MODIFICARI TEGUMENTARE

1.Modificari tegumentare de culoare

Culoarea normala a pielii variaza de la un subiect la altul,

in functie de: - particularitatile individuale (rasa,
sex, varsta);
- continutul ei in pigmenti;
- vascularizatia sanguina a dermului;
- transparenta stratului epidermic;
- expunerea la radiatiile solare.
 Modificarile patologice includ:

a) Paliditatea tegumentelor.
Apare in: - anemii;
- leucemii;
- mixedem;
- neoplasm (diverse localizari)
In anemii paliditatea are diferite nuante:
- galbena ca paiul (anemia Biermer);
- ca varul sau ca hartia (anemia posthemoragica
acuta);
- verzuie cloroza tinerelor fete (anemia feripriva).
b) Roseata anormala a pielei se datoreaza:
- dilatatiei vaselor cutanate;
- cresterii numarului de hematii;
- cantitatii de hemoglobina.
Roseata trecatoare , dureaza secunde, minute sau cateva zile,
localizata in special la fata, apare in:
- starile emotive (eritem psihic sau de pudoare);
- bolile febrile (pneumonii);
- intoxicatia cu oxid de carbon (culoarea rosie-carminata, ca
cireasa, a fetei);
- sindromul carcinoid (roseata care apare brusc, in valuri, dureaza
cateva minute, predomina la fata si se insoteste de o senzatie de
caldura, dispnee astmatiforma si diaree).
Roseata persistenta poate fi:
- generalizata in: - poliglobulia esentiala;
- limfoleucoza cronica (oamenii
rosii).
- localizata la fata in: - diabetul zaharat (rubeoza
diabetica);
- etilismul cronic (roseata
intensa indeosebi a nasului).
 2.Cianoza

Definitie: Cianoza = coloratia albastruie a pielei si

mucoaselor.
Clasificare:
1. Din punct de vedere patogenetic, prognostic si
terapeutic, se deosebesc doua forme de cianoza:
a) periferica;
b) centrala.
2. topografic, cianoza poate fi: a) localizata;
b) generalizata.
a) Cianoza periferica apare datorita:
- tulburarilor de circulatie venoasa = ingreunarea sau blocarea
intoarcerii venoase prin modificari ale peretelui venelor
(tromboflebita, tromboza, varice) sau prin compresiuni extrinseci ale
venelor (de origine neoplazica); in aceste situatii , apare cianoza cu
urmatoarele particularitati: - limitata la teritoriul aferent
obstructiei;
- insotita de edem cu aceeasi
topografie;
- asociata cu petesii (care pot
conflua), la inceput de culoare rosie,
apoi brun-verzuie.
- tulburarilor de circulatie arteriala scaderea debitului
arterial (arterita Brger, arterita aterosclerotica, embolii si
tromboze arteriale). In acest caz cianoza are
urmatoarele particularitati: - localizare in zona aferenta
tulburarii de irigare arteriala;
- pe prim plan este ischemia
segmentara cu o prima faza de paloare si racire a
tegumentelor urmata de a doua faza de aparitie a unei
cianoze marmorate (pete mai albastre, alternand cu
altele mai palide) si in cele din urma de instalare a
gangrenei.
 Aspecte particulare:

a) Cianoza din sdr. Raynaud datorat unor spasme ale

arteriolelor distale de la degete, cu evolutie in crize: faza
de paloare insotita de durere, urmata de o faza de
cianozare a degetelor;
b) Acrocianoza (intalnita la femei tinere) cianoza indusa
prin tulburari neuro-vegetative, care produc vasodilatatie
periferica cu staza sanguina si, in consecinta, pierderea
unei cantitati mai mari de oxigen la nivel tisular; cianoza
se manifesta doar la extremitati (degetele de la maini si
de la inferioara a gambei in jos); are aspect marmorat,
se accentueaza la frig si se insoteste de transpiratii
excesive in zona cianotica.
 Particularitatile clinice ale cianozei periferice:

- Este rece, temperatura cutanata (apreciata cu fata

palmara a mainii) fiind mai scazuta decat in mod normal;
- Predomina la extremitati ;
- Nu intereseaza limba si mucoasa bucala;
- Dispare la masajul lobului urechii (cand acesta este
interesat).
b) Cianoza centrala consecinta deficitului de oxigenare a sangelui
(Hb) = are semnificatie de cianoza pulmonara si nu de nervos-
centrala si apare datorita:
- Afectiunilor cardiace: - care produc o staza pulmonara prelungita
(stenoza si insuficienta mitrala);
- asociate cu un aport insuficient de sange la
plamani (stenoza arterei pulmonare);
- congenitale, cu sunt dreapta-stanga, in care
sangele venos, bogat in Hb redusa, din inima dreapta trece in inima
stanga si deci in teritoriul arterial sistemic (defect de sept interatrial
si interventricular, persistenta de canal arterial);
- scleroza arterei pulmonare (secundara
luesului)
- Afectiunilor pulmonare acute (pneumonie, pneumotorax)
si cronice (emfizem oulmonar, scleroza pulmonara, TBC)
- Cordului pulmonar cronic: cianoza mixta, de origine
cardio-pulmonara.

Particularitatile clinice ale cianozei centrale:

- Este calda, temperatura cutanata fiind normala sau mai
crescuta decat cea normala;
- Intereseaza limba si mucoasa bucala;
- Nu dispare la masajul lobului urechii.
 PSEUDOCIANOZA

Pseudocianoza = modificari de culoare ale tegumentelor

si mucoaselor asemanatoare cianozei (nuanta
albastruie), dar care are un mecanism biochimic diferit,
in sensul ca este produsa prin derivati anormali de Hb
(methemoglobina, sulfhemoglobina)(cianoza
hemoglinopatica).
 3. ICTERUL

Icterul = expresia clinica a cresterii bilirubinemiei,

manifestata prin coloratia galbena a tegumentelor si
mucoaselor.
Clasificare. Patogeneza.
Se stabileste sediul procesului patogenetic (icter
prehepatic, hepatic si posthepatic, corespunzand
icterului hemolitic, hepatocelular si mecanic, cu precizare
nivelului la care intervin factorii etiopatogenetici in
metabolismul bilirubinei de la sintaza ei pana la
eliminare.
 ICTERUL HEMOLITIC

Icterul hemolitic este produs prin cresterea importanta a

formarii de bilirubina neconjugata, ca urmare a unei
distrugeri excesive a eritrocitelor; este secundar unui
exces de aport de bilirubina neconjugata datorita
hiperproducerii sale.
Manifestari:
- Icterul este de intensitate usoara sau medie;
- Cresterea stercobilinogenului fecal (scaune hipercrome);
- Cresterea ciclului enterohepatic al urbilinogenului (urini
inchise la culoare).
 Icterul hemolitic, indiferent de cauza, se caracterizeaza
prin triada clinica:
1. icter al tegumentelor si mucoaselor de intensitate usoara
sau medie, fara prurit, cu scaun hipercolorat si urini de
aspect normal, sau inchis la culoare;
2. paloare, care tradeaza anemia;
3. Splenomegalie moderata.
 ICTERUL HEPATOCELULAR

Clasificare dupa sediul infrastructural al procesului

patologic:
1.Premicrosomal (de influx sau absorbtie);
2.Microsomal (deficit de conjugare);
3.Postmicrosomal (de eflux, eliberare, secretie).
 ICTERUL OBSTRUCTIV

Este produs prin tulburari de canalizare intra- si

extrahepatica si se caracterizeaza prin:
- icter intens asociat cu prurit;
- hiperbilirubinemie predominant conjugata;
- bilirubinurie;
- colalemie;
- hipercolesterolemie;
- cresterea fosfatazei alcaline;
- scaune acolice.
 Cauzele icterului obstructiv:

1. intrahepatice: - medicamente (clopromazina,

metiltestosteronul, clorpropamida);
- hepatita virala (forma colangiolitica);
- boala Hodgkin.
2. extrahepatice: - obstacol pe caile biliare extrahepatice
(neoplasm, litiaza, stenoza).
 4.DISCROMIILE

Discromiile = modificari de culoare ale pielei, care apar

secundar tulburarilor pigmentului fiziologic - melanina
fie prin exces (hipercromie), fie prin lipsa acestuia
(acromie).
1. Tulburari de tip hipercromic (melanodermii) se
caracterizeaza prin exces de pigmentatie cutanata; pot
fi:
a) constitutionale: pigmentatia rasiala (negri, mulatri),
efelidele sau pistruiele (pete cat o gamalie de ac, de
culoare brun-inchis, localizate mai ales pe fata si gat, in
special la blonzi si roscati, fara semnificatie patologica).
b) fiziologice: sarcina (hiperpigmentarea fetei masca
gravidica, cloasma este obisnuit, asociata cu cea a
areolei mamare si a liniei albe supra- si subombilical),
expunerea la soare.
c) patologice:
- nevii pigmentari (pete plane, brun-negricioase,
asimetrice, uneori acoperite cu par);
- boala Addison (melanodermia tegumentelor si
mucoaselor, asemanatoare ardeziei sau cafelei);
- achantosis nigricans (culoarea negricioasa a pielei in
regiunea axilara, la unii pacienti cu cancer gastric);
- sindromul Peutz-Jeghers polipoza intestinala (pete
mici, brun-violacee, localizate peribucal);
- hemocromatoza sau diabetul bronzat (pielea are aspectul
ardeziei);
- melanoza vagabonzilor, localizata predominant pe gat
(pelerina vagabondului) secundare probabil carentelor
nutritionale si leziunilor de grataj;
- hiperpigmentari circumscrise efelide (pistrui), nevi
pigmentari, fibromatoza sau boala von Recklinghausen
(tumorete cutanate asociate cu pete, in special pe
trunchi, galben-brun sau de culoarea cafea cu lapte.
2. Tulburari de tip hipocromie si acromie = reducerea
sau absenta pgmentului melanic.
- albinismul = piele de culoare alba, ca urmare a absentei
totale a pigmentului melanic (se asociaza cu lipsa
pigmentatiei parului, fotofobie, nistagmus, iris translucid),
de origine ereditara.
- vitiligo = zone de tegument de culoare normala
alterneaza cu zone depigmentate (culoare alba) si
hiperpigmentate, ca urmare a deplasarii pigmentului
melanic dintr-o zona in alta.
 5. LEZIUNILE ELEMENTARE ALE PIELII

Exantem (eruptie cutanata) = prezenta pe tegument de

formatiuni cu dimensiuni, forme si coloratii variabile.
Enantem = prezenta pe mucoase de formatiuni cu
dimensiuni, forme si coloratii variabile.
Din punct de vedere clinic si fiziopatologic, leziunile
elementare ale eruptiilor cutanate se impart in:
I. Leziuni elementare prin modificari de culoare:
Pata sau macula = modificare circumscrisa sau difuza
de culoare, temporara sau definitiva, fara alterarea
reliefului pielii.
Tipuri de pete:
1. Pete discromice secundare excesului sau lipsei
pigmentului melanic, cuprind:
a) petele hipercrome (pigmentare) - prin exces de
pigment, au culoare bruna sau neagra si pot fi
congenitale (nevii pigmentari plani) sau dobandite
(efelide, melanodermie);
b) petele acromice prin lipsa pigmentului melanic, au
culoare alba si sunt de natura congenitala (albinism) sau
dobandita (vitiligo);
c) petele artificiale (tatuaj).
2. Pete vasculare:
a) eritematoase datorate unei vasodilatatii, au culoare
roz-rosie si dispar la vitropresiune (eczema, psoriazis);

b) purpurice prin extravazarea sangelui in afara vaselor

(hemoragie), sub forma de petesii (hemoragii
punctiforme), vibice (lineare) si echimoze (hemoragii
intinse); au culoare rosie-violacee (vireaza in timp spre
galben-verzui si maroniu) si nu dispar la vitropresiune
(apar in diverse forme de purpura).
 II. LEZIUNI ELEMENTARE SOLIDE:

1. Papula = leziune proeminenta de dimensiuni mici, dura,

de culoare diferita (lichen plan, sifilis secundar);
2. Placa urticariana = usor proeminenta, de culoare roz-
rosie, net delimitata, dimensiuni variabile, consistenta
elastica, apare, dispare si reapare rapid, caracterizand
dermatoza alergica (urticaria), alergiile medicamentoase
si alimentare, intepaturile de insecte;
3. Tuberculul = nodul dermic, mai mare decat papula, de
culoare variata, lasa cicatrice (sifilis tertiar, lepra);
4. Nodulul = sediul in dermul profund, rotund sau ovalar,
de dimensiuni mari;
5. Goma = nodul ce evoluiaza spre ramolire, ulcerare si
cicatrizare (sifilis tertiar, tuberculoza);
6. Lichenificarea = leziune consecutiva gratajului din
afectiunile pruriginoase, caracterizata printr-o ingrosare
a pielii si accentuarea pliurilor, din intretaierea carora
(aspect de mozaic) rezulta pseudopapule (eczema,
prurigo);
7. Vegetatia = formatiune pediculata, rosie, sangeranda,
uneori de aspect conopidiform sau de creasta de cocos
(vegetatii veneriene, tuberculoza vegetanta);
8. Tumora = formatiune circumscrisa, care imbraca variate
aspecte clinice si histologice (benigna sau maligna).
 III. LEZIUNI ELEMENTARE CU CONTINUT LICHID:

1. Vezicula = leziune mica, proeminenta, cu lichid

serocitrin, cu sediul in epiderm (herpes simplu, herpes
zoster, varicela, eczema);
2. Bula (flictena) = leziune mai mare decat vezicula,
contine lichid serocitrin sau hemoragic (impetigo,
pemfigus);
3. Pustula = leziune cu continut purulent, de dimensiuni
variate, primitiva sau secundara (prin transformarea
veziculelor sau bulelor).
 IV. LEZIUNI ELEMENTARE PRIN SOLUTIE DE
CONTINUITATE:

1. Excoriatia = pierdere de substanta liniara, superficiala

sau profunda, obisnuit consecutiva gratajului
(pediculoze, prurigo);
2. Eroziunea (exulceratia) = pierdere de substanta
superficiala profunda, vindecare cu cicatrice (sancru
sifilitic, eczema);
3. Ulceratia = pierdere de substanta profunda, vindecare
cu cicatrice (ulcer tuberculos, sancru moale);
4. Fisura (ragada) = solutie de continuitate liniara
superficiala, situata la comisuri (infectie streptococica),
sau profunda, care lasa cicatrici liniare dispuse radiar
(sifilis congenital).
 V. DESEURILE CUTANATE

Deseurile cutanate = leziuni care se elimina de pe

suprafata pielii, fiind rezultatul secretiilor fiziologice sau
patologice de la nivelul tegumentelor:
1. Scuama = rezulta din exfolierea celulelor cornoase, de
culoare alba sau cenusie, care se detaseaza de pe
suprafata pielii in lamele fine (pitiriazis versicolor), lame
(psoriazis) sau in lambouri (scarlatina).
2. Crusta = uscarea unor secretii (serozitate, sange, puroi)
de pe suprafata ulceratiilor sau eroziunilor si din interiorul
veziculelor, bulelor si pustulelor, avand o culoare care
variaza de la galben (impetigo) la maronie neagra
(excoriatii).
3. Sfacelul (escara) = rezulta dintr-un proces de necroza, sub forma
unui tesut mortificat de culoare neagra-cenusie, care se elimina si
lasa cicatrice (gangrena diabetica).

VI. SECHELELE CUTANATE

Sunt leziuni reziduale constituite din tesuturi de neoformatie, care
inlocuiesc pe cele distruse:
1. Cicatricea = tesut de neoformatie, care apare la locul unde a existat
o pierdere profunda de substanta; cand este recenta are culoare
violacee, iar cand este veche are culoare alba. Cicatricea poate fi
normala (neteda, supla, neaderenta) sau vicioasa (retractila si
aderenta la planurile subiacente); cicatricea cheloida este
monstruoasa, groasa, dura, de culoare rosie.
2. Atrofia = subtierea straturilor pielii (lupus eritematos).
 6. ERUPTIILE CUTANATE

a) Erizipelul = plaga rosie usor proeminenta, cu marginile

neregulate, bine delimitate, de dimensiuni variate; are
origine streptococica si se localizeaza cu predilectie la
fata si extremitati.
b) Herpesul = grup de vezicule cu lichid clar, inconjurat de
o aureola hiperemica; dupa 1-2 zile, continutul devine
tulbure, apoi se sparg si se usuca formand o crusta
galbuie. Sediul: buze (herpes labial), nas (hepres nazal),
organe genitale (herpes genital). Este produs de un virus
si apare inripa, pneumonie bacteriana, ciclu menstrual
(herpes catamenial).
c) Zona Zoster = eruptie herpetica situata pe traiectul unui trunchi
nervos, unilateral, insotita de durere vie. Se datoreaza v.varicelo-
zosterian. Localizare: nervii intercostali, eruptia fiind dispusa in
banda de-a lungul spatiului intercostal.

d) Dungile Trousseau (dermografism) = eritem intens si trecator,

produs printr-o hiperexcitabilitate a nervilor vasomotori (in nevroze,
isterie). Apar prin excitatie mecanica usoara (dunga trasa cu
unghia).

e) Eritemul nodos = nodizitati cu diametrul variabil (2-3 mm la 2-3

cm), de culoare roz-galbuie (apoi livide), localizate pe fata
anterioara a gambelor, simetric. Este inconjurat de piele sanatoasa,
evolueaza 10 zile si se vindeca fara cicatrice. Cauze: reumatism,
TBC, alergie.
 7. HEMORAGIILE CUTANATE (PURPURA)

Apar sub forma de pete rosii, care nu dispar la presiune .

Dupa dimensiunile lor se clasifica in:
a) Petesii = hemoragii mici, punctiforme, rotunde sau ovalare;
b) Echimoze = placi hemoragice mari, de forme diferite.
Cauze: - traumatisme;
- purpura trombocitopenica si vasculara;
- hemofilie;
- boli infectocontagioase (febra tifoida, scarlatina);
- factori toxici;
- leucemii;
- cancer;
- avitaminoze.
Hemoragiile se pot produce si: - la nivelul mucoaselor:
- bucala = stomatoragie;
- gingivala = gingivoragie;
- nazala = epistaxis;
- uterina = menometroragie.
- in tesuturi (hematoame);
- in articulatii (hemartroza).
 8. CIRCULATIA VENOASA COLATERALA
SUPERFICIALA
Evidentierea venelor subcutanate la nivelul abdomenului
indica un fenomen patologic cu semnificatia unui obstacol
pe unul din cele trei trunchiuri venoase profunde: vena
porta, vena cava inferioara si vena cava superioara.
Tipuri de circulatie venoasa superficiala:
1) porto cav = retea venoasa subcutanata periombilicala in
forma de cap de meduza = obstacol pe vena porta (ciroza
hepatica, tromboza venei porte);
2) cavo-cav inferior = circulatie venoasa colaterala, mai
dezvoltata pe abdomen decat pe torace = obstacol pe VCI
(tumori abdominale, ascita);
3) cavo-cav superior = retea venoasa colaterala predominant
pe fata anterioara a toracelui, insotita uneori de cianoza si
edem in pelerina = obstacol pe VCS (tumori mediastinale).
 9. GANGLIONII LIMFATICI

Examenul clinic se refera la ganglionii superficiali

(cervicali, axilari, inghinali) usor de palpat.
Adenopatie = tumefierea ganglionilor.
Caracterele adenopatiei:
1. localizarea adenopatiei = se poate limita la unul sau la
mai multi ganglioni dintr-o grupa ganglionara (regiune)
sau la mai multe grupe ganglionare superficiale si
profunde (adenopatie generalizata, poliadenopatie).
In adenopatia regionala (localizata) cauza este
inflamatorie sau neoplazica.
 Adenopatia subclaviculara stanga semnifica
metastazarea unui proces neoplazic la distanta (cancer
gastric ggl. Virchow-Troisier) sau de vecinatate (cancer
faringian sau tiroidian). Poliadenopatiile se intalnesc in
cadrul unei proliferari limfoide si reticuloendoteliale
(leucemie, boala Hodgkin).

2. marimea ggl. = de la dimensiunea unei alune la cea a

unei portocale; adenopatie mica sau moderata
(microadenopatie) in mielom multiplu, reticuloze si
adenopatie marcata sau extrema (macroadenopatie) in
leucemia limfatica cronica, boala Hodkin.
3. forma = regulata (rotunda, ovalara) sau neregulata.
4. consistenta = moale (inflamatii acute), ferma (inflamatii
cronice), dura (proces tumoral, metastaze).
5. sensibilitate = ggl.nedurerosi (metastaze, boala
Hodgkin) sau durerosi (inflamatii acute).
6. mobilitatea pe planurile profunde = mobili (lues primar
si secunar) sau nemobili (adenopatii tumorale).
7. tendinta la fistulizare = adenopatia tuberculoasa.
8. tendinta la confluare = in adenopatii inflamatorii acute
si cronice si in cele proliferativ-tumorale.
9. caracterul uni- sau bilateral = simetric (leucemia
limfatica cr.) sau asimetric (boala Hodgkin).
10. semne asociate = febra, splenomegalie.
Ganglionii profunzi:

1.ggl.intratoracici nu sunt decelabili la examenul clinic

dar, cand devin masivi, pot da semne de compresiune
mediastinala. Pt.decelare Rx.

2.ggl.intraabdominali si retroperitoneali sunt decelabili

la palpare doar cand au un volum considerabil; pot da
fenomene de compresiune (ascita si edem la membrele
inferioare). Pt.decelare echo, Rx cu subst.de contrast
(limfografie).
 CAUZELE ADENOPATIILOR

I. Adenopatii inflamatorii:
1. adenopatii infectioase:
a) acute: - angine;
- erizipel;
- panaritii;
- mononucleoza infectioasa;
- rubeola.
b) cronice: - tuberculoza;
- sifilis;
- bruceloza;
- histoplasmoza.
2. Adenopatii neinfectioase: - sarcoidoza.
II. Adenopatii maligne:
1. metastaze ganglionare.
2. hemopatii maligne: - leucoze;
- boala Hodgkin;
- limfosarcom;
- mielom multiplu.
 10. EDEMUL

Edemul = acumulare de lichid in tesutul celular subcutanat, cu

infiltratia hidrica a pielii.
Caracteristici:
Pielea edematiata: - este lucioasa si transparenta;
- cu stergerea cutelor obisnuite;
- pierderea elasticitatii;
- prin apasarea pe un plan osos
(tibian, maleolar) apare o
depresiune locala (godeu) prin eliminarea apei
din zona respectiva, cu revenirea la forma anterioara odata cu
intoarcerea apei la locul de unde a fost indepartata.
Anasarca = edem generalizat cu trecerea lichidului in cavitatile
seroase (pleura, peritoneu, pericard).

Clasificare:
Dupa aspectul clinic, cauze si mecanism de producere edemul poate
fi: - cardiac;
- renal;
- casectic;
- endocrin;
- limfatic;
- endocrin;
- inflamator;
- angioneurotic.
1.Edemul cardiac aspect clinic:
- alb apoi cianotic;
- simetric, decliv, cu evolutie ascendenta;
- intermitent cu caracter vesperal;
- moale si dur;
- dureros in formele care se instaleaza
rapid; altfel evolueaza nedureros;
- coexista cu alte semne de insuficienta cardiaca
(cianoza, turgescenta jugularelor, hepatomegalie dureroasa);
- cauze: - insuficienta cardiaca dreapta;
- insuficienta cardiaca globala;
- pericardita cronica constrictiva.
2.Edemul renal: - cauze: - glomerulonefrita difuza acuta;
- sdr.nefrotic.
- aspect clinic: - alb-palid;
- moale, lasa godeu;
- localizare la fata,
preponderent pleoape;
- mai accentuat dimineata
la trezire si se
amelioreaza pana la
disparitie in timpul zilei;
- nedureros.
3.Edemul hepatic- cauze: - ciroza hepatica;
- aspect clinic: - alb, moale (lasa godeu)
- localizat in partile declive
(maleole, partea
inferioara a gambei);
- in stadiile avansate se
generalizeaza
(anasarca).
4.Edemul casectic: - cauze: - stadiul avansat al bolilor
consumptive (neoplasm, TBC, ciroza
hepatica);
- aspect clinic: - localizare in jumatatea
inferioara a corpului (cea superioara
are aspect scheletic).
5.Edemul alergic (angioneurotic):
- cauze: - boli alergice (urticarie, edem Quincke,
boala serului, alergii medicamentoase);
- aspect clinic: - alb, moale;
- limitat la anumite teritorii, de obicei la
fata (pleoape, buze);
- dureaza putin;
- apare si dispare brusc (edem
fugace).
 11. TULBURARILE TROFICE CUTANATE

a) degeraturi;
b) gangrena = mortificarea tegumentelor si tesuturilor moi;
c) escara = gangrena profunda (intereseaza pe langa
tegumente, muschii si chiar osul); apare in regiunile
expuse presiunii corporale (fese, calcaie, coate), la
bolnavii gravi, care nu se pot mobiliza (paraplegie, febra
tifoida);
d) ulcer perforat plantar = ulceratie profunda, rotunda,
situata la talpa, la nivelul portiunii distale a primului sau
celui de-al 5-lea metatarsian; cauze: tabes, DZ.
e) degetele hipocratice = ingrosari simetrice ale falangelor,
predominant pe fata palmara si deformarea unghiilor
(bombarea lor in forma de sticla de ceasornic sau incurbarea
longitudinala in forma de cioc de papagal).

Cauze: - respiratorii: TBC, bronsiectazie, abces pulmonar,

cancer pulmonar, fibroze pulmonare;
- cardiace: endocardita bacteriana subacuta,
angiocardiopatii congenitale cianogene;
- digestive: boala Crohn, hepatita cronica activa;
- hematologice: poliglobulii.
f) Osteoartropatia hipertrofica pneumica (Pierre Marie):
ingrosarea degetelor si oaselor lungi (radius, cubitus, tibia) in
cancerul pulmonar.
 12. NODULII SUBCUTANATI

a) Juxtaarticulari - apar in diferite forme de reumatism

(noduli Meynet in RAA, noduli Heberden in artroza).
b) Lipoame = noduli formati din grasime, cu dimensiuni si
topografie variabile, consistenta moale;
c) Xantoamele = noduli ce apar in legatura cu o tulburare
primara sau secundara a metabolismului lipidelor (DZ,
hipercolesterolemie) de culoare galbena; localizarea in
regiunea palpebrala (in apropierea unghiului intern al
pleoapei superioare) = xantelasma.
d) Tumori metastatice.