ARTITECTVRA $$$ TRIMESTRIOL DE ARHITECTURA S| ARTA PLASTICA | ——— eeeSUMARUL: esas i reescu-soes 3 | INCALZIRE CENTRALA RIV TAVAN. ARH GARCIA 34 } CERCUL MILITAR CHISINAU ARH. E GUNES 36 \ SPH HH HH poo a rrlel, deterninat8 de nevoi da ordin sot | Sofsfecerea acestor novel este lagats do probleme gospe: gist. Tim pontru ca eh trim. Si cBt so poate, mol bine, mai frumos 4i mai comod. $5 fla arta, pn urmare, col mai bun prieten al viel? E un asl impotrive came. tilor si 9 deceptiior? E care continuersa marshal impale vital, creator si eButitor de forme noi? Vios ee a8 expice nature ? Viea «5 1 se adaoga ? Vrea 8:1 escund® wrcia rit, cximele gi materalttes soverS ? € arfisul un rovlel ‘» demiurg, un fovingdtor, un inspira sau un dietent 2 E arto an refugiu. 0 vocafie, © moter, un apostolat sau o arejeal5? E ore col mai frumot miloc de e-ti omor! tim ul: ceeace echivaleer8 cu cel mai frumos miloc de «fi Inttebrile ecesta cad ca o ploais.Fiecere pictur cade ee un colt do pimint edevirt IntrebBile acestea si lo pune numei congtinta noesté ‘omeneasc& ? 51 le pun oare fofi camenii? Si cei care vile pun. rBspund oare la fol? Nu e peisagiv, nu © simfonie, nu 6 vors su statue care 48 placd deopotrvd 4 la fel tuturor semeriloe noptr. Cu ‘ori de frumusete sunt putin, suflatele deschise spre foto espectele arte sunt rare, au mulfi simi damnenesorce th featre in acelag for estofc ! 5i folusi tmbogitind fi populénd sloa veti noaste cu mite, idol, procesum. gost, imbalduri si armoni. Arta lumineasS paméntl singurSiti roast, ne dB iia ne lumi de framusae in care coments reglsesc pe decsupra Bite i @ vemurilor i ne face «8 crodem eB, prin reusifa ¥i genial su, artsul’ mires srSvechoo comeans safle teased pe care generatie gio tronenit, 4 ln um, ne face fim, pentru cSteva. clipe, condita noes. nonorocis da finfo:muritoare! HORIA FURTUNA,Manastirea Golia lasi Detalii $Leonardo da Vinci Cénd in millocsl une lngi Heer, vorbi despre oral visat de Leonerdo da Vinci. sr fi putulcrede <8 eram vr it do ontiziasm sau de pine, care 0 coun fel de coup de sole” pontru cel car studianS seSluctoarele mtu le geniul. Cu toate ecestea, duss ari de meditatvne, fred e& inorpretarea tea ru trebue 25 fe. infru mic schimbet, Examonal mai indelangot, impartial si init af hil Vinciane. observatisnea minufoass. nenumratelar chi Ie lui Leonardo, lectra comentarior sale. nu. pot decot 8 confirme claitates aceite profi a. oraqilul modern, profefie al cBrui farmec profund nul putom gusta, dacs Nu pot fnceia fn act putne rind o complet xe gerk urbe! lorordesce va frebul dec! oS mB fomose prin» inchiduaaa in mulines iellr iver oes preicerde nei orgnale yi prohnde, mol bing Beenie lo Leonid ofurl — dat find atiunes bi fle 2olich si geometrich,~ Hie yore ada” co orgerin parfoct sau, cal pulin x confgurafe poner ce see Prepie ma mult de idie findomental rmatiosé w.-DF Vinal propor Nu eapd fs, viol si modem legen» ora sor sual, deck o caus, dealungl une orla Seu prongs de oop8"; Leonardo invrin © schamd'g oro’ treat Codul Atlan, unde 2 giiarte o cls inutie 9 afe ‘onto funeHonae a dftelor cers, Chir fumente berspoctivd de sPslt po flu" care in Bbltocs en Windsor se tncodeasS eqreabil in ieie xt ine, In Cod Allantc 1 ofl rma esismitats 2 Tnfoeate! lupte leonard in und condfunior dvasucse sees laf’ marae, cauna importants curt gin HABl—= 86, Leonardo. nu HER lo neoils 3” propue dad Duesh recontiites corer nechblont che, n0u8 fet fafonls orgonisereedifré a Inagui doco. ‘Asta ats sngur — tn stil ul farmulan hitocom- Plecls 9 uct inreg plan regional. slsuit dupso'vsune ‘sid unveral, care 1 rete din pip de umoniate ceaca so enpl,prin carl sale concoph de ergoiare Social $f ennorich 4 tee le acea taprems armor poles cose dsiou In jrul Priest Loctite sndtoose bie dsb pont popor gu numai in Milano, dar in cinei oraso, ‘ntl ducetul, deci poponl 35 ve susrogS din dechderea ick mo fas care urmerea diecté a arcirel aglonerati informe fineorgntate,Sopeatsne ntl inv popor halt caro, in prot lat Leonard, so swam Gy conducSlori denogegi, magnet pa care pu. Hevea coral nu posts il 381 spre, far po deal parle nu fe post lege prin login dager co sf fam or fi votbe de ini, dar hebue ‘n schinb 9 po pul de a: domina 3 rrfie,iferoséndui ec! ln pro pertofes sfatuhis dind-le ate fn Mion, pe care vor We Ei le Tmestraco tau cel putin de caro se vor snl 2H indepSrténdusearcmat do rice” a paras ceo ‘mai proses 8 mahal! moe eStlo opera fr do con testo sew oe tom $i din oceos® sou organiare socal, dela aceatt in ‘ing rocoto, din econstS mestegts tribe ¢ co. telor in frie ore ae ducati vor revert principe felons mater Dela programul ides astfel deteminot, poredigma pol ‘cose af nouki oe. chiar nou! duce, Lacomde trece Is devores detalii techie, Cr toate eS propuneen vinclan ru a avt pe um le ©, ware pracicl din ean nenderinelDicehi, sat cin Sle motive, poste char din caureemplsrel opee! fi fontlor digropertontsfatd'de vedere ¥ iloncela din vizionar urbanist ‘remea aceia,e sigur c& studi urbanietice aa ui Leonardo Gh Toate Indoelile ui Malagura-Veero, 10 refer8 focma la fema ofa de concreté a reconeructisi orajlui Milano i Arise logStars cu programl ce sm expus insite 5 nu ne este dat de a cerceta si idenifica eu sigu toate studile j: desorurie vincione, facute. pentro @ prepara grandiosil proect al noulutoray, ne rSmino totus estul port a lo imbraza ia minunate lor introgime. Pentru prime dat in lume, Leonarda propunénd un dubly plan svadal,aratS cB nu concepe orapul mumai en un con ‘lomerat static qi monumental, aga cum tI concepuser’ an Tri, sau si mei Simpl, ca voppidum’ co sidur i fortrote, focmsi ea un organism cinematic, pi 1d urinate nfalal dinomism pe care singurS rapiilaten miloncslor mai recente putea 1 rede pater eek In sensul acest, conceptia orauli vincian este fr in dial rovolfionas. In stile care ne riman fotl ore primat clo i distinct eu 0 preciuna tehnie gio pltrundere Srganizateare ficute fp asa fel iedt 3B ny rman’ ‘ndoo in jurul init proparafiun’ ale meestrlu. Dov fluri de Crumuri cu destiatie bine cstnctS drum rdica!” sau sus pendat pentrs .bosrime”. peru libore cireulatie pedectrs fi deumtrijoase, dedesupt, detinate exchsiv frafealsi ve hiculle, eprovisondrilor qi scurgerlor murdorilor > Casale sunt conepute cu inl gi cur destnata pentru servic fi un parter flat ru pontru loeunfele populore — cum au remit unit — printre core “Corot — el pant service onoxs locuinflor nobile mai sus puse, po dnd cartier populare Webuiew «5 fe previzute in als zone separate i Ponte in afara por. Si caborind a ale detali, Leonardo arath stra trabve #8 fia largi wciHtoets itltimea cosoor 53 cb po vajul ib o indelturs central pant apd, cu scoe. 258 fel incbt SB se adune prin canale speciale In margines rumurlor inferioare #155 cara’ impreuns cu celelate prin ‘efeaua de canslizore 9 apelor, E inch da notat cB etizle tuperoare ft inferoare vor frau fie legate Inke le prin {234i tn spiral gi cB interoarele vor fi luminate de erp furs de lantern, Picro Botoni observa, confunténd solitia vinciané 0 rior suprapuse cu eBleva interpreta foarte moderne al ace lei’ concepfi, cum c& dup toate prebabiltfle propy rnorea hii Lacnarda atupra strizlor ytubterane” este ott Shoare si Hebue deci 38 fie prefer sstemul tecSloaralor fuspondote, sau sf se recurgS lao sofia intermadiarS. Tre bbue notat inst cX dari se vorbeste in manvtcritl Vincian de caste erie aubterane, result i din devenur din toxul ineugial descr, ef nu esta vorba in prosctul Vincion de tric eablerane, ci tocmai de sts! suspendate, 4 e ade. rat ch sida inferioare tneop in afars do. port, pont 9 compune in apropiers de acestes, wjnstime de & brate fase» “nvinge, cu ejtora unei ramp conde, difrenta 4e nivel caro se gBsepo tocmal intro supralala pméntalit 1 Stculafei pedeste, Diumurle @ mei multe planar, desemnate de Antonio Soni, drumurle suprapuse scifate de Richard J. Newla in sa", Rush city formed” dublee trecStor pantry cape rarea Waficli vaieuslor de. tafieal pedesire, prosclete do H. Jansen pentru Autortrada Erlangen Nicenoarg, tram: pele wprapuse deremnate de L. Corbusier pentru ac Vil radieuse gi tne sstomBrile muliplalor tas: propuse = in timpur ji proscte.dferite — de: Gino. Capponi, de Guido Fiorini do Ludwig Hiboresimer, sunt toate apicfi foarte noi fi variate qi incl narazate sla concepties vin:Estetica utboisics, inainte de a fi infoloasé sau oplicatS de particle, e0 trebuo incurjatl 4! menfinuté de Sto $i dl lnsitutile pendinto del. Paticuli, cu sou f8x8 mip looce, prin isi esenfo individuality Lor, imprima. coos lor coi consruesc da cale mai mute ori cu tools spans bre arhiteculi — un sil coro creulé pe 0 veard foore inet. incopSind dela col pratentos si ips de guet pink le 9 repreducere — de cele mai multe ori bestards —a uni sil intlnit in atria aritectri, Prin eon la oi particule ‘ul inseam deorcbiren do vecini si aplicare de gut perso "al negind infotdesuna,interesul pe cere fl are un oray Jo oi crea un stil propriy pentru fri in timp Nu tot ocala lacy tebe 38 se petra cu insttfile do Stat, unde. cond Prinsipal cel au fn progresl urberisic fi de fell cum fi nfleg roll. va depinde in vitor aspectul est. tical orejui. Astfd conducitort institutilor de asc! trebue 5 joace roul senior de als dot, care impuneau arts lor pe care fi pte dorini transformate fn gufur si con cept slegante despre frumos, despre confor! yi chiar dew re vitor. Pentru reve la oral in care trkim — Bucuresti — tro. bb 8 recunoaplem cu regret, cS nu totdeauna Stal con ucitori si au inf acest rol, adicb cela de a fi factorl de progres estetic i urbanistic. nu gisim in toate eaicila roosie preocuparea do fumes fou 0 endinfl de ffrumuse fer0 a exaqul La noi su rdicat geo spitaa,biseric, cari chiar dacd ou ‘corespuns necesittior, nu au realizatirfotdeauna o ideo de frumos si nu tntotdeauna 'a cltal 25 c0 dice prestigsl etic ol orjelor neastro. Nu sunt vinovai thief: de o easta, aproape infctdeauna elon gi tolontul lea fost in frénot de acea lips de larg judecat si de lipta do preo upere de frumos « conducitorilor insular nostra, ‘Ar i cred, jou sé dim co ceccidentul unde as floc eu cractor ut Itar 5 chiar industrial, se imprima forme pur estetice, cu Putin de 9 dBinultetr'un cét mai lung vitor Plecind dela aceste consderente de ordin mai putin proc Pinte institute romBnost, trebui 38 recuncestem cel tin cu fits de exempl ci instituia Case: Corpult Didactic tn toate investitile pe care le-a fut incopnd cu multi ani ‘nointe, 9 fost preocupatl de lala esteticb a athitectur tu numa’ de necesita practice ale eontructior, Conducttorul de a2roape fatotdeouna al institute, dis: tinal flosof, care este Domnul Grigore Téugan a cButat in. do estates pe care le ménueste «Bt de bine th domenisl oso fotdeauna 45 pice sn domonal practic ide! Servicio de Arhitecurs al Istittel » g§sit infrnel nu CASA CORPULUI DIDACTIC! Realizari in domeniul constructiy al unei Institu ii Romanesti. Sedu Cael Corp Didactic Bc hc. lorzu, numai judecitorul olagant si civzat ci tne! sfStuitonul ex: ‘etic 4 tndrumitorul principal in reel ui Case Corpuisi Didactic fred din anal 1914 9 publicat un concurs pentru constuirea seul su, la care print elf S prenant atunci un ténde atitect pln de alta 9 ‘afl, crescut i format de marale Minca, actusinente D.! Prof. Athitect C-in lot, care prezantind un prose, in care Planul corespundea cornflor se loga de elagenta Tejeda 9 reuyt 55.5 adudece construct, Astfol fst cxn i Incuraja aritactul care abia py de pe bincio scoli, ajutind 38 sa cdico in nima oroyla o > In fara de orgarizere a tri noaste, cénd +0 cor inv: dului sacri pears idola de Stat, se nase obligafia rec rock deo rdicastandardul de vat al ujiterilor fri, prin ‘ crooroa do cimine colctve 4 indvidualo, fopt care rdick motel, dnd sigurant8 munci i activi: fecira Pentru 9 corespunde acestui scop, Cats Corpus Didactic 4 trecut imedlat la realiiei practice, aplctnd mai multe sis teme pentru atingerea lui Astfal a ajtat prin imprumutur rari pe fermen lung pe o perte din membri isi elideosce inj individual, In acest scop a creat un sericiv de atsen{S achitocte nicé pus la dspositia membrier in mod ev tatl gratuit ostfl pe lingS sjatorul nese, un num rernat da prof fin con ductor! lui ue permanent sfituitor de ordin tebnic Pontry realzarea aceluing detidaratinstitutio Casei Cor pului Didactic aplicat i un alt sistem, acela de © consta pentru membsii ei diferite imobit sori au gist fn servicol da arhitectrt al institu cu apartamente side 2 de aceste apertamonte ca ered foarte fndlungat si con dlfun de plot foarte avantajoes, In cadrl acest program Casa Corpului Didactic » exe cont imobilel Bloc din Bulaverdel Elssbota 95 unde au ari locuinf circa gasezeci mombri ai case, shir ai sco lei rome (Cabbunits de cole mai buna gfnduripenir a indrepta vata Corpulu Didactic studs asi modalitatea axseutiri de locunfe fe ‘rupate fie inviduale, ev o puting de creitere din co mat larg membriior 5 funefionailor si, conduceres Cos [Nu putom deca? 2 ne méndrim cu institute roméneascb cue acivtateatét de bogaté in domariul relict do or din consirctiv, lucru care aduce 0 importants contributio la ridicarea nivlului urbanites ol Capitaei nate, ShsSFANTUL MUNTE Vaporul s etins cheil Ruscivcli. Soorle care in Bite aces zi do Nocmbria treces spre esfinft. A ddoua zi am descins ta Sofa, Z8pade scoperise munfi din apropiere, si aruncind 9 prvire asupee pitoroscs lui din acest ofa. ne-am indroptot spre. Adrionopol Tronul a strdbétut pra campo renumi"S prin culture de trondafiti le Fiipopale. Frontera, greacl, pe ied periune, apoi ces furceaseS cu Adranopel, Dela er porneste spre oray un drum frumor lmitat de paltin. Apelo Mariel acSntoiau sb reflex do lund, ¢ nu Ramszan, so auzeau in noapte fobele ca un eeou 1 unor vom’ Tadeplrtto, Diminecfor8iacind pin cor rele pitore, am ajune in dreptul Moschee! li Sa fon Selim, imagine desivary#8 2 unai epoc! de sh lucie. A fost dies da mare lor orhtect Sinan ol care construit Moscheos Sulsimanie din Istanbul. Prin ea sa incercat s8 se impund puterea Llmulu in Tracio. Rar incorci un sentiment mal puterie de me ‘elie 41 tristele. Apoi am schitot cite ceva, Copit $i ‘cameni mari Bceau cere in jurul not, ‘Am plecat mai doparta, spre Dedeageci. oxi cu nobilul nume de Alovendropel. Apoi pe la, Deamo qi Xeni 5 Inainte po cémpia renumitl rin futunurl Traciel la Sores fi Salonic. Aci am primit vestea cb probiila dela Atona pentru vita la Sh Munte so Sse. La Guvernatorat, ni va dot eBte 0 vigd in {8:8 si de palta din Salonic gi formalise ereu in depliite. Dups aceea, near indreptet spre St Du _ mitt, vestita bsericb diaturs odats cy atderoa Salo Niculi, Acest monument, cape doperd » arhitecturl bizantne, saluct exomply de perfect a formelor t0 estou ear8 cu pricepere de chtre un arhitect din Atena. Era un saeco ald i © paco adn th sflotela nose, ‘A doua 2, echipindu-ne de expedifia, am lst loc tn eutobuzu! posts gf am pomit pe drumuri de Traversind Caleidice, ‘2m ojuns noapte fn satu Eris, CilBuze, ev un mic lelinor, nea condos fn casa Sloan care aveo s8 ne Qbeducstc. Dimineafa ail orau i ayteptare. Am Tnedlocat si om porit pe strble, Incd push, ale Ersso-ulul. Apoi am hneoput 68 urcBm ne strecurim prin nig sida trite ole unui sat parts, Este vechiul Eso, dstus do cutremur in 1932, cand ini’ noaple, Sule de suflate, au fost ingropate Cind soarcle didea sb risor, eram la Tripitia, punctl unde Hose bircle eu pinze si motor, Doud motoere erau sub Preslne. Ne-om urcat, tn acelin cara am fort imbiafi male in Silen{S. Marea decolorat8. Clpiterl, firms (8r8 enhciasm, cB f bun. $i am peri. Valarie, cari la frm simfoou abea, au ty eput 58 devind agresvo, Barca posi dnainton noosr8, dispSreo jn valu Eu ji Lupu, am imbedtyat catargl,shréngéndu eu perare. Corabis se lita, cind in sténga, cind icinie, pena, co din dreapta vaul s8 ne mérqsia figura. $i inceput plosie ma rant. Metorul gomea. Value crefteau. La leul hi cérmacil netulbucot ‘Au inceput s8 so zireascS mantra, lati Arsonaus | Mn sii Dochiria, i moi la daal iad rea, Marbetroe Xe nofon gi mai departe:marale Pentlimon, is8 Rusia, locul do in: chindclne gi poling) al ruplor. Arsanaua Mantii Xeropotam. Incore un sentiment strana Bastimentul oprojte. E punetal Daf, port panini, local de ‘rontior’ i de vam8. Tiptia Daf, patra ore de drum, C caver de plats ? Cite cinczeci de drahme panttucd fst furtund, Po ‘vere buns lum mai putin Impeesit te ile | Annaie te poral mini, Fcare mtv i ate Anonous 2, onpust di dhe conirchui fomind depot, mages loco, ed trie pani Bic ite un for de arate ape cialpet chee1 I Dela polite ni s'a dat céte un plic sgilat ca cB predim autortor din Koréa. Prin urmere 4 capitala esta de afin in mod obligetoru. $i e-em tn cheptot spre ea (Calbuze bravsl Avisttde o uot bagojele in spina. Noi Lem urmat. Repede urcujul news obost fi sudarile ou inceput 38 curgs. Am intra tn sinter MB ‘Baie @ Xeropotamuli. Am aruncat o privra azupra catchcondll 4! chiilon ups care ietind po marea posts, pitorecal inreg seve Imbiat fe edle. 6 Schit8. Siam pornt inane. Randurle de ndduseli ay fost uscale de. vBnt nd ce spre soard| am ajun in Karéa, Arm predt plcul cu sig: Apot am Plecat in elutarea unei edo Vino} la ve-un featru © casi mistarlor, unde cei care intr ii trese ultimele clips ? Aza e hotlul din Karde, Hotelier! te i cu un mic felnar prin siradl, 3 to introduck fn acoatl cat8 intunericui, Dar fost cura. Dimineafa, drept fealeiS, ne rane decd? #8 ne irocem mana prin pr 5 fercire ° Cloptnia’ Mai Valoped capes fiecare din aceste clone se va migca de la locus Su ji4i va uta fgva,epre'a por o noud ¥ Biot Inochento, ce.» ma rimas din fats credints fo, si de cei trudest bias trup atata, decd ops Vieaja do epci? Si ne-a oritat un fel do clugbrese. Cruci grela de plumb, sprite Cu lonjur groase, pa care le purtou calugirt de Cdinioar, ca sii chiniascS tupul. Alte flare ce balistce ji cimesi metalice cu fepi, pe core le purtov po trupul gol ca ef obfing mantuiroa, ‘Am reg@sit curtea principals, Tula e 2oci de paraclso, 50 idieS po cdile elejate. E'imenst Celate foots aceasthagezor, care posrtl modesty ume de sci Apoi, am fost invita i trapend, Lumini nu sax ‘prin. Ip fund, negte arbi paroau pironite fe e. Nu s9 aurea nici o verb, nu to simfoe © migcare. Pans eS gustim din oven fer ce jentia ne init #1 rm, Am pornit pe scbri ji coridoate, apo alta scr i ote oridoer, cola mai mule neluminete, ior pe unele frdea un mic pai. $i mergénd eum lung, te prejte in fafa une! chil. Ne introduce yi dopare. ‘Am rBimas uli, Ne uilim lo ceas. E ore gore Ian arn penta son lo aeasi or, Nem apropist de feos’. Grotimes edurlor ne Pesenet. Am deschis geamul Da ipret ill Stajau tm fafa ronda de chi, Lana, mio mune din ff Rl rma cir ide oscar In fla ecesel mBrfir ne-om opleca val ge ranch, no coment donnie, teeter! de ei prin acest loc: de arafunds cugotre- $1 am sm Fi cS do urs» fst coasted croynd colin cS rogimul méndsirlor nu o dastul da aspru, se retrag acl tn chin Dupd tei ore de incSntro,osind in larg, un vint puteric se rdie®. Ca prim dozastru, harta nea sburat to ops. Noi nu stu curt e-em fnat co hu ne sboere, $i véntl suf de ne seac3, motor! game, mares £2 umf Fapiul cS pluteam lingd em ora o isi, maluria din aceite pr mint rmunfi de pists, Nici o ajezae prin toatS scons regiune, Barca sufla greu, Gar tia valurle. Diecia er fnut8 Si dug un timp, zBrim schiulromanese Procromul.§1 am mai mers pind ce braval bastiment acortears la arcana ImanSstri Lowa, veslila ettorie 9 fénfului Atanase, Tipe dam sav. Juiloore. Ajuns in ministre, am fst impresionoli de atmosfre de o seve tate neobivnuts. Cateicral, tropezo, chile, viata Inieags de. forme luitere fi erhsice, Doi cipresi de secale stSpanese in fata Catolconshi, un brind frumosul aghismatar[fg. 10 i) Seara om chibauit arvpra rettager. Drumul pe mare sa inchs pir primivard. Incopuse plosie. Nor! gre yi fntunacoqalergau pa cer. Ce ve firmdine ? Calc por, noi @urmim. lied pe poarte mare, am rSaufat pared am fi evadat cinta inchisoore. Am tracut daasupra schihial ro Imanese Prodram. inchinindu-ne de deporte. $i pe misurS ce slam, Atowl {0 depiria. Am inral in cool, orela trecenu ince distanjela se pe curgeay enevoe. Orizontul te eta ‘nchis pbrea ci crculim prin info Cito ar putea descre calvarsl acastor cine! ore, eBid membrea abla so mai supun comand supreme ? ‘Schitul SH. Ano, deporte in jot. Nature se mei imbléncse, Dup) mari slor}r,itéine in arhondarial chitului, Dp un mie papas, pomimfar pe ponte role ca sb ajungam la Arsene. ‘A inceput plosi, Motorul a rarit dar cipitanul a tras barca la sdpos(ormore din peg. 20) Marea si coral erau conugi Valuri rari lovee férmul. $i in liperore nas-m advese} unor pesca = Ne ducati ping le Aghios Pavlos? Le lopeti se eyoacé nul sigur. Pentru a nu sv cSte oarS to acon zi inghele singel in roi, Pind 38 tracem eotl care atcurdeo mBnsslven, a fost © vojnicie. $i cu mora greutate em revsit of daborcbo Ménistren era sus ps deal. In clipe cSnd pore inch eau, ini. Posia sa inteft, Apelalaveau cu fue aco periurle de tabla. gesmuria dela vochile fereste, mul mea de balcoane, larnicio diversslor constucfi iar din Imunfi sau port torent mari suri car nconjatou mBnBs. ire. $i acest cascade urleu Ingrezitor, Marea jos games, ‘Aceatté Ture 9 neturine-e blocat pe hing interval in chia Ne. I2-a acestel mantic Paul unde om fina? acest fu gore impresi. Aci, am vlzut mai de aprospe vieja asprd 2 eBlugirlr 41 ne-om dat seame cB nur practcS vjoors = Imbrica rata gi a servi pe Dummereu, i prima rat de soare am eoborit La Arsane, valu rate s succedou uniform. Prscarul @ cos borca din reluats Cx atest) marl amor am dabercat le: manasies Vio tka, ojezats pe tine! care ex fntnd pnd In mere, Rimbi cull, nue de oféta piterse mistic IngrBmsait suprafatSat8t de mieS. Dups acoea, am fost pot la sthondlre, Dup acsea am cobett si frkéndu-ne pe au portico, om intra in biserick. SSmbitS noapte, mare privighere. Dimineafa coborind am s3rt in barca lsBnd in vim Ménistrle Grigori, Smon-Patra sho schitur sedate Jn sare, om ojuns fn Daf FormelitilaIndeplinte, am perit spre debarcader. Un Blugir deo infétizae toltoion’ ne fnlémping. Cu. to} ne-am ureat pe vas, Ny era vént, nu ora val Totul era fh nfare. Pepi pluteau la suprofai, pistrela srSlcoou la fund. Momente eénd binecuvdnteriacem fins suprem® core conduce omeriroa Siam ojuns la arsaraue Xeropatam. Diver ergti a sco borit ali leas lu locul, i mens Ruica se tnftioand Sedat in soare, Am Dat ia rms frumoasa ministre © Xenofuki si Dochiaru ne xémbea”dape deal, Sus departe Tebaida pres incoriuraté de o aoreol. Dupl acca, ce Pitenul bastimentului ne arats frontier inte mea mono: hal 4 cea laid. Sosim la Pirgs. © apezare mizers do case Brace, Pe cheiu nie umbre bizare paroou a fi Finle fo. menine. Poradsul amas in wim. alS-ne pe pSmant Triptia, puncul unde ne-om linbercat, Aces lee cu tame Ordinea erticablor devizlai cio ampli. 7i bogots ocumentare fo orStsea de Wer’ 2, Normale penty facsrea misuritolor care vor pune capit dicutiunlr do interprofren ecastor masurtor. ole Stablindyse la intocmires dewaului 5. Analza prefuroratst de nocotari pont fixarea lor vind in vedere cosul moteralelor i manopere! care sun “rable in toate fapurie TToaté oceast8 lucrae cuprinl in cle 19 file perfect im primate tnlesnese si nu parmite interpret, omiori de ar Ficle 4 disefini awpra preflutuntar, i fell ocesta so orl pe itor pcs dite propre 9 sent Shudiat cv multi netcuostata, cv competinta bine cu oscil» aulorlu, colegul Artitoct Vietor Asquin, aut ‘aproape ca in facare an $8 pun la fndoména tutor coe jor lurde vl gi ample Ia orestarea si ilvebuinfarea lor. ‘Aceasta renilatu une fore ideaiste puso cu serozitate ‘in shibo realairlor practice ‘© nov8 uns delouri se adougi Coroanel care fncope 58 se. inchege ca singura eBsplall autor, avem motive puternice a incuajim striduinola folorindu- veel SLLPP. Pes Dunc 5 Mani 1939 5.1. fost eanoca ade teank am consatat prodgioasa activate destiguraté cu atdte sirqun{S. do chtre comitet in rozol ‘area multipller si complerelor probleme ivite in curl on Tor 1938. Bultinul S. 1. LPP. aro gif 5& informezo cu material pretioe pe tofi cercettori ui, condus cu sirguin si pi apara de c:! Arhitect Constantin Dobsescy, sjuta la Se creteriat de cil P. Georgeseu DELA COLE Un coleg care risfoiose rovstle de specialtate,srbine ne face propuneres #8 pulblicim in revista noastrs fologra file unos erst din stdingtate care par a # copiate dup’ ‘ls unor ealagi din Raménia si d8 come Théaire du peuple 8 Oso Architectes Morgenstiere et Eide, Larehiteteur eovjaurd hui No. 9938, pag. 37 $1 Le pevilon Hallandais cits Universiti Pari ‘utitect M. Dud, idem Pare 1931 Luria de mai sue av peste 955¢ dia elemental lor ups unole eidri bine cunoscute in Bucuresti Noi insé neavénd la tadamini 4) fotografile cide ps care a plait snl no rrr le eta in sumiul vito. ee fad ater eee epee Ara) Comonci si Ales. Prats cite let 2.500 din promial institut de citre cologul orhitect Constantin D. Dobrasc, pentru al mat reujit prose! de arhitactar® roméneatcS Gertul dui C. Dobroscu, dack a fi imitat creda noi vo sjute mult a ereares unui curent puteric chiar din Fo- Callate pentru un nou stl af3+ do dort de wnerimitatea ‘afl romans ae eel eerie eeGrtenstenstemrrees ie) 42. die nov loge seid cece ir momrtl dovifh plana le lala Etta ate pl Se fect de tifenatznte © Munkipu Bacio stomenes {Sbbuldo‘soniere» regulamenti do cnsracin Air. carl ecesto bose orf defrtvte 4 sl vr Fr dete plc dopa ce vor ft spun apr For Inipovnea acsir lr cli het vor fi sop cin detcate posrl de pi ase fafs do clef oe ob torre pat rea In dejo prebamole pase nevind a ee ab pelea erect ces ‘retin ino In ltiml timp siaele cotidine gio parte din roviste sau ccupat foarte mult de problema urbonisticS si de nou! si A) arhitectorit in Capitala Romie! Mar Prin. pana unui cunoscut fost adil au apirut into ge zehi eiptiminals citeva aricale despre, Phologia si ma rea patune 9 Bucvrojteanuul’ sris8astéxi cu 0 doz8 co titich de apraciar cara tn alta vremuri or fi faut pe autor tn simply nu fost edi, — ob. mo pectore. ‘Aceastéatenfisne a future’ va contribui mult lo cBule 00 celor rma avtohtone soluiu’ i rerolvarea aft a rout lor formule de urbanism procum i a adunaroe elements de creare @ stibui afSt de dort de noi tofi despre care cu uloriates Disala, il Aritact Pate Antonescu fost Rector 2 ficut o comunicare Academie’ RomBne, Prayaintele S. A. R, DI |. D. Enescu, in jurcicioase gi Jarai perspective spre oriontri de noua indrumare, a sers suomanaa eiteva artcsla fn mai multe catidiane $i revista. Atentunes ne bucut i flict pe ti cei cares» ocups de aceasta: problema, cingura care imprimé vitorului apre re supra trecvuli de chilzajure si de putere croe foare. BANCHETUL S. A. R. Sémbts 25 Februstie, S. AR. 9 sirbitorit 48 do ani dela infintares 2a printrun bancka, lo care » uat parto un ‘mare numir de esiteti, runte cu Denil P. Antonoscu Sk Cioran. pregedngi do onoare, |. D. Eneses, prosedint, ote ee D4 Arh, P, Antonosci, tossténd pentia M.S. Regele, 9 aratot in covinte bine simfite tn nou rtm imprimet TS ge] do inalul ei CondueStor,aritectiiroméni sunt chemafi 3 4 elature luptl do trezire gi de tevenire la qloroeil tecut al athiteclurt roménegt, in deplina convingere. 3 SH Coral a Hes nu'va fi un stil international pristine noi ei ramure cea mai pind de rod din funchil culture rmanest DA Ath, St Ciorton, decanul C. A. Ru tecapitulat rod: nico activitato @ S.A, R. dela ffintaro pn in zicle de sti, iar DI AVA. 5. Vasilescu 9 date exomplu enfuzasml fi acivtatea neobosis 9 fondatoror socatsi Dal Ath, 1D. Enescu a multumit, aStind c& S.A. R. 0 urmérit srSngetea réndurlor ire arhitctiromén nieuw aparares interesolor profesional si incurajares cv toate mi Ibnesla a arhiectarit nationale, Astisi mai mult ca oricdnd arhitecit romini sunt chemefi #8 imprime operslor de aes Special sulle rombnesc ‘Ay mai voit Dunit |, C. Ropu fi V. Riduleses, primal co nd mai mut salicituding pentru Revit ir al doles a Priméndu-i eonvingerea eX generatia andr vo fi fn mésurd 58 Rspunds inperaivelr wenmurilor noactn Sirbitooron Sa Incheial la orlo mic, it's atmorfers camaredareesc, pli de enfurias, CCompanio acest an ve anunt af foarte redusé couzole sunt multe gi complex da Tmprejcéri divers, ACTUALITAT RADIO-DIFUZATE. Propaintole Societifiatitetilor roméniD-!athitat |. D. Enescu corerenfat in soara ziei de It Mariela attyl de radio difiire Buewes despre Achitectura fi rena terea nationa®”. Cu spirtul vis de anait practic 4 vizier, conferenfatul dup o introducore in cara a defini ‘ecial ertilectro, boast pe exemple cslor mal caracterit tice epact dir itor omeneaici #0 oprefte asupra aztec: furl fora “ome Universal fn Propeie gi dom iniro camon’ au marcatinflenta fn fosta si pete fol” j ‘poi anu pulos scips focmai athtecture de acoast in fisents". Duplo. demonsivoti ttrének 4 logied conclria sari haotice« produlor arhitecturit calor 20 ani de dup ‘abc apare clarS= ,Climetul polticsocial in care ¢a mo- rifest arhitctura mu putea do lteova decét a dat Dup® eas motvare a tecutuli, vorbitoral rbspunde cx roaltii calor cart nu cred intro arhtacurs aahonal, ‘prinduse Slo putin asupra tall ion Mincu gi aupra Expostisi din 1908 pe care. 0 concrtizeaci ce "Exomenut de copacitote al geal ramdneyt in arhitocturd Din slim) national care devine piatrS de baré a a- tuiri Romériet nai, din infoarceroa eitre simran, 9 ites 4icreatis sutohtond gmat ales din déra gi forma bo ‘rir a suverenlu ale cru nate gBnduri la cane = Trim pentru vitor, prin fot ca a fast bun si nor tn trectul osu. Datordm urmaglor nog! mosteniraa neprihinits ‘ribunie, Nu tim pontru nol si pentru su de ax, Noi cei da acum suntom piator. Vernica esta enfitatea. nalionel, vosnic este progres! nafuni". CuvantStorul vede nati il ic iniipinds ie renaftrea athitacturiroménepiinir'o Stralut8 opocs a fegelui Carol I A fost o expunere logic, impede 5 nelvralS care a proectat un val de adevsr assora Uunei probleme core poleriseass discuiun’ pasionante Fostl racer al Acadamisi de Athitctu’ Ol aritect Po te Aor atin do 4 Navin le se tuk! postu radio Burgio conarfé in care @ dee velo sublet: ire un sh Cara fn artiteclura Rem Deotel problem’ core t preocups de mat mil vome i copra cielo mai civdnft i dforite ovata Tniro linbé slosh fi mesonai iebuinat® pen @ cbfne unbee lami romentice shine! cénd vorbeyo det te trecut, confrantirul deplénge aspectul actual al ora felor noasire 4 special ol capitals, ale cSror sepecte mu ‘nai au nimic autohton, nimic specific interesnt gis perd In aspecte de banal international, ‘Athtecture se prezit sub forma unei ygolcuni ord 9 Lunei geometilsimplise care desorienteots judecata'. Mal eparte vorbitorul constati cio mantalitate de sheimat-s 4 fécut 58 so ups bouate treditia» tacutului fn arilectre pBrasindurse eolle vech! ale aritectue! cal, cu stuc fr8 bine defaitS cum orhitectura muntenaascl $i mols. veneasc’, cu variantele lor olteneask bucovineans, ‘Arhitactura 0 mei fost viduvil «i de favre eb cu -v lelate arto coiaca Fa sporiteriditaten aspect Autorul crede ins intro renastoe sca gn vede litera ca funtaye al acestey qcir de veinviere ve fionalé. In attudinaa regals totcemne proces 3) consse vent in ceiece privste primatul natinal autor vede wv portul cel mai de pret s certudinon ronsteri artelor nou ‘re pe boae nationale Luni 27 Februar a. c. s'e implinit un an dala. punoteg ‘in apicare a Nou Conefut .REGELE CAROL Al ilee argarizéndusesolemntali pe tot cuprinsil fr pentru co "izatia poli, Frontal Renato) Nationale” pericipa Dsl Vice Projects al Const de Minit a fBcut un expozou a tluror infphuirlor tn carsul anu frocut dla punerea in aplicare @ nouel Constttiun, cu iut 53 defineased oly) Dinas fia noasira la Intemoeroa Ei, prin rosful de salvatoure c= a impus.Oo ¢ prin forma de _ at, Fa bucural de 0 mare autoritato, apoi prin ecfures desfqurati deslingl tipulu, s'e vax organic implatts i sir nef care 9 intrupoass 9 fi 0 eum. Prin origina Ei elective prin opera Ey ‘tities, Dinasia Romans reprexina in chipul cel mai de fH Nafunoa Romans. Prin glaral Monarhuls,vorbevte ‘aja dar Nafunea Tne, Cu aceasth carune: Majesties Se Rogol a defini rol invidls Individul nu mai poate insernra cova in visto publS ‘ spus Suveranul — deedt in masira folowhi cod poste da cbttei — ogi co pas ofl sl cm progres Faeut de an in info este desir spre laude acelui cel face, dar trebuio fie mai poss de toate in flosil national. Prosedintale §. A. R. Dil Aphitect ID. Enescu un din smombri fondatori ai FR. N. a expediat Majetafit Sale Regol armBloeres telegrama in nuinsle soviet Majestfit Salo Regeki, Palatal Rega Un an nou do regim Constitutional, prin Vous deschide parla sperantslor de mai bine futuor Romérilor, esto un ferct pre) pentru Sociotaton Arte fexprime colo mei respectucase omagii do ad re Mojestatea Propeinto, (is) asitect ENESCU No. 217939 La cares primit pul No. 1048, 1 Martie 1939, Palatal Rogol ‘Arhitect Enescu, Cobsleescu 16. Loco. Mulfumese Soeietati Arhiectlor pentru omagil trinise x prljl impr a primal an al Eri Renaptorsi Naio- rele. Sinitate, CAROL R. Dola Asocafunea Culluralé: Roméno-Polon. Reconsitindu-se Comitaul de conducere « Asociafine culturala Romino-Polons, ologul orhtect |. 0. Enos fost sles lo cant conducere, Rugim pe coleii arhitecti #8 inlesnoascd incasarea abo: samentulil Dui Constantin Apostolecu, nou! nostra fee tafor care va libera chitan volebl, or Ia corera va pe enka delegatiarovst aseCOLTUL LIBRARIEI DE ARHITECTURA |HASEFER". Cet gi Revsto Sting Architeture 'Aujord'nui, 0 reuyiti revista de Athi turb, apare lar, avénd desoor’ numoce apecile. Ast ‘pita in tou! 193B Ezlés Salles de Spectacles, Musée i, Hépitaur, Constuction on bis, Cafes, Hotels, Restu a i Architecture eliginse. cde Architecture, cuprinsind 10 volume mari imilor 1D ani 0 Angeso’nL'Espagne erchitecturale et menumentale” |. I Sslomangue’ Maisons du Pays Basque. (Opera complecté¢ hi Corbusier Précvions sur un etat prézent de architecture ot de Tur banisme, ‘Concours d'Architectue, publicatunea aruals 2 Edius Vincent, cuprinsind eulegeri'de lcrir:prezontte lo Boavx As de Espagne, 3 volume TigautMathe «Nouvelles habitations. Scone: rmigues. Lassie ,Stader ot Pict chitecture’ Les Cathedales blanches Ameri Val. I Il Il cuprinsind toate operie lui Le Corbusor 19}9--1924 1929-934, 1934-—1938 " L, Houtcoour De Seeretariatul Socielaii Arhitectilor Roméni func flonearé zilnic irice orele tt a.m. 31 5—7 p.m. In Str. Episcoplet 2. leleton 357.28. * Redoctia si Administrajia Reviste! Arhitectura functioneazd zilnic Inlre orele 5—7 p. m., in Ste. Episcopiei 2. Telefon 3.57.28. Aa 1930, 8912738954 Ca 10 slum LIBRARIILE LA CARI SE GASESTE DE VANZARE »ARHITECTURA“ Libraria de Arti ,,Hasefer" Sir. Hg Carada No. 7 Academica Calea Victories, 54 Peneas H. Clea Vietoriei, 54 Pencas L Calea Victoriei, 118 Libriria Politechnicum Sir. Polian 2 Orice corespondenta privind Administratia RE VIS TEI ARHITECTURA*‘ va fi trimisi SECRETARIATULUL SOC, ARHITECTILOR ROMANT Str. Episcopiei No. 2 BUCURESTI L TARIF 4 pagind pe un an (4 numere) Lei 6000 1 pagina pentru (0 singura data) Lei 2000 A Gas. o : » 4000 1/2 , : oe 1500 SAS ee oe . » 2500 1/4 4 bec pic Sea ae 2 Bist0) Aisi 5 een 450) INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE MARVAN S.A.R. TIPOGRAFIE * OFFSET x ZINCOGRAFIE + LEGATORIE BUCURESTI VI, * B-DUL PRINCIPELE MIRCEA No. 10 x TEL. 3.72.46 $i 5.51.98 Tk |REDACTORI ‘ARH, ST. H. OPARI si ARH, V. SMIGELSCHI 2 AN UL v APRILIE - IUNIE 1939 —————— ee TRIMESTRIAL DE ARHITECTURA SI ARTA PLASTICA —— a_i.SUMARUL: MONUMENTUL REGELU CAROL | 3 STIL REOELE CAROL 1 ‘ARH. 1. ENESCU ‘ DESPRE ARHITECTURA RELIGIOASA LA. ROMAN! ‘onisore (onescu ARHITECTURA IN STATSLE UNITE ‘ARH STH, OPARL % SIR CHIRISTOPHER WRN. Un aitect ene din ne 17 ‘ARH, EUGEN oTEZ 20 PROBLEMA LOCUINTEL EURALE IN ROMANIA ARH. 5. VASIESCULETE Fr CCENTRUL CIC AL COMUNE! SPATAREI Ash |. TEDDORESCU He 6 veneu. ‘ARH. W-ASQUIN ” PALATUL SOC. .OISTRIUTIAY Ach. Gr 1. HIRSCH) x % ” RETROSPECTA LUCHAN MicTOR sMIoetscht ” (© MILA LA ETALUL DG (ah E BOTEZ — L GARCEA] xo “1 PORTALE E FIER (ee. T. Davids) “ CCRONICI 4 Fico! |. TodornceSon, Epona SI. Bs, Slnal Oil, pia de stamp dean iia Buca hi ait Woe de Gr, ont xo “6 De TOATE x % 4“ [ARTICOLELE SENATE DE AUTORI NU ANGAJEAZA REDACTIA SHH PGGNGNHHHNNHHHqpopoopq_ooooo_oooopopooHgee cat IVAN MESTROVICL CAROL (eee rte) crest) tal ateree Copley ene doveditor de recunostingS a poporului tntreg catre acel Mare Suveran care a pus femelia de nex sdruncinaé a Romfniei moderne, trebue si fie pentru orice Romin simbolul efern al (reeulului si de incredere desivargiti in viitor.Sulit REGELE CAROL II De eta timp #8 put la noi problema unui sti al wremi # cum vremile poart® peceten morilor perscnaliiti, so ‘orbit seri cu crept auvint, despre stl Regele Cara Il In mintea moltora poate <8 prind® credinta cB stil este ‘0 nscocir, mai mult sau mai putin ferict, ce poate fi pr: mil cu enfuriasm sau grvit® oy indierenfs. AdicS un fel be copriciv sau mod8, lnsatd de casele de comer} sau de conoclirile attic, co éar putea, lo nevoie, creea sau ob: fine prin concurs intr aii, De oceea probloma still se cere limurt3, nu numsi penta profan, dar chiar pentru special Shik oglindesta 0 corcopti de via), impSrtyit doo epoct, cu o duratl mai nie8 sau mai mare, dup cum acea concept covespunde urar neces si roait8ti mei re tare sau mat stable, Stila nu ae raportaané mamei la un singur domeniu de me. rifestre spiritual sav reteral, ci, oglindind conceptia do Vial a epoci, pune pacaten porte toate actolo# feptele o renest ‘Conceptis de viatS a crepissmuli sa oglindit tn toote manifesto lumi ergtna; dup cum concoptil de vit tle iudoiemuls,mahomedarismuli, budhazmului se ogindasc in fot ce s2 raporteor3 la acest crodint. Deosebirile de temperament de la poper Ia popor 3» ©: dfindosc de esemanca, in deosebiile concoptilor de vats $i ecestea in deceeirl prin ca fie care poper exterior eazb aceste concepts Speciiul acest exteioitri con- 1 prin Stil fires 41 gBndirea sb influenta me fui in care trot g a personalitflor coi sau ridicat mei sfiue ceee ce 4 fn ‘Oameni fi modeloe pulernic poste ivalal comun al colori. In coee co ne-2 mas de ln geci, ramen’, egipten, indian’, distingem tem: peramentl artistic al ure, pe cel do admirabil organizator 1) allora, sou pe cel de contemplafi si misticim al calor din ums ‘Cole doui slemente determinante, medi! gi personal {ile de seam au imprimat fotdeouna 4 pretulioden, © nots specials vremuiloe 41 azmenr. ‘Asa incat un stil se spins pe tradi, adicS pe leg ture cu medi, cu pimintul si pe impulurle. ereatoare pe care conducitori de s sn ai popoarelor su 3 le im pun oamerilr i istitutior omens Un sil strain de medil si goniul eutochton — cu ato cu ‘inte un sil de import — nu poate dura si ru poate ‘nual in 10 ani inel. materiale, Aceasti suma neceserd pentru complectarea programului constructiel de locsint, Saul <4 0 recupereze astfel Prin munca fSranulul organizat in cooperative, nunes intrebuinjatd direct la construirea de ease in satul stu, sau la soselele din sat si apropiere, sau a fabricaree ma terialelor necesare cas ‘Suma care nu s'ar acoperi prin muned efectuatd, «fie fambursatd statulul ia rate mici, f3rd dobsinz, in 1) ani dela fuarea casei in primize pentru a fi locuits Solutia data de mine, corespunde situafiune! actuale a Romaniei, care dia lipea capitalusilor necesare realcieeh programului de locuinte rurale, dar fata de bogatile ei naturale, poate utliza'cu mate folos, print’ Bund of- ganizare $i legile sociale aecesare, intreaga energie $l timpul pierdut al pranior, spre proprul lor folos, wads in fapta .Casa proprie sinatoas. gig aie Ile TeoDoRESCU SCARA 1500 <3 CongAthitect VETOR ASQUINI ‘Aiclul acesta na este-un curs despre devs. El nui rest in ,Acitectura”; citar sunt mel press in matere, Derese ins, din exporenta lvruror. «8 or mile stiri §neajunsar survenite din intocmir sing! sy ineficient alu ‘mui devs ‘Aritecti revi. in pina te, cbigotio do a in tocmi — ls prise tl — devia cr, cw determina {cul de exrt oles pet care dn elemento compo rovte sla ecnrutios de a deanna valores cel tt a2 spin pon mun de lament abs! necear f ie sleborre co tebe od he Hee enante ate tale de hc tmobile de a elemine cv preci roll ‘tapi umd 1 ablgstila worst in concep. poe tail a dots pote comand fi eawcian Din expeena impcsivior,vedem ation frimantr seman clarcbrar, chor proces; hte ine pre pristor cnsrecter,curepercuiunes idk supra Ce {ech tocnet cn neclare exper a cel fot dy dev 2 ell de metorale forme! co luc, 0 mos de plod fi» oblgsunter deeminate dite comendiar eres lant. co au fot in prim ed Sudafed ah Us poi de constuction, Fé un devs pecs vo src fir wut 1 onerisrStosre-davir mi numeio aha de cat- fivels con clesl peu prin primo fran meter as sxostiet¥ le position Jo reolore, ca Poetetaltenaal petit Un angnement de ence de cosrucio co ar bai « Simpl estmare prviore, cu conta proximate cu texte conf cu iflsr lil, nu et’ deve Ete ri mit 0 somplcaie hen! signet cv vicodena de Torn pent © dele mai apropia su el Trl: pois ram de luc ex on devs cro so va inchean ca tpimans insannsie, i canta cau pur de aes din imperfection dvi, uorears 0 por pe sem Eira Nin propritor — orc do avatar fol — ru va ae loge in porin noni Da mote lone do = hak Dl Jaen fae pats dn cr re Anetis ol revitsi — re missin sb apevin Gin oprocara ‘bite in lt pore (Capital aro en fut cx dager i prcapare Monuments, mito porns oie rims de roman, clo orale leeerin port ness era eee Tarlo cinta Romani eu att ma Wa, acura tele cinor.onint st, tone action bulu eda i farted econ cn ce ocx nl nue exe ocala rep centaur iene eee de eas, corr cl uti cre fn doo capo ce vl Est un ore cu Vckinen cereale speticul au, Ea tn oray core rao fonomie, Aces Tone ebue ‘las eepiaHi de tn cncesiey ewe cee we an ‘panoam, 9 sonilte 9 gu felgets 9 preg hoor eaeei ese nies lor, Calusa pe care 0 43 le ivoolS deol, pa panurie cele mei diverse, scsi! tending (Ghidul eve si itoric al Bucurefilor” ny atte deloc © ‘oper do interes trsie. — comercial, Eo cual de fac Tea alens care finde sé jonce ralul pe. care sablinom (.Crenat” 28918) . NASTUREL oaMEDREA Gheorghe Lat. Pest etd LR Salone ot De toate AL XYles CONGRES INTERNATIONAL AL ARHITECTI. LOR. Washington, 24-30 Septembrie 1939. Temele desbaterilor. Urbanistice 1. Amensjara regiurilor cual, 3] © propsietate rurala consid primal element al pro dictio! agricole 1b) Un sal reprazantind o colctvitateelementars ce de © regune rua oposetind Tage comple ol pr Ree 1, Delors rope ro doraatn pepsi pena ka a] Contract in spat 8) Catach nae Tachnice Ii, Athitacture de ox a)8 de ashitectura tr 2) din purct de vedere ‘shric, 6 din punct da vedere esti. «din punct de vedere socal Profesionale IV. Urmila amosteclui Stal al colctvititiipublice private la infocmisea proiectlor ila dirjoreo lucrirt lor do erhitacturs } Unrila asupra arhitactri fm general 1) Urmaile onupre exoritrii normale » profesiunt V. Eile de dort a se liza pe seome aufortijior publice ‘rephul deo rofuee un proiact penty consideration do ‘ordin erie in afar do acele do ordi tehnic? Studia A) Drephl de avtor al arhioctll, Studiv 8] Confrustarea remunerotilor primite de_arhi fecfi pentru lucrri in diferie fr. Programul provizoriu Duminicé 24 Soptembria : Reuniunea bitouli Comitetli Permanant Inernatonsl al Avhitectior. Luni 25 Septembre = Deschideroa solamné © Congres Diseutn tome’ L Recepfie dats de Istittal American al Arhiteeilr. Mar{i 26 Septembrie = Dscutia tome’ I VVaite muzelor i edifiilor quverramentala, Gorden Paty oferit delegaior oficial Receptie In palate Usiun' Pan-American. Mierea 21 Septombria: Discutin tome I Diseutia tome! IV Banchat oferit delageilor de citte Guvernl Statolor Unite Joi 28 Septembrie: Dscata tomet V. Inchiderea. Congres. Cin 9 plecarea cu vaporul la Williamsburg (Virani) Vinari 29 Septembre : Dejun $i vctaree cu autocaru 9 ora {ah Willamsburs Dinou pe bord 1 inapoieres cu vaparul Is Washington. Simbats 20 Septembrie:Sesitea la Weshinglon ¢ vatfores Toealit Greenbelt Calatorii de studi. Pentru grupurie de delegati componia de veiauth Am ricon Expres studiat moi mute inerari core se vor putea aca inainte si dup congres in 2lele de 2| Septembrie New Yori). 20 Septembre (Boron si imorsjurimie) si 30 Sepiem trie, 6 Octombria pentra grapul eae va vista Middle Wet, Chicaga, Datrot 9! Niogoa. Se vor face ararjamente speciale penta vtaroa expo 4aNe AN REVISTA APARE SUB AUSPICIILE SOC. ARHITECTILOR ROMANI * COMITETUL DE REDAC * REDACTIA $1 ADMINISTRATIA REDACTORI ‘Ach. ST. H. OPARI st Arh. V. SMIGELSCHI 3 AGN EEM Sey, ILIE - SEPTEMBRIE 1939 tea TRIMESTRIAL DE ARHITECTURA SI ARTA PLASTICASUMARUL MS REGELE CAROL 11 tcl de | JALEA 3 CONSTLUCTII §1 REALIZARI ALE TINUTULUL BUCEGL [Amite 0, IONESCUAERECHET, George IONESCU, Grigor IONESCU, C, MINESCUL |. 6 OSU, le TEODOREECU, Al. ZAWEIROPOL: Inna: A. QELES, Wetor POPESCU) . ARH. ST. HL OPARI 4 LUNA BUCURESTILOR 1929 [Athilnc: Hori CREANGA, H. GEOROESCU 20 TEHNICA CONDITIONARI AERULU! ARH, V,SMIGELSCHI 34 EXPOZITIA MUNCA $1 YOE BUNA IAI H. CREANGA. cob, AA. H croreescu) VICTOR ION FORA 37 Iv. Ss Mic now mb sore ee 4 ee “ [ARTICOLELE SENATE DE AUTOR! NU ANGAJEAZA REDACTIA‘ARH, ST. 4, OPARL ONS RUC HM Sl REALIZARI OTE ZANUSUICE 7 INU TUL U) [ARMAND CALINESCU GH, ALeXaNU. BUCEGI Prin puneraa in a9 ust 1938 vial loca o fr oasis debiedind © nous 2 legit administrative dia 4 Aw Svirgre schimbat. Jara color 10 finutri de sine sttitoare « unndsit unui larg spirit de emulate pentru raslzares Iverrlor de interes obri Vestul program de activtate tn toste domenile, «hit de Di FrimMinisru Armand C8linescu a fost pent eslaboratoriisSi un putemiestimulen care nu @ in Pontru a ne de seame de posibiitiia create prin rove ‘orgorizare vom incarca uf schifém inc fantele realiri de oxdia urbanisie i constuctv c@ ent pe so de infptire in cuprinsl j mai boget dint fit nut Bucagi Po o suprafaté de cca, 40.000 Km. patiai, in cuprinsl lr 10 jad mai imports cai tl campus, Tnutul Buceg? grupe Mantonsnd rumei eS in cuprisul shu se af Copitla TBs, cu importante regun’ industria gi tris in Yolon Prahovei, cole mai frumoass ctiterit ale Oomnior Tai, pre cum si numeroase monuments. mri ale unui trecut glo rios, ne putom da seama de varietetes problamelor ce se pon fi posible lor de realzare. Din primol moment al palin conduceri intl Bocoai font Regal Gh. Alexiany, un adine cuncictor Tinta 9 tchitat un larg program de activate 8 une din cele mai impo probleme slo ridicarea nivel de viata cette 5PREDEAL Jinutul Bucegi: SISTEMATIZARIOLTENITA ented reCCALUGAREN (Vint). Cone eis lor,» lat hotindres <8 pomaasci o sustinut® actiune pan fru ereares unui nou cacy d frumeetare ofS prin dewwotoren i lor i atolor Viata aalom: dewvolte esti do pre ior urbane, 0 sput D'S, nu se poate ‘nteun cadru dinante stabilt, cocks de concept fi civiliatie, core 10 fxoox8 in Plana! do sktomticare trumefere 4: ettindere. ol ore paler. Une din primele msi late fp vedere deriderat a fost ca Ficate ora si int CCALUGARENI (Vises) Jinutul Bucegi: SISTEMATIZARI a un plan de sistomatiare in cadrul pentru curd aera, de ino dus din afaed sau se Tuat, dia ineipert de praful si de compusci: ele solide cere se ga sese suspendate in at- mosferi: mai servese 5i la purificares acru- Iu, care cicalé tn cir- cuit inchis, de fom 91 ‘mirosuri supittoure Filtele cel mat co mune sunt constitute din jesituri fine cu suprafata pineasé, A- cesteainsd opum de multe ori 0 reristenta rea mare trecer ae- rului, De-acoea in ule Fig 5. Scheme tata tograflat Case Napoale SstuMare, (Ach SBM GELSCH) — 1. Con. uct de spina dn as 2. Conducts de tr prom fare in salts 4, Con ucts de “evoumes 5 Pla; 6. Batee de te alate: 8. Ventana timal timp sunt preferate alte puri de filtre metlice, compuse din elemente de tabla indoite in zig-zag (fig 1), fnse cu un tle vascos, FAr8 miros, care oprete pulberea Spilarea aerulu, care fn instalfile mai noi Insolste sau falocueste char filtrarea, e FaeutS ch trecerea aeru- Tui print'o serie de perdele de apa fin pulverizata, Cu aceste doua operafiuni Impresnate se obfine o mai bund purifcare a aerul circulant. sau, Ia rexultate iglnice gale, se poate reduce grosimeafiltrelor in folosul wtezel de circtlaie gi deci al miegorari gi eftenici!conductelor de aer Inciirea se face sufland aetul prin baterit de radia- toare de mare suprafaji — deobice! evi cu aril — ale mentate cu opi cald8 sau mai des cu abuti, Citeodeta in iastalatiunt mai modeste se inteebuinfeazl rezistente incite prin curent electric. Sunt foarte frecuente asa fumitele aparate aerotermice constand dintrun_ vent lator gi un radiator, inchisi fn carcase de tabla de forma specials, potvitd penteu a ugura propulsiunea curentoe Il de ace. Ventilatoral respectiv poate fi, dps impre- uti, cicoidal sau centrifugal, ier radiatorul e format Jn general dino serie fev subfin| cu atipioare, Tem erature serului se poste regla cupland in serie una sat ‘al miule in aceste evi Apartele acetea ant ees jn multe cazuni, producind o bund amestecare a arrlul 10 repattiie uniforms a cildurli in toate colfuileIn- peri Raciven se face cu baer de radiatoare in care cicula solu frigorifere, cu suprafefe date cu aps strata rece sau, in fine, prin pulverzare de apd rece, facut mere speciale de condivionare. Sistemul in urm®, cel mai frecuent de altfel, prezined diferite avantaje acupra celorlalte, anume: dizolvarea unor anumite gave si re ori care inficiaza aerul,spalarea i umezirea acruli, $1 redcerea mAsimii aparatului ricior, Pulvesizarea opel de rlciree fécuta prin figlee speciale, puse in funcho-rare cu ses compsimat, sav altele care pulveti printeun mic ofc rotativ, pus ia miscare de expulzat Pentru a Impiedeca ca piciturile de apa ce se produc fc, af fie transportate mai departe de curentul Tacesta e obligat sf treacd prin separatoare de pa constand din diafragme compuse din elemente de tabla indoite m g-2a (Hg. 2). Cnd nu se dispune de fps naturals, eftina, Ia 0 temperaturd destul de joasi (Cr 10- 12 gr. C.) pentru rdcizea volumului de aer re zultat din calele. va trebui s8 se recurga la masini fr gotifere propriu-ise. Umesirea seralsi se poate face cu pulverizare de api, prin sistemele vanite mai sis, sat cu Injectarea de aburi fale, ant, n fine cu sexpentine de tevi glurite si ban ddajat cu fesdtue speciale in asa fel ea apa care patrunde la suprafaya este evaporata de curentul de aez. Din 2- ceste sisteme cel mat wzat ¢ cel dintai, Ultimol prezinta Aiferte inconvenizate igienice Uscaren aerulus se Face in general exploatind feno- smenul cd In temperatur joase aerul esaturat cu cantitig tai mici de umnidkate absolut, deci la temperatuel mat Hdleate. Racind aera, trecandwsl priatrau sepescator de apa gi inedlzindal pe urma la temperatura doritt se poate obfine upor un procent scdzut de wmidtate rela- tiva. In alte sisteme se inteebuingeaza diferite substanfe cde mare putere absorbanta sl igroscopic ‘Daim tn fig. 3 schema une iastalatt complete de con- itionare. Sistem] indicat permite 1) prcincalzirea sau prericirea (circulayle ta circuit Inch}, 2) feinnoitea parfialé a aerului (circuit sem-des- chis) $1 3) feinoirea toss, in cazul unor localuri foarte aglo- smerate (cireut deschis). ‘Ventilatorul al diles din conducta de evacuare este faecesar nual in cazul unor cladiri vaste, sau a con- Gducte: de refulare depactate, Pentew regimul de vara se scot din cizuit baterile de inclzire Tn fig. 4 am reoroduis schema nel instalatiéexecutate Ja sal de specacole. Volumul sali find relay mare {aga de numarol spectatorilor, s'8 renwnfat ail la spa Tan aerul © condite esentals pentru buna funeyionare a unor instalagtatat de complexe este rogularea functional di- Fenitelor aparate, O regulare manvall ar f aproape posibis sin tot cazul foarte laborioas8, cerdnd 0 aten- flume continua din partea lucritorilor insircinati cu a- Tn adevat facterii care tind 8 modifice staren de echi ig 5, Sohems wnat condfonnor (ricer) domestic — 1. Venti; 2. Poop: 3. Chins 4. Ap 5. Gre de regular 36 libeu de funcyionare sunt foarte ‘numerosi gi in actiune Continud, ni numai dela up anotimp la altul cl i la di- feritele ose ale alle, anume temperatura si umiditatea exter, numcul persoanelor din tacaperi,cantitatile de “aldura’(calorile) produse ta ineiper, ete. ete. De a- ea se recurge In regularea automata, care pe lang alte avantaje de ordin economic, prezinta si pe accla al pre~ Clshunil 9 rapidity de functlonare “Aparatele intrebuinfate in acest scop sunt asa numitele ternostate gi higrostate, care inregistrand schimbarile dle temperatura 91 umiditate ale aerulu, in incaperile con- itionate 4 in anumite puncte ale camerelor de condi fionare, transmit comensile necesare organclor care re uleazd (registre de eer, ventile de regulare, ete) cir Evlatia, iaclzirea resp. ricitea 91 wmeairea. "Teemostatsle ce se gsesc in comert sunt din cele mat variate. puténd fi clasificate dupa cum resimt variativ nile teioperatuni prin dilatares termicd a unor corpus atl, prin efeccle tesmo-electrice asupra cuplurlor meta- Tice, prin varlapinile evistenteielectrice a unui conduc for, ce. Higrostatele Ja sadul lor sunt construite ba- zindu-se pe deformatia unor substante higroscopice, ca fmilose, par, cclulors, membrane animale, say mai precie — pe diferenjele indicate de cele dowd termo- metre, wecat gf umed, ale piscrometrult. ‘Comenzile date de termostate i higrostate sunt trans- rise organelor de regulare (clape de aer, ventie, etc.) prin servo-motoaze, in general electrice In aford de acelen descrse mai sus instalajiunile de condijionare sunt completate cu aparate gi Instrumente de alta naturd, ca aparate de ozonizare, lonlzre, parfu- mare, captare a cefi, etc. Aceste aparate si instrumente ‘ae insS o funcfiune secundara de perfectionare al ciclu- fui impline de aparatele amintite, care formeaza intot ddesuna baza tne! bune instalajuni de conditionare Instalagnile de conditionare complet3. costistoare anak sub raporel faves at al cheer ds ine finere, nu prea sunt aplicabile loewingelorizolate. In pei- ‘inta acestora nu poate fi vorba decat de aplicatiuni mai Tealrinse, Cu toate acestea In enji din urma, dupa vas fele experiente domestice ce as Ficut in America, insti latlunile de aer condiionat pentru locuinfe au inceput ‘st se diluzeze si in Europa msi ales in ce peveste #3 Cea serului in cursul lunilor de vara. Tn America de Nord, in special, sunt de intcebuingare ‘curenté mich grupurl conditionstoare consistind, aprox! tmativ, dintr'o sobs specala alimentata deobicei cu gaz derian, in exre serul inteodus cu ajutoral woul mic ven- filatoe este frat, incSlit gi la gema wmezit, Accleay pasate servesc In rhciren aerului eu apd rece cieculand ints seepentind, sau cu mich cantitati de ghiata intro- dduse flecare zi in aparat, sau in sfarsit cu mici masini Irigorfere actionate prin elecriitate sau giz aerian, In felul acclora tntrebuinfate in dulapioarele racitoare Tn fig, 5 e indicat schematic un condifionator (ri- itor) penteu incdpert locute, birourl, ee. simply, prac~ tle gi destal de eficace. Aerul © racit cu blocuri de hiafa 4) relativa apa de topire pulverisati deo mica Ppempa. Un ventilator acfionat de tin motoras electric re- Frleas& aeral tratat prin guile superioare. Diferte qrile reglabile permit potsvires dups necesita! @ acrulu te tat. Compartimentele orizontale obliga aerul aspirat 1a tin pareure mai lung, ceea ce este, de sine ineles, In a- ‘antajul randamentulas temic. Aparatul are in exterior forma si dimensinnile unet elegante mobile, care poate fi plasstd in orice Incapere, ‘Teebue #8 procizim ins, drept inchelere, cA aplica tiunile domestice de conditionare a aerulul ma reprezint 9 necesitate absolutd. Ele au drept scop numai marires onfortuii, cSci locuintele urbane sunt in general do- fate in masurd suficienta cu mijloacele naturale sau ar~ tilcile de aerate. pe care experienfa le-a consacrat ca Indestalstoare sub caportl igleic