gi 9. Bachelit Intent C Se obtine prin incdlzirea produsului de condensare al fenolului cu formaidehida, 1. bazic Ae 10. Produsul 92 og fermentare at hucozei este 0 gotufe de etanol 11. La oxi 8 oxidarea formaldehidei cu reactv Tolens rez: mic. 2. dioxid de carbon $i ap& 1.12. Acizi carboxili @cumeste nta de acidita i Sgnstant te pentru acidul 1. acetic 2. formic, Cum este solubilitat Dempesourinaernepsancaas 3. Cum este Pal reducdlor, fat’ Semi f Dest eine toe fala de soluja de permanganat de + @ Sunt folositi in medicina: 1. acelatul de aluminiu 2. acetatul de plumb potasiu in mediu acid, al: @ Sunt solubile in apa s: 7 soluble in ap punurile de: 2. potasia 6. Cum este nesaturarea echivalenta pentru: 2. acidul gluconic 1, acidul acrilic @ Objinerea aciziior ftalici are loc prin oxidarea’ 1. toluenului 2. xilenilor @ Acidul tereftaiic este utiizat preponderent in industria: 4. colorantior 2. fibreior sintetice © Acidul o-ftalic este utilizat preponderent in industria: 1. colorantiior 2. fibrelor sintetice B. Tania acizilor organici creste cu: | . 2. cresterea catenei 4. micsorarea catene! unerea acidului formic rezulté oxid de carbon ,in prezenta de: B tacereepinwes ei re ee en 113. Ester o Deteraert ade aca 2. dorura de trimetilalchi-amoniu 2 Cum este puterea de spalare Pent: > sateen 3 Sunt biodegradabi detergenti: on 4. Se folosese la fabricarea unsorlorconsistente sapunurie de dezive sApunurile de: losesc la fabricarea pastelor 3 am ra plumb 2. liu ica reactiei de esterificare se foloseste preponderent: an Prac ecesul unuia din rea‘i te realiza: fF formarea aicoolului metic in formaldehida se poat Tran en dehiarogenare. in prezenta unui catalzator de Cu 2 pnn incaizire cu oxid cupric 8. Dimeticetona se poate prepara prin: 1. oxidarea, ‘Poctanol lui 2. reducerea cumenului aldehid3 de forma C,H2,0 sa nu poaté functiona 9. Valoarea minima a tui n, pentru ca 0 drept componenta metilenicd este: a inet 40. Compusul objinut in urma oxid&riiacroleinei cu reactiv Tollens, este oxidat cu permanganat de potasiu in mediu de acid sulfur, rezultand 1. dioxid de carbon $i apa 2oacid acetic 1 apa 11. Oglinda de argint se obfine in uma reactiei reactivului Tollens cu: TS SShe abatce 2 alchine cu tnpia legit urd marginal 12, Prepararea industrial’ a dimetiicetonei are loc prin: . 1. oxidarea izopropanoluiui 2. oxidarea cumenului 13. Pentru objnerea urotropinei (hexametilentetramina) se foloseste ca materie prima: 1. metanol 2. formaldehida 14, Prin reactia de condensare aldolica a butanonei cu ea insasi se objine: 1. un amestec de aldoli gicetol 2. hidroxiacetona 15. Alcoolii se pot forma din compusi carbonilci prin reactia cu: Be 1. hidrogen molecular, in prezenta de Ni sau Pt, la temperatura gi presiune ridicate 2. sisteme reducdtoare, de exemplu, Na $i alcool etic 1112. ACIZI CARBOXILICI |Acizii carboxilici pot fi obtinu prin: © 1. Oxidarea aicanilor 2. oxidarea alchenelor @ Formula moteculard C,H,O, corespunde la: 1. acid maieic 2. acid fumaric. @ Poate fi considerat un acid organic tare: 1. acidul formic 2. acidul oleic Nitrii se obtin din srurile de amoniu ale acizilor carboxlic in preze 9 1. pentaoxid de fosfor 2. pentaciorura aaecior = @Acidul formic se poate descompune: 1. la caid, in prezenté de H:SO, 2. la lumin&, in prezenta de Pt 2.6. Acidul monocloracetic este mai tare decat . 2. acidul propionic 4. acidul hidroxiacetic @ Acidul benzoic poate fi esterificat cu: 4, metanol 2. dimeticetona @ unmatoarele substante se uilizeazd in chimja anaitica 1. acidul oxalic ae 2. pirogalolul Q@ rei grasi se pot obtine prin: 1Poxdarea cu oxigen molecular a alcanilor superior 2. hidroiiza gliceridelor @ Acidul acetic glacial are proprietatie: 4, se solidifica la rece 2. are 0 solubilitate redusd in apd joneaz usor cu iodul: acidul palmitic 2. acidul hexanoic . React on react (3 Acidul propandioic este: 22~ 2 acidui maleic Ria. 1. accu! mation ho Formatut de soctu se oppne pan: . Drops ses ee wre sos cucae sad Rel 2. reacia monoadul Ge carbon Gu hdrowaul de sodiu — ‘SAdununie sunt . @ 1 sirur ae acizior grasi 2 surstanjeronice RC Pent con: a ir Nelor izeaza p Oresygneerams speee sewceas cyeescau LB 19, ESTER! 1. Formuta Molecuiara C,H,O, corespunde: 1. acniatuiui ce Bat “ 2. formiatutui de propenil 2. Acetatul de buti are Punctul de fierbere mai mic decat 1. Badui acene 2 butanolul 3. Prezintd atom de carbon asimetnc: 1. moieina 2. paimto-stearo-paimitina 4. Sunt sicative: 1. Liew! de in 2 uleiul de masline 5. Sunt biodegradabil 1. eter polietondaty 2. sdrunle de acizi alchil-anl-sutfonici 6. Contin dubie legaturi heterogene: 1. dpaimto-crema 2. distearo-palmitna 7. Sunt sole $i insolubile in apa. aineess ec 8. Contn aoe sutfonica: ‘1. detergent: anon 2 detergenti cauonic: 9. Esteni sunt folositj ca: Tame om 10. Creste rancamentul reactei de hidroliza a esterilor dacd ‘Se eruna contnud esterui 2. se foloseste cataliza bazicd 11. Formula general C,H,.202 poate reprezenta Te ae Th ac monacarbont aturt a eee ee ee gece ee eee Trace spas o we 13. Grasimiie naturale objnute prin centrifugare sunt 1. seul 2. untura 14. In procesut de hidrolz3 alcalina a unei grasimi se elibereaza, 46 peyton oo coe 2 dlorura de sodu™ 45. Sunt soluble in ap sdpununie de: 1. calcu 2 aluminiu 11.14, AMIDE 4. Sunt soluble in aicoo! etic: 1 benzamida 2.izopropanolul Obnerea amidelor prin hidrolza parpald a nitniior se realizeazd in cataliz’, 2 4. bazca 2 acca 3. Sunt mstabil: 236. Cum este contnutul procentual in hidrogen pent ‘icioalcani pia 7. Cum est F 1 bens Put Procentual in carbon Pan an 8. Cum miroase: ‘tmetanul Ee epopenel 9. Cum este volumul de 0) 'l de oxigen consumat pent arderea unui mol de: *-butan Pe oelobutan 10. Cum este viteza de a dere pentru: 1. alcari infenen'gazoy 2, eleani superior 11. Se pot izomeriza: 1. Propanut 2. butanul 13. Alchene 4. Cum sunt iungimil oon iw ‘Eimetans™® e9Sturorcarbor-hirogen in: 2. Cum sunt punctele de fierbere I: ‘1. propan Peni 2. proper 3.Cum este iconsumul de permanganat de potasiu, in mediu de acid sulfuric, pentru oxidarea 9-butena 2. 2ebutend 4 carnal Gonsumul de permanganat de potasiu, in mediu de acid sulfuric, pentru oxidarea 1. propena 2. t-butens ‘5. Cum este lungimea legaturi i \Peglonoimea legit carponcaronin, Cum este solubiltatea in apa a ‘tr efienel 2. acetienei 7. Cum este solubiltatea etenei in: apa 2. solvent) organici 8. Cum este volurnul de aer consumat pentu arderea unui mol de 4 Bebutend 2" butens 9. Cum este consumul de permanganat de potas, in mediu de acid sufuc, in reactia eu un mol de: Teten’ 2. propen 10, Penizupuricareaeteneiaceasa se weceprnt.o soliie de H:SO, 50%, care retin: “1 aicoolul eure eterul evi |. Se gsesc atomi de carbon in stare de hibricizare sp? i 180 geen’ 2: proper @ Atcadiene. Compusi macromuteculari 1 @ cum este temperatura la: ydratarea 1,4-butandiolulul ; 3 BeiRalarea gl cehicropenarea simutand a etanoti ] ile elastice in cazul: 1@ com gs Polrsprencun 1 Dum este cantitatea de sul folosté pent 2. trans-poliizoprenului. 1. vuleanizare +2, objnerwa ebonite: 1@Prvtor a domennl de tomperatur, cum esto elaststaton 1. caucucula brut 2" caucuculs vulcanizat 1@ Cataizatoru Fe Os + C120, este folosit pentru dehidrogenarea catalitica in doud trepte & +1 mbutanulur 2 2-metibutanular 1 Ingenerat, gradut Se pokmerizare este ma: mare in ' 1. polbutadier 2 cavaucul natural (© Cum este continutul procentual in carbon pent : Tretena m ' Pe pohetend 1 @ Cum este masa moloculard pentru ; +1. poletena 2. eten’ | @ Polimerizeaz’ mai uso, . 1. propena 2. etena 1 G9. Polimerizeazs mai usor, : .etena +2, aosilonitiul 1@) Predominant canttativ, masele plastce ‘contin \1. un polimer 2'un plastfiant LS. Alchine 1. Cum este cantitatea de hidrogen adiyonata ta un mol de acetilend 1. in prezents de paladi otravit cu sérun de plumb 2. in prezen{a de nichel fin divzat 2, Cum este densitatea taj de eer pentru 1. eblend 2. acetilen’ 3. Miros eterat pldcut au: 1. etena 2. acetiena Cum este temperatura de reacte penivu objnerea 1. acriionitnlului lonuri de vinit 5. La barbotarea, cu acelasi debit, in solutie de permanganat de potasiu $i carbonat de sodiu, culoarea violet dispare mai repede penvu: 1. etilend 2. acetilend 6.Se gasesc pio de carbon in stare de hibigizace op" in: 7. Cum oe ae ets cot 8. Cum este cory Proven n cabo Peete . Hear ie notaelr alcaline 2. acetilunie metalelor tranziyonale 40. Cum este temperatura de react pent 1. trimerizarea acetiene! 2. objinerea acetiluri disodice ile de: 41. Insolute pons $e obtn acetiun 2. sodiu gi calciu 16. Arene 4. Sublimeaza:4. naftalina 2, benzenul 2. Cum este temperatura pent obtinerea 4. acidulu! aifa-naffainsuifonic 2! acidului belanaftalinsulfonic 3. Se obtine mai usor: 1. beta-nitronattalina 2. alfa-nitronaftalina 4. Au proprietatj de insecticid: 1, toluenul 2. naftalina 5. Cum sunt punctele de topire pentru arenele: 1. mononucieare PP 2. polinucleare 6. Se oxideazd mai grou: 1, benzenul C 2. etena 7. Contine benzen: 1. uleiul mediu 2. uleiul usor 8. Legaturile carbon-carbon sunt egale in: 1. naftalina e0ete Im: > benzen 9. Se hidrogeneaz& mai usor: 1. naftalina 2. benzenul 10. Se obtin mai multi compusi monocioruratj prin reactia de: 1. Clorurare a toluenului la nucieu 2. clorurare a nitrobenzenului 14, Uleiul usor confine in cantitate mai mare: 1. toluen. 2. fenol 17. Compusi halogenati in hidroliza in mediu bazic produsi mai oxidati |. compusii monohalogenatj 2. compusii dihalogenati geminali 2. Dau prin hidroliza in mediu bazic produgi mai oxidat Frdenwvapi tihalogenati geminah "2 Seah dinalogenati geminali 3. Cum este numarul de atomi sau radicali liberi care se objin in cazul halogeniii fotochimice a aicanilor: a 1. in etapa de initiere 2. inetapa de propagare za reactiei de eliminare a hidracizilor din compusii halogenat, la tratarea cu: 1. Dau 4: Cum eet cool 2. KOH apos 5. Propel de anestezic au: acwect 6 Intermec atnzenul coloranfior este: > nexacloriciohexanul * ae che 5 moti 2. tetrafluoretena : neziu are loc in mediu: 8. Reactia compugior halogenal cu magneziy are loc in medi 9, Majortatea compusiior halogenasi sunt "4, gazogi i i bili in: 10. Compusi nalogenat ‘sunt solubil in: eer 44. La stingerea incendilor se foloseste:1. dicloretan, 2.tetracioruré de carbon 18, Alcooli 1 Calitatea ge alcool este conterita de legarea grupiri hidroxil de un atom hibridizat 1. sp pats 2 Cumeste Punetul de fierbere pentru 1. mel 2. metilamina 3. Cum este punctut de fierb i Telorurd'de meth 8 > metanol 4. Cum este caracterul bazic 5 entry: 1. ionul hidroxil a 2. ionul etoxil 5. Sunt miscibiti cu apa: 1. metanolul 2.etanolul 6. Dau alcool secundari pri in adie de apa: Tepropena Parade de apa: ana 7. In prezenta unei cantit3ti mici i a nti ‘intermolecular YO 4° acid sn enor one 8. Alcoolii secundari conduc la cetone, prin: 1. oxidare energica 2. oxidare bland’ 9, Rezulté mai mutt hidrogen ji gram d Temetanol oo Pnn reacta cu sodas ul gram de. 10. Au proprietati anticongelante: 4. etandiolul 2. glicerina 11. Doza letaid de alcool metiic pentru organismul uman este de: 1. 0,015 g/kg corp 2.0.15 gikg corp. 19, Fenoli 1. In tehnica fotografica se foloseste: 1. hidrochinona 2. pirogalolul acterul acid la: 2. Cum este ane 2. fenoli 3, Reacioneaza cu soluje de hidroxd de sodi 4.Cumeste solubiltatea fenotior in: A 5. Fendi oe 2. incolor i i di de gaze se foloseste. terminarea oxigenului din amestecuri 6. Pent $8 Sinrenoil 2. pirogalolul 7, Da mai usor reach de substitutie : te ” it diluate: 8. Sunt olosil 2 antiseptic in solutji apoase 29 cerina , , te: 9. Are propritd reducdtoare ma accent pool A ii10. Reactioneazd atat cu metalele alcaine cét si cu hidoxizalcaini 1. propanolul hidrochinona 11. Hidrogenarea fenolului are loc in prezenta de: ‘nichel fin divizat - Prezent grit metaic 1.10. Amine 1.Cum este consumul de hidrogen per mol la reducerea 1. nitrodenvaiion "08" P 2. nitililor 2. Anilina purd est Te ipcovor’ 2. galben’ 3. Cum este stabiltatea a oxidare a: |. aceti-p-toluidine: 2. paminotoluenuilui 4-Cum este caractenu! bazic al: 1. amoniacului 2. etiaminei 5. Cum este caractenul bazic at 1. aniline’ 2. amoniacului ical in scop industrial, decurge in mediu: 2. eterogen inei se poate face cu: 1. acid acetic 2. dlorurd de acetil 8. Sunt baze mai tari decat amoniacul: 1. aminele aromatice 2. aminele alfatice 9. Aminele insolubile in apd pot f solubilizate prin reactia cu: 1. clorura de acetl P™ Beacul Sortie 10. Metoda aichilarii este folositd in special la obfinerea: 1. aminelor secundare 2. aminelor teriare mixte 11, Reactioneaza cu furfurolut 1. nitrobenzenul 2. anilina L411, Aldehide gi cetone 1. Dau prin oxidare cetone, alcool a . primar h ytru: 2. Acetona este un bun solvent pen Apne tata la oxidarea unui gram de: 3. Cum este cantates de argint rezul caren unui a i cu funcfiune mit pentru: de acid cianhidric conduce la compusi cu 4 Acts Gidenide 5 Catone’ ida formic& in mediu: 5. Este posibi condensarea fenolui cu ati fo te in stare gazoasd la 20°C: 8. Se os tonal 2. etanalul 7, Suter’ oreacte de autooxidare nae sonia ina se obtine plocand de la 2.formaldehia& 8. Ure racetaldenida2. eliminarea continu’ di T.Inglcerscle nace iN amestec a unuia din produgii de reactie 1. acizi grasica qgicerina este esterificata cu: 8 Uleiuti sicative sunt. 2. aczi grasi cu catena ramificata 1. Uleiul de bumbac ® Uleiuri nesicative sunt ulelul de mastine 2. veiul de in 11. Rafinarea grasimi 9rsimilor etiming 1. acias : el 2.fosfatidele 114. Amide 1. Cum este stabilitatea: |. Ure et 2. monoamidei acidului carbonic. 2. Sunt lichide | 1. formamnign Peratura camerei: ao 2. acetamida }. Cun este cantitatea de a, 8 rezultatd ‘T hidrogenarea arndetor*# PO" mal de amiga ase 4, Sunt instabit: 1, acidul formic 2. acidul carbamic 5. Cum este solubiltatea in ap’ pent ‘V acetamida 2. benzamida 6. Ureea se transforma in dioxid de carbon si amoniac prin hidrolizé: |. bazica 2 acida 7. Sunt solide la temperatura camerei 1. ureea 2. acetamida 8. Rasinile ureo-formaldehidice au bund rezistent3: 1. chimica 2. mecanica ). Amidele se pot prepara prin tratarea cu amoniac a: 8 Arico Sor cartoae 3 Gora acide ra prin tratarea cu amoniac a: 10. Amiget fenton Phar P eetarior acide 5 solubild in apa este: . 11 Mal Soformamige 2. Ralamida 1,15, Aminoacizi - Proteine i echimoleculare de: apoase ec acid asparagic 4. Cum este pH-ul unor sol 4, alanina 2. Sunt mai rSspandite in naturé proteinele: 1. globulare 3 Ara ene cetdaTa ucleopotenele ‘Aminoacizi sunt substante cristaine, in majoriate usar soluble in 4. Arp Solvent organici 5» §Sunt rote Prevage fbroase 2. colagenul wie 2-eteric moc Cupnele Sunt proteine cu 2 zine 8. Proteine globulare sunt }Oglobi globina 2. gluteinele 8. Proteine globulare 1. albuminele “" 2. globuline 10. Culoarea car: ba caracteristic& reactiei 1. Violeta sau aibastucvoiets ot SS Gebend 11. Capacit Paciatea de tamponare a alaninei este maxima in mediu: 2’ aproxmaty neutry : 1.16. Glucide tin ieee amidonului predomina: Ae te 2.amiiopectina . Prin hidroliza zaharoze Te glucozg 07S! tenuis 2, fructoz’ 3. Este mai dulce: 1. glucoza 2.fructoza 4. Sursa principal de energie in organisrmul : 4. fructoza “EIN organisa sucoza 5. Cum sunt punctele de topire ale anomerilor glucozei: 1. anomerul alfa 2 anomerul beta 6. Oxidarea bland a grupani carbonit a aldozelor poate fi facut cu: 2. soiutie de brom in CCl, 1. apa de brom 7. Oxidarea bland a gruparii carbonil a aldozetor poate fi facut cu: TT Soluje Feng 2. reactiv Tollens i ate rezulta la tratarea glucozei cu: 8. Pentga Sen ‘Ge aceb anhicid acetic& i it ste mai mare in: 2. Cont naar 2 seca oa i it in amidon este: 10. Mai pose 2. grul ‘elulozd mai pura se obtine din 11. Cele mbae 2.lemne 1.17, Reactiile de alchilare $i condensare it icolului cu: a Cur este tere le a etlengicoll’ dimetiterettalatul a poate avea loc prin substiuirea unui atom de hidrogen cu radical alchil n aromatic hibridizat sp* alfatic tertjar hibridizat sp? 2. Reactia de alchilare dela; oy in atom de carbor z un atom de carbon3. Pen fui se utlizeazd procesele: ru obfinerea poletientereftalatulu ieaza proce 1. continue . sponilici pot decurge ca reactii de adive" 4 Reactiile de condensare ale compusilor ca’ f electrotis Stor eaenuceotis Catakzatori fotosit i ile de poletonilare sunt geo ace depo 2 1izeaza la temperatura mai mare este 6. La sinteza polietentereftaiatului faza care se rea! 1. tansestenficarea 2. policongensarea 7, Are loc sub vid 7. alchiarea benzenutui 2. polcondensarea la objinerea polietentereftalatului 8 Se pot etoxla cu oxid de etend: 1. fenoli 2. aminele 8. Fibrele potamidice se topesc: |. Cu descompunere 2. fra descompunere 10. Fibrele poliamisice poseda: 1. mare elastatate 2. rezistentd la rupere 11. Ca agent de : PRabogesmede a folosi: 2. alchenele, in prezenta bazelor tari 118. Reactia de oxidare 1. Cum este ca; ialga oxidantd fad de aloo temelor. TKMAOUMSO, a ak em S. 2. Este oxidabit cu permanganat de pola: mediu apos: 1. toluenut pemane 7 sine berena 3. Intotdeauna legaturile C-C se rup in cazul: 1. oxidanior incompiete 2. oxidénilor degradative 4. La oxidarea etanolutui cu KMAO,, in prezen}a de H:SO,, predomina: 1. acetaldehida pe ¥ acidul acetic 5. Oxidarea substantelor organice se poate face in prezenta unor oxizi de: 1.crom 72. cobalt 6, Sunt mai ugor oxidabile: 1. arenele 2. alchenele 7. Se oxideaz4 mai ugor. 1. naftaiina (2. benzenul 8. Se oxideazd mai usor 1. nakaina 2. antracenul 9. Se oxideazd mai usor. - | 1. benzenul 2. omotogii benzenului 410, Anhicrida halca se poate objine pon oxdarea 1. naftaiine! 2. O-xienuhui 41. Oxidarea etanolului cu dicromat de potasiu, in prezent3 de acid sutfuric, conduce proponerert ta: acetaidenidd 2 acd acetic 10119. Reactiile de hidrogenare gi reducere 1. Sisteme reducatoare folosite curent in sinteza organic pot fi 1. zine gi acizi mineral: 2. zinc $i apa 2. Ca sisteme donoare de electroni in reaciile de reducere se folosesc: 1. metaie cu reactivitate chimicd convenabild 2' sarun ale unor metale tranziyonele, in treapta superioard de oxidare 3. Hidrogenarea $i reducerea au drept consecintS T micsorarea con(utului in oxigen al unei molecule 2. schimbarea naturi unet functiuni, in sensui schimbarii valentei 4. In reactile de hidrogenare aie hidrocarbunior, cataiizatorii folositi sunt 1.205 2'Pd 5. Prin reducerea nitrobenzenului, in mediu acid, rezulta: 1. feniinidroxilamin’ 2. anilina 6. Prin reducerea nitrobenzenului in mediu neutru rezults: 4. anilina 2. feniihidroxilamin& 7. Dintre toti compusii de reducere ai nitrobenzenului, cea mai mare important practicd are: 1. fenithidroxilamina 2. anilina 8. Ca donor de electroni se pot folosi 4. sodiu $i aicooli infenon a. 2. sdruri ale unor metale tranzitionale in teapta superioar’ de oxidare, in mediu acid 9. Ca sisteme reducdtoare se pot folosi 4. TIC + HCI 2. Vi{SOu)s + H2SOx 10. Reducerite electrolitice se practicd mai ales in medi de 1. acizi tani 2. baze tari 11. La fabricarea industriala a anilinei se folosesc, de obicei, procedee: 1. continue 2. discontinue 1.20. zomeria de catend gi de pozitie 1. Cum este numérul de izomen, monoctoruraf la nuceu, teoretic posibi, pent 1. o-dinitrobenzen P-dinirobenzen 2. Cum este numérul de izomeri, monociorurati la nucleu, teoretic posibil, pentru: 4, m-dinitrobenzen 2 panuobercsn Posh Pe 3. Cum este numarul izomerior cu formula molecular CsHsN care pot reactiona cu 1. acetaidehida 2. Gorura de acetil 4, Pentru alchenele CeHiz, cum este numérul de izomer 1, optici 2. de pozitie 5. Cum este numarul de compusi monosubstituit pentru 1. naftaina 2.benzen 6. Cum este numdrui total ai izomenior care rezultd la monoclorurarea fotochimic& a 1. 2,3-dimetibutanului 2. mhexanulut 7. Cum este numarui total al izomenior care rezuitd la monoclonurarea fotochimica a 4. rehexanului 2-2,2-dimetibutaniut 8. Cum este numarul total al izomenior care rezultd la monoclorurarea fotochinuca a 1. n-hexanuiut 2 3-metipentanulur 9. Cum este numdrul total al izomenior care rezultd la monociorurarea fotochimica a 4. propanulut 2. izopentanutui a10. Cum este numér total al zomerior care rezuitd a monoclorurarea fotochimicd & 1. propanului 2. 2,3-dimetibutanulu! 11. Cum sunt, can , uma, tru props ii dihalogenat 1. geminali Pen Propan. mats onan a 1.21. zomeria geometric gi optical 1. Prezinta i TBgrere ons 2. beta-alanina 2. Pot prezenta enantiomer 1. acidul piruvie 2. acidul lactic 3. Pot prezenta forme anomere: 1. glucoza 2. fructoza 4. Rotesc planul juminii polarizate: 1. amestecul racemic 2. oricare din enantiomer 5. Rotesc planul luminii polarizate: 1. oncare din enantiomeri 2. formele mezo 6.Cum a ‘umérul cicloalcanilor izomeri geometrici cu formula molecular CeH12 pentru cei cu 1, 5 atomi de carbon 2. 4 atomi de carbon 7. Sum gate Numérul cicloalcanilor izomeri geometrici cu formula moleculara CsH:2 pentru cei cu 1.3 atomi de carbon 2. Satomi de carbon 8. Cum este numarul de enantiomer pentru: 1. aldehida gicerica 2. acidul iactic 9. Pot prezenta forme anomere: 1, aidehida glicericd 2. fructoza 10. Cum este numdrul de atomi de carbon asimetrici pentru 4. fructoza cu aclu de 5 atomi 2. glucoza cu ciclu de 6 atomi 41. Scdderea la jumatate a numérului de enantiomeri are loc numai la moleculele cu numér par de atomi de carbon asimetic: “1. care poartd exact aceiasi substituent 2 care poarta substituent difeni 1.22. Efecte electronice in moleculele organice tanta de aciditate pentru: 1. Cum e338 fal butanoe Z 2. acidul acetic ita de aciditate pentru: 2. Cum este so'promacetc Penitu 2. acidul propionic juctiv respingator (+1,) pentru 3. Cum este efectulinductv respingator (1) penta 4.Cum este efectul induetv aragator (1) pent ji iturii duble: 5. Cum este jungimes jegstuni du 2. earbon=azot 2 dipol pentru legdtura: m este momentul de dipol pentru legals a icen 6. Cum earbon = hidrogen 12te tru: 7. Cum este constanta de acidtate pe 2, acid feritacetic 8. Cum este constanta de acidiate pent: 9 > 4 sntrofenol . i tru legatura 9. Cumeste momentu de dipol pent legate azoe 10. Cum este constanta de aciditate pentru: 1. 2,4,6-tnnitrofeno! 2. 2,4-dinitrofenol 11. Criptoioni rezuita in urma: 1. heteroizei 2. electrolizei 1.23. Reactivitatea compusilor organici 1 Subestaia radicalic’ este caracteristicd pentru: 1. aicani 2. arene 2 Aditia electrofild este caracteristicA pentru: 1. alchene Peni 2.aldehide 3. Reactiile aichenelor cu apa decurg prin mecanism: Sisco Pa CSCS Pn clef 4, Reactile de halogenare decurg prin mecanism: 1. nucleofil ihe 2. electrofil 5. Reactiile de haiogenare ale aicanilor Gecury prin mecanism: 1. nucieofii tadicalic 6. Dupa mecanismui de reactie transpozitile sunt 4. nuceofiie 2. electrofile 7. Dupa mecanismul de reactie transpozifile sunt 1. radicalice 2. nudeofile 8, Substitutia nucleofild este specific’ pentiu sistemeie: 1. aromatice 2. aiifatice 9, Substitutia electrofild este caracteristicd sistemelor: 1. aifatice 2. aromatice de aditie eiectrofild sunt caracteristice pentru sistemele: 2-nesaturate heterogene 10. Reacti 1. nesaturate omogene 11, Scindarea unei legaturi mutiple heterogene poate fi 4. homoliza 2.heteroliza11. Metan: ‘lu esto un acid mai tare deca 1. fenolul imi tare decat 2. acidul carbonic 12. Alcooti for i formeaza legtur de hicroo’ rocar ‘imal putemice deca since” 2. mai slabe decat hidrocarburie 13. Giicerina : J. este un alcoo! tertiar 2. $8 poate objne phn hidroliza acroleinei 14. Prin explozia unui 5 mol de trintrat de glcerin’ rezult 18 Sco ok de NO ‘mol de gase 15. Nitroglicerina este: 1. un nitroderivat 2. un ester 1.9, FENOL! 1. Infonet, griparea funcfonala este legaté de un atom de carbon in stare de 1. sp’ 2. sp 2. Fenoli pothidroxilici sunt: 7. Ridrochirose 2. pirogalotl 3. Pentru obtinerea fenolului se te i de la: 4 cumen Poate Pom! dp Henzensuifonat de sodiu 4. Fenolii sunt usor solubiti in: 1. apa 2, alcool 5. Fenoxizii se objin prin reactia fenoliior cu: 1, metaie aicaiine 6. Fenolul poate fi eliberat din fenoxizi de catre: 1, acidul carbonic 2. acidul clorhidric 7. Prin reactia cu o solutie de clorurd fericd crezoli dau coloratia: 2. hidroxizi alcalini 1. violet intens 2. verde 8. Prin reactia cu o solutje de cloruré fericd beta naftolul da coloratia: 1, albasta 2. violet intens 9. Prin topirea srurilor acizilor suifonici ai arenelor cu hidroxizi alcalini rezultd 1. fenolatj 2. tiosulfat de sodiu 40. Dintre fenoli, au proprietay antiseptice: - 1. hidrochinona 2. crezoli ul pur se prezinté sub formé de cristale: M'g6 culoare rosie 2. incolore Icooli se datoreaza: 1 mai acid al fenolior fat’ de al 12. Cargcrepcpet cu hidrox Sica O° Oph Feri radical aromatic i .a fenolului se realizeaza % Hiaroa A fin divizat, la temperatura si presiune ridicate 2 sisteme reducatoare, cum ar fi, Na + alcool etic 44, Caracterul mai acid al fenolilor, fa\& de alcooii, este ilustrat prin: 4. reactia cu hidroxizi aicalini fa fenoxizilor cu acidul carbonic 11. Fenol 1 2 reat reactii de substitutie electrofis decat 45. Fenolul d& mai ugor reacti tie electro deca 4, benzenu! 2011.40, AMINE 1. Aminete s fecundare pot f obpnute prin Tealchiarea aroniacil 2 reducerea nivodervatiior 2. Aminele prir rimare pot f obtnte pan 1. reduceroa'nivoset vation 2-reducerea nivilor 3. Identificarea anit linei se poate face cu 1. donura enc 2. furfurol ‘4. Reactia aminelor cu a ami HC! poate avea loc: Tin solute 2. in mediu anhidru 5. La temperatura camerei i er nil "perature camerei acetaniida este 6. In uma reactiei de a utooxidare anilina se poate colora in: 1. galben "Perogerbrun 7. Calitatea de “secundara" atibuité unei amine semnificd: 3 gradul de substiuire al atomulu de azot - Ratura atomului de carbon care poarta gruparea functionals 2. amorta 8. Au bazicitatea mai mare decat amoniacul: 1. dietiamina 2. metiletiamina 9. Reducerea nitiliior se foloseste, i seste, in I, 5) obinerea grineior scandens penis 2. objinerea diaminelor 10. O amina secundara mixta reactoneaza cu: 1, benzen 2. jodura de metil 11. Are solubiltate mai mare in ap&: 1. anilina 2. clorhidratul aniline’ 12. Anilina se obtine: 1. prin oxidarea nitrobenzenului 2. prin separare din gudronul de c&rbune 13. Reactia cloruri de aceti! cu anilina este o: . 1. substitutie nucieofii 2. substitute electrofila 14, Prin aichilarea amoniacului se obtine: 4. metiiamina 2. un amestec de amine ind terfiard mixtd nu reactioneazd cu: - 16.0 orga deetos be 2. acid clorhidric 1114, ALDEHIDE 51 CETONE : , ‘int 4. Compusii carbonic pot fl bfnuti Pan: > 5 apeiia alchine 11. adifia apei la alchene Jhidei, compusii carbonilici sunt: 2.Cu except formaldet oii ur 3. Prin Se eee la aldehide se Obifn pico a 4. Condensarga compugilor carbonilic inte e1 are foe cn catalza. 5. Novolact! 30 ‘obtine prin condensarea fenoluui cu formaldenida inmediu: 6. Bachelta se obfine prin condensarea fenoliu) formaldehida in mediu: 21da 1. acidul acetic 2. acidul carbamic ‘ently formarea unor compusi cu structura tridimensionala urea se condenseazé cu: 1. formaldehida 2. fenolul 5. Folosing conus ta de benzoil se poate objne: 1. benzamiga > penzenilida ©. Sunt amide substiute: 1. cazeina ee 7. Sunt substan Ne solide aoe Sole la temperatura camerel 8. Se objin amine ai ‘actionant st Pomare Prin adja icrogenul a 9. Prezint& retea tridimensionala: 1. rasinie ureo-formaldehidice 2, novolacul 10. Este 0 poliamias 4. naionul 6-6 2. relonul 11, Ftalamida se obtine din: 1. acidul 1,2:benzendicarboxiic 2. clorura acid a acidului tereftalic 12. Formula moleculara C; 7021 c 1H702N poate corespunde’ 1. unui aminoacid Brunei hidroxbenzamide 13. Este 0 poliamid&: 1. cazeina 2. falamida 14, Este o diamida: 1. ftalamida 2. alanitslizina 15, Este mai slab bazicd decat acetamida 1. aniina, 2, metilamina 11.45, AMINOACIZL PROTEINE 2. hemocianinele 2. La denaturarea proteinelor se rup: 7, legatunle peptidice 2. legaiturile de hidrogen juretului pentru determinarea proteinelor se realizeaza cu: OT pee 2. sulfat de cupru © grupare arin berg este prezentalarestu de i-glici-valinei, 4.10 caput slanit-gich valine, ord sparagil-glutamitalaninei, o grupare carboxi liberd este prezenté la restul de: B Inca ean Eset parge 6. Au caracter bazic in solutje apoasa: 1. valina 7. Au fostor in compozie: > pemosaninee 1. nuceoproteinele baz’ a: 8. Colageny eae de bad 8 ieti in special 9, La denaturarea proteinelor se FUP IN SPEC a valente Tiegatun de hidrogen a (ie tot In urma reactiei xantoproteice apare © coles Ng gerber dat anes 10. In uriyantogenay 24WA NN Coame si copite se Qasesc: 1. proteine fit itroase 12. Lizina s 2 grdsimi 8 poate obi 1. acidutul, ouane Prin decarboxiaroa acide axpoengic 13. Prin aga wgarea J fon gaif3 de acid int-0 solupe de vaind, aminoacidul se va giisi sub forms de On pozitiv Zon 14, Prin adi me Fon posi, C® Dazd into soluje de alanind, aminooadul se va gasi sub forma de 15. Prin ads 2.10n negatv 1 amfone 2 2 86d Intro solutie de aad glutamic, aminoacidul se va gas: sub forma de 2. ion negabv Ae 1.46. GLUCIDE |. Pot prezenta forma piran: ozicd 1. aldopentozeie 2. cetopentozele 2. Prezints {igi atomi de carbon asimetici in molecu a 2. aldopentozele 3. Zaharoza contine. 1. a-fructoza 2. Peglucozd 4. Glicogenul contine le gaturi: op a-1,4 glicozidice 2. B-1,6 glicozidice 5. Din viscozA se obtine: 1. matasea milanez& 2. celofanul 6. Monozaharidele_apar in plante ca urmare a 1. fotosintezei 2. hidrolizei glicogenului 7. Arabinoza este: 4. un monozaharid 2. un compus monohidroxicarbonitic 8. Sub forma de anomer alfa, glucoza este component al: 4. zaharozei 2 dextnnelor 9. Amidonul este folosit. 7 Armco ne obynerea aicoolului metiic 2. inindustria texti8, ca apret lv in: 10. Coluiore 3 en " 2. bisulfit de calcu 1 de celulozd este precursor al " Xanvogrsicelvloze! 2. nitrocelulozei 2. alcaliceluloz’ \diu! confine: 12, Coles Scelatde celuloz’ nomeria monozaharidelor apare: 13. Anomnermonta adoptar unei forme cicice 2 gatonta apanyei unui nou atom de carbon asimetric us Zonererecls be ar an 2. testie de zahar 415. Fructoza este solubilé in: 2. metanol 2511.17, REACTIILE DE ALCHILARE $! CONDENSARE 4 de aluminiu se face prin intermediul unui: 1. Alechil it Co Ichlarea benzenuiui tn prezenté de clorurg de alumini 1. carbanion 2. Catalizatori folositi in reactile de polietoxitare sunt, de obice': recn anorganie 2. hudroxiai aicalini 3. Estenficarea acizilor carboxilci decurge print-un mecanism de: 1, substituye radicalica 2. adie electrofia 4. O unitate repetitivé din structura poli - ¢ -caproamidei contine: 1. doi atom de oxigen '2. un atom de azot 5. Pentru objinerea rdsinilor utiizate la fabricarea lacurilor gi vopselelor, la condensarea glicerinei cu acidul Halic se adauga 1. alcool metic 2. uleiuri sicative 6. Prin alchilarea izobutanului cu izobutend se objine: 1.2,2,3-timetiipentan 72. 2,2,4+trimetipentan 7. Prin alchilarea aminelor primare cu cloruri de aichil se pot objine: 1. amine secundare 2. amine terjare 8. Prin etoxilarea fenolului se obtine un: 1. poliester 2. polieter 8. Dinitrilul acidului adipic poate fi un intermediar in obtinerea: 1. nailonului F Giptalor 10, Gliptali 1. au structura fiiforma 2. contin resturi de glicol 11, La alchilarea arenelor cu etend, in prezent3 de acd sulfuric, reactantul electrofil este: 1. carbocationul primar al aichenei 2. carbocationul cuatemar al alchenei 12. in reactiile de aichilare la unele grupari functionale se folosesc frecvent: 1. alchene 2. sulfatide aichil 13. Hidroxiesterii polietoxilati rezuité din reactia oxidului de eten& 1 fenoli 2. alcool 14. In reactia de alchilare, cationii alchil pot inloour: 7. un atom de hidrogen de la orice atom de carbon dintr-un compus cu nucleu aromatic 2 un atom de hidrogen de la orice atom de carbon aiffatic 15. Poate reactiona cu 3 molecule de oxid de eten’ 4. anilina 2. amoniacul 1.18. REACTIA DE OXIDARE 4. Cu pemmanganat de potasiu, in mediu bazic, suterd 0 reactie de oxidare degradatva Pe tert Sutanotul 3. 3-metkShidroxipentanul 2. Rezult’ 3 atomi de oxigen prin reactia unei molecule de: 1. dicromat de potasiu in mediu de acid sulfunc 2 permanganat de potasiu in mediu slab bazic t react de oxidare: 3. Sunt reap erea aldehidelor din alcool 2 objinerea aicheneior din aicani 4, Acidul adipic se obtine prin oxidarea. 4, ciclohexene! 2, 1,4-butandiolului Reactivul Toliens oxideazé: 5. React rexiiolul 2. fructoza 6. Bromul oxideaza: 261 Glucoza 2.fructoza 7. Oxidarea te r{-butanolului se poate rea! ou 2 Bemanganat de potasiu in mediu apos 8. In generat reacta de o, T.reversibia ~ NAare este 2. reversibila 9 Acidul succinic se poate obtine prin oxidarea |. 1,5-hexadiene; 2. ciclohexenei 10. Formaidehida se poate obfine prin - oxidarea metanului 2. oxidarea alcoolului metiic 1. Orcarea ter butanol cu dicromat de potasiu, in mediu de acid sulfuric, este 0 oxidare: ip! 2. degradativa ” moanese aionlior 3 permanganat de potasiu, in mediu de acid sulfuric, este insoyta de jel mediului Ge re: 1. de la violet ia incoior ace de la portocalu la verde 13, Nitrobenzenut ‘se obtine prin oxidarea: - aniline’ 2. benzonitrilului 14 Prin oxidarea 1-meti-14-ciclohexadienei, cu KMnO,, in mediu de acid sulfur, se objine: id 2-cetoy i acid oxalic ‘acid malonic. in 2. acid 3-cetobutanoee $i 15. La oxidarea glucozei cu reactiv Tollens: 3. apare un atom de carbon asimetrc in plus in molecula 2. numarul de atomi de carbon asimetriai nu se modifica 11.19. REACTILE DE HIDROGENARE §! REDUCERE 1. Despre reactia de hidrogenare se poate afima’ 1. conserva scheletul atomior de carbon 2. presupune ruperea legatuni n(pi) omogene 2. Sistemul reducator aicool etiic + sodiu poate reduce prin intermediul hidrogenului rezuttat: 4. nit 2. compusi carbonilic 3. Hidrogenarea grasimilor const8 in: ; 4. hidrogenarea dublelor legaturi omogene din acizii grasi nesaturafi 2 hidrogenarea dubieior legatun din grupénie esterice rea alchinelor poate fi: 7 4 Hiden 14, in prezen(a sistemului catalitic Pd/Pt, cand rezuta alchene 2 ia, in prezenta sistemului reducator alcool etic + sodiu, cand rezultd alcani 2 idul de carbon se poate obtine: 5. Prin eee jooet 2. formalde i ioerea: . 6 Ane Se zornniaul reas 2, nitrobenzenului 7. Reactia alchenelor cu hidrogenul molecular are loc in prezenta catalizatonior, deoarece “ acestia: resc viteza de reactie x permit scaderea ‘temperaturii de reactie ir latinei are loc in: 8. Hidrogenarea propene! In prezenta Pate! em heterogen 9. In reactile de reducere, donor de electroni pot fi: rd Zinc senate n kept infrared xdare 40. In reactiile de hidrogenoliza se desfac legatun: 271.6 (sigma) 2. x(pi) 41. Prin {acta ce Midropenut noth desticute 3 in Tegatun mutipie heterogene *98tuN Sigma din legatun simple heteroyene 12. Adita his 'P Ridrooenului ta alchene poate utikza drept catalizaton 1. PUtin onizate te ai fer in amoniac lichid 13. In urma reactiei tie! unel alchene cu hidrogenul 3 Se consend scheicturde carbon ‘mocificd nesaturarea substanfei hidrogenate 14, Sisteme reducdtoa re pot fi: 1 Fe+ Hci 2. amalgam de sodiu 15. Conditite pentru rea ictia de aditie a hidrogenuly’ la alchene pot fi J Presiune normaia s temperatura cbgruila - resiune ridicata, temperatura inalta $i catalizator 11.20. ZOMERIA DE CATENA $I DE POZHIE 1. Formulei moiecuiare 3-H fi 1 eoiecuare Cty OH 8 corespund: 2. 4 izomeri ce contin atomi de carbon terfiari 2 Brin eronosybsttuirea fenoluuila nucteul aromatic cu un racicalalchil avand 3 atom’ de 1. 6 izomen de pozitie 2. 3 izomeri de pozitie 3. Despre hexan se poate afirma 1. are cu 4 izomen mai putin decat heptanul 2. are cu 2 izomeni mai mut decat pentanul 4, Formule’ moleculare CH. 7 corespund: 4. 6 izomen avand cate 2 atomi de carbon tertiari 2. 8 izomen avand cate un atom de carbon cuatemar 5. Prin tisubstiuirea benzenuiui se obj 1.3 izomeri de poztie, dacé substtuenti sunt identici 2. 6 izomeri de pozitje, dac& substiuenbi sunt de doud tipuri 6, Poate prezenta izomerie de catena 1. fenolui 2. acidul adipic 7. Formule’ moleculare CsH1,0 Ti corespund: tT Sater metic 2.4 alcool primari 8. Formuiei moleculare CsH)3N ii corespund: 1. 5 izomeri amine pnmare 2.6 izomen amine secuncare i HH) Ti ind: 9. Form Cita 2. Sizomer fenolici 40. Formutei moieculare CzH1,0, ji corespund: 1.6 izomeri acizi dicarboxiic: - 2: § Zomen acizi dicarboxilici cu unul sau mai mull atomi de carbon terfjari irogalolul prezints ; , at Pirogare ‘somen de pozitie 2. pat zomeri de pozitie in dic tanului se obfin: 12. Prin ig zomen de ponte 2. weiizomen de poze lui, in prezenta luminii, se obtin: 13, Prin diclorurarea benze 2 patru zomeri de pozije 4, trei izomeni de poze 414, Acidul pentandioic prezinta: 281.6 women, a | 8:2 dicarboxi 2/8 omen, acu! dcarboun, 18. Proy Rantriolul poate prezenta - Patu women de poze 2 wei izomen de pozitie 11.21. ZOMERIA GEOMETRICA $! OPTICA 1. Un acid dicarboxitic ‘lic Car tine =| meh ‘FohiteasSls Senge olettua C=C este aomer ce funcwne os lun diol cicic, care contne o legaturé C=C 2. Formulei molecula lare CrH2.Os (Cun 2 §) ii 1. compuisifara legatin date)" “SS nesaturay 3. Formulei molecular i re CsHig. 6 zomen ‘aciclic) Sie 4. Urmatoarele g: rupe de substante prezinta izomerie geometrica: 3. }:2-aidorsetopropan, one xen z fr imetiiciclohexan, 1,3,3-tnclorciclopentan 5. Prin oxidarea cu reactiv Fe ‘ehling @ acidului 2,4-dihidroxibutanoic se obtn: 1.2 enantomen 2, acidul ramane neschimbat 2. 4 izomeri geometiici acicict 6.2, .2-Dimetilciclohexanolul .2-Dim prezintd: 1. izomerie optica 2. izomerie geometrica 7. orto-Xiienul prezinta’ 1. zomerie geometric& 2. izomerie optica 8. Prin aichiiarea izobutanului cu izobutend se objine: 1. un amestec racemic ‘2. numai unul dintre enantiomeri . Izomeria geometric’ igi datoreaza existenta: : 4. biocan: rotajie'libere a doi atom de carbon legati prin legSturd tripl’ 2’ blocritrotajes bere a doi atomi de carbon iegal int-un ciclu aromatic 10. Fructoza prezint& 1. 2 enantiomer 2. Satomi de carbon asimetrici 41. Daca in urma unei reacti de sinteza se formeaz un carbon asimetric, produsul objinut este 1. optic activ 2. optic inactiv ibromsuccinic poate prezenta 12 Ace erantomen 2. 3izomen steel 43. tzomeri sterici nesuperpozabilintre care nu existé relatja obiect - imagine in ogling se num enanvomeri 2. diastereoizomeri 2: int sub forma a: 14. 3-clor-2 butanol oe prez 2. doud confgurati mezo 45. Intre enantiomerul (+) al acidului 2,3-dibromsuccinic si configuratia mezo a aceiuiagi compus ens omer. 2. dastereoizomerie 11.22. EFECTE ELECTRONICE IN MOLECULELE ORGANICE 4, Obyinerea cumenuiui prin alchiarea benzenuiu cu t-lorpropan in prezenta de AICI se datoreste: i tului clorurat intr-un compus cu carbocation mai stabil 1. transformani dena an Gy, in zomenzarea 2-clorpropanul la 1-clorpropan 2 rolului de catalizator al 292 ‘Sun: sever de orcinut ia nuctet aromatic enteazg substtuent Se ors hin porta meta substituentii de ordinul | in pozitile orto $i para 3. Contin dous grupari cu etect +€,: 1. para-aminofencial 2. acidul para-hidroxibenzoie 4 Contin doua grupari cu etect -E, |. acidui para-nitrobenzoic 2, acidul para-clorbenzoic 5. Contin doud orupan cu etect - acidul cloracetic 2. 2.2-dimetitpropoxidul de soda 6. . Despre efectul inductiv static se afin 2, gealzeazg o polanizare a legatucior covalente simple ‘Sau depinde de necesitaie electronice ale reactiel 7. Conjugarea i P-x apare in: 1. nitrobenzen 2. acroleina 8. Conjugarea x-x apare i ax apare in; 1. aidehida benzoica 2, dlorura de vinil 9. Gruparea aminicd din anilind prezinté efect +E: 1. mai mare decat gruparea aminicd din N.N-dimetilanilina 2, mai mic decat gruparea amidicd din benzanilida 10. p-Nitroanilina are bazicitate mai mare decat 1. anilina 2. N-metilanilina 11. Substituentii de ordinul I! la nucieul aromatic: 1. prezinta efect +E, 2 prezintd efect -, 12. Conjugarea x - x apare la 4. aniiind 2. acid propencic. 13. Acidul para-aminobenzoic are aciditate mai mare decat: 1, acidul benzoic 2. acidul meta-nitrobenzoic 14, Efectul -l, este mai putemic in cazut 1, antiinei 2. fenolului 15. in uree se manifesta efectele: . TSE, pentru gruparea carbonl. ~—2.-E, pentru gruparea aminic 11.23, REACTIVITATEA COMPUSILOR ORGANIC! 4. Ummatoareig grupe de reacti aie sistemelor aromatice se destsoara dupa un Mecano, alchiare; diazotare 2. halogenare; nitrare; sulfonare Jilor din amide se face printr-un mecanism de: eee ottuye nucieotia 2. substituyje electrofid 1 desfasura prin mecanism de substitutie nucieofia: lise 0 ; . Urmatoarete rea Ganhiasnel Gin'acetona 2. alchilarea benzenuiut Jesf&gura prin mecanism de substitute electrofild i OO ee 2. objnerea cumenuiui din benzen 2. Obti rele rea 4 Uma erval halogenal) + amoniac mecanismul de substitutie electrofilé la o grupare amino So pot obine: 4, diazodenval) 2. produsi de hidrote 5. Prin fe eliminare: 6, Este 0 rect 9 formaldehidei din metanol pnn dehidrogenare 2 objnerea acroleine: in ghcennd fin ile de compu 7. Exist qymaimee? electrofi in senile d8.comPUsl Con 308. Exist’ numai feactanti nucleofili in serie de compust: H cH 1. NHa, HO, CHsS-CHy-CH3. 2. Cotta, 8. Reactia reversitila A: B ————= A’ + :B" poate fi denumit& 1. heteroliza 2. coligare 10. Objinerea derivatiior halogenati din alchene poate decurge prin mecanism 1.8R atid 2./AN 11. © substanta poate da reactii de substitutie nucleofta cu 1. amoniac. 2. apa 12. O substant3 poate da reactii de substitute electrofila cu 1. hidracizi 2. apa 13. O substantd poate da reactii de aditie nucleofild cu: 1. hidracizi 2. apa 14. O substanta poate da reactii de adife electrofia cu: 1. marae oF " 2. apa 15. Prin scindarea homolitica a dubletului pi rezulta: 1. un diradical 2. un amfion