Alfabetul Limbii Engleze

A a ( se pronunta ei )
B b ( se pronunta bi )
C c ( se pronunta si )
D d ( se pronunta di )
E e ( se pronunta ei )
F f ( se pronunta ef )
G g ( se pronunta gi )
H h ( se pronunta heici )
I i ( se pronunta ai )
J j ( se pronunta gei )
K k ( se pronunta chei )
L l ( se pronunta el )
M m ( se pronunta em )
N n ( se pronunta en )
O o ( se pronunta o )
P p ( se pronunta pi )
Q q ( se pronunta chiu; ca in limba romana )
R r ( se pronunta ar )
S s ( se pronunta es )
T t ( se pronunta ti )
U u ( se pronunta iu )
V v ( se pronunta vi )
W w ( se pronunta dable iu)
X x ( se pronunta ex )
Y y ( se pronunta uai )
Z z ( se pronunta zi )

A apple ( se pronunta aipl ) = mr

B baby ( se pronunta beibi ) = copil, prunc
C center ( se pronunta centr ) = centru
D dad ( se pronunta dead ) = tata
E east ( se pronunta ist ) = est
F finger ( se pronunta fingr ) = deget
G gold ( se pronunta gould ) = aur
H hair ( se pronunta heer ) = pr
I information ( se pronunta infomeision ) = informatie, informatii
J juice ( se pronunta gius ) = suc
K key ( se pronunta chi ) = cheie
L life ( se pronunta laif ) = viata
M milk ( se pronunta milc ) = lapte
 N news ( se pronunta niuz ) = stiri
O open ( se pronunta opn ) = deschide
P payment ( se pronunta peimnt ) = plata
Q question ( se pronunta cuetn ) = intrebare
R recovery ( se pronunta ricavri ) = recuperare
S sun ( se pronunta san ) = soare
T table ( se pronunta teibl ) = tabel, masa
U university ( se pronunta iuniversiti ) = universitate
V vacation ( se pronunta veicheiion ) = vacanta
W white ( se pronunta uait ) = alb
X x-ray ( se pronunta ecs-rei ) = raze x, radiografie
Y yellow ( se pronunta ielou ) = galben
Z zoo ( se pronunta zu ) = gradina zoologica

Numerele in Engleza pentru incepatori

In limba engleza ca si in orice alta limba este foarte important sa stii sa numeri, prin urmare te voi
invata numerele in engleza pana la 100 impreuna cu pronuntia lor.

Pentru inceput invata numerele in engleza pana la 10:

1 - one ( se pronunta uan )

2 - two ( se pronunta tu )
3 - three ( se pronunta tri )
4 - four ( se pronunta for )
5 - five ( se pronunta faiv )
6 - six ( se pronunta sics)
7 - seven ( se pronunta sevn )
8 - eight ( se pronunta eit )
9 - nine ( se pronunta nain )
10 - ten ( se pronunta ten )

Numerele in Engleza 11-20

11 - eleven ( se pronunta elevn )

12 - twelve ( se pronunta tuelv )
13 - thirteen ( se pronunta trtin )
14 - fourteen ( se pronunta fortin )
15 - fifteen ( se pronunta fiftin )
16 - sixteen ( se pronunta sicstin )
17 - seventeen ( se pronunta sevntin )
18 - eighteen ( se pronunta eitin )
19 - nineteen ( se pronunta naintin )
20 - twenty ( se pronunta tuenti )

Obs ! Numerele 14, 16, 17 si 19 sunt formate din cifrele mici (4, 6, 7, 9) + teen
Numerele in Engleza 20 - 29

20 twenty ( se pronunta tuenti )

21 twenty-one ( se pronunta tuenti-uan )
22 twenty-two ( se pronunta tuenti-tu )
23 twenty-three ( se pronunta tuenti-tri )
24 twenty-four ( se pronunta tuenti-for )
25 twenty-five ( se pronunta tuenti-faiv )
26 twenty-six ( se pronunta tuenti-six )
27 twenty-seven ( se pronunta tuenti-sevn )
28 twenty-eight ( se pronunta tuenti-eit )
29 twenty-nine ( se pronunta tuenti-nain )

Obs ! Daca ai fost atent ai observat ce simplu se formeaza numerele de la 20-29twenty + one, two,
three, four, five, six, seven, eight, nine

Incepand de la 20 trebuie sa mai inveti doar numerele 30, 40, 50, 60, 70, 80, 90 pentru ca toate
celelalte numere se formeaza foarte simplu numerele mari + numerele mici

Numerele in engleza 30 - 39

30 thirty ( se pronunta trti )

31 thirty-one ( se pronunta trti-uan )
32 thirty-two ( se pronunta trti-tu )
33 thirty-three ( se pronunta trti-tri )
34 thirty-four ( se pronunta trti-for )
35 thirty-five ( se pronunta trti-faiv )
36 thirty-six ( se pronunta trti-sics )
37 thirty-seven ( se pronunta trti-sevn )
38 thirty-eight ( se pronunta trti-eit )
39 thirty-nine ( se pronunta trti-nain )

Numerele in engleza 40 - 49

40 forty ( se pronunta forti )

41 forty-one ( se pronunta forti-uan )
42 forty-two ( se pronunta forti-tu )
43 forty-three ( se pronunta forti-tri )
44 forty-four ( se pronunta forti-for )
45 forty-five ( se pronunta forti-faiv )
46 forty-six ( se pronunta forti-sics )
47 forty-seven ( se pronunta forti-sevn )
48 forty-eight ( se pronunta forti-eit )
49 forty-nine ( se pronunta forti-nain )

Numerele in engleza 50 - 59

50 fifty ( se pronunta fifti )

51 fifty-one ( se pronunta fifti-uan )
52 fifty-two ( se pronunta fifti-tu )
53 fifty-three ( se pronunta fifti-tri )
54 fifty-four ( se pronunta fifti-for )
55 fifty-five ( se pronunta fifti-faiv )
56 fifty-six ( se pronunta fifti-sics )
57 fifty-seven ( se pronunta fifti-sevn )
58 fifty-eight ( se pronunta fifti-eit )
59 fifty-nine ( se pronunta fifti-nain )

Numerele in engleza 60 - 69

60 sixty ( se pronunta sicsti )

61 sixty-one ( se pronunta sicsti-uan )
62 sixty-two ( se pronunta sicsti-tu )
63 sixty-three ( se pronunta sicsti-tri )
64 sixty-four ( se pronunta sicsti-for )
65 sixty-five ( se pronunta sicsti-faiv )
66 sixty-six ( se pronunta sicsti-sics )
67 sixty-seven ( se pronunta sicsti-sevn )
68 sixty-eight ( se pronunta sicsti-eit )
69 sixty-nine ( se pronunta sicsti-nain )

Numerele in engleza 70 - 79

70 seventy ( se pronunta sevnti )

71 seventy-one ( se pronunta sevnti-uan )
72 seventy-two ( se pronunta sevnti-tu )
73 seventy-three ( se pronunta sevnti-tri )
74 seventy-four ( se pronunta sevnti-for )
75 seventy-five ( se pronunta sevnti-faiv )
76 seventy-six ( se pronunta sevnti-sics )
77 seventy-seven ( se pronunta sevnti-sevn )
78 seventy-eight ( se pronunta sevnti-eit )
79 seventy-nine ( se pronunta sevnti-nain )

Numerele in engleza 80 - 89

80 eighty ( se pronunta eiti )

81 eighty-one ( se pronunta eiti-uan )
82 eighty-two ( se pronunta eiti-tu )
83 eighty-three ( se pronunta eiti-tri )
84 eighty-four ( se pronunta eiti-for )
85 eighty-five ( se pronunta eiti-faiv )
86 eighty-six ( se pronunta eiti-sics )
87 eighty-seven ( se pronunta eiti-sevn )
88 eighty-eight ( se pronunta eiti-eit )
89 eighty-nine ( se pronunta eiti-nain )
Numerele in engleza 90 - 99

90 ninety ( se pronunta nainti )

91 ninety-one ( se pronunta nainti-uan )
92 ninety-two ( se pronunta nainti-tu )
93 ninety-three ( se pronunta nainti-tri )
94 ninety-four ( se pronunta nainti-for )
95 ninety-five ( se pronunta nainti-faiv )
96 ninety-six ( se pronunta nainti-sics )
97 ninety-seven ( se pronunta nainti-sevn )
98 ninety-eight ( se pronunta nainti-eit )
99 ninety-nine ( se pronunta nainti-nain )

Numarul 100 in egleza

100 one hundred ( se pronunta uan handred )
Pentru ca stii deja sa numeri pana la 1000 te voi invata acum cum sa numeri pana la 2100.

Numerele in engleza 1000 - 2100

1000 one thousand ( se pronunta uan tauznd )

1001 one thousand one
...................................
1012 one thousand twelve
...................................
1045 one thousand forty-five
...................................
1162 one thousand one hundred sixty-two
...................................
1655 one thousand six hundred fifty-five
...................................
1987 one thousand nine hundred eighty-seven
...................................
1998 one thousand nine hundred ninety-eight
1999 one thousand nine hundred ninety-nine

2000 two thousand ( se pronunta tu tauznd )

2001 two thousand one
2007 two thousand seven
...................................
2011 two thousand eleven
2012 two thousand twelve
2013 two thousand thirteen
...................................
2024 two thousand twenty-four
...................................
2056 two thousand fifty-six
...................................
2087 two thousand eighty-seven
...................................
2099 two thousand ninety-nine
2100 two thousand one hundred

Zilele saptamanii in engleza:

ZIUA DAY Pronuntia

Luni Monday mandei
Marti Tuesday tiusdei
Miercuri Wednesday uensdei
Joi Thursday trsdei
Vineri Friday fraidei
Sambata Saturday satrdei
Duminica Sunday sandei

Vocabular referitor la zilele saptamanii in engleza:

zi / ziua
Lunile anului Months of the year Pronuntia = day ( dei )
Ianuarie January geanuri zile
= days ( deiz )
Februarie February febrori saptamana
Martie March marci = week ( uic )
zilele
Aprilie April eipril saptamanii
= days of the
Mai May mei week ( deis of
Iunie June giun d uic )
zi lucratoare
Iulie July giulai = workday /
August August augost workingday
( orc.dei / orchi
Septembrie September septemb ng.dei )
zile lucratoare
Octombrie October octob = workdays /
Noiembrie November novemb weekdays
( orc.deiz /
Decembrie December disemb uic.deiz )
in timpul saptamanii = weekdays ( uic.deiz )
sfarsitul saptamanii = weekend ( uic.end )

Anotimpurile in engleza
In acesta lectie vei invata denumirea anotimpurile in engleza impreuna cu pronuntia acestora si veti
avea ocazia sa repetati si lectia Lunile anului.

Primavara = SPRING ( spring )

March April May

Vara = SUMMER ( samr )

June July August

Toamna = AUTUMN / FALL ( otom / fol )

September October November

Iarna = WINTER ( uintr )

December January February

Cuvinte si expresii despre anotimpuri in engleza:

anotimp / sezon = season
ex: Imi place anotimpul / sezonul de vara = I like the summer season.

anotimpuri(le) / sezoane(le) = (the) seasons

ex: In Romania sunt patru anotimpuri = In Romania there are four seasons.

pe timpul verii = during summer / in summer

ex: Pe timpul verii imi place sa inot = During summer I like to swim.

iarna trecuta / ultima iarna = last winter

ex: Iarna trecuta parinti mei au fost la ski = Last winter my parents were skiing.
primavara urmatoare = next spring / following
ex: In primavara urmatoare este nunta mea = In the following / next spring is my wedding.

Culorile in engleza
In aceasta lectie veti invata denumirea celor mai importante culori in engleza impreuna cu pronuntia
acestora si sfaturi utile de cum se folosesc culorile in limba engleza.

Culorile in engleza:
alb = white { uait }

gri = grey { grei }

negru = black { bleac }

albastru = blue { blu }

rosu = red { red }

roz = pink { pinc }

mov = purple { prpl }

portocaliu = orange { orengi }

galben = yellow { ielou }

verde = green { grin }

maro = brown { braun }

Obs! Poti pune "light" in fata oricarei culori in engleza daca vrei sa te referi la o nuanta mai
deschisa
Ex: albastru deschis = light blue

Obs! Poti pune "dark" in fata oricarei culori in engleza daca vrei sa te referi la o nuanta mai inchisa
Ex: verde inchis = dark green

Obs! Daca nu stii exact cum sa descrii o culoare adaugi sufixul "-ish" culorii cu care crezi ca
seamana
Ex: Your face is yellowish => Fata ta este galbena ( nu este un galben definit, o nuanta
asemanatoare )

Obs! Pentru cuvantul culoare sunt acceptate doua variante colour and color
culori = colors / colours

Cum poti sa folosesti o culoare in engleza intr-o propozitie:

1. Verbul "a fi" + numele culorii => My purse is yellow = Geanta mea este galbena.

2. Numele culorii + un substantiv => The white pillow is mine = Perna alba este a mea.

3. Numele culorii este substantivul => Green is the colour of my eyes.

Vremea in engleza. Fenomenele naturii

vremea = the weather ( d uedr )
prognoza meteo = weather forecast ( uedr forcast )
temperatura = temperature ( tempecior )
termometru = thermometer ( timormetr)
grade = degree ( digri )

ploaie = rain ( rein )

ploios = rainy ( reini )
picaturi de ploaie = raindrops ( rein.drops )
balti de apa = puddles ( padls )
inundatie = flood ( flad )
vant = wind ( uind )
fulger = lightning ( laitning )
tunet = thunder ( tandr )
furtuna = storm ( storm )
ceata = fog ( fog )
nor = cloud ( claud )
curcubeu = rainbow ( reinbou )

zapada = snow ( snou )

fulgi de zapada = snowflakes ( snoufleics )
rece, frig = cold ( cold )
foarte rece = freezing ( frizing )
gheata = ice ( ais )
inghetat = icy ( aisi )
inghet = frost ( frost )
sub punctul de inghet = below freezing ( bilou frizing )
avalansa = avalanche ( avalan )

soare = sun ( san )

insorit = sunny ( sani )
raze de soare = sunshine ( sanain )
cald = warm ( uorm )

Conversatie despre vreme. Cuvinte si expresii despre vreme in engleza:

Cum este vremea astazi? = What's the weather like today? ( Ua d uedr laic tudei ? )

Cum este afara? = Whats it like outside? ( Ua it laic tudei? )

Este o vreme frumoasa = Its beautiful weather ( I biutifol uedr )

Este o vreme oribila astazi = Its horrible weather today ( I horibl uedr tudei )

Este o zi calduroasa / friguroasa = It's a warm / cold day ( I a uorm / cold dei )

Este o zi ploioasa / insorita / cu ninsoare / intunecata = It's a rainy / sunny / snowy / cloudy
day ( I a reini / sani / snoii / claudi dei )

Afara ploua = Outside it's raining ( Autsaid i reining )

Ploaia curge = The rain is pouring down ( D rein iz poring daun )

Afara ploua cu galeata = It's pouring outside. ( I poring autsaid )

Cum o sa fie vremea maine = What will the weather be like tomorrow? ( Uat uil d
uedr bi laic tumorou ? )

O sa ploua / ninga = It's going to rain / snow ( I goin tu rein / snou )

Maine o sa fie ploios / insorit / cu ninsoare / cu vant = Tomorrow it will be rainy / sunny / snowy /
cloudy ( Tumorou it uil bi reini / sani / snoii / claudi )

Animalele domestice in engleza:

caine = dog ( dog )
pisica / pisicuta = cat / kitten ( cheat / chitn )
porc de guinea = guinea pig ( ghini pig )
papagal = parrot ( perot )
iepure = rabbit ( reabit )
pestisor de aur = goldfish ( goldfi )
broasca testoasa = turtle ( trtl )
vaca = cow ( cau )
oaie = sheep ( ip )
porc = pig ( pig )
capra = goat ( gout )
cal = horse ( hors )
magar = donkey ( donchi )
curca / curcan = turkey ( trchi )
rata = duck ( dac )
gasca = goose ( gus )
gaina = chicken ( cicn )

Animale salbatice in engleza:

soarece = mouse ( maus )
veverita = squirrel ( scuoirl )
caprioara = deer ( dir )
broasca = frog ( frog )
elefant = elephant ( elefnt )
girafa = giraffe ( giraf )
pinguin = penguin ( penguin)
hipopotam = hippopotamus ( hipopotomos )
rinocer = rhino / rhinoceros ( raino / rainoceros )
cangur = kangaroo ( cheangru )
vulpe = fox ( fox )
leu = lion ( lain )
tigru = tiger ( taigr )
pantera = panther ( peanthr )
urs brun = brown bear ( braun ber )
urs polar = polar bear / white bear ( polr ber )
urs panda = panda bear ( panda ber )
lup = wolf ( ulf )
vultur = eagle ( egl )

Animale acvatice in engleza:

delfin = dolphin ( dolfin )
rechin = shark ( arc )
balena = whale ( uel )
foca = seal ( sil )
vidra = otter ( otr )
caracatita = octopus ( octopus )
pisica de mare = stingray / catfish ( stingrei / cheat.fi )
stea de mare = starfish ( star.fi )

Membri Familiei in engleza :

parinti = parents ( pern )
copii = children / kids ( childrn / chidz )
bunici = grandparents ( greand.pern)
rude = relatives ( reltivz )
mama = mother / mom / mommy ( madr / mam / mamy )
sotie = wife ( uaif )
tata = father / dad / daddy ( fadr / ded / deadi )
sot = husband ( hazbnd )
copil = child / kid ( ciaild / chid )
fiu = son ( san )
fiica = daughter ( dotr )
sora = sister ( sistr )
frate = brother ( bradr )
bunica = grandmother / grandma / granny ( grend.madr / grendma / greni )
strabunica = great grandmother ( greit grend.madr )
bunic = grandfather / granddad / grandpa ( grend.fadr / grend.ded / grendpa )
strabunic = great grandfather ( greit grend.fadr )
nepoti = grandchildren ( grend.cildrn)
nepot = nephew / grandson ( nefiu / grend.son )
nepoata = niece / granddaughter ( nis / grend.dotr )
unchi = uncle ( ancl )
matusa = aunt ( ant )
verisor = cousin ( cazn )
socri = parents-in-law ( pern-in-lou )
soacra = mother-in-law ( madr-in-lou )
nora = daughter-in-law ( dotr-in-lou )
ginere = son-in-law ( san-in-lou)
socru = father-in-law ( fadr-in-lou )
cumnata = sister-in-law ( sistr-in-lou )
nasa = godmother ( gad.madr )
nas = godfather ( gad.fadr )

Partile corpului in engleza:

cap = head ( hed )
ureche(i) = ear(s) ( ir / irz )
ochi = eye(s) ( ai / aiz)
nas = nose ( noz )
gura = mouth ( maut )
buze = lips ( lips )
limba = tongue ( tang )
dinte / dantura = tooth / teeth ( tut / tiit )
gat = neck ( nec )
umer(i) = shoulder(s) ( old / oldz )
piept = chest ( cest )
san(i) = breast(s) ( brest / brest )
bra(e) = arm(s) ( arm / armz)
cot / coate = elbow(s) ( elbou / elbouz )
mana / maini = hand(s) ( hend / hendz )
incheietura(le) mainii = wrist(s) ( rist / rist)
deget(e) = finger(s) ( fing / fingz )
unghie(i) = nail(s) ( neil / neilz)
unghia(le) de la mana = finger nail(s) ( fing neil )
spate = back ( beac )
fund = bottom ( batom )
coapsa(e) = thigh(s) ( tai / teiz)
picior / picioare = leg(s) ( leg / legz)
genunchi = knee(s) ( cni )
incheietura(i) piciorului = ankle(s) ( encl / enclz )
laba piciorului = foot (feet) ( fout / fit )
deget(e) de la picior = toe(s) ( tou / touz)
unghie(i) de la picior = toe nail(s) ( tou neil )
calcai(e) = heel(s) ( hil / hilz )

Organele interne in engleza:

creier = brain ( brein )
inima = heart ( hart )
plaman(i) = lung(s) ( lang / langs )
ficat = liver ( livr )
rinichi - kidney ( chidni )
vezica urinara = bladder ( bleadr )
stomac = stomach ( stomic )
sistemul digestiv = digestive system ( daigestiv sistm )
schelet = skeleton ( scheletn )
os / oase = bone(s) ( bon / bonz )

Haine in engleza :
haine = clothes, apparel ( clouz, aparel )
imbracaminte = clothing ( cloding )
pantaloni = pants, trousers ( pent, trauzrs )
pantaloni scurti = shorts ( ort )
blugi = jeans ( gins )
colanti = tights ( tai )
fusta = skirt ( scrt )
rochie = dress, gown ( dres, gaun)
camasa = shirt ( rt )
sacou = jacket ( geachet )
vesta = vest ( vest )
cravata = necktie ( nectai )
esarfa = scarf ( scarf )
costum = suit ( sut )
trening = tracksuit, gym suit ( treac.sut, gim sut )
bigmen = sweatshirt ( suet.rt )
bigmen cu gluga = sweatshirt with a hood, hoodie ( suet.rt uit a hud, hudi )
pardesiu = overcoat, coat ( ovrcout, cout)
geaca = jacket ( geachet )
bluza = blouse ( blauz )
pulover = sweater ( suetr )
tricou = t-shirt ( ti-rt )
maieu = tanktop ( tenc.top )
halat = robe ( roub )
pijamale = pajamas, pyjamas, nightwear ( pageamaz, pigeamaz, nait.uer )
rochie de noapte = nightdress ( nait.dres )
palarie = hat ( heat )
sapca = cap ( cheap )
sort de bucatarie = kitchen apron ( chitcin eiprn )
curea = belt ( belt )
manusi = gloves ( glavz )
sosete = socks ( socs )
dresuri = stockings ( stochings )
sutien = bra ( bra )
chiloti de dama = panties ( pentiz )
chiloti barbatesti = briefs ( brifs )
boxeri = boxers ( bocsrzi )
lenjerie intima = underwear ( andr.uer )
costum de baie = swimsuit, bathing costume ( suim.siut, bading costum )
pantaloni scurti de bazin = swimming trunk ( suiming tranc )

Incaltaminte in engleza :
incaltaminte = footwear ( fut.uer )
pantofi = shoes ( uz )
ghete = boots ( but )
pantofi cu toc = high heel shoes, pumps ( hai hil uz, pamps )
sandale = sandals ( sandls )
papuci = slippers, flip flops ( sliprz, flip flops )
adidasi = sneakers ( snicrzi )
pantofi de alergat = running shoes ( raning uz )

Obs! Daca ai invatat deja lectia Culorile atunci le poti folosi in combinatie cu denumirile hainelor sau
a incaltamintei in engleza

pantaloni negri = black pants

adidasi rozi = pink sneakers

Obs! Daca spre exemplu vrei sa cumperi o pereche de pantaloni spui in englezaone pair of
pants . Invata mai intai lectia Numerele in engleza ca sa-ti fie mai usor

o pereche de .... = one pair of .....

doua perechi de .... = two pairs of .....

Intr-un magazin de haine :

magazin de haine = clothing store ( cloding stor )
raft = shelf ( elf )
departament / sectiune = department / section ( dipartment / secn)
marime = size ( saiz )
mare = big ( big )
mic(a) = small ( smol )
este prea mare = is too big ( tu big )
este prea mic(a) = is too small ( tu smol )
mai mic = smaller ( smolr )
mai mare = bigger ( bigr)
stramt = tight ( tait )
larg = loose ( lus )
lung = long ( long )
scurt = short ( ort )

Expresii despre imbracaminte in engleza:

Fusta este prea mare pentru mine = The skirt is too big for me ( D scrt iz tu big for mi )

Pantofii sunt prea mici pentru mine, am nevoie de o marime mai mare = The shoes are too small
for me, I need a bigger size ( D uz ar tu smol for mi, ai nid bigr saiz )

Ma scuzati, aveti acest model si numarul 37 ? = Excuse me? Do you have this in a size
37 ? ( Ecscuz mi? Du iu hev dis in saiz 37 ? )

Din pacate nu, totul este afisat = Unfortunately no, everything is out on display ( Anfortunetli
nou, evriting is aut on displei )

Vreau sa probez aceasta geaca = I want to try this jacket ( Ai uant to trai dis geachet )

Alimente in engleza:
alimente / produs alimentar = food / foodstuff ( fud / fud.staf )
fel de mancare = dish ( di )
paine = bread ( bred )
paine alba = white bread ( uait bred )
paine neagra = black bread ( bleac bred )
paine prajita = toast ( toust )
paine feliata = sliced bread ( slaist bred )
zahar = sugar ( ugr )
sare = salt ( solt )
carne = meat ( mit )
carne de porc = pork ( porc )
carne de vita = beef / beef meat ( bif / bif mit )
carne de pui = chicken / chicken meat ( cicn )
carne de curcan = turkey ( trchi )
ficat = liver ( livr )
sunca = ham ( heam )
sunca de pui = chicken ham ( cicn heam )
sunca de porc = pork ham ( porc heam )
ou(a) = egg(s) ( eg / egz )
omleta = scrambled eggs ( scrambld egz )
paste = pasta ( pasta )
orez = rice ( rais )
piure de cartofi = mashed potatoes ( meat poteitos )
branza / cascaval = cheese ( ciz )
iaurt = yogurt ( iogurt )

Dulciuri in engleza:
dulciuri = sweets ( siut )
ciocolata = chocolate ( cioclet )
ciocolata alba = white chocolate ( uait cioclet )
biscuiti = biscuits, crackers ( bischi , cracrz )
frusec(uri) = cookie(s) ( cuchi / cuchiz )
prajitura(i) / tort(uri) = cake(s) ( cheic / cheics)
tarta de fructe = fruit tart ( friut tart)
inghetata = ice cream ( ais crim )
budinca = pudding ( puding )
bomboane = candy ( chendi )

Bauturi in engleza:
bautura = beverage / drink ( bevregi / drinc )
bautura alcoolica = alcoholic beverage / alcoholic drink ( alcholic bevregi / drinc )
apa = water ( utr )
apa minerala / apa carbogazoaza = mineral water / sparkling water ( minrl / sparcling utr )
suc = juice ( gius )
suc de fructe = fruit juice ( friut gius )
suc acidulat = soda ( soda )
lapte = milk ( milc )
bere = beer ( bir )
vin = wine ( uain )
tuica = plum brandy ( plam brendi )
coniac = brandy, cognac ( brendi, coniac )

Fructele in engleza :
fruct(e) = fruit(s) ( friut / friu )
mar / mere = apple(s) ( eipl / eiplz )

para / pere = pear(s) ( peer / peerz )

pruna(e) = plum(s) ( plam / plamz)

caisa(e) = apricot(s) ( eipricot / eiprico )

piersica(i) = peach / peaches ( pici / piciz )

capsuna(i) = strawberry / strawberries ( strouberi / strouberiz )

cires(e) = cherry / cherries ( ceri / ceriz )

visine = sour cherry / cherries ( saua ceri / ceriz )

banana(e) = banana(s) ( bnena / bnenz )

portocala(e) = orange(s) ( orengi )

grefa(e) = grapefruit(s) ( greip.friut )

lamaie = lemon ( lemn )

struguri = grapes ( greips )

ananas = pineapple ( pain.eipl )

pepene rosu = watermelon ( uotr.meln )

pepene galben = melon ( meln )

Obs! Pluralul fructelor in engleza se formeaza aproape intodeauna adaugand un "s"la finalul
cuvantului la singular => apple + s = apples ; lemon + s = lemons

Legumele in engleza :
legume = vegetables ( vedgibls )
fasole = beans ( binz )
fasole verde = green beans ( grin binz )
mazare = peas ( piz )
cartofi = potatoes ( poteitos )
morcovi = carrots ( chearo )
varza = cabbage ( cabigi )
conopida = cauliflower ( coliflaur )
vinete = eggplants ( eg.plean )
porumb = corn ( corn )
ciuperci = mushrooms ( marums )
ceapa = onion ( anions )
ceapa verde = green onion ( grin anion )
usturoi = garlic ( garlic )
salata = salad ( seld )
spanac = spinach ( spinci )
rosii = tomatoes ( tomatoz )
castraveti = cucumbers ( chiucambrz )
ardei = peppers ( peprz )
ardei iuti = chili peppers ( cili peprz )
ardei verzi = green peppers ( grin peprz )
rdichi = radishes ( radiez )
dovleac, bostan = pumpkin ( pampchin )
dovlecel = zucchini, squash ( zuchini, scua )

Formule de salut formale in engleza:

Buna dimineata = Good morning ( gud morning )
Buna ziua = Good afternoon ( gud aftrnoon )
Buna dupa-amiaza / Buna seara = Good evening ( gud ivning )

Buna = Hello ( helo )

Ce mai faci ? = How are you? ( hau ar iu )
Bine ai (ati) venit = Welcome ( uelcom )

Obs! Good night ( gud nait ) = Noapte buna => aceasta exprimare o folosesti doar atunci cand
cineva se duce la culcare, !!! nu!!! pentru a saluta pe cineva pe timp de noapte

Cum spui la revedere in engleza:

La revedere = Goodbye ( gudbai )
Pa = Bye ( bai )
Pe curand = See you soon ( si iu sun )

Formule de salut informale in engleza:

Hi = Hey / Hi ( hei / hai )
Salutare / Salve = Howdy ( haudi )
Care-i treaba? = What's up? ( ua ap )
Cum merge? = How's it going? ( hau i going )
Cum ti-e viata? = How's life? ( haus laif )
Cum sunt treburile? = How are things ? ( hau ar tings )
Obs! La nici una din saluturile sub forma de intrebari nu se asteapta un raspuns concret, ci
raspunsuri simple si concise de genul :

bine = good / ok ( gud / ochei )

nu asa bine = not so good ( nat so gud )
rau = bad ( bead )
foarte rau = very bad ( veri bead

Cum ceri informatii / Intrabari uzuale intr-un supermarket in engleza:

Could you help me, please? ( Culd iu help mi, pliz? ) = M-ati putea ajuta, va rog?

Could you tell me where the milk is, please?! ( Culd iu tel mi uer d milc iz pliz?! )= Imi poti /
puteti spune unde este laptele te rog?!

Sorry! Do you know where are / can I find the potatoes ? ( Sorii! Du iu nou uer ar / can ai faind
d poteitoz? ) = Stii unde sunt / pot gasi cartofii ?

How much are the tomatoes? ( Hau maci ar d tomeitoz? ) = Cat costa rosiile? / Cat sunt rosiile?

Until what hour is the supermarket / store open? ( ntil uat aur iz d supermarchet / stor
opn? ) = Pana la ce ora este supermarket-ul / magazinul deschis?

Can I pay with my credit card / visa card? ( Chen ai pei uit mai credit card / viza card? ) = Pot sa
platesc cu cardul meu de credit / cardul visa?

Can I pay by cheque? ( Chen ai pei bai cec? ) = Pot sa platesc printr-un cec?

Is this on sale? ( Iz dis on seil? ) = Este la reducere? / Este acest produs la reducere?

Can you do a price check for this item, please? ( Chen iu du prais cec for dis aitm, pliz? ) =
Poti sa faci / Puteti sa faceti o verificare de pret pentru acest articol, va rog?

Can you tell me where the dairy section is? (Chen iu tel mi uer d deiri secon iz? ) = Imi poti /
Imi puteti spune unde este raionul pentru lactate?

Do you have more rice in the back? ( Du iu heav mor rais in d beac? ) = Aveti mai mult orez in
spate? (cu sensul de magazie) ( puteti folosi aceasta expresie pentru orice produs daca raftul este
gol )

Do you have prepackaged fruits? ( Du iu heav pripeacheigid friut? ) = Aveti fructe preambalate?

Raioanele cele mai cunoscute dintr-un supermarket:

produce ( prodius ) = contine fructe si legume proaspete

frozen food ( frozn fud ) = alimente congelate
bulk food ( bulc fud ) = alimente vrac (le cantaresti si ambalezi singur)
baking ( beiching ) = produse pentru prajituri
dry goods ( drai gudz )= produse uscate (cafea, ceai etc.)
breads ( bredz ) = paine impachetata, covrigi
meat and seafood ( mit end si.fud ) = carne si peste
deli / delicatessen ( deli / delicatesn ) = delicatese / preparate ( salam, cascaval etc. )
bakery ( beicri ) = brutarie, patiserie
dairy (deiri ) = produse lactate
pasta and rice ( peasta end rais ) = paste si orez
ethnic foods ( etnic fudz ) = produse internationale
canned foods ( chend fudz) = conserve
condiments (condimen ) = condimente
snacks ( snecs ) = gustari ( chipsuri, dulciuri etc. )
cereal ( siril ) = cereale
beverages ( bevregiz ) = bauturi
household items ( haushold aitmz ) = produse pentru casa
health and beauty ( helt end biuti ) = sanatate si frumusete

Cuvinte uzuale pe care le-ai putea auzi sau vedea scrise intr-un supermarket:

aisle ( ail ) = culoar, raion

shopper / customer ( opr / castmr ) = cumparator / client

shopping cart ( oping cart ) = carucior pentru cumparaturi

shopping basket ( oping baschet ) = cos de cumparaturi
plastic bag ( pleastic beag ) = punga / sacosa de plastic
paper bag ( peipr beag ) = punga / sacosa de hartie
reusable bag ( reuzbl beag ) = punga / sacosa refolosibila

checkout area ( cecaut eria ) = zona pentru plata ( iesirea din supermarket )
checkout line ( cecaut lain ) = coada pentru iesirea din supermarket
express checkout ( expres cecaut ) = iesire rapida 1-12 articole
automatic checkout ( outomatic cecaut ) = casa de plata automata ( scanezi si platesti singur cu
cardul )
scanner ( schenr ) = aparat de scanat produsele
barcode ( barcod ) = cod de bare
checkout counter ( cecaut cauntr ) = ghiseul pentru plati
cash register ( che registr ) = casa de marcat
cashier ( cair ) = casier
clerk / employee ( clarc / emploii ) = functionar / angajat
manager ( meneger ) = director / administrator / sef

can-return machine ( chen-ritrn main ) = aparat pentru returnatul dozelor de metal

bottle-return machine ( botl-ritrn main ) = aparat pentru returnatul sticlelor
shelf ( elf ) = raft
scale ( scheil ) = cantar

closed ( clouzd ) = inchis

opened ( opnd ) = deschis
Modalitati de plata in engleza:

credit card ( credit card ) = card de credit

debit card (debit card ) = card de debit
cash ( che ) = numerar
coupons ( cupons ) = cuponuri ( in strainatate poti gasi in reviste cuponuri pentru reduceri in
supermarket )
discount card ( dicaunt card ) = card de reduceri

Ghid de conversatie in engleza :

Cum te numesti ? / Cum te cheama ? = What is your name ? / What's your name ?( Uat iz ior
neim ? / Uat ior neim ?)

Numele meu este Lucas = My name is Lucas ( Mai neim iz Lucs )

Eu sunt Lucas = I am Lucas / I'm Lucas ( Ai em Lucs / Aim Lucs )

Ce nationalitate esti ? = What nationality are you? ( Uat naionaliti ar iu ? )

Din ce tara esti ? = What country are you from ? ( Uat cantri ar iu from ? )

Eu sunt roman(ca) = I am romanian ( Ai em romenin )

Unde muncesti ? = Where do you work? / Where are you working at ? ( Uer du iu orc ? / Uer ar
iu orching t ?)

Muncesc intr-o scoala = I am working in a school ( Ai em orching in scul )

Cu ce te ocupi ? = What do you do ? / What do you do for a living ? ( Uat du iu du? / Uat du iu du
for living? )

Sunt profesor = I am a teacher ( Ai em ticer )

Muncesc ca si profesor = I work as a teacher ( Ai orc z ticer )

Unde locuiesti ? = Where do you live ? / Where are you living ? ( Uer du iu liv? / Uer ar iu living? )

Locuiesc in Bucuresti = I am living in Bucharest ( Ai em living in Bucarest )

Locuiesc intr-un apartament in apropiere de centru orasului = I live in an apartment near the town
center ( I liv in n apartment nir d taun sentr )

Cuvinte si Fraza utile in engleza pentru calatorii :

Vorbiti / Vorbesti engleza ? = Do you speak english ? ( Du iu spic inghli ? )

Nu vorbesc engleza = I don't speak english ( Ai dont spic ingli )

Vorbesc engleza doar foarte putin = I speak english just a little bit ( Ai spic ingli jast litl bit )

Ma puteti ajuta ? = Can you help me ? ( Chen iu help mi ? )

Da = Yes ( Ies )

Nu = No ( Nou )

Stiti unde este acest restaurant / hotel? = Do you know where is this restaurant / hotel ? ( Du iu
cnou uer iz dis restront / hotel )

Unde este toaleta ? = Where is the toilet / restroom / bathroom ? ( Uer iz d toilet / restrum /
beatrum ? )

Cum ajung la acest muzeu = How do I get to this museum ( Hau du ai ghet tu dis miuzium ? )

Vreau sa inchiriez o masina pentru o saptamana = I want to rent a car for one week ( Ai uant tu
rent car for uan uec )

Cat costa ? = How much it costs ? ( Hau maci it cost ? )

Vreau sa inchiriez o camera = I want to rent a room ( Ai uant tu rent rum )

Vreau sa rezerv o camera = I want to reserve a room ( Ai uant to rizarv rum )

Sunteti in vacanta aici ? = Are you on vacation here ? ( Ar iu on vcheision hir ? )

Da! Vin din Romania = Yes! I am coming from Romania ( Ies! Ai em coming from Romenia )

Iti / Va place vacanta dumneavoastra / ta = Are you enjoying your vacation ? ( Ar iu engioing ior
vcheision ? )

Ma simt foarte bine. Dar dumneavoastra / tu ? = I'm having a great time. How about you ? ( Aim
heving greit taim. Hau baut iu ? )

1. Varianta cea mai simpla de a spune ceasul in engleza este sa spui mai intai ora si dupa minutele
precum in exemplele de mai jos:

7:25 - seven twenty-five

4:11 - four eleven
10:34 - ten thirty-four
9:05 - nine O'five (cand minutele sunt cifre intre 1-9 folosesti litera 'O' inaintea cifrei care se
pronunta ca litera 'O' din romana - nain o faiv )
Atunci cand este ora fixa folosim termenul o'clock {o clac} dupa ce precizam ora exacta:

10:00 - ten o'clock

4:00 - four o'clock
7:00 - seven o'clock

2. Variant a doua dar si cea mai complicata de a citi ceasul in limba engleza este sa spui mai intai
minutele si dupa ora insa intre cele doua apar termenii PAST / TO {past / tu} = dupa / pana la

- pentru minutele intre 1-30 folosim PAST

5:22 - twenty-two past five / twenty-two minutes past five

3:18 - eighteen past three
9:07 - o'seven past nine

- daca este trecut de 30 minute folosim TO + minutele care au mai ramas pana la urmatoarea ora

12:45 - fifteen to one / fifteen minutes to one

8:57 - three to nine
5:59 - one to six

Obs!!! Ca sa fii mai precis poti adauga si cuvantul 'minutes' {mine} = minute

Cand este exact si 15 minute folosim termenul 'a quarter' { cortr} care inseamna'un sfert' + past

6:15 - a quarter past six

8:15 - a quarter past eight

Cand este exact fara 15 minute folosim 'a quarter' + to + ora urmatoare

6:45 - a quarter to seven

9:45 - a quarter to ten

Cand este fix si 30 minute folosim 'half past' {half past} adica jumatate peste ora exacta

2:30 - half past two

8:30 - half past eight
Atunci cand vrei sa citesti ora 12 ai patru variante :

- twelve o'clock

- midday {mid.dei} = miezul zilei

- noon {nuun} = amiaza

- midnight {mid.nait} = miezul noptii

Cum sa intrebi cat este ceasul in limba engleza:

Daca doresti sa intrebi cat este ceasul exact atunci folosesti una din propozitiile de mai jos:

Excuse me. What time is it, please? {Ecschiuz mi. Uat taim iz it, pliz?} = Scuzati-ma. Cat este
ceasul, va rog?

Excuse me. Do you have the time, please? {Ecschiuz mi. Du iu heav d taim, pliz?} = Scuzati-ma.
Aveti ora, va rog?

Excuse me. Could you tell me the time, please? {Ecschiuz mi. Culd iu tel d taim, pliz?} =
Scuzati-ma. Ati putea sa-mi spuneti ora, va rog?

Do you happen to have the time? {Du iu heapn tu hev d taim?} = Aveti cumva ora?

Do you know what time it is? {Du iu nou uat taim it iz?} = Stii cat este ora / ceasul?
Daca doresti sa afli la ce ora se va intampla un anumit eveniment folosesti 'What
time ... ?' sau 'When ... ?' precum in exemplele de mai jos :

What time does the flight to New York leave? {Uat taim daz d flait tu Niu Iorc liv} = La ce ora
pleaca zborul catre New York?

When does the bus arrive from London? {Uen daz d bas raiv from Landn?} = Cand ajunge
autobuzul din Londra?

When does the concert begin? {Uen daz d consert bighin?} = Cand incepe concertul?

Cum raspunzi la intrebari despre ora in engleza :

Pentru ora exacta din momentul intrebarii incepi raspunsul cu 'It is' sau ' It's ' + ora, pentru un
raspuns mai informal poti sa folosesti si cuvintele de mai jos care indica aproximari.

It's ...

- exactly {eczactli} = exact

- about {baut} = aproximativ

- almost {olmost} = aproape

- just gone {jast gan} = abia trecut de ...

It's exactly twelve o'clock = Este exact ora 12:00

It's about half past seven = Este aproximativ 7:30
It's almost one o'clock = Este aproape 1:00
It's just gone six o'clock = Abia trecut de 6:00
Atunci cand intrebarea despre ora se refera la cand o sa se intample un eveniment anume
raspunsul trebuie sa contina prepozitia 'at' precum in exemplu urmatoar:

Q: When does the bus arrive? = Cand ajunge autobuzul?

A: The bus arrives at 10 o'clock. = Autobuzul ajunge la ora 10.

Atunci cand intrebarea despre ora se refera la durata de timp pana se intampla un eveniment
raspunsul trebuie sa contina prepozitia 'in' precum in exemplu urmator:

Q: When will you be ready? = Cand o sa fii gata?

A: I will be ready in an hour. = O sa fiu gata intr-o ora.

Este bine de stiut faptul ca in tarile vorbitoare de limba engleza se folosesc in mod obisnuit 12 ore
insotite de a.m. (Ante Meridiem) si p.m. (Post Meridian), 24 de ore se folosesc doar in armata,
politie, indicarea programelor de zbor si pentru programe de calculator.

morning {mornin} = dimineata ( intre orele 00:01 - 11:59 perioada in care daca vrei sa fii mai precis
folosesti a.m)

It's seven a.m. = Este 07:00 a.m.

It's seven o'clock in the morning = Este ora sapte dimineata.
noon / midday {nuun / mid.dei} = amiaza / miezul zilei ( se foloseste doar pentru ora 12:00)

- intre ora 12:01 - 24:00 folosesti p.m.

Substantivul in engleza
Substantivul este una din cele mai cunoscute si intalnite parti de vorbire in engleza, adesea fiind
printre primele cuvinte invatate de catre copii. Substantivul in engleza poate fi definit in termenii
simpli ca fiind cuvantul care prezinta diferite lucruri cum ar fi:
 persoane (persons) Marie, neighbor, woman (vecin, femeie)
animale (animals) dog, horse, cat (caine, cal, pisica)
locuri (places) store, Italy, home (magazin, Italia, acasa)
lucruri (things) chair, car, shoe (scaun, masina, pantof)
sentimente sau calitati (feelings, qualities) love, intelligence, imagination (iubire,
inteligenta, imaginatie)

Poti recunoaste un substantiv in engleza si dupa alte caracteristici:

1. Unele substantive pot avea anumite terminatii:

-ity charity ( filantropie, act de caritate)

-ment management ( conducere )
-er soccer (fotbal)
-ship relationship (relatie)
-hood childhood (copilarie)
-ness loneliness (singuratate)

2. Substantivele in engleza se afla deseori dupa:

un determinat (a, an, the, this, my, such)

- a car ( o masina )
- an explanation ( o explicatie )
- the store ( magazinul)
- this purse ( aceasta geanta )
- my office ( biroul meu )
- such relief ( o asa usurare )

unul sau mai multe adjective

- a great story ( o poveste grozava )
- a quiet day ( o zi linistita )
- my pink and white pants ( pantaloni mei roz si alb )

3. Majoritatea substantivelor in engleza au atat singular cat si plural, exceptie fac

substantivele proprii (nume de persoane sau tari) cat si substantivele abstracte (idei,
sentimente, calitati):

- one car, two cars ( o masina, doua masini )

- one chair, two chairs ( un scaun, doua scaune )

1. In limba engleza substantivele pot fi de cinci feluri:

- substantive comune: book (buc) = carte; car (car) = masina; pencil (pensl) = creion
- substantive proprii: Julia; Romania; Microsoft

- substantive abstracte: freedom (fridm) = libertate; love (lv) = iubire;happiness (hepins) =

fericire

- substantive colective: family (famili) = familie; team (tim) = echipa; army (armi) = armata

- substantive compuse: mother-in-law (madr-in-lou) = soacra; toothpaste(thut.peist) = pasta de

dinti; bedroom (bedrum) = dormitor

2. Spre deosebire de limba romana in limba engleza

substantivele au patru genuri:

- Genul feminin: toate substantivele care reprezinta fiinte si animale de sex feminin
Ex: girl (grl) = fata; niece (nis) = nepoata; woman (umn) = femeie

- Genul masculin: toate substantivele care reprezinta fiinte si animale de sex masculin
Ex: brother (bradr) = frate; actor (actr) = actor, artist; king (ching) = rege

- Genul neutru: toate substantivele care reprezinta lucruri neinsufletite (obiecte, plante) sau animale
si fiinte ale caror sex nu este cunoscut
Ex: tree (tri) = copac; star (star) = stea; pillow (pilou) = perna

- Genul comun: toate substantivele care au aceasi forma atat pentru masculin cat si pentru feminin
Ex: friend (frend) = prieten; member (membr) = membru; student (stiudnt) = student, elev;

12 noiembrie 2013

Substantivul comun in engleza - Utilizare si exemple

Substantivele comune din limba engleza definesc obiecte, fiinte, oameni, locuri sau idei care fac
parte din aceeasi clasa. Un substantiv comun poate fi precedat de un articol nedefinit si reprezinta
orice membru sau toti membrii apartinind unei clase ( categorii ), el nu va fi niciodata numele unei
singure persoane, obiect sau loc.

Din punct de vedere al ortografiei putem spune despre substantivele comune in engleza ca se scriu
intodeauna cu initiala minuscula exceptie fiind doar cand acestea se afla la inceputul unei propozitii.
In limba engleza traducerea pentru "substantiv comun" este "common noun" {camn naun} iar
pentru plural, "substantive comune" "common nouns" {camn nauns}

Exemple de substantive comune care reprezinta oameni:

- mother {madr} Lucia is her mother. {Lucia iz hr madr} = Lucia este mama ei.

- brother{bradr} He works with his brother. {Hi orcs uit hiz bradr} = El lucreaza cu fratele lui.

- girl {grl} She is a beautiful girl. {i iz biutfl grl} = Ea este o fata frumoasa.

- student {studnt} I am a good student. {Ai em gud studnt} = Eu sunt un elev bun.

- teacher {ticer} The school has a new teacher. {D scul hez niu ticer} = Scoala are un
profesor nou.

Exemple de substantive comune care reprezinta fiinte, animale:

- birds {brdz} Birds migrate every year. {Brdz migreit evri ir} = Pasarile migreaza in fiecare
an.

- lion {lain} Alexader has a lion heart. {Alexandr hez lain hart} = Alexander are o inima de
leu.

- fish {fi} I don't eat fish. {Ai dont it fi} = Eu nu mananc peste.

- cow {cau} At our farm we have ten cows. {t aor farm ui hev ten cauz} = La ferma noastra
avem zece vaci.

- snake {sneic} My aunt is really afraid of snakes. {Mai ant iz rili freid of sneics} = Matusii mele
ii este frica cu adevarat de serpi.

Exemple de substantive comune care reprezinta obiecte:

- book {buc} Alina should read my new book. {Alina uld rid mai niu buc} = Alina ar trebui sa
citeasca noua mea carte.

- computer {compiutr} My sister knows to use the computer. {Mai sistr nouz tu iuz d
compiutr} = Sora mea stie sa foloseasca calculatorul.

- phone {fon} My colleague has a new phone. {Mai caleg hez niu fon} = Colegul meu are un
telefon nou.
- car {car} My wife doesn't have a car. {Mai uaif daznt hev car} = Sotia mea nu are masina.

- hat {het} My grandfather wore a hat every Sunday. {Mai grendfadr uor het evri sandei} =
Bunicul meu a purtat o palarie in fiecare duminica.

Exemple de substantive comune care reprezinta locuri:

- school {scul} Her daughter goes to school daily. {Hr dotr gouz tu scul deili} = Fata ei se
duce la scoala zilnic.

- city {siti} The next city is 100 km away. {D next citi iz 100 km uei} = Urmatorul oras este la
100 km departare.

- restaurant {restorant} My family doesn't have a favorite restaurant. {Mai femili daznt hev
fevorit restorant} = Familia mea nu are un restaurant favorit.

- park {parc} Luis runs in the park every Monday morning. {Luis ranz in d parc evri mandei
morning} = Luis alearga in parc in fiecare luni dimineata.

- country {cauntri} We live in the most beautiful country of the world. {Ui liv in d most
biutfl cauntri of d uorld} = Noi traim in cea mai frumoasa tara din lume.

Exemple de substantive comune care reprezinta idei, sentimente:

- anger {engr} His anger is very strong. {Hiz engr iz veri strong} = Furia lui este foarte
puternica.

- love {lv} Our love is unlimited. {Aor lv iz anlimitid} = Iubirea noastra este nelimitata.

- envy {envi} This envy can't be good. {Dis envi chent bi gud} = Aceasta invidie nu poate fi
buna.

- pride {praid} Don't let pride get in your way. {Dont let praid ghet in ior uei} = Nu lasa mandria
sa-ti stea in cale.

- respect {rispect} Your parents deserve respect. {Ior pernt dizrv rispect} = Parintii tai merita
respect.

Substantivul propriu in engleza - Utilizare si exemple

Substantivele proprii se refera la o entitate unica, bine precizata, precum nume de persoane, locuri
sau organizatii si sunt scrise intodeauna cu initiala majuscula chiar daca se afla in interiorul unei
propozitii.
In general substantivele proprii se gasesc sub forma unui singur cuvant dar exista cazuri cand
acestea sunt alcatuite din mai multe cuvinte "Buckingham Palace". Substantivul propriu nu este
precedat de articolul "the" decat atunci cand acesta contine cuvinte precum :

- "states" "kingdom" "republic" etc.

Ex: the United States of America, the United Kingdom, the French Republic

- nume de rauri, lacuri, mari, oceane

Ex: the Nile, the Mediterranean Sea, the Pacific Ocean,

- nume de locatii, institutii, cladiri, organizatii, reviste, ziare, carti

Ex: the Ritz Hotel, the French Museum, the White House, the European Union, the Sunday Post

- cand are in componenta "of"

Ex: the Bucharest School of Law, the Statue of Liberty

- pluralul numelor de persoane sau locuri

Ex: the Johnes, the Virgin Islands, the Himalayas

Pluralul substantivului propriu apare ca referire la un grup considerat a fi unic, precum atunci cand te
referi la membri unei familii care poarta numele de Clinton the Clintons. Desi exista mai multe
persoane care au acelasi nume, in exprimarea scrisa sau verbala ne referim intodeauna la o
anumita persoana, asadar numele acelei persoane devine substantiv propriu.

Substantive proprii sunt considerate si anotimpurile, lunile anului, zilele saptamanii, numele de
sarbatori.

In tabelul de mai jos vei gasi cate un substantiv propriu si comun din fiecare categorie pentru a
intelege mai bine diferante dintre substantivele proprii si cele comune:

Substantiv comun Substantiv propriu

boy Luca
woman Alexia
town Bucharest
company Microsof
restaurant McDonalds
store Zara
month January
book Fify Shades of Grey
movie Titanic

substantiv propriu = proper noun {propr naun}

substantive proprii = proper nouns {propr nauns}

Substantivul abstract in engleza - Utilizare si exemple

Substantivele abstracte nu pot fi identificate cu ajutorul celor cinci simturi ale omului (simt, auz, vaz,
gust, miros ), ele sunt de neatins si pot descrie doar concepte, idei, experiente, sentimente,
calitati.

In limba engleza multe substantive abstracte sunt formate prin adauagarea sufixelor (-ness, -ion,
-ity ) adjectivelor sau verbelor.

Ex: happy {hepi} = fericit (adjectiv) happiness {hepines} = fericire (substantiv abstract)

Uneori este destul de dificil sa recunosti un substantiv abstract deaorece multe din ele pot fi si verbe.

Ex.: I fear the night might end bad. {Ai fir d nait mait end bead} = Ma tem ca noaptea s-ar putea
sfarsi rau.
aici "fear" are rol de verb

My biggest fear is to die. {Mai bigst fir iz to dai} = Cea mai mare frica a mea este sa mor.

aici "fear" are rol de substantiv abstract deoarece frica este un sentiment si nu poate fi vazut,
simtit, mirosit, auzit sau gustat.
Substantivele abstracte pot fi numarabile sau nenumarabile insa cele care fac referire la un
eveniment sunt aproape intodeauna numarabile:

a noise { noiz} = un zgomot two noises {tu noiziz} = doua zgomote

a meeting { miting} = o sedinta two meetings {tu mitingz} = doua sedinte

abstract noun {abstract naun} = substantiv abstract

abstract nouns {abstract nauns} = substantive abstracte

Substantivele colective sunt nume care fac referire la un grup de oameni, fiinte sau lucruri. In limba
engleza sunt foarte multe cuvinte care inseamna "grup" dar sunt specifice unui anumit tip de grup
precum:

herd of antelope / elephants / cows {hrd ov antilop /elefn /cauz} = turma de antilope, elefanti,
vaci
- substantivul colectiv "herd" poate fi folosit doar pentru descrierea unui grup de animale

crowd of people / kids / customers {craud ov pipol / chidz / castmrs} = multime de oameni,
copii, clienti
- substantivul colectiv "crowd" poate fi folosit doar pentru descrierea unui grup de oameni

Substantivul colectiv "group" poate fi folosit pentru descrierea oricarui tip de grup: group of
students / cats / ideas {grup ov studnt / che / aidiaz} = grup de studenti / pisici / idei

Atunci cand vorbim de animale aproape fiecare tip de animal are propriul lui substantiv colectiv, mai
jos veti gasi o lista cu cele mai importante substantive colective care descriu un anumit grup de
animale (fiinte):

colony / swarm of ants {coloni / suorm ov ent} = colonie / roi de furnici

culture of bacteria {colciur ov bactiria} = cultura de bacterii

sloth of bears {slot ov beerz} = cuvantul "sloth" nu are traducere exacta in limba romana dar face
referire la lene, puturosenie deci s-ar traduce: ursi lenesi

hive / swarm of bees {haiv / suorm ov biiz} = stup / roi de albine

flock of birds {floc ov brdz} = stol de pasari

rabble of butterflies {rabl ov batrflaiz} = multime / gloat de fluturi

clutter / clowder of cats {clatr / claudr ov cheat} = aglomerare / grup de pisici

kindle of cats (kittens) {chindl ov cheat, chitns} = grup de pisicute

corps of giraffes {cor ov girafs} = corp de girafe

pack of dogs {pec ov dogz} = haita de caini

harras of horses {haras ov horsez} = grup de cai (armasari)

clan of hyenas {clean ov hienaz} = clan de hiene

pride of lions {praid od lains} = grup de lei (mandrie de lei)

horde / nest of mice {hord / nest ov mais} = hoarda / droaie de soareci

tribe of monkeys {traib ov mancheiz} = trib de maimute

huddle of penguins {hadl ov penguinz} = ingramadeala de pinguini

colony of rabbits {coloni of rebit} = colonie de iepuri

Exemple de substantive colective folosite pentru grupuri de oameni:

a class of students { cleas ov studnt} = o clasa de elevi

an army of soldiers {n armi of soldgerz} = o armata de soldati
a choir of singers { coaier ov singrs} = un cor de cantareti
a crew of workers { criu ov uorcrs} = o echipa de muncitori
a band of musicians { bend ov muzicins} = o formatie de muzicieni
a bunch of thieves { banci ov tifs} = o adunatura de hoti
a crowd of spectators { craud ov spectaitorz} = o multime de spectatori
a team of players { tim ov pleierz} = o echipa de jucatori
a staff of employees { staf ov emploiz} = o echipa / personal de angajati

Exemple de substantive colective folosite pentru grupuri de lucruri:

a galaxy of stars { ghelxi ov starz} = o galaxie de stele

a stack of paper { steac ov peipr} = un teanc de hartie
a forest of trees { forst ov triz} = o padure de copaci
a string of pearls { string ov prls} = un sir de perle
an album of photos {n elbum ov fotos} = un album de poze
a pack of cards { pec ov cardz} = un pachet de carti (de joc)
a pair of shoes { per ov uz} = o pereche de pantofi (incaltaminte)
a bouquet of flowers { bucheii ov flauors} = un buchet de flori
a cloud of dust { claud ov dast} = un nor de praf
Substantive compuse formate din cuvinte scrise separat:

tennis shoes {tenis uz} = pantofi de tenis

real estate {ril esteit} = imobiliare
post office {post ofis} = oficiu postal, posta
half sister {half sistr} = sora vitrega
orange juice {orengi gius} = suc de portocale

Substantive compuse formate din cuvinte separate prin cratima:

mother-in-law {madr-in-loo} = soacra

six-year-old {six-ir-old} = in varsta de 6 ani
dining-table {daining-teibl} = masa la care mananci
check-in {cec-in} = inregistrare (cuvant folosit la aeroport sau hotel)

Substantive compuse formate din cuvinte care se unesc:

policeman {polis.men} = politist

boyfriend {boi.frend} = iubit, prieten
toothpaste {tut.peist} = pasta de dinti
notebook {not.buc} = caiet de notite, agenda
schoolteacher {scul.ticer} = profesoara

In mod normal substantivele compuse in engleza sunt formate din doua parti, prima parte ne
spune despre ce tip de persoana sau obiect este vorba sau care este scopul lui si cea de a doua
parte identifica obiectul sau persoana despre care se vorbeste.

Substantivele compuse sunt formate de obicei

din [substantiv] + [substantiv] sau[adjectiv] + [substantiv] insa exista si alte tipuri de combinatii.

Substantive compuse formate din [substantiv] + [substantiv]:

bedroom {bed.rum} = dormitor

football {fut.bol} = fotbal
motorcycle {moto.saicl} = motociclet
bus stop {bas stop} = statie de autobuz

Substantive compuse formate din [adjectiv] + [substantiv]:

blackboard {blec.bord} = tabl

full moon {ful mun} = luna plin
greenhouse {grin.haus} = ser
software {soft.uer} = program
Substantive compuse formate din [substantiv] + [verb]:

haircut {her.cat} = tunsoare

sunrise {san.raiz} = rasarit
rainfall {rein.fol} = precipitatii

Substantive compuse formate din [verb] + [substantiv]:

washing machine {uaing main} = masina de spalat

swimming pool {suiming pul} = piscina
driving licence {draiving laisns} = permis de conducere

Substantive compuse formate din [adjectiv] + [verb]:

dry-cleaning {drai.clining} = curatare chimica

public speaking {pablic spiching} = a vorbi in public, discurs

Cele mai uzuale substantive in engleza - Traducere si

pronuntie
In tabelul de mai jos veti gasi o selectie de 50 substantive in engleza din diverse domenii impreuna
cu pronuntia si traducerea acestora. Aceasta lectie este foarte utila pentru incepatori deoarece va
poate ajuta in extinderea vocabularului dumneavoastra, practica pronuntia si scrierea cuvintelor in
engleza.

Substantiv Pronuntie Traducere

1. age {eigi} vrst

2. animal {enimal} animal

3. apple {eipl} mr

4. baby {beibi} copila

5. ball {bol} minge

6. bank {benc} banc

7. body {badi} corp (omenesc)

8. book {buc} carte

9. boy {boi} biat

10. bread {bred} pine

11. car {car} main

12. chair {cer} scaun

13. child {ceaild} copil

14. color {calr} culoare

15. country {cantri} ar

16. dance {dens} dans

17. day {dei} zi

18. degree {digrii} diplom

19. door {dor} u

20. earth {rt} pmnt

21. egg {eg} ou

22. family {femili} familie

23. friend {frend} prieten

24. father {fadr} tat

25. face {feis} fa

26. girl {grl} fat

27. game {gheim} joc

28. garden {gardn} grdin

29. God {Gad} Dumnezeu

30. hand {hend} mn

31. hair {her} pr

32. help {help} ajutor

33. holiday {holidei} srbtoare

34. hospital {hospitl} spital

35. house {haus} cas

36. ice {ais} ghea

37. idea {aidia} idee

38. job {giob} munc, meserie

39. juice {gius} suc

40. key {chii} cheie

41. kitchen {chitchn} buctarie

42. life {laif} via

43. man {men} brbat, om

44. milk {milc} lapte

45. money {mani} bani

46. people {pipol} oameni

47. room {rum} camer

48. sentence {sentns} propozitie

49. table {teibl} mas

50. woman {umn} femeie