mid lor, in cuprinderea vechilor lor Capitulatil, incheiate cu malta
PoartA in aniT 1393, 1460, 1511 si 1634.
Unirca Principatelor inteun singur Stat sub nume de Romni.a.
Print strain cu mostenirea tronuluT, ales dintr'o dinastie dom-
nitoare de ale Europd, si al carul mostenitorT s'a fie crescutT in
religia -OriT.
Neutralitatea pmintuluT Principatelor.
Puterea legiuitoare incredintata unel. obstestI AdunrT, in care
stl, fie representate toate interesele natiel.
Toate aceste sub garantia colectivA a Puterilor care ad subscris
Tratatul de Paris.
Nu credem ca in momentul acest suprem, de la care atirra
viitorul si fericirea a cincT milioane de fratI, sa se afle intro noT mdcar
unul, carele n'ar don i implinirea cererilor rostite de teara intreag
prin alesiI s'd. Cine este in stare de a le combate, acela nu este Ro-
mn, ci dusman al fratilor se, dusman al Ora, unealtd a intereselor
stralne. Unul ca acela aib curajul rtciteI sale opinii, vie pe tribun.
NoT if vom rspunde.
D-luT LogofeitulAlecu Balf se inainteaza spre Mural si depune o
hartie subscrisa de d-lul si de Prea Sfintia Sa locotenentul de Epi-
scop de Roman Nectarie Hermeziil, Episcop Sotiriopoleos, care in
puterea . 60 din Regulamentul AdunariT, neputndu-se primi ca pro-
punere, se ceteste numaI sub titlul de intimpinare la propunerea
despre rostirea dorintelor VriT, si in deosebI ca intimpinare in contra
dorinteT Uniril Principatelor.

intimpinarea d-lui A. Bals.

Sub isdilitul mare Logofat si cavaleria Alecu Bals, unul din


deputatil tinutulul PutneT, proprietar de 80 miT Wei in Moldova,
iubita sa patrie, declara, ca in locul epaosulul atAt de dorit, dupa
o lungA agonie si calamitatI provenite din felurite strmutarl si pre-
faceri ce s'aq urmat in tear* in care mosiI si stramosiT s6I si fiiI fiilor
lor s'ail nscut, nu poate don i a da in schimb Moldova cu privilegiu-
rile el, ce sunt mal avantagioase de cat ale invecinatuluT Principat,
pentru un viitor eventual si necunoscut, care privilegil sunt recu-
noscute de catre prea puternicii Sultanl aI curtil suzerane, consfin-

www.dacoromanica.ro
75

tite si prin Tratatul de Paris a anexelor Articol. 23, si niel poate No. 1980.
a se uni cu incorporarea patriel sale in aceia a Principatultif Vala- Proc.-verb. 7.
1867
hiel. Asemine fusie nu ar produce de cat elemente de discordiI, lupte, 7 Octom.
vra.jrnsiI si neprevadute amerintatoare interventa de-a pururea vta-
mtoare. Care aceste apol mat este de luat aminte c intrunirea
until Divan ad-hoc chiar, dupa textul Art. 24 al acelor anecse, fiind
compus de a esprima dorintile locuitorilor tariI numaI in privirea
reorganisariI PrincipatuluI; asemenea si firmanul imprAtesc pentru
convocarea lul nu cuprinde vre-o alt chestie de cat numal ins,*
aceea a reorganisril -Oaf cu revisia statutelor et Prin urmare si
dorinta sub-iscAlituluI se mrgineste in pastrarea MoldoveT, autonomia
sa cu toate privilegiile si imunittile el' ab antico. Acesta este singurul
mijloc pe care se razima linistea si fericirea poporului moldovan.
Aceasta socotint a iscalituluI, biuroul va bine-voi a o clasifica
si a o afisa spre a fi cunoscut Aduna'riI, si sail primita, in delibe-
ratie sail nu, sa se aseze in acturile arhiveI Adunaril, iar inalt Prea
Sfintitul Mitropolit, ca president al AdunriI, este rugat a o impartsi
si comisid europene din Bucuresti.
Mal' multI deputatT ail intimpinat, ea' Prea Sfintia Sa locote-
nentul de Roman s'a subscris in anul trecut, luna luI Iulie, in capul
until act, carele cerea Unirea Principatelor si print strain,
aratand tot-odatd mirarea lor despre schimbarea opinieI sale.
La aceste Prea Sf. Sa locotenentul re'spunde Ca in adevar a
subscris acel act din anul trecut, ins, in tr e pa tr u o eh!, si ea prin
urmare n u se poate tine in seama.
D-luT Kog eilniceanu, cerand cuvintul, se sue pe tribuna. i rosteste
o intimpinare la disele d-sale Log. Alecu Bals.

Cuvintul d-luI M. Koglniceanu.

Multmesc Adunaril, sati maI bine dic'nd, sa se feliciteze Adu-


narea de dovada de neprtinire ce a dat astdI, invoind onorabi-
lulul deputat de Putna si Prea Sfintitulul locotenent de Roman de
a-vi esprima opiniile liber si neimpedecat, cu toate ca pentru propu-
nerI si amandamente Art. 60 din Regulatnent cere, ca spre a fi ele
primite la cetire, trebue sa fie sprijinite cel putin de cinc! membri.
Propunerea onorabilulul deputat de Putna ins, in toat Adunarea,
n'a gsit de cat un singur sprijinitor, si Adunarea totusl a invoit
cetirea acesteI propunerI si inscrierea el' in protocolul dile!. Mula-
meso si felicitez Adunarea. Not astad am dat dovad, ca suntem

www.dacoromanica.ro
76

No. 1980. demnl de libertatea ce Europa ne-a recunoscut, de a ne rosti do-


Proc.-verb. 7. rintelei trebuintele. In toat aceast Adunare, insufletit de o sin-
1857
gura simtire, de o singura dorint, asigurarea nationalittil noastre,
7 Odom.
dou singure glasurT s'ati gsit, care voesc a merge in contra vointel
natieT, in contra vointeI luT Dumnedea, cernd pstrarea statuluI quo,
prin urmare a namolulul de nenorocirl si de abusurI, care-T for-
meaz trista istorie, i cu toate aceste Adunarea, puind de o parte
restrictiile RegulamentuluT s'a, a invoit ca astdl toat opinia, fie
cat de antinational, cat de singuratia, s se esprime liber i neim-
pedecat in fata Vail', care o va discuviinta, in fata EuropeI, care o
va judeca. Libertate pentru opiniT, respect pentru persoane. Aceasta
este unja de- purtare care ne insufla astadT, care trebue s ne insufle
tot-deauna.
Dup ce ins am ascultat opinia d-lor locotenentulul de Roman
si a deputatuluI de Putna, sa-mT fie iertat acum de a intimpina.
dintaia incep cu Printele de Roman. Prea Sfintia Sa a rostit
curioas teorie, adecA cal este invoit de a avea intre patru ochT o
opinie, si in public o alta opinie. intealte cuvinte, alt om sunt, alte
lucrez in patru ochl, i alt om sunt, i altele lucrez in public; cg in
patru ()chi am o iscAlitur, si in public am o alta iscalitur. Teorie
curioas, discuviintat de moral in gura fie-canal' om, discuviintat
de religie mg ales in gura until preot. Socot c Printele de Roman
singur va recunoaste usurtitatea espresieT, sub care voeste a ascunde
apostasia sa
Vin acum la d-luI marele Logofat i cavaleria Alecu Bals. D-lul
in loe s vie a ne vorbi ca deputat al tgriT, singurul titlu care ne
da drit de a vorbi aice, ne-a rostit opinia sa ca proprietar de 80.000
15.10 pmint. Mare avere, frumoas avere; nimene din noI nu o are.
Insa este cineva care o are iiidecit mal mare de cA,t "deputatul
de Putna. Acesta este un oare cine, care se numeste teal* acea
tear care o representeaza" aceast Adunare. D-luI deputatul ne dice,
ca are 80 000 WA Ef bine, no! Adunarea avem mal mult de cat
chiar 800 000 de tale, cad inftosm teara.
D-luT deputatul ne dice, cA teara de abia a esit din agonia relelor
trecutuluY, i apoT ca singur tmaduire cere urmarea lor, adeca
trarea statuluT quo, numal pstrarea privilegiilor i imunittilor si a
tuturor consecuentilor, care aduce dura sine privilegiul nesprijinit
de putere; dumnealul ins tie singur cum se pzesc in tear pri-
vilegiile obstestl i privilegiile particulare; avem dinaintea noastr
soarta privilegiatilor.
Un rat perde jumtate din puterea sa cand Ii cunoastem ori-

www.dacoromanica.ro
77

ginea. Rul Ora noastre ni-1 spune istoria, ni-1 spun suferintele No. 1980.
poporulut Fie-care pagina din analele noastre sa o stoareem si va Proc.-verb. 7,
curge sang's, i lacring. Re'ul rii noastre ni-1 spune glasul poporuluI
7 018et5o7m.
prin un proverb: Schimbarea Domnilor, bucuria nebunilor! Ono-
rabilul deputat de Putna singur in aceasta Adunare, singur in tear*
care salta de entusiasm, a caruia mima bate ca a unui unic om pentru
drepturl, pentru nationalitate, pentru unire, care numar ea ne poate
asigura i drepturile i nationalitatea, singur vine si ne dice ea nu
voeste sa fim alta de cat acoja ce am fost; adeca calcatI,in picioare
de toate neamurile, ingenunchiatI in slabiciune, atacatI de cangrena
coruptiel, inglodati in gunoiul abusurilor.
Insa aceasta nu va fi. Timpul a sosit, ca veehia prorocie a irou-
luI patriel noastre sa se implineasca.
Sunt acum trecutl 350 anl de eand Stefan-cel-Mare, pe patul
mortil i vdnd norii ce amerintag esistinta tril noastre, cherna
pe Mitropolitul, pe Consilierif se si pe fiiul sat Bogdan, si-f indemna
singur el, carele 40 anl tinuse sabia in man& tare si neinvins,
indemna singur ca sa incheie o Capitulatie cu inalta Poarta, Capi-
tulatie onorabila i inchizasluitoare fiinter noastre ea natie, ea stat.
Jar dac dusmanul vostru v'ar prescrie condittl rusinatoare, sfirsi
el, atunci mal bine muriti prin sabia lui, de cat s, 1141 privitorI im-
pilaril i ticalosiel Ora voastre. Dumnedeul parintilor vostri insa
ose va indura de lacrintile slugilor sale, si va scula dintre voI pre
c in ev a, carele va aseda iarasi: pe urmasil vostri in libertatea si
puterea de mal inainte.
Prorocia acum se implineste. Uitati-v8, acel ce nu voitl a crede
la spiritul national, care astadI Insufla einci milioane de Romani, si
spuneti dac acest mare cine va, daca teara intreaga nu este sculata
si nu este vrednica de a fi iar o natie. Drepturile noastre erati calcate,
nationalitatea era ca i ingropata; cand din mijlocul furtunilor resbelelor
se radica curcubeul poll', and noului Lazar, popululuf romanesc,
adormit de trei seculi inteun sornn tot atat de adanc ca i moartea,
noul mantuitor, Tratatul de Paris, vine si-I dice scoala-te si vino
dui:A mine, si Lazar, i populul romanesc se seoala, i arune giulgiu-
rile de pe dinsul si se arata, tril tnr, plin de viata i plin de
viitor.
Si tocmal in acest minut, oamenf al treoutulur, veniti sa ne facetI
lauda trecutului, veniti i v" incercatl sa punetI o slaba stavila
une natil; V6 refusati de a crede in predictia iroulul i sfantuluI
nostru! ProtestatI in contra UniriI. O cred. Unirea este pentru tearg,
D-voastra nu voitl niei tear niel natie.

www.dacoromanica.ro
78

No. 1980. Fratilor, onorabilul meti amic Hurmuzachi v'a desvoltat toate
Proc.-verb. 7. consideratiile care ne tac o lege ca s cerem si respeetarea drepturilor
1857
seculare ale Principatelor, si Unirea, i printul strAin i toate cele-lalte
7 Octom.
dorintI, cuprinse in propunerea mea. Trebue sA le -repet i eti acele
clise si rec,lise ? Nu le simte toatA inima, nu le judec toga mintea ?
Nu ne-o spune indestul legea fie-cAruT popul ce voeste a fi? Ins nu
rn pot opri de a v6 arta i simtirile popululuT, acel ce nu stie niel
a ceti, nieT a serie, acela care, ea oamenl al naturil, nu stie a spune
de cat ceia-ce simteste. SA fim stpanT in teara noastrA, clicea un
onorabil deputat pontas, sA unim Moldova cu Munteneasca, s tragem
ca imprejurul unuI loe sterp un gard mare si sdrav6n; locul numaI
sA fie inchis, si in curnd, fArA a fi chiar arat, fr chiar a fi s'na6nat,
vor veni vinturile, vor veni pasrile ceruluT, i vor aduce s'mintA
si de flori si de copad; in curind id colea va r6sAri cate o floare,
colea ate un copacel; copaciT vor creste, si la umbra sub copad vor
mirosi florile, i vom avea o livadA mare si frumoasA; in copad vor
canta pagrile, si la umbr se vor veseli oameniT, bine-cuvintand pre
Dumnec,leti si pe imp'ratT. IatA, domnilor de Roman si de Putna,
cum sAtenil, cum noI, cum populul, cum tot ce simte i voeste un
viitor pentru copia si, pentru natia sa, intelege Unirea. mima po-
pululul nu inseal. niel data. SA ascultAm, fratilor, mima popululut
nostru; sA aseultAm glasul i interesul natid noastre, care ne strigA
neincetat: Unire i Unire.
SA gandim ca astAll este iliva cea maY mare din veacul nostru,
el astA4I nu numaI cA scriem, dar facem istoria tri noastre.
Cat pentru propunerea d-nulul deputat de Putna, sA-I implinim
pan la sfirsit cererile sale: sA se puie la actA.
DupA aceasta Adunarea, intrebat de presidentul s'Ci, de este
destul de ramurit, rspunde afirmativ, i pAseste cAtre votarea pro-
puneriT prin apel nominal si adeverirea votuluI prin subscrierea in
trel esemplare ale actuluT, dintre care dou'e' pe pergament, menite
spre a se depune unul la Sfanta Mitropolie i altul in arhiva Statulul,
iar al treilea pe I-Artie, pentru a se alAtura la acta AdunArif.
-Votarea s'a fAcut in chipul urmAtor : Fie-care deputat pAsind
cAtre biur)ii a rostit in glas mare votul s i l'a adeverit tot-odatA
si prin subscrierea numelui s in act. Conform Art. 23. din Regu-
lamentul AdunAriT, secretariT, vice-presidentul i presidentul sl-aa dat
ceT de pe urmA votul lor. Malt Prea Sfintia Sa subscriind in capul
actulul p en tru, a rostit urmAtoarele cuvinte: uncle-I turma, acolo-I
pAstorul. MultT din deputatT aU insotit voturile lor cu espresil de
vie bucurie. D-luT Gheorghie Sturdza a zis cA multAmeste lui Dum-

www.dacoromanica.ro
79

nezet1 cA i-a lungit ca s vad cea maf frumoas li a nea- No. 1980.
muluI romnesc. Protoiereul Dimitrie Matcas a dechiarat c6 aleg6. Proc.-verb. 7.
toril se, tot clerul de Roman, Fad rugat cu lacrimile in ochf, ca 1857
7 Octom.
s5, voteze p en tru dorintele rostite in programul national : Unirea
Principatelor, print strain s. c. I. Unul dintre deputatif stenilor,
d-luI loan *Roat. a 4is: Nof nu stim a ura, dar Dumnec,leti stie a
se 'ndura.
Resultatul votriI a fost acesta : 81 p e ntr u si 2 c o n.tr a, si
anume:
1. P en tr u: inalt Prea Sfintitul Parintele Mitropolit Sofronie
Miclescu. Prea Sfintitul Printele Ghenadie ndre Tripoleos, loco-
tenentul de Episcop de Husf. Prea Sfintia Sa Par. Filaret Stavropoleos
Scriban, Egumenul Monast. Socola. Prea Sfintia Sa Parintele Calinic
Miclescu Hariopoleos, Egumenul monastirif Slatina. Prea Cuy. Sa
Parin. Arhiman. Neofit Scriban. Prea Cuviosia Sa Arhimandritul
Melhisedee. Sfintia Sa Iconomul Dimitrie Matcas. D-luf Vornicul
Costachi Rolla. D. Vornicul Dimitrie Miclescu. D. Clue. C. B-
(Mail. D. Dnila Balan. D. Vorn. Anastasie Panu. D. Doctorul
Aga A. Ftul. D. Spatarul D. Kozadin. D. Maiorul Mlinescu.
D. Vornicul Mihail Koganiceanu. D. Aga Iancu Docan. D. Pit.
Gheorghi Masian. D. Dumitru Savin. D. Doctorul Post. Costachi
Varnav. D. Vornicul Dimitrie Rallet. D. Spat. Neculal Cananl D.
Clucerul Stefan Galia. D. Simion al Stanchi. D. Vorn. Sevastian Ca-
nann. D. Doetorul Aga Alecu Jiean. D. Vornicul Alecu Botez
(Forscu). D. Costachi Mortun. D. Toader sin Pavel. D. Post. Di-
mitrie Grigoriu. D. Vor. Gr. Bals. D. Post. Mihit Jora. D. Conaisui
Vasilie Zaharia. D. Costachi sin Vasilie Ostahi. D. Aga Dimitrie
Gheorghiadi. D. Log. Gheorghies Sturdza. D. Log. Costchel Sturdza.
D. Vorn. Costachi Hurmuzachi. D. loan Levrd. D. Aga Grigorie
Varnav. D. Aga Costachi Roseti. D. Spatarul Dim. Cracte. D. loan
al Babel. D. Com. Petrachi BrAescu. D. Vornicul Iordachi Pruncu.
D. Pitar. Chiril. Ciocrlie. D. loan Roat. D. Gheorghie lije. D. Vor-
nicul Vasilie Sturdza. D. Post. Alecu Teriachiu. D. Sard. Ionit Hri-
santi. D. Vasilie Balais. D. Spatarul Constantin Iacovachi. D. Vor-
nicul Lascar Catargiu. D. Postelnicul Iancu Fotea. Postelnicelul
Gheorghie Varian. D. Rducanu Savq. D. Vorn. Costachi Negrea. D.
Maiorul Alecu Cuza. D. Vornicul Grigorie Sutu. D. Vorn. Manolachi
Costachi. D. Medelnicerul Vasilie Nicolau. D. Vasilie Stan. D. Doc-
torul Aga Manolachi Costin. D. Spatarul Neculal Carp. D. Spat.
Sandu Miclescu. D. Nobilul Costachi Sturdza. D. IonitA Olariul. D.
Dimitrie Ghidionescu. D. Vorn.- Petrachi Mavrogheni. D. Vorn. Nicu

www.dacoromanica.ro
80

No. 1980. Catargiu. D. Slug. Neculat Bosie. D. Pandelachi Croitoriu. D. Colo-


Proc.-verb. 7. nelul Neculat Emandi. D. Dimitrie Vasiliev Romov. D. Lazar Ga-
1867
liardi. Vorn. Iancu Cantacuzin. D. Aga Grigorie Costachi. D. Cos-
7 Octom. tachi *tiun. D. loan Rosca. D. Timofti Sacalof.
2. Contra: Proa Sfintitul Printele Nectarie Sotirioipoleos Her-
meziti, locotenent de Episcop de Roman, D-lut Logoftul Alecu Bals.
inalt Proa Sfintia Sa Mitropolitul, in puterea Art. 79 din Re-
gulamentul Adunrit, sculndu-se in pieioare a declarat ca A d u-
narea a incuviintat. Aceast declaratie s'a primit cu unanime
urrt si nesfirsite aclamatit de: Vi v at Unire a!
Dupg aceasta inalt Prea Sfintia Sa a rdicat sedinta, consultnd
mal nti Adunarea si anuntnd viitoarea sedint pe Jot in 10 Oc-
tomvrie.

Presidentul Adunrii, So fr oni e Mi tr op o lit al M o Id o vet.


SecretariT AdunriT, P et r u Ma vrogheni, Di mitrie
Rallet, Constantin Rolla,
Anastasie Panu, Constantin
Hurmuzachi.

13. Procesul-verbal No. edinta din 10 Octombre 1857.

No. 1980. Astqt in a opta sedinth a Adunrel ad-hoc, d-luT Petru Mavro-
Proc.-verb. 8. gheni, unul din secretan, ceteste apelul nominal, la care s'ati gsit
1867 fatd opt-4ect membri, iar absentt cincl, i anume: dot in congeditt,
10 Octom. dot bolnavt, i unul n'a venit. D-lut Logoftul Alecu Bals.
D-lut Constantin Hurmuzachi ceteste procesul-verbal al sedintet
din 7 Octomvrie, care se aprobeaz de Adunare si se subscrie de pre-
sidentul de secretarit et.
D-lut vice-presidentul Constanlin Negre comunicg Adunrit o de-
pes telegrafic de la Paris de la d-luT postelnicul Vasilie Alecsandri, care
arat, c, starea snttit iart a lua parte la lucrArile Adunrit;
in urrnarea acestia presidentul, in puterea Art. 120 din Regulament
face guvernulut ineunostiintarea cuvenit pentru a se psi in tinutul
BacAulul la alegerea de un deputat in locul demisionarulut.
D-lut Constantin Rolla imprtseste AdunriT un raport al comitetulut
proprietarilor miei, atinggtor de d-lut Dimitrie Vasiliev Romov. Acest
raport arat :
1. Ca la alegerea de president al comitetulut proprietarilor
s'a inttosat i d-lut Romov spre a lua parte la aceast lucrare ;

www.dacoromanica.ro
81

Ca mandatul d-lui Romov 11 numeste deputat din partea lo- No. 1980.
cuitorilor pontasl ; Proc.-verb. 8.
Ca d-luI a deelarat, a ales de coloniile bulgare si de dome- 1857
10 Odom.
niile Statuluf (dupa cum dovedeste si raportul ispravnicieT de Ismail
No. 3325), nu poate sa intre in clasa locuitorilor pontas1 ;
Ca comitetul proprietarilor mid nu-1 poate primi ca membru,
Cu atata maI putin, ca in lista apeluluI nominal d-lul Romov este
trecut intre locuitorir stenl.
D-lul Neculd Catargiu luand cuvintul dice: ctisateniI nostri fac
boeresc in lucru, colonistil insa 11 pltesc in barn', prin urmare se
cuvine a fi trecutl intre pontasl.
D-lul Mihail Kogedniceanu observeaza: s nu prejudecam chestia.
De aceea nu putem indatori pe d-lui Romov de a face parte dinteun
comitet fara voia sa. Comitetele sunt instituate spre a representa
si a apra interesele claselor lor speciale. Interesele colonistilor sunt
altele de cat ale rksilor, altele de cat ale pontasilor. Proprietarif
miel nu pot 5 indatoritY de a primi fra voia lor pe representantul
colonistilor ; acesta nu poate fi indatorit de a face parte fara voia
sa din comitetul pontasilor ; pentru ca colonistiI nu sunt supusI bo-
ueresculuY in munca ; prin urmare resulta, ea precum partea de Be-
sarabia anexat Moldovel, prin organisatia sa face Inca o esceptie
in organisatia Moldover, asa si interesele colonistilor fac o esceptie
de interesele celor-lalte clase. De aceea opin, ca d-lusf Romov, ne-
putnd face parte din comiteturI, sa fie liber de a representa si a
ap`ra interesele colonistilor si ale domeniilor StatuluI din Besarabia,
de-a dreptul in Adunarea generala.
D-luI Vasilie Sturdza intimpina: ca.' socoate, ca propunerea d-luT
Kogalniceanu nu se poate pune in lucrare, cad firmanul convoaca cinc!
clase ; formandu-se o a easea clas, representata de una si singura.
persoana, am esi en totul din mrginirea firmanula Tinutul a tri-
mis pe d-luI Romov cu man dat de locuitor pontas. Daca d-lul nu
vrea sa intre in acea clasa, atuncl este liber s ren.unte; dar nol. nu-1
putem cunoaste de cat fa' cnd parte din comitetul pontasilor.
D-luT Mihail Kogeilniceanu iea cuvintul si dice: c5, roaga pe Adu-
nare ca s bine-voiasca a gandi la votul ce va da, ca nu, prin o
chestie de forma, s prejudice fondul, adeca drepturile colonistilor.
Sa gandim ca colonistil si domeniile StatuluI representeaza partea
cea maY importanta a populatieI din Besarabia. Hotarind ca d-luI Ro-
mov sa faca parte din comitetul stenilor pontasl, nu cumva am
r6spandi ingrijirea intro coloniI ? Chestia este mica, dar urmarile
votuluI pot s fie marl,
6
(Acte ei Documente. VI. 1.3

www.dacoromanica.ro
82

No. 1980. AtuncT d-luI vice-presidentul arat, c Adunarea nefiind in destul


Proc.-verb. 8. de lmurit asupra acesteI chestil, discutia se amin pentru viitoarea
1857
sedint.
10 Octom.
D-luT Dimitrie Ballet, cernd cuvintul, ceteste AdunriI o propunere
subscris de d-lul i sprijinit de d-lor Mihail Koglniceanu, Petru
Mavrogheni, Alecu Botez-Forscu, Lascar Catargiu, Dr. Ftu si Dr.
V rn av :
Subscrisul i iea indrsneal de a inrtosa AdunriT ad-hoc ur-
mtorul proiect de incheiare :
Luand in privire cg Art. 33 din Tratatul de Paris gice: inalta
Poartg se indatoreste a Ostra Principatelor o administratie nea-
tIrnatg si nationald, precum i deplina libertate de cult, de legisla-
tie, de comer t si de navigatie;
Legue i aseclmintele in flintg. se vor revisa. Spre a intemeia
o deplin intelegere asupra acesteI revisiT, o comisie special, asupra
creia inaltele- PuterI contractante se vor invoi, se va aduna fgr in-
arliere la BucuretT cu un comisar al inalteT Portl ;
Aceast comisie va avea drept insrcinare de a cerceta starea
actualg a Principatelor si de a propine temeliile viitoard lor orga-
nisatiI
Luand in privire Art. 24 din acelasl tratat, care rosteste: aMaies-
tatea Sa Sultanul se indatoreste de a convoca de indat, in fie-care
din ambele provincil, un Divan ad-hoc, compus ast-fel, incht s con-
stitue representa-tia cea mal esact a intereselor tilturor claselor so-
cietgtil. Divanurile Tor fi chemate a rosti dorintele popnlatie'l
asupra definitiva' organisatil a Principatelor;
LuAnd in privire cd aceste dou articule consfintesc dou prin-
cipurI:
C Principatele vor pstra o deplin libertate de legislatie,
adec toat i intreaga lor autonomie,
CA' legile i aseglmintele de fat urmeaz a fi supuse unel re-
visiI spre a le inlocui prin o organisatie definitiva, conforma dorin-
telor t'riI :
Land in privire c' tot prin aceste articule o comisie euro-
peana este insrcinat cu cercetarea striT actuale a Principatelor
cu propunerea baselor viitoarel lor organisatil, iar pe de alta cg
dou6 AdunrT ad-hoc sunt convocate spre a rosti dorintele Ora
asupra acestel organisatil, care dorintI sunt apol a se comunica co-
misieI din BucurestT, pentru ca i aceasta s le aduc la cunostinta
CongresuluT de Paris;
Lund in privire cit cea intaia datorie a acesteT Adun'rT este

www.dacoromanica.ro
83

de a pzi ambele principurI eonsfintite prin Tratatul de Paris ; si No. 1980.


anume de a Ostra in toata intregimea sa drepturile Principatelor si Proc.-verb. 8.
in deosebY autonomia lor, si tot-odata de a implini scopul convocara 1857
10 Octom.
sale, adeca de a rosti dorintele populatiel' asupra viitoarel organisata;
Luand in privire ea chipul pentru a pune in armonie dreptul
Principatelor de a-II da singure legI, si clatoria Adunara de a implini
scopul convocara sale este ca Adunarea sa se mrgineasca de a
asterne basele viitoareI organisati1 a Prineipatelor, iar nu de a face
legI sal de a intra in am'nuntimY ;
Luand in privire ca telul Puterilor garante a fost, ca prin o cer-
cetare constiintioasa si la fata 'oculta a dorintelor natieI romne
asupra viitoarel organisatil a patriel sale, s'A afle care sunt aceste
base dorite de natie, pentru ea apoI aceleasl base sa. presideze la in-
cbeiarea actuluI final al CongresuluI si la punerea acestel organisatil
sub garanta colectiva' a Puterilor, r6rnaind ca legile desvlitoare acestor
base sa se faca apoI de catre puterile legislativa si esecutiva ale Ora,
dula constituarea sa, si in dep'ina sa libertate de legislatie;
Lund in privire ca prin aceasta, autonomia Principatelor nu se
jigneste intru nimio, fiind-ea Congresul nu a cerut Adunrilor ad-hoc
romne proiecte de legI, ci nurnaI rostirea dorintelor nakel asupra
viitoare'l si desavirsiteI organisata, pentru ca Europa, incuviintand
noul ordin de lucrurI in Prineipate, s-1 si pue sub garantia sa;
Luand in privire ca marea datorie a Adunara ad-hoc este, ca
pastrand intregI drepturile Principatelor, s contribue pe cal cu
putint intru de a grbi sosirea timpulul mult dorit, eAnd teara re-
intrand in toat a sa deplin, si intreaga antonomie sit se alle in
posipa de a desvolta si a aplica prin legi votate de ea basele reor-
ganisatiel' definitive a Principatelor, asternute de Adunarile ad-hoc si
incuviintate si garantate de Puterile subscriitoare Tratatulul de Paris;
LuAnd in privire trebuinta ce este de a se introduce un ordin
in rostirea dorintelor asupra acestor base sail principa de organisatie,
si prin armare de a se face un proiect al acestor dorinte, adeca al
acelor mal' importante si de interes general;
Pe temeiul Art. 23 si 24 ale Tratatultil de Paris, Adunarea ad-hoc
a MoldoveI incheie:
1. 0 comisie de nou'e' membri se numeste si se insarcineaza ca
In termin de cinc! dile sa redigeze si s eomunice Aduna'ra un proiect
al propunerilor care i se vor parea cele mal importante in privirea
interesulul general si care vor fi neap'rate de a se impartasi cornisieI
din BucurOI ea basa a viitoareI organilatil a Principatelor.

www.dacoromanica.ro
84

No. 1980. Aceast comisie nu va scpa din vedere dorintele rostite de


roo.-verb. 8.
Adunare in sedinta din 7 Octomvrie, i prin urmare proiectul WI va
1867
10 Odom.
trebui s fie redigeat in conformitate cu aceste dorintI.
Proiectul acesta se va supune AdunriI; dup incuviintarea
sa, unul sat' maT multe din puncturile sale se va da spre studiare
la eke o nou comisie, inainte de a se supune discutieT generale,
urmandu se intru aceasta dup Art 65 din Regulament.
Prin aceasta nu se jigneste intru nimic dritul fie-aruT comitet
sail al fie-crul membru al Adunrit de a face si alte propunerI in
cuprinderea . 58-61 aT RegulamentuluT.

(Semnatj D. Rall et.


NoT sustinem motiunea : M. K og ln ice a nu, P. M avrogheni,
A. Botez, Lascar Catargiu, Dr. Ftu,
Dr. Varnav.
intrebat de presidentul el, Adunarea hotreste a se lua aceast
propunere in privire ca chestie urgent, i incuviinteazA alegerea uneT
comisil, compus de nou6 membri, pentru studiarea proiectulul propus.
Biuroul procedeaz la alegerea comisieT prin tragerea voturilor
scrutinul d urmtorul resultat: D-lor Mihail Koglniceanu cu 75
voturl, Lascar Catargiu cu 72 voturl, Petru Mavrogheni cu 68 voturT,
Manolachi Costachi-Epureanu cu 58 voturT, Arhimandritul Neofit Seri-
ban cu 47 vcturT, Vasilie Mlinescu cu 46 voturT, Vasilie Stan 45
voturl, Constantin Iacovachi cu 45 voturT si Constantin Rolla cu 44
voturY.
in urrn inalt Prea Sfintia Sa, consultnd maT nti Adunarea,
a rdicat sedinta si a anuntat viitoarea intrunire pe Marti in 15
Octomvrie.

Presidentul AdunriT, S of r on ie Mitropol it al M o I do v e T.


Secretarit Adunril, Petru Mavrogh en i, D i m itr
Rallet, Constantin Rolla,
Anastasie Panu, Constantin
Hurmuzachi.
No. 1980. 14. Procesul-verbal No. 9.*edinta din 15 Octombre 1857.
roc.-verb. 9.
1857 AstOT, a noua sedint a AdunriT se deschide sub presidenta
16 Octom. d-lui vice-president Constantin Negre.
D-luT Alecsandru Teriachiu, unul din secretariT suplentT, ceteste ape-

www.dacoromanica.ro
85

lul nominal, la care s'ati gsit fat 73 membri, iar absentY 11, i anume No. 1980.
6 in congedie, 2 bolnavl si 3 n'at venitd-lor Logoftul Alecu Bals, Proo.-verb. O
1857
Spatarul Sandu Miclescu i Spatarul NeculaT Carp.
15 Odom.
D-IuT Constantin Rolla ceteste procesul-verbal al sedintel din 10
Octomvrie, care Fie aprobeaza de Adunare si se subscrie de presidentul
si de secretaril el.
Urmeaz discutia asupra chestieT, in care clasa se cuvine a se
admite d-lul Romov, chestie aminat din sedinta trecut la aceasta de
acum.
D-luT Dr. Varnav arata ca Tratatul de Paris hotareste lmurit ca
in Divanul ad-hoc sa fie representate toate clasele, i d-luT Romov,
representnd o clas, ce esista in teara, apoT s ernhe in Divan fall
s fie silit a merge la un comitet strain intereselor colonistilor ce
d-luT representeaz.
D-luT Galiardi a sustinut de aseminea opinia esprimata de d-luT
Kogalniceanu in sedinta trecut.
D-lul Dimitrie Miclescu observeaza ea d-luTRomov poate lua parte
la clasa locuitorilor pontasT, dup cum in clasa a cincea se gsesc
la un loe proprietariI de cash', inteligentil i corporatiile.
intrebat de vice-presidentul el, Adunarea hotareste : ca. d-luT Ro-
mov nu poate fi silit a face parte din vre-o clas, i c. este liber
all face propunerile atingtoare de interesele colonistilor, conform
. 60. din Regulament.
D-IuT Manolachi Costachi, raportatorul comisieT insrcinate cu re-
digearea unuT sir de chestil in urmarea prop uneril facute in sedinta
a opta de d-luT Dimitrie Rallet, ceteste de pe tribuna raportul aceleT
comisiT :
Comisia insarcinata prin comunicatia presidentiel AdunriT sub
No. 12 de a proiecta o serie de chestiI de interes general, din acele
ce fra jignirea autonomiel Principatelor se pot asterne comisid in-
ternationale ca base ale viitoareT organisatiT a Principatelor, intru.
nindu-se in mal multe sedintY, dupa deosebite chestil propuse de uniT
altil din membri, a recunoscut c alaturatele dou6-spre dece chestiI
se cuvin a fi privite ca de interes general, si prin urmare se si su_
pun AdunriT.
indemnata de invitarea ce i s'a fcut prin incheiarea AdunariT,
ca la lucrarea recomandat sa nu se scape din vedere dorintele ros-
tite in sedinta din 7 a curenteT, comisia se socoate datoare a aduce
la cunostinta Adunril o greutate ce se iveste in realisarea acestul plan.
gin adev6r, este obsteste cunoscut ca de Cate orT Principatele
procedat la facerea sail la prefacerea legislatieT lor, ele pururea, de

www.dacoromanica.ro
86

No. 1980. politiceyte despdrtite, ati lucrat la aceasta prin impreun intelegere
Proc.-verb. 9. a corpurilor insdrcinate cu aceasta. Aya s'a fcut cu promulgarea Co-
1857
16 Octom.
dice de legl i cu adoptarea limbef romne .pentru trebile Statulul
sub Domnil Mateid Basarab i Vasilie Lupu.
Aya s'a f'cut la ocasia reforme! administrative yi judeclitorelt1
operata in ambele Principate de Domnul Constantin Mavrocordat.
Regulamentul Organic al ambelor Principate s'a redigeat in 1830 de
cdtre o singur comisie moldo-valand Intrunitd in Bucureytt Adun-
rile estra-ordinare convocate in 1832 pentru cercetarea acestul Re-
gulament a procedat la lucrarea lor prin o deas impreun intele-
gere. Acestayl Regulament la Art. 425 c,lice : Elementele UniriT po-
pululul romAn sunt puse in acest Regulament prin uniformitatea ba-
selor administrative ale ambelor OrI". lar Art. 426 rosteyte: Identitatea
legislatief fiind unul din mijloacele cele mal nemerite pentru a ajunge
la aceast Unire, o comisie mixta va fi numit de ocdrmuirea am-
belor r spre a intruni inteun singur i acelayl corp legile moldo-
romne".
AcestayI princip s'a recunoscut yi de protocolul Conferintelor
din Constantinopole -din 11 Februarie 1856, cAcI el propune ca lu-
crarea reorganisatie Principatelor s, fie asemenea incredintat une!
comisa mixte, compusd de Moldovenl yi de MuntenT.
Prin urmare, dac, Principatele desprtite ad lucrat impreund la
facerea i prefacerea legilor lor, cu ct mal mult astddl', dupd ce po-
pulatia In ambele t6r1 s'a rostit pentru Unirea Prineipatelor inteun
singur Stat, ar fi fost de nevoie ca basele viitoarel noastre organisatif
sd se aytearnd prin o intim. impreun intelegere a ambelor AdundrT
adhoc? Desbdtndu-se ins aceste base de fie-care Adunare in deo-
sebl, cu toatd identitatea intereselor ambelor trl, din causa isoldra
Adundrilor una de alta, lesne se poate ca deosebirea punctuluI de
vedere s aibd de resultat i deosebire in ayternerea baselor de or-
ganisatie. Socotinta comisiel este dar ca Adunarea s roage pe co-
misia europeand de a lua act de acest fact, pentru ca nu eventuale
deosebirT in rostirea dorintelor ambelor Adunrl asupra reformelor
viitoare s poat prejuditia in contra Unirif politice, cerut de una-
nimitatea deputatilor ambelor t'e'rI.
Iar ca raportator al lucrdrif sale, comisia a ales pe d-liff Vorn.
Man. Costachi Epureanu.

(Iscglit'f) Arhim. Neofit Scriban, M. KogAlniceanu,


C. Rolla, P. Mavrogheni, M. Costachi, V. MA-
linescu, C. la covachi, L. Catargiu, V. Stan.

www.dacoromanica.ro
87

D-lul Logofeitul Gheorghe Sturdza propune: ca raportul intreg sa No. 1980.


..se tipgreasca si sa se imparta membrilor Adunara' conform . 66 Proc.-verb. 9.
1867
din Regulament.
15 Octom,
D. Mihail Koglniceanu intimping : ea dupg Art. 66 din Regu-
lament trebue mai intaiti s'a.' se hotrasc, daca este ca sirul de chestiI
infatosat de comisie s se iea in deliberatie si daca' ele sg se imparta
pe la comisiI; si apol, dup ce se va face de catre comisie raportul,
atuncI urmeaz, ca acestea sa se tipreasca si s'A se distribue la mem-
bril Adunril. De si dar nu ar fi nevoie a se tipari acest sir de
chestiI, d-luI Kogalniceanu declara ea, primeste propunerea ono-
rabilulul deputat de Roman, ins il roaga s'a iea in privire, ca prin
aceasta Adunarea se pune In nelucrare mal multe qile, si teara este
nerabdAtoare de a vedea cu o 4i mal inainte resultatul lucrrilor
Adunari1.
Atunci d-lul vice-presidentul, consultnd mal intaii1 Adunarea, ordo-
neaz, tiprirea raportulul comisiel mai sus citat, radica' sedinta si
anuntd viitoarea intrunire pe VinerI in 18 Octomvrie.
Vice-presidentul AdunariT, Con s tan tin N egr e.
SecretariI Adunril, P e tr u Ma v r o gh e u i, Dimitrie
Rallet, Constantin Rolla,
Constantin Hurmuzachi,
Alecsandru Teriachiu.

15. Sir de chestiI generale ce sunt a se desb ate de catre


Adunare.
indreptarea hotaruluI Principatelor prin o comisie europeang.
Supunerea strinilor din Principate la jurisdictia tariI.
Sloboda intemeiare a legamintelor comerciale ale Principatelor.
Organisarea puteriI armate nationale in privirea sistemuluT de
ap6rare al Principatelor.
Libertatea cultur,ilor in marginirea Capitulatiilor.
infiintarea unei autorittY sinodale centrale pentru trebile duhov-
nicestI ale bisericil romne.
Egalitatea inaintea legil; accesibilitatea tuturor Roma.nilor la
toate functille Statulul; aselare dreapta si generala a contributiiIor;
supunerea tuturor la conscriptia militara.
Respectul domiciliulul si al liberttil individuale.
Dreptuff politice pentru paminteniI de orT-ce religie cresting.

www.dacoromanica.ro
88

No. 1980. Desprtirea putera esecutive de cea legislativ.


Proc.-verb. 9. Neatirnarea WO judecAtorestI de administratie in special.
1857
16 Octom.
Responsabilitatea Ministrilor.
Socotinta PArinteluI Arh. Scriban pentru puntul al 6. este: in-
fiintarea uneI autorittt sinodale cu atributil legislative si administrative
a trebilor bisericil romane.
Iar pentru puntul al 5 socotinta S. Sale este: ca libertatea cultu-
rilor s fie cu nejignirea religiel si a bisericil ortodoxe a t6riI.
ISubscrisI): Arhim. Neofit Scriban, P. Mavrogheni, C. Rolla,
M. Costachi, M. Koglniceanu, V. Mlinesc u, C.
la covachi, L. Catargiu, V. Stan.

16. Procesul-verbal No. 1 0.edinta din 18 0 ctombre 1857.


No. 1980. AstdI, a decea sedint a AdunriT ad-hoc se deschide sub pre-
Proc.-verb.10. sidenta d. vice-president Constantin Negre.
1867 D-luI Constantin Rolla cetest1 apelul nominal, la care s'ail gsit
18 Octom.
fa t seapte-decT li opt membri, iar absentI ease, si anume treI bol-
navT: inalt Prea Sfintitul Mitropolit, d-luI A. Panu, d-luI A:Bals, si treT
absentT: Prea _Sf. Sa locotenentul de Roman, d-lul S. Cananil si d-luI
C. Iacovachi.
D-luI Petru Mavrogheni ceteste procesul-verbal al sedintel din 15
Octomvrie, care se aprobeaz de Adunare si se subscrie de vice-pre-
sidentul si de secretaril eT.
Urmeaz discutie asupra raportuluT comisieT insrcinate cu re-
dactia until ir de chestil generale ce sunt a se desbate de ctre
Adunare si care tiprite, s'a imprtit cu treI dile inainte D nilor
deputatT.
D-luI Petru Breteseu cere cuvintul si incepe a combate propunerea
d-luI Rallet, infatisat in sedinta din 10 Octomvrie. D-lui vice-pre-
sidentul il rechiam la chestie, sub cuvint c propunerea d-luI Rallet
s'a adoptat in sedinta din 10 Octomvrie,si ea astdT discutia urmeazA asu-
pra luril in consideratie a sirulul de chestil tle interes general si nu
mirea de comisil speciale spre desvoltarea lor. Adunarea este desbinat
In privirea aceasta. Una din deputatI propun, c adoptarea propune-
riT d-lul Rallet nu impedic espunerea de consideranturT, in c'at ele ar
privi luarea in consideratie a siruluI de chestiI sag a lul respin-
gere. D-lul vice presidentul consult Adunarea asupra incidentuluI si
majoritatea hotreste ca cu chipul acesta discutia poate urma.
Atuncea d-luI Petru Braeseu combate luarea in consideratie a

www.dacoromanica.ro
89

siruluI de chestiT i incheie : ea' este de dorit ca Divanul acesta intru- No. 1980.
nindu-se cu acel al Valahiel, i conformndu-se in toate dorintele Proo.-verb.10.
1857
ating8toare de intreaga organisatie a trilor, s le presenteze loculuI
18 Odom.
competent spre intocmire i inchizasluire.

Ouvintul d-luI Petru Bra e scu.


Mal inainte de a m rosti asupra orI-ce dorintI de organisare,
socot de trebuint a atinge un alt punct mult mal insemnat si care
pe cat este de predomnitor, pe gala ar intemeia votarea celor-lalte.
intemeindu-m6 chiar pe Tratatul de Paris si imp6.ratescul firman,
nu voiil scapa din vedere isvorul de unde luat amindou6 fiinta
lor, i mal intaitt de a intra pe calea cerut de cele intal amindoug,
nu voitt parsi de a imita oameniI ce s'all interesat mult la soarta
noastra i care tocma la un asa prilej a dis, ea ma! inainte de orT-ce
atingtor de organigarea Principatelor noastre, este de stiut, daca ele
vor fi intrunite inteun singur Stat, sad daca vor urma a fi admi-
nistrate in deosebI. De aicea a pornit ideia manifestriI dorinteI noastre
ce dateaza de la stramost
((Cu cugetarea ce am fcut, nu vroesc a tinti numaI de cat re-
sultatul dorintel ce de abia am rostit, nu! nicI de cum r Vroesc numal
a intelege ceea-ce a inteles i altiI, c alta poate fi organisarea Mol-
doveI si a ValahieI despartite, si alta cand ar fi intrunite!
Dac dar maI inainte de a vroi s stiti aceasta as cere intru-
nirea Divanurilor pentru lucrarea organisril cerute de el, de Tratat
si de firman, nu va fi nimic no, chiar i cu privire la separatism
m'as intemeia pe maY solide base de putintI de cat aceI ce ar vroi
lucrarea lor in deosebl cu privire catre Unire, cacI de a urma asa,
ar fi a se espune in contra principuluI RegulamentuluI Art. 78. si
a primi ca legal dorinta und jumtatI de Divan in contra ceI-lalte
jumtatY, ce ar fi a se espune contradiceril prin fapta la acele rostite, ar
fi a se espune de a atita rivalitate, de a face si a primi veclnic im-
putri, de a lua in sfirsit asupra-sT nu numal pentru sine, dar si pentru
altul o rspundere de la care numal intimplatoare isbanda ar putea
aduce mntuire. Acel ce ar fi in contra, negresit c trebue s aiba
sigurant, daca nu o are, primeste r6spundere; in vreme cand ce-
rnd intrunirea Divanurilor, nu numal ca.* am fi feriti de toate acestea,
dar am r'manea consecuenti intru dovedirea omogenitatil de nevoT,
dorintY, sperante etc.
Am indeplini esact i indatoririle TratatuluT de Paris si ale firma-

www.dacoromanica.ro
90

No. 1980. nulul care, in tot ce se atinge de dorintI i organisare, ne lash' liberl
Pitoc.-verb.10. i nemrginit1 'Ana la marginile prudente si ale putinteI.
1857
18 Octom.
Cum venim dar la punturI de organisare cu chipul acesta, in
cat chiar dad ar fi intovarasite incA de atAtea, presupune numaI de
cAt fiinta unul alt Divan ?
Aicea de la sine vine o altA intrebare, si cine va convoca acel
al 2. Divan? i and ? si de cine se va compune el? si ce inchi-
zAsluire vor avea lucrrile sale?
Pentru a nu ajunge la asa complicatil, Inuit mal de dorit este
ea Divanul acesta intrunindu-se cu acel al Valahiel, si conformAnd
dorintele lor ating6toare de intreaga organisare a Orilor, sa le pre-
senteze loculuT competent spre intocmire InchizAsluire.
Aceasta ar indestula indatoririle impratesculul firman si ale Tra-
tatulul de Paris ; ar indestula asteptarea mandatarilor nostri; ar cruta
vrernea ce am audit pe multl cd o pretties tare mult ; aceasta
numal aceasta ar incorona cu stabilitate pentru viitor resultatul
lucrrilor noastre.
D-lul Constantin Hurmuzachi cere cuvintul iice: CA chestia Uni-
ril i nume chestia UniriI Principatelor a motivat co nvocarea Diva-
nurilor ad.hoc,, i prin urmare ea intrarea in chestil' a tingatoare de
organisarea din launtru, ar fi o lovire in suveranitatea cu
searna in autonomia Principatelor, garantata de Tratatul de Paris.
Pentru aceasta d-lul propune: 1. ca inainte de toate Divanul WA, ros-
teascA dorintele rii asupra chestiilor politice de interes general
etc. etc. 2. SA punem in aplicatie dorinta Uniril, lucrAnd in intele-
gere cu fr.aii nostri de peste Milcov. Si 3. sA rugAm pe Puterile
garante ca inainte de toate s ne respecteze in faptA autonomia
gar antata.

Cuvintul d-lul Constantin Hurmuzachi.


S'ar fi cuvenit, ca conform cu . 66 din Regulamentul AdunArii,
sa, se tipAreasca si propunerea Rallet, ca BA putem cunoaste
de aproape motivele abateril de la programul nostru.
Cine nu stie, cA avern program, carele s'a adoptat de toatA teara,
s'a primit cu aclamatie de catre fratil nostri de peste Milcov si s'a
aplaudat de toatA presa Europe?
data. ce dice programul nostru :
Partida UniriI este tot-odata partida progresula
Din tot sufletul dorim dar sa. se introducA si in teara noastrA
toate reformele care sunt In stare de a ne civilisa societatea si a ne

www.dacoromanica.ro
91

intari natia, reforme intemeiate pe principiile drepttti, al egalitktif No. 1980.


inaintea legi1 si al respectuluI propriettil. Proc.-verb.10.
1857
intemeindu-ne ins chiar pe Art. '23 din Tratatul de Paris, care 18 Octom.
ne consfinteste deplina libertate a legislatie noastre (autonomia),
dorim ca toate reformele, ce ati a se introduce in organisatia din
luntru a Principatelor, sa se fac, nu cu jignirea., ci cu respectarea
si in puterea autonomic' noastre. Ori cat de pretioase si de nea-
p6rate sunt reformele din launtru, noI punem mar presus de ele dri-
tul de a ne face nol singuri legl in pamintul nostril.
Reguleze-se relatiile legale ale Principatelor cu inalta Poart
cu Puterile garante; contineasc pe pamintul nostru reshelele i ocu-
patiile militare, care ne precurma toat propsirea i ne seac toata
avutia ; statorniceasch'-se puterile, esecutiva i legislativ, ce ail a se
<Tune in capul trii; hotrase-se ()data, starea politick a Romfiniel:
cu un cuvint sa fim stkpan1 in casa noastra:--si atuncea nol singurI
vom sti i vom trebui a face toate reformele din luntru, de care
teara nastra are nevoie, reforme care pan acum in mare parte s'ail
impedecat numal prin inriuririle din atara i prin lipsa de stabilitate
in liuntru.
De aceea dar, inainte de toate, s staruim i s cerem de la
dreptatea providentiala a EuropeI, ea esistenta nationala si auto-
nomia s ui se respecteze, precum in drit, asa si in faptl ; i atuncI
patria noastr singura va dovedi, c tie a rspunde la asteptarea
marilor Puteri i c este vrednica de bine-facerile loro.
La 7 Octomvrie, Adunarea ad-hoc a cerut intre altele Unirea Prin-
cipatelor i respectarea drepturilor Principatelor i in deosebit a au-
tonomieI lor.
Rostind dorintele inscrise in programul nostru, Adunarea ad-hoc
a adoptat si a consacrat programul nostru.
Si ce ni se propune ast0f.? Ni se propune sa rostim i dorintl
atingtitoare de orgauisarea din Mantra a Principatelor, sa cu alte
cuvinte ni se propune desbinarea de la fratii nostri de peste Milcov,
lovire in autonomia Principatelor, abatere de la programul nostru.
((Ni se ()ice, ca' rostind numaI dorintI despre organisarea din la-
untru, nu jignim autonomia, cacl nu facem legI. Dar at intreb: daca
Congresul viitor n'ar incuviinta vre-una din basele ce am propune,
unde este neatirnarea guvernului national, unde deplina libertate de
legislatie autonomia ce ni s'ati garantat prin Tratatul de Paris?
Mal intreb inca: daca trap nostri de peste Milcov n'ar primi
vre-una din basele ce am propune, unde este Unirea Principatelor?
Ni se maI 1ice, ea Tratatul de Paris si firmanul de convocare

www.dacoromanica.ro
92

No. 1980. a Divanurilor ad-hoc cer revisia statutelor si a legilor care ast541
Proc-verb.10. sunt in vigoare. Si e titi aceasta, dar mal stiti si alta: sti c numaI
1857
chestia politica a provocat rsboiul oriental, numaI chestia Unirir
18 Odom.
Principatelor i numaI chestia aceasta a fost causa convocaril Diva-
nurilor ad-hoc.
Dovada protocoalele CongresuluI de Paris No. VI., VIL i VIII.
Tnterpretarea unuI tratat, ca i interpretarea unel. legi, trebue
s se faca asa, ca un articol s nu fie in contra4icere cu alt articol.
Acef Insa care pretind, c Divanul ad-hoc este chemat a face si
revisia statutelor si a legilor ating6toare de orgauisarea din luntru
lie cu alte cuvinte, eh Tratatul de Paris cuprinde in sine contragliceff,
adica ea el inteun articol a recunoscut i prin alt articol a sfardmat
autonomia Principatelor. Domnilor! Nu pentru cA aseOmintcle pom-
pierilor sati ale Eforiilor sunt defectuoase, s'ati convocat Divanurile ad-
hoc, ci, o repetez, numaI pentru chestia poIitic, pentru chestia pro-
tectoratulul, sub a caruia inriurire s'a facut Regulamentul Organic.
Daca acel earl' din cuvintele TratatulttY de Paris deduc indato-
rirea Divanulul ad-hoc de a se ocupa cu revisia statutelor si legilor
atingeloare de organisarea din 16untru ar fi consecueq, dumnealor
n'ar trebui sa se margineasca' numai in rostirea unor base, ci ar trebui
s faca revisia tuturor legilor, asa ciar, a Regulamentulul Organic, a
Codice civile, a Codicel criminale, a ColectieI legiuirilor obstestilor
Adunan, a Colectiel dislegarilor, a Manualulul administrativ si c. I.
Aceasta n'a tost scopul CongresuluI de la Paris.
Socotinta mea dar este :
I Sa rostim inainte de toate dorintele rii asupra chestiilor po-
litice de interes general, din care unele sunt chiar inscrise in progra-
mul nostru.
IT. Sa punem in aplicatie dorinta UniriT, lucrnd in intelegere cu
fratiI nostri de peste Milcov,
S. nu jignim singurf autonomia noastra, ci sA rugam pe
Puterile garante, ca inainte de toate ea sa se respecteze i in fapti.
D-luI Manolachi Costachi intimpin : ea nu jignim in nimica auto-
nomia noastra pasind la rostirea dorintelor de interes general atin-
g6toare de organisarea din launtru, cAd autonomia noastra incalcata
pan acum, se va realisa numal cand se va promulga de catre
Congresul de Paris.

www.dacoromanica.ro
93

Cuvintul d-lul M. Costachi.


Domnilor!
Doresc a ve convinge ca ar fi primejdios pentru viitorul causeI No. 1980.
noastre de a mrgini lucrarile noastre in votul din 7 a luniI; dati-mI Proo.-verb.10.
1857
voe sa m esplic: sunt 5 ant de abia, Domnilor! cine nu-sI aduce
18 Odom.
aminte ca nationalitatea romn se gasia respinsa in intunericul vea-
curilor; esistenta noastr politica trite stare atat de indoelnic, atat
de nestatornica, in cat mai ne lipsia schinteia de ndejde ca sA fi putut
intrevedea in curind o prefacere fericit dupa un crunt resbel intre
Puterile cele maI maxi ale lumiI. Ele ati incheiat Tratatul de Paris.
insuflate de gandiri marinimoase pentru nol, ele ail hotarit in_
trunirea Adunaril de fata, pentru ca teara salt poata rosti dorintele
asupra viitoarel sale organisatir; spre acest sfirsit ne gsim nor astAll:
intrunitI; i s nu uitm, Domnilor, cA "Ana ierI inca esersarea
acestul drit ne era amenintat.
SOO' prea bine luptele ce a urmat 'Ana' la intrunirea noastra
de fata; maI eram sa fim lipsitI de bine-facerile pacii; glasul cel ade-
vrat al teril se gsia in primej die de a fi inadusit; pan ieri inch'
intindeam o mana rugatoare cgtre acele PuterI ca s ne fie liber de
a ne rosti in pui,erea acelui Tratat, i ast41, Domnilor, sa nu mai
stim nimica de acel Tratat, nimica de firmanul izvorit din el ?
Ve intreb, Domnilor! ce ne-ar putea face ast-fel de cutezatorI,
ast-fel de nepstorl? Unil dintre nol pun inainte votul din 7 Oct. si
sunt de prere cA acel vot ne-ar putea scuti pe nol de la mal departe
indeplinire a mandatuluI prescris noue prin Tratatul de Paris. Mare
greseala, Domnilor. Adeverul este: nol am votat Unirea,, am votat au-
tonomia. Dar Unirea, Domnilor, pe care avem bun ndejde ca Puterile
ne-o vor incuviinta, credetI poate ca. Puterile ne-o dati numal pentru
ca o cerem? Consideratia cea maI mare, care va predomni in sfatul
Puterilor, va fi de bun seam c o asa combinare va respunde in-
teresuluI general al Europa Nu suntem dar noI datorl a ne rosti
asupra baselor viitoruluI Stat, ca sA incredintam pe Europa ca consti-
tuarea sa va fi in adever de un interes european? Dar ni se mg lice
inca ca. am jigni autonomia teril. Cu 'mina seam i e, nu sunt maI
putin gelos de autonomia si de drepturile tern' noastre; dar ve
intreb, unde esista astlI acea autonomie? Ea se gaseste scrisa in
Capitulatia noastr, consfintit. prin Tratatul de Paris. Dar in fapt,
Domnilor! insusl caracterul acestul Divan, nu este oare oca mai vedita
dovada, c. acel drit inca nu este realisat? Precum o lege, Domnilor!

www.dacoromanica.ro
94

No. 1980.de si facuta de puterea legiuitoare, null' are inca lucrarea sa "Ana
Proc.-verb.10.
ce nu va fi promulgata prin organul competent, ast-fel i principul
1857
autonomieI noastre, inscris in CapitulatiI, consfintit prin Tratatul de
18 Octom.
Paris, nu va fi realisat pana cand Puterile din. nog intrunite nu vor
proclama libera intrebuintare a autonomieI noastre; inca odat, Dom-
nilor! singura bas. legala a esistinte acestif Adunar! este Tratatul
de Paris si firmanul; le-om prsi aceste, nu me suntem nimica; ne-am
trage asupra-ne nu numal r6spunderea catre alegtoril nostri, dar si
reaua cuvintare a urmasilor nostri; 'vO conjur dar, Domnilor, sA rgrnnem
statornie in calea pe care am pornit, cad flume legalitatea ne poate
asigura un viitor fericit, nimene nu v'c' indeamna de a v ocupa cu
facere de leg! sail de a intra cu de-amruntul in deosebitele chestil,
ci numal de a 'vO asterne basele de un interes general.
Sfirsind, dati-Mf voe de a v6 aduce aminte sltuirile unuI om
insemnat care ni le-a adresat cu mai multa autoritate de cat mine,
si care ne-a dat in destule dovedT ea ne vroeste binele ; el a cjis sa
ne purtam ast-fel ca sA dam arme prietinilor nostri de a ne apra, iar
nu arme dusmanilor nostri, spre a ne combate.
D-lul' Dr. Constantin Vcirnav se sue pe tribuna si tine un cuvint,
prin care indeamn a urma mal departe in rostirea dorintelor te'ril,
cacl areland numal dorintl, nu lovim in autonomie.

Cuvintul (MO Constantin Varnav


N'amhrtie scris ca s \76 cetesc de pe ea, am o inima de Roman,
de pe ea s. vO cetesc. N'am condeie ca sa fac cuvinte, am un cuget
de Roman, el imI insufla cugetul care voesc sa vi-1 spun.
antrebarea este, s mergem inainte cu rostirea dorintelor
sag s'. strn? Si de jignim autonomia t6ril ar'e'tand dorintI?
Astadl vorbesc in tata tril, in pri vire ca. nu teara infatoseaza astac,1I
teara, ci aceast prea onorata, Adunare.
Fiind-ca i e am onoare de a face parte din ea, apol ca parte
din teara vorbesc in fata t6rii si spun: s urrnm me departe a ar'ta
Europe dorintile cad ar6tand nume dorintI, noI nu jignim au-
tonomia noastra.
Sa marturisim ea teara se gaseste in abusurl i ca ele ati ajuns
a fi mal' tarI de cat teara intreaga.
SA marturisim ea am calcat chiar Regulamentul Organic din fat
In fata, ca teara doreste, in puterea autonomiel sale, sa-sI faca un
asedmint care sa nu-1 calce nimenea, de care sa nus1 bata joc nimenea.
Teara nu vroeste prerogative pentru familiI i persoane, teara

www.dacoromanica.ro
95

vroeste drepturl de o potrivA pentru meritul vederat i patriotismul No. 1980.


netgAduit. Teara este sAtul de lingusief, de favoare, de prOI si de Proc.-verb.10.
Teara nu mal vroeste fii care s desbrace pe fill el. Teara
m
vroeste fil precum ati fost acel earl a zidit atAtea bisericY in tearA 18 1085o t7o

i a intemeiat biserica la care ne inchinAm. Teara vroeste fil precum


a fost aceia earl a infiintat schiturI i mAnstirl numaI i numal
ea sA intemeieze in tear moralul crestinesc. Teard vroeste fiI precum
a fost acel earl a infiintat in tearrt scoale inzestrat cu mosiI
marl i mnoase, numal i numaI ca s poatrt inflori in tearA stiintele,
care sunt de neaprat. nevoie si de vederat folos pentru tear. Teara
vroeste fil, precum a fost ace' earl a zidit atAtea spitalurI in teard
si inzestrat i cu mosif i cu avere bAneascA, numal i numaT
ca sA poat avea sraciT ajutorul cuvenit la vreme.
Teara doreste ca totI fiiI sl de o potrivA s se indulcease de
drepturile, privilegiile si imunittile sale dupa meritele lor. DovadA
e teara vroeste ce spun, este cA ea a trimis tot ce este maT invtat,
tot ce este maI prob in tearA la aceastA Adunare ; i chiar dusmaniT
nostri trebuc s mArturiseascA ce spun.
Europa luminat ne intinde bratele sale cele mal viteze, cele
mal urna ne, cele mal sincere, ca sa scape teara noastr de suferinti
n care a imbtrAnit, i ca s o intinereascA prin legI i reforme ci-
vilistoare ; care din nol nu va alerga inaintea el cu inimA de Ro-
mAn, cu cuget de crestin aprins de dumnegleeasca schintee ce insu-
fleteste pe om ? SA alergA'm dar inaintea EuropeI i sA artAm do
rintele
SA spunem c. teara doreste imbunAtAtirI pentru toate clase,le
ce se gAsese astAdI in ea, imbunttirI potrivite luminiI veaculuI in
care trAim, potrivite imprejurtirilor de fatA in care se gseste ast4 teara.
SA spunem cA teara vroeste, in unire cu Teara MunteneascA, s.
fie un Stat de propsire, care sh respecteze driturile inaltel PortI
dupl vechile el Capitulatil; un Stat de propAsire, care sA nu sdrun_
cine echilibrul i linistea Europa
Multe maT doreste si vroeste teara i plinA imT este iMma de
dorintele i vrointele triT, si mare imT este dorinta de a-mi deserta
mima aice, dar destul am vorbit.
Cu toate acestea una inc trebue s mal spun: tot ce am qis,
am vorbit din inimA, dar nu cu inveninare, ci din mima plinA de
durerl, duren ce ne a desteptat suferintele vduvelor si ale orfanilor,
suferinta fratilor meI de tearA cu fruntea curat i cuget nepAtat, su-
ferintele fratilor mel de tear% iubitorr de adevr. N'am artat alta

www.dacoromanica.ro
96

No. 1980. de cal adevrul, cacl sunt i cunosc cA locul acesta este prea sfnt
Proo.-verb.10. ca sa poat in el incapea alta de eat numaI sfantul adev'er!
1867
D-luI Illihail liogedniceanu dice: c5, sirul de chesta pstreaza in-
18 Octom.
treag autonomia noastra si ea Tratatul de 'Paris cere s. asternem
cateva principa, care s'a' formeze basele viitoarei noastre orga-
nisatil. Trebue s'A arkam EuropeY, ea nu voim a fi niel China,
niel republica social, ci o societate europeana, tiind la toate
conditiile unel societlT in cale de progres la libertatea constiin-
Id, la egalitatea inaintea lega, la re.spectul individuluI, al domici-
liulta si al proprietta. Cat ne vom tine de principurile cele mar!,
niel o contradictie nu poate fi in rostirea clorintelor intre Adunarea
de aicea i cea de peste Milcov. De aceea programa comisiel sO se
primeasc, pentru a se da la comisa speciale spre desvoltare.

Cuvintul d-lul Mihail Kogalniceanu.


Oratoril de mal nainte a tratat chestia in fond ; mie dati-mi
voe sa ating numal forma; si dupa Regulamentul nostru niel ca se
cuvine de a maI trata fondul chestieI, ca una ce si este hotarita
Adunare. SO ne aducem aminte, ea amicul meri Rallet, in sedinta din
10 Outomvrie, ne-a infatosat o propunere ; aceasta propunere a
primit incuviintarea Adunara'. Astac,I1 dar totI suntem datorI a
ne inehina dinaintea maiestatil votulul. Acel proiect, prefacut in
incheiarea Adunara, pstreaza intreaga autonomia noastra ; el arata.
ce dorintl putem sa rostim spre a ne conforma TratatuluI de Paris,
si ce dorintI trebue s'a pastram pentru viitoarea legislativa, ca chestii
cu totul de competinta autonomieI noastre. Cu gresealb.' s'a ,lis ea
Tratatul de Paris ne cere de a ne rosti numaI asupra chestiel po -
litice. Instructiile date de Congres comisiel din BucurestI arata'
avem a ne rosti i asupra organisra Ora. Tata nseT cuvintele acestor
instructii: Comisia va pune deosebita sa atentie asupra reformelor
ce se cer de statutele i regulamentele in fiinta ; ea va studia starea
financiara, asedarea birulul, relatiile cleruluI cu administratia, starea
manastirilor, sistemul militar si c. 1.. Incheiarea Adunara a impacat
datoria de a ne conforma cererilor EuropeI i datoria de a Ostra
nejignit autonomia noastra; cAd dupa acea incheiare noI nu avem
a asterne proiecte de legI, ci numal oaresI-care principa, care ati sa
presideze la viitoarea organisare, care apoI dupa constituarea trilor
inteun chip definitiv ati O. se prefaca' in legI votate i intarite,in de -
plina noastra autonomie. i aceasta indoita datorie este prea fin-asa,
prea lesne de inteles. Europa ne-a recunoscut autonomia ; irisa ina-

www.dacoromanica.ro
97

inte ca ea s'A se hotarasca de a o primi sub garantia sa, Europa este No. 1980.
In toata dreptatea de a cere sa cunoasca i basele ce voim a da vii- Proo.-verb 10.
1857
toarel noastre organisatiT politice si sociale ; cala numaI organisandu-ne
18 Ootom.
ca Stat european, ca societate europeana, Puterile se vor invoi de a
ne intinde mana. De vom vroi, dimprotiva, a ne constitua orI ca Stat
chinezesc, orl ca republic social', s fim sigurI c. Europa se va
tine departe de noI. Aceea ce se pretinde de la noI, s'a pretins
de la Belgia si de la Grecia. Asa dar, Domnilor, inca odat sa l._
sam utopiile, s'a arkarn Europel ea nol nu avem a fi niel China,
niel republica, ins voim a fi o societate european ; voim i inem
la toate conditiile una' societtl. in cale de progres ; voim libertatea
constiinteI; voim eizalitatea inaintea legil; voim respectul individuluT,
al domiciliuluf si al propriettit Manifestand asemenea principil, care
astdl formeaza basele tuturor societtilor Europe, putem noT avea
frica, ca' Adunarea ad-hoc din teara surora, de si luerand in deosebl
de nol', ar putea rosti alte 1i contradic'toare principii? Nu. Asta nu
se poate Putem presupune un minut, c' in seculul al XIX. poate o
Adunare, sati in Moldova sati in Teara Romaneasc, sa contestezo unul
macar din acele 12 punturl asternute de comisie ?
De aceea, Donmilor, s'a pasim inainte far nicl o frica', %l'a grija,
c altele ar fi dorintele Adunaril din IasI, i altele ar fi dorintele
Adunril din BucurestI. in cata vreme ne vorn tine de principide
cele mil' ale fie-cril societatI moderne, contradictie in rostirea do-
rintelor nu poate fi. Negresit ea mal nimerit, ea poate s,i mal logia
ar fi fost, ca Adunarile s lucreze impreun: insa trebue s' ne su-
punem unel legi mal presus de nol. Legea aceasta este Tratatul de
Paris. Legea aceasta este nevoia de a aduce cu o ()ara mal inainte
dorintele noastre pe masa Congresula
Vin dar iar a v dice, ca incheiarea Adunara este sfanta, ea nu
o putem modifica. Prin aceasta nu die ea trebue s primim programa
comisiel ca irevocabila. Comisia n'a fcut de cat a asterne un sir de
chestiI, voind prin aceasta a aduce o ordine in rostirea dorintelor.
Eil nu pretind niel do cum ea' comisia nu s'ar fi gresit in redactia
chiar in sirul chestiilor. Spre indreptare, Adunarea n'are de cat
a rindui alte speciale comisil (precum o cere i proiectul d-luIRallet) ;
aceste comisil vor studia una cate una chestiile, cu toat patrunderea,
cu toat stiinta; i spre aceasta sa le clarn numaI timpul trebuitor.
inca ()data, Domnilor, fie-care di isl are misia sa. Misia de astadI
este ca sa rinduim comisiile ; i atuncea cnd lucrarea lor ni se va
pune inainte, vom delibera, vom discuta, vom incuviinta, sa vom
descuviinta.
(Acte i Documente. VI. I). 7

www.dacoromanica.ro
98

No. 1980. D-luI vice-presidentul instiinteaz pe Adunare cd a primit un


Proc.-verb.10. amandament subscris de 51-lor Dr. Ftu, Dr. Costin, V. Necula', Epis-
1857 copul Ghenadie Sendre Tripoleos si Arhimandritul Melchisedec, si
18 Octom.
constateaza cA acest amandament se va lua in consideratie la dis-
cutia asupra celor 12 punturT, care se va face dup ce mal intai
comisiile, ce se vor rindui spre a le desvolta, isI vor infatosa ra-
porturile lor.
In urind consultandu-se Adunarea, se pseste la alegerea de
done' comisa compuse cate de seapte membri, insrcinate cu des-
voltarea siruldi de chesta generale. La comisia I., insrcinati
cu punturile 1-6, s'ati ales cu majoritatea voturilor urmtorii
membri: D-lor Lascar Catargiu, Manolachi Costachi, Petru Mavrogheni,
Anastasie Panu, Dimitrie Rallet, Vasilie Sturdza si Constantin Hur-
muzachi. La comisia II., insarcinata cu punturile 7 12, s'ati ales
cu majoritatea voturilor urmatoril membri : D-lor Mihail Koglniceanu,
D. Cozadini, D. Miclescu, V. Mlinescu, C. Rolla, I. Fotea si I. Hrisanti.
D-luI vice-presidentul, consultand maY intaiti Aclunarea, rdied
sedinta si anunt viitoarea intrunire pe Vineri in 25 Octomvrie.
Vice-presidentul Adunrii, Constant in Ne gr e.
Secretara Adunra, P etru Ma vrogh eni, Dimi trie
Rallet, Constantin Rolla,
Ana sta sie Panu, Constan tin
Hur mu za chi.

17. Procesul-v erb al No. 11.*edinta din 25 Oct mbre 1857.

No. 1980. Ast641', a un-spre-lecea sedint5, a Adunara ad-hoc se deschide sub


Proc.-verb.11. presedinta inalt Prea SfintieI Sale Mitropolitula
1857
D-lul Dimitrie Rallet ceteste apelul nominal, la care s'ail gsit fata
25 Octom.
seapte-glecY si cincY membri, iar absentI noug, si anume cincI in con-
gedie cid. Vasilie Zaharia, Vasilie Nicola, Chiril Ciocarlie, Con-
stantin Iacovachi, Gheorghie Die , dol.' bolnavY dd. Alecu Bals si
Grigorie Bals.
D -luI Constantin Hurmuzachi ceteste procesul-verbal al sedinteI din
18 Octomvrie, care se aprobeaza' de Adunare si se subscrie de vice-
presidentul si de secretan! eY.
D-luI lordachi Pruncu cere voia a se retrage din sedint, aflandu-se
bolnav.
D-lul Dimitrie Ballet ceteste raportul comisieI I., insArcinat cu des-

www.dacoromanica.ro
99

voltarea punturilor 1-6 din sirul de chestil, asupra puntuluI V. No. 1980.
despre libertatea culturilor in marginirea Capitulatiilor : Proc.-verb.11.
1867
Aceast. comisie are onoare a supune onorateI AdunrI urm6.-
26 Octom.
torul proiect de incheiare asupra chestiel ating6toare de libertatea
cultarilor in miirginirea Capitulatiilor".
Lund in privire c porunca Mntuitorulul de a inbi pe aproa-
pele s ca pre sine insusi", cuprinde in sine principiul toleranteI;
LuAnd in privire c toleranta este nedesprtit de civilisatia cres-
tinA i intemeiaz. infratirea popoarelor ;

Luand in privire cA libertatea culturilor este un princip adoptat


de toate staturile civilisate, care si-ati reservat numaI dreptul prive-
gheril asupra esercitiulta lor;
Lund in privire, c acest mare princip s'a aplicat si s'a
pstrat pururea i in Principatele Romne, unde toate culturile, recu-
noscute de guvern, a avut liber esercitit, fait alt mrginire, de cht
acea cuprins. in CapitulatiI (Art. 8 al TratatuluI din 1511 intre Sul-
tanul Baiazed II. si Domnul Bogdan ; Art. 9 al aceluI dintre Mohamed II.
cu Vlad V. din 1460);
Luand in privire cA religia si limba noastril a tost paladiul
nationalitati1 romane;
Adunarea ad-hoc doreste ca la viitoarea organisatie s se iea de
bas urmtorul princip:
Religia domnitoare in Romania este religia ortodoxa' a Ite-
slrituluI. Esercitiul celor-lalte culturI recunoscute este liber, Tusk
ea restrictia preveguta In Capitulatil.
Tar ca raportator al lucrril sale comisia I. a ales pe d-lui Di-
mitrie Rallet,

(SubscrisI) Lascar Catargiu, Manolachi Costa chi, Petru


Mavrogheni, Anastasie Panu, Dimitrie Rallet,
Vasilie Sturdza, Constantin Hurmuzachi.

Presidentul AdunriT d cetire a patru amandamente la acest


punt, si anume:
1. Amandamentulul d-lul A. Filtu, sprijinit de dd. Episcopul Ghe-
nadie Sendre Tripoleos, Arhimandritul Melchisedec, Dr. Costin
Vasile
Puntul al 5-lea.
Deplina libertate a cultulul. religieI domnitoare. Esercitiul celor-

www.dacoromanica.ro
100

No. 1980. lalte culturI crestine, insA fa'rA jignirea religie domnitoare si in mAr-
Proc.-verb 11. ginirea vechilor CapitulatiI.
1867
26 Odom. (Subscris) Dr. A. F 'at u.
Sprijinim: Ghenadie Sendre Tripoleos, Arhi-
mandritul Melehisedec, Dr. Costin, V.
Neculag.
Amandamentului d-lur N. Carp, sprijinit de d-lor S. Mieleseu,
A. FAtu, G. Ghidionescu, C. Sturdza (Vasluig) :
Anul una mie opt sute cincI-4ec,1 si seapte, Octomvrie 25 cjile.
in urmarea desvliril chestiel atingtoare de libertatea culturilor in
mrginirea Capitulatiilor, fAcutA de onorabila comisie aleas din
sinul AdunAril ad-hoc si insArcinatA cu aceasta ; subscrisul membru
acestuI Divan, ca representant al proprietatilor marl' din tinutul Vas-
luiuluI, am onoare spre conclusie la desv'elirea comisieI a propune
urmAtoarea redactie:
Religia domnitoare in RomAnia este religia ortodoxA a R6-
sAritulul. Esercitiul celora-lalte culturI recunoscute este tolerat,
insA atAt cu restrictia prevgdutA in CapitulatiI, cAt si in politieeasca
observare a legilor VriI astAq1.1 in fiintA.
(Subscris N. C a r p.
Sprijinim: S. Mi clesc u, G. Ghidionescu, C. Sturdza
(rAzAs), D r. F A tu.
Amandamentuldf d-luI Cracte, sprijinit de d-lor C. Roset, P.
BrAescu, C. Mortun, N. Bosie, N. Emandi :
LuA,nd in privire cA porunca MAntuitoruluI de a iubi pe aproa-
pele ca pe sine insusI, nu este compatibilA ou Capitulatia, ci in
contradictie ;
LuAnd in privire cA citarea in considerante a Art. 8 si 9 nu
sunt niel de un ajutor, cand chestia se trateazA in prineip ;
LuAnd in privire cA cu Capitulatiile din veacul al 14-lea si al
15-lea nu sunt legatI la acea regulA totl Musulmana de pe surfata
globuluf, ci numal aceI ce fac parte din imperiul mahometan, pentru
carI si Sultana' Mehmed II. si Baiazed s'ail indatorit pentru dinsiI
si pentru urmasil lor a-I opri de a veni si a face geamil in tearA;
LuAnd In privire cA ast411 nu se statorniceste ca dorintA un prin-
cipi nog, pentru cA libertatea culturilor, Cu invoirea guvernurilor
competente, a fost adoptat si pAstrat in RomAnia;

www.dacoromanica.ro
101

Propunem: No. 1980.


1. Motivele resonate cuprinse in considerante s se primeascA Proc.-verb.11.
1857
in tbtul, suprimndu-se numal cuvintele fra alt mrginire de cht
25 ()dom.
aceea cuprins in Capitulatil (Art. 8 din Tratatul din 1511 intro Sul-
tanul Baiazed II. si Domnul Bogdan; Art. 9 al acelul dintre Mehmed
si Vlad V. din 14601.
2. Din redactia ce are a sluji de bas la viitoarea organisatie
suprimndu -se cuvintele de la sfirsit ins Cu restrictia preve'dut in
Capitulatir, s cuprind :
Religia domnitoare in Romania este religia ortodox a Rs-
rituluI. Esercitiul celora-lalte culturl cunoscute este liber ca i pAn
acum.
(Subscrisl) D. Cr a ct e, C. M ort un, C. Ro s et, P. Brescu,
N. Emandi, N. Bosie.
4. Amandamentulul d-luI Kogeilniceanu, sprijinit de d-lor C. Roset,
D. Gbeorghiadi, V. MAlinescu, D. Cozadini, A. Cuza, M. Jora :
Subscrisul propune ca frasa din dorinta atingkoare de libertatea
culturilor, i anume esercitiul celora-lalte culturI recunoscute este
liber. s'a' se inlocuiasc prin urmtoarea redactie
Esercitiul celora-lalte religil cunoscute este liber, ins cu res-
trictia prev64ut in CapitulatiT.
(Subscris) K o glni c e an u.
Sprijinim : C. Roset, D. Gheorghiadi, Mlin escu,
D. Cozadini, A. Cuza, M. Jora.
Discutia incepe asupra amandamentuluT D-rulul A. Filtu, care in-
cheie : Deplina libertate a cultuluI religieT domnitoare, esercitiul
celora-lalte culturI crestine, ins fr jignirea domnitoare
in mrginirea vechilor CapitulatIi.
Prea Cuviosia Sa Arhimandritul Neo fit Scriba12, cere cuvintul
dice: ca trebue s hotrim acum pus'tura bisericif noastre ; ca
Prea Cuviosia Sa nu s'a opus la libertatea culturilor, ins pe p-
itmint fie care libertate are marginile sale, si libertatea culturilor nu
trebue s jigneasc biserica une! nata, biseric care tot-deauna a
fost tolerant ; ea vroim libertate pentru totT, ea trebue dar s
vroim libertate i pentru refigia noastr. Aceast religie are o bise-
ric, care de la inceput, in amindou rile, a avut o putere legiui-
toare si administratoare. Prin concentrarea puteriI civile trebue s.
fie concentrat i aceea a bisericil inteun sinod.

www.dacoromanica.ro
102

No. 1980. Mai mult1 deputatI fcnd luare aminte, c vorbind de sinod,
Proc.-verb.11. Prea Cuviosia Sa s'ar deprta de ehestie; i presidentul rechemndu-I
1857
25 Oetom.
la chestie, Prea Cuviosia Sa urmeaza si dice: c. cnd teara cere
drepturile sale ab-antiguo, i biserica trebue s aib dritul a se con-
stitui in biseric soborniceasa, si apostoleasa; c totI strigm res-
pect pentru proprietate, pentru altiI, trebue dar s strigm si res-
pect i nejignire pentru religia noastr, pentru drepturtle autoche-
falieT sale, cAcT biserica este cea mal mare, mal dreapt i mal slnt
din toate propriettile ce am mostenit de la strAbunI, ea este pala-
diul nationalittiI noastre.

Cuvintul ArbimandrituluI Neofit Scriban.


Domnilor !
Vreaq a m esplica, pentru ce mi-am dat socotinta deosebit in
comis.ia ce atI bine-voit a me' alege, pentru a proiecta un sir de chestil
de interes general al trit
I. Domnilor! Tratatul de Paris si instructille electorale ne spun,
c ideile ce desbatem astdl sunt niste dorintl, care vor s serveascA
de bas viitoarel noastre constitutil, i constitutia aceasta va s fie
legea fundamental a StatuluI nostru ; ins aicl se naste intrebarea
despre pustura ce voim s &In sail mal bine dicnd ce voim
lsm bisericil noastre in aceast coristitutie; s se amesteee autori-
tatea bisericil cu a Statulul, saU s o lsm de o parte? S o facem
instrument si sclav, sail s'AA lsin o deplin libertate in functiile
sale cele bisericestl; chcI astdT mat mult de et orl i cnd trebue
a determina raporturile sale cu Statul, care este sfera sa si care sunt
formele, dup care ea trebue sd se carmuiascil.
Pe lng acestea, cnd onorabilii meI colegr ati opinat despre
libertatea culturilor in tear, eU am fost cu totul de opinia d-lor.
irisa am socotit crt precum libertatea aicea pe pmint niel odat poate
fi fr de margina, de asemenea si libertatea culturilor in teara noastr
nu ar fi bine de a o intinde pana acolo, in cAt s'a poat ca s jig-
neasc religia i biserica unel natif ; care niel odinioar a cugetat
macar la proselitism, si care altmintrelea, din secull nememorabill a
tolerat acas la dinsa tot felul de religil crestine, ha ine ciliar si
necrestme, pe cAnd pe aiurea ele erati in cea mal mare netolerant.
Apolo astdl voitn oare-care libertate i oare-care respect
pentru altil, fiind-c6 voim dreptatea pentru toti, prin urmare socotesc
e trebue s voim i pentru biserica i pentru religia noastr; pentru
religia aceea, pentru care nemuritoriI nostri erol aU combtut secull

www.dacoromanica.ro
103

intregT !CcT ar fi de mirare ca s fim drepg pe aiurea, i nedrepg No. 1980.


cu biserica si cu religia noastr... Froc.-verb. 11.
.tnsa religia aceasta are o biserin, i biserica aceasta este bi- 1857
25 Octom.
serica noastr. Aceast bisericil de la intemeiarea sa, tot-deauna a avut
o putere administratoare i legiuitoare, cAcl fr de aceste dou6 in-
susirl n'ar fi putut tri sati cel putin n'ar fi avut niel o insemntate ;
ceea-ce realitatea ne dovedeste din contra. ins sunt maT bine de
cincI secoll, de cand o chiriarhie a sa a fost concentrata in Teara Ro-
mneasc5, iar alta in Moldova ; acum ins, fiind-ca frile acestea ati
hotArit a se incorpora si a se concentra pentru partea civil sub un
singur Domnitor, urmeaz dar ca si centrurile chiriarhiilor biseri-
cestl s se concentreze inteun sinod.
Dar fiind-c6 Mitropoliile noastre sunt inzestrate cu privilegiul de
neatirnare, i cand ele ar urma s lucreze despartite, ar aduce
oare-care necuviing i oare-care turburArT, prin inriurirl felurite si din
maT multe prg...
(Ask D-nilor, de si ideia unui asemenea sinod este admis ca o
intrebare de interes general a Romnilor, totusI dup a mea soco-
tint:A nu este in de-ajuns hot5rit in atribugile sale, eti am sustinut
c trebue s-1 ar6ttim cu termini lnnurig formula autorittiT sale. Eti
am sustinut 06 atributiile sale bisericestI trebue s fie legislative si
administrative, pe temeiti c cu asemenea atribugl ati fost invscute
chiar i pAn acum Mitropoliile noastre, pe temeiti c ArhiepiscopiT
nostri, pe lng aceea c tot-deauna ati legiuit, insofti de Arhiereil
trif si de clerul triT, pentru tot ce a fost de trebuint dogmeI de
sprijinire. moraluluT de ap6rare i trebuintelor de tot felul ale bisericil
si ale fiilor s6T sufletestl, dar tot-odat el si-ati administrat bisericile
clerul, a inspectat la inv6tturile sale si ati dispus liber de functiile
sale cele bisericesti.
MitropolitiT nostri i cu dinsiT si tot clerul ati avut tot-deauna
un drept ins i maI mare, un drept, pe care ell ati i alte religiT
crestine, vrea a ice, purtarea de grij esclusiv pentru sufietele
fiilor lor nAscug in Domnul, pentru mntuirea lor, pentru nertitAcirea
lor i pentru neperderea lor cea sufleteasc. Prin urmare, stpanirea
ion este moral, campia dreptulul lor este credinO, sunt cugetele
inimile credinciosilor, stpAnirea ion este curat apostolica, si nimio
de cat apostolic, de unde urmeaz c o asemenea autoritate trebue
s'a' fie neaprat inzestrat cu atribugl formale, administrative si legisla-
tive in biserica, duprt un model apostolic i statornic al bisericiT.
Este de prisos s v6 spun ea fondul lucrArilor sale sunt dogmele
statornica inv'tatur a bisericiI. Este de prisos s v6 spun c hot-

www.dacoromanica.ro
104

No. 1980. riffle sale, care ad raport cu lumea aceasta, trebue s se supuna la
Proc.-verb.11 incuviintarea yefulul StatuluI, ha inca el partea esecutiva a sa este
1857
25 Octom.
maI cu seama a acestuia.
Aya dar, D-nilor, hotritT de poate fi o autoritate bisericeasca, orl
yi cat de spirituala ar fi ea, far de asemenea atributil ! maI ales,
cand de la inceput a fost pus intrebarea, de trebueyte a se lmuri
sfera yi forma atributiilor bisericiI, de este cu putint a se supune
biserica in totul StatuluI yi de nu ar urma oare de aicea niyte role
urmarI. precum pentru religie, de asemenea yi pentru societatea noastr
yi chiar pentru Statul nostru viitor ? Un sinod far de aceste dou
atributil este un non-sens. Gael un sinod fr atributiI administrative
yi legislative, urmeaza ca sa primeasca legea unel alte autorittI
pentru ca sa fie ceva sail pentru ca sa lucreze ceva ; ceea-ce cu alte
vorbe, el nu ar fi de cat un instrument ! Socotiti. dar, D-nilor, la ce
ajunge atuncea biserica, care este yi care nu trebue sa fie de cat
o mama adevgrata pentru top'.
II. Dar &A maI observarn inca, D-nilor. S'a vorbit yi s'a scris
nu de mult de respect pentru proprietate, yi clerul a sfintit principul
acesta ; ins care alta proprietate este mal mare de cat biserica ?
S'a strigat, ca ni se imput c nu vrem a conserva starea de
fata a lucrurilor yi. s'a rspuns ea ce sa conservarn ? Demorali-
satia, coruptia, nepotismul, impunitatea, neruyinarea vitiilor ? Si
clerul a sfintit yi r6spunsul acesta. Cu totil am lasat putrejunea pre-
sentulul yi ne-am intors la obaryia lucrurilor necorupte ale strbunilor.
Cu totiI am recunoscut, ca in present toate drepturile noastre sunt
compromitate, yi am alergat s ne ap6ram cu vechimea cea curat
yi santoasa! Am strigat drepturile ab-antiquo, pentru c. ele sunt maT
tali de cat presentul, ele singure numal ag virtutile ce ne pot vin-
deca tot 1'6111 de fatil.
Prin urmare dar yi biserica n'are tot acest drept sd id.: nu
vrcail a conserva puslura cea injosita ce mi-a dat-o nedreptatea
trecutuluI; vrea a fi demna de origina mea ; nu vreati a conserva
abusurI yi coruptir, nu vreati ca soarele dreptatil mete yi al adev6-
rulul meA sa mal fie intyurat cu vlul noptil yi cu vlul vitiilor yi
al pcatelor lumil ! vreail ca s luminez sloboda moytenirea cea rs-
eump6rat cu scump sangele al mireluI meil Si al D-cieuluI meti Cum?
Biseriea tril" numaI, n'are dreptate sail: recapete drepturile sale ab-
antiquo ? Numai clerul s nu poata sa. propayeasca cu biserica sa,
de-opotriv cu seculul? yi s null recapete adevrata sa puskur
in societate ? Cum ? Numal el s. nu-0 capete drepturile constitutio-
nale ale bisericiI sale? Cum ? Numal biserica sa n'aiba dreptate s

www.dacoromanica.ro
105

se constitue in biseric soborniceasci si apostoleasel Cum ? Ea n'are No. 1980.


P roo.-verb.11.
dreptul alerge la drepturile ce4 sunt date de sfintil Apostoll 1857
de sinoadele ecumenice ? - SO-sI fac leg' dup trebuint i sO se 25 Odom.
administreze in totul conform sfintelor canoane ? Si cine este acela
asa de tare ca s se improtiveasc uneI asa de marl puterI pe cat
este si lumea ?
Tratatul de Paris a incuviintat dreptatea cleruluI ca sa-sT spue
dorintele sale liber, i clerul declara ca pe temeiul sfintelor canoane
si pe temeiul autonomiet rii, orI pe temeiul autochefalieI bisericif
sale, vrea a se constitui in biseric eu o autoritate sinodala repre-
sentativA i cu atributil administrative si legislative canonice pentru
trebuintele sale bisericestf si ale fiilor sei sufletestf. Pentru legiuirI
rituale, pentru legiuirI disciplinare, pentru adrriinistrarea clerulul,
a dicasteriilor si a invlturil sale. Biserica, mama noastr, n'are
catusI, n'are lanturI pentru nime, D-nilor, ea are laptele cel duhov-
nicesc, cu care hrneste pe fiiI sn, if creste, l lumineaz, if apr
i II intareste in clkoria vietil acestia. Biserica stie maI bine de cht
xi si cine autoritatea sa si marginile sale, chef singurA dogmati-
seste, c. trebue a da ceea-ce se cuvine imp6ratuluI, Imp6ratulu,
ce se uvine lul Dumnederi, luI Dumnederi.
Pe l'Anga acestea, dati-mI voe s'a mat observm inch' : Se poate,
Domnilor, ca biserica noastr, care este de mil de aril biserica Ora'
acestia, cAnd ar fi atacat in drepturile sale cele maI sfinte, s n'aib
drept radica vocea sa cea de maic la ajutorul i apOrarea fiilor
se-I.? Se poate ca seful civil al t6rils, care domneste peste fill sCi, s.
dreptate de a-I' tinde mna de ajutor? Cum ? Libertatea ce
vream altor relief, sh. poat, ajutatil de impregiurrI, a ne rpi cndva
prin ademenirI pe fiil nostri nscutI in Domnul? si sA ne scoat
de prin bisericile luI Stefan-cel-Mare si a luI Alecsandru-cel-Bun,
acel ce va sedea pe scaunul hil Stefan-cel-Mare sa fie adiafor ?
Sag sh. 1io c o lege a V&A Il opreste; ca libertatea culturilor este
garantuit i e chestif religioase nu-I privesc ? VC intreb, Domnilor,
la un asa re'spuns ce ar trebui s fac clerul nostru, care n'are spi-
ritul de proselitism pe cat este aiurea, care niel a avut propaganda
fideI, niel poate o va avea ? SA se uite cu ochil eufundatI in lacrOmI
cum perde din di in c,li pe fiiI sl; cum perde un deposit sfant i stra-
mosesc, cO. tot ce avem de la strbunI este sfnt; sag' sa piece capul
inaintea jugultil, a puteriI ademenitoare si a puteriI impregiurhrilor,
sari sh' primeasc moartea martiruldf ? Pentru oamenil de cuget, in
adev6r, Domnilor, aceasta este o pus6tur foarte incurcat !
Asa dar noT, cart strigm peste tot locul, pe cht si se cuvine s

www.dacoromanica.ro
106

No. 1980facem, respect pentru alti, drept pentru altiI, respect pentru proprie-
Proo.-verb.11.
tate; de ce sti nu strigAm respect si nejignire pentru religia noastrA,
1857
95 Odom.
respect si nejignire pentru biserica noastrA, respect pelitru drepturile
sale, a autochefaliel sale? Respect pentru bisericA, cjic, i pentru drep-
turile el, cAcI ea este cea maT mare, cea maI dreaptA i cea mal sfantA
din toate proprietAtile ce am primit de la strAbunT !
Sub auspiciile el a scApat nationalitatea noastrA sub auspiciile
el' s'a grupat natia noastrA, ori i unde se aflA ea in strAinAtate I.,.
Proprietatea el cea cereascA ne-a pAstrat proprietatea cea pArnin-
teascA, ne-a pAstrat drepturile Capitulatillor noastre, de care acum
suntem ata de mAndri ! Ne-a pAstrat proprietatea limbeY si a lite-
raturi1 noastrei
Asa dar, Dornnilor, sA cerem respect si nejignire pentru un ase-
menea paladium al drepturilor noastre, pentru o asa de mare pro-
prietate, Aria suntem datorI toatA fiinta noastrA!
(data dar, Domnilor, pentru ce mi-am dat socotinta conditional. Ju-
decatl i cumpnitl greutatea socotinteI, i hotAritI in a voastrA inte-
lepciune, de am avut dreptate, orI de nu am avut. Teara este auto-
nomA, teara este suveranA : trAiascA iubita noastrA Romanie, unit'A si
autonomA!
III. in finit, Domnilor, ve' rog, dati-mi voe ca sA fac incheiare :
cand ml-am dat socotinta, cA Sinodul Romaniet se cuvine sA fie ca
atributil legislative i administrative biserice0I, di nu am avut
in gAnd de a aspira la o putere papalA a bisericil in Stat; ea nu am
gandit, niel gandiam la o rupere a relatiilor noastre dogmatice cu
biserica ecumenicA, maica noastrA a tuturor; nu am gandit ca Sino-
dul sA dea legI Statulul, sa sa se supunA puterif timporale la le-
giuirea ce-I va da biserica, d. e. la concordaturI, la inchisitii si a. I. t.,
niel la o administrare si legiuire materialA a bisericiI de averY, niel
la facerea de un not.' cod de canoane bisericestl, precum oare-cari
voit s'A m6 esplice. Nu, Domnilor. De aceea pentru de a rAdica tot felul
de prepusurI, declar din parte-ml socotinta mea proprie, care sper
cA nu va fi numal a mea individualA.
1. Clerul MoldoveI nu sine la averile bisericil, de cat curat pentru
inflorirea bisericiI si a natieI. El nu cautA avere, de cat pentru spri-
jinirea familiel sale si pentru educarea fiilor sei, pentru scoalele
sale i pentru seminariile sale ; pentru orfaniI s6i i pentru in-
valiliT ; clerul nu cautA a fi bogat, nicI a avea comoditAtI
mad, eAcY el stie el adev'rata sa chemare este virtutea, i ea
cea maI intal virtute a sa este crucea DomnuluI, este sArAcia, Ad
fArA de aceasta nu este sfintenie, i fArA de sfintenie nu este preotie!

www.dacoromanica.ro
107

2. Clerul moldo-roman este maI mult de cat convins, ea intru No. 1980.
cat ar trai el numaI pentru averf : luminile, sfintenia si tot felul de Proc.-verb.11.
1857
virtutI vor fi pentru dinsul nula; averile sunt perderea sa! Tara mal
25 Octom.
cu seam intru cat clerul monahal, intru cat clerul inalt va fi bogat
si in comoditatI marl, meritul i virtutea nu va fi calea catre scau-
nele apostolestI; misia apostolica va fi numal o masc i virtutea
nu va avea fiinta in biserica! Cacl bogattl, dupa visa MantuitoruluI
lumiT, cu anevoie vor intra intru impratia lul Dumneder.
((Cu toate acestea, Domnilor, socotesc ea' clerul doreste, clerul vrea,
clerul cere siguranta averilor bisericiI, el cere ca ele sa fie nu numaI
cu numele ale bisericiY, dar si cu fapta.
D-luI Anastane Fatu sustine amandamentul s dicnd: ca in cat
priveste articolul intaid al puntuluI propus de comisie, d-luT se uneste
cu comisia ; dar cat pentru, partea a doua, d-lul sustine modificarea
facuta prin amandament, cad chiar comisia recunoaste dritul pri-
vegheril, i cand nu s'ar pune far& jignire, atuncI am da voe pro-
pagandeI lovitoare in religia noastra. dice c religia noastra
a avut dreptul de a nu fi jignitil, drit ce nu putem instrina. Ast-
fel nu putem tolera cultul evreesc alt-fel de cat numaI in cat
ovor fi de suferit. Ast-fel este si mrginirea din Capitulatil.

Cuvintul d-luI Dr. A. Fatu.


Domnilor !
Pentru a face oare-care arnandamente asupra textuluf progra-
mulul pentru chestiile generale supuse DivanuluI de catre comisia ce
a lost insarcinat cu redactia lor, am supus in sedinta din 17 Oc-
tomvrie a Adunril prin amandamentul mar modificatiile ce am credut
de nevoie a se face punctelor sub No. 3, 5, 6, 7, 8 0 9.
Unul din acele puncte, acel cu No. 5, s'a luat astadI in tratatie.
Acel punct, in primitiva sa redactie, era in urrnatoarea cuprindere:
oLibertatea culturilor in restrictia Capitulatiilor. in locul acestia ett
am adoptat urmatoarele : Deplina libertate a cultulul religieT dom-
nitoare, esercitiul celora-lalte culturI crestine, insa far jignirea re-
ligiel domnitoare i in mrginirea vechilor Capitulatil.
Onorabila comisie insarcinat cu desvlirea chebtiilor propuse de
cea nti comisie a prefOcut punctul al 5 lea in acest mod : Religia
odomnitoare in Romania este religia ortodoxa a Re'saritulul. Esercitiul
celora-lalte culturl recunoscute este liber, ns eu restrictia prevgluta
in CapitulatiN.
intru cat priveste partea intala a acester frase, adeca ca religia

www.dacoromanica.ro
108

No. 1980. domnitoare in Rotnania este religia ortodoxa a RgsarituluI,


Proc.-verb.11, unesc cu socotinta comisiel, iar in cat priveste partea a doua, adec.
1867
Esercitiul celora-lalte culturl recunoscute este liber, insa cu res-
25 Octom.
trictia prevNut in Capitulata, ein ca este de nevoie a se mentine
redactia introdus in amandamentul meil, care incuviinteaza, liberul
esercititi al eelora-lalte culturI crestine recunoscute numaI far jigni-
rea religiel domnitoare.
in aceasta in intemeiez mat infai pe insusl unul din conside-
rantele espuse de onorabila comisie, dup care se recunoaste Statulut
dritul de priveghere asupra esereitiuluI celora-lalte culturI, i apol
daca nu s'ar prevedea in text despre nejignirea religieT domnitoare.
cum s'ar putea preveni abusul ce ar resulta camd vre-unul din aceste
culturl, in zelul propagaril confesieT sale, s'ar intinde la urmrf lo-
vitoare in sfintenia i autoritatea religief domnitoare ; in adev& ce
vom lace noI child o persoan bisericeasca din vre-unul din culturile
strain, in zelul de a trage la legea lul fiI de a bisericiI noastre, va
predica in public principiile dogmeI sale, eu lovirea principiilor si a
dogmelor religiet noastre ? Cum vom putea inltura lovirea ce s'ar
face in principiile dogmei i scandalul ce s'ar aduce evlaviel publi-
culul inchinator prin aceea, de a vedea in zilele de grbtorl ale bise-
riciI ortodoxe pe ceI de alt cult intrebuintnd, afaril de locuinta lor
lucrul meserieI lor cu tot sgomotul cerut de acea meserie?
Nu maI putin este de insemnat, D-nilor, ca dupg mastihile impre-
jurarI sub care a zcut teara noastr, si in privirea inv'taturilor, lip-
sind trebuitoarele ingrijirI pentru luminarea i intemeiata invelatura
a clerulul nostru in stiintele teologice, a r'mas acesta inapoia cle-
rulul de alte culturl crestine al celor-lalte state. Este dar de pre-
v'dut c la off- ce lupta religioasa intre un preot de alt cult crestin
intre un preot de religia noastra, acesta, ea neinzestrat cu cunos-
tintele trebuitoare teologice, va putea cu grett s sustie victorios lupta.
AtuncI acel de alt cult artndu-se nkringtor in ocha publiculul as-
culttor, nu va mar putea fi stavilar intru .latirea credintel sale, si asa
lesne s'ar sminti in credinta dogmelor fiiI biserica noastre Prin ur-
mare prerogativa ce se acordeaza religieI noastre, de a fi acea dom-
nitoare, n'ar fi de ch. t o Merl moarta, daca ea nu va avea de sprijin
clausa de maI sus ca esercitiul celor-lalte culturl crestine recunos-
cute sa fie liber numaI cu nejignirea cultuluI religief domnitoare.
In sfirsit maY este de luat aminte ea religia noastra, ca lege
a popululuI, a esersat pururea dritul de a fi nejignit de dare cele-
lalte culturI crestine.
17.6 intreb dar : oare primit-am noI mandatele noastre de la natie

www.dacoromanica.ro
109

pentru ca s-I instrinm acest drit ce l'a pstrat intact p*n acum ? No. 1980.
*i oare il putem instraina noI, fiiI adeveratl al legiT noastre str- Proc.-verb.11.
1867
mosestl ?
95 Octom.
D-nilor ! in amandamentul mea din 17 Octomvrie curent n'am avut
In idee de cat numai culturile crestine.
Lund irisa acum aminte la edactia propuneril fa'cute de co-
misia a doua, ved c se vorbeste de a se da libertatea esercitiulut
la cele-lalte culturT recunoscute in deobste. Aceasta ar da loe a se
intelege esa si esercitiul cultuluT evreesc ar avea tot aceeasI libertate
In teara noastr ca si culturile crestine. De aceea socot de nevoie a
vorbi aci chteva cuvinte despre cultul evreesc.
Fie-cine stie ca.* Evreil se hrnesc cu negotul lor maI in toate
terile, cu mal multa sail maI putin libertate, potrivit cu politica fie-
eruI stat, unde el urmeaz principiile cultulul lor prin case private
sati prin sinagoge tot cu aceeasl restrictie. Aceast regula s'a pzit
pn acum nestramutata si la noI.
Ce nevoie este ea s o prefacem acum ? intru cat Evreil ce lo-
cuesc in teara noastr se vor purta cu nejignirea legilor tintitoare la
prosperitatea natiei romne, intru atAta si el se vor bucura de drep-
turile ce le sunt ingduite prin deosebitele acte ale guvernuluI nos-
tru. De asemenea si cultul lor va fi tolerat intru atea numal, intru
ct eI nu vor lucra in contra intereselor Veril, ale legil crestine si ale
linistel publice.
D-luT Anastasie Pana intimpin: c nu stie de unde vin atatea
temen l inteo tear, intr'o Adunare crestin, ccl religia pentru RomnI
remne basa fundamentara a esistintel lor politice, paladiul lor in
trecut si in viitor. Libertatea culturilor a esistat tot-deauna in Prin-
cipate, si trebue s fie si de acum inainte, cAcT religia noastr este
o religie de pace. Principiul liberttiT cultulul st in evanghelie,
acest princip este recunoscut de Pavel Apostolul, de sfintiT Constan-
tin si Iustin, el stA inscris pe toate paginile crtilor sfinte. NoT spu-
nem c religia noastra este cea domnitoare; daca ea este domnitoare,
nu maI avem trebuint s maT dicem ea' are libertate de a fi. in
templul nationalittil noastre s'A fie inscris cu lit ere de aur ei rell-
gia si limba ail fost paladiul nostru, Irisa' tot-odat si libertatea
oeulturilor.

Cuvintul d-luT Anastasie Panu


hl l'ata maiesttil ce cuprinde in sine chestia ce ved c se pune
In deliberare, inaintea drepturilor si a datoriel ce el RomniT de a

www.dacoromanica.ro
110

No. 1980. crede in religia parintilor s1, e m'am intrebat pe sine, D-nilor, audind
Proc.-verb.11. acele ce s'ati cetit i s'ati propus la tribuna, de unde vin aceste te-
1857
25 Octorn.
men t care tulbura constiinta unora, aceste ingrijirI care se manifes-
teaza in vorbele si in amandamentele ion?
Religia printilor nostri nu este pentru not numaT harul acel
dumnegleesc care se pogoara din cerurT asupra omuluT pentru a-1
pune in comunicatie Cu ziditorul gti, ea este tot-odata o basa, fun-
damental a esistentel noastre politice ; ea este paladium sub care
s'a ap'rat nationalitatea noasfra in decurs de maT multi seculT nefe-
ricitT ; ea a format emit earl cu Stefan-cel-Mare 1 cu alt1 DomnitorI
a mrit numele de Romani, ea a inspirat rbdarea i credinta in ge-
neratiile ce ail trecut ; ea dimpreuna cu limba ne a facut s ajun-
gem in dilele acestea in care am proclamat suveranitatea noastra. Cine
dar se scoala astdi in contra acestel religiT, care formeaza istoria
trecutuluI nostru, scrisa prin atatea monumente ridicate de pie
tatea stramosilor ? Nime. Nime. Temen l zaclarnice, ingrijir1 ridicule,
nesocotintl vinovate, care tulbura constiintI slabe i caut a aduce
discredit asupra acelora ce ail de implinit datoriT serioase.
D-luT Ftu cere prin amandamentul s deplina libertate a cut-
tuldi religieT domnitoare si esercitiul celor-lalte culturT crestine, insa
fart jignirea religieT dolnnitoare. Dac statornicim ca religia noastra
s fie domnitoare, se cuvine oare sa ada.ogim ca aib deplina li-
bertate a cultuluT s i sa nu fie jignit de cele-lalte culturT ?
Dar cum ar putea fi domnitoare, daca n'ar avea libertatea cul-
tuluI sal* i daca ar fi jignita de cele-lalte culturT ?
NoT vroim a da mrire si glorie ;religieT noastre ; de aceea o
numim domnitoare, i apoT ne temem ca nu va avea libertatea cul-
tuluT sal si va putea fi jignita, i aceste se dic inteo Adunare cres-
find, inteo teara crestin!
Las, D-nilor, la apretuirea d-voastr amandamentul propus. Cat so
atinge de cuvintul cetit de Prea Cuviosia Sa printele Arhimandritul
Scriban, etl nu pot sa r'spund nimica, cad acel cuvint cuprinde
pentru infiintarea unuT Sinod, i noT astadt nu tratarn aceasta chestie.
Comisia insareinata de Adunate cu elaborarea unul asemenea proiect
niel n'a intatosat inc lucrarea sa, cum dar as putea discuta inteo
chestie neinfatosata, necunoscuta inca Adun'aril si caro nu se trateaza
acum ? Simtim dar prere de rai ca. Proa Cuviosia Sa n'a asteptat
th-npul cuvenit pentru- a ne aduce atuncea luminile sale si cunostintele
speciale ce far indoiala trebue s. fi avnd in chestia SinoduluT.
tree dar la chestia care se trateaza acum.

www.dacoromanica.ro
111

Comisia v'a inftosat ast41 considerantele dup care libertatea No. 1980.
culturilor a fost i trebue s fie in pmintul nostru. Proc.-verb.11.
aDach religia noastr este o religie de pace, de caritate, de dra- 25 1857
Octom.
goste ; dac acestea sunt elementele care constitue fericirea societa-
tilor omenestl, apol ele nu se pot gasi decht acolo unde fie-care om
poate cugeta in religie dup insuflarea constiinteI sale si a se inchina
luI Dumnec,leil in glasul ce inima sa sloboade ; el indatil ce credo, cre-
dinta sa Il mntue, nime dar nu este in dreptate de a-I impune
alta religie, cacI acela s'ar face de-opotriva cu Dumnee,leil, care sin-
gur numaI vede pana in adncul inimil noastre i judeca gAndurile
fie-caruia.
Mntuitorul ne invata ea toat religia sta in iubirea Jul Dum-
neleil si a aproapeluT: sa' laceti oamenilor tot aceea ce vroitY
efac vou, awl acolo st legea i prorocii. Apostolul Pavel ne (Pee :
acel care iubeste pe aproapele sal, a implinit legea. Sfntul Con-
stantin cuprinde in constitutia incheiat cu Sicinius: ca. ptruns
de mult ea religia trebue s fie libera i sa se lase pe fie-care slo-
bod sa slujeasca luT Dumneekil dup chipul cum va gsi de cu-
viintp.. SfAntul Iustin iarsI adaogti: Ca nimic nu este mal improti-
vitor religiei de at a sili pe cineva in credinta sa. Etl a putea,
Domnilor, s v citez ceasurI intregl cuvintele biserieil care reclarna
pacea, concordia i dragostea intre oamenI; care ne invat c senti-
mentul religios, pentru a fi puternic, trebue sa fie adevrat, i pentru
a fi adevrat, trebue sa fie neatirnat. Dar, iata ministril religiel stail
intre d-voastra ; el v'e" vor deschide crtile cele sfinte, si pe fie-care
pagina v" vor ar'ta : libertatea religiilor, libertatea culturilor.
MergetI, qice Mntuitorul, la toate popoarele i propoveduitI
evanghelia. indeplinitT dar aceast dumneekeasc misie a pstorilor
sufletestl, insuflatI pacea i dragostea intre oamenl, luminatI cugetile
lor, ctre adevr i dreptate, i atuncI voi vetT fi numitl :
Sarea pamintulul, pastoril eel bunt. Atuncea religia noastr va tri-
umfa i va straluci pe orizonul lumil precum a strlucit de secolI,
fr ca vre-un nor s-1 poat intuneca raq.ele ; sa se serie dar in tem-
plul nationalitatiT noastre cu litere de aur: ca religia i limba ne-atl
ap'e'rat pan, astac,IT i ne-atl conflus ca pe un al doilea Israil catre
o nou soarta, un nog viitor ; dar tot-odat sa se adaoge: ca ori
cine va intra pe pmintul RomnieT, este liber a se inchina luI Dum-
ne4eil in religia sa.
Amandamentul d-luI Pau, puindu-se la voturI prin sculard si se-
dere, se respinge de majoritatea Adunril.

www.dacoromanica.ro
112

No. 1980. Dupa aceasta discutia incepe asupra amandamentuluI d-lul N.


Proc.-verb.11. carp, care incheie: Religia domnitoare in Romania este religia or-
todox. a R6sarituluT. Esercitiul celora-lalte culturI recunoscute este
d om.
25 1O857
tolerat, ins atat cu restrictia prev'c,luta in Capitulati, cat si in poli-
ticeasca observare a legilor Ora' astadl in fiint.
D-lui Neculal Carp dice: c prin amandarnentul s'ti vroeste
a impedeca propaganda si procesiile publice ale celor-lalte religir si
a mrgini inmultirea numgrulul bisericilor acestora.
D-luI Mihail Kogcllniceanu, cernd cuvintul, dice: c nol suntem
chematI in Adunare spre a constitui nu numaI o societate, dar o
nationalitate. Datoria noastr este a zidi un edificiti no. Trebue
(lar s adoptrn marile principiI ale libertatiI constiinteI, ale liberttil
religioase. Biblia, evanghelia a proclamat frAtia oamenilor. Acest
princip a insuflat parintilor nostri toleranta, a fcut pe printi nostri
sa,' respinga orI-ce inchisitie. Principatele se pot fli dinaintea Europel
c' pamintul lor niel data nu a fost stropit cu sange Vrsat in
resbele religioase, ea pamintul lor a fost asil pentru toate culturile.
La noI clerul ortodox are toata puterea moral i materiala, clerul
are rand i putere politica; asa dar n'are de ce sA se tearn, ca li-
bertatea data, culturilor eterodoxe ar putea sa jigneasca biserica
noastr. Interesul natiel este de a concentra toate elementele t6riT,
iar nu a le desbina. Europa ne-a intins mana i ne a aprat,
s ne intrebe de ce cult suntem, ci av6nd in privire numal a sun-
tem crestinI. Vroim ca Europa s fie dreapt pentru Remania, Ro-
inania s fie dreapta pentru totl flir sr fara osebire.
Ouvintul d-luI Mihail Kogalniceanu.
Cuvintul onorabiluluI me amic Panu a refutat propunerea cu-
viosulul Parinte Scriban, i amandamentul Dr-ului Pau, care si unul
altul voesc a lua Romanilor cea maI frumoasd pagina din istoria
tolerant& religioas, pururea practicata In Principate. red
insa ca un no amandament, infatosat i sprijinit de onorabilul de-
putat al proprietstiI marl din tinutul VasluiuluT, readuce chestia in
discutie, i D-nul Carp, ca esplicatie a amandamentuluI, vine chiar a
ne dice, al sub cuvintul de politiceasa observare a legilor Orii as-
M1 in fiinta, intelege oprirea procesiilor publice a culturilor etero-
doxe i insasI mrginirea numruldf bisericilor de alt cult de cat de
ale religieI domnitoare.
Nu m'as fi asteptat ca libertatea culturilor sa gaseasc adver-
sari in Adunare, insa lucrul este lesne de Inteles prin trista situatie
ce ne este facut. Spre a ye descrie aceasta situatie, dati-mi voe sa

www.dacoromanica.ro
113

v6 citez un mic poem al poetuluI englez Byron, intitulat intunerecul; No. 1980.
sujetul acestui poem este urmtorul: Proc.-verb.11.
1857
Se inchipueste ea soarele, dattorul luminif si al calduriT, uita
26 Odom.
inteo dimineata de a rsri, intunerecul se rspandeste pe toata. fata
globului fara, lumin, fara caldura, toat natura vine in confusie, apele
41 es din matcile lor, pmintul este lovit de nerodire, frigul i v-
lurile noptil lovesc pe omenire. Atuncea bietii muritorI, spre a gasi
ceva lurnin. i ceva caldura, incep a strica si a arde tot ce gasesc
sub mama; satele i orasele se pun in flacarI; dup.' ce acestea s'aq
mistuit, oamenii da toe padurilor i codrilor veclnicl, in curind
aceste deposite de o lumina si caldur trec'toare se sfirsesc i orne-
nirea vine in lupta, se sfsie, se sfarm i piere fie-care individ, ne
maI gandind de cat la conservarea sa i incercandu-se de a rpi
aproapelui sal' o tandur de lemn spre a dobandi asa cateva minute
de lumina; In mijlocul grozavului pustill la care pamintul este osandit
doi oameni fugind se intalnesc pe cenusa inca fumegnda a unlit
intins codru dat prada foculul; unul din ei radica un taciune aprins
si la aceasta palida lumina el recunoaste in fata sa un alt om. AtuncI
el stinge blesteinnd aceasta flacara, care arata cA mai esista, Inca un
al doilea om i ca acest om poate a-I rivni i a-I smulge patinele lemne,
putina caldur ce a me rgmas pe parnint.
Prin acest tabloa, nemuritorul poet a vrut sa descrie starea in
care omenirea ar ajunge daca i s'ar rpi presa, acest mare soare al
ntel igen teI.
(data, insa ce vroiati a ne face Acel ce radicat presa, si aceasta
intr'o epocii and mal mult de cat ori i &And avem trebuinta, nu
numaI de a lumina pe altil, dar de a ne lumina pe noi insine ; noi
suntem adunati aicea spre a constitua nu numaI o societate, dar o
nationalitate; spre a ajunge la aceasta mare isprava avem a sfrma
privilegif isolate si a le inlocui prin driturr generale; spre a putea
isbuti avem dar maT presus de toatetrebuinta de puterea moral, care
sa ne sustie neatirnarea cugetului si puterea convictiilor
Din lipsa une! prese cat de marginite, no"' ne vedem insa ceI
mai multi nepregatiti pentru chestiile ce avem a desbate, ha ce este
mai fatal, opinia publica, aceea care trebue sA ne sprijine, sa ne lu-
mineze, este inca mat* putin pregatita, toate patimile sunt puse in
joe, inainte ea noI sA votam, chiar sa punem o chestie in diseutie, in-
tentiile noastre sunt restalmAcite, cuvintele noastre clevetite, o presie
moral este esersat asupra noastra; tot pasul inainte, toat reforma
ceruta de trebuintele secululut este atacat si de oamenit trecutului si
de acel carI pretind a tine carma progresuldf; si din ce vine aceasta
(Acts tti Documente. Vi. 1.) 8

www.dacoromanica.ro
114

No. 1980. trist stare a lucrurilor ? Din causA e nu suntem pregAtitl prin li-
Proo.-verb.11. bere diseutil, ea' flacra publicittif s'a sans in teara noastr, ca
1857
nimenea niel din oameniI rutineI, niel din intitulatiI liberall, in invino-
25 Ootom.
vtirile lor asupra noastr, nu consulta' de cat interesele lor, de eat
patimile lor sa inspiratiile strimte ale unul patriotism de clopotnit.
intro asemenea trist, stare de luerurY, spre a nu ne rAtdci, nu
ne rmane de cat o cale de urniat, calea sfantuluI adevr, a eternef
drepttt
SA ne facem o idee dreapt despre chemarea noastr, despre
datoriile noastre, s gandim c avem a strima ruinele trecutulul
si in bou-le a zidi un edillciti noti, i ea Puterile cele mar marl ale
Europe", care represinteaz insasI civilisatia lumiI, ati s ne judece lu-
crrile.
Gandind asa, putem no." s procedam la luerrile organisatie"
viitoare a Romaniel prin respingerea liberttil constiintel, a libertatif
religieI, matca tuturor libertatilor, aceast mare libertate, care este
inscris in capul constitutiilor tuturor natiilor civilisate sail care as-
pir macar a se civilisa ?
Morala tuturor religiilor, i in deosebl a religiel noastre ne
ice: ce nu-tI place, altuia nu face. Voind a impedeca sati a restringe
religia altora in pamintul nostru, nu gandim cA aver') fratl de un
sane si de o credint pusI sub guverne strine care nu confeseaza
religia noastr ? Ce am 4ice dar cand aceste guverne ar mrgini sati
ar impedeca pe frati" nostri in liberul esercitia al credinte" lor ? N'am
striga la barbarie, la o monstruositate nedemnA de seculul al XIX-lea?
Si cu toate acestea no" am voi ca aceea ce nu ne place in alte
s o facem in teara noastr ? Nu, aceasta nu se poate, e astept,
e cred mal bine de la bunul simt al natiel mele !
Biblia da neamuldf omenesc un singur parinte, pe Adam. Hris-
tos a proclamat toleranta, 4icrid ea totI oameniI sunt fratt Acest
princip a insuflat pe printa nostri, si de aceea toleranta religieI este
tot a-tat de veche in Principate ca i insasI esistenta lor. De aceea
printil nostri pururea a respins inchisitia pe care Dr. FAtu vroeste
acum a o introduce, de vreme ce invoirea eultulul evreesc o supune
purtAril ce ar observa Jidovir. De la cultul evreesc lesne se poate
intinde restrictia si la culturile crestine. N'am audit pe unul din de-
putatil de Vaslui cernd oprirea procesiilor, mrginirea numruluI
bisericilor do alt credintA de eat acea ortodox6 etc. ? Cum T1U
desc ins d-lor e prin aceasta ridieA Prinoipatelor gloria lor cea ma"
frumoas., cu care ele se pot fli inaintea lumiI, glorie cti in toat
Europa singur prtmintul romnesc n'a fost niel odat stropit cu sange

www.dacoromanica.ro
115

v6rsat in resbele religioase, glorie ca' pamintul romanesc a fost pu- No. 1980.
rurea un asil, un loe de scapare pentru toate religiile, pentru toate Proo.-verb.11.
culturile prigonite. 1857
La inceputul secoluluI al XV., Alecsandru-cel-Bun primeste pe 25 Odom.
Armerif si le inseamna seapte orase spre locuire. Bisericile lor, zidite
de patru sute de anl si care stati inca, i pan astdt in picioare,
dovedesc intinsa toleranta de care el sub toate guvernele bucurat.
Mal' multi DomnI a doat religiel catolice o preten0e evident;
bisericile catolice zidite de DomnI la Baia, la CotnarI si in multe
alte locurI, danuirile acute acestora. imbralisarea Mouth' de el' cato-
licilor a fost adus o asa de mare armonie intro ortodoxY i ca-
tolici, in cat chiar clerul ambelor religil maI c uitasera in Moldova
discordia care a sfasiat biserica luI Hristos. Asa si in timpul lul
Vasilie Voda si inca maY incoace la grbatorile cele marl ale cresti-
nismulul, clerul catolic mergea impreuna cu clerul ortodox de intd-
tia Domnitorulul riT icoanele Nasteril si a BotezuluI Mntuitorula
Istoria ne pstreaza un fact si mal demn de admirat; cea maI mare
proprietate a mon. Secul SabaoaniI it este danuita de un Hatman
al Moldove ce era catolic.
Aceast toleranta era atat de mare in Principate, in cat chiar
secte prigonite in insasI Rusia ortodoxa a primit adapost in
eara noastra; istoria pastreaza cu recunostinta actul prin carele feri-
citul intru pomenire Mitropolitul lacov al MoldoveI a recunoscut liberul
esercititl al cultuluI Lipovenilor. JidoviI pretutindenea prigonitl, in Prin-
cipate a avut pururea o deplina libertate de cult.
in timpurI mult mai entice, aceast tolerairta data tuturor reli-
giilor nu a jitz,nit intru nimica religia i biserica ortodoxa, i tocmal
astadI noI ne-am teme ca legea mosilor si a strmosilor nostri s se
primejduiasca, pentru ea' consfinVm de drit un princip ce in fapta a
fost pururea recunoscut in Principate, libertatea culturilor. La nol
clerul ortodox are toata puterea morala i materiala, clerul are pana
putere politic. Mitropolitul Ora presideaza Adunrile noastre na-
tionale, episcopil sunt membri de drit al legislaturil, clerul monacal,
clerul mirean este representat; o mare parte din avu01 sunt Idsate
monastirilor, toate mijloacele de inriurire sunt dar in mnile bise-
ricil ortodoxo, i apoI maI urmeaza temen l ea libertatea data cultu-
rilor eterodoxe ar putea sa o jigneasca.?
Interesul na0e1 noastre este de a concentra toate elementele
vitale ale VriI, de a face ca totT flu si sa nu aiba' de cat un singur
interes, binele comun, s nu fie povtuiV de cat prin o singura

www.dacoromanica.ro
116

No. 1980. dire, prin o singura voint, patriotismul ; numaI asa vom avea puterl
Proo.-verb.11. in tear.
1857
Primind amandamentul domnuluI Carp, din contra noI am p'stra,
25 Octom.
ha chiar am aduce in launtru conditiile de sl'bciune cele maI fatale.
Am vedea RomniI de religie ortox condusI de un interes, Ro-
manil de religie catolica inspiratI prin alt interes, Armenil ar simti
asemenea alte trebuinp. Unde ar fi dar atuncea acel nutar de 5,000.000
de Romani, num6r pe care nu maI putin de cat in sedinta din 7
Octomvrie l'am inftosat EuropeI ca elementul puternic al nationalitatil
noastre ?
La Congresul de Paris s'a dis de c'tre adversaril Unira, c Prin.
cipatele aft interese deosebite ; primind atnandamentul d-nuluI Carp am
dovedi nol insine aceasta ca adev6r. in Teara Romaneasca nu numaI
ca libertatea culturilor este maI mare, dar chiar i driturile politice
sunt maI intinse; spre pild, ArmeniI ail drit de a cumpra mosil ; prin
urmare de voim unire, noi trebue s mergem inainte ca s ajungem
pe frapf nostri de peste Milcov, cad negresit c el nu vor merge
inapoI.
imp 'ratul Mahmud dicea data luI Lamartiae: vreail sa introduc
In staturile mele o asa stare de lucrurl, incat top supusiI mel sa fie
de o potrivrt, 'Meat s se deosebeasc Musulmanul numaI in geamie,
crestinul in biserica. i Iudeul in sinagoga. picerea acestui mare Sultan,
s ne silim, Domnilor, a o face un adevgr in Romania, progresul
fie legea noastra i toleranta Lelia care sa ne lumineze. Fie-care s
adoreze pe Dumnezeil cum Il va povtui cugetul. Impritia mea
nu este din lumea aceasta, a ois Mantuitorul; noI nu avem a regula
cerul, avem a face cu pamintul, pe pmint dar ga domneasca marile
ordine ale religiel: noastre: pacea i frtia.
S deschidem istoria noastra si ea ne va spune ca a fost ()data
un timp, cand Stefan-cel-Mare luptandu-se pentru tears sa i pentru
crestinatate, se vduse prsit de toate Puterile ortodoxo, numaI Papa
din Roma intinse erouluI moldovean o mana de ajutor, fr a se uita
ca MoldoveniI nu erail catolicf, ci v'ednd in el numaI un popul
crestin care se lupta pentru crestinatate ; el strinse si le trimise banI
subsidiI, i chem' pe top domnitorif crestinatatil ca s nu lese sa
pear% un popul crestin.
Cand mal apoI Stefan-cel-Mare dobandi biruinta de la Racova,
Papa iaras1 nu WO in seama', c marele nostru Domn nu era catolic,
bucurandu-se de biruinta unuI popul crestin, singur srba un Te-
Deum de multamire pe altarul sfantuluT Petru i in fata lurnii proclama
pe Stefan; valul erestinfitatii.

www.dacoromanica.ro
117

Domnilor, nu data s'a intimplat ea Puterile Europel, WA a intreba No. 1980.


daca Rom.nil sunt ortodoxI, catolicl sa protestantl, ci avnd in Proo.-verb.11.
1867
vedere numal ci suntern un popul crestin, ne-ati intins mana i ne-ati 25 Octom.
ap6rat ; aceea ce s'a intimplat, se mg poate intimpla.
Vrem ca Europa sa fie dreapt pentru Romania ? Romania si fie
dreapta pentru totl fliT seI, fara, osebire de credinta.
Ed votez pentru libertatea culturilor !
Amandamentul d-lta Carp se pune la voturI prin sculare isedere,
si se inlatureaza de Adunare.
Discutia incepe asupra amandamentulul d-luI Cracte, care incheie:
Religia domnitoare in Romania este religia ortodoxa a Rsarituliff.
Esercitiul celora-lalte culturI cunoscute este liber ca i pan. acum
D-luI Dimitrie Cracte cere ouvintul si dice: ea pe de o parte,
recunoscnd libertatea cultulul, ins pe de alta mrginindu-o
dupa cum se face in rapertul comisiel, am fi in contradictie. Pe
langt aceasta, restrictia din Capitulatil nu se poate aplica si la Ma-
homedanil ce nu sunt supusI a inaltel Portf. Mal inainte de toate
si fim consecuentI, i amandamentul de fat este numal consecuenta
principiuluI liberttil culturilor.
D-luI Dimitrie Grigoriu c,lice: ca amandamentele trecute a avut
de greseala de a merge inteo estremitate, amandamentul de fat merge
in alta, insa cu adaogirea, c cu a luI adoptare jertfim un articul
din Capitulatil, de la care ne tragem esistinta noa.stra.
Dimit2-ie Miclescu de asemenea sustine: ca nu putem s." ne
abatem de la Capitulatil, i ci cu Capitulatiile am inceput, cu ele si
mergem inainte.
D luI Manolachi Costachi, ca membru al comisie, declar: ca
restrictia s'a fcut din punctul de vedere al votulul din 7 Octomvrie,
cli prin restrictie a vroit a consfinti acele temelii ale esistinteI na-
tionale, pe care a le Aka sati a le cltina ar CI o cutezare.
D-luI Mihail Koglniceanu sprijine pastrarea articululiff din Ca-
pitulatiI, care opreste cultul mahometan in Principate, cacI Capitu-
latiile noastre sunt mai mult de cat cuvinte. Prin nefiinta geamiilor
in teara, dovedim esistenta acelor Capitulatil. Sfinteasc-se drepturile
noastre, autonomia noastri faca-se un adevr, i atuncl Romania
recunosc'toare va dice libertate pentru culto! mahometan.
Cuvintul d-luI Mihail Kogalniceanu
Domnilor ! Trebue sa vi se para curios, e e, acela carele cu
cateva minute mal inainte am aprat libertatea constiintel, liberul

www.dacoromanica.ro
118

No. 1980. eserciti al eulturilor, s vin acum sa sprijin pastrarea articulului


Proo.-verb.n. din Capitulatil, carele opreste cultul mahometan in Principate.
1857
26 Octom.
Dac nu ne-am afla inteo positie cu totul anormal, daca de
aceast c;hestie n'ar fi insasI chestia autonomieT noastre, e chiar
astdi as opina pentru liberul esereititi al religieI mahometane. Insa
D-nilor, Capitulatiile noastre sunt mal mult de cat calcate. UniI chiar
ne dic : unde sunt Capitulatiile voastre ? Unde sunt? S. ne uitrn pe
toga intinderea Principatelor ! Gasim no!' o singur geamie, gsim
no! un singur palmac de pamint stpanit de Musulmanl ? Nu. ApoI
cum ni se dice, ea suntem pamint i popul turcesc, ch. facem parte
intregitoare a imp6ratieI turcestI. Intro Inalta Poart i Principate
sunt incheiate CapitulatiI. Oprirea cultulul mahometan si a salasluiril
Musulmanilor in Principate este cca maI puternica dovada a esis-
tentel: acestor legaminte. AstadI, cand ele ni se contesteaza, nu m'C'
pot primi ca aceasta mare dovada a esistenteI lor sa se desfiinteze.
Ins, sfinteasca-se drepturile noastre, autonomia noastra faca-se un
adev6r recunoscut de Malta Poart. Dica-ne ea: respect pentru au-
tonomia Romania, i atuncI i Romania recunosc'toare va dice:
Libertatea cultului mahometan.
Amandamentul d-lul Cracte se pune la voturl prin sculare
sedere, si se inlatureaza, de majoritatea Adunan!.
Dupa aceasta discutia incepe asupra amandamentuluI d-luT Ko-
glniceanu, care incheie : Esercitiul celora-lalte religiT cunoscute este
liber, insa ca restrictia prevdut, in Capitulatilo.
D-luI M.- Kogalniceanu declara: ((CA arnandamentul sal nu tinteste
de cat la indreptarea redactief proiectuluI de incheiare al comisia.
intreband *Iva din membril Adunril intelesul cuvintulul re-
cunoscut, d-luI Hurmuzachi declara ea' comisia a inteles sub el reeu-
noscute IAA acurn de guvern.
Tot-odat, d-luY propune, ea membru al comisieT, urmatoarea redac-
tie a acestuI punct: R,eligia domnitoare in Romania este religia or-
todoxa a R2sritulut Esercitiul cultuluI celora-lalte religil recunoscute
va fi liber, ins& cu restrictia prev6duta in CapitulatiI.
D-lul Koyalniceanu se uneste cu redactia propus de d lul Hurmu-
zachi, si prin urmare i retrage amandamentul s6ti.
Prea Cuviosia Sa Arhimandritul Neofit Scriban declara : CA de
nu se vor adaogi cuvintele Cu nejignirea religiel domnitoare, cle-
rul nu va lua parte la votare.
D-lul Kogalniceanu protesteaza in contra acesteI declaratiI, in
care vede o amerintare contrail RegulamentuluI Adunan!, nefiind

www.dacoromanica.ro
119

onimruT iertat a opera vre-o presie asupra Adunarii, i cere reche- No. 1980.
marea la ordin. Proc.-verb.11.
1857
D-lul Ilurmuzachi ceteste Adunaril proiectul intreg de incheiare 26 Octom.
asupra acesteI chestif cu modificatia propusa de d-luT. Presidentul
pune la votare prin sculare i edere, i majoritatea Adungrif
adopteaza.
Dup Art. 50 din Regulatnentul AdunriT, avnd a se adeveri
votul i prin scris, sedinta se suspendeaza, pe un patrar de clara
spre a se pregati lista votriT.
Dupg ce sedinta se redeschide, Prea Cuviosia Sa Arhimandritul
Melchisedec infato,eaza la biuroa urmatoarea propunere subscrisg de
totI deputatiT cleruluT:
Clerul, dupre datoria sa canonica i pentru linistirea constiintel
sale, doreste ca redactia puntulul al cincilea s fie in urmatorul
chip : Religia domnitoare in Romania este religia ortodoxa a R6-
sritulu. Esercitiile culturilor celora-lalte religa recunoscute sunt li-
bere, insa cu restrictia prevduta in Capitulatie i cu nejignirea
religieT
Roaga decI i propune ca aceast socotinta a sa s'A se treaca
in procesul-verbal de catre biuroul Aduna' ril ad-hoc, impartasindu-se
si comisieT internationale din BucurestY.
MaT multT membri amintesc, ca proiectul de incheiare fiind votat
de Adunare, nu se maT pot primi amandamente sa propunerl in contra
lul, si ea dar' de aceasta, propunerea despre nejignire este cuprins6
in amandamentul d-lui Fatu, care s'a respins de Adunare. lar in
eat se atinge de inscrierea In procesul-verbal, d-luT vice-presidentul
ceteste Art. 103 din Regulamentul AdunriT.
Sfirsindu-se discutia asupra acestei chestil, conform cu . 50 din
Regulamentul AdunriT, se 'Aseste la votare prin inscriere a urrn-
toareT incheieff :
Luand in privire, ea porunca MantuitoruluT de a iubi pe
aproapele s ea pe sine insusl ,cuprinde in sine principiul tole-
ranteT;
Luand in privire, ca toleranta este nedespgrtit de civilisatia
cresting si intemeiaza infratirea popoarelor;
Luand in privire, ca libertatea culturilor este un princip adoptat
de toate staturile civilisate, care reservat numaT dreptul prive-
gheriT asuPra esercitiulul lor
Luand in privire, ca acest mare princip s'a aplicat si s'a pstrat
pururea i in Principatele Romne, unde toate culturile recunoscute
de guvern a avut liber esercititi, fra alta mrginire, de cal acea

www.dacoromanica.ro
120

No. 1980. cuprins in CapitulatiI (Art. 8 al Tratatulul din 1511 intre Sultanul
Proc.-verb.11. Baiazed II. si Domnul Bogdan; Art. 9 al TratatuluI dintre Mohamed II.
1857
25 Odom.
Vlad V. din 1460) ;
Luand in privire e religia i limba noastr aii fost paladiul na-
romne;
Adunarea ad-hoc a MoldoveI doreste ca la viitoarea organisatie
s se lea de bas urmtorul princip
Religia domnitoare in Romnia este religia ortodoxi a R6sh-
ritului; esercitiul culturilor celora-lalte religii recunoscute va fi
ins Cu restricpa prevOutil in Capitulatii.
Voteaz1 pentru aceast incheiare vase-led membri, i anume :
D-lor Dimitrie Miclescu, Dimitrie Cozadini, Iancu Docan, Stefan Cali,
Alecu Jiean, Toader sin Pavel, Constantin Bdrti, Vasilie Mlinescu,
Dnil Balan, Mihail Koglniceanu, Dr. Vrnav, NeculaI Canan,
_Simeon Stanciu, Sevastian Cananiii, Iorgu Vrnav, Alecu Botez Fo-
rscu , Dimitrie Grigoriu, Mihail Jora, Constantin Ostahi, D. Gheor-
gbiadi, Gheorghie Sturdza, Constantin Sturdza, Alecsandru Teriachiu,
Ion Hrisanti, Vasilie Balais, Lascar Catargiu, Iancu Fotea, loan Le-
vrd, Grigorie Vrnav, Ion al Babel, Ioan Roat, Vasilie Sturdza,
Gheorghie Varian, RAducanu Saya, Alecu Cuza, Grigorie Sutu, Ma-
nolachi Costachi, Vasilie Stan, Neculal Carp, loniO Olari, Sandu
Miclescu, Constantin Sturdza (Vasluiti), Dimitrie Ghidionescu, NeculaI
Catargiu, Necula Emandi, NeculaI Bosie, Pandelachi Croitoriu, Di-
mitrie Romov, Lazar Galiardi, Constantin Stiun, Iancu I. Cantacuzin,
Grigorie Costachi, Ion Rosca, Timofti Sacalov;Anastasie Panu, Di-
mitrie Rallet, Petru Mavrogheni, Constantin Rolla, Constantin Hur-
muzachi, Constantin Negre.Iar contra nu a votat nimenea.
S'ati abstinut de a vota trei-spre-dece membri; din earl (lee, si
anume: Prea Sfintia Sa locotenentul de Roman Nectarie Hermeziu,
Prea Sfintia Sa locotenentul de HusI Ghenadie Sendre, Prea Sf. Sa
Filaret Scriban, Egum. mon. Socola, Prea Sf. Sa Calinic Miclescu,
Egum. mon Slatina, Proa Cuviosia Sa Arh. Neofit Scriban, Prea Cu-
viosia Sa Arhimandritul Melchisedec, Sfintia Sa Iconomul Dimitrie
Matcas, Dr. Anastasie Pau, Costachi Mortun i inalt Prea Sf. Sa
Mitropolitul, sub cuvint c nu sunt in contra liberttil cultuluT, ci
numaI c doresc adogirea cuvintelor: fr jignirea religieI domni-
toare; lar trei, d-lor Constantin Roset, Dimitrie Cracte, Petru
Brescu, sub cuvint e sunt pentru libertatea cultuluI fr niel o res-
trictie. Jar d-luI Dr. Manolachi Costin n'a fost fat la votare.
D-lul Koglniceanu ice: c5, cu prere de r'il a vNut cAtIva
abstinndu-se de la vot; c. dup 1;egula pzit in orl-ce adunare, dis-

www.dacoromanica.ro
121

cutia trebue s se mrgineasch' in dou'e' opiniI, pentru sat' contra, cA No. 1980.
de aceea dup. Art. 43 din Regulamentul Adunrii se voteaz de Proc.-verb. 11.
1857
intAiti sub-amandamentele, apoI amandamentele i in si irsit propu-
25 Octom.
nerea intreaga; c abstinerea poate s aduca resultaturI nepriincioase,
aclectI s ias mal multe minorittI i nicI o rnajoritate, caml telul
discutiilor noastre trebue s fie de a veni la o incheiare a AdunriI,
pentru aceasta trebue ca fie-care din irnoI s jertfim o parte din
opiniile noastre individuale, cacl numar asa putem avea o majoritate
in Adunare; si dar cere ca abstinerea de astll s nu se priveascl
ca un antecedent.
Conform Art. 79 din Regulamentul Adunril, presidentul declara:
cA proiectul de incheiare de mai sus s'a incuviintat.
inalt Prea Sfintia Sa shntindu-se ostenit, propune AdunriI
dicarea edintel. Mal multl membri cer continuarea sedintel, urrnnd
timp a se maI discuta o chestie. inalt Prea Sfintia Sa se retrage
Adunarea urmeaz lucrArile sale sub presedinta d-luI vice-presiden-
tulul Constantin Negro.
D lui Petru Muvrogheni ceteste raportul comisiel: I., insrcinat cu
desvoltarea punturilor 1-6 din sirul de chestiI, asupra punctuluI 4
despre organisarea puteril armate nationale in privirea sistemuld
de apral e al Principatelor:
Aceast comisie are onoare a supune onorabilel Adunrl urm.".
torul proiect de incheiare asupra chestiel ating8toare de organisatia
puterii armate nationale ii privirea sistemului de aptirare a Prin-
cipatelor:
Lund in privire Art. 26 al Tratatulurde Paris in cuprindere :
ea Principatele vor avea o putere armat national, organisat spre
a mentine siguranta din Iduntru i spre a asigura acea a hotarelor ;
Lu'And in privire, ea prin acest Articul s'a asigurat Principa-
telor vecbiul lor drept de a avea o putere armat national, i prin
urmare c5, pacea, prosperitatea i chiar viitorul Principatelor sunt
interesate ca chestia aceasta s fie bine definit i hotrit;
Ca Principatele s constitueze un teritor neutru, conform cu
spiritul Tratatulul din 30 Martie ; i ca armia lor s fie intrebuintat
numaI la ap6rarea teritoruluI si a siguranteI lor din luntru;
Luhrid in privire c intre dorintele rostite de Adunare in a seaptea
a eI sedint, se cuprinde i neutralitatea teritoruluI Principatelor, do-
rint intemeiat pe convingerea AdunriI, c Puterile a crora gene-
rositate a luat Principatele Romne sub puternicul lor scut, le vor
garanta i acest princip, de la care in mare parte atirn tot vii-
torul lor ;

www.dacoromanica.ro
122

No.1980. Luand in privire c;A sistemul de aperare trebue s se organi-


Proc -verb.11. seze maI ales cu privire atre neutralitatea ce dorim;
1857
CA Principatele nu pretind, niel pot pretinde a avea o armata
25 Octom.
de nvlire, o armat ce le-ar da fata uneI puterI agresive, yi a to-
tul ce ele doresc este o organisare menit a le conserva yi a le
asigura o esistent pacInia ,
Luand in privire c implinirea acestel dorintl cere ca organi-
sarea puteril noastre armate s fie deplin in toate privintele;
Luand in privire a una din cele dinthie conditil pentru ape-
rarea une teri despre nvlirl din afar', mal ales and aceasta nu
ar putea dispune de oytifl numeroase, este infiintarea de cett1 ;
Ca fireasca urmare a dreptuluI garantat Principatelor prin Art.
26 din Tratatul de Paris, este yi dreptul lor de a inflinta fiber cettAtl
de aperare in numerul trebuifor yi pe la cele maI importante punc-
turi strategice, yi a paza cettilor ce ele vor rdica s fie tot-dea-
una incredintat numal puterif armate nationale ;
Luand in privire a organisarea armateI trebue s se fac aya,
ca in cas de nvlire, Principatele Unite s poat inratoya o putere
In destul do insemnat, macar pentru vremeinica oprire a unel armil
agresive, fr ca tot-odata in vreme de pace populatia trif yi finan-
tele Statulul s'a" fie apsate prin tinerea in picioare a uneI armate mal
presus de a lor putere ;
LuAnd in privire a Art. 26 din Tratatul de Paris mal dice a :
nu se va putea face niel o impedecare mesurilor estra-ordinare de ape-
rare ce Principatele, in intelegere eu inalta Poart, ar lua spre res-
pingerea a orl-ce n,' vlirY str'ine ; yi prin urmare a acest Articol
priveyte numal nvlirile ce s'ar face asupra teritoruluI Principatelor;
Luand, in sfiryit, in privire a Principatele se bucurl yi astdI
de dreptul de a avea o putere armat, national ;
Pe temeiul Art. 26 din Tratatul de Paris;
Pe temeiul dreptuluI ce Principatele esereiteazA yi astk,11 ;
Adunarea ad-hoc a Moldovel doreyte ca la viitoarea organisatie
s se iea de bas urmtorul princip:
Organisarea puterii armate nationale s se fc cu privire
ciltre sistemul de aperare a teritorulul Principatelor-Unite.
Recunoasterea dreptultil Principatelor de a putea infiinta ce-
tt1 de aperare. 1857 Octomvrie in 22 ile.
(Suseriy1) Las car Ca targiu, Manolachi Costachi, Petru M a-
vrogheni, Anastasie Panu, Dimitrie Rallet, Va-
silie Sturdza, Constantin Hurmuzachi.

www.dacoromanica.ro
123

D-luI vice-presidentul da cetire a until amandament subscris de No. 1980.


d-lul V. Mlinescu si de d-lor M. Koglniceanu, N. Emandi, N. Ca- Proc.-verb.11.
targiu, D. Cozadini: 1857
25 Octom.
Sub-insemnatul propune, ca in proiectul de incheiare atingtor
de organisarea paterft armate s se adaoge urrnatorul considerant :
Luand in privire, e positia teritoriala cere, ca organisarea pu-
toril armate nationale s fie neapgrat imbinat pe un sistem de ap.e.-
rare comuna a Principatelor;
lar In locul dorintel rostite la punctul 1 s se adopteze urm-
toarea versiune :
1. Puterea armat national se va organisa in privirea neutra-
littiI si a sistemulul de al-Arare a Principatelor Unite, si ea in cas
de nAvalire s, poath cu lesnire inftosa o putero indestulatoare.
Iar dup punctul al doilea sd se adaoge un al treilea punct
anume:
3. in niel un chip si in niel o vreme aceste cettI nu vor putea
fi ocupate de al de ostI nationale ale Principatelor.
(Subscris) V. Mlinese u.
Sprijinim. acest amandament: Koglniceanu, Cozadini,
N. Emandi, N. Catargiu.
D-luI V asilie Illlinescu, cernd euvintul, sprijine acest amandament
D-luI kfavrogheni, ca membru al comisid, declar: al cele propuse
de d-luI Mlineseu, fiind cuprinse in considerantele raportuluTcomisid,
aceasta nu se opune la adoptarea amandamentulul d-sale.
D-luI Rogeilniceanu multmeste comisiel, ca a adoptat amanda-
mentul, i aceasta cu atta maI mult, c socoate c in actul final
al Congresulul se vor pune numal principiile rostite de Adunare,
frit considerantele desvlitoare. Off (And vre un act, care ne ame-
rint cu vre-o primejdie, ne vine la cunostint, datoria noastr este
s ne silim de a ne feri de ea. Protocolul Conferintelor din Con-
stantinopole din 11 Februarie 1856 este publicat. La Art. 10 se dice:
analta Poart in timp de resbel va putea ocupa cu trupe otomane
acele cetatI care se vor fi zidit cu cheltuelile eI esclusive. Punctul
de fata cere mare atentiune din partea Adunril, cad dupa dreptu-
rile noastre, Poarta nu poate niel a zicli eettI pe pmintul nostru,
niel a le ocupa cu ostl turcestI.
Adunarea, consultat prin sculare si sedere, adopteaz amanda;
mentul d-lul Mlinescu.
D-lul vice-presidentul d in urmd cetire a until' amandament al

www.dacoromanica.ro
124

No. 1980. d-luI Dimitrie Grigoriu, sprijinit de d-lor M. Koglniceanu, C. Mortun,


Proc.-verb.11. V. Mlinescu, Dr. C Vrnav:
1857
25 Octom
Am onoare de a propune DivanuluT ca considerantul
ca stile Principatelor s se intrebuinteze numal in ap6rarea terito-
ruluI lor, s se redigeze in articol. Prin urmare socot ca ar fi bine
a se inscrie si a se vota urmtorul articol ca dorint a te'ril :
In nict un cas stile Principatelor nu se Tor intrebuinta de
cat in apkarea pamintului lor.
(Subscris) D. Grigori u.
Sprijinim : Koglniceanu, Mlinescu, Mortun,
D r. Vrnav.
Acest arnandament se adopteaz de Adunare, consultat prin
sculare i sedere.
Sfirsindu-se discutia asupra acesteI chestiI, conform . 50 din Re-
gulament, se pseste la votare prin inscriere a urmtoarel incheierf:
Luand in privire Art. 26 al TratatuluI de Paris in cuprindere:
Principatele vor avea o putere armat national, organisat spre
a mntinea siguranta din luntru i spre a asigura acea a hotarelor;
Luand in privire, ea prin acest Articul s'a asigurat Principatelor
vechiul lor (kept de a avea o putere armat national, i prin urmare
c pacea, prosperitatea i cbiar viitorul Principatelor sunt interesate
ca chestia aceasta s fie bine definit i hotarit. ;
Ca Principatele sti constitueze un teritor neutru, conform cu
spiritul TratatuluI din 30 Martie; i ca armia lor s, fie intrebuintat
numal la ap'rarea teritorulul si a sigurantel lor din luntru;
Luand in privire ea intre dorintele rostite de Adunare in a
seaptea a el sedint, se cuprinde i neutralitatea teritorulul Principa-
telor, dorinta intemeiat pe convingerea Adunrif, c Puterile a cdrora
generositatc a luat Principatele Romne sunt puternicul lor scut, le
vor garanta i acest princip, de la care In mare parte atirra tot vii-
torul lor;
Lund in privire c sistemul de ap6rare trebue s se organiseze
maI ales cu privire ctre neutralitatea ce dorim;
CA Principatele nu pretind, nicI pot pretinde a avea o armat.
de nvlire, o armat ce le-ar da fata uneI puterI agresive, i c totul
ce ele doresc este o organisare menit a le conserva si a le asigura
o esistint pacInic ;
Luand in privire c implinirea acesteI dorintI cere ca organisarea
puteril noastre armate s fie deplin in toate privintele ;

www.dacoromanica.ro
125

CA positia teritorial cere, ca organisarea puteril armate na- No. 1980.


tionale s fie neaperat imbinata pe un sistem de aperare comuna a Proc.-verb. 11.
1857
Principatelor; 25 Octom.
LuAnd in privire c una din cele dinthie conditii pentru aperarea
unet ter' despre nvliri din afar, ma ales cAnd aceasta nu ar putea
dispune de oytiri numeroase, este infiintarea de cetti ;
CA fireasca urmare a dreptulul garantat Principatelor prin Art.
26 din Tratatul de Paris este yi dreptul lor de a infiinta liber cett1
de aperare in numerul trebuitor yi pe la cele mal' importante puncturl
strategice, yi ea paza cettilor ce ele vor rdica s fie tot-deauna
incredintat numal puterif armate nationale ;
Luand in privire ca organisarea armatei trebue s se faca aya,
ca in cas de nvlire, Principatele Unite s'a' poat infatoya o putere
In destul de insemnat, macar pentru vremelnica oprire a uneT armii
agresive; fArA ca tot-odat in vreme de pace populatia Ora yi fi-
nantele Statulul s fie apAsate prin tinerea in picioare a unei armate
mai presus de a lor putere
Land in privire cA Art. 26 din Tratatul de Paris mal' dice ca:
nu se va putea lace niel o impedecare msurilor estra-ordinare de
aperare ce Principatele, in intelegere cu inalta Poart, ar lua spre
respingerea a ori-ce nAvlirT strAine"; yi prin urmareit acest Articol
priveyte numal nAvAlirile ce s'ar face asupra teritorulul Principatelor ;
LuAnd, in sfiryit, in privire ca Principatele se bucurA yi astdi
de dreptul de a avea o putere armatA national;
Pe temeiul AA. 26 din Tratatul de Paris ;
Pe temeiul dreptului ce Principatele eserciteazA yi astdT;
Adunarea ad-hoc a MoldoveY doreyte ca la viifoarea organisatie
s se iea de bas urrntorul princip:
Puterea armat, national se va organisa in privirea neu-
tralittit si a sistemului de n'Arare a Principatelor Mine, si ca
In cas de nvlire s,' poatil cu lesnire infatosa o putere indestu-
l'Atoare.
Recunoasterea dreptului Principatelor de a putea infiinta
cetti de aprare.
In niel un chip si in niel o vreme aceste cetAtI nu vor
putea fi ocupate de clit de osti uationale ale Principatelor.
In niel un cas ostile Principatelor nu se vor intrebuinta
de cAt in aperarea plmintulnI lor.
VoteazA pentru aceastA incheiare seapte-tjecI membri, yi anume:
Episcopul Ghenadie Sndre Tripoleos, Episcopul Filaret Scriban
Stavropoleos, Episcopul Calinic Miclescu Hariupoleos, Arhimandritul

www.dacoromanica.ro
126

No. 1980. Neofit Scriban, Arbim. Melchisedec, Iconomul Dimitrie Matcas, D. Mi-
Proc.-verb.11. clescu, C. Sturdza, Gr. Varnav, C. Baddrti, A. Fdtu, I. Levrd, C.
1857
Roset, D. Cozadini, D. Cracte, I. al Babel, Ddnil Balan, P. Brdescu,
25 Odom.
I. Roat, V. Sturdza, V. Mdlineseu, A. Teriachiu, L Hrisanti, M. Ko-
glniceanu, I. Docan, C. Bals, I. Olariu, Dr. Varnav, L. Catargiu, G.
Varian, N. Catargiu, N. Cananil, L Fotea, St. Cali, A. Cuza, R. Saya,
Canandtl, C. *tiun, Gr. Sutu, A. Jiean, 1. Rosca, M. Costachi, Laz.
Galiardi, A. Botoz-Forscu, I. Varnav-Liteanu, V. Stan, D. Gbidionescu,
Sfacalof, C. Mortun, N. Carp, N. Bosie, D. Grigoriu, M. Jora, C.
Miclescu, C. Sturdza (Vasluid), Pandelachi Croitoriu, T. sin Pavel, C.
Ostahi, Sim. Stanciu, N. Emandi, D. Gheorghiadi, I. Cantacuzin, Gr.
Costachi, G. Sturdza; C. Rolla, D. Rallet, C. Hurmuzachi, A. Panu,
P. Mavrogheni, C. Negre. Iar contra n'a fost nimenea. inalt
Prea Sfintitul Mitropolit, Episcopul Nectarie Hermezid Sotiriopoleos,
d-luT Dr. Costin si d-luI Romov nu ad fost fatd la votare.
Conform cu Art. 79. din Regulamentul Adundrii, d-lut vice-pre-
sidentul declar cd Adunarea a Incuviintat.
D-lui vice-Presidentul, consultnd mal intaid Adunarea, rdicd
sedinta si anuntA viitoarea intrunire pe Marti in 29 Octomvrie.

Presidentul Adunrii, So fronie Mitropolit al Moldov ei.


Secretaril Adunril, P etr u Mavr og h en i, D i m it r i e
Rallet, Constantin Rolla,
An as tasie Panu, Constantin
HurmuzaChi.
18. Procesul-verbal No. 12. ,edina din 29 0 e tom-
b r e 1 8 5 7.

No. 1980. Astddi, sedinta a doud-spre-decea se deschide sub presedinta inalt


Proc.-verb.12. Prea Sfintiel: Sale Mitropolitului la lece si jumaate, oare ale diminetii.
1857 D-lui Constantin Hurmuzachi ceteste apelul nominal, la care ad
29 atom. lost fa t seapte-4eci si seapte membri, iar absentiseapte, si anume: patru
In congedie d-lor Iorgu Varnav, Vasilie Zaharia, Chirild Ciocarlie,
Gheorghie Ilie, si trei n'ad venit d-lor Alecu Botez-Forscu, Alecu
Bals, Sandu Miclescu.
D-lui M. Kogalniceanu cere cuvintul pentru o chestie de Regula-
ment si dice: cd, tonul de moderatie si de liniste, pzit de egtre
biurod in redactia proceselor-verbale, care se publicd prin Buleti-
nul Adundrii, este cea mai bund dovadrt cat aceast. Adunare este
ptruns de dorinta de a linisti, iar nu de a tulbura spiritele; c

www.dacoromanica.ro
127

astadl a primit o depesa de la Barlad, care incunostiinteaz ea gu- No.1980.


vernul a poruncit s se iea inapoI Buletinele sedintelor A.dunrii, Proc.-verb.12.
ce se imprtise ; roag dar pe biuroil s cear lamurirl de la guvern 29 1857
Octom.
dacil s'at luat asemenea nAsurT din ordinul susi din ce motiv.
twit Prea Sfintia Sa declar: GA se va informa despre aceasta,
imprejurare, i ea nu vede ca ar putea fi vre-o causa pentru oprirea
Buletinulul, al caruT unic scop este numaT, ca teara s stie ce face
Adunarea.
D-lui Anastasie Panu ceteste procesul-verbal al sedintel din 25
Octomvrie. Dui-A cetirea acestuia se ivesc urmtoarele reclamatil:
A d-luT Grigorie Bals, care roag s se inscrie in num'e'rul
celor bolnavT, adaogand cum ca ar fl anuntat aceasta Inalt Prea Sf.
Sale; aceasta modificare se primeste;
A d-lul Costachi Morfun, care declara, ea n'a votat in chestia
libertatil culturilor, pentru ca. a fost pentru adoptarea amandamen-
tuluI d-luT Cracte, care modificare se adopteaz;
A Prea Cuviosiel Sale Arhimandritulu Neofit Scriban, care
dice: ea vorbind asupra punturilor V. si VI., Prea Cuviosia Sa a vrut
numaT s se esplice asupra deosebiteT sale socotintT date in comisie, ca
prin urmare era numaT o chestie personal, i c nicTs'a rechemat la
chestie de care president.
D-luT M. IfogdIniceanu intimpin: ca, cnd cineva vorbeste, vorbeste
tot deauna pentru a se esplie:a; trebue ins sa vorbeasc, i cand cineva
iase afara de chestie, Adunarea are dreptul de a-1 rechema la chestie.
Anastasie Panu declar: ca Prea Cuvidsia Sa vorbind asupra
puntuluI VI. nu era in chestie, i cA prin urmare s'a rechemat la
chestie, care era puntul V.; si ca Prea Cuviosia Sa a recunoscut insusT
aceasta prin necetirea a dou file din cuvintul sal.
Prea Cuviosia Sa Peirintele Scriban qice: aceasta nu este ade-
v6rat.
D-luT A. Panu, scoborindu-se de la biurot, dice: ca pe eat este
inspirat de dorinta de a sT pazi datoria si a respecta bunul ordin,
pe gate nu poate lsa rra intimr5inare cuvintele rostite de Prea
Cuviosia Sa, carele ca membru al cleruluT, trebue maT ales s dea
pild de moderatie si de concordie, i c apeleaz la Adunare asupra
putinet cuviintr in desmintirea data de Prea Cuviosia Sa.
D-luT Kogettniceanu sprijine intimpinarea d-luT Panu adaognd: eh
cuvintele cuviosulul Parinte Scriban sunt maT multo lipsa de cuviinta
catre Adunarea intreag de cat ca'tre d luT Panu; ca. de aceea v'e'dn-
(lu-se jignit i d-lul, cere cu toat seriositatea chemarea Parintelul
Scriban la ordin, potrivit Art. 46 din Regulamentul Adunaril.

www.dacoromanica.ro
128

No. 1980. D-lui D. Grigoriu dice: c nu retie c Prea Cuviosia Sa merit


Proc.-verb.12.
asa aspr mustrare, pentru ea a cerut rectificarea in procesul verbal.
1857
D-luI Hurmuzachi crede: c Parintele Scriban nu a vroit a ataca
29 Octom.
pe biuroti; c a vroit numai a lice, ca. nu a lsat necetite dou filo
din cuvintul sal, ci numaI vr'o chteva rindurI.
ConsultatA, Adunarea se declar in majoritatea el pentru susti-
nerea procesului-verbal, carele adoptat, se subscrie de presidentul si
de secretaril el.
D-luT Koglniceanu cere cuvintul pentru o chestie de Regulament
In privirea deputatilor absent', si ceteste din el ArtieliI 117, 118
119, care comparndu4 cu dispositiile Regulamentului Organic in
aceasta, se vd a fi mult ma'. blndE. De aceea d-lul sprijine: e
deputatul nu este al sai, ci al mandatarilor si, ca. prin urmare
numaT in casurT cu totul bine-cuvintate poate O. lipsease de la in-
datorirea sa. D-lui Alecu Bals lipseste acum de un sir de sedinti,
si d-lul Kogrdniceanu cere dar aplicarea Art. 119 din Regulament.
Presidentul declar: c d-luT Alecu Bals nu a venit in sedintele
VIII. si IX.; la a clecea sedinth a incunostiintat ca se gseste bolnav,
prin urmare absentiile sale numrndu-se de la sedinta IX., a treia
absentie se implineste la viitoarea intrunire.
D-lul Kogedniceanu dice: c pentru noT cuvintul inalt Proa SfintieT
Sale este o lege; ins, pentru c incunostiintarea d-sale Alecu Bals
nu se vede inscris in trecutele procese-verbale, d-lui roag ea ase-
menea incunostiintare sil se cetease Adunrii.
D-lui Hurmuzachi, incepnd a ceti o propunere, suberis de d-lui
Gheorghe Sturdza si sprijinit de cinel membri, iar mat multi membri
amintind c Regulamentul cere afisarea ori-cril propuneri inainte
de a fi cetit si desbtut (. 60, 61, 62, 63), se pseste la ordinul
dilel.
D-lui Vasilie McIlineseu celeste raportul comisiel II., insrcinat cu
desvoltarea sirultil de chestii, asupra puntului VII atingtor de
egalitatea inaintea legil; accesibilitatea tuturor Romnilor la toate
functiile Statulul; asedarea dreapt si general a contributiilor; supu-
nerea tuturor la conseriptia militar.
Comisia No. 2, insdrcinat cu desvlirea celar ease din tirm
punturT din programul chestiilor de interes general, primite de Adu-
nare spre desbatere, pregtind urrnatorul proiect de incheiare asupra
puntuluT No. 7, cu onor il si infatoseaza Adunrii. Iar ca raportator
comisia a insrcinat pe d-luI Maiorul V. Mlinescu :

www.dacoromanica.ro
129

Proiect de incheiare.
LuAnd aminte c legile until stat sunt sufletul ski, &A de la No. 1980.
principiile care predomnesc la alcAtuirea legilor atirnA viata, puterea Proo.-verb.12.
1857
i propAsirea natiilor ;
29 Octom.
LuAnd aminte GA o parte din slAbiciunea i decAderea de fata a
t6ril provine si de la pArsirea unora din datinile i institutiile vechI,
care all sustinut veacurl intregI mArirea neamuluI ;
CA oare-care scutintI si favorurl ingAduite dupA vrerne unor
clase, s'a.ti fAcut in urmA isvor de incAlcare i despretul legilor si de
necurmate abusurI in toate ramurile administratiel triI. CA singurul
mijloc de a vincleca rancie de care pAtimeste ast41 teara este ase-
4area unor legiuirt intelepte, imbinAnd datinile Teeki, trebuin-tele de
fatA si eererile Teacului ;
Luand aminte GA respectul catre legl este cea intAe conditie a
trainicieI lor ;
CA o lege atuncI poate fi inaI respectatA, cAnd esitA fiind din
sinul natiel, va avea pentru tott aceeasl msurA, consfintind tuturor
fAra deosebire aceleasI driturY i aceleas1 indatoriri ;
Lund aminte GA cel intiti drit al fle-cAruT individ in societate
este libertatea, sloboda intrebuintare a puterilor si a activitAtiI, pre-
cum si a averiI sale ;
C dreptatea cere ea aceste driturl sA se asigureze tuturor de
o potrivA, adec ca cu top sa fie egall inaintea legiI ;
LuAnd aminte cA cea mal sfAnt datorintA a fie-cuI este de a
contribui la sustinerea Statului ;
CA dupA datinele vechI nimene nu era scutit de la niel o inda-
torintA cAtre Stat ;
CA boerirnea abia la 1737, prin hrisovul Domnulul Mavrocordat,
pentru intAia oarA s'a scutit de dajdit i alte dArl cAtre vistierie ;
CA in urmA sprijinind sarcinile Statului maI mult numal asupra
unor clase, s'ati facut impovArAtoare pentru dinsele i dArile niel
sunt de ajuns pentru acoperirea trebuintelor ;
LuAncl aminte GA de la dreapta, cump6nita a.sec,lare i distribuirea
birurilor atirnA nu numaI prosperitatea materialA a une 'e'ff, dar in
parte chiar i propAsirea el moral i intelectualA
CA cu dreptul este ea in mgsura cum garanteazA Statul la top'
de o potrivA toate driturile, toate foloasele i indemAnArile, de ase-
menea cu top sA se si supue dA'rilor in mtisura puteriT i averiI 'or
fArA deosebire ;
(Acte ei Documente. VI. 1.) 9

www.dacoromanica.ro
130

No 1980. Luand aminte c darea oamenilor de oaste nu este alta de ct


Proc.-verb.12. birul sAngeluI;
1857
Ca inainte de a scpa teara armele din mn, cu totiI erati o-
29 Octom.
tenl de-I ap6rati moia ;
Ca precum oastea Ii menit de a apra patria comuna, datorl
sunt cu totil de-opotriv i fara deosebire s se supue la conscriptia
militar;
Luand aminte iari eh' eficacitatea legilor atirna de la stricta
lor punere in lucrare ;
Ca brbati insrcinatI cu aplicarea lor trebue s fie onetI, bar-
niel i inzestraff cu cunWinta cerut de fie-care functie ;
Ca cu va fi numrul mal mare al celor indrituitl de a putea
ocupa functil, cu atfit maI cu lesnire va putea guvernul afla oamenI
cu meritele cerute ;
Ca precum fie-cine este dator a servi Statulut in m6sura .pute-
rilor sale, de asemenea trebue a se recunoate i fie-cul dritul de a
putea ajunge la toate functiile StatuluI;
in sfirit land aminte la leinul in care ail adus teara impre-
jurrile ce a apsat-o din launtru i din afara, inaduind toate im-
bunttirile de care are nevoie ;
Ca nurnaI prin legiuirI intelepte i drepte se vor putea concentra
toatc interesele individuale, toate puterile natiel spre a forma numaI
un trup i un suflet, i aa s pgeascri pe calea propqiril i sa se
faca natia demna de bun-vointa Puteri or Europe' civilisate, care i-aq'
garantat esistenta ;
Adunaren dorete i primete ca principiI fundamentale la viitoarea
reorganisare a Romnien
Egalitatea tuturor Romanilor inaintea legit
Asedarea dreapti i general a contributillor dupi puterea
averea deosebire.
Supunerea tuturor la eonseriptia
Accesibilitatea tuturor Rominilor la toate funetiile Statului.
(SubscriI) M. Kogalnicean u, V. Ilinescu, C. Rolla,
D. Miclescu, I. Fotea, D. Cozadini, I. Hrisanti.
D-luI Intinescu cere cuvintul i dice: c de la legile cele drepte
atirna marirea i ttiria unul popor; c aceasta a facut i pe strbunil
nostri tail; crt rgul ce esista astadI in teara, rtiul care este obtesc,
vine de la calcarile de lege, care sunt rana 00', maT tarsi' acum de
cht chiar legea. Egalitatea inaintea legit' este un princip primit de
toate natiile civilisate, ea este un princip al veclniceI dreptatt Nu mal

www.dacoromanica.ro
131

putin i contributia fie-erid la cheltuelile StatuluT, eacT cand cu No. 1980.


top vom plti, atuncl Cu totiT vom cauta ca baniT acestia s se in- Proc.-verb.12.
1857
trebuinteze spre folosul StatuluT, adeca al fie-carui; ast-fel i ap6rarea
29 Octorri.
t'ril este o datorie a tuturor cetatenilor. Prin acceptarea punturilor
propuse de comisie, nol drn viata nouluT Stat ce infiintam, basan. du-1
pe principiurT mari si drepte.

Cuvintul d-lul Vasilie Malinescu.


Desehid'end cineva cartea istoriel unil popor, sail cugetand intru
cat de putin asupra vietil natiilor, trebue sa se convingh c marirea
caderea neamurilor atirn de la intelepciunea legiuiril lor si de la
sfintenia cu care se pazeste aceasta. Unde va afla cineva legiuirT
drepte, respectate i iubite de vre-un popor, acolo-1 sigur a vedea
o tear puternied i fericitd; i iards1 unde va vedea o natie in sl-
bciune si in suferinta, acolo din nainte poate dice ea legile pline de
metehne sunt caleate in picioare. De n'ar fi asa, cum s'ar putea ca
o multime de staturf miel sa fie mal puternice, mal pline de viat
de cal multe imp'rtil marT? De n'am fi avut i nol in timpiT trecutl
niste datinl i institutil bune, cum s'ar fi putut ea strabuniI nostri
s apere teara de o multime de staturT mult mal marl de cat era al
nostru? De le-am fi pstrat acelea, de am fi indreptat deapururea
legiuirile noastre, dup cererile i nevoile timpuluT, ajuns-am fi oare
in starea in care suntem ? De sigur ca. nu !
Dar de unde vine r6u1 de care patimeste teara a,stadi ? Multi,
foarte mult1 sunt i bunT in ea si s'ail sirguit, fiind chiar in funetil
marT, de a-1 vindeca ranele de care ptimeste, i totusl raul st pe
loo; intrebe cineva pe preutime cum merg trebile, ea va raspunde :
rail; intrebe pe negutitorT, pe stenT, pe razasT, cu totiT vor ras-
puncle : doarte rati ; inssi boerimea nu tagAdueste c lucrurile merg
r In teara. Trebue dar ca raid s fie obstesc, de vreme ce nimenca
nu-I multmit.
Dar eine-I oare dustnanul tuturor, rI de care, ptimesc cu totil?
Rul obstesc, buba cea rea, de care ptimeste teara, iT despretul in
care ail cadut levile. Din minutut cnd ne-a sosit cea intat dom-
nie din Fanar, ne-a picat si un oaspe no, hatirul, care pe romanie
se numeste calcare de lege sail abus !
Aqa, D-lor, cel ntM batir, favor, esceptie, privilegi ski scu-
tinta, e o spArtura Menta in lege in folosul celuT puternic al dileT,
sprturd care se tot macind necontenit prin intrarea noilor trecatorT,

www.dacoromanica.ro
132

NA. 1980. pn cnd se face att de mare, in at eel insrcinatl cu aprarea


Proc.-verb.12. legilor nu maI pot opri intrarea nimrut
1857
Abusurile sunt rana triT ; cu totiI le vd, cu totiI le cunosc,
29 Octom.
strig in contra lor i nimenea nu le poate opri. Puterea a trecut de
un timp incoace cu o repegiune nespus din mrif in maril, i totusI
nicT o indreptare nu se vede. Care-i pricina ? Vointele cele maI sta-
tornice, simtirile cele mal patriotice s'ati infrnt improtiva abusurilor :
abusul lufind puterea unel a doua legI, a fost maI tare de ct
CAtI dintre acel ce strigat inainte de a intra in functiI, strigati
mal tare dup ce ! DacA-1 intreabA cine va: de ce aI fcut sail
al ingduit sA se facA cutare sa cutare lucru? Rspunsul in deobste
: Nu stiI cum rnerg la noI trebile? N'am avut ce m face, n'am
putut scApa de cutare.
in adev.6r, nimenea nu poate face nimic, nu poate scpa inaintea
unuI abus inrdAcinat. Dar d-voastrA, D-nilor, suntetI deputatil tril,
care cunoastetl rul, putet1 face, putetl scapa teara de dusmanul el
cel mal cumplit! De si Adunarea noastr nu-I o Adunare legiuitoare,
de si puterea eI nu se intinde maI departe de cat in rostirea unor
singure dorintI; dal% dorintele d-voastre vor sluji drept temelie vii-
toareI AdunarI insrcinate de a alcAtui noua legiuire. Cum vor fi do-
rintele i principiile ce le vetl rosti, asa vor fi si legile pe viitor.
SA ne silim dar a sparge cuibul abusurilor, sA primim niste
principil intelepte i drepte, pentru ca cu totiI sA poat fi sigurl ca
la ori-ce intimplare vor fi aprati sub scutul legit in zadar s'ar mA-
guli orI-cine in virtutea sa. NumaI cand legea va fi maI puternicd
de cat totl acct. ce ar voi s o infrngA, numai cnd ea va fi pentru
totI de o potrivA, numai atuncea va putea inchezAslui tuturor sigu-
rantA i dreptate. Alt-fel nu-I de cat abus sa anarchie si fie-care
trebue s se astepte ca la rindul sti s cada jertf nedreptatiI. Con-
vinse de asemenea adevrurI, toate natiile civilisate sail care ail psit
pe calea civilisatiel, ail primit ca principi fundamental al legiuiriI
lor, ca tog s5, fie de o potriva inaintea legii. Din acest principi
al veclniceI drepttI decurg toate driturile i indatoririle fie-cAruI om
in societate : precum fie-care in parte if maI slab de cat multimea.
Precum fie-care are nevoie de scutul legil spre a nu i se incAlca
dreptul s'tl ; precum fie-cruI legea i este datoare cu ap'rarea in
toate privirile ; inteun cuvint, precum legile priveghiaz i ingrijesc ca
o a doua Dumnedeire pe pArnint despre soarta societAtif intregI; de
asemenea fie-care frA deosebire este dator a respecta legea si a face
jertfe pentru aprarea societAtil i sustinerea Statulut Cine ar pune
In lucrare legea ? Cu ce s'ar face bate imbunttirile i indernnA-

www.dacoromanica.ro
133

rile de care are nevoie Statul ? Cine l'ar apera improtiva nerindue- No. 1980.
lilor ce s'ar naste in launtru, sat' improtiva nvalirilor straine, daca. Proc.-verb.12.
cu totil dimpreun nu si-ar da mama de ajutor ? lath cuvintul pentru 29 1867 Octom.
ce, pe langa respectul catre legY, cele maI marl datorinti ale fie-caruf
om sunt de a-s sluji teara la tot ce-I va cherna si tot-odata de a
o sprijini la trebuintele eI in mesura avutultif sCt, sigur fiind ca
pentru orl-ce jertfa fcuta in folosul teril sale se va folosi el insusl
indecit. Un singur fact petrecut sub ochiT nostri va fi de ajuns spre
a areta pipAit adeveruI vorbelor mele.
De doue-decI i maT bine de anI de and se lucreazA la sosele,
s'ati intrebuintat, socotindu-se si dilele ce perde locuitorul cu dusul
venitul la locul hota'rit, peste 4ece milioane de 411e, care fac una,
cu alta patru decI de milioane de leI, i Inca pana astadl nu a vem
o osea buna din cap in capul teril. De s'ar fi luat alte mesurI, cu
lece cincI-spre-dece milioane de leI se puteati face in 5-6 anf doue
sosele de-a lungul i doue de-a curmezisul terif. Ce s'aCi fcut cu
25 de milioane de leI din capitalul natiel? perdut. Dar nu-I
destul att. ; fe-care proprietar, posesor, negutitor a perdut pe fie-
care an o suma insemnata, platincl maT scump carausia de cat ar fi plil-
tit-o avend osea. Steanul inert a perdut, pentru ca in loc de o carausie
pe drum ral, facea doue pe drum bun; top' locuttorI de teara inca
a perdut, pentru ca cu totil a fost silitI a plati lucrurile de care aveati
nevoie maI scump, fiind scump carausia; Gaud daca ar fi plAtit cu
totiI la facerea soselelor si s'ar fi luat mesurl nimerite, cu totil -

maneati folositf. Jata cuvintul pentru care impratul Napoleon I. dicea


ca birul II ca o rou ce cade pe pamint ; se ridica apol in nor si
iarsI se revarsa ca o mana bineacetoare.
Nu darile, ci numaf reaua for intrebuintare if vatamatoare terif
si acelor ce le dail. Darr- bine intrebuintate sunt ca si cncl si-ar
scoate cine va banif dintr'un buzunar i i-ar pune in cela-lalt cu o do-
banda buna; ce-I dreptul, la nol aii scos unil baniT din buzunar, dar
din nenorocire s'a intimplat ca pue altiT in punga!
Ca s, lipseasca asemenea abusurl, cred ea' este cea maI ferbinte
dorinta atilt a tuturor madulrilor acestel Adunar!, cat i dorinta
ril intregI, i nimic nu poate folosi maI mult la implinirea acesteI
dorintr, ea supunerea tuturor averilor la dare. AtuncI fie-care fiind
mal cu durere, privegherea va fi maI aspra si banil ter-a nu se vor
risipi!
Nu mal putin este cu dreptul si va fi de fofos rii i supunerea
tuturor la conscriptia militar. Nu pentru ca" doar am avea a porni
resboiti cu toata lumea, precum se face oare-cine ea s'ar teme. Dar

www.dacoromanica.ro
134

"No. 1980. il bine ca fiecine sa stie ca este dator a-si ap6ra teara sa ; poate
Proc.-verb.12 c stiind si altil ca avem o oaste cat de _mica, bine intocmit, nu ne
1867
29 Octom.
vor visita asa de des vecinil, iar teara va fi folosita si scutit de
multe role. In adev6r, pe ce merge, lumea trage tot la pace. in vea-
mil nostru jocurile olimpice se petrec la espositiile din Paris si
Lonclra, unde in loc.; de a-0 ar.ita oamenil puterea trupeasca ca s iea
o cunun, fie-care isI duce lucrul marnlor si nscocirile mintil sale ca
sa dobandeasca o medalie.
((Cu toate acestea vedem iarsI ca popoarele cele mal inaintate
sunt suite a sI parasi pacInicile lor indeletnicirl si s iea sabia si puica
In man!. Nol, cara suntem un popor mic, trebue cu atat maI mult sa
ne silim a avea oare-care putere, pentru ca la timp de nevoie sa ne
putem ap6ra neutralitatea parnintuluI nostru.
Domnilor! inca o singura vorba!
Prin dorintele rostite pan acum atl aftat maI multe temeliT ale
viitoareI organisatiL
Dorind a fi mal tali, atI cerut Unirea cu fratiI MuntenT; dorind
a avea o mal mare statornicie si orinduial mal buna, atY cerut un
principe strain mostenitor; dorind ca legiuirea s fie potrivita trebu-
intelor si intereselor intregel natil, AI cerut ea legile s se faca de
catre o obsteasca Adunare. Atat inca nu-i destul. Trebue s. mergetl
ma:I depal te. Trebue sa (141 viat. nouluf Stat roman ce voitI a In-
fiinta. Iar viat atuncea iI vetI da, cand vetI primi principiI marl si
clrepte la reorganisarea sa.
Biuroul da cetire unuI amandament al d-lul A. Fltu, sprijinit
de d-lor Episcopul Ghenadie Sendre Tripoleos, Arhimandritul Melchi-
sedec, Dr. Costin si Vasilie Nicolail, care ascultandu-se de Adunare
si fiind privitor la puntul IX.. precum si sprijinul ce d-luI vroia s
dea acestuia, se si amina la disouleia asupra puntuluI IX.
Biuroul da pe urma cetire a until amandament, subscris de d-liff
Dimitrie Rallet si sprijinit de d-lor M. Costachi, Dr. Varnav, Gr. Bals,
A. Teriachiu, C. Roset, D. Gheorghiade, Gr. Sutu, N. Ernandi, C. BA-
darau, I. Docan, C. Sturdza (Vasluiti), L. Catargiu, St. Cahn, A. Cuza,
Gr. Costachi, C. Cananati, A. Jiean, V. Sturdza, Arhimandritul Melchi-
sedec, N. Catargiu, P. Mavrogheni.Arnandamentul este in urmtoarea
cuprindere :
Subscrisil ail onoarea de a propune Adunril urmatorul aman-
dament la proiectul de incheiare infatosat de comisia II. asupra pun-
tulul VII:
1. . 2 si S sa se inlocuiasca prin unul singur in urmtoarea
cuprindere.:

www.dacoromanica.ro
135

Luand aminte c singurul mijloc de a vindeca rnile de care No. 1980.


ptimeste astqf teara, este aseqarea unor legitdri inte/epte, imbi- Proo.-verb.12.
1857
nnd datinile vechl, trebuintele de fatd i cererile veaculuT. 29 Ootom.
La . 5 s lipseasc cuvintele: 6onsfintind tuturor Ara deo-
sebire aceleasI drepturI i aceleasl indatorirI.
. 6 s se stearg in intreg, iar la . 7 s se stearg cuvin-
tele: aceste driturI s. se asigureze tuturor de-opotriv, adec: ea:
La . 11 s, se stearg cuvintele: si drile niel sunt de ajuns
pentru acoperirea trebuintelor
5 La . 13 s'a' se stearg. cuvintele: toate driturile i cuvintele :
mesura puteril i averiN, inlocuindu-se aceste din urm prin cuvin-
tele : proportie cu averca.
. 14 s se inlocuiasc prin . urmtor:
Land aminte c darea oamenilor la oaste este o indatorire
pentru paza Veril i siguranta fie-cartil cettean.
. 15 s se stearg intreg.
. 18, 19 si 20 s se stearg, inlocuindu-se prin urmtoarele
doue :
ca meritul singur fr niel un fel de alt consideratie sa dis-
otinctie trebue in viitor s fie un titlu indestuldtor pentru a putea
ajunge la toate functiile Statulul.
CA aceast putint trebue a se recunoaste fie-cruia.
. 21 s.' se stearg. intreg.
. 22 s se inodifice in urmtorul chip:
C. numg prin legiuirI intelepte i drepte, natia rojnna poate
inainta pe calea propsiril.
. 23 s'a' se modifice in urmtorul chip:
Luind in privire in sfirsit ca privilegiile de clase trebue a
fi desfflutate;
Adunarea doreste a se adopta la viitoarea reorganisatie ca prin-
fundamentale:
La . 2 al dorintelor propuse s se stearg cuvintele : dup,
puterea si, inlocuindu-se prin cuvintele urmtoare: in proportie cu.
Spre a se putea lmuri Adunarea mal' bine asupra amandamen-
tuluI d-lul Rallet, sedinta se suspencleaz pe o jumetate ()ara'.
Dup redeschiderea sedinteT, amandamentul se iea in desbatere
articol dup.' articol.
Mal intaiti amandamentul propune o schimbare la considerantele
2 si 3, care s se inlocuiase prin un singur considerant.Consultn-
du-se Adunarea prin sculare i edere, majoritatea adopteaz aceast.
modificatie.

www.dacoromanica.ro
136

No. 1980. Mal departe propune amandamentul, la considerantul 5, sterge-


Proc.-verb.12. rea cuvintelor consfintind tuturor Ora deosebire aceleasI driturf
1857 aceleasI indatorirY,
29 Octom.
D-luI D. Grigoriu, cerAnd cuvintul, dice: c'd considerantul comisief
adoptnd principul universal, ea' o lege numal atund e bun, cAnd.
se razm pe natie, d-luI nu vede pentru ce s'ar schimba acest con-
siderant.
D-luI M. Costachi dice: c misia comisieT a fost de a defini, de a es-
plica punturile ce i s'atl dat la cercetare de ditre Adunare; ea comisia
nu s'a mrginit la aceasta, adoptncl un princip constitutional in
considerantul, eh' inteinsul este vorba de drepturile politice, care
locul numal inteo lege electoral, de vreme ce Ma so cere numai
a statui egalitatea inaintea legilor, adec egalitatea civil. ; i c prin
acest considerant am prejudeca chestia drepturilor politice.
Dint' Kogtilniceanu intimpin : c scopul intruniriI noastre in
Adunare a fost s intrrn ca clas, s esim ca natie. Aceast do-
rint4 o si esprima . 2 din Regulamentul AdunriI. Comisia nu si-a
esit din competinta ei, cAcI ea avea facultatea de a respinge sail de a
adogi la punturile date el spre studiare D lul dice, e nu cu-
noaste dreptul unuI deputat a dice comisia &A a esit din com-
petinta ei, ci numal ca' Adunarea poate adopta sail a respinge in
totiul sa in parte lucrarea comisiel ; cA, fail a se mal rosti mai
departe asupra amandamentuluI, egalitatea nu poate s'a cuprind.
numai egalitatea de indatorirI, lucru care ar aduce la despotismul
cel maI arbitrar.
D-lul M. Costachi cere cuvintul si dice: c dac comisia nu a
vrut s prejudice chestia drepturilor politice, apol" considerantul
nu-si are loe, tintind la legea electorala ; dovacl intru aceasta,
principiul egalitAtiI inaintea legil s'a adoptat in Franta la 1789, si
cu toate acestea pAn. la 1848, drepturile politice se esercitail numaT
de 200.000 cettenI.
Kogalniceanu declar : c a fost departe de a vroi a pre-
judeca chestia legiI electorale.
Adunarea, consultat atat prin sculare si sedere, c'at i prin apel
nominal, majoritatea adopteaz, cu patru-decT i cincI in contra a dou-
decI si opt voturi, amandamentul la considerantul 5.
D-lul Koganiceanu declar : c'a din parte-1 adopteaz pra in fine
toate considerantele dupg amandamentul d-lul Rallet, ccl numaI con-
siderantul 5 cuprindea o chestie de princip, i c-s1 reserveazA a
face un sub-amandament indat ce se va incheia discutia asupra con-
sid eran tel or.

www.dacoromanica.ro
137

Dupa aceast arkare a d-lul Kogalniceanu, Adunarea, consultata No. 1980.


prin sculare i edere, adopteaza in majoritatea el toate consideran- Proc.-verb.12.
1857
tele propuse prin amandamentul d-luI Rallet.
29 Octom.
D-luI Kogetlniceanu ceteste sub-amandamentul s'ti, care cere ca
considerantul din urna al amandamentulut atingtor de desfiintarea
privilegiilor de clase sa.' se treac si in capul dorintelor cuprinse in
proiectul de incheiare.
Atuncl d-lor M. Costachi i A. Cuza declara: ca e de prisos a se
mal infatosa amandament, Gael' cred c Adunarea insasT in unani-
mitate doreste inscrierea acestuI princip.
La aceasta toata Adunarea, sculndu-se in picioare, declar cu
aclamatie e adopteaza acest princip.
D-luI Kogcllniceanu, retragndu-sl sub-amandamentul, dice : el
este o fala si o lauda pentru teara ea a consfintit principiile cele
marl, care ne formeaza in societate european, i ca. Adunarea vo-
and Ca nu mal sunt privilegiT, a Malt unul din marele acturl ale
natiel. romne.
Dupa aceasta Adunarea, consultata prin sculare isedere, adop-
teaza in unanimitate i cu aclamatil desfiintarea privilegiilor de
clase si toate cele-lalte puncturl de dorintI din proiectul comisieY Cu
modificatiile propuse de amandamentul d-lul Rallet.
Dup. acest vot d-luI vice-presidentul Constantin Negre fericiteaza
Adunarea pentru votul ; aceast, abnegatie, adaoga d-lul, arat
patriotismul care insufl, pe Adunare si este un act ce va fi pretuit
nu numal de natie, dar si de Europa si de istorie.
Spre a putea pasi la incheiarea votulta conform . 50 din Re-
gulament, se suspendeaz sedinta, in care timp se redigeaza actul
dup. hotlrirea AdunariI.
inalt Prea Sfintia Sa Mitropolitul, fiind ostenit i retragndu-se,
sedinta se deschide sub presedinta vice-presidentul.
Biuroul da cetire a dou ceree :
1. A d-lul Romo, sprijinita de d-lor Lazar Galiardi, Timofti Sacalov,
Constantin Stiun, Ioan Rosca si Pandelachi Croitoriu :
Ltand in privire, c coloniile bulgare ati driturile lor deosebite,
intarite de atre guvernul ImperieI rusestI, in puterea carora ele Wail
asedat in partea BesarabieI anexata Moldovel prin Tratatul de Paris;
in privire, ea' dup asedmintul lor . 179 Tom. XII. li Watt con-
cedat pminturile in saphnirea vecInica din neam in neam, precum
urmasilor lor ;
Ca duptt . 288 ele sunt datoare a plati la ocarmuire 22 de co-

www.dacoromanica.ro
138

No. 1980. peicl argint pentru fie-care desetina si 24 copeicT argint pe an de


Proo:verb.12. fie-care individ brbtesc ;
1857
29 Octona.
Ca top' colonistif bulgarl, dup6 . 211 al aceluiasl asedmint, sunt
scutitI de-apururea de recrutatil pentru serviciul militar;
LuAnd aminte ca, prin proclamatia fcut de guvernul Principa-
tului Moldove, cu data de 4 Februarie, ctre colonistil din Besa-
rabia inapoit MoldoveI, privilegiile i imunittile lor sunt asigurate;
in privire c coloniile bulgare att contribuit mult pentru im-
bunatatirea precum i inflorirea agriculturiI, ea ele, prin esportatia
producturilor lor, dati impuls comertului politiilor pe Bunke i fac
bogatia Oril;
Ca impovrndu-le cu mal mare dajdie, i scotnd bratele tre-
buitoare pentru lucrarea pmintului la slujba ostseasc, prosperitatea
lor de astadI s'ar fi ruinat ;
Iscalitul, insrcinat de a apra interesurile coloniilor bulgare din
Besarabia, se simte nevoit de a cherna luarea aminte a onoratu-
lul Divan ad-hoc la dorintele ca s'a fie in viitorime precum era si
In timpul trecut, ca ele s se poata bucura de toate acole privilegil
imunitatl, care ati indemnat pe strmoil lor a se aseda pe niste
paminturI, care pana, la asedarea lor erati sterpe i fara Mel' un folos
pentru Stat;
Drept aceea el are cinste de a propune la punctul al 7-lea aman-
damentul urma'tor:
Egalitatea inaintea accesibilitatea tuturor Romnilor la toate
functiile Statulul; asedarea dreaptd i generala a contributiilor; su-
punerea tuturor la conscriptia militar, fr" jignirea imunittii colo-
nistilor bulgarl.
(Subscris) D. Rom o v.
Sprijinim: Lazar Galiardi, Timofti Sacalov, Con-
stantin $tiun, loan Rosca, Pandelachi
Croitoriu.
2. A d luT Lazar Galiardi, sprijinit de d-lor D. Romov, T. Sacalov,
C. Stiun, I. Rosca, Pand. Croitoriu :
in privire c Art. 22 al TratatuluI de Paris garanteaz Princi-
patelor Dunarene toate privilegiile i imunittile de care ele se bu-
curati de mal inainte
In privire ca prin proclamatia din 4 Fevruarie 1857 a guver-
nuluI MoldoveI catre locuitoril prtil Besarabiel. anexate MoldoveT, s'a

www.dacoromanica.ro
139

fagaduit locuitorilor, ea guvernul Moldove nu numal nu se`Va atinge No. 1980.


de driturile lor, de care et se bucur sub ocArmuirea ruseasca, dar Proc.-verb.12.
1867
inca se indatoreste a respecta si a le pastr toate privilegiile lor ; 29 Octom.
in privire ca. de &and Besarabia s'a cedat Rosiel, provincia aceasta
intreaga a fost tot-deauna scutit de conscriptia militara;
in privire ca aceasta scutire se intemeiaza pe un tel politic bine
euvintat, adeca avnd de scop a locui teara aceasta, care r'masese
pustie in urma rsboaielor i navalirilor;
in privire ca de cand s'a anexat Moldovei aceasta parte a Besa-
rabiO, populatia sa a scaqut prin emigratiile indigenilor a provinciilor
rosiene;
in privire ea o- simtitoare emigratie s'a ivit, i in urm caderea
comertulul, pricinuit, mal cu seama prin impedecrile hotarelor si ale
vamilor, de care teritorul anexat este incunjurat ;
in privire cA aceast, teara, prin trecerea sa de la un guvern
catre altul, a suferit in destula pagubd si s'a introdus in ea nou mo-
popolurI, din care unele sunt de tot necunoscute i vatamatoare;
in privire ea, orasele din Besarabia constituiaza' statul mijlochl
al populatiel, si ca. in imprejurarile de fata este simtit in Moldova
a consolida, dar a nu slabi aceasta parte a populatiel;
in privire ea statul mijlociti. din Besarabia a contribuit mult a
imbuntatI agricultura si a spori negotul, espeduind productele lor in
Ve'ff strine, i alcatueste prin aceasta bogtia tri ;
in privire ca sarcind locuitoril prin danl. mal grele de cat acele
ce platiatl sub ocarmuirea ruseasc, i lund pentru serviciul militar
bratele trebuitoare pentru desv'elirea comertuluf, industriO i agricul-
turi, e, care ati suferit atta, vor fi cu totul ruinat;
Iscalitul, insarcinat fiind a apra interesele oraselor districtulul
Ismail, se vede nevoit a propune onoratulul Divan ad-hoc amanda-
mentul urmtor la Art. al 7-lea:
Egalitatea tuturor Romanilor inaintea legil. Aseqarea dreapt
generala a contributiilor dupre puterea i averea fie cruia fAr deo
sebire, i supunerea tuturor la conscriptia militar, Ira jignirea ins
a driturilor i imunittilor oraselor din Besarabia a prtil anexate.
Accesibilitatea tuturor Romanilor la toate functiile StatuiuI.
(Subscris) L azar G a li a r di.
Sprijinim : D. Romo v, T. Sacalov, C. tiun, I. Roca, P and.
Croitoriu.

www.dacoromanica.ro
140

No. 1980. D-lui Romov declara: ca coloniile bulgare din partea Besarabid
Proc.-verb.12. anexate MoldoveT, avnd privilegir,
i mai ales acela a nu da oamenl
1857
29 Octom.
la oaste, apoi d-lui propune ca privilegiile coloniilor s'a se recu-
noasca de Adunare.
Kogalnicecora ea Adunarea nu poate in fapt niel in=
fiinta, niel desfiinta privilegii, fiind numaT consultativa ; dar e chiar
in momentul acela, and clasele privilegiate ale vechii MoldoveI
lei-Mat de privilegiile lor, socoate ca Adunarea nu poate a se rosti
pentru pstrarea unor privilegii esceptionale ; prin aceasta colonistii
nu aiba niel o ingrijire, privilegiile lor speciale r'man neatinse, si la
reorganisarea t'ril, Adunarea legislativa le va avea in privire.
D-lui Dr. Veirnav cere cuvintul si ea rostind dorinti, niel
facem, niel desfacem, i ca cand Rorania va fi infiintat, atunci Adu-
narea legislativa se va pronunta asupra acestor privilegii.
Adunarea, 3onsultata prin sculare isedere, trece la ordinul
Se paseste la votare prin inseriere a urmatoarel ineheiari, cetita
Adunaril de d-lui Dimitrie Rallet :
Astgli, anul una mie opt sute cincl-leel si seapte, luna Octom-
vrie in dou6-e,leci i nou ile:
Land aminte ca legile until stat sunt sufletul s, e de la
principiile care predomnesc la aleatuirea legilor atirna vieata, puterea
propsirea natiilor;
Land aminte ca' singurul mijloc de a vindeca rancie de care
patimeste astNI teara, este aseglarea unor legiuirl intelepte, imbiand
datinile yechi, trebuintele de fat, i cererile Teaculni ;
Luand aminte ea respectul catre legi este cea intla conditie a
triniciellor ;
Ca o lege atnneI poate fi mal respectat, &And esita din sinul
natieT, va avea de o potriva: pentru toti aceeasi msura ;
Ca dreptatea cere dar ca toti s fie egall clinaintea legii ;
Land aminte cA cea mal sfanta datorie a fie-cui este de a
contribui la sustinerea Statului ;
Ca dup datinele vechi, nimenea nu era scutit de la niel o in-
datorire catre Stat ;
Ca boerimea abia la 1737, prin hrisovul Domnului Mavrocordat,
pentru intaia oara s'a scutit de dajdie i alte dart catre vistierie;
Ca in urma, sprijinind sarcinile Statului mad' mult numal asu-
pra unor clase, s'arl facut impovaratoare pentru ele ;
Luand aminte ea de la dreapta, cumpnita aselare i repartitie
a contributiilor Mira nu numaI prosperitatea material a unel
dar in parte chiar i propsirea el moraba intelectuala ;

www.dacoromanica.ro
141

Ca cu dreptul este, ca in msura cum garanteazA Statul la totl No. 1980.


de o potrivA toate foloasele i indemAnrile, de asemenea cu toi s Proc.-verb.12
se supue dArilor in proportia averil lor filed deosebire ;
LuAnd aminte cA darea oamenilor la oaste este o indatorire 29 1085c:ora.
pentru paza Ora i siguranta fie-cArul cetatean ;
Ca precum oastea este menit a ap'e'ra patria comun, datorl
sunt cu toi de o potriv i fArA deosebire sA se supue la conscriptia
militar;
LuAnd aminte iarsl cA eficacitatea legilor atirnA de la stricta
lor punere in lucrare;
Ca meritul singur, frA niel un fel de alt consideratie sat' dis-
tinetie, trebue in viitor s fie' un titlu indestulAtor pentru a putea
ajunge la toate functiile Statulul ;
CA aceast putintA trebue a se recunoaste fie-cAruia;
CA numaI prin legiuirI intelepte i drepte, natia romAn poate
inainta pe calea propAsirTh
LuAnd in privire, in sfirsit, cA privilegiile de clase trebue a fi
desfiintate ;
Adunarea ad-hoc a Moldovel doreste a se adopta la viitoarea
reorganisatie ca principiI fundamentale :
Privilegiile de clase Tor fi desfiintate n Rominia.
Egalitatea tuturor Rominilor inaintea
Asedarea dreapta si general a contributiilor in proportie
cu aTerea fie-chruia far deosebire.
Supunerea tuturor la conscriptia militar.
Y. Accesibilitatea pentru toti Rominii la functiile Statului.
Voteaz, pentru seapte-(,lecl i trei membri, i anume: P. St. Sa
Episcopul Nectarie Hermeziti, P. Sf. Sa Episcopul Filaret Scriban, P.
St. Sa Episcopul Calinic Miclescu, Prea Cuviosia Sa Arhimandritul
Neofit Scriban, Prea Cuviosia Sa Arbimandritul Melchisedec, Sf. Sa
Iconomul Dimitrie Matcas, Dimitrie Miclescu, Constantin BAdArAii,
Dana Balan, Dr. A. Ftu, Dimitrie Cozadin, Vasilie MAlinescu, Mihail
KogAlniceanu, Iancu Docan, Ghcorghie Masian, Dr. C. VArnav, Dimi-
trie Savin, NeculaI CananAti, Stefan Calin, Simion Stanciu, Sebastian
CananAti, Alecu Jiean, Constantin Mortun, Gheorghe Vurlan, Teodor
sin Pavel, Dimitrie Grigoriti, Grigorie Bals, Mihail Jora, Constantin
Ostahi, Dimitrie Gheorghiadi, Gheorghie Sturdza, Constantin Sturdza,
Grrigorie VArnav, Iancu LevArd, Constantin Roset, Dimitrie Cracte,
Ion a Babel, Petru Br.escu, Ioan Roat., Vasilie Sturdza, Alecu
Teriachiu, IonitA Hrisanti, Vasilie Balais, Constantin Iacovachi, Lascar
Catargiu, laneu Fotea, RAducanu Saya, Alecu Cuza, Grigorie Sutu,

www.dacoromanica.ro
142

No. 1980. Manolachi Costachi, Vasilie Stan, Dr. Costin, NeculaI Carp, Constan-
Proc.-verb.12 tin Sturdza (Vasluid), Ion Olariu, Dimitrie Ghidionescu, N. Catargiu,
1857 Necula Bosie, Pandelachi Croitoriu, Neculal Iamandi, Lazar Galiardi,
29 Octom.
Iancu Cantacuzin, Grigorie Costachi, Constantin Sjiun, Ioan Rosca,
Timofti Sacalov; Dimitrie Rallet, Constantin Hurmuzachi, Petru
Mavrogheni, Anastasie Panu, Constantin Rolla si Constantin Negro.
far contra nu a fost nimenea. S'ati abstinut de a vota d-luI Dimitrie
Romov. N'ad fost fat la votare inalt Prea Sfintia Sa Mitropolitul
d-lor lordachi Pruncu, Yasile Nicolad;
Conform . 79 din Regulamentul AdunriI, d-luI vice-presidentul
declar ea* Adnnarea a Incnviintat.
D-lul vice-presidentul anuntd, eh' dup dimisionarea d-lul Vasilie
Alecsandri ca deputat proprietarilor marI din tinutul BaculuI, s'a
psit la o nou alegere, i ca inftitosAndu-se cu mandat de la acea
alegere Hatmanul Alecu Aslan, trebue s, i se verifice titlurile.
D-lul Kogalniceanu propune alegerea uneI comisiT spre acest
sfirsit.
Mast multi deputatI, intimpinnd c tot comisia care a verificat
maI inainte titlurile deputatilor de BacAti, s o factt i acum.
D-luI N Bosie dice: cA comisiile numite la deschiderea AdunriI
pentru verificarea titlurilor deputatilor si-ad implinit misia lor,
chiar actele s'ati trdat biurouluI; prin urmare trebue s se aleag
o nou comisie.
Biuroul d cetire a dou'e. propunerl :
A. d-luI M. Kogedniceanu, sprijinit de d-lor C. Mortun, C. Roset,
P. Brgescu, D. Gheorghiadi, si care propune alegerea uneI none'
comisiT pentru verificarea titlurilor d-lui Hatmanul A. Aslan:
Subscrisil propun de a se rindui o noud comisi compus de
seapte membri spre cercetarea titlurilor nouluI deputat de BacAu, pro-
prietatea mare, asa precum comisiile insrcinate cu verificarea titlu-
rilor membrilor Adunril la constituirea sa a avut o chemare mr-
ginit, care a si implinit.o.
(Subscris) M. Koglnicea nu.
Sprijinim: D. C. Mortun, C. Rose t, P. B r sc u, D. Gheorg hi ad i.
A d-lul M. Costachi, sprijinit de d-lor Vasilie Sturdza, G. Cos-
tachi, C. Sturdza, Gh. Sturdza, Gr. Bals, si care propune ca tot co-
misia de maI inainte s fac aceast. verificare:
Sub-iscAlitd sunt de socotint c nu este de nevoie a se alege

www.dacoromanica.ro
143

o noua comisie pentru revidarea titlurilor deputatuluT din nog ales No. 1980.
la - inutul BacauluI, si sa se Insreineze cu aceasta tot pe comisia Proc.-verb.12.
1857
care a mal cercetat si titlurile celor laltI deputatf de Bacaii.
29 Octom.
(Subscris) M. C os t a chi.
Sprijinim: D. C. Stur dz a, Gh. Stu r dza, Gr. Co stachi, V. Stur-
dz a, Gr. Bals.
Adunarea, consultata prin sculare si sedere, hotareste prin ma-
joritate alegerea und noub' comisil, compusa de seapte membri.
Se pseste la alegerea comisiel, la care alegere esiird numaI
d-luI L. Catargiu cu majoritatea absoluta a trel-glecI si opt voturl,
a rgmas a se face balotatie celor-lalti membri la viitoarea sedinta.
D-luI vice-presidentul, consultnd mal inthiti Adunarea, radic la
sease oare seara seclinta si anunta viitoarea intrunire pe JoY in 31
Octomvrie.

Vice-presidentul Aduna'ril, Co nst an t in N eg r e.

Secretaril AdunriI, Pet ru Mavrogheni. Dimitrie


Rallet,A. Teriachiu, Ana s-
tasie Panu, Qonstantin
Hurmuzachi.

19. Pro cesul-verbal .No. 13.----iedinta din 31 Oetombre 1857.

AstagI, sedinta a treI-spre4ecea se deschide la C,lece oare si un No. 1980.


ptrar. dimineata sub presedinta cl-luI vice-presidentulul Constantin Proc.-verb.13.
Negre. 1857
D-lul Petru Mavroghene ceteste apelul nominal, la care s'ail gasit 310 otom .
fata seapte-clecr si sease rnembri, iar absentI opt, si anume : 3 bol-
navIinalt Prea Sfintia Sa Mitropfilitul si d-lor Constantin Rolla,
Alecu Bals, 4 in congedie: D-lor Miler' Docan, Iorgu Varnav, Chirila
Ciocarlie, Gheorghie 111e, unul nu a venit Prea Sfintia Sa loco-
tenentul de Episcop de Roman.
D-lul Dimitrie Rallet aeteste procesul-verbal, care se adopteaza de
Adunare si se subscrie de presidentul si de secretaril el'.
D-lul Constantin Hurmusachi ceteste doua scrisorl ale d-luI Rolla
si d-luI Bals, care tac cunoscut ea nu pot veni la sedinta lin causa
de boal.
D-luI M. Ifog4lniceanzt cere cuvintul si Oiee: ca scrisoarea dint'

www.dacoromanica.ro
144

No. 1980. Bals nu este indestulatoare ; c d-luI nu radic o chestie de persoane,


Proc.-verb.13. ci o chestie de princip, ea chiar Regulamentul Adunaril obstestI
1857
31 Octom.
din 1832 statorniceste, ea' nu este de ajuns ca un deputat s dic
ca este bolnav, pentru ca singura sa artare O. fie primit ; se cere
si dovedI ; cacl deputatul nu are voe sa lese pe tinutul s6ti" Ora
representatie. D-luI mat dice, ea dac se primeste drept dovada
singura scrisoare a unuT deputat, atuncT lesne se poate ca cineva
din no' s lipseasc chiar din Capitalie, lasand un sir de scrisorT, din
care din treI in trel sedintl s, se trimeat cate una presidentulub.
D-luI Grigorie Balf intimpina: c dac un judecator este credut
pe cuvint, cu atata maI mult un deputat, i crede c fie-care membru
al AdunariI lard esceptie stie a sustine demnitatea Adunril si a sa,
si eh' nu se poate presupune ca ar insela Adunarea.
D-lul Kogalniceanu r6spunde: ca nu vrea s intre pe terenul
personalitatilor, i c doreste numal sa se pue AdunariT intrebarea,
daca este in destul ca un deputat sa dica ca este bolnav, pentru a
fi scutit de datoria de a lua parte la sedintele AdunariI.
D-lul vice-presidentul declara, c la timp va consulta Adunarea
asupra acestul incident.
Trecnd la ordinul ciIei, d-luI vice-presidentul anunta, eh in
comisia aleasa pentru verificarea titlurilor d-luT HatmanuluI Alecu
Aslan s'a ales numal unul singur d-luT Lascar Catargiu cu ma-
joritatea absoluta a voturilor, i ca r6mane a se face balotatie intre
12 membri. Acei cu majoritatea relativ declar ca se retrag. Vr'o
catl va deputatl intimpina, c nimenea nu se poate retrage, i o tre-
bue s. urmeze balotatia. Alta r6spund, ea daca. cine va se poate re-
trage dintr'o comisie, apoI cu atata mal mult in casul de fan.
Adunarea, consultata prin sculare i sedere, hotreste cu majoritate
s se aleag din nog ease membri pentru comisia mal sus citata,
r6maind d-luI Lascar Catargiu al seaptelea membru.
Se pseste la alegerea a celor ease membri comisid, care are
urrnatorul resultat : cu majoritate absoluta iase : Prea St. Sa Calinic
Miclescu cu 64 voturl, d-lor Manolachi Costachi cu 64, Vasilie
Sturdza cu 63, Dimitrie Miclescu cu 63 si Alecu Teriachiu cu 56 vo-
turT ; iar majoritatea relativ avnd-o d-luT Grigorie Bals cu 36 si
Mihail Jora cu 30 voturl, a esit la balotatio d-luI Mihail Jora cu 47
bile albe, in contra a 28 bile albe ale d-luI Grigorie Bals.
D-luI Vasilie 11161inescu ceteste raportul comisiel II, insarcinata cu
desvoltarea until sir de chestiI asupra punctului VIII, atinggtor de
respectul domiciliuluI si al liberttil individuale :
Comisia No. 2, insarcinat. cu desv6lirea celor ease din urma

www.dacoromanica.ro
145

punturY din programul chestiilor de interes general, primite de No. 1980.


Adunare spre desbatere, pregatind urmtorul proiect de incheiare Proc -verb 13.
1857
asupra puntuluI No. 8, cu onor II i inftoseazd AdunariI. Iar ca ra-
31 Octom.
portator cotnisia a insarcinat pe d-lui Maiorul V. Mlinescu.
Proiect
Land aminte ca pe Una libertatea constiinteI si a opinieT, li-
bertatea individual i respectul domiciliulul sunt cele mal sfinte dri-
turI ale libertatiI personale;
Land aminte ea respectul domiciliului inc de la 1741 este
consfintit in teara prin reforma DomnuluI Constantin NeculaI Ma-
vrocordat ;
Ca de la un timp incoace, prin inriuririle din atar i prin ne-
curmatele prefacerI ale guvernuluT, slbindu-se toate legamintele le-
gilor, a predomnit arbitrariul cel niai necumptat ;
Ca numaT o simpl ordortanta saa un ordin verbal era de ajuns,
spre a lipsi pe ori-cine, fr deosebire, de libertatea sa individual
de a-I calca domiciliul ;

CA adese-ori persoane dintre cele intal notabilitatI , cat


dintre cele-lalte, a tost puse si tinute sub aresturl i trimise in
esiliurI, fra a fi niel cercetate, nicI judecate, i WA' A li se spune
macar vina lor;
Land aminte ca sub scutul legir, fie-care individ in societate
trebue sa fie asigurat despre pacinica i Iinitita sa petrecere;
Ca orI-ce incalcarI asupra dritulul altuia sag infrangerI a le-
gilor buneI orinduell sunt prevk,lute prin ;
Ca pentru off-ce casurl sunt menite tribunalele i judecatorI
obstestI spre cercetarca vineI i hotrirea pedepsel fie-cul far% de-
osebire;
Land aminte ca orI-cine ar fi, sail lipsit de libertatea sa indi-
viduala, sag i s'ar incalca domiciliul s, Mara de casurile prey&
dute prin legI, i n'ar fi supus numaI judecatiI tribunalelor anume
hotarite, ar fi lasat in voia arbitrariuluI ;
Adunarea doreste i primeste ca principiI fundamentale la re-
organisarea StatuluI roman
Respeetul domiciliului si al libertiltii individuale.
Supunerea lie-eul numai la judeetoriI prefdutl prin legl.
Comisii sa tribunaluri eseeptionale nu se vor putea inflinta
In niel un eas.
,(SubscrisI) M. K oga 1 nic e a nu, V. Mlinesc u, C. R oll a, D.
Miclescu, I. F ote a, D. Cozaclini, I. Hrisanti.
(Aute i Documente. VI. 1.) 10

www.dacoromanica.ro
146

No. 1980. D-luI C. Hurnzuzachi cere cuvintul asupra raportulul comisie4


se scobear de la biuroti si spune: c cuvintele libertate individual.
Proc.-verb.13.
1857 si libertate personal sunt espresiT identice, si prin urmare e . 1 al
31 Octom.
considerantelor dice cu alte cuvinte, c libertatea personal este cel
mal sfnt drit al libertMiT personale, sag' libertatea individual este-
cel maT slant drit al liberttiT individuale. D-lul propune dar modi-
ficarea urintitoare : Luand aminte si c. I. sunt cele maT sfinte-
driturl cettenesti.
D-lul Y. Malinescu declar: e.' comisia acceptem aceast modi-
ficare si cA redactia de maI sus provine de la o greseal a pre-
scrieriT.
D-luI Hurmuzachi intimpin: e in raportul comisieT acel tiparit,.
care s'a impartit la d-niT deputatT, nu s'a indreptat greseaIa, si dacA.
a fost o greseal, apoT ar fi trebuit a o face cunoscut.
D-luT Anastasie Panu se scoboara de la biuroil si ceteste urm-
torul amandament :
Sub-isclitir ail onoare a propune urmtorul amandament la
No. 8 din sirul chestiilor elaborate si supuse Adunril de cb.tre co-
misia No. 2:
Din considerantul al 3-lea s se inltureze cuvintele prin in-
riuririle din afar si prin necurmatele prefacer' ale guvernuluT", si
mal departe cuvintele cel maI necumOtat"
Asemenea considerantul al 5-lea s se steargii, neflind de cAt o.
repetitie a considerantuluI al 4-lea ;
IarA dintre acele treI punturT statornicite ca dorinte s se inl-
tureze acele dou'd din urma, ea unele ce se ating de constituarea
ramulur judectoresc, si nu-vi a prin urmare locul lor in incheiarea
atingtoare de respeetul domiciliuluT si al liberttil individuale.
D luI Brilescu cere cuvintul si dice : c' vede in amandament
scoase cele dou6 punturT de pe urrn, puse de comisie spre com-
pletarea dorintil: respectul domiciliuluT si al liberttil individuale ;
d-luI crede cA dorintele noastre trebue s fie complete, c nu pu-
tern rosti numaT jurn6ttT de dorinte ; si e prin urmare cornisia a
avut toat dreptatea a adogi la puntul 1-iti si cele-lalte dou'.
D-luI Kogeilniceanu intreab : de cine e subscris amandamentui,
si d-lul Panu rspunde c, de 36 membri :
D-lor A. Panu, A. Botez-Forscu, Gr. SiAu, Gr. Bals, Dr. Var-
nav, C. Sturdza (Vasluiti), D. Rallet, I. Pruncu, Gr. VArnav, L. Ca-
targiu, N. Carp, N. Canann, D. Ghidionescu, V. Sturdza, C. Sturdza,
A. Teriachiu, G. Sturdza, M. Costachi, S. Cananil, S. Miclescu, Gr.
Costachi, Dr. Costin, C. BaclArn, A. Jiean, Episcopul Calinic Miclescu,

www.dacoromanica.ro
147

Episcopul Ghenadie *endre, Episcopul Filaret Scriban, Arhimandritul No. 1980.


Neofit Scriban, Arhimandritul Melchisedec, Iconomul Matcas, N. Catar- Proc.-verb.13.
giu, Dr. Fatul, M. Jora, I. Cantacuzin, C. Emandi, A. Cuza. 1867
31 Octom.
D-10 Koganiceanu cere cuvintul i cjie,e: e'd majoritatea provine
de la un vot, sag maI bine dickd de la o incheiare, incheiarea
result de la o discutie ; insa d-luI vede, c prin infatosa-
rea until arnandatnent, subscris de 36 mernbri, adeca cu dou vo-
turf maI putin de cal majoritatea absoluta, se poate presupune, ea
poate a se ivi in Adunare si o majoritate fra incheiare i far dis-
cutie. D-lut socoate dar ea e in tot dreptul, c ast-fel de amanda-
mente impedeca libera discutie i eserciteaza prin urmare o presie
morala. D-luI dice maY departe, ea de ce sa maI discutm, cand 36
de membri araat opinia? Ca face aceasta intrebare cu a-tat
maI mult, cu cat i biuroul este subscris in amandament.
D-lui Panu cere cuvintul i4ice: tie prea bine, ca discutia
este pentru a se lumina, cacI un inv'tat a dis ca din lupta preri-
lor improtivitoare sare schinteia cea ascunsa a adevruluI ; insa ca
nu intelege pentru ce 5, 10, 20 sag' 30 nu ar avea voe sa discute,
as adopteze, sa subscrie o idee, care apoI sa se judece si de ace
ce n'ati vdut-o ; de asemenea nu vede causa care ar impedeca pe
membrii biuroulul a se intelege cu altl deputatl pentru a face o
propunere sail un amandament.
D-luI Kogeilniceanu intimpin: ca . 20 si . 23 din Regulamentul
Adunril arata vederat, ca intentia lor, intemeiat pe regula pzit
in orl-ce Adunare parlamentar, era ca in mijlocul AdunariT s esiste
o autoritate, care s'a' fie nepartiniteare, care libera, s conduca dis-
cutia rand la vot i numai atuncI i membra caril compun aceast
autoritate s aib dril de a vota. Subscriind biuroul amandamentul,
unde mar este aceasta autoritate. D-luI mai adaoge, c acest aman_
dament fiind numaI o manifestare de a ne impune prin multimea
sprijinitorilor, de a ne arta c rnajoritatea i este cAstigat, d-sale
nu-I r6rnne alta de c't a se inchina inaintea majorittif ; cA aceasta
ar fi un ral antecedent, cad ast-fel nicI discutiile, nicI incheierile
nu s'ar mal face in Adunare, ci ar veni gata aicea.
D-luI P. Mavrogheni observeaza, ca nu tot biuroul a subscris
amandamentul.
D-luI Kogellniceanu se escus, dickd: e nespuindu-se anume
membriI subscriitorI amandamentulu, ci vdnd numaI, ea mal
din secretan l se scoboara de la !Aural spre a-1 sprijini, lesne a
putut s se insele, i ca, dar T trage cuvintul inapoI.
D lul Teriachiu cere cuvintul pentru o chestie de regulament

www.dacoromanica.ro
148

No. 1980. 4ice: e . 20 si 23 nu lic ca un inembru al biuroulul nu poate


Proc.-verb.13. subscrie un amandament, mal ales hotrind ea pot lua parte la
1857
discutie ; ca intre un vot si un amandament este mare deosebire,
31 Octom.
dovad ca amandamentul se supune la discutie, iar votul este re--
sultatul discutiel.
D-lul Kogeilniceanu declara: ca se tme tot de ce a lis, ca in
Adunare trebue sa fie o autoritate, care s presideze neprtinitor la
ducerea discutid pana la vot ; c aceast autoritate este biuroul ;
vlnd ins majoritatea biuroulut sprijinind amandamentul, uniI cu
subscrierea, altit chiar coborinclu-se de la biuroil, d-lui nu vede
unde mal este acea autoritate neprtinitoare, unde este biuroul ?
D-lul vice-presidentul declara: ca cine este in contra amandamen-
telor subscrise de mal multi de cincI persoane, trebue sa depue pe
masa biurouluI o propunere subscrisa de 15 membri ; Regulamen-
tul nehotarind aceasta restringere..
Se pseste la discutia amandamentula
D-luI C. Hurmuzachi cere cuvintul, si scoborindu-se de la biuroil
dice: ca d-lul sprijine considerantul al 3-lea din raportul comisiel,
pentru ca acele cuprinse in el sunt triste adevrurI, recunoscute
chiar si de Tratatul de Paris, care anume a oprit tot felul de ames-
tec strain in trebile Principatelor ; si pentru ca n'a uitat istoria
presentuluY, iar mal ales terorismul din anul trecut si din lunile
Martie si Aprilie ale curgkorulul an; pentru ca amintirea acestor
adevrurY nu poate vatama pe nimenea, ma ales dupa ce si in
actul national din 7 Octomvrie le-am artat; trecutul trebue sh ne
serveasca de invtAturb.". Rostincl dorintele t'ril., trebue sa artam si
cuvintele, pentru ce le rostim. Amintind astalf tristele incungiurari,
care ne indeamna a cere respectul domiciliuluI si c. I., rostim do-
rinta de a nu se ma)." inoi.
D luI Pan intimpin: c va rspunde numaI asupra celor rostite
(le d-luT Hurmuzachi, cad in cele-lalte punturI, amandamentul nefiind
(le nime atacat, se recunoaste prin urmare bun. D-luT crede, ea
lucrarile noastre trebue sa fie cuprinse intr'un duh de moderatie,
de dreptate si de rostirea dorintelor ce simte societatea noastr; ca
pe ct vom fi maI ineleptI i maT linistiV in implinirea misiel ce
ni s'a incredintat, pe atta teara se va bucura ca ne-a acordat in-
crederea sa, pe atata vom fi maI demnI si vom intipri pe fie-care
act ce va esi din deliberarile noastre caracterul acel cuvenit -uneI
AduntirI, chemate a se sftui asupra intereselor celor marI ale natid,
asupra viitorulul si a mantuiriI sale. D-luI crede, c toate cuvintele
care vor aminti suvenirf triste, imprejurari neplcute, trebue sa le

www.dacoromanica.ro
149

inlturrn, si sa nu cautarn izvorul actelor noastre de eat in simtul No. 1980.


arel nobil ce poart pururea Romanul in sine si in sfintenia carac- Pro. -verb.13.
teruluI ce avem, ca s rostim dorinti pentru infiintarea until viitor 1857
31 Oetom.
fericit, iar niel de cum plAngerT pentru trecut, ce trebue lsat istoriel
i judecatil luI Dumnecleti. D-luI declara' ea a r'espuns la acele ros-
tite de d-liff Hurmuzachi, i ca se va simti fericit daca a reprodus
astaXlI insesI simtemintele Adunaril in chestia de fat.
D-luI Kogedniceanic cere euvintul i ;lee: e d-ltif este in contra
a ori-ce presie morala asupra neatirnaril eugetulta s'ai, fie aceasta
presie din afara oil din launtru; c pentru aceasta d-luI a protestat
in contra abstinera. Asta0i vede o asemene presie, i in toata ne-
atirnarea cugetulta sat' sprijine, c presia morala esist, tintitoare
a paralisa orI-ce liber discutie, orI-ce liber incheiare. D-luT adaoze,
CA de dou orI a reclamat in contra abstinerif, ea de dous on' a
cerut ea Adunarea s se rostease, daca un deputat se poate abstine
de la vet sa ba ; e Adunarea, neluand cererea sa in consideratie,
a respins-o. Asa dar astaql, and incheiarea este prejudecat, d-luI de-
ciar ea nu-I rmne alta nimica a face, dealt de a protesta in contra
presieT morale si a se abstine, si a face aceasta de Cate off ar
esista o asemene presie.
D-lul M. Costachi qice: ea intelege ea d-luI Kogadniceanu sa atace
amandamentul propus, si a sustine, c poate avea loeul s6Ct discutia
de firth; ea d-luI insa nu combate amandamentul, ci vroeste a imputa
membrilor iselitl in el opinia lor; ea cine a facut pe d-luI contro-
lorul opiniilor membrilor Adunara ? Nu 36; 60 membri, dad. ar
socoti de euviinta, sunt in dreptate a iscli o propunerc, cci eu
aceasta nu se prejudeca intru nimic resultatul defInitiv al votula
Dece membri, unul numal combatnd o propune re sail un aman-
dament, orI de CO ar fi aceste subscrise, pot sa convinga pe Adu-
nare s determine votul &at. Regulamentul nu impune intru
i

aceasta niel o restrictie, si tot ce nu este oprit, este iertat. Fie-care


din noT are mandatul s65, fie-care are r6spunderea sa etitre aleg8torl
si catre tear. Nimrui nu-I este iertat a se radica ea controlor opi-
niilor AdunriT.
D-lui Teriachitc ca prE..cum (lag deputatul de Dorohoi far3e
apel la antecedente, de cate Lief vroeste sprijini opinia, asemene
si d-luI face apel tot la antecedente, si maI ales la intala propunere
in privirea RegulamentuluT, su bscris de M. Costachi si spri-
jinita de 39 membri.
D-luT. KoOlnicPanz4 respun de: c ti atuncI a protestat ca i ast4E,
dupa cum se vede in procesul-verbal din 3 Oct., addogand, ea' lesne

www.dacoromanica.ro
150

No. 1980.ar fi putut urma o intelegere intro amandament i cornisie. Chestia


Proc.-verb.13.
este CA nu trebue sti fie presie moral.
1857
31 Octom. D-lui vice-president a declara Inc odat cA numal o propu-
nere subscrisA de 15 membri poate statui o respingere a subscri-
eriI amandamentelor.
Se paseste la cetirea amandamentului punt ate punt.
Adunarea, consultatA prin sculare i seclere, adopteaz in majo-
ritatea el schirnbArile propuse de amandament la . 3 si 5 din con-
siderante; i respinge cu majoritate schimbarea propus de amanda-
ment la dorintele JI. i III.
S:edinta se suspendeazA pentru un pAtrar de oarA spre a se
redigea actul de votare, conform 50 din Itegulamentul AdunAriI.
:.5eclinta se redeschide si se voteazA prin inscriere urmtoarea
incheiare, cetrtA de d-lul P. Mavrogheni:
Astdt, anul una mie opt sute eincr-decI iseapte, luna Octomvrie
In trel-decl si una lile;
(LuAnd arninte, ea pe lAnga libertatea constiinteI si a opinier,
libertatea individuald i respeetul domiciliuluI sunt cele mal sfinte
driturI cettenestI;
LuAnd arninte c respectul domiciliulul incA de la anul 17-11
este consfintit in tearA prin reforma DomnuluI Constantin Mavro-
cordat ;
CA de la un titnp incoa .e, slAbindu-se toate legarnintele legilor,
a predomnit arbitrariul
numaI o simplA ordonanta sag un ordin verbal era de ajuns
spre a lipsi pe ori-cine, fa'rb." deosebire, de libertatea sa individuala
si de a-1 cAloa domiciliul ;
LuAnd aminte cA sub scutul legiI, fie-care individ in sacie tate
trebue s fie asigurat despre pacifica i linitita sa petrecere;
CA orI-ce incflerf asupra dritului altuia sag infrAngeri a legi
'or bunel orinduclI, sunt prev6dute prin legi;
Ca orI pentru ce casuri sunt menite tribunale i judecAtorI
obstestI spre cereetarea vine' i hotdrirea pedepseI fie-cul, far deo-
sebire
LuAnd aminte e orI-eine ar fi, sail lipsit de libertatea sa in-
dividualA, sag i s'ar incAlca domiciliul sal, afarA de casurile prev-
dute prin legI, i n'ar fi supus numaY judecattI tribunalelor anume
hotArite, ar fi lilsat in voia arbitranulul
Adunarca ad-hoc a Moldovel doreste i primeste ca principii
fundamentale la reorganisarea Statului romAn :
1. Respectul douiiciliului i al liberaill individual.

www.dacoromanica.ro
151

Supunerea ile-cul numai la judeatorii pret &Intl prin legi. No. 1980.
Cornish' sag tribunaluri esceptionale nu se Tor putea in- Proc.-verb.13.
1857
finta in niel un cas. 31 Octom,
A0 votat pentra ear-decI seapte membri, anume: P. Sf. Sa
Episcopul Ghenadie *.endre, P. Sf. Sa Episcopul Filaret Scriban, P.
Sf. Sa Episcopul Calmie Miclescu, Prea Cuviosia Sa Arhimandritul
Neat Scriban, Prea Cuviosia Sa Arhimandritul Melchisedec, Sf. Sa
Iconomul Dimitrie Mateas, d-lor Dimitrie Miclescu, Constantin Bdrti,
Dr. A. Ftu, Vasilie Mlinescu, Danild Balan, Dimitrie Savin, Dr. C.
VArnav, Gheorghie Masian, NeculaT Cananil, Stefan Calin, Simion
Stanciu, Sebastian Cananil, Alecu Jiean, Alecu Botez-Forscu, Teodor
sin Pavel, Dimitrie Grigoriu, Grigorie Ball, Mihail Jora, Constantin
Ostahi, Dimitrie Gheorghiadi, Gheorghie Sturdza, Constantin Sturdza,
loan Levrd, Grigorie VArnav, Dimitrie Cracte, Petru Brescu, Con-
stantin Roset, Ion a Babel*, Iordachi Pruneu, Ioan Roat, Vasilie Sturdza,
Alecu Teriachiu, Vasile Balais, Lascar Catargiu, Gheorghie Vfirlan,
RAducanu Saya, Alecu Cuza, Grigorie Sutu, Manolachi Costachi, Va-
silie Nicola, Vasilie Stan, Dr. M. Costin, NeculaT Carp, Sandu Mi-
clescu, Constantin Sturdza (Vasluiii), loan Olari, Dimitrie Ghidionescu,
N. Catargiu, NeculaT Bosie, Pandelachi Croitoriu, NeculaT lamandi,
lancu Cantacuzin, Grigorie Costachi, Timofti Sacalov, Constantin
Ioan Rosca; Dimitrie Rallet, Constantin Hurmuzachi, Petru
Mavrogheni, Anastasio Panu, Constantin Negre Contra nu a fost
nimenea S'att abstinut de a vota nou, i anume: D-lor Dimitrie Co-
zadini, Mihail Koglniceanu, Constantin Mortun, Vasilie Zaharia, Ionit
Hrisanti, Constantin Iacovachi, Lazar Galiardi, Iancu Fotea, DiMitrie
Romov.
Conform . 79 din Regulamentul Adunril, d-luT vice-presidentul
declar c Adunarea a incuviintat.
D-luI vice-presidentul, consultnd mal nti Aclunarea, r'dicA la
4 oare dup inealqi sedinta i anunt viitoarea intrunire pe Lunt in
4 Noemvrie.

Presidentul Adunril, So fro n i e Mit rop olit al Mol do vet

Secretaril Adundril, P etru Mavrogheni, Dimitrie


Rallet, Anastasie Panu, Con-
stantin Hurmuzaohi, Alec-
sandru Teriachiu.

www.dacoromanica.ro
152

No. 20. Procesul-verbal No. 14.---Sedinta din 4 Noe m-


bre 1 8 5 7.
No. 1980. AstAdT, a patru-spre-decea sedintA a AdunArri ad-hoc se deschide
Proc.-verb.14. la 101/2 oare dimineata sub presedinta Inalt Prea SfintieI Sale Mitro-
1857 polituluI.
4 Noem.
D-luf Constantin Hurrnuzachi ceteste apelul nominal, la care s'ati
gAsit fatA seapte-ded si nou5 membri, iar absenti ease, si anume: 2
In congedie d-lor Iancu Docan si Iorgu VArnav; unul bolnav
d-luT Constantin Rolla treI nu ail venit d-lor Toader sin Pavel, Di-
mitrie Cracte, Alecu Bals.
D-luI Anastasie Panu ceteste procesul-verbal, care se adopteaz&
de Adunare fArA vre-o observare.
D-luI Alecu Teriachiu, raportatorul comisiel insArcinate cu veri-
ficarea mandatulul nouluI deputat al tinutului BacAtid-lul Hatmanul
Alecu Asian ceteste raportul acelel comisiI, care dice: cA s'ati cer-
cetat mandatul si actele alegerilor, cA s'a luat deplinA incredintare
cA alegerea s'a sAvirsit conform cu regulele statornicite pentru ele,
si cA, prin urmare comisia a adeverit mandatul d-lui. A. Asian. Adu-
narea incuviinteazA aceastA lucrare a comisier.
Se pAseste la alegerea vice-presidentuluI, a secretarilor si a se-
cretarilor suplen!, conform cu . 11, 12, 13 din Regulamentul
AdunAril.
Alegerile dati urmAtorul resultat: 1. Vice-presidentD-luI Con-
stantin Negre cu unanimitate. '2. CincI secretar!, si anume D-luI.

Petru Mavrogheni cu 78 voturI, d-hil Dimitrie Rallet cu 78 voturI,


d-luI Constantin Rolla cu 77 voturI, d-luI Anastasie Panu cu 77 vo-
turi, d-lul Constantin Hurmuzachi cu 77 voturi. 3. Dol secretarl su-
plentY, si anume : D-luI Alecu Teriachiu cu 69 voturI, d-lul Constantin
Mortun cu 61 voturT.
In urmA Irian Prea Sfintia Sa Mitropolitul, conform cu . 22 din
Regulamentul AdunAriI, pdseste la impArtirea secretarilor eI intre co-
mitete, si sortiI orinduesc pe d-lul Petru Mavrogheni la comitetul
cleruluI, pe d-luI Anastasie Panu la comitetul proprietarilor marl, pe
d-lul Constantin Hurmuzachi la comitetul proprietarilor mid, pe d-luI
Dimitrie Rallet la comitetul sAtenilor ; si pe d-lui Constantin Rolla la
comitetul orAsenilor.
Presidentul invitA Po d-niT deputatI ca a doua di s se adune
in comitete spre a alege presidentiI respectivI.
D-luI Dimitrie Ballet ceteste raportul comisiel I, insArcinatA cu

www.dacoromanica.ro
153

desvoltarea unut sir de chestil asupra puntuluI VI., ating6tor de in- No. 1980.
fiintarea unel autoritatt sinodale centrale pentru trebile duhovnicesti Proc.-verb.14.
1857
ale bisericit romAne :
4 Noem.
Aceasta comisie are onoare a supune onorabilel Adunan l urma-
torul protect de ineheiare asupra chestiel atingkoare de tuff intarea
nnel autorititi siuodale eentrale pentra trebile dultovnicell ale
biserieri ronane"
Luand in privire ca Capitulatiile fricheiate intre inalta Poarta
Principatele R,omane a asigurat a,lestor VrT toate drepturile care
constituesc suveranitatea statelor, iar mat ales un guvern national
neatirnat i deplina libertate de legisla tie (autonomia);
Ca Tratatul do Paris a garantat drepturile Principatelor ;
Ca biserica Principatelor a fost tot-deauna neatirnati (Chvro-
xl(paXog), dupa cum se dovedeste:
Din actul sinodic din Constantinopoli din timpul imp6ratulut
Paleologu (marturisit in Cartea SinoduluT Moldovei din 1 Ianuarie
1752), prin care, dupa fagaduinta ce fiiul aceluT imprat (Muse, in
trecerea sa prin Moldova, Domnulut Alecsandru-cel-Bun, s'a recunos-
cut si s'a intarit i cu hrisoave imp6ratesti neatirnarea Mitropo-
lituluT Moldova;
Din Pravda bisericeasca (indreptarea legit Nomocanon), care
astall este in vigoare, si care lamurit dice, di Mitropolitil Princi-
patelor nu atirn niel de Ohrida nicI de Patriarhul de Constanti-
nopoli. (Nomocanon tiparit in Tirgoviste 1652 fata 403);
Din marturia Printulul Dimitrie Cantemir, carele (in Descri-
erea Moldovei) arata, ca Mitropolitul Moldovei are cu totul (leose-
bita cinste la biserica RsarituluT, pe care alp' mitropolitT nu o ati,
si macar ca. nu are nume de Patriarh, dar un este supus nimeruia ;
Din firmanul impratesc din anul 1200 (la Incheiarea lunir lul
Gemazir Achar), prin care respingndu-se cercrea Patriarhulur de Con-
stantinopoli de a se rindui Mitropolitul Moldovel de catre Patriarhie
soborul et, anume s'a reeunoscut si s'a intarit neatirnarea Mitro-
poliet Moldovet de Patriarhie, precum i drepturile i obiceiurile
Ora pe care se intemeiaza aceasta neatirnare ;
Din Regulamentul Organic al Principatelor, carele asemenea
recunoaste neatirnarea Mitropolitilor acestor tgrI de la Patriarhul de
Constantinopoli, legiuind in Art. 413 nu numat modul alegerif si hi-
rotonirit lor, ci i procedura in easurT de abaten l ale ion, incredintnd
jurisdictia in privirea aceasta numat Sinod de Episcopt indigent
din ambele Prineipate, iar in casurT politice unul Sinod compus de
EpiscopY si de mireril;

www.dacoromanica.ro
154

No. 1980. Luand in privire c cu toate aceste, Patriarhi'l de Constantinopoli


Proc.-verb.14. i acum inca se incearca a jigni neatirnarea chiriarhilor bisericiI Prin-
1857 cipatelor, si de multe ori a esercita chiar In cause politice inriurirT
4 Noem. necuvenite asupra Mitropolitilor i prin el asupra acestor trl ;
LuAnd in privire cit Unirea Principatelor, ceruta de ambele Adu-
narT ad-hoc, trebue sit centraliseze i autoritatea bisericeasca a acestor
Oil, in care religia ortodoxa. a Rsaritulul este domnitoare;
LuAnd in privire ca institutia Sinoduhrt este chiar prescrisa prin
canoanele bisericil noastre, si s'a si aplicat in Principate ;
Ca aceasta institutie poate privi numaI causele i trebuintele du-
hovnicestl, canonice si disciplinare, si ca hotaririle Sinodulul niel
data nu pot jigni prerogativele StatuluY, carele tot-deauna a avut
dritul povatuiriT din Mara a bisericiY, dritul privighera, intaririi c. I.
Adunarea ad-hoc a MoldoveY rosteste dorintele urmatoare
Recunoasterea neatirnarn bisericil ortodoxe a R6sritultil
din Principatele Unite de oil-ce chiriarhie, pstrndu-se ins
unitatea credintd si intelegerea Cu biserica ecumenica a Rsiiri-
lulu' In privinta dogmelor.
infiintarea und autoritati sinodale central pentru trebile
duhovnicestl, canonice si disciplinare.
Subscrisl) Lascar Catargiu, Manolachi Costachi, Petru
Mavrogheni, Anastasie Panu, Dimitrie Rallet,
Vasilie Sturdza, Constantin Hurmuzachi.
Biuroul dit cetire until amandament al Proa CuviosieI Sale Ar-
himandrdulut Melchisedec, sprijinit de Prea Cuviosia Sa Arhim. Neofit
Scriban, Sfintia Sa Iconomul Matcas, d-lor Grigorie Bals, Alecu
Botez-Forascu, Dimitrie Grigoriu :
Subscrisir sunt de socotinta, ca la proiectul de incheiare al ches-
tiet atingkoare de inflintarea unel autoritatl sinoclale sa se adaoge la
sfirsitul numgrulta 2'de la urma cuvintele: unde va fi representatO
preotimea fie-eria eparhit intreg num'rul 2 s se esprime asa
inilintarea und autori14I sinodale central pentru trebile du-
hovnicestf, canonice si disciplinare, nude va fi representat i preu-
timea lie-cfird eparhi!.
(Subscris) Arhimandritul Melchisedec.
Sprijinim acest amandament: D. M ate as I c ono m, Ar h im. N e o-
fit Scriban, Gr. Bals, D. Grigo-
riu, A. Bo tez-Forascu.

www.dacoromanica.ro
155

Comisia I. declar ea primeste in totul ainandamentul propus. No. 1980.


Prea Cuvio Sa Arhvnand,itul Melchisedec cere cuvintul, suin- Proc.-verb.14.sia
1857
di-se pe tribuna coteste Ca: Preutimea de mir trebue sa aiba parte 4 Noem.
la Sinod:-1) CAA aceasta este o datin veche, intrebuintata in toate
sinoadele ecumenice i locale; 2) die episcopii carmuesc biserica
in fapta cea mal mare parte prin preutimea de mir; 3) cacl preutil
de mir sunt partea din cler care treste naleslipit de lume i cu-
noaste mal bine nevoile i suferintele er; 41 caci in representatia
bisericii trebue s fie representate bate interesele bisericir, precum
in Adunarea national toate acele ale natiel.; 5) caci firmanul de
convocare a Divanurilor ad-hoc, care chiama la representare toate
interesele societatii noastre, d drit de representatie preutilor
mireni.

Cuvintul Arhimandritului Melchisedec.


Preutimea eparhial trebue sA iea parte la Sinod.
1. Istoria bisericease ne arat, cA la sinoadele vechI, atat ecu-
menice cat si locale, impreuna cu Episcopii, Mitropolitii i Patriarhil
a luat parte si preutimea, ha ce este mai mult diaconit i alti cle-
rici vestiti prin invtiltura i moralitate (vedl Prolegoinenile sinoa-
delor in PidaliA). Nu odat v6,c,lut in stnoade presviteri represen-
tand chiar pe PatriarliT si pe Papi, pentru ca datoria de a pstori
si a dirigui biserica, si nu in de-opotriva m6sura, este incredintata
atat Episcopilor cat i presviterilor. Datorinta de a inv'ta pe popor
legea lu D-le0 este incredintat i presviterilor, de si sub privigherea
episcopilor. Datorinta de a savirsi cele sfinte, de si nu in acea
dere ca a Episcopilor, este incredintat i presviterilor. Presviterii sunt
organele prin care invtarea poporulta in legea lui diriguirea
bisericii i sfintirea credinciosilor, purcegand de la Episcopl, se im-
parte la toat, obstia crestinilor. Este decl firese lucru ca trebue sa
iea parte in sfatul cel mal 'Malt al chiriarhiei bisericesti niste per
soane care sunt ministril i esecutorii ordinilor eI, si de a le cirora re-
latii spirituale cu turma cea cuvintiltoare, i esperiint in aplicarea
mntuirif si a diriguiril pe calea moralitatil tot deauna are nevoie
chiriarhia bisericeasca.
2 Chiar 'Ana acum Prea Sfintitii Episcopi, carii concentreaza in
persoana lor chiriarhia bicericeasc, in fapta au diriguit biserica in
cea mai mare parte prin persoane din clerul preotesc. ProtoieriT,
blagocinir, decasteriotii, nu sunt de cat sin-1pH preoti, cu ale carora

www.dacoromanica.ro
156

No. 1980. sfaturf, propunerl, relatir se servesc EpiscopiT in lucrarile lor pastorale
Proc.-verb.14. catre biseric si popor.
1857
4 Noem.
Prin urmare insas1 esperiinta de veacurf arata ca. preotimea nu
numaT poate, (lar trebue neaprat a fi fata in aduriarea lipiscopilor la
consultarea despre trebile bisericestf.
Dupre canoanele bisericiT ortodoxe de R6sarit, trebuind ca
Episcopul s fie dintre monahT, aceasta fireste presupune la Episcop
o viata, mal mult sag mar putin retras de sgomotul si valurile lu-
miT, spre a putea mai slobod infatosa in sine modelurile virtutilor
pastorale maT inalte ; atunce and preotitnea treste nedeslipita de
lume si innoata in -valurile eT, este martor Ve'd(Itor al tuturor greu-
tatilor, nevoilor si ispitelor omeniriI ; si aceea ce un orn singuratic
poate sa-st inchipuiasca oil sa auclA, preotul o vede, o simte, o sufere
insusT. Prin urmare esperiinta luT, cel putin in aplicarea hotaririlor
bisericestf la viata practica a poporuluT, este neap'rata si trebue a fi
manifestata, inaintea sefilor bisericil si luat in privire. Daca insa
preotimil s'ar nega dritul de a lua parte la adunarea bisericeasca,
aceasta ar insemna ca esperiinta preotulul despre nevoile spirituale
ale poporuluT nu ar trebui luata in consideratie.
Nu de mult nor tot' am rostit si subscris dorinta, ca in Adu-
narea national a VeriT sil fie representate toate interesele societatiT.
Acum cnd ne rostim dorinta ca biserica sa aib a el adunare, sail
Sinod, deosebit de Adunarea cea mare a natieT, nu trebue oare sti
avem in prive acelasI princip de dreptate de a fl representate toate
interesele bisericil de o potriva ?
Biserica aN &id in genere un mare interes, mantuirea sufleteasca
a membrilor el', in aplicare il specificA dupre deosebirea acestor mem-
bri. Unul din aceste interese speciale ale bisericiT este luminarea si
sfintirea poporuluT, lucru cu deosebire incredintat preotimiT.
Daca" preotimiT nu s'ar invoi a lua parte la Sinodul bisericesc,
aceasta ar insemna a trece cu vederea acel vital interes al natieT
inv'elarea poporulul in legea lu Dumnede si direguirea morala a lur.
impratescul firman, dupre carele s'a tormat si convocat aceasta.
Adunare ad-hoc, ne cla intre altele si o speciala ar'tare a deosebi-
telor interese ale societatil noastre, care nu se pot confunda unele cu
allele. in firmanul acesta ca interes deosebit al societal-fir noastre se
pune clasa preotilor.
DecT precum despre cele-late interese ale societtiT, ce astadI
se ve'd representate in aceasta Adunare, suntem sigurr ca si pe viitor
vor avea al lor representantl in Adunarea ttSrif, cu acelasI drept dorim

www.dacoromanica.ro
157

ca i interesul ce infiitoseaza in societate preoOmea O. nu fie trecut No. 1980.


cu vederea in adunarea bisericeasc ce va forma Sinodul. Proc.-verb.14.
1867
D luI Mihail Koyeilniceanu cere cuvintul si dice: c dogmele re- 4 Noem.
ligieT nuastre sunt nemuritoare; e rspAndirea lor in popor atirn
de cler monahl i preo0 de mirin mare parte; ca toata Adu-
narea are cele mai viI simpatil pentru amandamentul de MO, cael
preutiI de mir ati misia cea maI grea, atirnand de la dinsil lumi-
narea poporulul nostru. D-luI adaoge, c noI trebue s lueram pen-
tru bun-starea i luminarea preutilor de mir, ccI asa vom lucra
pentru bun-starea i luminarea poporuluI nostru.

Cuvintul d-lul Mihail Koglniceanu.


Domnilor !
Dogmele religiel crestine sunt nemuritoare, ins r6spndirea
onorarea lor in popul atirn in mare parte de la clerul chemat de
a le predica. Clerul religiel ortodoxe se imparte in dou'e' : Monalif
preotI de mir. Socot ea sunt interpretul al marel majorit4I a acesteI
AdunrI, dacA am dice cu toW e ne unim cu amandamentul propus
de unil din membril clerulul, ea cu totil hrnim simpatiiie cele mal
vil pentru preotimea de mir, c eu totil voim a-I pregAti un viitor
ferice. in adevr, Domnilor, din tot clerul, preotimea de mir are si
misia si positia cea maI grea; i cu toate acestea preotimea de mir
a fost pn acum partea cea malprsit, cea maI uitat din tot clerul nostru.
Nimic nu s'a fAcut pentru luminarea sa, pentru imbunttirea sa. Lu-
minareapoporului nostru atirn maI mult, foarte mult de la luminarea
preotimil de mir. Nu sunt in adevr preotil de mir cara sunt in necon-
tenit contact eu poporul? Cine intovrseste pe om in toate fasele
cele marI ale vietiI sale? Cine-1 primeste c'And prune intr in lume,
cine Il bine-cuvinteaz cAnd, ajuns in virst coaptA, isI alego o sotie,
cine dupd implinirea carierel sale pe pmint 11 conduce la locasul
odihnel ceI f'r sfirsit? Cine ii predica. moraba evangelic? Ail nu preo-
tul de mir ? Cum dar pop ulul nostru, maI ales acel de la teirA, poate
face vre-un progres, cnd pentru progresul preotulul de mir nimio nu
s'a Malt "Ana acum ? i cu toate acestea nol avem marl. foarte
marl' averl menite pentru imbunt'atirea soarteI cleruluI i luminarea
popululuI. 0 parte din acste averI, nu voesc a dice cd nu s'ati in-
trebuintat bine, dar nimenea nu va tgAdui ea si o mare parte din
ele s'ati intrebuintat foarte r, i ea cea mal midi parte din ele
nu s'ati menit i pentru clerul mirean. S drn dar drit i cle-
rulul mircan de a face parte din Sinodul bisericiI rom'ne, i asa

www.dacoromanica.ro
158

No. 1980. sti-s1 poat ap6ra legiuitele sale interese, si asa s poat, ajunge la.
Proc.-verb.14 acele lumini, prin care s poat rivalisa cu clerul celor-lalte relign
1857
crestine. Aceasta o cer cu att mg mult, pentru ca doresc ca spre
4 Noem.
onoarea natieI si a religiei, sa nu se ma auda in vre-o Adunare
viitoare cuvintele rostite deundl de un prea inv6tat deputat, carele
voind a combate libertatea culturilor, n'a gsit in contra un argument
puternic de cal de a sprijini. ea' clerul ortodox nu este luminat, nu
este inv6tat ca clerul catolic, sail cel protestant. Noi, Domnilor, s fim
mar liberall, si tot-odat, si mai religiosi. S tinem la libertatea cul-
turilor, cacT asa vom fi brbatI de progres, s tinem la lurninarea
cleruluT ortodox, cAcI asa vom dovedi c5, tinem la religia printilor
nostri. /rid, odat, Domnilor, BA ne ocupin cu bun-starea si lumi-
narea cleruluI, tic! cu chipul acesta ne ocupm cu insasI bun-sta-
rea si luminarea popululuI nostru.
Adunarea, consultat prin sculare si sedere, adopteazA in unani-
mitate amandamentul Prea Cuviosiel Sale Arhimandritului Melchisedec.
Biuroul d cetire unuI arnandarnent al (Mtn Dimitrie Grigoriu,
sprijinit de Prea Cuviosia S a Arhimandritul Neat Scriban, Di-
mitrie Cozadini, Ditnitrie Gheorghiadi, Vasilie Mlinescu, Constantin
Sturdza (Roman), Petru BrAescu, Alecu Aslan, Dimitrie Miclescu, Ne-
culaI Carp, Grigorie Bals, Grigorie Varnav, Alecu Botez-Forscu :
La proiectul de incheiare ating6tor de autoritatea sinodal :
in privire c cuvintul fOi. intelegere din Art. 1 are un sens ne-
lmurit de raportul ce trebue s aib, biserica noastr cu biserica
ecumenic si poate sh dea loe la interpretatie care ar jigni autoche-
falia; in privire c sfintele noastre canoane prescri unitatea credintel
si toate cele-lalte indatorirI ale autorittn clericale ; propun a se su-
prima cuvintele : si intelegere. 1857 Noemvrie 4.
(Subscris) D. Gr i g or i u.
Sprijinim acest amanclament : D. Cozadini, D. Gheorghiadi,
V. Mlinescu, P.Braescu,A. Bo-
tez-Forscu, C. Sturdza, A. As-
lan, Arhimandritul Neofit Seri-
ban, D. Sc. Miclescu, Gr. A.
Varnav,Neculals Carp, Gr. Bals.
Comisia I. declar c primeste in totul amandamentul propus.
Adunarea, consultat prin sculare si sedere, adopteazil in unani-
mitate amandamentul d-lur Dimitrie Grigoriu.
Biuroul d cetire until amandament al d-ltfl Vasilie Mellineseu,

www.dacoromanica.ro
Ui r.7.7e4
-
u
sprijinit de d lor Dimitrie Goza. : nti n Iacovachi, Iancu Fotea, No. 1980.
Grigorie Varnav, Grigorie Bals si Mihail KogAlniceanu : Proc.-verb.14,
1857
LuAnd in privire c prin actul din 1752 s'a statornicit ca nicl 4 Noem.
odinioard Mitropolitil i Episcopil sri nu poatA fi alesT dintre
strAinl, subscrisiI propun acldogirea urmAtoruluI punct la proiectul
de incheiare ating5tor de Sinod
III. Niel' odinioard i nicT. inteun chip Mitropolitil sa Episcopil
VriT nu vor putea fi alesI dintre strdinI sari dintre impdmintenitI.
1857 Noemvrie 4.
(Subscris) V. MA linesc u.
Sprijinim acest amandament : K o g Al niceanu, C. Iac o va chi, L
Fotea, Dr. A. VAr nay, Gr. B a Is,
D. Cozadini.
Comisia I. declard el primeste in totul amandamentul propus.
Adunarea, consultat prin sculare i sedere, adopteazA in una-
nimitate amandamentul d-luI Vasilie Mdlinescu.
*edinta se suspendeazd pe o jumgtate oard, spre a se redigea actul
de votare, conform . 50 din Regulamentul
Sedinta se redeschide si se voteazd prin ins3riere actul urmAtor:
AstAdI, anul una mie opt sute cincl decI i seaptel luna Noetrivrie
In patru
LuAnd in privire cd Capitulatiile incheiate intre tnalta Poartd
Principatele Romne ail asigurat acestor trY toate drepturile care-
constituesc suveranitatea statelor, iar maI ales un guvern national
neatirnat i deplina libertate de legislatie (autonomia);
CA Tratatul de Paris a garantat drepturile Principatelor ;
CA biserica Principatelor a fost tot-deauna neatirnat (civro-
xlvaXog), dup cum se dovedeste:
Din actul sinodic din Constantinopoli din timpul imp6ratnIut
Paleologu (mrturisit in Cartea SinoduluI Moldovel din 1 Ianuarie 1752),
prin care, dupd fgaduinta ce fiiul acelu imprat dAduse, in trecerea
sa prin Moldova, Domnulul Alecsandru-cel-Bun, s'a recunoscut
s'a intArit i cu hrisoave imp6rdtestI neatirnarea Mitropolitului
Moldovel ;
Din Pravila biscriceascA (indreptarea legit Nomocanon),
care si astAdI este in vigoare, si care lAmurit dice, ca MitropolitiI
Principatelor nu atirnd nicI de Ohrida, niel de Patriarhul de Con-
stantinopoli (Nomocanon tiprit in Tirgosiste 1652, fata 403);
Din mrturia Printulul Dimitrie Cantemir, carele (in Des-
crierea Moldovel.) aratd, cri Mitropolitul MoldoveI are cu totul deo-

www.dacoromanica.ro
160

No. 1980. sebit einste la biserica 116sAritulul, pe care altI Mitropolitl nu o ail,
Proc -verb 14. simacar cd nu are nume de Patriarh, dar nu este supus ni-
1857
4 Noem.
m6ruia";
Din firinanul imp6rAtesc din anul 1200 (la incheiarea lunil
ILA Gemazil Achir), prin care, respingnclu-se cererea Patriarhulul de
Constantinopoli de a se rinclui Maropolitul IVIoldovel de cAtre Pa-
triarhie i soborul eI, anume s'a recunoscut si s'a intrit neatir-
narea Mitropoliei Moldovei de Patriarhie, precum i drepturile
obiceiurile t6riI, pe care se intemeiaz aceast neatirnare ;
Din Regulamentul Organic al Principatelor, carele asemenea
recunoaste neatirnarea Mitropolitilor acestor t6r1 de la Patriarhul de
Constantinopoli, legiuind in Art. 413 nu nurnal rnoclul alegeriI si hi-
rotoniriI lor, ci i procedura in casuri de abaten ale Ion, incredin-
tAnd jurisdictia in privirea aceasta numat until Sinocl de Epise3pI in-
digera din ambele Principate, iar in casurI politice unlit Sinod compus
de Episcopl si de mirera;
LuAnd in privire c5', cu toate acestea, Patriarhil de Constanti-
-nopoli i acum incA se incearcA a jigni neatirnarea chiriarhilor bi-
sericif Principatelor si de multe orI a esercita chiir in cause po-
litice inriurirI necuvenite asupra Mitropolitilor i prin eI asupra
scestor trl;
LuAnd in privire ci. Unirea Principatelor, ceruta de ambele
Adunrf ad-hoc, trebue s centraliseze i autoritatea bisericeascA a
acestor trr, in care religia ortodoxA a R6sArituluI este domnitoare;
LuAnd in privire ea institutia Sinodulul este chiar prescrisA prin
eanoanele bisericif noastre, si s'a si aplicat in Principate;
CA aceast institutie poate privi numal causele i trebuintele
duhovnicestl, canonice i disciplinare, i c5, hotAririle SmoduluI niel
.oklat nu pot jigni prerogativele Statuldf, careta tot-cleauna a avut
dritul povtuiril din afarA a bisericiT, dritul privigheriI, intAririI s. c. I.;
Adunarea ad-hoc a MoldoveI rosteste dorintele. urrnAtoare:
Recunoasterea nealirnril bisericil ortodoxe a Rsritulul.
din Principatele Unite de ori-ce chiriarhie ; pstrfindu-se
unitatea credintei cu biserica ecumenia a We'siritului in privinta
dogmelor.
infiintarea unei autorititi sinodale centrale pentru tre-
bile duhovnicesti, canonice si disciplinare, unde va fi representat
preotimea de mir a fie-aria Eparhii.
Niel odinioark l niel inteun chip Mitropolitii sail Epis-
copil Ora mi vor putea /I alesi dintre straini sa dintre imp-
minteniti.

www.dacoromanica.ro
161

Ati votat pentru 79, i anume: Prea Sf. Sa Nectarie Episcop No. 1980.
Sotiriopoleos, P. Sf. Sa Ghenadie Episcop Tripoleos, P. Sf. Sa Fi- Proc.-verb.14.
1857
laret Episcop Stravropoleos, P. Sf. Sa Calinic Episcop Hareopoleos, 4 Noem.
Prea Cuviosia Sa Arhimandritul Neofit Scriban, Prea Cuviosia Sa Ar-
himandritul Melchisedec, Sf. Sa Iconorriul Dimitrie Matcas, d-lor Danila
Balan, Dimitrie Miclescu, Constantin BdrK Dimitrie Cozadini, Va-
silie Mdlinescu, Anastasio Btu, Dr. C. Varnav, Gheorghie Masian, Mi-
hail Kogtilniceanu, Dirnitrie Savin, Stefan Cali, NeculaI Cananati,
Sevastian Cananati, Alecu Jiean, Mihail Jora, Simion Stanciu, Dimi-
trio Grigoriu, Grigorie Bals, Alecu Botez-Forscu, Constantin Mortun,
Vasilie Zaharia, Dimitrie Gheorghiadi, Ioan Levrd, Constantin Ostahi,
Grigorie Varnav, Petru Braescu, Gheorghie Sturdza, Constantin Sturdza,
Alecu Aslan, Ion a Babel, Constantin Roset, Iordache Pruncu, Chi-
ril Vasilie Sturdza, Gheorghie Ilie, Ioan Roath, Constantin
Iacovachi, Lascar Catargiu, Vasile Baiai, Ionit. Hrisanti, Iancu Fotea,
Rducanu Saya, Alecu Cuza, Gheorghie Varian, Vasilie Stan, Mano-
lachi Costachi, Grigorie Sup', Dr. M. Costin, Vasilie Nicolau, Ion
Olariu, NeculaI Carp, Sandu Miclescu, Constantin Sturdza (Vasluiti),
N. Catargiu, Pandelachi Croitoriu, Dimitrie Ghidionescu, Dimitrie Ro-
mov, Neculal Iamandi, Lazar Galiardi, Constantin S.tiun, Iancu Can-
tacuzin, Grig Costachi, loan Rosca, Timofti Sacalov,Dimitrie Rallet,
Petru Mavrogheni, Constantin Hurmuzachi, Anastasie Panu, Alecu
Teriachiu, Constantin Negre; i in capul actuluI inalt Prea Sfintia
Sa Mitropolitul Sofronie Miclescu. Iar contra nu a votat nimenea.
Conform . 79 din Regulamentul Adurarii, presidentul declar
ea Adunarea a Ineuviintat.
Presidentul, consultnd mal mnti Adunarea, rdicA sedinta la
31/a oare dupa amearja-li, i anunt viitoarea intrunire pe Mercurl
in 6 Noemvrie.
Presidentul AdunriI, Sofronie Mitropolit al Mold v
Secretaril Aduaril, Petru Mavrogheni, Dimitrie
Rallet, A nastasie Panu, Con-
stantin Hurmuzachi, Alecsan-
dru Teriachiu.
21. Procesul-verbal No. 15. Sedinta din 6 Noem-
bre 1857.
AstcP, a cina-spre- glecea sedintl se deschide la 101/, oare dimi- No. 1980.
neata sub presedinta trait Prea Sfintiel. Sale Parintellif Mitropolit. Proc.-verb.15.
ll-lul Anastasie Panu ceteste apelul nominal, la care se g.ti sese 6 1857
Noem.
(Acte qi Documente. VI. 1.) 11

www.dacoromanica.ro
162

No. 1980. fat seapte-decT i eapte membri, iar absenV opt, si anume: 3 in con-
Proo.-verb.15. gedied-lorIorgu Varnav, Iancu Docan, Mihail Kogalniceanu; 4 bolnavl
1857
6 Noem
d-lor Constantin Rolla, Stefan .Calin, Grigorie Bals, Gheorghie
Sturdza; unul n'a venit d-lui Alecu 13*.
D-lul Petru Mavrogheni ceteste procesul-verbal al sedinteI
4 Noemv., care se adopteaza de Adunare tara vr'o modificare.
D-luI Anastasie Panu ceteste incunostiintarile primite de la
comitetele speciaie despre alegerile presidentilor lor, cara sunt: Prea
Sfintia Sa Filaret Scriban la comitetul cleruluT, d-lul Vasilie Sturdza
la comitetul proprietarilor marl, d-lui Dimitrie Cracte la comitetul
proprietarilor miel, d tul Pandelachi Croitoriu la comitetul stenilor
si d-luT Sevastian Cananail la comitetul orasenilor.
D-luT Vasilie McIlineseu ceteste raportul comisieT II., insarcinat
cu desvoltarea unuI sir de chestiI asupra puntuluT X., atingtor de
despartirea puteril esecutive de cea legislativa:
Comisia No. 2, insarcinata cu desvlirea celor ease din urrn
punturT din sirul de chesta de interes general, trimise eI spre stu-
diare, pregatind urmtorul proiect de incheiare asupra puntuluT 10,
11 i infatoseaza Adunarit Iar ca raportator, comisia a insarcinat pe
d-luI Kogainiceanu.
Proiect de incheiare
Luand in privire ca de la intemeiarea Principatelor Romane,
puterile executiv i legislativit [di fost pururea desprulite;
Ci puteo-ea executtv a fost incredintat Donmulut;
Ci puterea legislativ' a fost ineredintat Adunirti obstesti ;
Luand in privire ca dup obiceiul pamintuluI, Domnul, capul
Statulul. n'a avut niel odata alte atributil de cat de a povatui tre -
bile triT, de a regula adininistra tia, de a priveghia la pazirea sigu-
rantel publice si la executarea legilor, ara irisa a le putea suspenda
sail modifica ;
Land in privire c chiar In timpul Domnilor strainT din secu-
lul trecut, atunce4 cnd legile fundamentale ale rriI cadusera in dis-
prel i in nepazire, totusT puterea esecutiv nu si-a fost insusit drituI
de a pune legI fara intelegerea i hotarirea obstestit AdunarT, orI
cat de restrinsa era aceasta, precum dovedesc un sir neintrerupt de
hotarirT sobornicestI si de anaforale ale qiselor Adunarr;
Luand in privire e dupa acelasI obiceiti al pamintuluT, Adu-
narea obsteasca era compus de toate clasele libere ale societatiT
romne, precum dovedesc actele memorabile ale desflinpriI serbia'
in Principate din aun 1747 si 1749, si ca Adunarea obsteasc s'a

www.dacoromanica.ro
163

restrins in cercul cleruluT inalt si al unul marginit num6r de boerI No. 1980.
numaI in cea de pe urma jumnate a secululul trecut, atuncea cand Proo.verb.-15.
teara cAluse in decadint ; 1857
6 Noem.
Luand in privire ca despartirea puterilor executiva si legislativa
este consfintit si de Regulamentul Organic, carele hotreste in spe-
cial atributele DomnuluT si atributele Adunril legiuitoare, si anume c':
1. Atributele DomnuluI sunt:
((a) Dura Art. 432, puterea suveran si executiva pentru pa-
zirea huna' rinduell si a linistel publice, numirea la toate functiile,
comanda maT mare asupra oisteT
ID) Dup Art. 58, dritul mrginit de a sloboli ordonante pen-
tru pzirea legilor in fiinta ;
e) DupA Art. 355, 357 si 362, dritul de a intari sentintele
de moarte si de alte penalittT, si de a scdea saii a ierta osandele;
2. CA atributele obstestil Adunad. sunt :
a) Dupa Art. 1, a alege inteun chip definitiv pe Domnul ;
((b) Dup Art. 411, a alege pe Mitropolitul si pe Episcopil triT ;
Dup Art. 413, a numi pe judecAtoriT miren! insrcinatI de
a judeca pe Mitropolitul si EpiscopiT Oril;
Dup.* Art. 54, a controla si a vota in tot anul veniturile si
cheltuelile StatuluT, precum si ale tuturor caselor de utilitate publica;
asemene a vota aselarea si impArtirea drilor ;
((e) Dup Art. 58, a vota toate proiectele de legT si regula-
mente ce trec peste marginile une! simple ordonante slobolite de
Domnul pentru punerea in lucrare a legilor in flintA ;
Dupa Art. 365, a da interpretatie simtuluT legilor, si in
casurT neprevlute a face nou legiuirT ;
Dup anexa E. X., a hotari pensiile sail r6splatirile natio-
nale cuvenite acelora ce ar fi descoperit nou si folositoare aflarT pentru
economia rural, industrie, sat caril MI facut t6ril vre-un servicid estra-
ordinar si de mare folos;
((h) Dup Art. 74, III., a hotri tariful vmilor pentru toate
productele importate sail exportate, si aceasta in chipul cel maT folo-
sitor pentru tear
Dup Art. 82, a incuviinta saii a respingo vinlarea orl
schimbarea dominiilor Statulul ;
Du A Art. 299, a redigea reglementele trebuitoare pentru
inregistrarea titlurilor de stapanire si tinerea arhivelor publice ;
Dup Art. 410, a propune DomnuluT candidatl, din care s.
se aleaga. arhivistul Statulul, insarcinat cu pAzirea actelor publice;

www.dacoromanica.ro
164

No. 1980. I) Dupa Art. 363, a numi jumtate din me-mbril inane! CurtI
Proc.-verb.15. de dreptate (Divanul Domnesc);
1857
6 Noem.
(cm) Dupa Anexa X, a da orl a refusa imparnintenirea cea
mare sati politica
Dupa Art. 431, a lua impreuna cu Domnul m'surl pentru
indreptarea i pazirea vechilor hotare ale triI.
Dupg. Art. 403, a aduce la cunostinta DomnuluI abaterile
ce ar gasi in purtarea functionarilor civil): i militarI si a cere in-
dreptarea lor ;
((p) Dupa Art. 59, a judeca despre folosul tuturor msurilor
generale si estraordinare ce priven la siguranta 061, sal care cer o
incuviintare de bara ori dispositil legislative ;
Dupa Art. 57, a face Domnultil representatiI despre orI ce
obiect de folosinta publica, si la cas de trebuinta, prin raporturi a-I
espune tanguirile i doleantele triI ;
In sfirst dup Art. 60, a discuta si a incuviinta proiectele de
contracto de dare in intreprisa a veniturilor publice, a priveghia
la pstrarea proprietatilor publico, la incuragiarea agriculturil si a
industrie!, la regularea impreuna cu Domnul a tot ce priveste incu-
ragiarca i inlesnirea comertulul din luntru si din afara, la unitatea
greutatilor i msurilor, la scolI, spitalurI i alte ae45minte de bine-
lacere ; la flintnl, cal, averl manastirestI, inchisorT, carantine ; tinerea
oasteI nationale ; inteun cuvint a urma a fi, In puterea legilor fun-
dam ntale ale triLl pistrtoarea driturilor qi indemnloarea feri-
eiril coneettenilor sl ;
LuAnd in privire ca alunecarile ce in anil din urm'a: &cut
de la principul desprtira puterilor executiva si legislativa, consfintit
prin vechile legI ale VriI i prin Reglementul Organic, nu ati fost
intemeiat pe vre-o lege votata de tear, ci numaI ca un abus si o
m6sura arbitrar ati sorvit a crea in Principate abusurI i msurl
arbitrare
Lind in privire ca' inca la Conferintele de Viena, dupa ob-
servatia printuluI Gorciacof, plenipotentiariI Frantiel i a AnglieI ati
declarat ea scopul guvernurilor lor nu este de a N'Attuna Principatele,
ci de a imbunatati starea lor, inteun chip de a da o deplina i in-
treaga indestulare driturilor lor ;
CA potrivit acesteI declaratiI, nu se pot jigni puterea suverani
i executivfi incredintata Domnitoruln, i puterea legislativrt In-
credintata Aduna'ril obstestl, una si alta pstrate de Principate inca
din vechime si in toata intregimea, ca StaturI autonome i suverane;
KLuand in privire ea inca in sedinta din 7 Octomvrie trecut,

www.dacoromanica.ro
165

Adunarea ad-hoc a rostit dorinta, ca puterea legislativa in Romania No. 1980.


sa fie incredintata uneI adevrate obstestI AdunarY ; Proc.-verb.16.
1867
Luand in privire ea legalitatea, buna rinduiala si stabilitatea 6 Noem.
cer, ca la viitoarea organisatie a RomnieI sa se consfinteasca prin-
cipul de secull primit in Principate, al despfirtiril puterilor exe-
cutiv si legisiativa, si s se preciseze prin o linie bine trasa atri-
butele si indatoririle si ale uneia si ale alteia din aceste dou6 puteri ;
fiind acesta singurul chip pentru a reda putere legilor si a restator-
nici in teara respectul autoritatiI ;
Pe temeiul Articolulul 23 din Tratatul de Paris, care ne asigu-
reaza o administratie neattrnata si nationala, precum si o deplina li-
bertate de legislatie
Adunarea ad-hoc a MoldoveI doreste si primeste la viitoarea
organisare a Romaniel urmatoarele principiI fundamentale
Puterile esecutiva si legislativa vor urma a fi despartite
In Romania.
Puterea esecutiva va fi incredintati sefuluiStatuluI, asis-
tat de un ministerift.
HI. Puterea legislativ', intreaga si neatirnata, va fi incre-
dintata unel singure Adunari o4testi, compusa pe base largI, In
cat s representeze bate iuteresele generale ale naVei.
(Subscrisl) C. Rolla, I. Fotea, D. Cozadini, I. IIris an ti,
Kogalniceanu, V. Malinescu.
29 Oct. 1857.
(Cu osebit socotinta, D. Micl es c u.)
D-lul Dimitrie Miclescu, unul din membril comisief H., cere cu-
vintul pentru a spune deosebita sa socotinta asupra rapertuluI comisie:
Deosebita socotint a subscrisulta in desvlirea punctuluI 10 din
program.
Luand in privire crt telul principal al unuI stat este binele ob-
stesc ; ca binele obstese este asigurat in teara unde guvernul func-
tioneaza prin legile votate de puterea legislativ si indeplinite de
puterea executiva ;
Luand in privire c un guvern, spre a fi bine organisat, trebue
sa, fie dar compus de dou puterf. deosebite : puterea legiuitoare si
puterea executiv
Luand in privire ca dup vechiul obicei in Principatele Romne,
puterea legislativa a fost in parte incredintata obstestiI AdunarI, si c
acea obsteasca Adunare ab antiquo era compusa de toate clasele libere
ale societatiI romane, precum dovedesc actele memorabile ale desfiin-
tariI serbiel. in Principate de la anil 1747 si 1749; si ca A.dunarea

www.dacoromanica.ro
166

No. 1980. obsteasca s'a restrins in cercul cleruluT inalt si un marginit num6r
Proo.-verb.15. de boerT, din timpul cand nata noastra a inceput a inclina spre de-
1857
6 Neem. cadenta ;
Luand in privire ca principul representatieT nationale prin ob-
steasca Adunare s'a rostit de catre acest Divan ad-hoc, la punctul V.,
In sedinta din 7 Octomvrie, in cat puterea legiuitoare fiind incredin-
tata Adunarr dupti vechiul obiceiti i dui-A principul statornicit
de Regulamentul Organic, ea trebue sa aiba i caracterul neatirnril
cuvenit legislatoruluT;
Luand in privire ca pa,na astkil ne fiind insa bine deosebita pu-
terea legislativa de acea executiva, din confusia atributiilor lor s'a pri-
lejit, ea' un ofis sag o dispositie administrativa a primit i puterea
uneT legiuirT, chid asemenea dispositil nu pot fi autorisate Meal incuviin-
tarea puterii legislative ;
Luand in privire ca puterea executiva este incredintata Domnito-
ruluT; care representeaza dignitatea si increderea natieT, el este capul
StatuluT, povatueste administratia publica, reguleaza i priveghiaza exe-
cutia legilor, propune obstestil AdunarT proiectele de legT, far% insa a
putea de la sine suspenda sail impedeca aducerea intru implinire a le-
gilor promulgate ;
Luand in privire ca. marginirea Art. 52 din organicescul Regle-
ment face numa ilusorio puterea legislativ, cad dupa acest Art. oil si
cand puterea executiva poate paralisa votul obstestiT AdunarT ;
maT Wand in privire ca misia puteril legislative fiind de a
vota legile OriT, de a aeqa pe tot anul contributiile si de a controla au-
toritatea administrativa; s'a dovedit prin faptele trecute, cum obsteasca
Adunare perde independinta i insusirea eT, cacT Domnitorul avea gla-
sul imperativ si nu consultativ cu acele AdunarT, iar deputatul era am-
ploiatul atirnat al guvernuluT i tot-odata supus inriuririT remuneratiel
Domnitorulul. Spre a ne feri decT pe viitor de rtiul ce se produce
din conflictul puterilor guvernamentale, Adunarea ad-hoc doreste ca
la viitoarea organisatie sa se ja de basa i urmatorul princip:
Puterea executiva sa fie despaAit'a de puterea legislativa.
1857, Octomvrie 29.
(Subscris) D. S c. Miclesc u.
D-luT ceteste: ea nu-T de tagaduit c pand ast4i totT am dovedit
nu numaT compatriotilor nostri, dar si EuropeT intregl, c jertfim cu
multamire toate privilegiile de clase pentru singura dorinta ce avem
toll, de a crea si a asigura Vrif noastre un viitor ferioit; ea aceasta
trebue sa ne conduca a fi cu mare luare aminte la tot principul
ce rostim ca basa a organisatieT definitive; ca toate aceste bune

www.dacoromanica.ro
167

oplecArI ale noastre vor fi paralisate i prigonite dae guvernul va No. 1980.
vil iari condus pe calea trasi de Regalamentul Organic, care dA Proo.-verb.15.
puterit legislative numal o putere de tot ilusoar; i cA d-lul 1857
6 Noem.
dat deosebit socotint in ceea-ce priveste puntul al X-lea, fiind-cA
comisia este mArginit numaI intru de a trage o linie de desprtire
intro puterile aceste, iar nict cum de a se atinge de principul in-
chegrit viitoaret Adunrt ()WWI.

Cuvintul cl-lut D. Miclescu.


Domnilor!
Nu-I de contestat, el not n'avem deprinderea parlamentar. SA
nnArturisim, cA pan astgll AdunArile t6rif n'ati avut tribunA! i dar
iertatt deputat, care silit de a-0 sprijini opinia ce o socoate fo-
lositoare viitorulut 061, vine cu intimidare spre aceastA tribun
roagti pe Adunare s-I acordeze toatA atentia si indulgenta et spre
a-1 lsa 0, se esplice, pentru ce ca membru ales la comisia a 2-a nu
s'a unit cu onoratiil s colegf subscrist in raportul privitor princi-
pulul de organisatie, inregistrat la punctul al 10-lea din programa
celor 12 puncturi proiectate de comisia rinduit la 10 Octomvrie.
Nu-f de tagaduit, c pang astAdt top am dovedi,t nu numat com-
patriotilor nostri, dar i EuropeT intregi, representat prin onoratit
el delegatT, cA jertfim cu multmire strmosestile privilegiurt de desk
geluind tandurile care folosiati pe o parte din societate, cand pe ceea-
laltA parte o nefericiati sail o impedecati de a ajunge acolo unde tot
omul are dreptul s. ajung in teara Seantele din 7 si 29 Octom-
vrie, de mare glorie pentru intreaga natie romana, vor fi mrturit
vit pentru generositatea boerulut roman ! Asa, Domnilor, pronunt
numele de boer, pentru cA dup fapta noastr din 29 Octomvrie, in
care seant s'a 'votat abolitia privilegiurilor de clasg, acea manta
era 3/4 alcAtuita de bou!. Toate aceste, Domnilor, noi cu totil le facem
intru o singurA i aceeasT darint, adecA de a crea tot Romanului din
aceastA tearA un viitor fericit i spre a asigura Ora' i prin urmare
natiel romne o viat nesupus primejdiilor i inv6luirilor trecute.
De aceea, Domnilor ! it de mare interes ca s. fim cu mare
luare aminte la tot principul ce rostim, ca dorint pentru a servi
de bas organisatiet viitorulut nostru guvern! SA luAm aminte foarte
mult la fe-care punct din programa cu 12 puncturt si mat cu seamA
la puncturile 10, 11 si 12 privitoare la sistemul ocarmuirit Printulut
ce dorim sa ne vie ocarmuitor.
Cad, Domnilor, ce ne va folosi nou'e' sacrificiile noastre i ple-

www.dacoromanica.ro
168

No. 1980. carea noastr aceasta frateasca i uman ! nol intro noT ne vom iubi,
Proo.-verb.15. not intre noT ne vom sprijini, ne vom imbarbata spre a apra cu
1857
Noem.
reciprocitate interesele noastre att private cat i acele publice ale
natieT rornne! Dar toate aoestea ale noastre bune plecarT vor fi pa-
ralisate, vor fi poate i prigonite, daca guyernul va fi iarsi condus
pe calea tras a de Reglementul Organic. Capul al 2-lea din acest
Reglement adoptnd principul ce ab antiquo Il avem in Principate,
prin Articulile ce le insir, in aplicatia acestul princip, anuleaza toata
puterea a insusT principulul de a desparti puterea executiv de pu-
terea legislativa; cad Art. 52 si 56 din acest Regulament citat sunt
destul s ne convingem, ea toat puterea legislativa atribuatii com-
petenteT obstestil Adunarl este numaT ilusorie ! autorisatia legit atirna
numa de la Domn; i br macar all da cuvintul pentru ce refusit
intrirea aceleT legT, Domnul are voe a desfiinta legea votat de Adu-
nare, ha i chiar a desainta Adunarea ! intinderea aceasta a WO
executive este prea mare, si noT trebue s ne rostun categoric, s
motivarn cu lamurire principul acesta, nu sprijinit pe Regulamentul
Organic, care-T cunoscut si de attea ori cetit in toat Europa ; ci
pe considerentele urmtoare, care socot c lmuresc mult maT curat
dorinta noastra de a inlatura pe viitor tot conflictul intre puterea
executiva i legislativa, i care considerenturl tot-odat lamuresc nu
numaT nou'6, ci i Europa, c nu mat dorim pe viitor s revenim la
contradictiile deriyate din Reglement.
(AicT ceteste deosebita sa socotint. Pag. 165).
cin sfirsit, Domnilor, sunt dator s explic onorateT AdunarT, pentru
ce m'am oprit la Art. 1 din proiectul supus discutiaSocotinta mea
este, ca, insarcinarea push' de onorata Adunare asupra comisieT No. 2,
pentru desvdlirea punctuluT al 10-lea, este marginith numaT intru de
a trage o linie de despartire intre puterea executiv i puterea le-
gislativa, iar nict cum de a se atinge de principiul incheieriT viitoarel
AdunarY obstestl! cacT unul e casul competenteT, i altul e casul ele-
mentulul de care s'ar compune acea Adunare, adec i maT lamurit,
Domnilor, void dice ca not' astdT rostim dorinta, ca viitoarea obsteasca
Adunare sa aiba cAt s'ar putea mat neatirnata competent de a face
legT ; iar nict cum putem rosti i dorinta prin care am intra si in dis-
cutiile legit electorale. De aceea, Domnilor, am socotit, ca marginin-
du-mg a rosti in privirea considerentelor insirate, ca pe viitorime
dorim, ca puterea executiva sa fie cu totul desprtita de puterea le-
gislativa, not ne rostim in destul de cateioric ca sa ne inteleaga
intid Europa la conferintele viitoare, sub ce soid de sistem guver-
nrnental dorim a fi ocarmuitT, i tot-odata punem o bas si un punct

www.dacoromanica.ro
169

de tintire, catre care trebue s chiteasca Constituanta, adec e vread


a dice aicea, acea Adunare obsteasea a Intregyi Romnil, convocata Pro0.1-ver0b..15
98
dup co Puterile garante vor bine-voi a intri dorintele rostite de nol
la 7 Octom., prin organul acelel AdunarT, teara isT va face pe larg 61N85:em*
toate legile ating8toare de constituirea nouluI Stat romn.
D-luT Brciescu iea cuvintul si dice: ca afar c punctul III. din
dorintI se cuprinde i in considerantul comisieT si al deosebiteT so-
cotintI a d-luT Miclescu, el maT cuprinde i unitatea si base largY,
si dorinta purtatii de fie-care din noI si esprimat prin mandatele
noastre; c alalta-ierl am votat basele compuneriT SinoduluI i c astk,li
nu putem refusa de a da AdunariT nationale asemenea base, si
d-lul socoate toate puncturile de trebuitoare.
Unul din merhbriT biurouluT ceteste dou5 amandamente:
1. Al d-luT Anastasio FL-au, sprijinit de Episcopul Filaret Scri-
ban, Episcopul Ghenadie *endre, Dr. Costin, Dimitrie Ghidionescu:
La incheiarea sub No. III a comisieT insrcinate cu desv6lirea
punctuluT 10, subscrisiT propun urmtorul amandament
Puterea legislativa va fi incredintata une! singure AdunarT ob-
stestT, compusa pe base largT din toate clasele societtiT, Inca 0, re-
presenteze toate interesele generale ale natieT;
Dreptul proiectariT legilor se cuvine atat DomnitoruluT cat si
obstestiI AdunarT, si
Legile votate de Adunare se vor supune sanctiuniT Domni-
toruluI. Domnitorul le va putea respinge de dou ori, votAndu-se ins&
si in a treia sedinta anual tot asemenea, Domnitorul le va sanctiona.
1857, Noemvrie in 6.
(Subscris) Dr. A. F t u.
Sprijinim: Dr. Co stin, Episc. Filaret Scriban S ta vro-
p oleos, D. Ghidi one s cu, Episcopul Ghe-
nadie Tripoleos.
2. Al d-luI Gr. Costachi, sprijinit de Grigorie Sutu, Dr. Varnav,
N. Canal-rail, C. Roset, A. Asian:
in privire c comisia No. 2 a avut numaT insrcinare de a des-
v61i principul desprtiril puteriT legiuitoare de executiv, iar nu a
le si aseda basele constituril lor i atributiilor resp,ctive, apol jos
iscalitiT sunt de socotinta, ca Adunarea respingnd att Art. 2 si 3 ctit
considerantele cuprinse in proiectele de incheiare, sa primeascA ur-
matorul proiect de incheiare:
LuAnd aminte c prin votul din 7 Octomvrie, Adunarea a adoptat
dou6 principuri constituante a viitoareT organisatiT nationale, unul ere-

www.dacoromanica.ro
170

No. 1980. ditata, ca basa de autoritate si de ordin; iar altul representatia na-
Proo.-verb.15 tionala, ca basa de libertate si propasire.
1857
6 Noem.
Luand aminte ca prin propunerea chestieT desprtiril puteriT
executiva de cea legiuitoare, Adunarea a statornicit coexistenta fat%
inponcisere a acestor dou principiT;
LuAnd aminte ea despartirea puteril executive de cea legiui-
toare este primita si consfintit, ca cea maT puternica garantie a li-
bertatiT, de vreme ca., indat ce una dintre aceste dou' puteri ar con-
centra amindou6 ale lor functil, apoI atuncea nu numal ea conteneste
de a fi o putere marginita, controlata si pondered, ei mai virtos se
face de la sine o putero absoluta;
LuAnd aminte ea despartirea acestor puterT este primita, ca o
inchizasluire de libertate, in toate staturile representative;
ApoT socotinta jos iscalitilor este, ca Adunarea sa rostease do-
rinta ea: Puterile executiva si legiuitoare sa fie despartite in Romilnia
la viitoarea organisatie.
(Subscris) Gr. Costae hli.
Sprijinim acest amandament : C. R o s et, Dr. Varna v, A. Asl an,
G r. S u t u.
UniT din membri sunt de opinie, cii amandamentul d-luT Costachi
ar fi maT departat de raportul comisieT si adoptarea 'tit ar face de
prisos amandamentul d-ltIT Fatu, si ca prin urmare s'ar cuveni pri-
oritatea amandamentuluT d-lul Costaehi.
D-luT Dimitrie Miclesca is' retrage deosebita sa socotinta, declarAnd
ca se uneste cu amandamentul d-lul Grigorie Costachi.
D-lul Manolachi Costachi iea cuvintul si 4ice: ea prin votul din
7 Octomv. Adunarea a primit ca principil constitutive ale organisariT
.noulul Stat forma monarchica si ereditara a sefului Statultif pe de o
parte, pe de alta insa incredintarea puteril legiuitoare uneT repre-
sentatiT nationale; ea' insareinarea cornisie ar a fost a desv'eli si a
ostatornici principul despartiriT acestor dou' puterT; ea comisia a
pasit peste a el competinta, vrnd sa ne dea un model de constitutie
Deductia punctulul 1. din raportul comisieT se razima pe institu-
tiile noastre cele vecht Ar fi o tala pentru teara noastra cnd am
putea dovedi aceasta prin acte; insa niel inainte de Regulament, niel
in Regulament nu vedem adoptat acest princip salutar al despartirif
puteriT legislative si executive ; asa dar ar fi fost maT nimerit a
.se basa numaT pe votul din 7. Octv. Puncturile 2. si 3. din raport
dail DomnuluT viitor un rol prea putin magulitor; sa 'Warn numaI
de esemplu intru a. easta liberala constitutie a BelgieT, in care se ga-

www.dacoromanica.ro
171

seste o cooperatie a DomnuluT cu puterea legiuitoare la conlucrarea No. 1980.


legilor. D-lul adaoge, ea tendintele ce a dictat raportul comisiel pot Proo.Nerb.5.
1857
sA fie primejdioase pentru no", si ca" recomanda dar Adunarif aman-
6 Noem.
damentul.

Cuvintul d-lul M. Costachi.


Domnilor !
((Cu parere de 1'611 mti \TM silit a combate proiectul comisieT a
doua, atingkor de despartirea puterilor executiva i legiuitoare, nu
numal in privinta dorinteT rostite la punctul 2. si 3. din proiect,
dar chiar i in privinta tendintelor care se par di a predomnit la scrie-
rea lor. Cercetand ma" inti, care a fost misia acestel comisil, vedem
cA prin votul din 7 Octomvrie, Adunarea primeste ca principuri con-
stitutive ale organisatiei noultif Stat forma monarhica i ereditara a
sefulul StatuluI pe de o parte, pe de alta incredintarea puterii le-
giuitoare unei representatil nationale. insrcinarea comisie" dara n'a
fost alta de cat a desv'eli si a statornici principiul despartiril acestor
dou6 puteri. Comisia marginitu-s'a intru acesta ? Nu! Pasind peste
a el competenta', ea a vroit sa ne dea un model de constitutie, un
model, cum in prerea sa aceste puteri ar trebui s fie constituate,
atat in ceea-ce se atinge de ale lor respective atributii, precum
despre modul relatiilor reciproce.
Reviind acum de-odata la dorinta de la punctul asupra
consideranturilor intemeieril ei, vd ca. deductia despartirii acestui
princip se razima pe institutiile noastre politice inainte si in urma
ReglementuluT. Aceste ni s'ail propus, Domnilor, la discutia princi-
puluT egalitatiT inaintea legiI, si tot trecutul istoric ca i acum ni
s'a pus drept considerant la discutia respectului domiciliului. V6
marturisesc, Domnilor ! ca ar fi o descoperire cu totul nou pentru
staturile civilisate ale Europe', care cu atatea sdruncinarI i jertfe in
timpurile do fata a vut predomnind aceste maree principuri de
libertate i propasire, ar fi, oic, o descoperire vrednic de toat mi-
rarea, e. noi aceste principiurf le-am gsi pa'strate in Arhivele t6rii.
Ni s'a citat in maT multe rinduri to din &lest punct de vedere re-
forma lui Constantin Mavrocordat. in adevr, Domnilor! era o mare
reforma, un mare progres aceea ce a fcut teara noastra pe acele
vremi ! Dar vroiti a .ti ce se facea In epoca nefast a domnie" fa-
nariote in prile Romane ? Dati-mi voe sa v6 cetesc un pasagia din is-
toricul Sincai, tomul al 3 lea pe la finit, fila 251. AtI vdut, Domnilor,
ea' pe atuncea predomnia in teara noastra puterea sa.'biel, falanga

www.dacoromanica.ro
172

No. 1980. crudia cea mal cumplitA. V intreb dar, unde a putut vedea comisia
Proc.-verb.15. umbra principulul desOrtiriI puterilor ? Vroiti s stitI apoi ce a
1857
fcut insusl Constantin Mavrocordat la noI ? El a desfiintat lista ci-
4 Noem.
vilA cu totul si a confundat vistieria StatuluT cu veniturile lui per-
sonale, inteun cuvint el s'a fcut casa. obsteascA, dispunnd el sin-
gur f'r niel un control. intreb iar, dacA cum va aceasta este vre-o
aplieatie a principuluI desprtiril puterilor? i e, Domnilor, m'as
mAguli si m'as mangia poate, dacA, in timpul domniilor fanariotilor
am fi putut descoperi predomnirea acestul princip, dar faptele po-
sitive trebue sA predomneascA in contra ilusiilor. SA venim acum la
Rezulamentul Organic. Domnul avea initiativa, Adunarea obsteasca
desbdtea i incuviinta un proiect de lege, Domnul Il consfintia ; cu
toate acestea acea lege ramanea frA lucrare, dacA nu se intria de
cAtre curtea suzeran i protectoarA, i apoI chiar acea obsteasc
Adunare cum se alcAtuia ? Domnul, cu 24 ceasurI inaintea alegeril;
slobodia 50 de decreturi de boerie inteun tinut, in cat corposul ale-
gatorilor, precum i insusI alesul deputat nu putea fi alt-ceva, de-
cat representatia vrointei Domnilor. Jata., Domnilor, ca cele mai pu-
ternice consideranturl nu le putem gsi mat temeinice de cat in votul
din 7 Octomvrie, precum vi se propune prin arnandamentul de fat.
Se velum acum la punctul al 2-lea si al 3-lea din proiectul comi-
Piet Despre seful StatuluI ni se 4ice ea ar fi asistat de un ministeriti,
iar cA puterea legiuitoare intreagl i neatirnat'a va fi incredintata
obstestil Adunan; am cerut, Domnilor, un Domn strAin din una
dintre dinastiile Europa Sunt silit a va mArturisi, cA in rolul ce i-ar
preg'ti comisia nu am gAsi nimio m'gulitor pentru autoritatea sa
viitoare; cand mal cu seamA privesc, precum de dovad va citez con-
stitutia belgic, ca una din cele mal liberale ale Europel, ca semnul
caracteristic al principuluT monarchic este cooperatia sefuluI Sta-
tulul cu puterI legiuitoare la conlucrarea legilor; ce autoritate insi
ar avea seful Statulul dupl proiectul comisief, de cat aceea a until
president al sfatuluT ministrilor, de care se dice ca. urmeazA a fi
inconjurat ; nu mime niste asemenea principuri sunt vrednice de
combatut ca primejdioase viitorului nostru din pricina tendintelor ce
Congresul ar putea s ne presupue. Si eti, Domnilor, ma mgulesc
a fi om liberal si de progres; cred ins. cA servesc maI bine causa
taril mele espuindu-va prApastia ce ni se amenintA, dac am primi
proiectul comisid.
Mantuitorul 4ice: ceretT si vi se va da; in chestia de fat tactul
politic ar trebui s' ne destepte, cA cu cat vom cere mai mult, cu
atata vom dobandi mai putin. Preocupandu-ma inainte de toate intru

www.dacoromanica.ro
173

consolidarea nationalitta noastre, resping din toat puterea con- No. 1980.
vingera mele proiectul comisiel, yid a v6 propune prin urmare Proo.-vero.15.
1857
Amandamentul.
6 Noem.
D-luT Y. Mellinescu dice: ca un legiuitor are a cerceta la facerea
4unel' legl mal inainte de toate datinile, institutiile, treapta cultura,
opuskura geografica si c. 1. Ca comisia a socotit ea misia sa nu
era de a da Europel si Congresulta lectie despre chipul cum se
<ciao constitutiile, cti. misia el' era maT ales de a arta Europel si Pu-
terilor, CUM c teara noastr a avut din strvechime adunarT legis-
lative Ong, si in timpil eel mar nefericitl; ca comisia n'a vroit a
mrgini puterea esecutiv in atributele unuI simplu domnisor, tocmal
oacum cand teara cere un Principe ereditar strain. D-luI dice c5, cu-
getul curat al comisieT este in urmtorul considerant al raportuluT:
Sa se consfinteasca pricipiul de secoli primit in Principate al des-
prtiril puterilor esecutiva si legislativa si s se preciseze prin o
linie bine trasa atributele si uneia si alteT din aceste-puterl, fiind acesta
singurul chip pentru a radica puterea legilor si a restatornici in
tear respectul autoritta. Tiraniile Domnilor nu dovedesc nimio,
cacT avem o multime de acte ale Adunrilor obstesa intrite de DomnT,
care dovedesc esistinta acestor AdunrT si pastrarea, desprtiriT pu-
terilor.

Cuvintul d-luT Vasilie Mlinescu


Domnilor!
Un legiuitor nu are a cerceta daca o lege absolut iT bunk pentru
c a indata s o si iea si sa o pue in lucrace in teara sa, aceeasT lege poate
fi buna pentru o teara si pentru alta foarte rea. Datinile, institutiile,
treapta cultura, pustura sa geografic si o multime de alte impre-
jurrT, trebue ca legislatorul s le aib de-apururea si necurmat in
vedere la facerea unel legI.
D-luT deputatul de iferlad ne dice, cu o constitutie in mng,
cum ea comisia nu ar fi defipt in destul marginile atributelor pu-
teriI esecutive si ca nu vede nicairea o intindere asa de mare data
uneT AdunarT legislative.
Comisia a socotit, D-nilor, ca misia sa n'ar fi de a da o lectie Eu-
ropeT si Congresulul despre chipul cum se fac constitutiile, si care
ar fi mijlocul cel maT nimerit al despartiriT puterilor inteun stat.
Acolo sunt in destuT brbatl competentT care s le stie toate acestea
inaT bine de cAt noT.
Comisia a avut in vedere la facerea proiectuluT maT ales nevoia

www.dacoromanica.ro
174

No. 1980. de a arta Europe si Puterilor, cum ea teara noastra a avut din
Proo.-verb.15. strvechime Adunart legislative, 'Ana si in timpii cer mat nefericitT,
1857
6 Noem. precum a avut (liar si in acest din urma timp, dupa statutele Re-
gulamentulut Organic. Alt-fel Puterile acele, catre care indreptam do-
rintele noastre, ar fi putut lesne sa creadA ca not cerem niste lucrurt
pe care nicI le-am avut, niel simtim nevoia de a le reavea, niel le-am
sti pretui daca leam redobAndi.
Daca comisia n'a specificat mat mult atributele puteriI esecu-
tive, ea n'a voit si niel voeste s dea a intelege, ca puterea esecutiv.
O. fie marginita numat in atributele unuI simplu domnisor, tocmat
acum cAnd teara care un Principe mostenitor dinteo casa suverana.
De asemenea prin punctele citate din Regulamentul Organic n'am
voit sa argtam un tipar, care sa poata fi luat de temelie de catre o
viitoare Adunare constituant, precum ar voi sa o respice aceasta
d-luI deputatul de 136rlad. Din contra. in cele din urma considerante
se vede prea curat cugetul comisiet; ea propune: SA se consfinteasca
prineipini de seculI primit in Principate al despartiriI puterilor ese-
cutiva si legislativ si s se preciseze prin o linie bine tras6, atri-
butele si a nimbi, si a alteia din aceste dou'e' puterl; fiind aceasta
singurul chip pentru a reda putero legilor si a restatornici in tear,
respectul antoriatii. Iat, D-nilor, incheiarea comisiet.
Iar intru cAt priveste 4icerea onorabilului deputat de Brlad, ca
not nu am fi avut Adunarf legislative, sari ca de si am fi avut, nu in-
semnati nimio, fiind-ca Domnir greet bateaii pe boert la talpe si uci-
deati oament, voill r6spunde : ea' nimenea nu tagAdueste tiraniile si
crucblimile Domnilor greet ; dar pentru aceasta nu urmeaza ca not
nu am avut Adunart legislative si ea am pastrat principul despartirit
puterilor. Istoria si o multime de acte ne dati o marturie nestramu-
tata, ca insust sub acet Domnt MI, lucrurI de oare-care greutate se
hotrati de Adunrt obstestt .si se intriail de Domnul. Cum ca atri-
buthle acelor AdunArI nu erati in destul de regulate, si ca Domnit
abusati de puterea lor, e prea adevarat, dar tocmaI de aceea vroim
si not sa ne reorganisam.
D-lui A. Teriachiu intimpina: ea proiectul comisiet (pee sail prea
mult sag prea putin. Daca scopul comisiet a fost a motiva si a sta-
tornici numal principul despartiriT puteriI legiuitoare de acea ese-
cutiva, atunct considerantele si punturile comisiet null pot avea
locul lor, ca unele ce nu privesc numat la despartirea puterilor, ci
tintesc mat mult a ase4a atributiile fe-cAril puterT si hotarele intin-
deril lor. Raportul confunda esercitiul puterilor si legea electoral.

www.dacoromanica.ro
175

si ast-fel proiectul dice prea mult; dac el a vroit ins a determina No. 1980.
si atributiile fie-cria puterl si esercitiul lor, dice prea putin, cacT Proo.-verb.15.
numal cu atribu insirate in proiect nu se poate constitu nicI 1857tiile
6 Noem.
puterea legiuitoare niel puterea esecutiv. Proiectul este defectuos,
si ar fi arbitrar, cad ar produce o precumpnire in puterile pu-
blice ale StatuluT, precumpnire primejdioasa. Afar do aceasta,
adoptnd calea comisiel, am trebui s mergem i mal departe,hotrind
si relatiile puterit legiuitoare cu puterea esecutiv, acl una fr de
alta nu poate esista. D-lul mal adaoge ea punctul III. al proiectuluT
cuprinde in sine si cuvinte neprecise i elastice, care prejudeca legea
electoral, ce nu suntem chematI a vota acum, 'kite Adunare con-
sultativ.

Cuvintul d-luI Teriachiu.


Domnilor!
Proiectul comisieT No. 2 dice sa prea mult sad prea putin ;
m6 esplic.
Dac. scopul comisieT a fost a motiva 0 a statornici numal prin-
cipul desprtiriT puteril legiuitoare de acea esecutiv, atuncea consi-
derantele 2, 3, 4, precum i cuvintele compuse pe base largi nu sl
pot avea locul lor, ca unele ce nu privesc la desprtirea puterilor, ci
mal mult tintesc a asec,la atributiile fie cAreia puteri, hotarele intin-
deli! lor.
Prin considerantele 4, lit, a, b, e s'ar precisa competinta
functiile puteril eseeutive.
-oPrin acelasl considerant, de la lit. a Ong la lit, r, s'ar precisa
competinta i functjile puteril legiuitoare; sub cuvintele, A Adunarea
va fi compus pe base largI, se atinge inteun chip general si nel-
murit legea eleetoralL
Comisia a esit din cercul desprtiriI puterilor, confundnd prin-
cipiT foarte deosebite intre ele, adec esercitiul puterilor i legea elec-
toral, prin urmare proiectul dice prea mult.
Dac5 comisia a tintit, pe Fang& clesprtirea puterilor publico, a
determina i atributiile fie-cAreia puterI i esercitiul lor, dice prea
putin, caul numaT cu atributiile insirate in project nu se poate con-
stitua nicT puterea legiuitoare, niel puterea esecutiv.
Atributil esentiale .ale puteriT legiuitoare stint si urmAtoarele
a .decreta infiintarea sa desflintarea oficiilor publice ; a statua for-
mele recrutatiel, regulile primiriI si a inaintiril ostenilor ; a acusa
Po ministriT responsabill si pe cel mal insemnatT functionarl ai Sta-

www.dacoromanica.ro
176

No. 1980. tulut ; a acusa si a urmari pe totl acet ce ar complota in contra


Proe.-verb.15. sigurantet publice, se' in contra constitutiet
1857
De asemenea, atributa foarte insemnate ale puterif esecutive sunt
6 Noem.
a propune Adunarit proiecte de legt ; a sanciona legue votate de
puterea legiuitoare, a le promulga ; a priveghia si a asigura aplicarea
pazirea legilor ; a convoca, a amina, a proroga si a desface corpul
legiuitor i altele. Niel unul din aceste atribute esehtiale nu sta in
proiectul comisiet.
intrand in domeniul atributiilor puterit legiuitoare, trebue ne-
gresit, pentru ca s fim consecuentl, s asternem i atributhle puteril
esecutive, cact alt-fel proiectul ar fi defectuos, ar fi si arbitrar, pentru
ca ar produce o precumpnire in puterile publice ale StatuluI, pre-
cump6nire primejdioas, daca numal puterea legiuitoare ar fi deter-
minata in esercitiul et, iar puterea esecutiva nu.
Ar trebui atuncea sa mergem i mat departe, sa. statornicim
relatiile puteril esecutive cu acea legislativA, cad una lara de alta
nu poate esista.
Este de prisos, D-nilor, sa mat insistez a dovedi confusia ideilor
celor mat distincte. intreb numal, este aceasta calea rationala i cea
maI nimerita pe care trebue sA procedeze o Adunare consultativa ?
Despartirea puterilor este, D nilor, un princip general, primit mal
de toate natiile civilisate, chiar si de acele cu forma de guvernament
absolut ; esercitiul puterilor insa i atributiile loe sunt in strinsa le-
gatura cu gradul calturit, cu starea sociala a unet natit, presupun
aseVarea baselor representatiel nationale, pe care acum nicI trebue,
nicl putem sA le prejudecam, cacI vom gresi.
Sub cuvintele Adunarea va 11 compusA pe base largI, anti-
cipam legea electorala. Sunt oare basele representatiet nationale in
relatit neap6rate cu despartirea puterilor ? Netagaduit ca. nu.
Lasand sa intre in actul de fata aceste cuvinte neprecise
elastice, nu numat ca prejudecarn legea electorala, dar inca perdem
neatirnarea ce trebue sa pastram cu totil, pe &And vom fi chematI a
ne rosti asupra acestut punct de mare importanta al organisatiel
noastre viitoare.
Onorabilul deputat orasenesc a vis, cA fac'end cineva o lege, nu
trebue s se uite numat la absolutul legit ; m unesc i eti cu ar-
gumentatia d-sale. Dar nu trebue sa ne uitrxm la absolutul uneI
trebue sa ne convingem daca o lege este apropriata la impregiurarile,
daca este ceruta de nevoile 161.4, dac este aplicabilit sa daca tre-
bue a mat fi aminata ; not nu 4icem cA legea electoral nu trebue
sa o admitem ; daca insa acea lege va asterne base largI, sail base

www.dacoromanica.ro
177

strimte, aceasta se va discuta cand vom fi chematI a face legY, acum No. 1980.
esprimain numaI dorintI, si astadl rostim o dorint speciala : Despr- Proe.,verb.15.
*ea puterilor. 1857
6 Noem.
Opinez dar pentru scoaterea considerantelor din proiect, scoa-
terea puncturilor 2. si 3. si sprijin amandamentul Grigorie
Jo stachi.
D-lul Dimitrie Grigoriu iea cuvintul si dice: ea suntem chematI
esprima dorint ce sunt a se introduce in Niitoarea organisare a
griY; ca punctul despre desprtirea puteriI esecutive de acea legis-
clativa este punctul principal in orl-care constitutie; c de la atributiile
si marginile ce vom da puteriI esecutive atirna de a ne feri de
impilare si despotism, si c iarAsY de la basele i atributiile
puteriI legislative atirn de a avea o adev'rat representatie natio-
nala ; ea' linia intre amindou6 puterile trebue bine demarcat ; ca
considerantele istorice din raportul comisieY arat, ea principul des-
partiril a esistat la noI din vechime i despotismul ce a esistat nu
dovedeste nimic in contra; c proiectul comisiel este intru atata gre-
sit, intru cal nu este de ajuns, cad nu esplica toate atributele
acestor puterY. D-luI adaoge, c a fi esecutorul legilor votate de ob-
steasca Adunare nu este un rol mic; ca intentia noastra nu ar fi de
oa pregti puterif esecutive o mare zestre de driturY si prerogative
care ar fl incompatibile cu binele si ea noi dorim a pune mar-
ginY la amindou puterile; de aceea d-lul opineaza pentru raportul
comisiel.

Cuvintul d-lul D. Grigoriu.


Suntem adunatf aicea In Divan pentru a rosti dorintI care s." ser-
veze de basa pentru o constitutie, suntem chematI pentru a esprima
principil care sa se introduca in viitoarea organisatie a Ora. Asa dar
trebuinta, nevoia este a ne rosti despre puterea esecutiva i legisla-
tiva, unde dorintele Ora pot avea un intins camp. Aceste dou pu-
ten sunt cele mal principale In orY si care constitutie; de la ele atirna
huna organisatie a unul stat, de la insusirile, competinta, atributiile
marginile ce vom da puteriI esecutive atirna de a ne feri de sil-
nicie, impilare si despotism, si iarasI de la basele i atributiile puteriT
legislative atirna, de a avea o adevrata representatie nationala, care
sa representeze interesele a toata natia. Este dar de toga nevoia
in privirea aceasta i in privirea principuluI astdI in discutie, ca noY
sa hotarim atributiile i marginile si a uneY puterl si a alteia, tragnd
o linie bine demarcata, alt-fel cuvintul ca puterea esecutiva sa fie
(Acte qi Documente VI. 1.) 12

www.dacoromanica.ro
178

No. 1980. despartit de cea legislativa este vag si nu poate produce resultatni
Proc.-verb 16. salutar la care noT tintim; improtiva proiectuluI s'a ivit un amanda-
1857 ment, care respinge de la olalta considerantele si cele de pe urm
6 Noem.
dou, puncturI de incheiare, cu alte cuvinte nu las nimic in fiinta.
Cat pentru consiclerante, in care se arat intre altele atributele pu-
teriI legislative duph Regulamen t, atribute frumoase i de.stul de in-
tinse, nu sunt de parerea d-luI Costachi, deputatul de Brlad, ca sa se
suprime. Si niel nu m unesc cu idea d-sale, ea n'ar fi esistat in
Moldova din vechimb principul legislativ pe base largl intinse ; la.
casul dintai rspund ea nol gasindu-ne in chestia desprtira pu-
teril esecutive de legislativa, i voind a esprirna dorintl pentru atri-
butiile leaislative ce vom avea, nu sunt deplasate considerantele co-
misieI, care arat. cum ail esistat pan acum principul legislativ,
considerante, driturr si datine, la care uitandu-ne s ne rostim
pentru viitorime ; cacT inch' odat dic: la despartirea puteriI esecutive
de cea legislativa trebue a rosti si dorintele, cum trcbue sa fie or-
ganisate. Pentru al 2-lea cas e sprijin in unire cu comisia, cA prin-
cipul legislativ din vechime a lost intins i larg, i daca, precurrb
d-luI arata, vre-un Domn a concentrat in caseta sa veniturile StatuluT,
asta nu dovedeste alta de cat ca a lost despotism. Daca un alt Domn
grec cu sabia in mana a amenintat viata unul pruno ce sta la in-
chisoare cu a sa mum, pe care nu i-a lasat de cat cu o plata de
cincl pumr,I de WWI, asta nu dovedeste alta de cat despotismul until
Domn grec, precum mult altiI. Dac in vremea r'posatel obstestil
AclunarI Domnul facea de-odata 50 sail 100 boerI pentru a culege
dintre el alegkori de sistemul s'ti, asta nu dovecleste alta de cat.
iaras1 despotism ; tpcmal pentru aceea dar, ca sa nu cadem in des-
potism sa anarhie i pentru ca sA vindecm relele ce pan& acurrk
apsat, se cuvine s ne rostim asupra puteril esecutive si le-
gislative.
Asa dar proiectul comisiel e Il gsesc gresit in atata numal
ca nu este de ajuns ; cacI toate despre atributele acestor dou puterl,
In care fiind-ch urmeaz amandamentul d-luI Fatu, rmane sa
esplic acolo.A maI atacat onorabilul deputat do B'rlad proiectul
In aceea, c. puteriI legislative i se da marl prerogative, adeca de in-
treaga i neatirnata, iar puteril esecutive nimica, in cat Printul, ce ar
fi in simplul rol de esecutor legilor, nu ar fi de cat un. cpitan de
calarasT.
Am onoare de a replica, cal nu este putin lueru a fi seful na-
tiel si in fruntea until* popor de 5 milioane Romani; frumos rol este
acela de a fi esecutor legilor votate de natie prin obsteasca Adunare,

www.dacoromanica.ro
179

mal cu seam cam' este sincer. Nu este intentia noastr de a pre- No. 1980.
gad o mare zestre de driturI si prerogative puteril esecutive, care Proc,verb.15.
1867
ar fi ineompatibile cu binele ci dorinta noastr este de a pune 6 Noem.
margine la amindowl, i daca comisia a dis c puterea legislativa s
fie intreaga i neatirnata, asta nu ne impedeca de a nu hotari i atri-
butiile puteriI esecutive. De aceea o opinez in contra amandamentuluI,
care r6maind marginit in singurul Art. dintai, nu ee'spunde la in-
tenia ce avem, de a infiinta in teara o singura camera neatirnat pe
base largI i n4onale; si votez pentru manOnerea proiectulul.
D-luI Dr. Vrnat) dice: ea, astadI fiind vorba numai despre prin_
cipul deiparkil puterilor, nol nu putern trata si chestiile ce s'ati
hotarit in dorhAele votate in 7 Oct., in care se cuprinde i despre
Adunare si despre Domn, i ca prin urmare d-lul sprijine amanda
mentul d-luI Grigorie Costaehi.
D lui V. Meilinescu iea euvintul si dice: c proiectul comisieT se
combate maI cu seama din dou6 privirr. intai ea ar cuprinde prea
putin sail prea mutt; insa comisia n'a ar'tat niel mai mult niel maI
puOn prin considerantele sale, de cat trecutul i starea noastr de
faVa, rostind apol cateva dorintl care s se apropie mal mult de
cererile TratatuluI de Paris. Al doilea, se imput ea pele dou' punc-
turI din urma ar fi de prisos, argtnd numaI oare-care tendintl; insa
-rostind doritiV, no! manifestam i tendinV, i unica tendinta a comi-
siel a fost idea, ea' ar fl folositor si bine, ca Adunarea legislativa sa
fie alcatuita pe temeliile Adunarilor obstesti acele veehi, aleatuite de
opartea bisericeasea, boereasca i alt obstie.

Cuvintul d-lul V. Mlinescu.


Domnil deputatl earl). combat proiectul comisieI, combat maI cu
seama dou lucruri: intaia considerantele, diend c ele ar fi rostind
sa prea mult sa prea putin, i c ar fi trebuit s se faca un trac-
tat despre desprtirea puterilor si atribuVile fie-careia. La acestea nu
maI am a rspunde de cat dou6 vorbe: Comisia n'a ar'tat nicI maI
mult nieI mai putin prin considerantele sale, de cat trecutul i starea
noastr de fata, rostind apoI Melia dorintst i crednd ea prin aceasta
se apropie mat mult de cererile Tratatulul de Paris.
De alta parte ni s'a imputat ea cele clout') puncturI de pe urma
ar fi de prisos si ar fi ar'e'tnd numal oare-care tendinte. Ca.utand
bine, D-nilor, toate lucrrile AdunariI acestia nu sunt 'Ana acum de
cat niste tendinte; nol nu facem legT, rostim numaI niste dorinp;
adec manifestarn oare-care tendinte ; tendintel e comisid sunt vederate,

www.dacoromanica.ro
180

No. 1980. ea a crelut c ar fi folositor si bine, ca Adunarea legislativ' sti fie


Proo.-verb.15 alctuit pe temeliile celor vechl. Spre acest sfirsit s.' v6 citez o for-
1857
6 Noem. mula' din acele nenum6rate yhotrtri o4testi" din vechime. Aceast
urmare se afl in actul de emancipare a vecinilor; la ease 4ile ale
luI Aprilic . .. fiind nol cu top adunatI, atat partea bisericeasca
at si boereasca si alt obstie . . ;altd tendint comisia n'a a vut.
D-111Y. Panu iea cuvintul si c,lice: el chemarea comisiel era s'
determineze desprtirea puteriI esecutive de acea legislativ, de a
lmuri atributele ce trebue s aib, si una si alta din amindou6 pu-
tenle, intinderea si marginirea raporturilor dintre ele si functionarea
lor In sfera ce li se cuvine. D-1111 lice mar departe, ea punctul
2. si 3. formeaz o proportie cu totul desprtit de acele cuprinse la
punetul 1. si eh,' un Articol de legI nu poate s cuprindil la un loe
mal multe propunerY; ea comisia prin punctul 2. si 3. determineaz.
compunerea puteril esecutive si a acelel legislative, chestie cu totul
alta de aceea care i-a fost dat a prelucra, si care acum este in tra-
tatie, adec desprtirea aminduror puterilor, iar niel cum modul
compuneriI Ior; cnd vom fi chematI a ne rosti asupra acestuI lucru,
atunei numaI trebue s ne dm opinia; de aceea d-luI opineaz5, per).-
tru amandament.

Cuvintul d-luI A. Pan u.


anaintirea discutieI intru o chestie atat de simpl dovedeste,
dup, prerea mea, in destul defectuositatea proiectulul inftosat de
comisie.
Ert nu eram niel decum hotarit a lua cuvintul, cacs stiam c,
mal multI dintre amicil meI se pregb.lesc a vorbi, si credeam fr
indoial c resultatul dorit lesne se va reproduce, v'e'd tusa ch dis-
cutia a luat niste proportiI cu totul indeprtate ; ea a intrat sub un
orison cu totul mare, departe si de punctul porniril si de acela la
care trebue s ajung.
Chemarea comisieI era s determineze desprtirea puteril
esecutive de acea legislativ; s llmureasc atributele ce trebue s
aib si una si alta din amindoug aceste puterI, intinderea si mrgi-
nirea raporturilor dintre ele; functionarea lor in sfera ce li se cuvine,
pentru ca atat puterea legislativa, cht si acea esecutiv s poat a-si
indeplini misia lor fr conflict, ci in armonio spre fericirea Ora.
Punctul II. i al III-lea formeazh o propunere cu totul desp'rtit
de aeeea cuprins la punctul I., si un Articol de legi nu poate s
cuprind la un loe maI multe propunerI; aceasta este o conditie ho-

www.dacoromanica.ro
181

tOrit de totI ; vestitul Wentam dice: Un Articol de lege No. 1980.


trebue s fie ciar, sa nu cuprinda de ct numal un singur inteles, fr5, Proo.-verb.15.
a se refera la altul. Am audit reproducndu-se in cursul discutiel 6 1857 Noem.
argumentarea aceasta, c trebue s lurn m6suff pentru ca legisla-
tiva s nu fie atirnat.
Dar suntem noI astdI chematl a ne ocupa cu aceastrt chestie ?
insArcinarea comisie fost-a ea pentru ca s hotrasc cum trebue
s fie compusA legislativa
Nu, niel decum. Comisia a lost insarcinat, dup cum am mal
4is, a aseda linia de demarcate intre puterea legislativ i acea
esecutiv5..
Comisia ins prin Articolul al 2-lea si a13-lea determineaza compu-
nerea puteril esecutive i ace' legislative, chestie cu totul alta
de aceea care i-a fost data a prelucra si care este acum in tratatie;
adec desprtirea puteril legislative do acea esecutivg ; iar niel decum
modul compuneriI lor.
Cand vom fi chematT, D-nilor, a ne rosti cum trebue s fie corn-
pus6 puterea legislativ i acea esecutiv, atuncea fie-care 41' va da
opinia sa fra sfiire, cu fruntea rdicata, i purtnd pe ea intip'rirea
une convict! isvorite din constiint i niel cum din privirI deose-
bite; cAcI, dup prerea mea, fie-care deputat, &And rosteste o opinie,
trebue sa stea in fata AdunOril, ca i inaintea OriT, cu mna pe cuget
sa nu gandeascO de cAt a-d implini curat datoria sa. S'a maI dis
In cursul discutid cum c comisia nu vroeste s (lea lectie Europe,
cum se fac legile si cum trebue s' fie rcut o constitute. Stim prea
bine cA aceasta n'a fost cugetarea comisie; dar trebue s ar6tam
stim cum se face o lege, si c nu egutm sA ne folosim de un Ar-
ticol pentru ea, s introducem un alt Articol, care este deosebit si
afar din discutie; i ape oare este de demnitatea puteriI legislative
ca stti asedrn principul compuneriI el prin un asemenea chip? Aceast,'
putere care infatoseazO suveranitatea natiel, care se pronunt asupra
nevoilor i durerilor une OA, care are cea intAI misie inteun stat
regulat, adecO aceea de a face legilP, se cuvine oare sa fie introdus.
ca Articol de lege sub nn alt Articol, ea cum nu ar merita s,
ocupe locul deosebit i foarte 16murit in constitutia noastr ?
and vom fi chematI a ne rosti, cum 0, fie compus puterea
legislativ i acea esecutivg, atuncea ne vom da opinia noastr in
aceast chestie cu toat demnitatea cuvenitO i intelepciunea dictat
de trebuintele socientif noastre.
Votez dar pentru amandamentul propus.

www.dacoromanica.ro
182

No. 1980. Adunarea, consultata prin sculare i edere, infatosand indoiall


Proo.-verb.16. reclamandu-se de catre dece membri votul prin apel nominal, adop-
1857
6 Noem.
teaza Cu 46 in contra a 31 voturl amandamentul d-lui Grigorie
Costachi in locul proiectuluT din raportul comisia
Se suspendeaza sedinta pentru a se redigea actul de votare spre
a se adeveri votul prin inscriere.
Dupa o jumtate oara sedinta se redeschide si se voteaza prin
inscriere urmatoarea incheiare:
anul una mie opt sute cincI-decI i eapte, luna Noem
vrie in ease dile.
Luand aminte c prin votul din 7 Octv,, Adunarea a adoptat
douti principurl constitutive 'a viitoareI organisatiI nationale; unul
ereditatea, ca basa de autoritate si de ordin, iara altul represen-
tatia nationala, ca basa de libertate si de propasire;
Luand aminte c prin propunerea chestiel despartiril puteriI
esecutive de cea legiuitoare, Adunarea a statornicit coesistinta fgra
conflict a acestor dou5 principiI;
Luand aminte c despartirea puteriI esecutive de cea legiuitoare
este primita i consfintita, ca cea mal puternic garantie a liberttiI ;
De vreme ca indata ce una dintre aceste dou puterI ar concentra
amindou ale lor functil, apoI atuncea nu numal ea conteneste de a
fi o putere mrginita, controlata i ponderata, ci mal virtos se face
de la sine o putere absoluta;
Luand aminte c desprtirea acestor puterl este primita ca o
inchizsluire de libertate in toate staturile representative ;
Adunarea ad-hoc a MoldoveI doreste, ca la viitoarea organisatie
a Romniel sa se iea de basa urmatorul princip:
Puterea esecutivii i legiuitoare s5. fie desprtite in Ronania.
Voteaza pentru incheiarea AdunariI, facuta pe temeiul amanda-
mentuluI, cinci-tieci si unlit i anume: Prea Sfintia Sa Episcopul
Nectarie Sotireopoleos, Pr. S Sa Episcopul Ghenadie Tripoleos, Pr.
Sa Episcopul Filaret Stavropoleos, Pr. SE Sa Episcopul Calinic
Hariopoleos, Prea Cuviosia Sa Arh. Neofit Scriban, Prea Cuviosia Sa
Arhimandritul Melchisedee, SE Sa Iconomul D. Matcas, D. Miclescu,
C. Bdrti, G. Masian, D. Savin, Dr. Vrnav, N. Cananil, Sev. Cananati,
A. Jiean, A Botez-Forscu, M. Jora, V. Zaharia, C. Sturdza, L Levarda,
Gr Varnav, A. Aslan, C. Roset, I. Pruncu, Chir. Ciocarlie, I. Roata,
G. lije, V. Sturdza, C. Iacovachi, L. Catargiu, I. Fotea, G. VArlan,
A. Cuza, Gr. Sutu, M. Costachi, V. Nicolati, N. Carp, S. Miclescu, C.
Sturdza (Vaslui) ,N. Catargiu, N. Emandi, I. Cantacuzin, Gr. Costachi,
I. Rosca; D. Rallet, P. Mavrogheni, C. Hurmuzachi, A Panu,

www.dacoromanica.ro
183

A. Teriachiu, C. Negri, si in capul actuluI inalt Prea Sfintia Sa Printele No. 1980.
Mitropolitul Sofronie Miclescu. Iar contra trel-spre-dece, cariI spri- Proc.-verb.15.
1857
jinesc adoptarea proiectulul comisiel, i anume: Dnil Balan, Simion
6 Noem.
a Stance'', C. Mortun, T. sin Pavel, D. Grigoriu, C. Ostahi, I. a Babel,
I. Hrisanti, V. Balais,id. Sava, V. Stan, 1. Olariu, Pand. Croitoriu.
Se abstin de a vota doi-spre-dece, i anume: A. Ftu, D. Cozadini,
V. Mlinescu, D. Gheorghiadi, D. Cracte, P. Brescu, D. Ghidionescu,
N. Bosie, V. Romov, Laz. Galiardi, C thin, Tim. Sacalov. Until
nu a fost fat la votare, Dr. Costin. Conform cu . 79. din Regulamen-
tul AdunriI, Presidentul declar,' c Adunarea a incuviintat.
D-luI Anastasie Pana cetete raportul comisiel I., insarcinata cu des-
voltarea unuI sir de chestil asupra punctulul II., atingkor de su-
punerea strinilor din Principatele Unite la jurisdictia t'riI:
Comisia I., insarcinata de care Adunarea ad-hoc cu desvlirea
csirultil de chestiI generale ce sunt a se desbate de ctre Adunare,
are onoare de a-I supune urmtorul raport asupra chestiel despre su-
punrrea straindor din Prineipatele Unite la jurisdietia Verii; iar
ea raportator a ales pe d-luI Vorn. Panu:
Strinil se bucur in Principate de privilegii numeroase, a c-
rora aplicatie se sprijine pe Tratate (Capitulatil) incheiate de malta
Poart cu Puterile crestine. Aceste CapitulatiI se pot oare impune
Principatelor, sati Puterile contractante ail vre-un interes de a sprijini
mentinerea lor ?
SA' cercetAm dar chestia de drit, i vom vedea c Capitulatiile
mal sus vise nu sunt niel decum Acute pentru Principate.
Dup Capitulatiile din anil 1393, 1460, 1511 si 1634, incheiate
de malta Poart cu Principatele Romne, aceste pstrat un
guvern national si neatirnat si o deplin libertate de legislatie. Ca-
pitulatiile dar incheiate intre imperiul otoman i Puterile crestine
n'atr putut fi indateritoare i Pentru Principate.
Acturile citate mal sus din anil 1393, 1460, 1511 si 1634 re-
cunosc Domnilor Ora* dritul de a incheia Tratate internationale. Dom-
nilor to' ril dar se cuvine i dreptul de a face conventil pentru regu-
larea relatiilor din afarl ale Ora'.
Acest drept Principatele l'a i esercitat, precum dovedesc Trata-
tele ce ele al incheiat cu alte PuterI in urma Capitulatiilor lor cu
nabta Poart, precum:
Tratatul luI Mircea, Suveranul RomnieI, cu Sigismund, regele
Ungarie, din 1396;
Tratatul de aliant al luT Dan IV. cu Corvin, din 1488;

www.dacoromanica.ro
184

No. 1980. Tratatul de cvadrupl alianta tot al lul Dan cu Polonia, Ungariat
Proo.-verb.15. si Moldova, din 1498;
1857
Tratatul luI Stefan, Suveranul MoldoveI cu Polonia, la 1518;
6 Noem.
Tratatul luI Petru Rares cu Sigismund, din 1527;
Acel din 1538 August, tot al 1111' Rare cu Polonia;
((Al luI Stefan-Lacust, din 1539, cu Polonia;
Tratatul luI Mihaiti-Viteazul cu Rudolf, impratul Germaniel, din
1598;
Tratatul luT Mateitl Basarab pentru alianta ofensivA si defensival
cu Rakoczy, principele ArdealuluT, din 1638;
Tratatul de pace al luI Vasile Lupu cu Hanul Tatarilor;
Tratatul luT Petre Schiopu cu Anglia, din 1588.
Chiar si in timpurile mal nou'e' Principatele ati esercitat dritul
de a incheia conventa cu staturile megiesite. Asa spre pilda putem cita :
Cartelul incheiat cu Austria, la 1838, pentru estradarea deser-
torilor ;
Conventia incheiata iarAsI cu Austria, la 1854, pentru linia te-
legrafie.
Necurmatul esercitiii al suveranitatiI de catre Principate nu lasa
indoiala ca. aplicatia Capitulatiilor incheiate de malta PoartA cu cele-
lalte PuterI crestine nu s'a putut intinde si asupra Principatelor.
SA trecem acum si la chestia dach si in privirea Principa-
telor Puterile strine ar avea vre-un interes de a tine la aplicatia
Capitulatlilor lor incheiate cu malta Poart,".
Capitulatiile acestea statornicesc maI multe driturt in favoarea
supusilor statelor crestine. Asa se da consulilor dritul de a avea
garda, de a esersa jurisdictia civila si criminala, de a reclama pe su-
pusil lor cA4utl in robie, de a se da corAbillor staturilor crestine la
casurile trebuincioase ajutorul cuvenit, de a se scuti mostenirile de
rasluirile cunoscute sub nume de : droit d'aubaine, de a se asigura
respectul transactiilor si mg presus de toate de a se asig-ura res-
pectul si ap5rarea religieI crestine, precum si libertatea cultulul et
Staturile crestine si-ati fost stipulat toate aceste privilegiI pentru su-
pusiI lor petrectorI in Turcia, in vederea strii lucrurilor de acolo.
Obiceiurile insa si legile domnitoare in Principate difereazA de acele
ale imperiuluI otoman. Deosebita stare a lucrurilor in Principate a
fAcut dar ea aceste Capitulatil nu numaI n'ati putut avea aplicare in
toata a lor intindere, dar Inca ati slujit si de pedeca guvernelor lo-
cale in administratia te'riI. Aceste Capitulatil ati fost mArginite in
aplicarea lor, pentru ca in legileriT este necunoscut dritul d'au-
baine, pentru ca strainil nu sunt impedecatI de a incheia dup.

www.dacoromanica.ro
185

vointa lor transactil cu Romnil, pentru ca legile in vigoare sunt No. 1980.
legile romane si Codica comercial. a FrantieT, pentru crt in Principate Proe.-verb.15,..
1857
esist tribunale statornice, pentru cA Principatele n'all avut porturl 6 Noem.
de resbel nicl marina, pentru c religia cresting domneste in ele,
pentru c toate religiile sunt tolerate, si apoI nicI jurisdictia consu-
lar n'a esistat in intinderea cuprinsuluI Capitulatiilor, fiind-c Art. 294
din Reglementul Organic, . 46 si 2009 din Codica civil& si . 17
si 19 din Codica criminal' s'art aplicat tot-deauna cu asistenta chiar
oficiala a consulatelor si cu acea stipulat in Cartelul incheiat de
Moldova cu Austria la 1838.
Aplicarea insg si aceea can.' s'a putut face a Capitulatiilor, adec'
prin intrevenirea consulatelor in toate lucrgrile ating'toare de supusil
lor, a adus cu sine o paralisare in punerea in lucrare a legilor ci-
vile si criminale. Asemenea impregiurrI art favorisat apoI emigratia
in Principate a acelor strginl fugitI din teara lor pentru a scpa de
legile loculuI nasterii lor si a se bucura in Principate de privilegiI
esclusive.
Prin urmare staturile crestine n'ail niel un interes a mntine
niste Capitulatil ce nu sunt aplicabile in Principate si care nu aduc
de cat confusie si necontenite conflicte. Din contra, Principatele Ro-
mne, care art adoptat legile EuropeI civilisate, principiile si tendin-
Ole el, sunt in dreptate, dup dreptul international, a reclama foloa-
sele ce alte staturI crestine isI acordeazg intro ele.
Ca o consecuintg chiar a acestuI drit international european,
este si supunere a strinilor la jurisdictia statulta pe al cruia teri-
toriti petrec, dup cum arat. si Watel in cartea sa despre dreptul
popoarelor 101, 102, 103, 105, 108, Cap. VIII., Cartea II.
Drept aceste dar :
LuAnd in privire driturile suverane ce Principatele si-art
pstrat prin Capitulatiile lor din 1393, 1460-1511 si 1634, intre care
se num'e'r si dreptul de a regula relatiile lor cu Puterile strine prin
conventil speciale ;
LuAnd in privire c la un asemenea drept Principatele n'ail
renuntat niel odinioar, ci mai ales si dup incheiarea Capitulatiilor
lor cu imperiul otoman l'art esercitat In tot timpul si la toat ocasia,
si aceasta in deplina constiint a dreptuluI lor ;
Ltind in privire cg Capitulatiile incheiate de SultanI cu sta-
turile crestinttil sunt acturl de suveranitate si prin urmare obliga-
torie numal pentru Wile unde el' aveati si plenitudinea suveranitatiI,
si niel cum pentru teritoriile unde eI nu esercitail niel un drit de

www.dacoromanica.ro
186

No. 1980. al suveranittil, dupa principul juridic, ca lucrarile dintre doT nu pot
Proo.-verb.15. jigni pe un al treilea (Kluber . 144, Martens . 53);
1867 Nu maT putin land in privire ca aplicatia dispositiilor acelor
6 Noern.
Capitulatir, straine Principatelor, este necompatibila cu deosebita stare
a lucrurilor i cu aselamintele i obiceiurile acestor Ott
Land in privire ca aplicatia partial& a acelor Capitulatii nu numaT
este jignitoare drepturilor Principatelor i chiar produckoare de abu-
surT, ci i fara nicT un interes pentru staturile crestine;
Land in privire c una din conditiile esistenteT, a desvliriT
si a staril unuT stat este ca totI petrec'toril pe teritoriul s sa-T
respecteze legile luT i s, nu aib in perspectiva putinta nepedepsiriT;
Land in privire ca o asemenea supunere a strainilor la ju-
risdictia local a Principatelor este intemeiata si pe dritul popoarelor,
ca o deductie logica din dreptul secular al acestor trT de a avea
un guvern naVonal i neatirnat ; si nu vatarna driturile celor lalte
staturT;
Land, in sfirsit, in privire ca, dupa dritul public ca i dupa
acel privat, acel ce intrebuinteaza dreptul su, nu vatrna pe nime
(Qui jure suo utitur, neminem laedit);
ApoT Adunarea doreste:
Ca strinif petrectitorl In Principate s fie supusI jurisdictiel

(SubscrisY)Lascar Catargiu, M anolach i Costachi,Petru Ma-


vrogheni, Anastasie Panu, Dimitrie Rallet,
Vasilie Sturdza, Con stantin Hurmuzachi.
Unul din membril biurouluT da cetire until amandament al d-luI
Grigoriu, sprijinit de d-lor Dr. rarnav, C. Mortun, Gr. Bals, N. Carp,
N. Canal-lag:.
Propun ca la sarsitul Art. sa se adaoge cuvintele Rai inter-
ventia consulatelor, cuvinte care singure esprim idea de a vedea
autoritatea local scutita de impedecari in aplicatia legilor.
(Subscris) D. Grigoriu.
Sprijinim: Dr. VArnav, Gr. Bals, C. Mortun, N. Carp, S.
Can anatii.
D luT A. Panu declara ca comisia I. adopteaza acest amandament.
D-IuT D. illiclescu iea cuvintul ca desvlirile date de comisia
I. asupra punctuluI II. nu ati putut fi maT bine si maT larnurit descrise
de eft cum se infatoseaza prin raportul de fata; ins si Art. 297 al
aRegulamentuluT Organic contine acest principiti, care insa prin dife-
rite legiuirT posterioare a fost lovit; asa dar d-sa crede ca ar trebui

www.dacoromanica.ro
187

oca Adunarea s esprime i dorinta : ca strinil petrec6torT in Prin- No. 1980.


.ocipate sa fie supusI jurisdictieI tril, far intervenirea consulatelor Proc.-verb.15
1857
ocle care el atirna.
6 Noem.
Cuvintul d-lul Miclescu.
Desvlirile date de comisia No. 1 asupra principuluI inregistrat la
No. 2 n'a putut fi mal bine si maI lmurit deseris, de cat asa precum
aceast comisie ni-1 infatoseaza prin raportul eI de astadI, cu care su-
pune discutiel Adunarir proiectul elaborat de ea. Considerantele sunt
basate pe netagaduite acte autentice, i cu atata maI multa lauda se
cuvine acestel comisiY, cad n'a neglijat nimica intru de a insira cu
agerime argumente nerevocabile spre a ne linuri in destul pe not
i tot-odat a esprima Puterilor EvropeI ca-I dreptul sa cerem ca
strainiI petrec6torI in Principate sa fie supusT jurisdictieI tril. ins&
fiind-ca si in Reglement Articolul 297 s'a pus tot acest princip, iar
la anul nu maI departe, dup. punerea in aplic.atie a acestul Regula-
ment, vedem esit ofisul cu data 1835 de la pagina 74 a Colectiel, to-
mul I., prin care se da o lovire in principul Reglement. Art. 297;
mal vedem iarasI alte ofise la 1840, pagina 240, prin care se paraliseaza
puterea esecutiva i administrativa a triI, i alte circulare din 1841
i 1845, tom. I. si tom. al 2-lea, prin care se (la tnotiv la cele mal
vatmdtoare lovirr in autonomia i suveranitatea rii noastre.
ApoI Domnilor.
Amintind dar atat la Art. 297, cat si la urmarea pzit in timpul
Domnilor de la 1832 pan astadI; amintind la strimtoririle in care
se gasese pamintena nostri totI, de cte orI a procese sag ail a re-
clama banI cu sinete de la deosebitif suditf, i mat amintind la para-
lisarea adininistratieI locale atilt in Capital, cat si in tirgurile tinutale,
undo sunt starostiI! in cat, adese or' din niste asemenea conflicturI se
prilejesc foarte marl si neplcute neintelegerf intre seful guvernuluI
representantiI autorittilor straine de care acestl suditI atirna! Vin
dup toate acestea amintirl s. ic, ca spre a fi mai consecuentr con-
siderantuluI urmator din project, s ne i rostim ma categoric in
'principul general al dorintel noastre, i adec sa qicem : Adunarea
doreste ca striniI petrectorI in Principate sa fie supusI jurisdictieI
rii fr intervenirea consulatelor de care eI afirn.
D-luI A. Panu multumeste d-lui Miclescu pentru cuvintele mgu-
'Hoare ce a rostit asupra lucrarilor comisid; asemenea frurnoase cu-
vinte sunt pururea in favoarea celuI-ce le cjice; in cat priveste con-

www.dacoromanica.ro
188

No. 1980. clusia propusA de d-luT, aceasta fiind tot aceea propusa de d-luT Grigoriu,
Proc.-verb.15 comisia o primeste, si prin urmare Adunarca se va rosti asupra el.
1857 Adunarea, consultatA prin sculare si sedere, adopteazA in unani-
6 Noem.
mitate proiectul comisieT cu adAogirea propusA prin amandament si
se pAseste la votarea prin subscriere a urmAtoareT incheierI:
Strainil se bucurA In Principate de privilegii numeroase, a cdrora
aplicatie se sprijine pe Tratate (Capitulati1) incheiate de malta Poarta
cu Puterile crestine. Aceste Capitulatil se pot oare impune Principa-
telor, sad Puterile contractante el vre-un interes de a sprijini men-
tinerea lor ?
SA cercetAm dar chestia de drit, si vom vedea cA Capitulatiile
mat sus lise nu sunt niel decum fAcute pentru Principate.
DupA Capitulatiile din aniT 1393, 1460, 1511 si 1634, incheiate
de inalta PoartA cu Principatele Romne, aceste Oil si-aii pstrat un
guvern national si neatirnat si o deplinA libertate de legislatie. Ca-
pitulatiile dar incheiate Intre imperiul otoman si Puterile crestine n'aii
putut fi indatoritoare si pentru Principate.
Acturile citate maT sus din aniT 1393, 1460, 1511 si 1634 re-
cunosc Domnilor t'e'riI dritul de a incheia Tratate international. Dom-
nilor Ora dar se cuvine si dreptul de a face conventiT pentru re-
gularea relatiilor din afarA ale Ora'.
Acest drept Principatele l'att si esercitat, precum dovedesc Tra-
tatele ce ele A incheiat ca alte PuterT in urma Capitulatiilor lor ca
malta PoartA, precum:
Tratatul lul Mircea, Suveranul RomAnie, cu Sigismund, regele
UngarieT, din 1396;
Tratatul de alianta al luT Dan IV. cu Corvin, din 1488;
Tratatul de cvadruplA aliantA tot al luT Dan cu Polonia, Ungaria
si Moldova, din 1498;
Tratatul lul Stefan, Suveranul MoldoveT, cu Polonia, la 1518;
Tratatul lul Petra Rare cu Sigismund, din 1527;
Acel din 1538 August, tot al luT Rare cu Polonia;
Al luT Stefan-L'Acust, din 1539, cu Polonia;
Tratatul luT Mihaiii-Viteazul cu Rudolf, imp6ratul Germanie, din
1598;
Tratatul luT Mateiti Basarab pentru aliantA ofensiva si defensiva
cu RAlioczy, principele ArdealuluI, din 1638;
Tratatul de pace al lul Vasilie Lupu cu Hanul Tatarilor;
Tratatul luI Petre Schiopu cu Anglia, din 1588:
Chiar si in timpurile maT nou Principatele ail esercitat dritul
de a incheia conventil cu staturile megiesite. Asa spre pildA putem cita :

www.dacoromanica.ro
189

Cartelul incheiat cu Austria, la 1838, pentru estradarea deserto- No. 1980.


rilor; Proo,verb.16.
1857
Conventia incheiata iarasI cu Austria,la 1854, pentru unja tele-
6 Noem.
grafic.
Necurmatul esercitiii al suveranittil de catre Principate nu
las/ indoiala ea aplicatia Capitulatiilor incheiate de malta Poarta cu
ele-lalte Puterl crestine nu s'a putut intinde i asupra Principatelor.
Sa trecem acum si la chestia dad si in privirea Principatelor
Puterile strhine ar avea vre-un interes de a tine la aplicatia Capi-
tulatiilor lor incheiate en malta Poarts".
Capitulatiile acestea statornicesc mal multe driturI in favoarea
supusilor statelor crestine. Asa se d consulilor dritul de a avea gard,
de a esersa jurisdictia civil i criminala, de a reclama pe supusiI
lor eaJutl in robie, de a se da corabiilor staturilor crestine la casu-
rile trebuincioase ajutorul cuvenit, de a se scuti mostenirile de rs-
luire cunoscute sub nume de: droit d'aubaine, de a se asigura res-
pectul transactiilor si mal presus de toate de a se asigura respectul
apgrarea religiel crestine, precum i libertatea cultulul el. Statu-
rile crestine fost stipulat toate aceste priilegii pentru supusir
lor petree6torI in Turcia, in vederea stril lucrurilor de acolo. Obi-
ceiurile ins i legile domnitoare in Principate difereaza de acele ale
imperiulul otoman. Deosebita stare a lucrurilor in Principate a facut
dar ca aceste Capitulata nu numa putut avea aplicare in toat
a lor intindere, dar inca' aj slujit si de pedeca guvernelor locale in
administratia rii. Aceste CapitulatiI aj fost mrginite in aplicarea
lor, pentru ea' in legile t6riTo este necunoscut dritul d'aubaine, pen-
tru ca strainil nu sunt impedecati de a incheia dup vointa lor tran-
sactil cu RomaniI, pentru c legile in vigoare sunt legile romane
Codica comerciara a Frantid, pentru ca in Principate esist tribu-
nal statornice, pentru c Principatele n'aj avut porturl de resbel
niel marina; pentru ca religia crestin domneste in ele, pentru ca toate
religiile sunt toierate, i apor niel jurisdietia consular n'a esistat in
intinderea cuprinsulul Capitulatiilor, fiind-ca Art. 294 din Regulamentul
Organic, . 46 si 2009 din Codica civila i . 17 si 19 din Codica
.criminala aplicat tot-deauna cu asistenta chiar oficiar a consu-
latelor i cu acea stipulata in Cartelul incheiat de Moldova cu Austria
la 1838.
Aplicarea ins i aceea cata s'a putut luce a Capitulatiilor, adeca
prin intervenirea consulatelor in toate lucrarile atingtoare de supina'
lor, a adus cu sine o paralisare in punerea in lucrare a legilor ci-
vile i criminal. Asernenea impregiurarl art favorisat apd emigratia

www.dacoromanica.ro
190

No. 1980. in Principate a acelor strain! fugiti din teara lor pentru a scapa de
Proe.-verb.15. legile locului nasteriI lor si a se bucura In Principate de privilegit
1857
esclusive.
6 Noem.
Prin urmare staturile cretino n'ari nicI un interes a mentine
niste CapitulatiI ce nu sunt aplicabile in Principate si care nu acluo
de cat confusie sinecontenite conflicte. Din contra Principatele Romane,
care ail adoptat legile Europe civilisate, principiile i tendintele el,
sunt in dreptate, dupa dreptul international, a reclama foloasele ce
alte staturI crestine 1 acordeaz intre ele.
Ca o consecuinta chiar a acestuI drit international european este
supunerea strainilor la jurisdictia statulul pe al cruia teritoriri pe-
tree, dupa cum arata i Watel in cartea sa despre dreptul popoarelor
. 101, 102, 103, 105, 108, Cap. VIII., Cartea II.
Drept aceste dar:
Land In privire driturile suverane ce Principatele pastrat
prin Capitulatiile lor din 1393, 1460-1511 si 1634, intre care se nu-
dreptul de a regula relatiile lor cu Puterile straine prin con-
ventil speciale ;
Luand In privire ca la un asemenea drept Principatele Wail re-
nuntat niel odinioara, ci mal ales si dup incheiarea Capitulatiilor lor
cu imperiul otoman esercitat in tot timpul si la toata ocasia,
aceasta in deplina constiinta a dreptulul lor ;
Luand In privire ea Capitulatiile incheiate de Sultani cu statu-
rile crestinatatil sunt acturI de suveranitate i prin urmare obligatorie
numal pentru tenle undo eI avead i plenitudinea suveranitatit, i niel
cum pentru teritoriile unde el nu esercitati niel un drit de al su-
veranitatil; dupa principul juridic, ca lucrarile dintre do! nu pot jigni
pe un al treilea (Kluber . 144, Martens . 53);
Nu mal putin luand in privire ea aplicatia dispositiilor acelor
Capitulatii, straine Principatelor, este necompatibila cu deosebita stare
a lucrurilor i cu aselmintele i obiceiurile acestor WI;
Luand in privirre ca aplicatia partial a acelor CapitulatiI nu
numal este jignitoare drepturilor Principatelor i chiar produckoare
de abusurl, ci i fara nicI un interes pentru staturile crestine ;
Luand in privire ca una din conditiile esistente, a desvglirit
si a stariI until' stat este ea top petrecgtoril pe teritoriul s'rt sa-1
respeuteze legile luI i sa nu aiba in perspectiva putinta nepedep-
siril
Luand in privire ea o asemenea supunere a strainilor la pi-
risdictia locala a Principatelor este intemeiata si pe dritul popoarelor,
ca o deductie logica din dreptul secular al acestort'e'rI de a avea

www.dacoromanica.ro
191

un guvern national si neatirnat, si nu vatm driturile celor-lalte No. 1980.


staturI ; Proc.-verb.15...
1857
Luand, in sfirsit, in privire ca, dupd dritul public ca si dup 6 Noem.
acel privat, acel ce intrebuinteazd dreptul s'ti, nu vatdm pe nime
(Qui jure suo utitur, neminem laedit)
Apot Adunarea doreste :
Ca strinii petreatorl In Principate M. fie supusIjurisdictid
0111 fr interventia consulatelor.
A votat peatru eapte-doei si eapto membri, i anume : Proa
SE Sa Episc. Nectarie Sotiriopoleos, Proa Sf. Sa Episc. Ghenadie Tri-
poleos, Proa SE Sa Episc. Filaret Stavropoleos, Prea SE Sa Episc.
Calinic Hariupoleos, Prea Cuviosia Sa Arhimandritul Neofit Scriban,
Prea Cuviosia Sa Arhimandritul NIelchisedec, SI. Sa Iconomul Mateas,
Dimitrie Miciescu, Constan tin Baddrti, Dnild Balan, Anastasie Fatu,
Dimitrie Cozadini, Vasilie Mdlinescu, Gheorghie Masian, Dimitrie Sa-
Yin, Dr. Vrnav, Neculal Canand, SeNastian Canandii, Simion Stan-
ciu, Alecu Jiean, Alecu Botez-Fordscu, Constantin Mortun, Toader sin
Pavel, Dimitrie Grigoriu, Mihail Jora, Vasile Zaharia, Constantin Os-
tahi, Dimitrie Gheorghiadi, Constantin Sturdza, Ion Levrdd, Grigorie
1%1-nay, Alecu Asian, Constantin Roset, Dimitrie Cracte, Ion a Babel,
Petru Brdescu, Iordachi Pruncu, Chirild Ciochrlie, loan Roatd, Gheor-
ghie Ilie, Vasilie Sturdza, lonit Hrisanti, Vasile Balais, Constantin
Iacovachi, Lascar Catargiu, Iancu Fotea, Gheorghie Vxlan, Rducanu
Saya, Alecu Cuza, Grigorie Sutu, Manolachi Costachi, Vasilie
Vasilie Stan Dr. M. Costin, Neculal Carp, Sandu IVIiclescu, Constantin
Sturdza (Vasluiti), Ion Olariti, Dimitrie Gludionescu, N. Catargiu, N.
Bosie, Pandelauhi Croitoriu, NeculaT Iamandr, Dimitrie Romov, La-
zar Galiardi, lancu Cantacuzin, Grig. Costachi, Constantin .5tiun, loan
Rosca, Tirnofti Sacalov,--Dimitrie Rallet, Petru Mavrogheni, Constan-
tin Hurmuzachi, Anastasia Panu, Alecu Teriachiu, Constantin Negre
si in capul actuluI inalt Prea Sfintia Sct Mitropolitul Sofronie Miclescu.
lar contra nu a votat nim .nea.
Conform . 79 din Regulamentul Adundril, presidentul declar
cd Adunarea a incuviintat.
Presidentul, consultnd ma): inthl Adunarea, ridie sedinta la 31/2
oare dup ameadd-di si anunt viitoarea intrunire pe SAmbdtd in 9
Noemvrie.
Presidentul Adundrir, Sotr onie Mitropolit al Moldoval.
SecretariI AdunriT, Petru Mavrogheni. Dimitrie R al let,
Anast a si e Panu, Constantin I-1 ur-
muzaehi Alecsandru Teriachiu.

www.dacoromanica.ro
192

22. Procesul-verbal No. 16..5, edinta din 9 Noembre 1857.


No. 1980. Ast641, a sease-spre-cecea sedinta se deschide sub presedinta inalt
Proc.-verb.16. Prea Sf. Sale Parintelul Mitropolit la 101/2 oare
1867
9 Noem.
D-lur A. Teriachiu ceteste apelul nominal, la care ail' fost fata
eapte-iecl i eapte membri, iar absentI opt, si anume : treT in con-
gedie Prea Cuy. Sa Arhim. Melchisedec, D-lor Iancu Docan, A.
Botez Forscu; treI bolnaviD-lor C. Rolla, D. Cozadini, St. Cali;
dol n'afi venit D-lor A. Bals, A. Cuza.
D-luI C. Hurmuzachi ceteste procesul-verbal al seclintel trecute,
care se adopteaza de Adunare fara nicl o modificare.
D luI M. Kog alniceanu cere cuvintul pentru o chestie de Reg-
lement i dice: cA sunt acum trecute mat multe sedinte, de cnd
a rugat pe biuroti ca sa se informeze despre secvestrarea ce, cu
ordinul guvernuluI, s'a facut BuletinuluI AclunriT; ea sunt tinuturT,
in care pan acum un singur esemplar al aceluI Buletin n'a stra-
batut; ca este bine incredintat cA biuroul a facut toate pasurile spre
a mijloci rdicarea uneI msurI atat de nemeritate si,poate adaogi, i atl
de estra-legala. ins 'Ana acum Adunarea n'a vdut nici: un resultat,
si lasura aceasta se face pentru not din qi in di maT ingrijitoare.
Presa este astadI un monopol al guyernulut lata insa ce face gu-
vernul, el secvestreaza Buletinul Adunarir, opreste ca sa ajunga la
cunostinta publica resultatul lucrarilor noastre, i asa, prin aceasta
interdietie ne pune in suspitie catre incredintatoril nostri. Si apoI
otot acelaI guvern, prin jurnalul monopolisat in miinile sale, prin
Gazeta de Moldavia lash' de se publica neoprit, de se ee'spAndeste
neoprit In teard toate noutalile false si toate calomniile, dovada de
esemplu No. din. 7 Noemvrie al sus numitel. gazete. Pe de alta parte,
prin secvestrarea Buletinutur nostru se da motiv calomniilor si a
tot felul de nedrepte ingrijirl despre lucrarile noastre; i prin mo-
nopolisarea prese, prin intenVonata r6spandire de false noutatI prin
Gazeta de Moldavia, se aduce in ingrijire pe populatie. De aceea
d-luI socoate, ca nu se inseala despre simtemintele D-nilor deputatY, daca
in numele intregil AdunarI si a demnitatiT sale protesteaza in contra
opriril Buletinelor, in contra perniciosulul spirit de partida ce in-
sufl pe gazeta subventionata de guvern, in contra acusatieI ce se
arunca ca. ar fi in ele agitatie, in contra inceroarilor ce se
fac de a se produce asemenea agitaVe. D-luI isT iea in fine indras-
neala de a propune, 3a prin un adres al Adunarir sa se aduca la
.ocunostir0 comisief internationale din BucurestI m'sura aspra
nemeritat luat de guvern in contra noastra.

www.dacoromanica.ro
193

Cuvintul d-luI Mihail Koglniceanu.


Sunt acum trecute mal multe sedintT am rugat pe biuroti ca No. 1980.
s se informeze despre secvestratia ce, cu ordinul guvernulul, s'a fa- Proo.-verb.16.
cut Buletinultif AdunriI. Sunt tinuturY, in care 'Ana acum un sin- 9 1857 Noem.
gur esemplar al acestuI Buletin n'a strbtut. Sunt bine incredintat
a biuroul -a fcut toate pasurile spre a mijloci rdicarea uneT m6surl
atb.t de nemeritate, si pot 4ice att de estra-legale. ins pn acum
Adunarea nu a vOut nicI un resultat. Dimprotiv vedern a struinta
guvernuluI de a impedeca lucrarea Buletinulul din cc in ce se face
maI energia, iar pentru noI se face si mal ingrijitoare.
Presa, multmit depesiI Ecs. Sale fostului Reis-Efendi Fuad
Pap, din anul trecut, s'a desfiintat in Moldova; un singur jurnal,
chiar censurat, nu poate a se publica, a se adresa publiculuI; acI
tiparul este astc,Il un monopol al guvernultil, carele il eserceaz prin
Gazeta de Moldavia. Iat ins ce face guvernul. El secvestreaza Bu-
letinul Adunril, opreste ca s ajung la cunostinta publia resultatul
lucrrilor noastre, si asa inteo teara deprinsd de a nu avea incredere
chiar in ea insasT, prin aceast interdictie ne pune in suspectie atre
incredintatoriI nostri, si aceasta in timpul cel mal critic, tocmaI acum
and lucrrile noastre trebue s strbat, pretutindine, ptntru ca teara
&A vada a n'am lipsit la indatoririle noastre, a nol in cuget curat,
cu toat frica lul Dumneleti si cu toa t constiinta greleI noastre po-
sitiI, ne silim de a asterne basele unul viitor mal fericit pentru na-
ia noastrd. Ce impresie ins trebue s.' produc asupra populatiilor
noastre, and ele v'd pe privighitoriI si pe jandarmI mergnd din
sat in sat si oprind, ba chiar desfiintnd Buletinurile Adunril ca pe
o marfd ciumat? La ce discredit, in ce stare de acusatie ne pune
pe noI deputatil V&A in fata tgriI noastre? Cum o asemenea mesura
s nu motiveze in contra noastr toate prepusurile, toate calomniile?
Cum O. nu produc,' chiar si agitatie I i apol tot. aceIasl guvern, prin
jurnalul monopolisat in mnile sale,prin Gazeta de Moldova,
redijat de insusl censorul s'ti, las de se publia neoprit, de se rs-
pndeste neoprit in teara toate nouttile false, toate calomniile, toate
infamele articule, care sistematic, o parte din presa strin le publia.
in contra Principatelor. in trecutele lile, aceast gazet, fr un cu-
vint de refutatie, a publicat c complotul din SArbia avea ramiflarI
In Principate cu partida UniriI si a planul era de a se infiinta douti
regaturI, Bulgaro-Srb si Daco-Romn, dovad No. din 7 ale acesteI
lunI. lath', iat ce domnul redactor censor mal publica:
Se vorbeste a Conferinta de Paris s se intruneasa cat se va
(Acte li Documente. 71. 1.) 13

www.dacoromanica.ro
194

No. 1980. putea mal curind, cad trebue s sfirsim odat cu chestia Princi-
Proc.-verb.16. patelor, pentru ca daca, deslegarea se va intardia maI mult timp,
1857
9 Noem.
atuncea asta Intar4iere nu poaste s. causeze Austriel de cat nemul-
tamifi. Asta Putere nu poate vedea ou nepasare c la marginile monar-
chieT, agitatia, care nu numai ci si-a statornicit general-cvartira in
Principatele Duniirene, dar care ins/ s'a rspandit si in provincille
invecinate ale Portil, primeste necontenit un noti venin.
Acest articol, Gazeta dice ca este scos din Gazeta de Wiirtemberg.
ins gazetarul, ce se pretinde Roman, nu gaseste un singur cuvint
spre a protesta in contra neadevarateI asertil ! Este de datoria noastra,
Domnilor, si ca Romaril si ca deputatl, sa protestam in fata tariI In
contra planuluT sistematic de a face O. creada ca este agitatie in
Principate; ha chiar si de a se sili a provoca agitatia in ele; pe de
o parte prin secvestrarea BuletinuluT nostru se da motiv calomniilor
si a tot felul de nedrepte ingrijirI despre lucrarile noastre. Pe de alt
parte, prin monopolisarea preset', prin intentionate raspandirl de false
nnutatY prin Gazeta de Moldova, se aduce in ingrijiri pe populatie !
Cum sa calificam o asemenea urmare? Cum sa ramnem indiferintI
si reel ? De aceea, Domnilor, socot ca nu ma insel despre sentimentul
d-voastre, daca in numele intregiI Adunar i a dignitta sale pro-
testez in contra opriril Buletinelor, in contra perniciosulul spirit de
partid ce insufla pe gazeta subventionata a guvernuluI, in contra
acusatieI ce se arunca tarilor, c5. ar 6/ in ele agitatii, in contra incer-
carilor ce se fac de a se produce o asemenea agitatie; si daca, in
fata refusulul guvernulul de a invoi libera circulare a Buletinulut
Adunaril, neap-drat ceruta spre a pune un capat calomniilor ce rag' -
cugetatoril, ce rail patrioV raspandesc in contra lucrarilor noastre, tint
ieati indrsneala de a propune, ca prin un adres al AdunriI sti, adu-
cem la cunostinta comisiel internationale din BucurestI masura aspra.
si nemeritata luata de guvern in contra noastr, si care nu tinteste la
mal putin de cat de a ne da prada calomniilor si falselor interpretatil;
si prin aceasta a ne radica linistea de spirit si neatirnarea cugetuluI,
atat de trebuitoare pentru ca sa putem a ne implini misia ce ne
este incredintata.
Presidentul arata ca a &cut intru aceasta pasurile cuvenite
catre guvern, ins far resultat, si ca intre altele a trimis si urma-
toarea adres, pe care d-luI D. Rallet o ceteste AdunariI:
Adresa catre Caimacamia MoldoveI din partea presidentuluI
Adunaril ad-hoc, No. 27, 6 Noemvrie 1857.
Adunarea ad-hoc a MoldoveI, prin Art. 6 al Regulamentuliff el,

www.dacoromanica.ro
195

a hotarit a aduce la cunostinta publica sirul lucrarilor sale prin or- No. 1980.
ganul Buletinul sedintelor, ce a infiintat. Proc.-verb.16.
Depart. din luntru a refusat la cea intaie espeditie primirea 1857
9 Noem.
lor spre impartire in tinuturT. Dupa verbala irisa aducere la cu-
nostinta Ecs. Voastre, de catre subscrisul, a acesteI impregiurarl,
bine-voit a porunci distributia ceruta. Cu toate aceste, in sedinta din
22 Octomvrie, d-luT deputatul de Dorohoia, M. Kogalniceanu, a inta-
tosat o depesa de la Brlad, prin care se aduce la cunostinta, ea de
catre administratie s'a fost poruncit luarea ind'e'rt a Buletinelor im-
partite.
in urmarea acesteI interpelata, biuroul s'a insarcinat de catre
Adunare a ruga pe Ecs. Voastr sa bine-voiti. a incunostiinta, dac
asemenea msura s'a luat dup poruncile guvernuluI. Pe lnga aceste
facte, subscrisul se vede nevoit a adogi, ca chiar aseara Depart. din
luntru a refusat iari espeditia Buletinulut
infiintarea BuletinuluI avAnd de scop numal a lumina publicul
despre lucrarile Divanulul si a le feri de fe'stalmacirile i indinuatiile
rai-voitoare ce vedem ca se si produc asta4 impedecarea adus in-
partiril lor nu poate decat incuraja rspandireaunor asemenea clevetirl
ratacirea opiniel publice.
Pentru aceasta subscrisurare onoare a ruga pe Ecs. Voastra s
bine-voitI sati a pune un capt acestor impedecarI, sati a face cunoscut,
daca in adefe'r guvernul se opune la publicitatea lucrarilor Divanulul,
spre a se supune Adunara acest cas important pentru regula el.
D-lul M. Kogcliniceanu iea cuvintul si dice: (cc cu teta nu ati
asteptat mai putin de la patriotismul Inalt Prea SfintieI Sale Mitro-
polituluI si a colegilor nostri membri aI biuroulul. Tocmg tacerea
oguvernuluI in urma acesteI adrese Il indeamna pe d-lul Kogalniceanu,
ca cu indoit struint sa inoiasca propunerea fcut, adeca, de a
se numi o comisie, care s fie insarcinata cu redactia unuI proiect
de tinguire din partea Adunara, adresat comisiel europene, despre
nemeritata msura luat de guvern in contra Buletinulul Adunarili
si despre starea de suspitie care ne pune in fat cu teara.
D-luI P. Mavrogheni, ca membru al biurouluI, dice: ca guvernul
a dat fagaduintl, fra irisa a rspunde formal la adresa inalt Prea
Sfintiel Sale; si ea d-luI crede ea guvernul va prelungi a da rspuns
pana la inchiderea Divanulul; si este dar de opinie ea trebue luate
rasurI in consecuentie.
Adunarea, consultata prin sculare i edere, accepteaza in unani-
mitate alegerea une comisiI de treI membri pentru a se redigea adresa
mal sus numit catre comisia international.

www.dacoromanica.ro
196

No. 1980. Se paseste la alegerea comisieI, care da urmtorul resultat :


Proc.-verb.16. D-lul M. Kogalniceanu cu 74 voturT.
1857 M. Costachi cu 66 voturi.
9 Noem. V. Sturdza cu 69 voturI.
D-luI V. Sturdza declar ca se retrage din comisie si se pseste
la o noua alegere pentru al treilea membru, care da urmtorul re-
sultat:D-luI D. Miclescu cu 64 voturi.
D-lul A. Panu ceteste o propunere a locuitorilor stenI si dupa
cetire iea cuvintul si clice: ea Adunarea a ascultat cu multa. bagare
de searna propunerea facuta de catre deputatil pontosI, ea tinguirile
lor, nevoile ce arata c5. patimesc i nadejdea unul viitor ma:" fericit
ati aflat un eho nepartinitor in inimile tuturor, ca. imbunattirea
sortiI locuitorilor este una din dorintele ce fie-care Roman formeaza;
ca. conform dar cu Art. 58 din Reglementul Adunarii, propunerea
de fat-a se Na inscrie spre a se lua in discutie, indat ce se vor mantui
chestiile de interes general.
D-luI C. Roset iea cuvintul si cilice : CA a ascultat cu mare luare
aminte propunerea deputatilor locuitorilor pout**, si cunoaste insusI
e ail suferit multe, dar stie iarasI bine, ea multe din cele arkate
de d-lor nu sunt precum le-ail scris, si prin urmare ar socoti de
euviinta, chiar pentru al lor folos, sa-si prefac o asa propunere, ce
poarta in sine nu numaI oaresI-caro neadevrurI, dar si impregiurarI
care n'ail avut loo niel odat. D-luI doreste imbunatatirea sortiI
alocuitorilor din toat inima, insa nu prin asemenea chipurY, ci in alt
fel, pentru care se si inscrie a face o propunere la vremea cu-
venita.
ceteste raportul comisieI 1., insarcinata cu
D-luI C. Hurntuatehi
desvoltarea unuI ir de chestil asupra punctulul III., ating8tor de
73sloboda intemeiare a legiimintelor comerciale ale Principatelor".
Aceasta comisie are onoarea de a supune onorabileI AdunarI
urmatorul protect de ineheiare asupra chestid atingkoare de olo-
boda intemeiare a legimiutelor comerciale ale Principatelor":
Land in privire:
CA basele esistintel nationale si politice a Principatelor Ro-
mane sunt Capitulatiile ce ele at'l incheiat cu malta Poart la 1393,
1460, 1511 si 1634;
Ca aceste CapitulatiT ail asigurat Principatelor Romne un
guvern national neatirnat, deplina libertate de legislatie s. c. 1., cu un
cuvint toate drepturile care compun suveranitatea din luntru si cea
din afara ;
CA intre drepturile acestea se cuprinde si dreptul Principa-

www.dacoromanica.ro
197

telor de a-sT regula ele singure interesele si prin urmare si relatiile No. 1980.
lor comerciale cu alte staturf ; Proo.-verb.16.
4. CA Principatele RomAne tot-deauna ail si esercitat aceste 9 1857 Noem.
drepturi si niel odatl n'ai1 fost supuse niel macar in, faptA (de facto)
legislatieT comerciale a TurcieT, dupA cum dovedesc o multime de
Tratate ce ele ati incheiat ca alte staturI suverane, in sir de mal
multe sute de ant, dupg incheiarea Capitulatiilor romAno-turcestl, si
anume:
a) Tratatul dintre Stefan al VI. TinArul, Domnul Moldovel si
Sigismund I., regele PolonieT, din anul 1518 1), prin care intre altele
se stipuleazA si urmatorul Articol despre negot :
Negutitorilor VoevoduluT Stefan din Moldova le va fi slobod si
neoprit a merge prin trile noastre, a negutitori si a esercita tre-
bile lor, plAtind ins5 dabile la v'mile obicInuite si respectnd dri-
tul vechilor emporiT sari depositoriT (entrepts). Asemene trebue
sA fie slobod, neoprit ,si deschis si negutitorilor si supusilor Polo-
niel a merge prin Moldova, a negutitori si a esercita trebile lor,
plAtind dabile la vAmile vechT si respectAnd dreptul vechilor depo-
sitoriT 2).
((b) Tratatul dintre Petru Rares, Domnul MoldavieT si Sigismund,
regele PolonieT, din 13 Decemvrie 1527 3), prin care intre altele se
stipuleazA libertatea negotuluT intre Moldova si Polonia si se intArese
din cuvint in cuvint maT sus citatil ArticolT din Tratatul din 1518;
c) Tratatul dintre Stefan Voevod, Domnul Moldovel si acelasT
rege Sigismund, din 20 Februarie 1539, prin care intre altele s'ail
stipulat : ca negutitorilor de ambe pArtile s le fie slobodA neguti-
toria; ca drumurile din vechime intrebuintate sA fie si acum slobode,

i) In al seaptelea an dup incheifirea CapitulatieT dintre Bogdan, tatAl


acestuT Stefan, si Baiazed H.
Item mercatoribus Stephani Woiewodae e Terra Moldaviensi liberum
erit et securum ire per terras nostras, et mercan i ac negotia sua exercere, so-
alutis vectigalibus in teloneis antiquis, et servato jure antiquorum emporiorum,
aseu depositoriorum. Et simditer nostris mercatoribus et subjectis liberum
esse debet et securum et aperturn ire per terrain Moldaviensem, ac mercan,
(lac negotia exercere, solutis vectigalibus et teloneis antiquis et servato jure
aantiquorum depositorioruma. Dogiel, Codex diplomaticus Regni Polonlae, tom.
I., pag. 610-613. Ex. arhiv, Reg , Lib. 27., n. 22., fol. 284.
Sease-spre-dece anl dup incheiarea CapitulatieT luT Bogdan cu malta
Poart.

www.dacoromanica.ro
198

No. 1980. si ea supusil PolonieI sa nu [le nevoitI a plati alta vama de cat
Proo.-verb.16. acea veche 1);
1867
(cd) Tratatul de comert incheiat in 27 August 1588 intre Petru
9 Noem.
Schiopul, Domnul Moldove i Elisabeta, regina Angliel 2), a caruia
cuprinclere este urmatoarea :
NoI Petru, din gratia luI Dumneded Principe al Valahiel
al Moldover, facem cunoscut prin aceasta tuturora carora se cuvine
sail se va cuveni, ca am incheiat acest Tratat cu maritul Domn Wi-
liam Hareborn, ambasadorul Prea Stralucitel i Prea PuterniceI Doam.
neI DoamneT Elisaveta, din gratia lui Dumnedeti regina Angliel, Frantiel
si IbernieI (Irlandel), pe langa Serenisimul i Potentisimul imprat al
Turcilor, in modul urmator : adeca, c de astadI inainte,
top' negutitoril Serenitatil Sale O. aiba voe de a petrece si a umbla
prin teara noastra, de a negutitori, de a vinde si a incheia contracte,
ha inca si a intreprinde si a face toate cate le cere societatea i fo-
losul comertuluT, fara cea maI mica contraqicere sail impedecare,
fra 'MM. a se calca dreptul nostru de a lua vama, adeca, ca de fie-
care lucru in pret de una suta galbenI sa ne dea trel. Aceasta in-
tarim prin acest asedamint. Spre mai tare credinta am pus sigilul
nostru 3).
e) 0 multime de Tratate i ConventiI ce Principatele a incheiat
mal tr1iil atat intre sine cat i cu alte staturI, din care citarn aicI
numaY pe cele maI nou, i anume Conventia dintre Moldova si Va-
labia din a. 1836 si 1846 pentru unirea vamilor s. c. 1., Conventi a
pentru infiintarea corespondinteT telegrafice internationale dintre Mol-
dova de o parte si Austria, Germania si cele-lalte staturI ale Eu-
ropeT, unite in privirea comunicatiei telegrafice, de alt6. parte, din 11
Octomvrie 1855.
5. Ca, insasI Turcia tot-deauna a recunoscut neatirnarea si auto-
nomia eomerciala a Principatelor Romne, supuind tot-deauna chiar
productele turcestI, la intrarea lor in Principate, legilor comerciale
ale acestort'rI i platil varniI moldo-romanestI, dupa cum se dove-
deste intre altele si din Varna cea mare, scoasa din testamentul

i) alit mercatoribus utrinque libera si t mercandi facultas. Ut quibus an-


tiguaus solebant itineribus uti, illis nunc quoque libere uti liceat. Ut non alia
quam prisca vectigalia nostri mercatores dare necesse Itabeantp. - Dogiel, Cod.
Diplom. Regni Poloniae, tom. I., pag. 617. Ex Archivo Regm.
*eapte-decI i eapte de anI dup6 Incheiarea ntiel Capitulatii.
Richard Hakluyt, The principal navigations, voyages, traffics anddisco-
vertes of the English Nation ect. ect. London 1559. Tom. II., pag. 290.

www.dacoromanica.ro
199

vAmit cel vechill din 1761 I) precum si prin dilnicul si necurmatul No. /980.
esercitid de astAfp al acestut drept la marginile Principatelor despre Proc.-verb.16,
Turcia ; 1857
9 Noem.
6. CA neatirnarea si autonomia comercial, a Principatelor s'a
recunoscut si s'a consfintit si de Regulamentul Organic al ambelor
Principate, carele cuprinde urmAtoarele dispositit:
Tarifa vAmilor pentru toate productele, lucrurile si a'tele ce
s'ar scoate din tearA sail s'ar wince de pAmintent sag de sumil
inalteI PorV, se va hotAri de catre obsteasca obicInuita Adunare, cu
intArirea Domnulul si in chipul cel mat folositor pentru tearA (Cap.
III., Sectia III., Art. 79, No. III) ;
CA Principatele Romne vor avea deplina libertate de come*
CA esportatia vitelor si a productelor va fi in yea slobodA peste
toate hotarele Principatelor, fArA de niel o oprire sail impedecare
Cap. V., Sectia I., Art. 1481;
CA porturile Principatelor vor fi deschise tuturor bandierelor WA
esceptie (tot acolo, Art. 149) ;
CA irnportarea si esportarea din Moldova si Valahia si viceversa
este liber si scutitA de toatA vama (tot acolo, Art. 152);
CA in toate trebile negutitorestI se vor aduna din Codica
de comer t a Frantiet toate dispositille ce pot fi potrivite cu starea
lucrurilor din Principate, care se vor traduce romfineste, spre a serv
de regula in toate trebile negutitorestt (Cap. VIII., Art. 318).
CA Principatele Romane all si deplinA libertate de navigatie
cu insust vasele si handierele lor; libertate recunoscutA de Regu-
lamentul Organic (Cap. V., Sectia I., Art. 150) si de hatiseriful Sul-
tanulut Mahmud de glorioas memorie, scris cAtre sfirsitul lunit lui
Muharem a anulut 1250 (1834), si pusA in aplicare de catre guvernele
ambelor Principate prin 4ilnica sloboc,lire de patente, prin care se dA
corbiilor deplinA voe de a pluti hber incArcate si descArcate cu
tot echipagiul lor si de a cAltori pe Marea NeagrA si pe celelalte
mArT, si sA rAdice bandierele Principatelor pe temeiul drepturilor
,,acestor Ori, notificate solilor si puterilor strAine s. c. I.;
CA Domnit Principatelor ail si dreptul de a slobor,li paspor-
turt pArnintenilor ce ar voi sA cAltoreascA peste hotar (Reg. Org.,
Cap. III., Sectia III., N. VIII.);
CA Principatele ail s dreptul postal, in deplina Ion autonomie
(Reg. Org., Cap. III., Sectia II., Art. 74, N. IX., Sectia III., Art. 79,
No. II.)

1) Arhiva Romaneasek Tom. II., pag. 323-346.

www.dacoromanica.ro
200
1

No. 1980. Luand in privire :


Proceverb.16. 10. Principiile recunoscute de dreptul public :
1857
9 Noem.
Ca o alctuire dintre doi nu poate -Mama pe un al treilea;
Ca nimenea nu poate trece catre altul mat multe driturl de
cat are el singur (Nemo plus juris in alium transferre potest quarn
ipse habet);
Ca un suveran, legat data printeun Tratat, nu mal poate face
alte Tratate contrare celuT dintaiti 1) ;
d) Ca neputinta moral in privirea Tratatelor, a crora implinire
ar jigni driturile until al treilea, face Tratatele neindatoritoare;
((e) Ca din dou Tratate necompatibile, acel mal vechiii trebue s.
aib' preferinta 2);
Ca niel data. un Tratat nu poate cuprinde dispositiT contrare
drepturilor unul al treilea s. c. 1. 3)
i prin urmare, ea Capitulatiile si Conventiile posterioare, veal
si nou, incheiate intre inalta Poarta si alte PuterT, nu pot vtma
Capitulatiile anterioare incheiate intre inalta Poarta si Principatele
Romne, niel pot fi obligatoare pentru aceste t'e'rT;
11. Ca esistinta postelor strine in Principate, precum si impar-
tasirea altor Puteri la veniturile postale ale Principatelor nu are niel
un temei legal;
12. Ca Conventia telegrafic' dintre Turcia si Austria, publicat.
in luna trecuta, care pretinde a trage in cercul eT si Principatele, este
cu atata maT mult o jignire a drepturilor Principatelor, cu cat intre
aceste Principate si Austria esista ConventiT telegrafice incheiate in
anul 1857 de-a dreptul.
Pe temeiul Tratatulul de Paris, care a garantat drepturile Prin.
cipatelor, si anume deplina libertate de comer t si de navigatie;
Adunarea ad-hoc a Moldovel doreste ca: Putvrile garante sii,
bine-voiasca a recunoaqte Techiul qi neprescriptibilul drept al
Principatelor Unite, de a regula ele singure relatiile lor comerciale
en alte staturi.
(SubscrisT) Lascar Catargiu, Man olachi Costachi, Petru
Mavrogheni,AnastasiePanu,DimitrieRallet,
Vasilie Sturdza, Constantin Hurmuza.chi.

3) Wattel, Tom. I., liv. 2., Chap. 12., . 165.Kluber, , 144.


3) Martens, . 63. Oppenheim, . 4, pag. 232.
3) Heffter, . 83, pag. 153.

www.dacoromanica.ro
201

Unul din membrit biuroulut d cetire untl amandament al d-bif No. 1980.
M. KogAlniceanu, sprijinit de d-lor D. Gheorghiadi, Dr. Vrnav, Proo.-verb.16,
1857
Gr. VArnav, G. Die, ChirilA CiocArlie, D. Ghidionescu: 9 Noem.
Subscrisul propune ca la raportul comisiel No. 1 si la proiectul
stt asupra principulut slobodeI intemeiert i, legmintelor comerciale
ale RomAniel s se fac urmAtoarele modificatit :
anainte de considerantul 5 s se pue cuvintele de bland aminte,
si No. 5 si 6 s se prefacA in 1 si 2;
Asemenea inainte de considerantul 7 s se pue cuvintul de
luAnd in privire, si No. 8 s se steargA, dandu-se considerantelor
sub No. 7 si 9 numeratia de 1 si 2, iar considerantul sub No. 8 sA
se stearg.
La considerantul No. 9, prefcut in No. 2, stt se adaoge dupl
cuvintul el Principatele, espresia de: in deplina lor autonomie.
DupA considerantul cA Principatele ail si dreptul postal, sA se
adaoge un nog considerant, si anume :
LuAnd aminte:
CA Tratatul de Paris a recunoscut in princip cA Principatele
pot avea si at% interese comerciale deosebite ; si c ele ati dreptate
.a si le apra si statornici, singurul scop pentru care le-ad recunoscut
dreptul de a face parte de o potriv cu cele-lalte stitturl suverane,
in comisia fluvial chemat de a regula libertatea navigatiel Dun-
((rit, cea mat mare cale de comer t a Principatelor.
Considerantul No. 10 s primeascA numeratia 1.
Notele sub semnele 1), 2), 3), sil se stearg.
Considerantul No. 11 s primeascA numera0a 2.
Considerantul No. 12 sil primeascA numeratia 3.
Dup aceste, s se adaoge un no ti considerant sub N. 5, si anume:
CA ineurirea ambasadorulta inaltet Portt de lAngA curtea de
Viena, r;;i a comisarultif otoman din comisia fluvialA, - intitoare de
a paralisa neatirnarea si de a mArgini dreptul comisarilor Princi-
patelor Danubiene, mijlocind si chiar inlocuirea acestora, cAnd eI nu
se primia de a voi a fi simpli atasatI pe lng. comisarul otoman
cA aceast inriurire este o vederata abatere din textul Tratatului
de Paris si o jignire a dreptulut recunoscut Principatelor de a figura
si a lucra in acea comisie cu acelasI titlu si cu aceleasI atributiI ca
si acele-lalte staturI suverane.
Considerantul N. 13 s'a primeascA numeratia de 4.
Anul 1857 s. se prefac in anul 1855, si ca anex la acest

www.dacoromanica.ro
202

No 1980. proiect sd se imprtseasc comisiel internationale chiar textul Con-


Proc.-verb.16. ventiel telegrafice incheiat intre imperiul Austhel si Principatele
1857
9 Noem.
Romne.
(Subscris) M. Koglnic ean u.
Sprijinim acest amandament: D. Gh eorghiad i, D r. Varna v,
Chir. Ciocarlie, D. Ghidionescu,
G lije, Gr. A. V arnav.
D-lul Kogalniceanu iea cuvintul si dice: cd. afard de cele dou6
considerante, cele-lalte punturI ale amandamentului sunt numal in-
dreptrI de redactie. Congresul de Paris luand in privire, ca Du-
nrea este cea ma mare arterie de comer t a EuropeI, a vrut SS.
aplice si la ea principul liberttil navigatieI, pus in- lucrare pe Rin.
De aceea acest Tratat hotreste, ca comisara tuturor statelor rive-
rane sd fac un- regulament pentru plutirea Dundril. Principatelor
nu li s'a Merit nicI o mrginire, numaI comisariI lor trebuia s fie
acceptatI si de Poartd. indat dup intrunirea acestel comisiI, co-
misarul turcesc a ridicat pretentia de suprematie asupra comisarilor
Principatelor, cara, ca niste vasall, trebuia, dupa opinia sa, sa fie numal
atasatI al sel, datorl de a se conforma in totul cu lucrrile si ho-
tdririle sale. Comisara Principatelor intrard cu titlul de delegati; mal
In urm li se ridic acest titlu si li se dddu acel de comisan. Fostul
comisar al Moldovel s'a Ve'dut chiar rechemat dui-A stdruintele
Portii. in trecutele dile s'a subscris actul plutira Dundra. Unia
din comisan l ail ridieat o nou greutate, ei contestail la acel al Prin-
cipatelor dritul de a subscrie actul, fiind-cd, dupd parerea lor, Prin-
cipatele sunt staturl nesuverane. in sfirsit li se invoi a subscrie actul
regulator liberrata navigatieI Dunra, ins ratificarea actuluI de
plutire s'a subscris numaI de Wiirtemberg, de Bavaria, de Austria
si de Turcia ; Principatele ail s capete mime eke o copie, si incd
prin mijlocirea Turciel. Toate aceste mrginirI nu ni se impun prin
Tratatul de Paris; acest mare act nu face niel o deosebire intre drep-
turile AustrieI, ale Turciel, ale BavarieI, ale Wiirtembergului si intro
drepturile Moldova ale Valahiei si ale SrbieI. Toate aceste tri fac
parte la comisia fluvial cu acelas1 titlu de staturl suverane, comisariI
lor trebue dar sa. aibd aceleasI drepturl. In mrginirile fcute cornisa-
rilor Principatelor Dundrene, vede d-lia dar o violatie a Tratatului
de Paris, un conflict, pe care de datorie este ca, prin comisia inter-
nationald din BucurestI s-1 supunem hotrira suverane a -viitoareI
ConferintI de Paris. Inca odatd, mal adaoge d-lur, la Viena s'a0 jig-
nit drepturile Principatelor, si de aceea si propune amandarnentul
de fat.

www.dacoromanica.ro
203

D-Iul Ballet, in numele comisieI I, declar ea aceasta primeste No. 1980.


tot amandamentul, ins cu pastrarea considerantuluT VIII. din proiect. Proo.-verb. 16.
1857
Consultata prin sculare i sedere, Adunarea adopteaz in unani- 9 Noem.
mitate proiectul de incheiare al comisiel cu modificarile cuprinse in
amandament, lasa cu pstrarea considerantuluI V1II. din proiect.
Sedinta se ridica pe o oara, pentru a se redigea, conform .
-50 din Regulamentul Adunaril, actul pentru votarea prin inscriere.
Sedinta se redesehide sub presedinta d-lur vice-presidentul
se ceteste urmatoarea incheiare :
AstdI, anul una mie opt sute eincI-decI i eapte, luna Noem-
vrie in noua dile.
Luand In privire:
C basele esistintel nationale si politice a Prineipatelor Ro-
mame sunt Capitulatiile ce ele ail incheiat cu Malta Poarta. la 1393,
1460, 1511 si 1634;
Ca aeeste Capitulatil a asigurat Principatelor Romane un
guvern national neatirnat, deplina libertate de legislatie s. c. 1., eu
un cuvint toate drepturile care compun suveranitatea din luntru si
cea din atar;
Ca intre drepturile acestea se cuprinde i dreptul Principatelor
de a-si regula ele singure interesele, i prin urmare i relatiile lor
comereiale cu alte staturI;
Ca Principatele RomAne tot-deauna a i esereitat aceste drep-
turf i niel ()data fost supuse niel macar in fapta (de facto) le-
gislatiet comerciale a Turciel., dupa cum dovedesc o multime de
Tratate ce ele ail ineheiat cu alte staturi suverane, in sir de mal
multe sute de anI, dupi incheiarea Capitulatiilor romano-turcestl,
anume:
((a) Tratatul dintre Stefan al VI. Tinrul, Domnul Moldovel si Si-
gismund I., regele PolonieI, din anul 1518 1), prin care intre altele
se stipuleaza i urmatorul Articol despre negot :
Negutitorilor VoevoduluI Stefan din Moldova le va El slobod
neoprit a merge prin Orile noastre, a negutitori si a esereita tre-
bile lor, platind ins (labile la vamile obiernuite i respeetnd dritul
vechilor emporil sag depositoril (entrepts). Asemenea trebue sa fie
slobod, neoprit i deschis i negutitorilor i supusilor Polonief a
merge prin Moldova, a negutitori si a esercita trebile lor, platind

1) In al seaptelea an dupl incheiarea Capitulatiel dintre Bogdan, tatAl acestuf


Stefan, si l3aiazed II.

www.dacoromanica.ro
204

No. 1980. dabile la vrtmile vechT i respectnd dreptul vechilor depositoril 1).
Proc.-verb.16. (Dogiel, Codex diplomaticus Regni Poloniae, tom. I., pag. 610 613_
1857
9 Noem.
Ex archiv. Reg.., Lib. 27, n. 22, fol. 284).
Tratatul dintre Petru Rares, Domnul MoldoveT i Sigismund,
regele Poloniel, din 13 Decemvrie 1527 2), prin care intro altele se
stipuleaz libertatea negotulul intre Moldova si Polonia si se int--
resc din cuvint in cuvint maT sus citat ArticolT din Tratatul din 1518-
Tratatul dintre Stefan Voevod, Domnul Moldovel i acelasT rege
Sigismund din 20 Februarie 1539, prin care intre altele s'ati stipulat :
ca negutitorilor de ambe prtile s le fie slobod negutitoria; ca
drumurile din vechime intrebuintate s fie si acum slobode, i ca su-
pusiT PolonieT s nu fie nevoitl a plti alt vam decAt acea veche 3).
(Dogiel, Cod. Diplom. Regni Poloniae, tom. I., pag. 617. Ex Archive
Regni).
Tratatul de comer t incheiat in 27 August 1588 intre Petre
Schiopul, Domnul MoldoveT i Elisabeta, regina AnglieI 4), a cruia
cuprindere este urmtoarea:
No1 Petru, din gratia luT Dumnedeti Principe al Valahiel i al
MoldoveT, facem cunoscut prin aceasta tuturora carora se cuvine sat'
se va cuveni, cA am incheiat acest Tratat cu mritul Domn Wiliam
Hareborn, ambasadorul Prea StraluciteI i Prea PuterniceI Doamnel
DoamneI Elisabeta, din gratia luT Dumnedeti regina Angliel, FrantieT
IbernieI (IrlandeT) pe lnga Serenisimul si Potentisimul impOrat al Tur-
cilor, in modul urmtor : adecti, ca de astdT inainte, suditiT i totT negu-
titoril SerenittiT Sale s aib voe de a petrece si a umbla prin teara
noastr, de a negutitori, de a vinde si a incheia contracte, ha inc
si a intreprinde si a face toate chte le cere societatea i folosul co-
mertuluT, fr cea maT mic contradicere sag impedecare, fr ins.
a se calca dreptul nostru de a lua vam, adec, ca de fie-care lucru
In pret de una sut galbenT sb." ne dea treT. Aceasta intarim prin acest

2) Item mercatoribus Stephani Woiewodae e Terra Moldaviensi liberum


cerit et securum ire per terras nostras, et mercan i ac negotia sua exercere, so-
lutis vectigalibus in teloneis antiquis, et servato jure antiquorum emporiorum,
seu depositoriorum. Et similiter nostris mercatoribus et subjectis lib erum
eesse debet et securum et apertum ire per terram Moldaviensem, ac mercan,
sao negotia exercere, solutis vectigalibus et teloneis antiquis et servato jure
a antiquorum depositoriorum.
Sease-spre-dece anT dup5, incheiarea Capitulatie luT Bogdan cu malta PoartA.
mercatoribus utrinque libera sit mercandi facultas. Ut quibus an-
tiquitus solebant itineribus uti, illis nunc quoque libere uti liceat. Ut non
alia quam prisca vectigalia nostri mercatores dare necesse habeant.
Seapte-clecl i eapte de anT dup incheiarea intAieT CapitulatiT.

www.dacoromanica.ro
205

agec,lamint. Spre mal tare credintA am pus sigilul nostru. (Richard No. 1980.
HakWyk The principal navigations voyages, traffics and discoveries Proo.-verb.16.
1857
of the English Nation etc. etc. London, 1559. Tom. II., pag. 290.) 9 Noem.
e) 0 multime de Tratate i Conventif ce Principatele aa incheiat
mal tArc,lia gat intre sine cat i cu alte staturI, din care citam
flume pe cele mal nou6, i anume: Conventia dintre Moldova i Va-
lahia din anil 1836 i 1846 pentru unirea vmilor . c. I, Conventia
pentru infiintarea corespondinte telegrafice international dintre Mol-
dova de o parte i Austria, Germania i cele-lalte staturI ale Europe)",
unite in privirea comunicatiei telegrafice, de alt parte, din 11 Oc-
tomvrie 1855.
LuAnd in privire
CA insa1 Turcia tot-deauna a recunoscut neatirnarea i au-
tonoma comercala a Principatelor RomArie, supuind tot-deauna chiar
productele turcetl, la intrarea lor in Principate, legilor comerciale
ale acestort'rI i platil varniI moldo-romAnetl, dupa cum se dove-
dete intre altele i din Varna cea mare scoas din testamentul va-
mil cel vechiil din 1761 (Arhiva RomAneasca, tom. II., pag. 323-346),
precum i prin ci1nicul i necurmatul eserciti de astgT al acestul
drept la marginile Principatelor despre Turcia;
CA. neatirnarea i autonomia comerciala a Principatelor s'a
recunoscut i s'a consfintit i de Regulamentul Organic al ambelor
Principate, carele cuprinde urmtoarele dispositil:
Tarifa vmilor pentru toate productele, lucrurile i altele
ce s'ar scoate din teara sa s'ar aduce de paminterif sail de supu01
Inaltel PortI, se va hotari de catre obteasca obicInuita Adunare,
cu intrirea Domnulul i in chipul cel mal folositor pentru teara
(Cap III., Sectia III., Art. 79., No. III.);
Ca Principatele RomAne vor avea deplina libertate de comert;
CA esportatia vitelor i a productelor va fi in veci slobod peste
toate hotarele Principatelor, WA de niel o oprire sa impedecare
(Cap. V., Sectia I., Art. 148) ;
CA porturile Principatelor vor fi deschise tuturor bandierelor
far% esceptie (tot acolo, Art. 149);
CA importarea i esportarea din Moldova i Valahia i viceversa
este libera qi scutit de toata vama (tot acolo, Art. 152) ;
C in toate trebile negutitore0I se vor aduna din Codica de
comert a Frantie toate disposithle ce pot fi potrivite cu starea lu
crurilor din Principate, care se vor traduce romanete, spre a servi
de regula in toate trebile negutitoreqtI (Cap. VIII., Art. 318).
LuAnd in privire

www.dacoromanica.ro
206

No. 1980. 1. CA Principatele Romano a i deplina libertate de navigatie


Proc.-verb.16. cu InsusT vasele i bandierele lor; libertate recunoscuta de Regu-
1857 lamentul Organic, Cap. V, Sectia I., Art. 150; si de hatiseriful Sulta-
9 Noem.
nulul Mahmucl de glorioasA memorie, scris dare sfirsitul luniI hit
Muharem a anuluI 1350 (1834) si pusa in aplicare de care guver-
nele ambelor Prineipate prin cjilnica slobodire de patente, prin care
se dA corabiilor deplina voe de a pluti liber incarcate i deseareate
cu tot echipagiul lor si de a calkori pe Marea Neagra si pe cele-
Ialte marl, i sa radice bandierele Principatelor pe temeiul dreptu-
rilor acestor rT, notificate solilor i Puterilor straine c.
CA DomniI Principatelor a i dreptul de a slobodi paspor-
turi pamIntenilor ce ar voi sa calkoreasea peste hotar (Reg. Org.,
Cap. III., Sectia III., N. VIII.I;
CA Principatele ati i dreptul postal, in deplina lor autonomie
(Reg. Org., Cap. III., Sectia II., Art. 74, N. IX., Sectia III., Art. 79, No. II.);
CA Tratatul de Paris a recunoscut In princip e. Principa-
tele pot avea i a interese comerciale deosebite, i ea ele ati drep-
tate a si le apgra i statornici, singurul scop pentru care le-ail re-
cunoscut dreptul de a face parte de o potriva ca i cele-lalte staturl
riverane in comisia fluviala, chemata de a regula libertatea
DunariY, cea mal mare cale de comerciil a Principatelor.
LuAnd in privire :
1. Principiile recunoscute de dreptul public:
((a) CA o alc.tuire dintre doI nu poate vatAma pe un al treilea;
CA nimenea nu poate trece catre altul maI multe driturI de eat
are el singur (Nemo plus juris in alium transf erre potest quam ipse habet);
CA un guvern, legat data printeun Tratat, nu mal poate face
alte Tratate contrare celui dinttlitt ;
CA neputinta moral in privirea Tratatelor, a carora implinire
ar jigni driturile unul al treilea, face Tratatele neindatoritoare;
((e) CA din doug Tratate necompatibile, acel mal vechig trebue
sa aib. preferinta;
f) CA niel ()data un Tratat nu poate cuprinde dispositil contrare
drepturilor until al treilea s. c. 1.
prin urmare, ea Capitulatiile i Conventiile posterioare, vechI
nou6, incheiate intre Inalta Poarta i alte PuterY, nu pot vatama
Capitulatiile anterioare incheiate intre malta Poart. si Principatele Ro-
mane, niel pot fi obligatoare pentru aceste
2) CA esistenta postelor strine in Principate, precum i impAr-
tasirea altor PuterI la veniturile postale ale Principatelor nu are niel
un temeiti legal.

www.dacoromanica.ro
207

Ca Conventia telegrafic dintre Turcia si Austria, publicat No. 1980.


in luna trecut, care pretinde a trage in cercul el i Principatele, este Proo.-verb.16.
1857
cu atfit mal mult o jignire a drepturilor Principatelor, cu cat intro 9 Noem.
aceste Principate si Austria esist ConventiI telegrafice incheiate in
anul 1855 de-a dreptul pag. 208).
CA inriurirea ambasadoruluI Inahet' PortY de lngA curtea de
Viena si a comisaruluI otoman la comisia fluvial, tintitoare de a
paralisa neatirnarea si de a mrgini dreptul comisarilor Principatelor
Danubiene, mijlocind i chiar inlocuirea acestora chid el' nu se pri-
mesc de a voi a fi simpli atasati pe langd comisarul otoman, e.
aceast inriurire este o vederat abatere din textul Tratatulul de Pa-
ris si o jignire a dreptulul recunoscut Principatelor, de a figura si a
lucra in acea comisie cu acelasl titlu i cu aceleasl atributii, ca
cele-lalte staturI riverane.
Pe temeiul TratatuluI de Paris, care a garantat drepturile Prin-
cipatelor, i anume deplina libertate de comer t si de navigatie ;
Adunarea ad-hoc a MoldoveY doreste ca : Puterile garante sit
bine-voiasca a recunoWe Techiul i neprescriptibilul drept al
Principatelor Unite, de a regula ele singure reiaiiIe lor comer-
ciale cu alte staturl.
A votat pentru ease-4ecY i patru membri, i anume : Prea
Sf. Sa Episc. Ghenadie Tripoleos, Proa Sf. Sa Episc. Filaret Stavro-
poleos, Prea Sf. Sa Episc. Calinic Hariupoleos, Prea Cuviosia Sa
Arhimandritul Neofit Scriban, Sf. Sa Iconomul Matcas, D-lor Gheorghie
Sturdza, Constantin Sturdza, Dimitrie Miclescu, Constantin Badrti,
Dimitrie Grigoriu, Anastasie Ftu, Constantin Mortun, Dnil Balan,
Mihail Kogalniceanu, V. Malinescu, Gr. Bals, D. Savin, Dr. Varnav,
Dimitrie Gheorghiadi, G. Masian, Sebastian CananAti, Alecu Jiean, Si-
mion Stanciu, Sandu Miclescu, Neculal Carp, Constantin Sturdza
(Vasluii1), Vasile Zaharia, Alecu Asian, Toader sin Pavei, Constantin
Ostahi, Constantin Roset. loan Levrd, Ion a Babel, Chiril Cio-
carlie, Constantin Iacovachi, Ioan Roat, Gheorghie Ilie, Ionit Hri-
santi, Lascar Catargiu, Iancu Fotea, Gheorghie Varian, Vasile
Rtiducanu Saya, Grigorie Sutu, Manolachi Costachi, Vasilie Nicolail,
Vasilie Stan, Neculal Iainandi, Dr. Costin, N. Bosie, Dimitrie Ghi-
dionescu, Ion Olari', Pandelachi Croitoriu, Grig. Costachi, Constantin
Stiun, Timofti Sacalov, loan Hosea, Mihail Jora, Vasilie Sturdza,
Dimitrie Rallet, Anastasia Panu, Constantin Hurmuzachi, Petru
Mavrogheni, Constantin Negre. Iar contra nu a votat nimenea. N'ati
fost fata la votare treT-spre4;lece, i anume : !Emit Proa Sfintia Sa Mi-
tropolitul, Proa Sfintia Sa Episc. Nectarie Sotiriopoleos, D-lor Necula

www.dacoromanica.ro
208

No. 1980. Canal-1M, Grigorie Vrnav, I. Varnav, Dimitrie Cracte, Petru Brescu,
Proc.-verb.16. Iordachi Pruncu, Alecu Teriachiu, N. Catargiu, Dimitrie Romov, La-
1857 zar Galiardi, Iancu Cantacuzin.
9 Noem. Conform . 79 din Regulamentul AdunriT, vice-presidentul de-
clara ca Adunarea a ineuviintat.
D-1uI vice-presidentul, consultnd maI intaiil Arlunarea, radica
edinta la 41A oare dupa ameaqa41 i anunta viitoarea intrunire pe
Mari in 12 Noemvrie.
Presidentul AdunariI, Sofronie Mitropolit al Moldovel.
Secretan! Adunaril, Petru Mavrogheni, Dimitrie Rall et,
An astasie Pan u, Constantin Hurmu-
zachi, Alecsandru Teriachiu.
23. No. 11.595. Cony entia telegrafica incbeiata intre
Austria i Moldova, adresat a MinisteruluI din launtru
al Moldovel.
Subscrisul c. r. consilier intim i general comandant al c. r. corp
de ocupatie in Principatele Dunarene este insarcinat, in numele car-
muiril imp6ratetI, a declara ea aceasta se indatorete :
1. A lsa libera intrebuintarea liniilor telegrafice austriace pentru
corespondent. StatuluI i a privatilor intre Moldova de o parte i
Austria, staturile asociatieI de telegraf germano-austriace i cele-lalte
staturI europene de alta.
2) A lasa s se radice taxa pentru depeele ce v or merge din
Austria i alte staturI in Moldova 'Ana la punctul de intrunire la
Nimirnicen1 pe conta Austriel (i a staturilor straine), iara plata de-
peelor de la nest punct 'Ana la statiile telegrafice ale Principa-
tulul Moldovel pe conta Moldova
A Lisa sa se aplice stipulatiile Tratatelor asociatiei telegra-
Bee germano-austriace i reglementele de serviciil ale aceleia1 aso-
ciatil la corespondintile telegrafice din i spre Moldova, att in cat
privWe plata depeelor cat i tratarea lor in general i amnunti-
mile servitiulul telegrafie.
A da la sfiritul fie-caruI cvartal solar o socoteala in limba ger-
mana sail franceza, asupra depeqelor espeduite din Austria i statu-
rile straine in Moldova i mal departe, a trimite spre aceasta soco-
teal Ministeruldf PrincipatuluI MoldoveI i a Odd in moneta su-
natoare de conventie suma care c. r. biurotl central de socoteal ar
lamuri spre a se plati guvernuluT MoldoveI, dupa substragerea sumo!
cuvenite guvernuluI Austriel.
Bucuret1, 11 Octomvrie 1855.
(L. S.)
(Subscris) Koronini Feldmarschal-Lieutenant).
www.dacoromanica.ro
209

24. Procesul-verbal No. 17..5'edinta din 12 Noembre 1857.


AstdT, a seapte-spreq,lecea sedint a Adunril s'a deschis la 10V No. 1980.2
Proo.-verb.17
+Dare dimineata sub presedinta inalt Prea SfintieT Sale Mitropolitulul. 1867
D-lul A. Panu ceteste apelul nominal, la care s'ati gsit fa ta 12 Noem.
scapte-lecT i nou6 membri, iar absentI ease, i anume: dot in con-
gedie Prea Cuviosia Sa Arhimandritul Melchisedec, d-luI A. Botez-
Forscu, unul bolnav d-lul C. Rolla, dol n'ail venit d-lor I.
Vrnav, I. Pruncu.
D-luT A. Teriachiu ceteste procesul-verbal al sedinteT trecute, care
se adopteaza de Adunare fail vre-o modificare.
Urmatoril seapte membri, caril in sedinta trecuta n'att fost fat
la votarea prin inscriere a hotileiriT AdunriT, ca Puterile garante
bine-voiasc a recunoaste vechiul si neprescriptibilul drept al Prin-
cipatelor Unite, de a regula ele singure relatiile Ion comerciale cu
alte statue", cer a inscrie votul lor in acea inc,heiare : D-lor I. Can-
tacuzin, L. Galiardi, N. Canano, Gr. Varney, A. Teriachiu, N. Ca-
targiu, i in capul actulul inalt Prea Sfintia Sa Parintele Mitropolit.
D-luT D. Rallet ceteste demisia d-lur A. Bals ca deputat al pro-
prietarilor mail de tinutul Putnei:
Luand in privire dispositiile Art. 2W al Trat. de Paris si acel
al Art. 5 din impratescul firman de conchemarea DivanuluT, prin
c,are asta Adunare este chemat a se ocupa cu revisia
a statutelor riY, pentru a el organisare din luntru ; la ocasia cnd
Adunarea a atins o chestie politia, de mare insemntate, m'am v6-
4ut constrins a da la act intru aceea a mea deosebit socotint,
care dup incheiarea Adunril s'a depus la actele el ; dup aceste
luand aminte la programa adoptat pentru lucrrile AdunriI, sub-
scrisul, credincios mandatultil s'tl sirespectulul pentru drepturile Mol-
doveT, neputnd ia contra convictiilor mele a m6 imprtsi de lu-
cr'rile Divanulul, prin inscris depun mandatul mat in mtma aleggto-
rilor i m retrag din misia de cleputat al tinutuluT PutneT.
(Subscris) A. B als L o g.
dup care se hotreste a se face lucrrile cuvenite pentru alegerea
unuT nog deputat.
D-luT M. Costachi ceteste adresa proiectat de comisia de ur-
gent catre comisia international/ din BucurestI, adres a creia cu-
prindere este urmtoarea:
Tratatul de Paris a inchizAsluit Adunrilor ad-hoc din Princi-
pate facultatea de a rosti liber i neimpedecat dorintele natiel7 in cat
14
(Acte i Documente. VI. 14

www.dacoromanica.ro
210

No. 1980. desbaterile si voturile lor sa fie ferite de ort-ce fel de presie din
Proc.-verb.17. afara sail din launtru, directa sag indirecta.
1857
12 Noem.
intemeindu-se pe aceasta garantie, Adunarea ad-hoc a Moldovel,
cu pa'rere de red se vede silita a supune luariT aminte si apreciatier
comisieI internationale din BucurestI arbitrara mesura luata de gu-
vern intru oprirea distributieI Buletinelor sedintelor sale.
antr'un moment atat de solemne], inteun moment cnd toate
spiritele sunt preocupate cu chestia viitoareI organisarY, inchizaslui-
toare until' viitor maI ferice pentru natia romn, Adunarea a privit
ea o sacra a el datorie de a aduce la cunostinta publica resultatul
lucrrilor sale. Spre acest sfirsit s'a inflintat un Buletin menit de a
cuprinde textual procesele verbale ale acestor lucran; cu scop pe
de o parte de a lumina publicul asupra chestiilor supuse desbaterilor
si asupra voturilor date, iar pe de alta de a contribui, pe cat atina
de ea, la mentinerea bunulul ordin si a linistel publice, intimpinand
de mal nainte tot felul de restalmacirI sail de insinuatil ce reil-voi-
toril s'ar ispiti si se ispitesc a respandi, profitnd de lipsa publicitatir.
Adunarea nu crede ea prin publicarea proceselor-verbale s'a
departat de la atributiile sale, cacI de vreme ce aceste procese-ver-
bale se supun comisieT internationale, nu ar fi un motiv de a se
tainui Ora', care a ales pe Adunare, teriI care necontenit are ochiI
tintitI asupra luerarilor deputatilor set
Moderatia ce Adunarea s'a silit a pune in toate lucrarile el
pana astag1T, poate sluji onorabilel comisil de dovad, ea ea este pa-
truns de marimea misiel sale ark in fata teriI, cat si in fata trial-
telor Puterl.
Adunarea a prevNut chiar si casul, cand in viitorime s'ar in-
'atoa vre-o chestie, care prin gingasimea el n'ar ingadui o prea in-
tinsa publicitate; in asemenea casurI ea singura, s'a ingaduit de a se
feri a da hrana la vre-un fel de agitatie a spiritelor, pre,cum dovedesc
. 6, 7, 8, 104.
Asta41 insa, Adunarea priveste ea guvernul, fara a se uita la
neaperata nevoie ce este pentru ea de a null' tainui lucrarile sale,
ea nu prin aceasta sa pro voace restalmacirile si nedreptele imputarl,
si fail niel o umbra de pricin, bine-cuvintata, in contra mijlocirilor
acute de Adunare, ca guvernul, qlicem, nu numaI mantine ordinile
sloboc,lite, dar c merge maI departe, poruncind secvestrarea prin me-
suet esecutive a acelor intaI numere impartite.
Adunarea lasa la intelepciunea comisieI internationale de a ju-
deca, daca o asa mesura a putut fi motivata de cuprind crea Buleti-
nelor publicate 'Ana acum, daca aceasta mesura poate fi inchizaslui-

www.dacoromanica.ro
211

toare bunulul ordin, sail daca, din contra ea nu este de natura a No. 1980.
produce indoial si neliniste. Proo.-verb.17
Adunarea vede insa asta4T ca. necuviintele, pe care a tintit a
le inltura prin publicarea lucrrilor sale, ail si inceput a se produce
1m
1857

din causa m6suriI luate de guvern in acest obiect ; in adev6r, r66-


cugetatorii, profitand de necunostinta in care se afl teara despre
lucrarile Adunril, se incearca a conduce spiritele in ratacire, cu scop
de a provoca subscriere de felurite protestatiT.
Adunarea, in constiinta sfintenieT cu care 41 implineste man-
datul ce-T este incredintat, socoate dar a nu esi din datoria sa, adu-
cnd aceast impregiurare la cunostinta comisid internationale si a
liisa in sarcina cuT se cuvine toate consecuentiile ce ar putea resulta
din msurile luate de guvern.
D-luI M. Costachi iea cuvintul si dice, c comisia de urgenta
nu a socotit de dignitatea AdunriT a maT radica necuviintele din Ga-
zeta de Moldova, care sufere acum, dup cum stitl totT, de boala ba-
tranetelor si de influinta temperaturil.
D-lul L. Catargiu dice, ca ar trebui sa se adaoge in adresa
anume cariT sunt aceI ce cauta a provoca agitatil in teara, sh se 4ica
ea aceia sunt candidatil de Caimacamie, de Domnie si emisarit strai-
nilor.
D-luT M. Costachi intimpina, ca,' comisia a socotit ca trebuia a se
indeparta de personalittT. Iar d-lul L. Catargiu cere ca cuvintele
sale sa se inscrie in procesul-verbal.
Adunarea, consultata prin sculare si sedere, adopteaza in una-
nimitate proiectul de adresa al comisid de urgenta.
D lui a Harmuzachi ceteste raportul comisiel L, insarcinata cu
desvoltarea unui ir de chestiT asupra punctuluT I. atingtor de
Indreptarea hotarelor Principatelor prin o comisie european :
Aceasta comisie are onoarea de a supune Adunarit urmatorul
proiect de incheiare asupra punctuluT L, ating:Ror de: Indreptarea ho-
tarelor Principatelor prin o comisie europeani.
Stiut este ca Principatele Romane, prin Capitulatiile lor cu
tnalta Poarta, si-ail reservat toate drepturile care constituesc su-
veranitatea staturilor, dupa cum mal pre larg s'a lmurit in actul
votat de Divanul ad-hoc in 7 Octomvrie a. c., precum si in incheierile
luT, atingatoare de supunerea strinilor din Principate la jurisdictia
t6ril si de libertatea intemeieril relatiilor comerciale;
Ca la incheiarea acestor CapitulatiT, hotarele Principatelor erail
mult maT intinse de cat acele de astdl, dupa cum dovedesc nenu-
m6rabile marturiT istorice;

www.dacoromanica.ro
212

No. 1980. Ca prin Art. 3 al Capitulatiel Moldova din 1511, malta Poarta
Proc.-verb.17. anume s'a indatorit a apra Moldova de to acei ce ar putea
1857
12 Noem.
Si o calce, pfizind-o in starea Mtn] care a fost mai nainte,
a i se face vre-o nelegiuire sal s sufere ea s i se fad"' vre-odat
cea mal mica desbinare saii desphrtire ;
Ca aceasta indatorire a inalteT PortT s'a inoit i prin Capi-
tulatia din 1634, Art. 5, care dice: hotarele Moldovei sa vor con-
serva neatinse in toat a lor intindere;
Ca o asemenea indatorire s'a stipulat i in favoarea ValahieT
prin' Art. I. al Capitulatiel din 1460, prin care inalta Poart se in-
datoreste a protege Principatul Valahie;
Ca si la Conferintele de la Carlovit, unde s'a incheiat Tratatul
de pace din 26 Ianuarie 1699, inalta Poarta a recunoscut formal
aceast indatorire, prin raspunsul ce ea a dat Austria. si PolonieT,
din care acea dintaiti numita Putere cerea intinderea hotarelor eT pan6.
in Dunre, asa dar Principatele Moldova si Valahia cu Besarabia, iar
cea de pe urma', numit cerea Moldova, rspuns a caruia cuprin-
dere este urmatoarea: c'a mi poate s le dea aceste trY s le fie
supuse, fiind-ca, ele nu s'ati lual cu sabia, ci de buna-voe s'aq pus
sub protectia Turcia i prin urmare sunt libere;
Ca si Austria a recunoscut acoasta la Conferintele de la Pas-
sarovit, unde s'a incheiat Tratatul de pace din 21 Iulie 1718, si unde
numita Putere motiva inoita ei cerere de a i se da Moldova si Vala-
hia cu cuvintul, ca. Poarta este numaT protectrice, iar nu stapana
a Moldova si a Valahia;
Lasand a dice c cu toate aceste, Principatele Romne a suferit
mari rasluirI i tirbiri prin felurite cesil de parnint, 'acute de inalta
Poart, dupa cum atesteaza intre altele i depesa circular a E. S.
Ministrula intereselor strinc al Frantia din 23 Maiil 1855, depes
care, recunoscnd Capitulatiile Principatelor, dice ca Moldova a perdut
jum'tate din teritorul ce i s'a fost garantat de catre Sultanr.
Dar fiind-ca in urma acestor cesil, Principatele Romne a mal
perdut insemntoare Mimi de pmnt prin necontenite impresurfirI,
carora hotarele lor ati fost i sunt i astadI espuse, dupa cum se vede
chiar din nota E. Sale domnulul Baron de Koller, solul Austria pe
langa malta Poart, din 12 Octomvrie 1855, adresat E. S. Fuad Pasa,
atuncea Ministrul interesor straine al Turcia, nota, care mrtu-
risind ca inteadev6r a urmat o noui impresurare la hotarul Mol-
dovel despre Bucovina, incredinteaza ea s'ati luat msurile trebuin-
cioase ca unja de demarcatie, tare s'a inaintit prea mult, sa se
stramute indrtit pnfi la directia el de mat nainte (afin que la

www.dacoromanica.ro
213

ligne de dmarcation trop avanse fut recule jusqu'i sa direction No. 1980.
primitive); i Proc.-verb.17.
1857
Lufind in privire: 12 Noem.
1. CA Regulamentul Organic al Principatulut Moldova, Cap. IX.,
Sectia VI., Art. 431, a prevdut atat impresuriirile cat si modul
inlaturarit lor, legiuind urmatoarele: Marginea Principatulut Mol-
dovet despre Bucovina si Transilvania gasindu-se pe alocurt im-
presurat, Domuul impreun Cu oNteasca obicinuita Adunare vor
lua in timP cuvenit msurile trebuincioase spre indreptarea si pazirea
vechilor hotare;
2. Ca prin urmare nu numaT dup. Capitulatit, ci si dup legea
fundamental a t6riT, Principatele singure ail dreptul de a regula
hotarele lor despre staturile vecine, drept de care Principatele
tot-deauna ail Malt cuvenita intrebuintare, dupa cum dovedesc maT multe
Tratate ce ele at' fcut cu alte staturt in urma Capitulatiilor lor cu
Poarta Otomana, - Tratate din care aict citam numaT:
A) Acel dintre Stefan, numit Lcust, Domnul Moldovet, si
Sigismund I., Regele Poloniet, din 20 Februarie 1530 (28 ant dup
incheierea intaiel CapitulatiT dintre Moldova si Turcia), in care.anume
s'a stipulat, ca s nu se infiinteze alte marginT si hotare de cat acele
care ati fost statornicite din vechime intre Polonia si Moldova si se
afl descrise in hotarnice; (Ut non alii fines, limitesque terminentur,
quam qui fuerunt priscis temporibus inter Regnum et Moldaviam ter-
minati et privilegiis sunt descripti. Dogiel, Cod. Diplom. Regni
Pol., tom. I, pag 617);
((B) Acel dintre Neagoe Basarab, Domnul Valahiel, si Regele
loan Zapolia, din 1520, prin care s'ail indreptat si s'ati statornicit hota-
rele intre Valahia si Transilvania;
3. Ca prin urmare toate hotriturile, cate nu s'ai stipulat de-a
dreptul intro Principate, care singure aCi fost si sunt competinte de
a regula interesele lor si intro staturile vecine, nu pot fi valabile,
necum obligtoare pentru Principate, dup urmatoarele principit ale
dreptulut public:
0 alcatuire dintre dot nu poate vatma pe un al treilea;
Un lucru al meti nu poate deveni lucrul altuia fax% invoirea
mea (Id quod nostrum est, sine facto nostro, ad alium transferri non
potest);
Aceea ce la inceput a fost nevalabil, prin curgere de timp
nu se poate face valabil (quod initio vitiosum est, non potest tractu
temporis conva ' escere) ;
4. CA afar de aceasta, toate hotariturile, cate ail urmat dupii

www.dacoromanica.ro
214

No. 1980. infiintarea Regulamentulul Organic incoace, precum i acele, care


Proc.-verb.17. provocate prin noue impresurArT, ast4I se pun in lucrare, nu pot
1867
12 Noem. avea putere fegalA, pentru ca ele s'ail fcut i se fac far intrevenirea
obtitetil obicinuitei Adunarl, fOr care nicl Domnul stApAnitor, necum
un guvern provisor, nu este in dreptate de a face vre-o dispositie
In chestia aceasta;
CO Tratatul de Paris din 30 Martie 1856 Art. 22 i 25,
a pus Principatele RomOne i drepturile lor sub garantia colectivA
a tuturor Puterilor care ail subscris acest mare act al secoluluI nostru;
Ca prin urmare din 4iva publicAril Tratatulul de Paris, Prin-
cipatele i drepturile lor (intre care se cuprinde i neatirnarea until
guvern national i autonom) nu mal pot suferi niel un fel de jignire
sag tirbire;
Ca cu toate aceste, mal multe impresurArI asupra teritorulul
Moldovel la hotarcle et despre Bucovina i Transilvania Wail facut
in ace0 de pe urnii dot ani, cAnd Principatele RomOne se aflail
ocupate prin oastea austriaeO, sa cu alte cuvinte, cAnd Principatele
se gOsiati acum puse sub garantia colectivA a Puterilor care ail sub-
scris Tratatul de Paris;
CA i astk,II se pune in lucrare modul hotgriturilor de maI
inainte, un mod carele este nu numal contrar drepturilor Princi-
patelor i litereI legil fundamentale, ci inc in stare de a zdrnici i
stipulatiile Tratatulul de Paris, carele puind Principatele RomAne sub
garantia colectivA a Europel, chiar prin aceasta a garantat i inte-
gritatea teritoruluI Principatelor; i in stirOt
Ltind in privire e rectificarea hotarelor prin comisil euro-
pene este o m'e'sura adoptatA oclatA de Congresul de Paris i singur
in stare de a insufla ineredere i
Adunarea ad-hoc a MoldoveI dorete ca Puterile garante,
recunoscnd Techiul neprescriptibilul drept al Principatelor
i
de a regula ele singure hotarele lor despre staturile Teeine,
bine-voiasch a incuviinta tot-odati indreptarea hotarrlor Principa-
telor Unite prin o comisie europeani.
10 Noemvrie 1857
Raportator C. uzachi.
(Subscril) Lascar Catargiu, Manolachi Costachi, Petru
Mavrogheni, Anastasie Panu, Dimitrie Rallet,
Vasilie Sturdza, Constantin Hurmuzachi.
D-Iul V. Mc7linescu iea euvintul i ea in frumoasa espu-
nere din raportul citat vede omis un punct important despre hotarul

www.dacoromanica.ro
215

de la Dunre, la care d-lul Hurmuzachi ee'spunde ch comisia iI No. 1980.


reserveaz6, dreptul de a face un deosebit proiect intru aceasta. Proo.-verb.17.
1867
D-lul D. Grigoriu multameste comisiel I. ea a espus asa de bine
12 Noem.
-drepturile tera.
D-lta M. Costachi rspunde, ea multmirea se cuvine d-lta Hur-
muzachi, care a compus acest frumos proiect de incheiare.
Adunarea, consultat prin sculare si sedere, adopteaza in una-
nimitate proiectul de ineheiare al comisieI I. fail vre-o modificare.
*edinta se rtidich pe o oara, pentru a se redigea, conform . 50
din Regulamentul Adunara, actul pentru intarirea votuluI prin in-
scriere.
Sedinta se redeschide si se voteaza prin inscriere urmAtoarea
incheiare :
Astac,11, anul una mie opt sute cinci-r,lecl iseapte, luna Noem_
vrie in dou6-spre-qlece oile.
. .tiut este ca. Principatele Romane, prin Capitulatiile lor cu inalta
Poart, reservat toate drepturile care constituesc suveranitatea
staturilor, dupa cum maI pe larg s'a lamurit in actul votat de Di-
vanul ad-hoc in 7 Octomvrie a. c., precuin i in incheierile lul, atin-
g'eloare de supunerea strhinilor din Principate la jurisdictia Ora
de libertatea interneiera relatiilor comerciale;
Ca la incheiarea acestor Capitulata, hotarele Principatelor
Inuit maI intinse de cat acele de astac,lf, dup cum dovedesc nenu-
m'rabile martura istorice ;
Ca prin Art. 3 al CapitulatieT Moldovel din 1511, malta Poarth
anume s'a indatorit a ap'era Moldova de totl ace' ce ar putea
o calce, pilzind-o in starea tarn care a. fost mat' nainte, farA
a i se face vre-o nelegiuire sal s sufere ca sa i se fach, irre-
oodata cea mat mica desbinare sa despartire;
Ca aceasta indatorire a inalteI Port! s'a Inuit i prin Capitu-
latia din 1634, Art. 5, care i;lice: hotarele Moldova' se vor conserva
meatinse In toata a lor instindere;
Ca o asemenea indatorire s'a stipulat i in favoarea Valahiel
prin Art. I. al CapitulatieI din 1460, prin care inalta Poarta se In-
datoreste a protege Principatul Talahiel;
Ca i la Conferintele de la Carlovit, unde s'a incheiat Tratatul
de pace din 26 Ianuarie 1699, inalta Poart a recunoscut formal
aceasta indatorire, prin rspunsul ce ea a dat AustrieI i Poloniel, din
care acea dinti numit Putere cerea intinderea hotarelor el pang in
Dunre, asa dar Principatele Moldova si Valahia cu Besarabia, iar
cea de pe urma numit cerea Moldova, r6spuns a cruia cuprin-

www.dacoromanica.ro
216

No. 1980. dere este urmatoarea: ca nu poate sa le dea aceste Orr sa le fie
Proc.-verb.17. supuse, fiind-c ele nu s'at luat cu sabia, ci de buna-voe s'ati. pus
1857
sub protectia TurcieT i prin urmare sunt libere.
12 Noem.
Ca si Austria a recunoscut aceasta la Conferintele de la Passa-
rovit, unde s'a incheiat Tratatul de pace din 21 lulie 1718, si unde
numita Putere motiva inoita er cerere de a i se da Moldova si Va-
lahia cu cuvintul, ca Poarta este numar protectrice, iar nu stapAna.
a Moldover si a Valahier ;
Lasand a lice c cu toate aceste, Principatele Romne a su-
ferit marl rasluirr istirbirT prin felurite cesil de pamint, facute de inalta
Poarta, dup cum atesteaza intre altele i depesa circulara a E. S. Minis-
truluT intereselor straine al Frantier, din 23 Maid 1855, depese care,.
recunosc'nd Capitulatiile Principatelor, c,lice ca Moldova a perdut ju-
mtate din teritorul ce i s'a fost garantat de catre SultanT
Dar fiind-ca in urma acestor cesir, Principatele Romane ail mat
perdut insemntoare catimr de pmint prin necontenite impresurbt
carora hotarele lor a fost i sunt asta4T espuse, dupa cum se vede
chiar din nota E. Sale domnulur Baron de Koller, solul AustrieT pe-
lang Inalta Poart, din 12 Octomvrie 1855, adresata E. S. Fuad Pasa,
atuncea Ministrul intereselor strine al TurcieT nota, care mkrtu-
risind et inteadevAr a nrmat o nouA impresurare la hotarul Mol-
dova despre Bucovina, incredinteaz ea s'ati luat msurile trebuin-
cioase ca Hula de demarcatie, care s'a inaintit proa mult, s sozs
strimute indArAt Ong, la direetia ei de mal nainte (afin que la
ligne de dmarcation trop avanse fut recule jusqu' sa direction
primitive); i
Luand in privire:
CA Regulamentul Organic al Principatulur Moldover, Cap. IX.,
Sectia a VI., Art. 431, a prevOut atat impresurArile cat i modul
inlaturarir lor, legiuind urmatoarele: Marginea Principatulur Mol-
dover despre Bucovina si Transilvania gasindu-se pe alocurT impre-
surata, Domnul impreunA cu obsteasca obiclnuta Adunare vor lua
in timp cuvenit msurile trebuincioase spre indreptarea i ptizirea
vechilor hotare;
CA prin urmare nu numaT dupa Capitulatir, ci i dupa legea
fundamentala a tril, Principatele singure ati dreptul de a regula
hotarele lor despre staturile vecine,--drept de care Principatele tot-
deauna a facut cuvenita intrebuintare, dupa cum dovedesc mar multe
Tratate ce ele ati facut cu alte staturT in urma Capitulatiilor lor cu
Poarta Otomana,Tratate din care aicl cit'm numar:
A) Acel dintre Stefan, numit Lcusta, Domnul Moldover, si Si-

www.dacoromanica.ro
217

gismund I., Regele Poloniel, din 20 Februarie 1530 (28 anI dup in- No.1980.
eheiarea intAieI Capitulatil dintre Moldova i Tureia), in care anume Proo.-verb.17.
s'a stipulat, ca s nu se infiinteze alte marginl i hotare de eat 1857
acele care ati fost statornicite din vechime intro Polonia i Moldova 12 Noem.
i se afl descrise in hotarnice; (((Ut non alii fines, limitesque ter-
minentur, quam qui fuerunt priscis temporibus inter Regnum el Mol-
daviam terminati et privilegiis sunt descripti.Dogiel, Cod. Diplom.
Regni Pol., tom. I., pag. 617);
B) Acel dintre Neagoe Basarab, Domnul Valahiei, i Regele loan
Zapolia, din 1520, prin care s'aa indreptat i s'ati statornicit hotarele
intre Valahia i Transilvania ;
3. Ca prin urmare tcate hotariturile, eke nu s'at stipulat de-a drep-
tul intre Principate, care singure a lost i sunt competinte de a regula
interesele lor i intro staturile vecine, nu pot fi valabile, necum obli-
gtoare pentru Principate, dup urmtoarele principiI ale dreptuluI
public :
o alctuire dintre doI nu poate vtma pe un al treilea;
Ufl lucru al mat nu poate deveni lucrul altuia far invoirea
mea (id quod nostrum est, sine facto nostro, ad alium transferri non
potest)
Aceea ce la inceput a fost nevalabil, prin gurgere de timp
nu se poate face valabil (quod initio vitiosum est, non potest tractu
temporis convalescere);
4. C afar, de aceasta, toate hotriturile, eke a urmat dupil
infiintarea Regulamentulul Organic incoace, precum i acele, care
provocate prin nou impresurrI, astqlf se pun in lucrare, nu pot avea
putere legala, pentru e ele s'ati fcut i se fac farit intrevenirea
obOestel obicinuitei Adunrl, fr care niel Domnul stapanitor, no_
cum un guvern provisor, nu este in dreptate de a face vre-o dis-
positie in chestia aceasta ;
5. Ca Tratatul de Paris din 30 Martie 1856, Art. 22 i 25, a
pus Principatele Romne i drepturile lor sub garantia colectiv a
tuturor Puterilor care att subscris acest mare act al secolulul nostru;
6. CA prin urmare din qiva publieril TratatuluI de Paris, Prin-
cipatele i drepturile lor (intre care se cuprinde i neatirnarea unul
guvern national i autonom) nu mal pot suferi niel un fel de jignire
satirbire ;
7. Ca cu toate aceste, mal multe impresurarI asupra teritorului
Moldovel la hotarele ei despre Bucovina i Transilvania s'ail fcut
In acet1 de pe unn, dol ani, cAnd Principatele Romane se aflail
ocupate prin oastea austriacA, sa cu alte cuvinte, cnd Principatele

www.dacoromanica.ro
218

No. 1980. se gisiad aeurn puse sub garantia colectiva a Puterilor care ail sub-
Proc.-verb.17. scris Tratatul de Paris;
1857
8. CA si astadl se pune in lucrare modul hotariturilor de mal
12 Noem.
nainte, un mod carele este nu numal contrar drepturilor Princi-
patelor si literei legiI fundamentale, ci incA in stare de a zdarnici
si stipulatiile TratatuluI de Paris, carele puind Principatele Romane
sub gara0a colectivA a Europe, chiar prin aceasta a garantat si
integritatea teritoruluI Principatelor ; si in sfirsit
Luand in privire ca rectificarea hotarelor prin comisiI euro-
pene este o msura. adoptata ()data de Congresul de Paris si singura
in stare de a insufla incredere si linistire:
Adunarea ad-hoc a Moldovel doreste ea Puterile garante, re-
cunoscnd Techiul i neprescriptibilul drept al Principatelor de a
regula ele singure hotarele lor despre staturile vecine, sk blue-
votiscit a incaviinta tot-odat indreptarea hotarelor Principatelor
Unite prin o comisie europeanti.
Voteaza pentru ca unanimitate .9,i anume : Episc. Nectarie Her-
meziti, Episc. Ghenadie k,' endre, Episc. Filaret Scriban, Episc. Calinic
Miclescu, Arh. Neofit Scriban, Iconomul D. Matcas, D. Miclescu C.
BadarAti, Dan. Balan, Dr. Fatu, D. Cozadin, D. Savin, N. Canano, V.
Malinescu, Dr. Varnav, G. Masian, M. Kogalniceanu, I. Docan, St.
Cali, S. Canano, S. Stanciti, A. Jiean, C. Mortun, D. Grigoriu, Gr.
Bals, T. sin Pavel, M. Jora, D. Gheorghiadi, C. Ostahi, V. Zaharia,
G. Sturdza, C. Sturdza, Gr. VArnav, C. Roset, I. Levarda, I.
a Babel, A. Aslan, D. Cracte, I. Roan*, P. Braescu, Ohir. CiocArlie,
G. lije, V. Sturdza, I. Hrisanti, C. Iacovachi, L. Catargiu, V. Balais,
I. Fotea, I. Varian, A. Cuza, M. Costachi, Wad. Saya, Gr. Stitt', V.
Nicolail, V. Stan, Dr. Costin, N. Carp, S. Miclescu, C. Sturdza (Vasluiti),
N. Emandi, D. Romov, Laz. Galiardi, Gr. Costachi, I. Olariu, D. Gin-
dionescu, N. Catargiu, Pand. Croitoriu, I. Rosca, N. Bosie, I. Canta-
cuzin, C. tiun, Tim. Sacalov ; D. Rallet, A. Panu, C. Hurmuzachi,
A. Teriachiu, P. Mavrogheni, C. Negri, si in capul actuluI inalt Prea
Sfintia Sa Parintele Mitropolitul.
Conform cu . 79 din Regulamentul Adunaril, presidentul de-
clara ca. Adunarea a incuviintat.
D-luI M. Kogellniceanu ceteste raportul comisid H., insarcinata
cu desvoltarea until ir de chestir asupra punctulur 9, atingtor
de adrepturI politice pentru pamintenil de orl-ce religie cretina)):
Comisia No. 2., insarcinata cu desvelirea celor ease punturl din
sirul de chestil de interes general, primite spre studiare, pregatind

www.dacoromanica.ro
219

urmtorul proiect de incheiere asupra puntului 9, II i infatoseaz No. 1980.


Adunril. Iar ca raportator, comisia a insrcinat pe d-Itif Kogdlni- Proc.-verb. 17.
1857
ceanu.
12 Noem.
Proiect de incheiere
LuAnd in privire cA marele scop al fie-cAreI societA0, cu atAta
mal mult al fie-cdreI nap, trebue s'a fie desvoltarea sa;
CA mijlocul cel mal puternic pentru natia romAra de a ajunge
la desvoltarea sa este de a I concentra toate elementele, legAnd prin
interesul comun pe top' locuitoril paminten1 din Principate ;
Ca acest interes comun nu se poate intemeia de cat prin sta-
tornicirea acelorasI indatorie i acelorasI driturl pentru toff pAminteniT;
LuAnd in privire c supunerea tuturor ptnintenilor la dArf, la
conscriptia militar si la alte sarcinl publice, statorniceste egalitatea
indatoririlor pentru toti;
LuAnd in privire c egalitatea inclatoririlor reelam si egalitatea
driturilor, princip i adoptat prin recunoasterea egalitAtiI inaintea legiI;
LuAnd in privire ca principul liberttil culturilor, adoptat ase-
mene, nu mal poate face din deosebirea religiel un titlu de exclusie
pentru egalitatea driturilor, intru cat ap6rarea nationalitAti'l sa po-
sitia Principatelor, tear eminentA crestind, nu reclamA o esceptie pro-
visor de la acest princip, precum este casul pentru necrestinI;
LuA'nd in privire ea dreptatea, cA interesul nationalitAp,
progresul societAtil pururea a indemnat pe Romani de a da aceleasT
driturI celui mai mare numr din pAmintenil crestinr, povdtuindu-se
de adevgrul, ca numaI atuncea o tear este fericit, cAnd ea este
dreaptA pentru totl fiil s'el; luAnd in privire c in RomAnia totI fiiI
unitl prin aceleasl indatorirI i aceleasI drepturi, nu pot fi si nu
pot purta de cAt numele de Roman ;
LuAnd in privire ea dintre driturile ce decurg din egalitatea
inaintea legil, cele mal importante si care mai tare leagA pe om
c'Atre teara sa sunt driturile politice ;
LuAnd in privire c de aceste driturY, dupa vechile noastre in-
stitutiT, s'atl bucurat locuitoril paminten1 de orI-ce religie crestinA,
precum dovedesc analele rii, actele noastre legislative si mal multe
mosiI din Principate stApAnite de crestinl eterodoxI i maI ales de
fzsI catolicI;
LuAnd in privire c driturile politice pentru to0 pAminteniI
impAmIntenita de orI-ce religie crestin sunt recunoscute in princip
si de Reglementul Organic, Anexa X., I.;
LuAnd in privire ca acelasI princip s'a si recunoscut de Adu-

www.dacoromanica.ro
220

No. 1980. narea adhoc, care a primit tri sinul el deputatI orl de religie cato-
Proc.-verb.17. lic, orl trimisI de a1eg6torI eterocloxI;
1857
12 Noem.
Land in privire ea este a da un semn de recunostinta natiilor
puternice care ail luat sub garantia lor viitorul Romanie, dac, de-
parte de a margini, vom intinde Inca driturile pamintenilor nostri
coreligionari cu aceste natil;
Adunarea ad-hoc a Moldavier doreste i primeste in viitoarea
organisatie a RomnieI urmatoarele principil:
Tog pmintenit, de ori-ce religie crestin, se Tor bucura de
toate driturile politice, intocmal ca si toti pamintenii de religia
ortodox6.
impamintenitil, de orI-ce religie crestin, nu vor putea
dobandi &Hurl politice, infra cat ei nu vor fi primit marea na-
turalisatie votata de Adunarea
(SubscrisT) C. Rolla, I. F ot ea, D. Coz a di ni, I. Hrisanti, D.
Miclescu, Kogalniceanu, V. Malinescu.
D-liff A. Panu anunt ca. sunt cincI arnandamente pe biurott
din care uncle de aminare i altele de respingere.
D-luI M. Kogeilniceanu declara ea in chestia de prioritate pentru
sine insusI nu face o deosebire intre aminare i respingere, i prin
urmare nu sunt fat. de cat clout; propunerr, pentru si contra.
D-lni A. Palm intimpira, ca. aminarea se face faira a intra
discutia motivelor, &and prin respingere Intram in fundul chestiet
ceteste urmatoarele amandamente:
1. Un amandament subscris de d-lui C. Hurmuzachi i sprijinit de
d-lor Episcopul Filaret Scriban, Episcopul Calinic Miclescu, Iconomul,
Matcas, C. Sturdza (Vasluit1), Gr. Varnav, D. Grigoriu, Chir. Ciocar-
lie, A. Jiean, D. Cracte, I. Varian, N. Canano, C. Mortun, St. Calin,
S. Canano:
Land in privire :
Ca punctul al 9-lea din sirul chestiilor generale presupune esis-
tinta unel: legI menite a regula conditiile de la care trebue sA atirne
esercitiul drepturilor politice ; lege care Inca nu esista i trebue a se
face de dare viitoarea obsteasca Adunare legislativa;
Ca punctul al 9-lea din sirul chestiilor generale sta in strinsa

i) Sub numele de marea naturalisatie, dup5. Reglementul Organic saa


Anexa X., II., III, IV., V., se intelege impmintenirea dobandit prin un vota!
Adunrii legiuitoare, in urma until timp de cercare de clece anT, sag de seapte
anT, dacA impgrnintenitul ar fi insotit cu o pminteanc5..

www.dacoromanica.ro
221

i nemijlocita relatie si cu legea despre indigenat, subscrisil ail onoare No. 1980.
de a propune inlaturarea acestel chestil, ca una ce este de compe- Proo.-verb.17.
1857
tinta viitoare AdunarY legislative.
12 Noem.
1857, Noemvrie 12/24 sble.
(Subscris) C. Hurmuzachi.
Sprijinim acest amandament : C. St urdza (rzs), Gr. Vrnav,
D. Grigoriu, D. Matcas Icon.,
A. Jie an, G. Cracte, G. Vr-
Ian, Chin CiocArlie, Episc. Ca-
linic Miclescu,Episc.Filaret
Scriban, N. Canano, C. Mor-
tun, S. Canano, St. Cali.
2. Un amandament al d-lul Gr. Costachi, spriiinit de d-lor N. Ia-
mandi, I. Docan, A. Asian, A. Cuza :
LuAnd aminte ca atat prin votul din 7 Oct., prin care s'a rostit
dorinta, ca mostenitorul sefulul Statuliff s primeasa, religia orto-
dox, precum i prin acel din 25 Oct. s'a adoptat principul und
bisericI domnitoare, i ea prin urmare elementul religios, Adunarea
l'a socotit ca un element politic al unitatil nationale;
LuAnd aminte ca toate staturile EuropeI care ail tintit la uni-
tatea nationala, egalitatea politica a culturilor n'a fost proclamata
pan c*And n'a fost mal intla statornicita prin desveirea comuna
generala a limbeI, a literaturil si a ideilor morale, unitatea na-
tionalA ;
Land aminte ca in Principaturile noastre, eterodoxia este tot-
dat i caracterul deosebitor al nationalitatilor straine i ca negotul,
meseriile i artele libere se eserciteaz pe la tirgurI inteo proportie
precumpnitoare de eterodoxI ;
Lund aminte ea populatia comunelor urbane este mal cu seama
chemata a forma statul de mijloc si a sluji ca legmint de unire a
tuturor claselor societatir ;
Luand aminte ea positia geografica centrala a Principatelor,
precum i nesfirsitul isvor de bog-6.0e care ele pastreaz, chiama pe
viitor in sinul lor concursul bratelor, capitalurilor si al luminilor
straine, i c6. Principatele, departe de a inchide calea inriuriril bine-
fackoare a tuturor elementelor de civilisatie si de prosperitate pu-
blica, doresc mal virtos introducerea lor, vroind numaI pzi
nejignirea unitatiI politie,e;
LuAnd aminte ins, ca castoriile mixte, care ar fi singurul mijloc al
legamintulut familidor de deosebite culturI i prin urmare al ele-

www.dacoromanica.ro
222

No. 1980. mentelor eterogene ale natiel romane, nu sunt dup pilda i a altor
Proo.-verb.17. staturI ortodoxe invoite in PrincipaturI, i ca aceasta chestie, ca prea-
1857
12 Noem.
labila. i de o fire spiritual, este maI intaitl de competinta biserica;
Apo subscri0 socot ca principul rostit la punctul al 9-lea al i-
ruluI de dorintI trebue aminat la viitoarea Adunare legiuitoare.
(Subscris) Gr. C os t a ch i.
Sprijinim acest amandament: N. Iam a ndi, I. D o c an, A. Asl a n,
A. C u z a.
Un amandament al d-luI G. Sturdza, sprijinit de d-lor C.
Sturdza (Roman), Gr. Sutu, N. Carp, S. Miclescu:
Luand in privire ea Divanul ad-hoc este chemat a rosti do-
rintele triI ;
Luand in privire c teara are trebuint de intarire, iar nu de
slabire prin introducerea de elemente strine ;
SubscriiI socot de a lor sfnta datorinta a propune inlaturarea
proiectuldf comisiel ating6tor de punetul al 9-lea din irul chestieI i
de a ruga pe Divan s se inltureze.
(Subscris) G. Sturdz a.
Sprijinim acest amandament: N e c ul a I Carp, S. Miclescu, Gr.
Sutu, C. Sturdza.
Un amandament al d-luI M. Costachi, spijinit de d-lor Epi-
scopul Ghenadie 5endre, Arhimandritul N. Scriban, V. Sturdza, Gr.
Bal, I. Cantaeuzin, M. Jora, P. Braescu i care lice: religia or-
todoxa nu va fi privita in noul Stat al RomanieI ca o conditie nea-
prata pentru dobandirea drepturilor politice; aceasta facultate se
va aeorda i acelor de alta religie cretinak care ar intruni qi acele
insuirl legale ce constitua calitatea de Roman.
Un amandament al d-lul Dr. A. Feitu, sprijinit de d-lor Epi-
scopul Ghenadie Sendre, Arhimandritul Melchisedec, Dr. Costin, V.
Nicolati i care lice: NumaI RomniI i ceI legiuitI impamintenitl de
religia ortodoxa s se bucure de drepturile politice.
D-luI M. Kogellniceanu iea cuvintul i lice, c d-luI pentru per-
soana sa primete amandamentul propus de d-lul M. Costachi pentru
a se substitui raportulul comisieI, ins cere cateva minute pentru a
se intelege cu ceia-laltI membri ai comisieN; dupa care se ridica.
edinta pe cincI minute.
La redeschiderea edintel, d-luI M. Costachi declar ca, dup inte-
telegerea eu comisia No. 2, aceasta a adoptat amandamentul d-sale,
i ca prin urmare propunerea comisiel este acum urmatoarea :
Luand in privire cii marele scop al fle-careI societatT, qi cu atata
mal mult al fie-cAreia nap, trebue sti fie desvoltarea sa ;

www.dacoromanica.ro
223

Luand in privire c dreptatea, c interesul nationalittil, cA pro- No. 1980.


gresul secietAtil pururea a indemnat pe Romani de a da aceleasT dri- Proe.-verb.17.
turI celuT mal mare numr din pamintenil crestinl, povAtuindu-se de 12 1857Noem.
adev6rul, eA numaT atuncea o tearA este tericit, cand ea este dreaptA
pentru totT fui luand in privire c'. in Romania totT fill si, unitI
prin aceleasT legArninte, nu pot fi si nu pot purta de cat numele de
Roman ; Adunarea ad-hoc a MoldoveI doreste i primeste la viitoarea
organisare a RomnieI urmAtoarele principiI:
Religia ortodoxa' nu va fi privit'A in noul Stet al RomanieT ca
o conditie neap6rat pentru dobandirea driturilor politice; aceastA fa-
cultate se va acorda i acelor de altA religie crestinA care ar intruni
cele-lalte insusirl legale ce constitua calitatea de Roman.
D-lul D. Miclescu, unul din membril comisieI 2., deolarA cA nu
se uneste en transactia Mouth' de ceia-laltT colegT al s'T.
Adunarea, consultatA prin sculare i sedere, dA prioritate aman-
damentuluI d-luI C. Hurmuzachi.
D-luf N. Bosie cere cuvintul i ice, ca. proiectul comisieT 2.
insemneazA cA totT strAiniI pAmintenI primitI sA aibA toate drepturile,
adecA totT ArmeniI, totI NemtiI, totT JidaniI, adecA in acest no0.
Ierusalim sA. se bucure top' JidaniT de toate drepturile de pAmintenT.
D-luT este intrerupt de Adunare si biuroul Il recliiiama la ordin,
lmurind cum CA proiectul comisieT nu cuprinde nicT decum in sinesl
cuvintele i principiile ce-I imputA d-luT; dup. care d-lul Bosie se
coboarA de la tribunA.
D lul M. Kogalniceartu cere euvintul si lice, 6 intaia condi-
tie ca sA fim o Adunare demnA este s5. ne respeetAm wail pe a10;
cA atuncl numaT ne vor cinsti strainiT i ne vom face bine-voitorT pe
impratil ce ad sA decideze soarta noastrA. Comisia 2. a adoptat
amandamentul d-luT M. Costachi, si acolo nu se vorbeste niel de
strAinT, niel de nepAmintenT, niel de JidovI, ci dimprotivA se dice
crestinT j iar crestinl, j acum se presupun alte intentil comisiel,
se clatina increderea in niste oamenl cariT o meritl prin luerArile lor
pentru tearA ; de aceea, in tata AdunAril, d-luT protesteazA in contra
cuvintelor d-luT Bosie i cere respect pentru opiniile sale, precum
respecteazA d-luI opiniile fie-cAruT altuia.
D-luT G. Sturdza iea cuvintul i ceteste, 6. Adunarea a hotArit
intr'un glas c credinta noastr." va urma a fi credinta domnitoare
Principate; cA and astAql la persoane de altA credint de o po-
Rtrivl drituri cu nol, religia i nationalitatea nu ar mal fi domnitoare;
cA avem pilde triste despre aceasta chiar inaintea ochilor nostri, chiar
la hotarele noastre, Bucovina, Ardeal si Banat; 6 trebue SA mat

www.dacoromanica.ro
224

No. 1980. gAndim cA sunt societAtI spre rgspandirea cotolicismuluI in Orient ;


Proo.-verb.17. spre a aduce colonil in Principate. D-luI adaoge cA se cunoaste in-
1857
datorit a pazi nerasluita cea maI scumpa mostenire strAmoseascA :
12 Noem.
legea si nationalitatea; ca si d-luI iubeste lumina si progresul, dar
tot-odata respecteazA si opinia publica si vroeste a fi credincios ale-
Otorilor s61; ca stie cA teara nu dorste infiintarea propuneriI pun-
tulul 9, si cA ar gresi daca ar dice ceteara o doreste D-luI mail dice,
ca de sute de anI tot am dat si am dat, si nimio n'am luat; si abia
ni s'a dat voe de a ne rosti dorintele, cAnd de alt parte ni se con-
testeazA chiar si Capitulatiile si autonornia ; cA d-luI a dovedit prin
programul national si voturile din Adunare cA doreste reforme in-
telepte, m6surate, treptate, potrivite cu obiceiurile si cu gradul de
cultura al 1661; d-lul opineaza pentru respingerea puntuluI 9..

Cuvintul d-lul G. Sturdza.


Adunarea a hotarit inteun glas, cA credinta noastr va urma a
fi credinta domnitoare in Principate.
DAnd astAdI la persoane de altA credinta de o potriva drepturi
cu noI, dam in mna lor si puterea de a inriuri in obsteasca Adu-
nare a t6ril si in guvern nu numaI asupra religiel, ci si asupra na-
tionalittil noastre.
((Cu alte cuvinte, religia si nationalitatea noastrA nu vor maI fi
domnitoare in fapta, ci din contra vor fi puse in rindul celora-lalte
religil si nationalitAtI, ba Inca vom avea si lupte de religie si natio-
nalitate, de care Principatele ati fost pAnA acum scutite.
MO ce putem astepta de la primirea punctuluI al noutilea.
Avem pilde triste inaintea ochilor chiar la hotarele noastre.
Uitati-v6 la Bucovina, la Arcleal, la Banat.
Abia ail trecut 80 de an de cAnd am perdut in timp de
pace prin cesie Bucovina, aceastA nefericita sorA a Moldova si
astadI acea tearA nu mg este teara romAneascA, si ce este mai mult,
religia Ve'rii este asupritA de religia catolica si de unietl.
Chiar in anul trecut, prin uneltirile preotilor unieti, satul Boia-
nul din marginea Moldova odat proprietate a Neculcestilor, s'a
scris in rindul unietilor.
In Ardeal natia romAnA, al carefa num'r este maI mare de cat
nurn6rul tuturor celora-lalte nap impreund, a fost atAt de asuprita,
In cat o mare parte a fost nevoita a-st cuta scapare in schimbarea
legil si in recunoasterea de cap al bisericii pe Papa de la Roma,
care a si hirotonisit pe Mitropolitul lor de astdi; si astdI ind.

www.dacoromanica.ro
225

dregkoriile publice in Austria se incredinteaza nume acelora care No. 1980.


profeseaz' religia domnitoare catolica. Proc -verb.17
1857
apoI trebue sa maI Li, Domnilor, c In Austria si Germania
12 Noem.
infiintat societal"' pentru a lati catolicismul in Orient si a aduce
colonil nemtestI in Principate.
sa nu uitam, Domnilor, ea preotimea catolica din Principate este
sub protectia AustrieI i primeste si o parte din veniturile eI de la
urtea Austria
V intreb dar, &and alte statue, marI vi tad, cauta sa lateasca
vi sa intareasca religia domnitoare i nationalitatea chiar prin mij-
loace asupritoare, nol, care suntem asa de slabI i prigonitI, oare se
cuvine ca de bun-voe s detronam religia noastra i cu ea sa pu-
nem in pericol i nationalitatea noastra?.
Unil 'din sprijinitoril punctuluI al non'elea, voind a-0 face majo-
ritate i pentru acest sfirsit a ineuri asupra deputatilor, iar maI ales
asupra clerulul, nu se sfiesc a spune, ca acei ce combat propu-
nerea d-niilor sale sunt partisan"' rusestI.
Domnilor, trecutul met' este martur, de am fost i sunt in
stare de a servi interese straine, de a servi alte interese de cat in-
teresele patriel si ale natiel mele.
Ea sunt Roman, Domnilor, Romn curat, i ca Roinan, m cunosc
dator a pzi nerasluita cea mai scumpa mostenire stramoseasca,
legea, nationalitatea i autonomia, spre a le lasa urmasilor nostri
neatinse i intreel.
*i eti iubesc lumina, Domnilor, i progresul, dar tot-odat res-
pectez i opinia publica' si vroesc a fi credincios catre alegkoriI meI,
care trimes ca s ap6r drepturile ten! i nationalitatea noastra.
Cand stia ea teara nu doreste infiintarea propuneril din puntul
al 9-lea, eti a gresi catre alegtoril catre intreaga teara i chiar
catre Europa, daca a 4ice c teara doreste degradarea religiel si a
nationalitatff noastre.
No" nu suntem chematI a rosti dorintele noastre personale,
niel dorintele strainilor, ci dorintele acelora ce ne-ati ales.
Teara a dovedit tot-deauna ea' ea primeste cu brate deschise
pe strainiI bine-voitorI neamuluT nostru, dar este lucru firesc, ca o
maica buna i cauta mal nti pe prisosul numal if im-
parte; de sute de anI tot am dat si am dat, i nimica n'am luat;
abia ni s'a dat voe de a ne rosti dorintele, cand de alta parte ni se
contesteaz chiar i Capitulatiile i autonomia.
ea reformatorii nerabdatorl vor striga c sunt reac-
tionar i ruginit ; el bine, maI bucuros sunt a primi aceste titluri de
(Acte i Documente. VI. 1.) 15

www.dacoromanica.ro
226

No. 1980. cat sa m mustre cugetul ca am lucrat i e la surparea religiel i


Proc-verb.17. a nationalittil noastre.
1857
12 Noem.
Pe cat este frumos a da lucrul sri, Cu atata este neiertat a.
dispune asa usor de driturile altora.
Domnilor, nu este indoiala ca teara noastr are nevoie de re-
forme. Dar reformele trebue s fie intelepte, msurate, treptate, po-
trivite cu obiceiurile, trebuintele, nevoile si gradul culturil trii, iar
nu pripite i contrare intereselor religiel domnitoare si ale natio-
nalittit
Cum c si e sunt prieten de reforme, dovedeste programut
nostru i votul meti pentru desfiintarea privilegiilor i pentru egali-
tatea inaintea legit
in scurt, Domnilor, eti v'd in punctul al 9-lea prirnejdie pentrut
viitorul Romaniel, i propun respingerea lui.
D-luI M. Kogeilniceanu cere cuvintul spre a intimpina si dice: du
nu contesteaza i ca recunoaste ca punetul 9. a produs impresie
ingrijire in Adunare, si fireste, cu atata mal mult in teara, care nu
este pregatita pentru reforme; ea reformele nasc in capul teoreticilor
earn' le discuteaza si le propoveduesc; ca nou ne-att lipsit cu totul
mijloacele de propoveduire de cand ni s'a luat cel mai puternic mij-
foe de luminare presa; ca aceast lips de lumina ne face po-
sitia mult mat' grea; dar tocmal pentru aceasta trebue a lucra in
Adunare cu o liniste mal mare si cu cinstire reciproc. Misia, o
mai adaoge, ne este grea; nu trebue insa cineva sa se teama de
a-0 spune bpinia, cu toate ea* lumina a fost impedecat de a se
rspandi; e frumos a avea popularitate, ins& mai frumos este de a
combate i chiar a muri pentru un princip de adevr si de dreptate.
D-luI sprijine proiectul, caci doreste sa fie liniste i unire in teal*
caci nu vroeste ca religia sa fie un titlu de esclusie pentru vre-un
cetatean, ci din contra sa fie top' Romani in Romanie; ca simtimin-
tul care conduce pe unil a respinge punctul 9. este nobil, ns i eel-
ce apra proiectul nu sunt mat' putin insufletiti de patriotism.
D-lui intelege e ingrijirea este intemeiat pe faptele strainilor ce
am imparnintenit phut"' acum, cu toate ea i aicea sunt onorabile
eseeptii; i d-lui intelege ca ace' ce pan' alaltierI erail sudetI,
ieri inc a publicat memuaruri cA formeaza o natie, nu pot fi primitt
ca parninteni, ca i d-luI este in contra acestora ; tusk' cum sa luain
dreptul de pamintean paminteanului de rit arman, carele nu s'a
pus sub protectia until stat strain, sateanulul catolic, carele a parti-
cipat cu noi la toate nenorocirile, la toate greutatile triI? D-lul vede

www.dacoromanica.ro
227

in proiect singurul mijloc de a desflinta monopolul impAmintenirii No. 1980.


ce pan acum il avead Grecir si Rusil; cA afarA de aceasta nu tre- Proo.-verb.17.
bue cu dispret si nerecunostinta sA platim aceluia care vrea O, ne 1857
12 Noem.
faca o natie, nevrnd not a da drepturi si pamintenilor de legea
luI; cA patriotismul de clopotnita a fost peirea a multor natir marI
si vestite; cA natie poate fi numal acolo, uncle este unitate, si ea
chiar de aceea am cerut Unirea ; cacl nu dorim sA fie in tear deo-
sebite aglorneratiL ci un singur popor pAsind catre acelasT tel al
natiaD luI arata, ca respingndu-se proiectul,,jmiI de locuitorl su-
pusl la bir, la recrutatie, participand la toate greutatile tgril, rman
t'ara de driturl. Ast-fel Bulgarir si Rusif ce ne-afl venit Cu partea
.BesarabieI.--- Ast-fel locuitoril catolicl, caril desbracatT de drepturl,
la cas de nou6 nAvAliri, de sigur ca nu vor avea pentru ce a tinea
cu noI. Ast-fel vroim O, intArim nationalitatea? D-luf (1. ice ca ar r}
primejdios a l'sa la nol aglomeratil ara de drepturI; ca cu venirea
a mal multor sad mal putinI strainl in tearA nu se prpadeste
Romania, menita de Dumneletl ea s'A stApAneasca trile de la gurile
Dun'ril; cacI ea nu a perit eand a trecut peste ea potopul natiilor
barbare, cand era limba slavona limba Statului si a bisericiI, cand
am fost sub jugul fanariotilor. AstAqI, sub scutul Europer intregi,
nu este motiv sa ne temem ea vom peri pentru ca. vom da drep-
turI Armenilor si maI ales catolicilor, cara' chiar le-ad avut la alegerea
acestei AdunArl.De atuncea ce ad fcut eI ea sA-1 degradarn ast-
fel ? D-lui urmeaza, CA religia ortodoxa nu are s'A se teaml de nimica,
cacI ea este domnitoare si* intarita prin un Sinod; ea sl nu uitam
insa ca am proclamat si libertatea culturilor si egalitatea dinaintea
legil; ca nedarea de driturI la eterodoxI va stirni ura intre popu-
latil. D-lul adaoge, cA trebue sa gAndim si la viitor si la armele
ce am da adversaritor nostri, ami el ar lice ca noI cerem slobo-
4enie, ridicandu-o altora, pentru ca se inchina numaI alt-fel la tot
acelasI Dumneled; ca. aceasta ar arta ca nu ne-am pus deasupra
prejudetelor, care chiar in Turcia ad trebuit sa cada. prin hatihumaiu-
mul dat de Sultan prin mijlocirea Puterilor.D-10 roagA irl finit ca
cu totil s'A proclame un princip de progres si de clreptate.

Cuvintul d-luI Mihail Kogalniceanu.


Domnilor!
Chiar din inceput si tara perifrase vin a recunoaste ca, punctuI
al 9-lea din sirul chestiilor, adeca propunerea de a se recunoaste dri-
turl politice pamintenilor crestira eterodoxI, ea acest punct, clic, a

www.dacoromanica.ro
228

No. 1980. produs impresie si ingrijire in Adunare, si fireste cu attita mal mult
Proo.-verb.17. In tear. Aceasta nu o contestez, si chiar inteleg a niel putea fi alt-
1857
12 Noem.
mintrelea : teara simteste ca lucrurile cum sunt ele astdl, nu sunt
bune; ea doreste o prefacere sociala; cum ins si ce fcl, ea nu este
in stare de a ne-o spune. Teara nu este pregatita pentru reforme.
itul se simteste, dar vindecarea putini o cunosc. Si cum ar fi alt-
mintrelea ? Heformele nasc in capul teoreticilor ; el maI inthiti le dis-
cuteaza si le predica, tArditi apol populul le adopteaz. Vedeti cum
s'a urmat Cu evangelia, Cu cuvintul lur Hristos, cel mat mare re-
formator al lumff? Toate natiile simtesc trebuinta uneI prefaceff, dar
numal Mntuitorul a cunoscut marea reforma, si de si D-gleti, el inca
si-a ales pe apostoli si le-a dis: duceti-v8 de inv'tatI popoarele.
Pe o scar mica, foarte mica in privire care Europa, dar foarte
mare in privire catre teara noastr, si nol suntem chematl de a
face o reforma. Toate instituthle noastre sunt putrede, suntem che-
matt de a psi la o noua organisatie. Cum am crede ins ca ea
de-odata ar putea s'a fie primita, and toate mijloacele ne-ati lipsit si ne
lipsesc pentru a o predica, pentru a face ca ea s fie bine primita de
natia noastra ? Pretutindenea, cel mal puternic din mijloacele menite
de a r6spandi lumina este presa. Un Domn, pentru care acum putem
fi dreptY, acI este mort si n'avem trebuinta nicl de a-1 mguli nici de
a-1 huli, in lata Tratatulul de Paris, care fagaduise Principatelor o li-
bera consultare despre nevoile si trebuintele lor, simti a pentru a
putea rosti cu deplina cunostinta dorintele sale, natia avea trebuinta
de o educatie care s'a o pregateasca pentru marea sa misie; in scurtul
timp ce ne era dat, presa era singurul chip care ne putea pana', la un
oaresI-care grad a ne da aceast educatie. Grigorie Ghica ne dadu dar
libertatea preseI.Domnilor, dati-ml voe sa v6 aduc aminte de acele
surte luni, in care Moldova s'a bucurat de acest mare dar. Spu-
neti-mi d-voastra singuri, clack' presa in acele linif n'a fcut tgrii
mult bine, daca n'a contribuit la desteptarea simtuluI national, daca
n'a re'spAndit in teat% multe idel bune ? Dupa o scurt libertate veni
o fatali depee. Turcia, in contra autonomiel Principatelor, garantata
de Tratatul de Paris, prin o singur scrisoare a lui Fuad Pasa ne
rdica cel mai puternic mijloc de luminare, presa; si ne reasegla in
vechiul intunerec. Asa, in minutul and aveam trebuinta de toate mij-
loacele, de toate trimbitile publicittir spre a face ca sa iase la iveala
toate ideile, ca fie-care s predice neimpedecat resultatul meditatiilor
sale, in minutul acesta se secvestreaza presa si se convoac Adunarea,
o Adunare menit de a rosti dorintele unel ti5r1 nenorocite, de a
proiecta viitoarea reforma, o Adunare impartial' in clase, cele mal multe

www.dacoromanica.ro
229

fara niel o educatie politic ! Prin lipsa preset ne vedem nchii in- No. 1980.
tr'un cerc cu totul fatal; luminile sunt inadusite, ideile sntoase nu Proc.-verb.17
1857
pot strabate, calomniile i falsele noutatI singure ati liber joc, 12 Noem.
reforma trebue sa iase gata si deodat ca Minerva din capul lul Joe!
in mijlocul unor asemenea impregiurarI, inteleg dar foarte bine
si ingrijirea care preocupa pe top, i positia Adunaril fcuta mult
mai grea. Dar tocma aceste impregiurarI trebue sa ne indemne ca sa
lucram Cu o liniste si Cu o neatirnare indoit mal mare. Cea inthl
conditie la aceasta este ca s avem o stim reciproca pentru opiniile
fie-caruia din noI, ori cat de deosebit ar fi; numal cu chipul acesta
putem a ne implini misia; ea este grea. Pcatul cade asupra aceluia
ce ne-a fcut-o grea; dar noI trebue s mergem inainte ; do aceea
dar, fr frica i falls vin a sprijini opinia mea. DIM' Logofatul Sturdza
a lis ea este Roman, si ea vorbeste ca Roman; imI va da voe s-I
intimpin cA i et' sunt Roman, i mal mult de cat d-luI. Neam de
neamul meti a fost Roman ; sunt razas, vechiti bstinas de pe Co-
galnie; i prin urmare, daca acest titlu este in destul pentru triumful
uneI opinil, apoI opinia mea trebue sA triumfeze. ins chestia nu este,
cine este Romn mat mult sa mai putin ; pe bancele Adunrii noI
nu suntem venir de cat ca Romani ; chestia este cine apr o idee
ma dreapt.
Domnilor, este frumos de a avea multa popularitate; pentru un
deputat nu esista o rsplatire maI plcut de cat de a fi aplaudat ;
insa este ceva i mal frumos i mal plcut, aceasta este datoria de
a combate si chiar de a muri pentru un princip de adevr si de drep
tate ! Acest princip, Domnilor, este ea trebue sA fim dreptI pentru
top' fiiI Romaniel! De aceea sprijin proiectul, pentru ea numaI prin
dreptate putem avea 1inite in teat* i numaI prin legamintele iubiril
intre sine putem uni toate puterile natiel noastre, putem avea o fru-
moasa, o adevrat patrie, teara romana. Jata, Domnilor, opinia mea
neimpedecata ; pentru mine fie-care fat al Oil!, fiecare pa,-
mintean este Roman. Nu m ingrijesc niel decum, cum si ce fel el
se inchina lul Dumnelea. Aceasta este opinia mea ; prea putin imI
pasa de cele-ce se lic si se vuesc afar. Calomnia, care este facuta
s seada la usa, nu m va stramuta din ceca-ce ()red c este bine
folositor pentru teara mea. Om liber, e-caruia ce voeste a-mi impune
if voiti rspunde cu cuvintele stoicianilor : Putetl sil-ml luatI toate,
numaI pe mine Insurrif mie nu m veti putea lua! Voi rmanea
singur de idea mea, si cu toate aceste eti totusI cred ea idea mea
va triumfa, cred ea curind va sosi timpul, cand religia In Romania
nu va maI fi un titlu de esclusie pentru niel un cetatean ; va sosi

www.dacoromanica.ro
230

No. 1980. timpul, child totI vor fi Romana in iubita Romanie. Simtimintul ce con-
Proo.-verb.17. duce pe unir de a respinge proiectul este nobil, el purcede de la in-
1857
12 Noem.
grijirea de a nu se jigni nationalitatea ; insesI acel ce sprijine proiectul,
fitI bine sigurl, nu sunt insufletiti de un patriotism maT putin cal-
duros; acestia sprijine ca multe vergi legate la un loe se pot mal cu
Teti rumpe, de cat &and ele sunt despartite.
at intelegti ingrijirea acelor cariI combat punctul al IX-lea ;
dinaintea ochilor lor faptele strinilor ce am impamintenit cu atata
usurinta; cu toate ea si in acestia sunt onorabile esceptil. De si im-
pamintenitT, multI inc se socot i lucreaz ca Grecl, ea RIO etc.
Asemenea ett inteleg ea ;leer ce paria alaltaierI erail suditT,
astadI inteo bataie de palme nu se pot face pamintenI ! Pentru acestia
si e sunt aspru, i poate si mai aspru de cat d-nul deputat de Ro- -
man. in adevr, ce vedem astadl? De abia re'spandit in public
disa, cti in Adunare sunt oamenl caril din deosebirea religie nu voesc
a face un titlu de esclusie pentru intrebuintarea driturilor politice,
de-odata vedem trel ptrimI din aceI ce 'Yana alaltaierI ere' suditI,
vin si se declara de pamintent AbUT, precum uniI din Armenl, vin
i se infatoseaza cu memuare, cu titlul pretentios de nage armani,
cand el ar trebui sa-s1 aduca aminte, ca daca suntem i aun fost
pentru indrituirea lor, aceasta a fost numaI pentru ca noI nu-I privim
.ca nage. arman. Dovarl protestatia noastra acea mare, care sfa-
rimnd intile alegerl, ne-a adus pe ha. ncele Adunrif.
Pentru suditI, pentru natia armana, si ett sunt tot asa de aspru
ca i d-nul Sturdza; i pentru uniI i pentru altif, at nu am
drepturI politice; i unora i altora, ell le dic : Daca suntett natie
armana, n'avetI nimic a face cu drepturile natieI romane! Vol earn
atI desperat de viitorul Oaf noastre, voi cariI in timpurl nenorocite
n'atI luat parte la durerile noastre, ci v'atI tras sub steagurl straine,
vol pentru mine nu puteti fi pamintenl! AstadI, cand soarele incepe
a luci i pentru Romania, radele sale nu trebue s lumineze i sa
incAldeasca de cht pe fiii si, pe aceI ce ail rbdat si vicolul
restristea.
insA pe nenorocitul meserias de religie art-pan:a, carele n'a aler-
gat la protectie straina, carele ca i meseriasul ortodox a rabdat
toate impilarile, i ale agal, si ale ispravniculuI, si ale comisaruluI,
si ale jandarmuluI; insa pe nenorocitul stean catolic, carele ca si
steanul ortodox de trel sute de aril rabda toate greutatile Ora, frate
Cu el si la beilic si la boeresc ; cum, pe acestia, impaminteniti
prin suferinte seculare, sa-I resping de la sinul mumeT, i s le
die ca n'ati parte la bunurile pamintulul, ea n'att drepturf,

www.dacoromanica.ro
231

pentru dinsiT sperant nu este, ca eT sunt strainT i c fiirA drep: iTo. 1980.
turi s'ati naseut, fara drepturl vor muri ! Domnilor, aceasta nu se Proo.-verb.17.
poate, cacT am jigni legea cea mare a fie-aril societtl: dreptatea; cacT 12 1857
Noem.
prin aceasta, departe de a intari nationalitatea noastr, am slabi-o dimpo-
triva. M esplic. Regulamentul, la anexa X. in capul punctuluI 1., consfin-
-teste principul ca fie.eare strain, de ori-ce religie cretina, poate do-
bandi prin naturalisare drepturl politice in aceeasT anex, la stir-
situl punctuluT IV., insa se adaogi maT frasa, ca de drepturl
politice se vor putea bucura numal acel ce recunosc religia or-
todoxa. Trebue s, v6 spun, cine a adaogit aeeste cuvinte ? V6' pu-
tetT inchipui ca a putut fi altiT, de cat accl carif erail interesati in
caus, de cat Grecii i RusiT, ce pan astadf a singurI monopolul
impminteniril in teara noastra ? Domnilor, nu voesc, nu se cuvine
s atac Mel' o nationalitate, ha niel o personafitate. ins& noT nu putem
ste;ge istoria noastr. Care strainT facut atata r611 de cat GreciT,
satt mai bine c,lickd fanariotil? Negresit ea si intre aceia sunt esceptiT.
Este Constantin Mavrocordat, carele in ambele Principate a desfiintat
vecinktatea. Este Domnul Alecsandru Moruz, carele a facut multe lu-
erurl bune in Moldova, si mai ales aceasta curte in care astadI ne
aft-x-1 adunatT. Este Mavrogheni, Donn-Rd ValahieT, cel de pe urma
Voevod carele a condus o ostire romana la batalie, i carele mal
multe lupte cu Rusil i ou AustriaciT a fcut steagurile roma.ne birui-
toare! Acestea sunt esceptiT ! insa regula cat este de cumplita! ET
bine, Domnilor, tocrnaT acest monopol avut pang atuncl de ortodoxT
In deosebT de GrecY, monopolul de a putea singurl a se impamin-
teni in Principate, voesc de nu a-1 nimicT, dar cel putin a-1 paralisa,
radicand pedeca naturalisdrii pentru strinif eterodoxI i maT ales pentru
acer din Occident, cruia datorim atat de mult, si de la care si astadf
putem a spera hotarirea soarteT noastre. Radicarea acestel pcdecI
ne-o cere nu numaT dreptatea, dar si datoria, care ne dice c noI nu
trebue cu dispre i nerecunostinta sa platina acelui care voeste
ne faca o natie. pie despret i nerecunoVinta, cacI si una si alta
ar fi cand am dice ca i paminteanul nostru i strainul ce ar eere
impamintenire, pentru ea sunt de religia catolic, nu pot pretinde la
drepturT politice! Domnilor, s'a' nu lasana ideile strimte sa ne conduca
pe o cale strimta : Patriotismul de clopotniti, el a causat peirea a
multor 16r1 renumite. Grecia a caglut pentru ca cetatenil eT nu voiail
a se uni sub steagul i in unitatea EladeI. ET preferail s fie si sa
se combat. intre &MOT ca SpartiatT, ca AtenianT, ca TebanT, ea PlateanT
etc. De aceea el cadura,' sub jugul lui Alecsandru i apol sub jugul
Romanilor, cand acestia isbutira, a domina lumea, pentru c'a din nu-

www.dacoromanica.ro
232

No. 1980. mele de Roman er niel odata a cautat s fac numar un monopol al
Proc.-vPrb.17. cetatenilor de Roma. Care este causa ca Italia, muma noastr, cu toate
1857
12 Noem.
staruiatele sale, cu toate suferintele sale, 'Ana, astc,II Inca n'a venit la
unitate? Aceasta este patriotismul de clopotnit, viata municipala, iar
nu national, care a insuflat in secolul de mijloc pe republicile sale
chiar pe barbatir s1 de stat. Italienif sub nume de Lombardi erati
In lupte cu alt.{ Italieni sub nume de Toscanr, Venetiara, ModenezT,
Napolitanr, SicilianT;i Intr'acest timp Germanul 'mica piciorul

sel pe grumazul bieteI


Natia este o creatie a lumiI moderne; natia s'a facut si se face
numar acolo unde este unitate. Aceast mare idee ne-a facut sa cerem
Unirea trilor noastre. Niel data insa nicT Unirea, nicI natia noastra.
nu vor fi tarT, in card vreme pe parnintul nostru vom avea deosebite
aglomeratil de locuitorT, pe care nor II vom tinea despartitI de nor,
prin esclusia lor de la bunurile, de la drepturile ce teara d fiilor s61.
Esclusia de drepturi pururea creazti deosebite interese, insufla ura
si aduce discordia.
Nor insa vroim s fim un singur popor, pasind catre acelasT tel:
consolidarea naiona1ittiVomine. Numal respingerea deosebirilor
va aduce intre nor armonia, numaT armonia va da natier noastre
puterr, i numl puterl largi vor aduce hare nor adevrata Unire na-
tional. Trebue dar s. tintim cu totil de a lega toate aglomeratiile
de locuitorT prin legatura cea mai mare a armonieI ; armonia este
msA numal acolo unde este dreptate, unde este egalitate.
Dati-mr, Domnilor, roe sa fac o singura intrebare. Ce ar fi mar
potrivit cu interesul natier noastre, s. vedem tirg cu tirg, sat cu sat
in discordie i dusmnie, pentru cA in unul sunt ortodoxr, iar
altul catolicl? Sati pe toata suprafata Romanier, de la Carpatf pan&
la Marea Neagra, sa vedem i -arguer si sate, fra osebire de religie
si de origina, legate prin dragoste, prin interes, prin acelasI drept,
prin acelasr tel? Rspunsul nu este greti de dat
Tan O. v ar't acum si ce viitor ne asteapt, respingndu-se
proiectul i dechiarAndu se prin urmare fara driturl mir de locuitorr,
cariT ins at luat i iati parte la toate indatoririle, la bit, la recrutatie,
la beilicurT, la toate greutatile t6ril. Fie-care din acestr locuitorI decla-
ratl strainI in parnintul lor ar fi in tot dreptul sa died aceea ce la
inthile alegerI un locuitor catolic din Saboanr, ales deputat pontas
al tinutuluI Romanul, a rspuns ispravnicului, carele II intimpina
nu-1 putea cunoaste deputat, pentru ca era eatolic : Cum, cucoane,
acum (And toate satele m'ail ales ca sa le apr drepturile in marea
Adunare, sunt catolic i nu pot fi deputat ? Dar chid ne punetr la

www.dacoromanica.ro
233

beilicurl, cncl ne luatI birul, child ye dam fecioril la oaste, cand ve No. 1980.
facem boeresc, atund nu suntem catolicI, ci ne privitI ca pravoslav- Proo.-verb.17.
nief ? Daca este, cucoane, ca nu putem fi deputatI pentru c suntem 1857
papistasl, apoil dati-ne pace s fiin papistasl si la birurT, si la beilicurI 12 Noem.
si la toate angriile.
Domnilor, respingerea proiectuliff ne-ar infatosa in viitor si un
alt maI mare pericol; este stiut c iMma omulul Il trage pururea
acolo, unde gseste simpatie i dragoste. Teara noastra, nu de astall,
ci de sute de ant a avut trista soart de a servi de teatru luptelor
straine ; nu data ea s'a vedut navalita de armele staturilor megiese
Cartea viitorulul ne este inchis; putem dar sti, dace, aceea ce de
atatea orl a fost, nu se va maI intimpla ? in asem enea casurT ce am
vedea? Ruii, Bulgaril, LipoveniI ce ne-ati venit cu inapoiatele ti-
nuturI de Cahul si de Ismail esind cu pane i sare inaintea
fratilor lor de sange si de religie ; la o navalire din partea uneI
armil austriace, am vedea locuitorif catolicr alergand inaintea fratdor
lor de religie. Despre JidovI nu dic nimic; le-am vedut purtarea in
timpul cel de pe urma al ocupatieI. Cu totul ar fi altmintrelea cand
fie-care, fail deosebire de religie sail de rit, ar fi legat catre teara
noastra prin o adeverat egalitate, adeca nu numaI de indatorirY, ci
si de driturI. Strinul intrand in teara noastr, n'ar gsi de cat inime
spre a-1 uri i brate spre a-1 combate; si asa i nationalitatea i teara
noastra ar fi mult mal puternice.
Istoria, Domnilor, ne dovedeste, cat de periculos lucru este de
a instrimbattT pe de o parte locuitoriI une ter' din causa deosebiril
religiel. Aceasta strimbtate a adus ades peirea aceleI WI. Era ()data
o teal% mare si frumoas, o teara de cavalerli, o tear cu care ne-am
luptat sute de aril': Polonia! El bine, Polonia a cqiut pentru ca n'a
fost dreapta pentru totf fliT s'T, pentru cti pe de o parte toate liber-
tatile erati numaY In mnile aristocratid, pentru Ca pe de altparte,popu-
latia teril era o parte catolic i o parte ortodoxa, i pentru c cea dintaii1
a cautat s impileze pe cea a doua. Aceasta este causa ea Cazacil,
cariT odata erail vitejif companion! de arme at Polonilor, a rupt pactul
lor cu republica aristocratica si afi imultit rindurile armiel Rusilor;
aceasta este causa ea Episcopii i locuitoriI rutenl ortodoxT, vedndu-se
prigonitT de Episcopil i nobilil catolid, a nazuit la ajutor strain; si
Ecaterina, sub pretext de a apera pe coreligionariI se!, a ocupat
Polonia, si Polonia astec,11 nu mal este.--in Frantia prigonirile protes-
tantilor, cate nenorocirI nu adus ? Diva stntuluI Bartelemi
astk,11 formeaz una din paginile cele mal grozave din istoria pri-
gonirilor religioase! Revocatia edictuldf de Nantes a desbracat pe Fran-

www.dacoromanica.ro
234

No. 1980. ia de oameniI de inteliginta, de industrie si de arte ceI mal insem-


Proo.-verb.17. natI; si aceste talente, transportate pe pamint strain, ail pregatil Fran-
1857
12 Noem
tie' puternicI concurentI. 1114 ne dic adversaril proiectulul, and
driturr catolicilor, deschidem stavila, care singur pna acurn no-a
ferit nationalitatea; strainiI ne vor navali, i natia noastra este perduta
proiectul nu deschide niel decum calea strainilor; el cere
drepturI numal pentru pamintenI. Dar sa icem, ca. rostirea principu-
luI c pamintenil eterodoxi pot avea cirepturI politice, deschide
strainilor mijlocul, ca prin marea naturalisare sa ajunga la drepturi
politice. Ei inca tot nu Ve'd pericolul. Marea naturalisare, dupa legile
noastre, se poate acorda numal de Adunarca obsteasca; ea la noI este
supus la conditii mult mal grelo de cht pretutindenea aiurea.
data' num'rul strainilor ce ar intra in tearti prin un asernenea canal,
nu poate sa fie atht de more, in cat s ne inratoseze vre-un pericol,
apo, Dornnilor, nu trebue sa credem ceva i in cteaua Romnilor? !
Romnil sunt meniti de la Dumnedeil ea sa" stapneasca t'rile de la
gurile DunariI. Romania n'a perit and a trecut peste ea potopul
popoarelor barbare. Neamul nostru in mare parte, atuncea s'a fost
retras in mijlocul Carpatilor i mal ales la Fagara$ si Maramuras,
care, intocrnai ca chivotul luI Noe, a pastrat nationalitatea romana.
Dupa contenirea potopuluT, ce vedem insa ? Doua mhnI de oamenl,
condusl de Rada Negra si de Bogdan Drago$, ies din CarpatT, se
scobor de-a lungul riurilor, se unese cu comuilitatile libere ce nu
fost parsit vetrile striarno$estI, intind staphnirea peste toate
dintre CarpatT, Dunarea i pana in Marea Neagra; si nu mal tardia
de at dupa patrudecI de anl, vedem pe vitejiI nostri Voevodi lup-
thndu-se cu UnguriI i cu PoloniI in capul unor armil de 50 si de
60 mil de Romani. Romnia n'a perit and slavinismul strabatuse
pretutindenea; and limba slavona se Meuse la noI limba StatuluI
a bisericiT. Actele luI Stefan si ale luI Mihaiil sunt serse slavoneste;
chnd Romhnia a fost vre-odata mal puternica, mai glorioasa de
cat in timpul acestor Voevoc,II?
Romania n'a perit and Turcul i fanariotul ati navlit asupra
tariT, and toata viata la nol era amortit, and drepturile noastre
erati sf4iate, and hotarele noastre eraa incungiurate de cettI turcestl,
si and in Ia i in BucurestiI doI orindarI strainI, venitI de la Stam-
bul, ne dati legl in limba greceasca; si cum, tocmai astadi, in secolul
dreptatil si al luminilor, avem sa ne temem cA nationalitatea romana
poate peri, astadI, and ea a primit consfintirea cea mat solemnela, and
Principatele Romane s'att pus sub scutul Europel? Cum, astac,1I, inspiraff
de un prejudet, de un pericol ilusoni, voim sa. refusam, ce 41c, sa

www.dacoromanica.ro
235

radicilm pOmintenilor eterodoxI drepturile politice ? Am jis cuvintul No. 1980.


radicat, si asa este, die' chiar astdt eterodoxii aLi drepturf politice. Proc.-verb.17.
1857
Aiiem in tear" de sute de aril' proprietarI catolicI, din cariI mult1
12 Noem.
ajuns in functil publice, a dobndit titlurl deboerie, a esercitat dreptul
de alegtorl, chiar la Adunarea general& in timpul WI Mihail Sturdza.
Avem strAinT, iariaT de legea eatolic sa protestant, cariI a capAtat
sub guvernul trecut marea impilmintenire, pe aceleas base; cOcI strainiI
ortodoxI in Teara Romneascd, cu care aspirrn a ne uni, si catoliciI
Armenif a drepturI politice i sunt proprietarl do mosil. AcestasI
cas este si la noT, in tinuturile de peste Prut inapoite Moldovel; prin
urmare, pe ce regulO de dreptate am veni astdI s declarAm c drep-
turile politice se pot intrebuinta sag dobandi numai de ortodoxi,
asa s desbrficam de asemenea drepturr pe totI pminteniI ce re-
cunosc un alt rit crestin, si asa sti-I facem strain" in chiar prnntul lor?
Dicem c religia ortodoxO, la care trebue s tinem, ar fi o pedeca,
si eh Regulamentul Organic, pe care DOI necontenit Il spircuim, ar
rosti o asemenea esclusie. ins& nol trebue s ne aducem aminte, cd
In trecutele dile am declarat libertatea culturilor, cA multe din Regu-
lament, inainte de a le sfOrima noT, a cac,lut in neintrebuintare, ca
loate legile ce nu maI sunt potrivite cu gradul de civilisatie la care
a ajuns un popul.
Nol trebue asemenea sA ne odueem aminte, cA iarhsT inainte de
-ateva 4ile am declarat egalitatea inaintea legil ; insA ce fel de ega-
litate ar fi aceea, care d& unuia i refus& altuia ? Am 4is egalitatea,
am dis desflintarea de privilegii, i noI astOdI venim i punem pe
ptunintenil eterodoxI inteo positie cu totul neegalO in privire care
pminteniI ortodoxI. Pe acestl din urma Ii facem privilegiatI, pe cei
dintAI if facem strAinf.
Daca dar este ca proiectul comisiei sA se respinga, apol et' vin
solenel declar, c noI am sfarimat egalitatea si am intemeiat pri-
vilegiul, cci toatO legea ce nu are o asemenea m'e'sura pentru top',
nu este o lege de egalitate, ei o lege de privilegiti !
Domnilor, dati-mi voe sA v argt o alt consideratie, iarAsT de
mare important, care ne preserie datoria de a recunoaste cA
mintenitil de orI-ce religie pot dobndi drepturl politice. Aceasta este
compunerea societtil noastre. Care sunt elementele de care aceastii
societate este formatil?
De o parte vedem boefil mar" si miei, proprietarI, neproprietarl,
functionarT inaltI sag de jos, cum vroitI, Ins& tot boeri. De altti parte
vedem luertorl de pamint, fie ra'zAsi, fie pontasi, insa numaI
toil de pimint.

www.dacoromanica.ro
236

No. 1980. Dou5 clase fa ta in fata. Legatura cea mat national, cea mat
Proo.-verb.17 puternica, singura care poate intemeia echilibrul si a opri antago-
1857
nismul, starea de mijloc, aceea caria Sieis qicea trebue sa fie-
12 Noem.
totul inteo natie, lipseste desavirsit, maT ales in Moldova. Tirgurile
noastre sunt populate numal de Jidovl si de un mic numr de strint
de deosebite riturt crestine. Tot comertul, i acel din tirgurT i acel
de la eara, este in mana Jidovilor, din cariI treT patriml sunt
Luatl seama Dommlor! c legea electorala, in puterea caria am fost
convocatT, da tirgurilor dreptul de a trimite doug-clecl de deputatl
tirgovetI, adeca in spiritul legislatoruluI representantr al staril de mij-
loc. El bine, noT in toata Adunarea avem un singur negutitor, depu-
tatul de FocsanT i patru medicl, caril i acestia sunt boeri ! Uncle
este dar starea noastra de mijloc ? Nol n'o avem, i datoria noastra
este sa o facem. Elementul constituariI if este in adoptarea proiec-
tuluI comisier; sa chemam intre nof, prin imparnintenire, pe acel
strAinT, caril de multt anI sed intre no!, caril prin deprindere, prin in-
terese, prin limba. prin chiar iubire catre pamintul nostru, fa'cut
de fact pamintenT ; i caril daca s'ati tinut de o parte, este numat
pentru ca Regularnentul Organic ii departa de la orl-ce putinta de a
se face cetatenl roman!. Si niel ca sa credern ea fara aceasta voni
putea ajunge de a avea o stare de mijloc pIminteana.
Caraeterul MoldovanuluT, cel putin pana acum, nu este pleeat
catre profesia negutitoreasea, acest mare element al stariT de mijloc..
Aceasta nu este de astdl. Jata ce cu 140 de anT maT inainte Domnul Di-
mitrie Cantemir ne qice, in Descrierea Moldovel: Grecir, Bulbanezilp
S'rbii i Bulgaril traesc in Moldova slobodl, i altil se indeletnicescr
cu negutitoria, iar alii slujesc cu leaf a la Domnie. NemtiT, LesiT si Ca-
zacir sunt puin, i unil sunt ostasI, iar altil slujesc in curte. insa din
Lesl s'ati rdicat vr'o *Iva si in starea boeriel.; iara Armenii sunt
supusl ea si ceia-lalti neguttiorT i tirgovetI ce sunt prin orasele Mol-,
dovel i platesc asemenea bir la Domnie, i bispricile lor sunt ca
qi ale papistasilor, i niel sunt mal micI, niei mal putin impodo-
bite de cat ale pravoslavnicilor, i sunt slobo4I a-tif pazi legea lor.
Evreil Inca sunt supusT plates pe an maT mare bir de cat eel
de obstie, i cu alta nu se indeletnicesc de cat numaT cu negutito-
ria i cu carcimaritul, i uncle voesc, acolo pot salt fad, sinagoga;
insa numaI de lemn, iar de peatra nu ati voe; Rush' i Unguril tot-
deauna a fost t6ranT boerestl al Moldovel
Cel-ce sunt adev6ratt Moldovenl, osebit de starile boerestf pentru
care am pomenit mal sus, unil sunt tirgovetT, jar% altif Oran!. Tir-
govetil sunt aeeia care se afia Cu locuinta prin orase i prin tirgurI,

www.dacoromanica.ro
237

iar t6raniI sunt aceia care locuesc prin sate ; eel de pe No. 1980.
la tirgurI nu sunt supusl nim6ruI, fat% numal Domnie, la care is' Proo.-verb.17.
plAtese dajdiile lor si se indeletnicesc la toate lucrurile. ltara ne- 121857
Noem,
gutitorl sant prea putini din Moldo% eni, pentru ea Moldovanulta
din fire este nscuta mandria . . . &Act ei orl-ce negutitorie o so-
cotese ca este lucru de rusine. Osebit numaI de negutitoria cu
panea, care o fac el pe moside lor. Si e socotesc ca aceasta este
pricina cea mai mare de se gasesc proa putini din Noldoveni tirgoveti
bogati, i ca este in teari necontenit lips5, de b macar de se
si tree peste hotar afara mai multe lucrurr de cat acele ce se due
in luntru; cacI negutitorii ce! straira, Turcil, JidoviI, Armenil,
GreciI cariI se die gelepI, a apucat in mani toata negutitoria Mol-
dovel, din pricina leneviril patriotilor nostri; i turme intregi da
dobitoace micI sl marl', pe care le cump6ra' din Moldova cu putin
preto le due pe la Stambul i pe la alte cetatI, si acolo le vind cu
pret indoiti intreit. insa" aceslia Cii mai bogati nu all
TOO s fie ca mosii si ea case statorniciti in Moldova, pentra
aceasta banit cei tuai multi se petrec earl din Vat* lark presto
Dunfirea inapol yin proa putini ; i de abia sunt cu indestulare
pentru pltirea birulul si a altor cheltuell turcestT.
Cuvintele lul Cantemir ne arat ce trebue sa facem, pentru ca s
ajungem s avem o stare de mijloc. Tot Cantemir r6spunde si la
cuvintul domnulta deputat al proprietarilor marl din tinutul Romanulul,
carele ca argument in contra proiectulta ne citeaza Bucovina, uncle
jumtate de mosiI a ajuns a fi in mana Armenilor. Pentru ce ins
aceasta ? Este pentru cA Iosef II., imptirat catolic, departe de a des-
braca pe RomniI ortodoxl din Bucovina de driturile lor, la luarea aces-
tuI parnint, coast a MoldoveI, a decretat ca deosebirea religieI nu poate
s interrieieze esclusie intru intrebuintarea drepturilor civile si politice.
Atuncr Armena din Moldova, de si locuitorI vechT ai eT,v4nd ca. aicea
li se rdicail drepturile, ea' se declaratl straini in nsuJ locul nasteriI
lor, n'ati mar privit pe Moldova ca patria lor ; ci mr,giniti puma." in
dreptul de a tinea mosiI in posesie, el ag esploatat i moiilesi
ales pe locuitorY ; toata rivna lor a constat de a aduna banl; i cand
,capitalul era in destul de mare, el tmceall in Bucovina, unde puteati
cumpra moii, unde puteail castiga drepturI; unde in sfirsit puteati
da copiilor lor o patrie ! N'ar fi fost maI bine si pentru teara noastra
.ca o asemenea emigratie sA nu se faca? Ca Armenir s pstreze Mol-
dov'eI i aetivitatea i averile lor ? in loe de esploatatorI de oameni am
fi avut un numr mare de cetatenf folositorI!
Sa gandim, Domnilor, serios la ce facem.Prin respingerea pro-

www.dacoromanica.ro
238

No. 1980. iectulul, nol nu numal ca nu &Am, dar chiar redicem drepturI avute
Proc.-verb.17 de sute de ani de pmintenl eterodoxT, precum sunt rezeil egad
857
12 1Noem.
din tinuturile Bace'e i IaT. Acetia pururea s'ati privit ca prnintent
inzestratI cu toate drepturile civile i politice, cariT unil din eI sunt
hoed, sunt in functie. Eti, cum am 14is, cunosc din eI caril chiar la
Adunarea obteasce din timpul lul Mihaiti Sturdza ail intrebuintat
liber dreptul lor de alegetorI. N'avem, cum am maI tis, chiar astklI
strain1 de religie catolic sa protestante, caril, cu toate prescriptiile
contradictoare ale RegulamentuluT, prescriptiI ce fecut timpul,
a primit sub Domnul Ghica impmintenirea cea mare ; qi asteli se
numere intre boeriT, functionaril i proprietaril marl a! MoldoveI ? N'a-
vem o intreage populatie catolice i armeane ce ne-a venit cu ina-
poirea tinuturilor de peste Prut? Multi' din acetia sunt proprietari
de moif ; ca nobill sa functionarT, sub guvernul rusesc ei ai avut
drepturI politice. La alegerile Aduneril ad-hoc, perninteniI crWinI ete-
rodoxT, intocmaI ca i pamintenil ortodoxI, a intrebuintat dreptul
.politic de alegetorI. De nu maT mult, dar cel putin o patrime din
deputatil nostri sunt trimiI de corpurI electorale formate i de ca-
tole! i de Armen', ha chiar avem i un deputat catolic: deputatul
orapluT Ismail. Validitatea alegerilor s'a recunoscut de intreaga Adu-
nare. El bine, cum putem acum sa desbrecem de drepturile lor pe
alegetoriI nostri, pe ace! ce ne-ati trimis pe aceste bance, tocmaI pen-
tru ca se le aperem drepturile ? Cum am putea noI se-T declaram
strainI in insaT patria lor? Cand tocmal- datoria noastr cea mare
este, ca prin o adeverate egalitate, prin legatura aceloraT indatorirI
i drepturI s unim pe tos! pminteniI, fare' osebire de credinte, in
acee4r armonie, in aceea0 iubire ctre teal% ; ca aa cu totiI s fin)
o singura natie: natia romink ca aa cu totiI:s avem qi s aperam
o singure patrie: frumoasa Romttnie !
Ve rog, Domnilor, luatI seama bine la votul ce avetT a da. Pre-
tutindenea drepturile politice i civile nu se radic' de cat in urma
une! virif i in urma une! judectl.
Ce vine inse a fecut alegetorii nostri eterodoxT, pentru ca acum
se-I desbrecem de drepturile lor, i prin urmare s-1 osendim la ade-
verata degradare poate vina lor este pentru cA ne-ae ales de-
putatI ?
Inca' odat ye rog, se gandim i la consideratiile din dar, sa
gendim la ce va c,lice Europa, se. gendim la viitor ! la ce arm& dam
In mana protivnicilor nostri. E socot eh' col maT re serviciii
ce putem face cause! noastre este de a vota in contra principulul punc-
tuluT al nouelea. Ce triste recomandatie de noT inine am da Europel

www.dacoromanica.ro
239

catolice si protestante, care pentru RomanT a fcut atata. Spre recu- No. 1980.
nostinta noI voim acum a declara religiile catolica protestanta ca ti- Proc.-verb. 17.
lurT de esclusie la conditia de pmintean al Romaniel ! Ce arme am 1857
12 Noem
da in mana adversarilor nostri, caril in fata unuT asemefiea vot ar fi
in tot dreptul sA cIic Europel : Uitati-v6 ce oamenT, ce tear vroitI
a emancipa; el cer dreptate, i cea intaI fapta a lor este de a o
refusa, ba chiar de a o radica insusT fratilor i pamintenilor lor,
a carora singura vin este pentru ca. se inchin TreimeT dumnedeestI
sub alt. forma de rit. Trist i nenorocita impresie va face un
asemenea vot i in lumea civilisat si mai ales la viitorul Congres !
Trista i nenorocita dovada vom da despre putina noastra civilisatie !
Atka va fi resultatul votulul nostru; cad in acest secol de lumina, sa
ne iase din minte ca Puterile garante ar putea sa iea maI mult in privire
prejudetele noastre de cat glasul sfinteT dreptatl, care striga neince-
tat: ce null place, altuia nu face; iubiti-v6 intre vol, cacI totI suntett
fil al aceluiasI printe.
adversaril proiectuliff nu gandesc ea la biuroul Conferinte-
lor ce ail sa hotarasca despre viitorul nostru a sA iea parte repre-
sentantiT a treI suveranT catolicI i doI suveranl protestantr: ca, din
monarhil subscriitorl TratatuluT de P,aris, numaI unul este de religia
ortodoxa, dar ea si un altul, M. S. Sultanul, este de religie musul-
mana! Lucrul tot se va face; este cu neputint ca prin verdictul Con-
ferintelor, religiile catolic, protestant, arman in Romania sa, se
loveasca cu ostracism ? LuatI esemplu de ce s'a facut in insas1 Turcia,
In insasT teara Musulmanilor ; acolo cu *Iva anT mat inainte, cel
de pe urma caicciti sa hamal turc putea fara a fi pedepsit a scuipi
in fata celul mai insemnat dintre crestinI si a-1 numi cane sa ghiaur !
El bine, Domnilor, uitati-v6 ce prefacere a luat ideile i lucru-
rile in insasI Turcia? Iat. ce dice hatihumaiumul din 18 Februarie
1856, slobodit de M. S. Sultanul. dupa mijlocirile Europe' crestine:
Toga deosebirea sari poreclirea tintitoare de a face vr'o oaresI-
care clas'a maI jos de alt. clas din causa cultuluT, a limbel sag a
neamulul, va fi pentru tot-deauna stearsa din protocolul administrativ;
legue vor pedepsi cu asprime intrebuintarea dintre particularl
sati din partea autoritatilor de orl-ce porecl batjocoritoare sail jig-
nitoare.
Fiind-ca. toate culturile sunt i vor fi asemenea liber practicate
in staturile mele, nicT un supus din imperiul mat nu va fi strim-
torit in esercitiul religiel ce el recunoaste, i nicT inteun fel nu va
fi supgrat in aceast privire. Nimenea nu va fi silit schimbe
religia. Numirea i alegerea tuturor functionarilor i altl intrebuin-

www.dacoromanica.ro
240

No. 1980. tat al imperiulul mea' atirnand cu totul de vointa mea suverana,
Proo.-verb.17. totI supusif imperiulul mea, far osebire de nationalitate, vor fi in-
1857
12 Noem.
drituitl de a fi primitI la functiile publice si de a le ocupa dupa
capacitatile i meritele lor, (lupa anume regule de o aplicatie generala.
nolitatea darilor tragnd dup sine egalitatea sarcinilor, pre-
ctun egalitatea indatoririlor trage dupl sine egalitatea drepturilor,
supusii crestinf si de alte riturI nemusulmane vor trebui ca i Mu-
sulmaniI a lua parte la recrutatie etc
data, Domnilor, marele principia' de omenire, de civilisatie, de
mare si eterna dreptate proclamat in Turcia de M. S. Sultanul Abdul
Medgid !
((Cu toate prejudetele, cu tot fanatismul Musulmanilor, hatihu-
maiumul a inceput a se pune in lucrare. in Constantinopoli s'a
inflintat un inalt consilia menit de a se ocupa cu interesele ge-
nerale ale imperiului, si in care, sub presedinta mareluI Vizir si ala-
turea cu seful religiel musulmane, cu Seic-ul-islam. sed Patriarhul
grecesc, Patriarhul catolic, Patriarhul arman si marele rabin ; lucru
mare; lucru nepilduit! in Viena, Domnilor, ambasadorul ce inftoseaza,
incasI persoana M. S. Sultanului este beizadea Calimah; asemenea este
cu altI multI ministri i trimisl de al' Portil in strinatate, cu
multI altI inalti functionari otomanl in Muntrul imperiulul i carit toti
sunt crestinl ! Acest mare progres Il datorim energicilor mijlocirI ale
marilor Pulen" crestine. El bine, Domnilor, daca Europa civilisata
a dobandit un asemenea resultat de la Turcia cea fanatica si a caria
suveranitate negresit ca nimenea nu o contesta, cum socotitI ca aceas-
tas1 Europa, care astaciI Sine soarta Romniel in mnile sale, la vii-
toarea organisatie, i tara voia noastr si cu toate prejudetele noastre,
nu ne va impune acelasI princip de dreptate si de omenire? S ne
iase dar din minte c votul nostru in contra proiectulul ar putea
avea vre-o greutate inaintea Conferintelor ; el n'ar putea, o mal' adaog,
de ct de a da o slaba idee de civilisatia noastra, de ct de a ne
compromite inaintea fackorilor nostri de bine, de da de a da arme
adversarilor nostri, i jata pentru ce
Domnilor, ca Anglia, care in Congresul de Paris a opinat in
favoarea UniriT Principatelor, ast411 se pretinde cel putin ca si-a
schimbat opinia. Causa ce atribue une"' asemenea schimbarI, este
ca adversaril nostri aa facut pe cabinetul britanic s creada ea* Uni-
rea tgrilor-surorI nu este o dorinta a inimil noastre si o trebuint
a natiel noastre ; ci ea ea este o idee ce ni s'a insuflat prin Rusia,
care prin o asemenea .combinatie ar voi sa redobandeasca la Minare
vechia el. preponderant ; ea Romnia, unit cu Muscalii prin ace-

www.dacoromanica.ro
241

leasT legaturl ale ortodoxiel, n'ar fi de cht un avan-post al Rusiel in No. 1980.
contra Turciel etc. etc. Din toate argumentele ce se intrebuinteaza in Proe.-verb.17.
1857
contra UniriT, religia noastr ortodoxa este pururea alfa si omega.

litice,-
12 Noem.
La Romftni, striga adversariT nostri, ignorantI i necultivatI, religia
este ma puternica de chi, nationalitatea ; ortodoxia va arunca pu-
rurea in bratele Rusia !
ET bine, Domnilor, declarand ca ortodoxia este neap6rata conditie
pentru pmnten i irnpamintenitI spre a putea dobandi drepturI po-
n'am da nor singurT o putere acusatiilor ce ni se adreseaza?
Cand nor trebue prin toate pasurile, prin bate faptele i mal ales
prin toate Voturile noastre s dovedim ea nu suntem niel RusI, niel
Tura, niel Austriaci ; ea Romani sunfem i R0111'11111 voiin Si murim.
Ah! Domnilor, de ce n'am in destul elocuint ea sa pot intra in
toate convinctiile, ca s'a pot ajunge la toate inimile, ca sa v pot in-
ca s v pot incredinta de neap6rata nevoie ce este pentru
nor, s fim drept pentra toti fiii Rominiell De ce n'am in destula
.elocuinta, ca sa fac din d-voastra, apostolii libertatil constiinta ;
asa Cu tota s ajunern a vedea in toVi paminteniI pe fra01 nostri,
i asa sa stim cu toOT, c spre a fi demni de libertate, trebue mal
nti sa o respect-am in altir ; ea spre a putea dobandi drepturT nu
irebue mai inti sa le radical-a altura!
M6 adresez catre vo, representanV aI cleruluI, o vor ace! ea-
rora vi s'ail dat frumoasele titlur de ministri al pacif, de (Ater' aI
moraluldf. Nu v'e impotrivitI la o lego de omenire si de dreptate.
Nor am facut i vom face tot ce poate face religia ortodoxa puter-
mica i glorioasa.. . Nu mg avett nimica a ve' ingriji. Aduceti-v8 aminte
ca. fratia i adeve'rata egalitate sunt aduse pe pamtnt de catre Ilristos
Mntuitorul ; aduceti-v aminte ca religia sa este de dragoste, iar nu
de lira. Nu uitaV cuvintele evangelistulul loan, ce dice, ea tot cel-
ce crede In sfnta Treime, in natura dunmedeeasc a tatalur, a fiitdul
si a sUntulul dull este crestin. Aduceti-v6 mal ales neincetat aminte
de aceste cuvinte ale luI Hristos: invtat ca vis, vetI iubi pre
4cacel. ce v iubesc, i vetI uri pre dusmanul vostru. i eA v'e die: iubiti
.pre dusmanif vostri, facetI bine color-ce ve' urea; si rugati v'e pen-
tru coi-ce v prigonesc i v clevetesc ; pentru ea s fitl fiiI p-
rintelul vostru ce este In cerurf, care face de r6sare soarele pentru
eel' bunT i pentru ce! 1.4 si care trimite ploaie i asupra celor
odreptI i asupra color nedreptflo
Me' intorc catre voi, deputatI ai locuitorilor pontasT, carora
dicem terani, pentru ca infatosatI acea multa, acea grea i impilata
eara. Aduceti-v6 aminte c i locuitoriI catolici a rabdat cu vor
(Acte i Documente. VI. 1.) 16

www.dacoromanica.ro
242

No. 1980. (Wile si beilicurile, i hiciul si toate angriile; i eI cu voI a mun-


Proe.-vero.17. cit i a suspinat ; a avut acelas1 trecut, lsati-T s aib i acelasT
1857
viitor. Voi in Adunare aff gasit i yeti' gsi sprijin la durerile si lip-
12 Noem.
surile voastre. Et bine, nu ve. lsatl s ye insele; fugitI de soaptele
care v6 indeamn s fil nedreptI pentru frata vostri. Aduceti v6
aminte c intre catolici i intre vol. este inrudirea cea mal strinsa
Inrudirea acelorasil suferinte, acelorasi impilrf Spre chiar folosul
vostru ye rog dar, vol cara ceretI dreptate, dati-o fratilor vostri !
Me adresez dare voT, representantil rzsilor, urmasI aY vechif
boerimI romAne; dup o sut de aril' de impilare, Puterile EuropeY
v'att chemat si pe vol. ca s luatT parte la organisatia patriel, pe care
odard stramosiI vostri a aperat-o pe cAmpurile resboiulul. facetl
!

ca din gura voastr s nu iase cuvinte de strimbelate:;. aretati lumiI


ea, de si caclutf, in TM este Inca' vie schintela vechil liberttI romine;
aretatI lumil ea suntetI ine demnI de a ve realta i de a impreuna-
lucra la regeneratia RomAniel.
Me adresez in sfirsit la boerime. O vor, aceI caril prin nastere,
prin avutiT, prin inteligint suntetI in capul natid Fii demnI de
misia ce ve este ineredintata. Ducett la bun sfirsit marea noastra in.
treprindere.
Privilegiurile le-am lepadat, (lar in mAna noastr sta Inca pri-
vilegiul ca s remAnem corifeir teril noastre, ca natia sa vada in not'
aleiT sef. Pentru aceasta n'avem de cAt s ne tinem in capul refor-
melor cerute de luminile secolulta, de trehuintele pmintului. Inteli-
ginta, dreptatea i patriotismul nostru, in chipul acesta vor fi pri-
vilegiurl pe care nimenea, niel odata si in niel o intimplare nu ni
le poate lua!
Ale adresez mal ales catre vol, partea tiner a hoerima. trite-
leg ca eel betrAnl s tie la Regulament ; el le aduce aminte de tim-
pul pe caro fie-cara om II iubeste, timpul junetii. Reglementul este
facut de d-lor in timpul tineretelor lor ; ail dar toata dreptatea s
fubeasca legile facute de dinsiI. ins, Domnilor, o generatie nu poate
s aib ma! mult drept de cat o alta generatie. Precum (1-lor si-aa
faeut legt dupa placul lor si ail trait sub dinsele, dee-ne i nou6
-voe sa ne facem si nol dup placul i trebuintele noastre. Per-
fectibilitatea este legea nu numaI a omuldf, dar si a omenirll Regu-
lamentul Organic a fost un progres in 1832; in 1857 el nu mat' este
(le cAt o constitutie invechit.
S nu ne impedecam dar. de strigatele oamenilor trecutulul,
s procedam cu curaj i energie la o organisatie potrivita cu tre-
buintele actuale ale natiel cu ideile secululul.

www.dacoromanica.ro
243,

Domnilor, am abusat in destul de rgbdarea d-voastr6.Vreati si No. 1980.


trebue sil-ml incheiti cuvintul. Dar inainte de a m6 cobori de la tri- Proc.-verb.17.
18b7
bun, dati-mi voe sA vg aduc aminte de un frumos spectacul si sd
12 Noem.
v` infatosez in viitor un maT frumos spectacul.
Domnilor, v aducetT aminte, cand pe pietele oraselor, tirgu-
soarelor si satelor noastre vedeam tiindu-se de man si hoer!, si ne-
gutitorT, si Went, si tine rl, si btrant, si jucnd Hora Unirii ? Et bine,
Domnilor, di cunosc o hot% si mat frumoasg, horg in care sA se tie
de mana totT pArninteniT, si ortodoxl si catolict, si ArmenT ; si lard a
se uita la deosebirea religiilor, pe cat e le poate judeca numaT Dumne-
dell, totT, legal prin aceleasT drepturt si indatorirT, prin acelasT inte-
res, prin aceeasT dragoste cAtre tear, sA. joace Hora Hominid Unite
ifi autonome.
Eti votez pentru principul progresuluT si al eterneT drepttT, ea
votez pentru adoptarea proiectuluT.
Unul din membrit biurouluT ceteste din nott amandamentul d-luT
C. Hurmuzachi.
D-luT M. Costachi cilice: cd are a face o simpl observatie, ca.
amandamentul vrea sd declare necompetinta Adunan!, qicnd ca
darea drepturilor politice atirnd de Adunarea viitoare, si aceasta
tocmai cand am proclamat egalitatea dinaintea legil. prin care s'a
lepadat o clasg intreagg de privilegiile sale.
D-luT C. Hurmuzachi cere cuvintul si dice, ca proiectul comisieT
cuprinde in sine sufragiul universal.
D-luT M. Kolleilniceanu protesteaz in contra acesteT asertif si
declarli, cg Dime in Adunare nu-T niel comunist niel socialist, eg nime
In Adunare nu este pentru sufragiul universal.
D-lul C. Hurmuzachi, replicand, sprijineste dicerea sa pe cuvintele
urmtoare ale proiectuluT comisieT: Top' pamintenil, de orT si ce lege
cresting, se vor bucura de toate drepturile politice, intocmaT ca si
pamintenit de religia ortodox si pe considerantele aceluT proiect.
D-luT M. Costachi intimping : cd proiectul acesta s'a retras si
s'a substituit prin amandamentul d-sale, pastrandu-se numa din
acel proiect considerantele unul 5i ease, din care s'at'i sters cu-
vintele drepturY si indatorirl, inlocuindu-se prin cuvintul lega-
minte.
D-luT C. Hurmuzachi declara, c5. de vreme ce proiectul a calut,
isT retrage observatia sa. D-luT arat c5, libertatea culturilor filed
nu este un titlu pentru esereitiul drepturilor publice, si citeazd de
esemplu Anglia, unde pan la anul 1829 catoliciT n'aveatl dreptut

www.dacoromanica.ro
244

No. 1980. de a intra in Parlament si undo si ast4i unele din functiile pu-
Proc.-verb.17. blice sunt reservate numaI pentru aceT ce profeseaz legea domnitoare.
1867
12 Noon:L.
D-lui maI citeazA si altA tear, mult mai civilisatA decAt a noastrA,
Svitera unde in unele cantoane catolice i astAdt incA se cere
spre impAmintenirea strAinilor jurAmint de dogmele
incheie, cA atuncI cAnd viitoarea Adunare legislativA va regula
conditiile de la care trebue sa atirne cAstigarea i esercitiul dreptu-
rilor politice, se va putea avea in vedere i chestia de fatA.
D-lul O. Negre cere cuvintul si dice, cA atacA chestia in fond ;
el a sosit timpul actelor color marl politice in patria noastrA; cA
toate incheierile Divanurilor vor avea un mare rsunet in Europa,
In lume, in istorie; cA trebue sA ne silim ca ceea-ce vom face de
acum inainte sA fie potrivit cu ceea-ce am fAcut ; i ca trebue s d'Am
temela trainice de propAsire si de dreptate tgrilor noastre. D-luT
aratA, c dacA ne punem in puntul de vedere al amerintAriI nationalitAtif
noastre prin intrarea strinilor in tearA, monopolisAnd acestia toat
industria, avutia, slujbele StatuluI i lasAndu-no inapoitI i neputnd
apgra teara ca adeve'rati RomAnl; no atuncea ar trebui sA aminAm
aceste nenorociri, i cA d-lul vede primejdia in Art. 15 si 18 din Con-
ferintele de la Constantinopoli din 11 Februarie 1856, care vor s
dea drepturi civile si politice tuturor strAinilor fr deosebire de
nastere i religie. D-lui aratA, cA trebue sa cAut.m a micsura pri-
mejdia coloniilor ce ne-ar amerinta, primind o parte a Articulelor
Conferintelor de la Constantinopoli, ca s nu fim silitI vrnd nevrnd
sA dam pe urmA mal mult, i ca sA vadA Puterile ea am dat cat
am putut da si c am fcut cat am putut face. D-luI 4ice, c Ar-
menii sunt aicea incA din timpul lul Alecsandru-cel-Bun, cA de se
titluesc incA de natie armeanA, aceasta este ca din dilioniile religioase
i-am urit. Aceasta este c i-am respins din natia noastrA ; i eh
aceastA urA vine de la Bizantinl, caril a adus in tgrile noastre aceleasi
dihoniI i prigonirI religioase, cu care ei i perdeaii timpul chiar in
ceasurile cAnd Mahomed al II-lea lua Constantinopoli. LipseascA acestea,
adaoge d-lul, pue-se in aplicare votul de tolerantA religioasA, facl Si-
nodul nout5 legI de impAcAluire, tirula-li-se o mAnA de pace si de
prietenie, si atuncea Armenii nu vor mal fi Armeni, ei Romani ; pA-
mintenil catolici, intreabA d-luI, in numAr de .50 pAn' la 60 mil, caril
a pAtimit cu nol' de veacuif intregi toate suferintele noastre, cum sa
fe'mAe ? La aceasta r6spunde impreun, cu suferintele lor, simtul drep-
ttiI, nevoile veaculuI, politica inteleaptA, care prin intArire i legl-
turA a t6riI intregi ne invatA sA' formArn o RomAnie puternicA

www.dacoromanica.ro
245

mare. D-luT sfirseste prin un mare precept al sfinteT noastre religii: No. 1980.
ce vre1 altul tie s.-t1 facg, M si tu altuia si prin urmare cerem Proo.-verb.17,
1857
drepturT, sA dam drepturT.
12 Noem.
Cuvintul d-luT C. Negre.
A sosit timpul actelor celor marl politice in patria noastrg.
LucrArile ce s'ail indeplinit pana acum in sinul acesteT AdunArl sunt
menite a avea un mare rsunet in analele riT, in Europa intreagg,
ce astAc,1I ne priveste in asteptare, i in fa0 viitoarelor generatil
mane.
Ceea-ce ne maT r8mAne a face, trebue sA, fie in potrivire cu
ceea-ce am %cut, pentru ca sA fim consecuentl cu noT mnine, ca sA
riSspundem la datinele i nevoile veaculuT i ca sA desgvirsim in to-
tul malta misie a asterneriT viitoareT noastre reorganisatil, pe temelil
trainice de propAsire si de dreptate.
Chestia ce astAIT ne preocupti este proiectul : ca totT pAminteniT,
de orT-ce religie crestinA, sA se bucure de toate drepturile politico,
intocmal ca i totl pgminteniT de religia ortodoxA, i impgminteni01,
de orT-ce religie cretina, nu vor putea dolsandi driturT politice, intru
ct eT nu vor fi primit marea naturalisatie votatA de Adunarea le-
gislati vA.
Ea intru fArA niel o sfialg intru aceastg. chestie ce o clasific in
treT despArOrI :
Strginil de impAmintenit,
ArmeniT pAmintenT,
CatoliciT pAmintenT.
SA pureed din punctul de vedere, cA intru adev6r ni s'ar ame-
rinta poate nationalitatea, dacA ar nAvgli in teara noastr strAinii,
caril cu toii sunt mal agerT de cat nol in stiinta ocArmuiriT, in eco-
nomia politick in negot, in lucrarea pAmintuluT, in mestesugurT, in
arte ; cA acel str5inT fiindu-ne nou6 superiorT in toate aceste ramurT po-
menite, le-ar monopolisa in singura lor dobAndg, unde a ne rAdica outotul
chipul traiuluT nostru, prin o doboritoare concurintA; OA el ail a trage asu-
pra-le i preferintele Statulul, poate inlAturndu-ne i luAndu-ne pe
noT inapoia lor, i c5. la vre-un prilej de nenorocire politick precum
multe de aceste a picat asuprg-ne, strAinil acestI agerT, avnd el
prin ale lor merite suprematia in teal* nu ar ap'ra-o cu acea rivng,
cu acea infocare i cu acea datorie sintA ce decurg din strAmosestile
traditiT ale adev&aOlor RomAnT.
Aceste toate cncnd cA sunt asa, ci pornind de la asemenea

www.dacoromanica.ro
246

No. 1980. incredintare, intelepciunea cea mg de toate dilele trehue s ne in-


Proc.verb.17. demne a cerca mijloacele de a amina asemenea ndvtilire. Deschid
1867
12 Noem cartea si vd Articulile 15 si 18 din Conferintele de Constantinopole,
care asa rostesc : Strdinil vor putea avea pdminturT in Moldova si
Valahia, indeplinind tot aceleasT sarcinf ea si pdminteniT si supuin-
du-se pravililor.Toate clasele populatieI, itara niel o deosebire de
nastere, Ind de cult (adecti religie), se vor bucura de o potrivd de
drepturile civile, i maI virtos de dreptul de proprietato in toate fe-
lurile, dar intrebuintarea drepturilor politice va fi oprit vremelniceste
pentru pmintenil supusI uneI protectiT strine
intreb : oare aceste Articule, inscrise in conglasuire una-
nimd de cele seapte marl PuterI, nu ar trebui s slujeascd nou de
busold spre a ne pune pe cala viitoareI lor hotdriel intru aceasta ?
Aceste Conferinte nu-s1 mal a tdria lor, mi se va r6spunde ;
nu, intru adev6r, in privirea lor politic, care s'a modificat, dar in cele
de organisatie luntried pentru nol, et1 cred cd farti indoial vor
mnea intoemaI cum sunt, i vremea ne va dovedi-o ; eticI tot acele
marl' Puteri fdcut, care art indemnat pe inalta Poartd cu dol
aril mal in lima a da la iveald, actul solemnel, prin care se d tuturor
supusilor sl", de ori-ce lege si conditie, tot acole drepturI in totul.
In urmarea cdruia act am v'e'dut Patriarhul grecesc ortodox,
Episcopul catolic, Episcopul arman i rabinul cel mare sednd
turca in sfaturile imp'rdtestI cu eic-ulislamul, in urmarea ctiruia
act am v6dut marI i onorabile notabilittI de toate legile in functiI
inalte ale imperiuluI otoman.
Mai pilduindu-ne si de la alte marl staturI megiesite, vedem cd
In Austria si in Rosia, asemenea drituri s'ati dat tuturor pmin-
tenilor fard deosebire. Aceste sunt pilde marl, pe caro trebue s le
ludm bine aminte.
Dar nol ne temem de n vd.lirea strdinilor. intru adevr ca si
eft am audit soptindu.se chiar cuvintul de colona,acest mint pe
mine m'e' sparie, e vCid inteinsul primejdie: edeI sat ce a fost
ce sunt coloniile de prin prejurul nostru. Ar trebui deel, dupd pdrerea
mea, sti cautarn a micsura o asemenea primejdie, luand cAt este Inc
vreme povatuirea euvenitd din disele Articule ale acelor Conferinte,
primind de bund-voe i prin insusT impulsia noastr o parte din
ele, ca sa nu ni se impue in totul.De aceea socot dar sa, ne mr-
ca numal la piimintenli i de lege crestinfi, dup. cum dice
proiectul, s li se dea drepturI, pentru ea sa nu fink siliti a acorda
aceste drepturI fdr deosebire si la totI aceia care nu sunt pdmIti-
tera si care nu sunt crestin1.-- in acest fel oprindu-ne, vor vedea

www.dacoromanica.ro
247

Puterile, de la care atirn astgc,li tot viitorul nostru, cg dgm cal pu- No. 1980.
tern da, ca. !mein cAt putern face, i asa numal sa ndijduim Pro o.--verb.17.
1867
cg ne vor ingAdui a rgmnea pe o margine, peste care pAsind
12 Noem.
scum, am da de o mare prpastie, dupg pgrerea mea, cg. nu vor
dic, a amina pe o vreme maI depgrtatg alte reforme maI
marl; cu care sa ne deprindem pe incetul, sg avem vreme a le stu-
dia si a le linuri din esperiintg, a le potrivi cu timpul de atuncea
catre care trebue s pAsim treptat, iar nu de-odat.
Acest fel cred cA ar cere tactul politic si intelepciunea cuvenitg
slAbAciunel noastre sg facem.
Armenit, uniI din prnintenil prev6dutT in proiect, sunt de mal
multe veacurr pe pdmintul romnesc. Strlucitul Domn intru pome-
nirea neamuluI nostru Alecsandru-cel-Bun Ii primeste in Moldova,
uncle o mare parte din el' pribegesc, pgrsindu-sT teara lor din pri-
eina nAvAlirilor strgine si a pricinelor religioase. Inteleptul Domn
aseadg in Suceava, capitalia sa, le dg ocrotire si ii linisteste despre
schismele religioase ce urma pe atuncea in Re'sgrit, le rdic bisericg
si nu-I deosebeste de totI ceia-laltI numerosl supus al luI. LinistitT,
industrikIsl, pacInicT, el dati negotuluI o mare si necunosoutg Ong
atuncea impulsie si se ocupg Ong in dilele noastre tot cu acca cu-
mintie, tot cu acea probitate mime de negot, a cruia desvlire prin-
tr'insil a adus marl si netggduite foloase tril.
Nime nu i-a Vdut nicI in zavere i volintiril, niel in vre-o altg
din acele multe tulburgrI de care a pgtimit grett teara noastr.
Da se poreclesc ilia, de natie arman, aceasta este cg din di-
honiile religioase i-am urit, i-am festelit in legea lor, tot cresting ca
si a noastrA, i-am respins cu dispre i nedreptate i nu am urmat
sfinteI inI6tilturI a lega vechI i nouti ca s iubim pre aproapele
nostru.
De se poreclesc 'Meg de natie armang, aceasta este cg i-am
respins din natia noastrg. Tot omul este !gout pe acest phmint ca
sg aibg in mima sa o icoang, pe care o tAmA.iaz si o slAveste.
Aceasta este patria.
V6dndu-se respinsI cu atAta urg i ind6r6pnicie, Armenif
inchipuit o patrie ilusorie, care nu mai este si nu mal poate fi pen-
tru dinsiI, ego.' aicea se nasc, aicea trgesc, aicea if acopere pmintul.
Iar aceast, urg de (And i pentru ce? De la venirea Bizantinilor
maI ales in t6rile noastre, unde aft adus cu eI tot acele neimpAcate
dihoniI i prigonirt religioase, ca care el i perd o vreme de plan-
gerl si de primejda chiar in ceasurile &And Mahomed II. le lua Ta-
rigradul.

www.dacoromanica.ro
248

No. 1980. Asa spune istoria.


Proc.-verb.17. Lipseasc aceste, pue-se in aplicare si in inimile noastre, precum
1857
pe hartio, votul de tolerantd religioasd, faca inteleptul nostru Sinod
12 Noem.
viitor leaT de impcdluire, precum i in imprtia ortodoxd a RosieT,.
precum i in toat Europa, tindd-li-se o mand de pace si de prietenie,
steargil-se ura rellgioas, ce nicI este de veacul nostru, nicl in duhul
cristianismuluI; i atuncea Armenir nu vor maI fi Armera, ci RomnI,
precum totI ortodoxiI grecI, srbI, bulgarI, albanezI, din care se trag-
o mare paste din familiile noastre, care, spre lauda si cinstea lor, sunt
din cele mal romane ce avem astdl.
Cat pentru pdminteniI catolicI, el' nu ail nevoie de vorbd multd;
el sunt 50-60 de mil', caril impreund cu no!, de veacurI intregf,
toate dilele noastre de durere i amrdciune ail tras si pdtimit de o
potriv toate suferintele cu care a bine-voit Domnul Dumnedeil a ne
mustra, spre a ne aduce la intelepciunea i dreptatea astddi nou
trebuitoare.
Acestr pdmintenI catolicl ce s fie si cum s rmae ? Eft erect,
cd vor r6spunde si la aceasta Puterile, dar pentru noI ee'spundd impreun
suferintele ale vremil trecute, re'spuncld simtul drepttiT, ce pe pmint este
darul cel mal sfnt coborit din cer, ee'spundd silnicile nevoI ale veaculur
rgspundd politica inteleaptil, care in elementul de intrire al unet
ri sldbdnogite nu pune desbinare, ci legturd intru toate prtile
de care ea se injghabil, pentru a le imputernici unele prin
pentru a face un totul omogen, o Romanic), in sfirsit, in care sd se
confunde si s se prefacd toate desbinatele eI ramurl inteun singur
trunchi puternie si mare.
Sfirsesc prin un mare precept al sfintel i indurdtoaret noastre
religie crestin :
Ce yrei altul tie s-i fug, fA i tu altuia.
Cerem drepturi, sA diim drepturi.
Pentru asemenea cuvinte sunt pentru proiectul ca totI pdmintenil,
de orI-ce religie crestind, s se bucure de toate drepturile politice, ca
si totI pmintenil de legea ortodox, cu aceasta insd, ca viitoarea
Adunare legislativ s asede care sunt si care nu sunt pmintenI,
precum i sd se ocupe de legea indigenatulu.
Dar, dar, nu trebue s inldturdm pe fratil nostri, replica la
aceste uniI din deputatil stenI.
Adunarea, de treI consultat, prin sculare i edere, prin
majori tate se rosteste in contra amandamentuliff d-luI C. Hurmuzachi.
pece membri cer, in puterea . 51 din Regulamentul Ad unril,
votarea prin apel nominal; maI multY membri protesteaz in contra

www.dacoromanica.ro
249

acesteI cererT, pe cuvint ea odata ce biuroul a constatat majoritatea No. 1980.


prin sculare i edere, nu maI incape apel nominal, si ca aceasta Proo.-verb.17..
poate avea locul s'5 numal cnd ar urma indoiala. 1857
12 Noem.
D-lul M. Costachi apeleaza la onorul membrilor cariT ati subscris
amandamentul, daca nu s'ati convins ea aeeT ce s'A sculat sunt in
minoritate.
La aceasta biuroul ceteste Art. 51 din Regulament: La chestiile
do pzirea Regulamentulta, de inchiderea discutieT, de prioritate, de
chestie prealabila i alta asemenea, Adunarea isT esprim opinia prin
aculare si sedere.
Presidentul invita pe deputatiT ce sunt pentru, a se sculd
acei contra, a sedea. Presidentul i secretara hotaresc despre re-
sultatul votuluI, care se poate repeta pana la a 3 ()ara. Daca este
indoiala sal daca o cer 4ece deputatT, atuncea votul se face prin apel
nominal.
D-lul M Kogedniceanu sprijine, ca membru al comisier ce a re-
digeat Regulamentul, ea tocmaT pe acest Articol se intemeiaz spre a
se opune la apelul nominal, data ce majoritatea este constatata.Dupa
acest Articol, apelul nominal incape cnd ciece membrl Il cer in locul
votulta prin sculare i sedere, sa cnd majoritatea este indoelnica
in urma votultil prin sculare i sedere; i ca daca ArticululuI acestuia
i se da un simt Cu totul altul, d-lta se va retrage din adunare.
D-lul V. Sturdza ceteste Art. 51 si Oice, ea din el se intelege ca
apelul nominal se face cAnd este indoiala sari daca o cer c1ece membri,
chiar i daca n'ar fi indoial, i ea' aceasta s'a aplicat ast-fel de Adu-
nare prin dou precedente de mal nainte; prin urmare, pentru a fi
dreptI, nu putem refusa apelul nominal.
D-luT D. Mictescu cere cuvintul i Oice, ea amandamentele cele
multe 116 adus confusie, i el Adunarea ,sa bine-voiasca a baga de
seama cA amandamentul d-lul C. Hurmuzachi i acel al d-Ita Gr.
Costaehi sunt in princip identice.
So peto la voturI cu apel nominal. Resultatul acestuT vot este
patru-decl i dout; voturI pentru amandamentul Hurmuzachi,
trei 4eci i case in contra acestuia. lar un membru. d-luI Danila
Balan, n'a fost fata la votare.
D-lui M. Costachi iea cuvintul i qice, ea daca majoritatea adu-
nara dinteun simt de patriotism romnesc amineaza principul do-
bndiriT drepturilor politice pentru eterodoxI, apoI tot dinteacest
punct de vedere propune Adunara ca tot acestasT princip sa se aplico
pentru totI ortodoxiI straira.

www.dacoromanica.ro
250

No. 1980 Mai multi membri aclameaz aceasta propunere, iar biuroul
Proc -verb.17. declara c trebue pentru aceasta o propunere in scris.
1857
Presidentul, consultnd mai int'aitt Adunarea, declara ea adeve-
Noem. .
rtrea votuluT prin inscris se va face la vittoarea intrunire de Jol in
14 Noemvrie i radica sedinta la 5 oare.
Presidentul AdunariI, Sofronie Mitropolit al Moldov el.
SecretariI Adunrif, Petru M av rog h en i, Di mitri e
Rall et, Anastasie Panu,
Constantin Hurmuzachi,
Alecsandru Ter iachiu.
25. Procesul-verbal No. 18.---edinta din 14 Noembre 1857.
No. 1980. Astdi, a opt-spre-decea sedinta a Adunaril se deschide la 10 si
Proo.-verb.18. 1/2 oare dimineata sub presedinta inalt Prea Sfintief Sale ParinteluT
1857 Mitropolit.
14 Noem.
D-luI D. Rallet ceteste apelul nominal, la care s'ati gasit fata
seapte-ded i nou'e" membri, iar absentI cincT, i anume: until in
congedie : (1-1u1 A. Botez-Forascu, doi bolnavl: d-lor C. Rola, 1.
Roata, dol n'ati venit: d-lor I. Docan, N. Canano.
D-luf A. Panu ceteste procesul-verbal al sedinteI trecute, care
se adopteaza de Adunare fara vre-o modificare.
Se pseste la adeverirea prin inscriere a votuluI dat in sedinta
trecut cu apel nominal asupra amandamentului d-luI Flurmuzachi.
D-luI C. Negre declara, ca pentru demnitatea fie-caruia din
membri i pentru demnitatea Adunarif intregI, gAndeste c fie-care
va vota acum dupa, cum a votat in sedinta trecuta.
D-lui C. Harmuzachi cere cuvintul si dice: uca formalitatea ce sun-
tem chematl a indeplini la Murat este numaI constatarea unul fact in-
deplinit, adeca: ca in sedinta trecuta, la apelul nominal, cutare a votat
in glas mare pentru amandamentul d-sale, cutare contra amanda-
mentulul d-sale; cu alte cuvinte, suntem chematI a adeveri prin
subscriere otul nostru din sedinta trecuta; ea nimenea (lar nu poate
schimba acel vot, cci resultatul votaril s'a si trecut In procesul-ver-
bal, care s'a cetit acum si s'a si incuviintat de catre Adunare, iar
schimbarea votuluI ar o fi noua votare, prin urmare o calcare a Re-
gulamentuluT, calcare care ne-ar nevoi a protesta)).
incheiarea este urina,toarea:
AstadI, anul una mie opt sute cincl-decl iseapte, luna Noemvrie
In 14 dile.

www.dacoromanica.ro
251

LuAnd in privire: No. 1980.


Ca puntul al 9-lea din sirul de chestiT generale presupune esis- Proo.-verb.18
1857.
tinta une legI menite a regula conditiile de la care trebue s, atirne eser-
14 Noem.
citiul drepturilor politice, lege care inch' nu esist si trebue a se face
de care viitoarea obsteasc Adunare legislativ, si
CA puntul al 9-lea din sirul chestiilor generale st in strins.
si nernijlocit relatie si cu legea despre indigenat ;
Adunarea incheie:
inlturarea acestel chestiT, ca una ce este de competinta viitoareI
AdunrI legislative.
Subscri pentru treTcjecT si nou6, si anume: Prea Sfintia Sa
Printele Episcop Nectarie Hermeziri, Prea Sfintia Sa Episcopul Fi-
laret Scriban, Prea Sfintia Sa Episcopul Calinic Miclescu, Sfintia Sa
Iconomul D. Matcas, d-lor D. Miclescu, C. Bdrt, Dr. A. Fatu,
I. Canano, A. Jiean, St. Cali, D. Grigoriu, C. Mortun, G. Sturdza, C.
Sturdza, I. Levrdit, Gr. Vrnav, A Asian, D. Cracte, Chir. Ciocarlie,
G. Ilie, I. Varian, Rd. Saya, Gr. Sutu, V. Neculati, V. Stan, Dr.
Costin, N. Carp, S. Miclescu, C. Sturdza (Vasluiti), D. Ohidionescu, N.
Bosie, N. Emandi, Pand. Croitoriu, Gr. Costachi, Tim. Sacalov, C.
*than, I. Rosca, C. Hurmuzachi, si in capul actulul inalt Prea Sfin-
Oa Sa Printele Mitropolit Sofronie Miclescu.
Subscriii contra treT-c,lecT si cincI, si anume: Prea Sfintia Sa
Episcopul Ghenadie Sendre, Prea Cuviosia Sa Arhimandritul Neofit
Scriban, d-lor D. Cozadini, V. Mlinescu, M. Koglniceanu, G. Masian,
D. Savin, Dr. Varnav, T. sin Pavel, Simion Stanciu, Gr. Bals, M. Jora,
V. Zaharia, D. Gheorghiade, C. Ostahi, P. Brescu, C. Roset, I. a
Babel, V. Sturdza, I. Hrisanti, V. Balais, C. Iacovachi, I Olariii, Las.
Catargiu, I. Fotea, A. Cuza, M. Costachi, N. Catargiu, L. Galiardi, I.
Cantacuzin, D. Rallet, A. Panu, P. Mavrogheni, A. Teriachiu, C.
Negre.
Se abtine de la subscriere D. Romov. Nu sunt fat. la subscriere
treT: D-lor I. Docan, N. Canano, I. Roat.
Conform . 79 din Regulamentul AdunriT, presidentul declar.
c Aduuarea a incuviintat.
Unul din membril biuroulul d cetire unel protestatil a d-luT
Lazar Galiardi, deputat al orasuluI Ismail, din panca anexat. a Besa-
rabieT, protestatie subscris de d-luT, in contra votuluI de mal sus,
cu cerero do a se discuta cuvintele sale si de a se trimite la comisia
international cuprinderea hrtiel sale.
D-luT C. Harmuzachi iea cuvintul, si cetind Art. 21 din Tratatul
de Paris, care d locuitorilor din Besarabia cedata dreptul de str-

www.dacoromanica.ro
252

No. 1980. mutare pana in trer anT, intreab: de s'a lepadat d-lur Galiardi de pri-
Proo-verb.18. vilegiul ce-1 d Tratatul de Paris, de a dechiarat d-luT ca voeste a
1867
14 Noem. r6mnea in Moldova, de vroeste a deveni Roman si de a jurat d-lur
credint acestuT Principat. D-Ita Galiardi sede astil impreun cu nor
in Adunarea ad-hoc, ba Inca protesteaz in contra hotariril majoritta eT,
ca mane, folosindu-se de libertatea ce-I da Art. 21 din Tratatul
de Paris, se poate stramuta in Rusia. i apt' dupa incheiare.a sfatulta,
Galiardi nicT poate fi ales, pentru c nu profeseaza religia dom
nitoare, care, dup. Regulamentul Organic, invocat de acea incheiare,
este o conditie neaprata pentru esercitiul drepturilor politice. Nimenea
nu este in drept de a protesta in contra hotariril majorittiT Adu-
nriT; cu atata mar putin poate avea acest drept d-luT Galiardi, nu numat
pentru cuvintele mar sus ar6tate, ci i pentru c in sedinta trecuta.
d-lul a avut in destul prilej de a lua parte la discutie si a face in-
timpinrile cuvenite. D-lul Hurrnuzachi propune dar respingerea
neconditionata a protestulur (Hui Galiardi, in care protest d-luT vede
numaT o cercare de a pune in noui discutie o chestie hotarit prin
majoritatea Adunara.
D-lul Galiardi observeaza: c neputndu-se esprima bine in limba
romaneasca, i-a fost cu neputinta a discuta.
D-lur D. Grigoriu iea cuvintul i cice. ca. nu cunoaste alt rol
pentru un deputat in aceasta Adunare, de cat ace/a, ca aduand cu
sino tot patriotismul, s fad. propunerT, amandamente, s iea parte la
discutie i sa dea votul s, i orT care ar fi hotarlrea majorittil,
s'a se inchine el. Astall Galiardi vine singur de discuta votul
Adunra, de-1 invalideaz, de-1 ataca si-1 protesteaza. A veni si a pro-
testa ast-fel in contra votuluI majoritatir, este ca minoritatea sa se
fac rebel, este a supune majoritatea absolutismulut minoritatil ;
d-luT opineaz dar pentru inapoirea protestulut.
D-lui M. Kogellniceanu iea cuvintul i )ice: ea se trichina majo-
ritatil AdunriI; ca este insa de luat seama cA, &and s'a tratat despre
libertatea culturilor, clerul a venit cu inscris protestator i Adunarea
a hotarit a-I inscrie In procesul-verbal, potrivit Art. 103 din Regula-
ment, i ca ast-tel i protestul d-luI Galiardi trebue inscris in procesul-
verbal.
D-lta C. Hurmuzachi gice: ca clerul nu a protestat, i c5 s'a
abtinut numaT de a vota, pentru ca nu s'ail inserat in dorinta cuvintele
cu nejignirea religiel domnitoare, ca. i d-lul Kogalniceanu a dat
esemplu de abtinere, child a fost in minoritate, i ea d-luI Galiardi
acurn contesteaza votul majoritatiY, urmare ce nu se poate incuviinta.
D-luT Gr. Ba4 declara: Ca protestul d-Ita Galiardi este in contra

www.dacoromanica.ro
253

dignitta Aduriaril, i el de nu dorim anarhie in Divan, nu-1 putem No. 1980.


primi. Proo.-verb.18.
1867
D-lift D. Grigoriu dice: cA cu prere de Mil a v6dut ca alaltaierI
14 Noem.
Adunarea era desbinat, cad dorinta de a lace bine pentru tear% este
de-opotriv in inimile tuturor membrilor Adunara; ca. o hartie insa
ca a d luI Galiardi nu are alt seop, decAt a sern'na discordie intre
noT, a compromita dignitatea Divanulur si a invalida votul Adunarif;
de aceea d-lui Propune respingerea hrtiel.
D-Ita N. Catargiu dice: ea scopul hartieT d-luT Galiardi nu este de
a protesta; ca Adunarea fiind consulrativ, fie-care poate sa-s1 spue
opinia sa, fiind trebuincioas pentru comisia interna0onala ; i ea dar
cere a se trimite la ea.
D-luT M. Kogtilniceanu iea cuvintul i declara, CA cu totiT vroim
armonia, iar nu discordia; ca d-luT Galiardi cere ceva pentru pastrarea
armoniel, i ea' el (lice numal ea incheiarea de ierl ar putea ee'spandi
ingrijire in populatia BesarabieT.
D-luT D. Miclescu dice: ca vede ca este neintelegere in Adunare
ca hartia cl-lut Galiardi se poate primi, fara ins, sa. fie inteinsa
cuvintul de protestatie.
D-luT Gr. Vcirnav iea cuvintul si dice: ca protestatia d-luT Ga-
liardi nu-vi are locul eT, Gael noi nu am radicat nimruT drepturile,
aminnd la Camera legiuitoare puntul al 9-lea; si ca acea Adunare
va face sail va destaco atuncI cum va vrea.
Adunarea, consultat prin sculare i sedere, hotreste respingerea
protestatieT d-luT. L. Galiardi din discutie i netrimiterea cuprinderiT
sale la comisia internationala, fiind acea protestatie in contra Regu-
lamentuluT Adunan!.
Se paseste la ordinul dileT si se ceteste u propunere a d-luT
111. Costachi, sprijinita de cl lor Episcopul Ghenadie Sendre, Arh. Neo-
fit Scriban, Arh. Melchisedec, V. Sturdza, L. Catargiu, V. Neculail,
D. Gheorghiadi, M. Kogalniceanu, P. Braescu, M. Jora, V. Zaharia,
Timolti Sacalof, V. Malinescu, I. Hrisanti :
Luand in privire ea prin votul Adunan! din 12 Noemvrie s'a
aminat principul dobandiril drepturilor politice pentru eterodoxI la
Adunarea legislativ viitoare ;
.LuAnd in privire cA aceast aminare s'a motivat pe cuvint ca
hotarirea acestel chestiT ar sta in strins legatura cu legea indige-
nattiluT,
Subscrisul propune AdunariT a rosti urmatoarea dorinta :
La desbaterea acester chesta de catre viitoarea Adunare Iegis-

www.dacoromanica.ro
254

No. 1980. lativa, tot aceleasl principil ce se vor statornici pentr.0 eterodoxil
Proc.-verb.18 crestinr, sa se aplice si pentru ortodoxil strinT ce ar vroi a dobandi
1857
14 Noem.
drepturile politice.
(SubscrisI) M Costachi, V. Sturdza, L. Catargiu, V.
Neculatl, Arh. N. Seriban, D. Gheorghiadi,
Arh. Melchisedec, Ghenadie Trip oleos, M.
Kogalniceanu, Timofti Sacalov, V. Zaharia,
M. Jora, V. Malinescu, I. Hrisanti, P. Brescu.
D-lul C. Ilurmuzachi iea cuvintul si (,lice: ca propunerea citata
nu este aceea ce s'a cetit in .sedinta trecut si s'a si propus tot
in acea sedinta a AdunariI spre votare ca urgenta ; c acea propu-
nere avea numal patru subscrierI, acea de lata are cincI-spre4ece
si ca si in cuprinderea lor este mare deosebire.
D-luI M. Costachi iea cuvintul si lice ca propunerea sa de
:

astagT este o chestie de urgent, si o propune ca ast-lel Adunaril ;


ca alaltaierT minoritatea a plecat capul inaintea hotaririT majorittil,
care r6mane sfanta; ca, propunerea d-sale se intemeiaza pe votra'
majorittiI, pe care d-luI nu voeste a-I invalida; el chestia de alaltaierI
era de a nu da drepturT politice la eterodoxT, ca Adunarea a aminat
hotrirea asupra acestuT punt la viitoarea Adunare legislativ, in pri-
virea strinsel legaturT Cu chestia indigenatuluI si in ingrijare ca nu
prin introducere de elemente eterogene s se jigneasc elementul
roman. D-luI arat, ca ast4I este alta primejdie, si anume aceea
ca votul de alaltaieri s'a nu fie restlmacit ca o lipsa de recu-
nostinta pentru Puterile cele marl, recunostint inscrisa in inimile noas-
tre cu litere nesterse, si ca o invalidare a votuluI din 7 Octomvrie.
D-luI qice, ca ingrijirea majoritatiI pentru a nu fi nol intidusitl de
straini este de respectat si fuarte naturala ; c nol in simtul acesta
nu am facut vre-o esceptie, caul chiar pe natiile surorT, FrancezT,
PiemontezT, le-am aminat la viitoarea Adunare. D-luT adaoge, ca.
puindu-se dar astdT in punctul de vedere al majoritatil, tot ase-
menea ingrijare esista si pentru ortodoxI. D-lui aduce aminte din istorie
numaT timpul fanariotilor si r6scoalele grecestI din 1821 si 1853, si nu
vroeste a cerceta maT departe daca GreciT ati r6spuns la ospitalitatea de
care se bucurati de apururea in prile RomanestI. D luT cere dar ca
la viitoarea Adunare tot aceleasl principil ce se vor statornici pentru
eterodoxiI crestinl, sa se aplice si pentru ortodoxiI strainl ; si pro-
pune dar urginta, ca sa protestam prin aceasta in contra imputtirilor
ce ni se fac, cil am avea sirnpatiT rusestl. D-Itil mai 4ice ilia, ca re-
cunotinta noastra catre Puted trebue sa fie de-opotriv.; catre .Rusia,
care la Congresul de Paris a sprijinit causa noastra nationala si

www.dacoromanica.ro
255

ale caria Tratate incheiate cu Poarta Otomana ne constateaza, pe lnga No. 1980.
dovOile istoriee pastrate de nol, esistinta Capitulatiilor noastre cu Proo.-verb.18.
1857
Inalta Poart ; catre cele-lalte PuterI, ca unile ce dup atatea jertfe
14 Noem.
ai1 inscris imbunatatirea soartel Homanilor ca cel dintaiti punct al
Tratatulul de Paris.
D-lui D. Grilqoriu iea euvintul i ca. d-lul M. Costachi, prin
propunerea sa, cere de la Divan un vot definitiv, Ii impune o obli-
gatie si leag libertatea viitoarel AdunarI, cand majoritatea DivanuluT
In votul s, fall a acorda novi driturY, fara de a lipsi pe cineva de
acele castigate, a aminat chestia la viitoarea Adunare; ca prin pro-
punerea d-luI Costachi am cdea in contralicere, ne-am arunca in
estremitate; ca ea se razima numal in trebuinta ce ar fi s doverlim
ca nu avem simpatiI rusestT, cand voturile noastre ati dovedit ca suntem
cu totiT Romani', curatT RomnT, insuflatl de dorinta de a face bine
pentru teara noastr. D-lul intreaba, pentru ce am primi propunerea
d-luI Costachi, care sub alte cuvinte nu difereaza de acea votata de
Divan, pentru ce nu am r6mnea consecuentI cu votul trecut, de a
amina solutia chestie la viitoarea Adunare D-1111 vice maI departe,
ca proiectul comisiel atingtitor de aceast chestie cu mal multe ()He
maiinainte s'a tiparit, s'a impartit pe la deputat, in cat cu totiI
a avut timp as-1 studia; ca a propune astacII urginta este a ne re-
fusa lumina, a ne refusa timpul de a ne gndi, este a ne pune in
pericol de a ne rosti in necimostinta tuturor impregiurarilor, i prin
urmare a ne face sa greim intru o chestie atat de grava, mal cu
seama cnd ni se cero sa retrogradam. D-luI adaoge ca, cat pentru
recunostinta noastr catre Puterile garante, nu mal ee'rnane nicI o in-
doiala eh' nol a vem deplin si intreag recunostint pentru ele, care
ne chiama la viata politica si no del mijloace de a ne face un Stat.
D-lui Gr. Balf iea cuvintul i Oice: ca in fund e unit cu pro-
punerca d-luI M. Costachi, insa fiind-ca in sedinta trecuta Adunarea
a respins amandamentul d-luI M. Costachi si fiind-c propunerea de
fat este repetitia a aceluI amanclament, apoI d-luI rmne consecuent,
si cere respingerca a orI si care incercArI de a rsturna votul ma-
joritatii.
D-luI M. Kogalniceanic (Pee: ca urginta propuneril d-luI M. Cos-
tachi este neap'rat; 1. pentru ca sa se respinga imputarile ea noI
am fi nerecunosctorI in contra Puterilor, imputare ce ni s'ar putea
face de catre ace' cal il restlmacesc voturile noastre; al 2-lea pentru
sepa de ploaia de declararI de paminteni a nite persoane care
'Ana acum a fost supusT, dupa cum putem vedea in toate 1i1ele in
Gazeta de Moldova

www.dacoromanica.ro
256

No. 1980. D-luI C. Hurmuzachi lice: ca propunerea d-lut M. Costachi are


Proc.-verb.18. de scop a invalida votul majorittit din sedinta trecuta; lar amanda-
1857 mentul flied nu prejudeca chestia, ci numaI o amin la viitoarea
14 Noem.
Adunare legislativ, cnd propunerea d-luI M. Costachi leaga mana
viitoaret Adunar! legislative. D-lut adaoge, ca apeleaza la onoarea d-lut
M. Costachi, ca sa declare, daca propunerea ce s'a cetit ast01 este
tot acea cetita in sedinta trecuta ; ea d-lul este cel 'hit:Alit care a
aclamat propunerea din sedinta trecuta, pentru ca a vroit sa scuture
imputarea ce ni s'ar putea face ca avern simpatil rusestl, si ca. aman
damentul s'a nu a fost insuflat de nerecunostinta ctre Puterile bine-
voitoare.
D-luI M. Costachi iea cuvintul si qice: ca in sedinta trecuta d-lut
a apelat la onoarea d-luI Hurmuzachi, spre a recunoaste ca numat o
mica minoritate s'a sculat in favoarea amandamentulta d-luI Hur-
muzachi; d-lut. a p'zit tacere, lar acum, lice d-luf Costachi, eti il will
r'spunde. Propunerea de fata nu-I aceeasI, ca cea din sedinta trecut,
insa' aceasta nu dovedeste nimica, eacI daca at' schimbat rectactia, nu
afi schimbat duhul acelet propunerl.
D-lul C. Ilurmuzachi declara: ca propunerea de fata cearca a,
rAsturna votul majoritatil si ca prin urmare de se va lua in discutie,
d-lut nu mat poate lua parte la ea.
D-luI Dr. Varnav iea cuvintul si ice: ca totl deputatit vor ca
sa se pazeasca Regulamentul Adunan!; ea d-luI vede insa ea din ne-
pa'zirea acestuia este confusie in Adunare, asa ca nu putem intelege
de ce este vorba, si dad. d-lift nu intelege, ce pot intelege deputatil
satenilor ? D-lut cere, ca in puterea Regulamentulul Adunan!, aceste
cuvinte WA se inscrie in procesul-verbal ; cact, adaoge d-lut, multe am
mat vorbit si am spus care nu s'ail trecut in procesele-verbale, si chiar
cuvintele mele, date iscalite la biuroti, spre a fi tiparite, nu s'aii ti-
Wit intocmaI.
Biuroul voind sa pue chestia, daca propunerea d-luI M. Costachi
se primeste de urgenta sail nu, d-lul Gr. Bals si mat multI membri
declara el se vor abtine de la discutie, daca chestia se va pune asa
cum s'a pus.
Atuncea biuroul intreaba, daca propunerea se primeste in discutie.
Qece membri cer apel nominal si Adunarea hotreste, cu patru-ged
li until in contra a trei-clecl 1 i clad voturl, neprimirea in discutie
a propuneriI d-ltil M. Costachi, abtiindu-se de la votare d-lut N. Ca-
targiu si nefiind fata la apelul nominal d-lor M. Jora si C. Mortun.
inalt Prea Sfintia Sa Parintele Mitropolitul se retrage si sedinta
urmeaz sub presedinta d-lut vice-presidentulut C. Negre.

www.dacoromanica.ro
257

Unul din membrir biuroulul da cetire a unel propunerI a d-luY No. 1980.
Cracte si a dou6 propunerI ale d-luI Kogalniceanu, care trustele se ho- Proc.-verb.18.
1867
taresc a se imparti tip'rite la domnil deputatI, conform . 66 din Re-
14 Noem.
gulamentul Aduaril.
Se paseste la ordinul lad i domnul D. Miclescu ceteste raportul
comisieI II., insareinata cu desvoltarea punturilor 7-12 din sirul de
chestil asupra puntuluI 11, atingtor de neatirnarea OAR' judeca-
torestl de administratie in special :
Comisia a II-a, insarcinata cu desv6Iirea siruluT de .chesta gene-
rate ce sunt a se desbate de catre Adunare, are onoare de a-1 su-
pune uriatorul raport asupra chestiel despre neatirnarea partil ju-
decatorestI de administratie In special. Iar de raportator a numit pe
d-lul Dimitrie Miclescu.
Land in privire ea puterea esecutiva este insarcinat a veghia
asupra a dou deosebite ramurI de interese : interesul public si in-
teresul privat ; ea atat 'relatiile intre popor i Stat, cat i acele intro
individ eu individ isl ail fie-caro legile lor in deosebI ;
CA. lasandu-se aplicarea lor in seam uneia i aceleiasI autori-
ttT, de-apururea s'ati ascut necuviintY;
Land in privire ca conditia caracteristica a until guveramint
bun si rcgulat este desprtirea deosebitelor puterI legislative, admi-
nistrative" si judecatoresa ; e nol din invechime am avut in princip
despartirea putera curat administrative de acea judecatoreasca ;
Land in privire ca. Regulamentul Organic, la inceputul CapuluT
VIII., Art. 279, aseacla o asemenea impartire a puteril esecutive ; ca'
prin Articulele 302 si 318 tot din acest Regulament se recunosc
atat principul competintel respectivelor instantil judecatorestI, cat si
acel al neatirnarff lor ;
Land in privire ea i principul inarnovibilitafil judecatorilor
este de asemenea recunoscut prin Art. 285 din Reglement, in Cat
pe Fang/ folosul citat in acest Articul este lipit i casul neatirnariI
judecatorului ,
Land in privire ca Domnitorul, a caruia persoana este sacra
i neviolabila, trebue sa fie maI presus de tot prepusul sail impu-
tarea ; ca' de si toata dreptatea se face in numele sefuluI StatuluI,
insa niel dignitatea sa, nicI independinta ceruta de autorittile jude-
catoresti nu sufere vre-un amestec afara din sinul acestora ; ea sin-
gura prerogativ potrivita cu malta positie a until Domnitor este
aceea citata la Art. 355, adeca de a usura Wanda sag de a ierta pe
osanditil ;
Land in privire esperiinta timpurilor din urma, cA puterea cura!
(Aote i Documente. VI. 1.) 17

www.dacoromanica.ro
258

No. 1980. administrativa nefiind in destul de despartita de catre acea judeca-


Proa -verb.18. toreas* a dat prilej la multe necuviintl si abusurl;
1867
14 Noem.
Luand in privire ca atat Codul proceduriI noastre civile ct si
criminal are nevoie de modifican, spre a se margini mal bine nea-
tirnarea ramulul judecatoresc si spre a se garanta prin institutil eare
il inchizasluese acea neatirnare ;
Adunarea doreste ca principii fundamentale la viitoarea reor-
ganisare a Romaniel s fie :
DePlina neatirnare a pirtil jndeefitoresti de puterea enrat
administrativii.
Inamovibilitatea judeeitorilor dup o lege votat de Adn-
Harca legislativi in cea intle a el" sesie.
(Subscrisl) M. Kogalniceanu, V. Malinescu, C. Rolla,
D. Miclescu, I. Fotea, D. Cozadini, I. Hrisanti.
D-luT D. Miclesca iea cuvintul si lice: ca dorinta rostitoare prin-
cipuluI neatirnaril 044 judecatorest1 de acea administrativa este
una din cele de capetenie dorintI ce Adunarea esprim in favoarea
bineluI comun, cad cine .nu a patimit mal' mult sail mal putin, lup-
tndu-se cu ana prin initantiile judecatorestI? D-luI dice, c in curs
de 15 anI de serxici' jurlecatoresc a avut prilej a vedea nedreptatile,
prelungirile cele marI in hotartrile 'Malle, arbitrariul si contrac,ficerile
cele mal marI, cum un megies puternic a inghitit mosioara razasasca,
si ce resultaturl grozave ail izvorit din niste asemenea judecati par-
tinitoare. Prin toate aceste dise, d-luI vroeste a sprijini, ca tara esceptie,
fie-care dintre noi este mal mult sati mal' putin victima sistemulul
de procedur ce am avut si avein inc in tearl, unde Domnul ho-
treste procese, Logofatul cel mare hotreste procese, Sfatul adminis-
trativ hotareste procese; unde top' acestia piras, judeca, botares
si osandesc ara ea O. fie o lege stabil de a-1" opri cu o grea rs-
pundere pentru arbitrara competinta ce si-ail insusit-o; unde, in sfirsit,
Domnul ocarmuitor este obstescul judector si jandarin al tuturor
supusilor si. De aceea, urmeaza d-lui, Adunarea, votand dorinta de
lata, asigureaza o basa solida' dreptuluI privat si recunoaste nevoia
neapsrata a institutieI junior pentru procesele criminale, a realisrii
prineipuluI inamovibilitatif judecatorilor, a injghebarii une CurtI de
casatie, a inflintariI de procurori si, in sfirsit, a scutiril Domnitorulul
de a se maI amesteca in procesele civile. D-luI sfirseste qicnd,
ell numai de la asemenea aseciaminte putem spera ca vom avea tri-
bunalurI neatirnate si neprihanite.

www.dacoromanica.ro
ia15-42?)Pc4
QU:CIP'ULU/ .
Cuvin 4'1.91,,Dh cl es cu.
Bine-voiti a me ingedui se ve lemuresc, ca dorinta rostitoare No. 1980.
principuluI neatirnriI 0E14 judecatorestl de acea administrative este Proc.-verb.18.
una din cele de capetenie dorintl ce Adunarea espriml in favorul 1857
14 Noem.
bineluT comun ! Cad, Domnilor, fie-care din nol' if un membru al
societatiT de care se alcAtueste natia ; i1i dace fie-care din nof va fi
sigur pe dreptul sea pri vat, atuncea acea multemire i liniste a tutu.
rora vor fi una din causele principale ale fericiril natieT romane !
Domnilor, adeverul ve spun, importanta puntuluT al 11-lea, supus
discutieT Aduneril prin ordinul do di, este atet de netageduite pe
cat i simtita maT de noT tot!!
Care i persoana aceea, care mal mult sad maT putin n'a pall-
mit amare superan, vedendu-se nevoite a se lupta cu aniT prin in-
stantiile judecatorestI !
in 15 anT de servicid in teal* indeplinind functia de judecetor,
am avut tot timpul se ved, din actele ce pe toat diva framantam,
am vec,lut, dic, Cu oaresT-care infiorare, cum de multe 01.1 un flit', in
loo se capote in mostenire de la perintiI lul vre-o avere, el clirono-
mis un proces complicat, ale caruia invechite acto si documente car-
pite miroase acum a mucegal ! Adeverul ve mrturisesc, ea' in mal
multe de asemenea procesurI necurmate s'a intimplat sa numer un
sir de 40 si 50 anT jertfiti In lupte i agonil pentru o singure cause
de proces, care poate ince pana si astadt sta nehoterit! Sunt procese
ale carora uriese acte se poarte cu concia de la o instantie la alta !
Sunt hrisoave, pe care cetindu-le, yell curet cum arbitrar, contra
tot principului de dreptate, s'a intunecat dreptul aceluia ce-1 avea
s'a dat ca mile din partea Domnulul unuT norocit favorit al curtil !
Am vedut, cum prin asemenea hrisoave, mosil intregT pe care
se hreniad sute de familil razasestI, s'ad inecat cu totul ! sad spre
a me esplica maT bine, cum un megies puternie a inghitit mosioara
razesasca ! in sfirsit, Domnilor, Se-care dintre noT am vedut grozave
resultaturT, isvorite numal de niste asemenea judecatY pertinitoare !
Si toate acestea vi le insir, Domnilor, nu spre a interita sad a in-
prospeta patimile si rivalitatile dintre no! !
Din contra, ed vread a sprijini, ca fare esceptie, fie-care dintre
noI este maT mult sad mal putin victime sistemuluT de procedure ce
am avut i avem 'Moe aice in teara! unde Domnul hotreste procese,
Logofatul cel mare hotareste procese, Sfatul administrativ hotareste
procese ! TotT acestia piresc, judece, hotaresc i osendesc, fAr ca
fie o lege stabile de a-1 opri, cu o grea respundere pentru arbitrara

www.dacoromanica.ro
260

No. 1980. competint. ce insuit-o, profitand de a restalmaci ingaimata


Proc.-verb.18. procedura prescrisa de Capul al 8-lea din Organicescul Reglement.
1857
Un strain, bun amic al natiel' romne, care a scris despre starea
14 Noem.
noastra, se esprima foarte nimerit despre dreptatea in Principate :
cum vroitl sa fie data frtr prtinire, daca Domnul ocArmuitor acolo
nu-I alta de &At oiltescul judecator i jandarm al tuturor supui-
lor sfl
ccin Articulele 362, 363 si 364 din citatul Capitul, DomnitoruluI
i se da prerogative de a fi stapan absolut pe soarta fie-cria hotarifi
judecatorestl! el rindueste pe judecator, si tot el il si poate deprta
frl de vina orI i cand ! Tot Domnul are i larga voe de a intri
de a refusa sentinta ju!lecatoreasca pronuntata de niste supusl am-
ploiatl care In posturile lor magistrale atirna numal de la buna-
vointa i indurare domneasca!
De aceea, Domnilor, Adunarea de astql, votnd dorinta pen-
tru principul neatirnaril 044 judecatorestI, ea asigureaz. o bas. so-
lida dreptuluI privat qi recunoate nevoia neap'rata de a modifica
tot Codul proceduriI vicioase ce avem; aceasta va 11 una din nsr-
cinrile Adunar legislative, care avnd dinaintea el acest
princip ca un punct de tintire, va cauta sa ajunga la scopul dorit !
Institutia junior pentru procesele criminale, care va inlatura
multo crude necuviinte i asuprirl in asemenea casurt
Principul inamovibilittiI judecatorilor, care va inlatura toata
inriurirea de-asupra ion.
injghebarea unel Curti' de casatie, care va inlatura amestecul
i prea marea competinta a LogofatuluI celul mare !
infiintarea de procurorl prin toate instantiile judectorestI, care
va fi o garantie despre p'zirea formelor i a legilor.
Si, in stirqit, scutirea DomnitoruluI de a se mal amesteca in
procesele civile. Toate aceste, Domnilor, sunt institutil inchizlui-
toare neatirnariI pri judecatorestI ! Toate aceste sunt un leac con-
tra cangreneI sociale de care noi ptimim in chestil de judecatil
numal de la niste asemenea aselminte putem nadajdui, Domnilor,
ca vom avea tribunalurI neatirnate i nefalibile (adeca neprihanite),
unde dreptul fie-caruia sa se desbata ci s. se hotarasca fAr influinte
de persoane sae de avere! SA dorim, Domnilor, ca instantiile jude-
catorestt se fie si la noI niste oltare sfinte, Uncle fare teame sae In-
doiale, fie-care va putea cu toat increderea se depue a luf cinste,
viat ci avere, i atuncea, Domnilor, vom putea qice ca omul cinstit
n'a duce grija calomniilor ci prigonirilor ! cA ucigasul, hotul ci plasto-
graful vor primi fr erutare resplata crimelor lor ! lar orfanul, ve-

www.dacoromanica.ro
261

duva i rzasul nu s'ar cutre mura cand vor avea nevoie cere No. 1980.
sail a sprijini dreptul lor ! Proo.-verb.18.
1857
D lui N. Katargiu intreaba, daca. comisia 2. se primeste ca din 14 Noem.
considerantul 3 s se scoata cuvintele: Ca nof din invechimetm avut
In princip despartirea puteriT curat administrative de acea judeca-
toreasca ; cad din vechia aceste doua puterT la nol nu erail bine des-
partite.
MembriT comisieT a 2-a primes aceast modificare. Unul din
membriT biurouluT d cetire unuf amandament al d-luT Teriachiu, spri-
jinit de d-lor A. Cuza, Gr. Sutu, Gr. Bals, Gr. Varnav, N. Catargiu:
Subscrisif propun urrnatorul amandament la proiectul comisiel
No. 2, atingator de neatirnarea partif judecatorestir de administratie.
Considerantul al treilea sa se modifice in urmatorul mod:
Luand in privire ca conditia caracteristica a unuf guvernmint
bun si regulat esto impartirea puterif esecutive in esercitiul eT in
doug deosebite ordine: administrdtive si judecatorestT, ca organele prin
care functioneaza puterea esecutiva.
Considerantul al 5-lea sa se modifice in urrnatorul chip: Luand
In privire cii cea maI mare inchizasluire pentru neatirnarea ramuluI
judecatoresc este inamovibilitatea judecatorilor, princip adoptat si de
Regulamentul Organic.
lar considerantul al 7-lea sii se stearga, fiind o repetitie a con-
siderantuluf 3 sail vice-versa.
La rostirea dorintelor sa se modifice puntul al 2-lea in urmtorul
chip: Inamovibilitatea judecatorilor. Modul se va hotari prin o lege
votata, de Adunarea legiuitoare viitoare.
(SubscrisT) A. Teriachiu, A. Cu z a, Gr. Sup, Gr. Varna v,
N. Catargiu, Gr. Bals.
D-luT A. Teriachiu iea euvintul si ca puterile publice in-
tr'un stat sunt dou: puterea legislativa i puterea esecutivit; ca in
proieetul infatosat se inaI adaoge o a treia putere: puterea judecato-
reasca; ea aceasta ar fi o contradictie cu principul, adoptat de Adu-
nare, al despartiriT puterii esecutive de cea legialativ, ar fi chiar
gresit in teorie, cacl ramul judectoresc este un element al puteril
esecutive, este unul din organele prin care functioneaza acea putere,
alaturea cu ramul administrativ, al doilea element al aceleiasT puterT.
D-luT crede cii trebue sii pastram principul de douti puteri in Stat;
sii constatam apoT ea puterea esecutiva se imparte in doug deose-
bite online judecatoreasca i administrativS.'fie-care cu deosebite
atributiT i competint. D-luT mal propune in amandamentul s, intre

www.dacoromanica.ro
262

No. 1980. altele, ea trebue maT intAiti arkat c inamovibilitatea este un princip sa-
Prooeverb.18. lutar, este o Inchizasluire de neatirnarea pentru ramul judecAtoresc, si
1857 apol s constat5m, cA asa intelegndu-1 si Regulamentul Organic, s'a
14 Noem.
adoptat de acesta. D-luT propune dar schimbarea pe aceste base a
considerantuluI 5, cad inamovibilitatea judectorilor este folositoare,
nu pentru cA s'a adoptat de Regulament, dar pentru c este cea
intAT conditie a neatirnriT judectorilor.
Membril comisiel II. declar ea' primesc amandamentul d-Jul A.
Teriachiu.
Adunarea, consultat prin sculare si ledere, adopteaz in una-
nimitate proiectul comisieT 2. cu modificrile propuse in amandamen-

tul d-lul Teriachiu.


,Sedinta se rdic pe o jumkate ()aril pentru a se redigea, con-
form . 50 din Regulamentul Adunril, actul pentru adeverirea vo-
tuluT prin inscris.
Sedinta se redeschide si se d cetire urm5.toareI incheierl:
Astll, anul una mie opt sute cincf-qed si seapte, luna Noemvrie
In patru-spre4ece 4i1e.
Lu5.nd in privire ea puterea esecutiv este insrcinatA a veghia
asupra a doug deosebite ramurT de interese: interesul public si inte-
resul privet; cA gat relatiile intre popor si Stat, cat si acele intre
individ cu individ isl all fie-care legile lor in deosebI ;
Lund in privire cA conditia caracteristicA a until guvernmint
bun si regulat este imprtirea puteriT esecutive in esercitiul ski in
dou6 deosebite ordine: administrativ si judectoresc, ca organe in
care functioneazA puterea esecutiv ;
Lu5nd in privire ca si Regulamentul Organic, la inceputul Ca-
pulul VIII., Art. 279, aseacA o asemenea imprtire a puteriI esecutive;
cA prin Articulile 302 si 318. tot din acest Regulament se recunosc
gat prineipul competinteI respectivelor instantil judecAtorestl, c5t si
acel al neatirnra lor;
LuAnd in privire c cea mal mare inchizsluire pentru neatir-
narea ramuluT judectoresc este inamovibilitatea (neschimbarea) ju-
dectorilor, princip adoptat si de Regulamentul Organic, Art. 285;
LuAnd in privire ca Domnitorul, a cruia persoan este sacra
si neviolabil, trebue s fie mal presus de tot prepusul sati impu-
tarea; c, de si toat dreptatea se face in num-ele sefuluT StatuluT, ins
niel dignitatea sa, niel independinta cerutA de autoritatile judectorestl
nu sutere vre-un amestec afar din sinul acestora; c5. singura prerogativ
potrivit cu malta positie a unul Domnitor este aceea citat la Art.
355, adec5', de a usura osAnda sati de a ierta pe osAnditiT criminalistI;

www.dacoromanica.ro
263

LuAnd in privire esperiinta timpurilor din urmA, ca puterea curat No. 1980.
administrativA nefiind in destul de despArtitA de ctre acea judecl- Pro. verb.18.
1857
toreascA, a dat prilej la multe necuviintl si abusurl; 14 Noem.
LuAnd in privire cA atAt Codul procedura noastre civile cAt
si criminale are nevoie de modificArI, spre a se mArgini mal bine
neatirnarea ramuluI judecatoresc si spre a se garanta prin institutil
care if inchizAslueso acea neatirnare ;
Adunarea doreste ea principil fundamentale la viitoarea reorga-
nisare a RomAniel s fie :
A. Deplina neatirnare a 'Arta juleattoresti de puterea curd
administrativi.
2. Inamovibilitatea judeeltorilor.Modul se va Mari prin o
lege votatti, de Adunarea legiultoare viitoare.
Subscriti pentru seapte (ied si treY, si anume : Episc. Ghenadie
endre, Episc. Filaret Scriban, Episc. Calinic Miclescu, Arhim. N.
Scriban, Arhim. Melchisedec, Icon. D. Matcas, D. Miclescu, C. BAdg-
rd, D. Cozadini, Dr. FAtu, V. MAlinescu, DAn. Balan, M. KogAlni-
ceanu, Gr. Bals, D. Savin, G. Masian, D. Cracte, Dr. VArnav, St.
Cali, Sim. Stanciu, N. Catargiu, S. Canano, A. Jiean, I. VArnav, D.
Grigoriu, T. sin Pavel, V. Zaharia, D. Gheorghiadi, C. Sturdza, G.
Sturdza, C. Ostahi, Gr. VArnav, I. 'LevA'rdA, A. Asian, P. BrAescu,
C. Roset, L a Babel, Pand. Croitoriu, I. Olarid, I. Pruncu, G. lije,
Chir. CiocArlie, D. Romov, V. Sturdza, C. Iacovachi, I. Hrisanti, N.
Carp, S. Miclescu, I. Catargiu, V. Balais, Md. Saya, I. Fotea, M Cos-
tachi, C. Sturdza (Vasluid), V. Neculati, G. Varian, Gr. Sutu, V.
Stan, D. Ghidionescu, Dr Costin, N. Emandi, N. Bosie, Gr. Costachi,
C. Stiun, L. Galiardi, I. Rosca, Timo!. Sacalov, C. Hurmuzachi, A.
Teriachiu, P. Mavrogheni, D. Rallet, A. Panu, C. Negre. lar contra
n'a fost nimenea. N'ad fost fata la inscrierea voturilor sease, si
anume : Episc. Nectarie Hermeziti, d-lor C. Mortun, M. Jora, A. Cuza,
I. Cantacuzin si Malt Prea Sfintia Sa Parintele Mitropolitul.
Conform . 79 din Regulamentul AdunAriT, d-lul vice-presidentul
declarA cA Adunarea a incuviintat.
D-lul vice-presidentul, consultAnd mal intAid Adunarea, rAdicA
sedinta la 4 oare dup. ameadA-di si anunt. viitoarea intrunire pe
LunI in opt-spre-dece Noemvrie.
Vice-Presidentul AdunAriI, C on st ant in Negr e.
Secretan! Adunril, P etru Ma vrogh e n i, Dimitrie
Rallet, Anastasie Pan,
Constantin Hurmuzachi, A.
Teria chi u.

www.dacoromanica.ro
264

26. Procesul-verbal No. 19.edinta din 18 Noembre 1857.


No. 1980. Astall, a noua-spre-clecea edint. a Adunaril se deschide la 1014
Proo.-verb.19. oare dimineata sub preedinta d-luT vice-presiclentuluT Constantin
1857
Nogre.
18 Noem:
D-luT C. Hurmuzachi cetete apelul nominal, la care ail fost fat&
eapte-iecT i ease membri, iar absentT opt, i anume: 4 in congedie :
D-lor Iconomul D. Matca, C. Mortun, I. LevArd, Gr. Varnav ; 3
bolnavr: inalt Prea Sfintia Sa Mitropolitul, d-lor M. Jora, C. Rola;
1 n'a venit : D-luT J. Fotea.
D-lul A. Teriachiu cetete procesul-verbal al edinteT trecute, la
care se ivesc urmatoarele reclamatil:
1. A d-lul M. Kogalniceanu, care observeaza:
CA se atribue in procesul-verbal unuT orator cuvintele ca
i d-lul Kogalniceanu a dat esemplu de abstinere and a fost In mi-
noritate; ca aceste cuvinte nu s'ail lis, cacl d-luT indata ar fi r6s-
puns, precum r6spunde i ast41, ca se pleaca majoritatiI, .1 ca prin
urmare d-luT nu s'a abstinut pentru c s'a v'c,lut in minoritate, ei pen-
tru ca in amandamentul subscris de 36 membri a vaclut un fel de
presie morala ; precum de dovad st procesul-verbal de atuncT;
CA In procesul-verbal se mal qice, ca d-luT a cerut urginta
pentru propunerea d-lul M. Costachi din 2 motive: intaiti pentru ca
sa respingem imputarile ca noT am fi nerecunoseblorI &Are Puterl,
qi al doilea pentru a scapa de ploaia de declanarT de parnintenl a
nite persoane care pana acum ail fost supu1, dupa cum putem vedea
In toate pale din Gazeta de Moldavia. Acest al doilea motiv, dice
d-lul Kogalniceanu, nu s'a espus de mine in asemenea cuvinte, cAcT
di am lis pentru a scapa de cererile de Impamlntenire ale ortodo
xilor i mal ales ale Grecilor, caril pana maT alaltAierT erail supu1
strainl, citnd anume esemple din Gazeta de Moldavia ;
e) CA se maT atribue until' orator cuvintele ca i apoT dupa in-
cheiarea sfittuluT, d-luT Galiardi nicT putea fi ales, pentru ca nu pro-
feseaza religia domnitoare, care dupa. Reglementul Organic, invocat
de acea incheiare, este o conditie neaprat pentru esercitiul drep-
turilor politice, cuvinte care nu s'ati rostit, cAcT d-luT ar fi intim-
pinat de Indata, cacl ele ar invalida chiar finta unora din no! in
Adunare i insaT finta el morala, ca una ce ea singura a recunoscut
nu numal de deputat pe d-lul Galiardi, catolic i ales de catolicT,
dar i pe altT deputatl ortodoxT, aleI i de eterodoxl, precum de-
putatiT proprietarilor marl' de Cahul, deputatul orenese de Roman,

www.dacoromanica.ro
265

deputatiT satenT de Roman, Bacad, Tecuciti si Moil), totT ales! si de No. 1980.
aleg6tori catolicl sail Unguri, cum se lice. Proo.-verb.19.
1857
D-lut Kogalniceanu cere dar incireptarea mar sus citatelor tref 18 Noem.
puncturl in procesul-verbal.
D luT N. Basle gice, ca. in viitor s nu se mar 4 icl cuvintul Un-
gur, ci Roman catolic.
D-lui D. Cracte declar, ca si d-lul este ales de aleOtorT catolicT.
2. A Arhimandritului Neofit Scriban, care gice ca uniT din depu-
tatit clerulul at"' gis, (And a fost vorba de recunostint catre PuterT:
Ca recunostinta noastr s nu fie numal in vorba, ci sprijinita prin
fapte, si ea aceste s'att omis in procesul-verbal, si cere dar aceast
rectificare.
D-lul C. Hurmuzachi apeleaza la memoria AdunriT, crl, a rostit
acele cuvinte, dar declara tot-odat ca d lul se primeste la scoaterea
lor din procesul-verbal.
Adunarea, consultata prin sculare si sedere, adopteaz cu majo-
ritate modificarile propuse la procesul-verbal al sedintel trecute de
ctre d-luT M. Kogalniceanu si Arhimandritul N. Scriban.
Unul din membriT biuroului da cetire demisieT din secretariat
a d-luT C. Rolla. Se paseste la alegerea unul noti secretar, si d-1ul
D. Grigoriu se alege cu majoritatea absoluta de 88 voturT, nefiind
fata la votare do! membri.
D-luT C. Hurmuzachi ceteste o propunere a d-luT D. Cracte, spri-
jinit de d-lor D. Grigoriu, C. Mortun, Gr. Varnav, V. Zaharia :
Land in privire ea basele principale ale organisatiel politice
si sociale ale unuT popul sunt respect si asigurarea persoaneT, res-
pect si asigurarea religieT, respectul si asigurarea domiciliulul, respect
si asiguearea proprietatiI de orT-ce natura;
Land in privire ca respectul si asigurarea proprietatiT este
una din cele inta1 conditiT de stabilitate si prosperitate ;
Luand in privire ca respectul si asigurarea propriettil ati par-
ticipat in genere la civilisarea populilor ;
Land in privire c de acest mare princip este insetat tot
populul roman;
SubscrisiT propun pentru viitoarea organisatie urmatorul proiect
de incheiare:
I. Respectul propriettiI de orl-ce natura.
01. Espropriatia pentru interes public nu se va face cleat
dupa o hotarire a Adunaril obstestI, cu despagubire, prin bung in-
telegere sail prin constatarea pretuluT dupa cercetrT prealabile.

www.dacoromanica.ro
266

1980. III. Sub nici un cuvint si nicI data confiscatia nu se va aplica


Prooeverb.19. in Romania. 1857 Noemvrie 8.
1857
18 Noem.
(Subscris) D. Crac t e.
Sprijinim aceasta,' propunere : D. G rigor iu, C. Mortu n, G r.
Varnav, V. Zah aria.
D-luI Kogeilniceanu cere cuvinttil si lice: ca proprietatea este un
drit care isi are esistinta sa mat inainte de dritul civil ; ca respec-
tul propriettiI este inscris in capul tuturor constitutiilor, precum si
In toate legile noastre vechl si nouii. D-luI arata ca proprietatea este
de ma multe felurI, cad este proprietatea de aver! miscAtoare, de
averY nemisctoare, de inteligint, de munch' s. c. L; ea discutia este
in zadar asupra acestul punt, ode! totI respecteaza proprietatea; si
ca este dar unit cu totul cu principul propus de d lul Cracte. D-luI
adaoge ca in cat priveste cele dou6 din urma punturI adeca es-
propriatia si confiscatia, d-lul le socoate de prisos, ca unele ce si
sunt pre larg cuprinse in legile noastre ; cacl espropriatia pentru
binele public si cu despagubire este pre\ &,luta in . 479 din Codica
civila, iar confiscatia, dup Art. 355 din Regulamentul Organic, este
oprita pentru tot-deauna, ca contrara legilor si obiceiurilor pb.min-
tuluI. De aceea d-luI Kogalniceanu, intemeindu-se pe un precedent,
si intocmaI cu intentia care a motivat propunerea d-lul Craete, cere
ca toat. Adunarea, fail discutie si cu aclamatie, s proclame marea
temelie a ori-ce societtI: respectul proprietatil.
D-lul D. Cracte iea cuvintul si (lice: ea d-luI stie prei bine ea
principul respectuluI proprietatil este recunoscut peste tot locul ;
insa nu tot-deauna fie care proprietate este respectat, dicl precum
esista proprietatea de mosie, asa esista si proprietatea de orI-ce alt
obiect ; si ea d-lul nu a inteles alt nimio de cat numaI aceasta sub
cuvintele respect proprietatil de oil ce natura. D-luI maI lice ca
maI adogand in propunerea d-sale si casurile atingkoare de espro-
priatie, d-luI a vrut sa o restring ; cacl . din Codica civila se aplica
astac,1I in Principate si de Departamentul din luntru, si de Adunare,
si de Domn, si de aceea d-lul a restrins-o, incredintand aplicatia nu-
maI Adunan! generale. Asemenea si confiscatia este foarte intunecat
scrisa in Regulamentul Organic. Aceste toate fac pe d-luI ca s ceara
adoptarea intregil sale propuneri.
Adunarea, consultata prin sculare si sedere, pe temeiul propu-
neril d-luI D. Cracte si in modul propus de d-luT M. Kogalniceanu,
adopteaza cu unanimitate si cu aclamatie inscrierea in organisarea
viitoare a RomanieI a mareluI princip al respectuluI proprietatiI

www.dacoromanica.ro
267

D-lui V. Malinescu cere a se inscrie in procesul-verbal, ca a No. 1980.


cerut de dou orl cuvintul fara a i se da. Proo.-verb.19.
1857
D-luf vice-presidentul intimpina, el nu a audit cand d-luI a cerut 18 Noem.
cuvintul.
D-lui C. Hurmuzachi ceteste propunerea d-lui Kogalniceanu atin-
g 'toare de un noil sir de chestil de interes general si de grabnica
intrunire a comitetelor deosebitelor clase si sprijinita de d-lor Epis-
copul Ghenadie Tripoleos, Arhimandritul Neofit Scriban, Arhiman-
dritul Melchisedec, V. Malinescu, D. Gheorghiadi, Dr. Varnav, D.
Cracte, C. Iacovachi, Iconomul Mateas, P. Braescu, D. Grigoriu, D.
Cozadini, V. Zabaria, L Fotea, A. Cuza :
Luand in privire ca sirul de chestii de interes general incu
viintat de Adunare in sedinta din 18 Octomvrie se apropie de sfirsit;
Luand in privire c acest sir nu formeaza completul baselor
neaVrate ale organisatia politice si sociale ale Romania ;
Luand in privire ea pe lana chestiile de interes general ce se
desbat de Adunare in sedinta generala, esista si chestir care intere-
seaza parti speciale ale societtil si ca aceste, dupa, cuprinderea fir-
manuldi incuviintat de Puterile garante, urmeaza a se desbate mal
intaiti in deosehite comitete ;
Subscrisul, in temeiul incheieril din 18 Octomvrie si a . 57, 58,
59, 60, 86 si 87 din Regulamentul Aduna'rii, propune:
I. Un not1 sir de chestil de interes general, si anume:
(ca) infiintarea sat1 completarea municipalitatilor si a comunelor
in toata tea ra ;
((b) infiintarea de consiliuri generale in toate districtele;
o) Instructia publica.' gratuita si obliga'toare in toate orasele si satele;
((cI) Regularea dariT Principatelor catre inalta Poarta;
((e) Statornicirea relatiilor cu Puterile garante, in cas de clIcarea
drepturilor Romanier;
f) Chestia legiI electorale privitoare la viitoarea Adunare legislativa.
II intrunirea de indata a comitetelor speciale spre a formula
dorintele de interes special.
(Subscris) M. Kogalniceanu
Sprijinim propunerea de mal sus: M a I in ese u, D. G he o r gh i a d e,
Ghenadi e Tripoleos,Arhiman-
dritu/ Neofit Scriban, Dr. Var-
nav, Arhimandritul Melchise-
dec, D. Cracte, C. Iacovachi,
Iconomul Mateas, Braescu,
D. Grigoriu, D. Cozadini, Za-
haria, I. l'otea, A. Cuza.

www.dacoromanica.ro
268

No 1980. D-luI Koyaniceamt iea cuvintul vi dice: ca' la 10 Octomvrie s'a


Proc.-verb.19. propus un sir de 12 chestii, din care 11. s'A tratat vi una s'a dat
1857 la tipar spre a se putea discuta cat de curind ; ea in convinctia sa
18 Noem.
socoate c Adunarea nu vi-a indeplinit inca sarcina ; e trebue
tratam despre acele institutiT care desteapt patriotismul de la cea
mal 'Malta treapt pana la cea maI mica, a societtil, ea' a este insti-
tutil sunt municipalitatile i comunele. D-luI dice ca ori unde cineva
este legat de locul nasterii sale, ea' orI unde cineva so intereseaza
de locul unde a crescut, acolo si patriotismul este mal. mare, mal;
infocat ; ca la noI oravele i grmedile satesti nu att niel o neatir-
nare, fiind toate interesele, vi generale si locale, centralisate in mnile
guvernulul. D lul arata mal departe ea consiliurile generale sunt
institutie din cele mal salutare si mai ales pentru proprietatea cea
mare, chi aceste consiliurl ati a hotri interesele priviteare de tinut,
ati a controla administratia; precum i consiliurile de ocoalc i sa-
testI vor avea a decide despre interesele locale. D-lul dice ct trebue
s statuam principul, ea' ce este de interes local s'A se faca de catre
autorittile locale, i numal ce este de interes general s fie de com-
petinta administratieI inalte. Viind apoI la puntul al treilea, d-lul con-
sidereaz inflintarea de scolI prin toate satele i orasele ca unul din
cele mai puternice mijloace de a r'spandi lumina si a radica popu-
latia sateasea ; ea daca BO de anI inainte am fi avut peste tot
locul scolT, astadI luminile poporulur ne-ar fi putut ajuta mult la
reorganisarea patriel noastre; insa instructia publica a fost prasit,
s de esist astadl id colea scoll satevtI, ele esist numal din huna-
vointa a unor proprietarT D-luT miT propune regularea chebtieI tribu-
tuluT, cacT cer'end pzirea Capitulatiilor, am cerut i pzirca peschesuluT,
care din imprejurarT ce nu a stat in mana noastr, necontenit s'a spo-
rit, in cal inainte de Tratatul de Adrianopole el se rdica sub 7 saii 8 deo-
sebite numier, pana ce acest. Tratat a hotarit s se piratease:a inteo singura
dare. Conferintele de Constantinopole din 11 Februarie 1856, Art. 7,
vorbind despre tribut, presupun ca Turcia ar avea de scop de a spori
aceast dare; aceasta, arat d-luT, este in contra Capitulatiilor, in con-
tra TratatuluT de Paris, cacT acest Tratat pastrnd drepturile Princi-
patelor, inalta Poart nu mal poate spori darea lor cu un singur ban.
Chestia trebue dar supus Congresulul de Paris, ca sa o hotrasca
intr'un chip nestramutabil. De asemenea trebue ca Congresul de Paris
sa hotarasca relatiile noastre cu Puterile garante la cas de conflict
intre Principate si Poart; pentru aceasta trebue s rughn pe Con-
gres, sa hotarase lamurit, ce este al PortiT si ce este al nostru,
asa s'a' fim feritY si de conflict, si de firmane, si de depese ministe-

www.dacoromanica.ro
269

riale, contrare drepturilor noastre ; trebue asemenea sa cerem de No. 1980.


a ni se hotAri si canalul prin care, la cas de conflict, s'a' putem apela Proo.-verb.19.
la dreptatea Puterilor garante.Viind apol la punctul al seaselea, d-luT . 1857
18 Noem.
4ice, cA pentru in-talas! data in Principate s'a ivit casul uneT Adu-
nrl nationale, convocata prin o lege electorala tacuta aiurea de ct
in teara, facut& de altiT de cal de natie; ea de aceea trebue sa, preve-
dem casul ca legea electorala, in puterea caria are sa se convoace
viitoarea legislativa, sa fie facuta in tear si de catre teara.
D-1u1 A. Panu iea cuvintul pentru a vorbi asupra chestieI prea-
labile si dice: d. este o situatie grea aceea intru care omul se afla
imparta intre simtirea inimiT sale si intre judecata care i impune
indatorirl deosebite, dar inevitabile; d-lul dice, ea cetina sirul de chestiT
propus din noil ca de interes general si ascultancl patrioticele espresil
rostite de d-lul Koglniceanu, aplauda in inima sa la frumoasele do-
rintT ale autoruluT; cacT a proiecta lucrrT frumoase pentru natia sa,
a lua din civilisati a Europel, din invgtatura secolilor pe cat mal multe
din principurile ce ar contribui la renasterea morar si material& a
unut popor, este a don i marirea i propasirea neamuluT sA. Judecand
ins punctul de pornire al acestel AdunrI si misia ce are de im-
plinit inaintea natieT, d-luT, cu mana pe cuget, lice ca este intelept
patriotic a declara lucrrile AdunriT savirsite in chestil de interes
general, cu incheiarea acelor 12 punturI. D-luT urmeaza, ca fie-care
Articol din noul sir de chestiT cuprinde in sine foloase si imbunata-
tirT ; dar folosul cel mai mare pentru natia noastra este de a dice:
am proclamat suveranitatea Romniel; ca dupa asemenea declaratie
solemna, s. asteptam indeplinirea soarteT noastre. D-luI dice, ea' Eu-
ropa st. gata pentru a primi lucrarile Adunara si a-sT incheia hota-
rirea, i ea o intardiere nu ne poate fi de folos. D-luT arata ca pun-
turile din nott infatosate nu trebue numaT ele cuprinse in Constitutia
Romniel ; cA pentru d-lul insa chestia este, ea trebue sa ne vedem
data soarta noastra botarla. D-lul dice ca sa incheiem lucrarile Adu-
nriT, cacT teara ne dice destul, pentru ca ea vroeste a esi din pro-
visoriul de fata, i a-si vedea data soarta sa hotarita, i apol si Eu-
ropa se va osteni de a ne mal astepta; ca trebue sa profitam de mo-
mentul in care toate privirile sunt tintite asupra noastra, si sa incheiem
lucrarile noastre, pentru ea a merge mal* departe este a matra pe o
cale a caria sfirsit nu-1 prevedein. incheie conjurand pe Adu-
nare sa.' judece bine la votul ce are a da, si propune respingerea ches-
tiilor de Uta, recunoasterea chestiilor de interes general de incheiate
intrunirea aomitetelor de indata ; dupa incheiarea lucrrilor din

www.dacoromanica.ro
270

No. 1980. comitete propune s se voteze incl intrunirea Aduntirilor ca s fac


Proo.-verb.19. legea electoralii, caro s fie cel de pe urm vot care impreung cu
1857 - recunotinta Romnilor s se inttoseze CongresuluT de Paris.
18 Noem.

Cuvintul d-lul A. Pan u.


Este o situatie grea aceea intru care omul se afl imprtit intre
simtirea inimiT sale si intre judecata care if impune indatorirT deo-
sebite, dar inevitabile.Dumnedeil ins a asedat capul mal sus de cat
inima, pentru ca judecata s stpaneasca simtirea.
Cetind sirul de chestif propuse din not' ca de interes general
si ascultnd patrioticile espresil rostite aeum de onorabilul domn
Koglniceanu, aplaudam in inima mea la frumoasele dorintl ale au-
toruluI si apretuiam toat nobleta grbiriT cu care s'ati subscris
aceste propunerT de mal multi onor. deputatT.
A proiecta lucrrl frumoase pentru natia sa; a lua din civilisatia
EuropeT, din inv6t'tura secolilor pe cfit maT multe din principhle
acele care contribue la renasterea moral si material a until' popul,
este a don i mrirea si propsirea neamulul ski.
Judecnd ins puntul de pornire al acesteT AdunrT si misia
ce are de implinit Inaintea natief, puneam mfina pe inima mea si
diceam in sinemf, inteunul din acele momenta and omul, isolat de
tot ce-1 incunjur, st fa t in fat cu constiinta sa si se intreabA : ce
a fAcut, ce are de fcut, diceam ca este intelept, este patriotic s
declarm lucrrile Adunril svirsite, in chestif de interes general,
cu incheiarea acelcr 12 punturT ce atY recunoscut data ca in destule
pentru asemenea sfirsit. inteleg, inteleg prea bine miscarea inimii a
maf rnultora la aceste a mele cuvinte.--Asemenea miscare e nobil,
eil o repetez.
Fie-care Articol din acele din noti propuse cuprinde in sine
foloase si 1mbunttirT, dar folosul cel mal mare ce putem face na-
tieT noastre in momentul de fat, este a dice: am proclamat suve-
ranitatea natieT romne, am spus lumiT si lul Dumnezeti c aceast
natie vrea s triasc, vrea s-s1 iea locul ce i se cuvine intre cele-
lalte naif civilisate, c niel intunerecul, niel barbaria a maT multor
secoll, nicT sabia, nicT focul Wag putut a o r6pune.Dup asemenea
declaratif solemne, sl asteptm indeplinirea soartef noastre. Europa
st gata pentru a primi lucrrile AdunriT si a-sT incheia hotrirea
sa. S mal Inthrdiem oare ?! Dar aceasta ne poate fi de folos? Adop-
tarea puncturilor ce ni-se infatoseaza dIn not], sunt ele singure numat
care trebue cuprinse in Constitutia RomnieT?

www.dacoromanica.ro
271.

Fie-care din noT a cetit constitutiile deosebitelor tarl istie cAte No. 1980.
principil nc marl i folositoare se pot gsi, care si-ar afla locul in Proo.-verb.19,
dorintile noastre, ins pentru mine chestia nu este aceasta, ci ca Noem.
181857
timpul trece, trece si noI trebue sa profitam de dinsul pentru ea sa
ne vedem odat soarta noastrA hotaritA. SA aruncam ochil impreju-
rul nostru, sa piecam urechia la toate cate se qic i se fac in teara
atara din teara, i vom vedea ea fie-care moment poarta cu sine
noua primejdil, noua complicatil pentru soarta noastr.
SA incheiem, Domnilor, lumtrile AdunariI, teara ne vice destul;
pentru ca ea vroeste a esi din provisoriul de fat si vedea bdatA
soarta sa hotrit, i apol si Europa se va osteni de a ne mai astepta.
SA profitm de moment. Toate privirile sunt atintate acum
asupra noastr : s nu mal intarliem, ca nu cumva none' interese O.
se intlitoseze in Europa, care sa atraga parte din atentia ce este astA4I
toata pentru noI. SA incheiem lucrArile noastre, pentru CA a merge
me departe, este a intra pe o cale a cAria sfirsit nu-1 prevedem.
E v'am vorbit, Domnilor, cu glasul constiinteI mele, judecatT, ju-
decatT, v conjur, la votul ce avetI a da, el va precumpani foarte
mult in soarta noastra.
Propun dar respingerachestiilor de fat si a se cunoaste de acum
incheiate chestiile de interes general; propun ca comitetele sa se in-
truneascd de indata pentru ca sa se ocupe cu chestiile ce le priveso,
dintre care cea dintaiti este a locuitorilor, care trebue regulatA spre
linistirea tuturor. Tot-odata propun ca dup incheiarea lucrarilor din
comitete sa se voteze pentru intrunirea Divanurilor, ca s facA legea
electoral, acesta O. fie cel de pe urml vot care de impreunA cu re-
cunostinta Romnilor s le infAoseze la Congresul de Paris.
Oratorul fiind intrerupt de mal multe bravo, adaoge :
Multmesc, Domnilor, de aplaudele ce-MI datT, aceste dovedesc
et de nobilA va este inima i ca primitI tot aceea co eti cisei. Apelez
dar la frumoasele voastre simtirl, la patriotismul ce va insufla i va
lic: Destul, destul cu lucrarile noastre, sa' ne incredem acum soarta
In mnile Congresulul de Paris.
D-lul M. Kogalniceanu intimpina: ea' si d-luI simteste nevoia de
a sfirsi cat mal in grab lucrarile noastre ; ea' intre d-lul si d-luT Panu
este o singur deosebire, aceea &A vede in noul sir de chestiT, che-
stii neaparate de organisatie, chestil vitale, AA numaI conflictele dintre
malta Poart i Principatele ai adus acestora atatea nenorocid, cacl
numal decretarea uneI legl electorale, nepotrivita cu starea noastr,
a dat loe la atatea tanguirI din partea %aril; cad numai desvoltarea
institutiilor municipale i comunale poate radica populatia, poate

www.dacoromanica.ro
272

No. 1980. intari nationalitatea. De aceea d-lui propune urginta noului sir de
Proc.-verb.19. chestil. D-lul intelege nevoid degrab, s nu uitm ins ea firmanul
3.857 ne d ease lunT, si not vom indeplini misia noastra in dou lunl.
18 Noem.
D-lur face un apel la patriotismul tuturor si (lice, ca pentru intaiasl
data in istoria natiilor vedem ca staturile cele maT marl si mal ci-
vilisate ale lumii si-aZi plecat urechia pentru a atKli dorintele uneT
natii ce vrea s reinvie , cb. s nu scapam acest prilej, care cine stie
cand va mai reveni, si c5, de aceea este maT bine A ne cairn ca, am
arkat prea mult de cat c am ar'tat prea putin.
D-luI A. Panu iea cuvintul si dice: ea este o ocasie frumoasa
de a se folosi de momentul de fat pentru a arta toate dorintele
noastre celor seapte Puteri, chemate scum de providinta a pune ho-
tar suferintelor de ma! multe secule ale natieT romne; ea fart in-
doial d-lui, ca si totT membrii Adunan!, este ptruns de dorinta cea
mai mare de a vedea fericirea patrieT sale; ca glasul ce se rdic de
la o lature a V&A pan la ceea-lalt nu este de cat pentru a cere de
la Dumneoleil si de la Puterile marinimoase renasterea Romania
D-IuT insa crede ea nu este timp de a maI prelungi lucrarile noastre;
Europa asteapt, teara asteapt, si noT trebue sa rspundem la aceasta
mare trebuint. D-luT 4ice ca chestiile din noti infatosate sunt bune,
folositoare; ins. altele sunt si mai bune, si de ce nu le-am pune si
pe acele ; el basele legil electorale trebue sa le facem in unire cu
Teara Romaneasc. D-lui adaoge ca vom face un act patriotic mar-
ginind lucrrile generale ale AdunriI si hotarind deschiderea comi-
tetelor, ca si aceste sa se ocupe de chestiile speciale; dupa care ra-
porturile noastre O. mearga la comisie si de acolo la Congres, care
va deslega odat soarta iubitel noastre patriT.
D-lur Kogalniceanu cere cuvintul pentru o chestie de Regula-
ment si glee : ca. d-lui stie bine ea nu mal poate vorbi de a treia
oarA asupra chestiei de fat, afar% dac Adunarea incuviinteaza ; asa
dar in privirea catre mrimea si gingsimea chestiei, pe temeiul Art.
40. din Regulamentul AdunriY, (Mu! roaga pe Adunare sa-I ma! dea
euvintul.
Adunarea, consulta