r] a

$;
40Vri9
A cg
6.,exra
'')C

,,Wre
- -
I `1-') Vki7
.111
o o or_o 000000 15 0 <0. 000000 0 0 0 0
11 or
srr Cii- . ATV' 1,1.! v vr
ra

Art.4,rrtrt_

IT5o(Trz>o 0000,51
*t

15)
I
440 1424
4 4 v .4
toe-*-0-ss.:0P
I Id 0
, A - .rtRoP.L. I
fll

1.1.0 SUC,

ORTHODOXA
11111111
REV. PERIODICA ECLESIASTICA
S

A N U I. at XI -le i cs: i.2:

No. 1.

44 :E.:'..i.;" t/
-
c'k4
Q9
luventar
4
^1.9

APRILIE.

7
1

Glib
I
re,.Zt.)1 rt

Innnnnnnni .10~4
\
A.AAAAAA,AA k`'('7 AAA'A Alt.1
ff-dgmgm-Ezffosm-Es-Etgi FEZEgERE 0 gil5E5EgE5E

4 v' igiL
ieilg0g0.5E5
1111
111

V_5-0L1111,
V
BUCURE TI
,

1 ;re ....D;_;g 40-0..E2041

11 / '"--
<,4%t N
h1;'
v-7,,s47.545 .,, us Wocre,q,54PowJ4,s
TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICESCY 40,41,(14) to
<VD 'lip &%-A
1 t4
; fast,.
34. Sir. Pritwilsatele. Unite, 34.
st..ststs^?.Itststst
.505-EiRgESE o
I 8 8 7.
Eila-ROIForgoffl

111:15a5a5E510fES-----
111 I
roi -aEHE-Arg
_

aectualA de Zonlfir lonescu www.dacoromanica.ro unditatit dell. L Callum.

 tismucA ORTHODOXA ROMANA

SKITS BIOGRAFICE
DIN TIATA

Mitropolitului Ungr.-Ylach. Filaret 11-lea, 1792.

$z ale altor persOne bisericegt, cu care ela lost
in relatiun't de aprope.

Viacul 18-lea politicete a lost o epochs, plink de

amiirkciuul peutru Romfinif din Muntenia i Mol-
dova. Ne maY putend suferi jugut cel apasktoriti al
Domniet turee5tY, RomaniT din aceste t6rY dot au a
se putea alipi de vre-unur din Staturile maxi cre-
tine, yecine en denii, R.usia sat Austria. De aid
alianta, la iuceputul viacului, a Moldovenilor cu Petra
eel Mare contra Tureid, alianta la carea in ascuns
a4. simpatizat i Braneoveuul-Voda i altiT din Tera-
Muntenesek. Rusia i Austria cunosceati aceste dis-
positiun41 ale Rornhnilor a adese-orY ele se aliati contra
Turciei, sau iloiat 11 da resboi. Turcia insk mat tot-
d4una 4 eit inving6t6re, on prin armele sale. ory
www.dacoromanica.ro
 4 SCHITE MOGRAFICE

prin ajutorul dipiomatia State lor marl ale Europa,

cari volau a prelungi cat de mult esistenta impe-
riulul turcesc. Turcia un timp indelungat a priylt
pre Romani ca pe nkte haini i in, trite modurile 1-at.
asuprit. Le-a trimis DomnY .streinf dintre Grecil de
la Fanarf caril sa -1 smer4scA, sa i inspaimante qi
sh-i OA in -supunere 0._ascultare de imperiul Sul-
tanilor. RomaniT tot speraI in ajutorul din afar al
Austria qi al Rusia. Aceste puterl nutriat pe tainh
aceste sperante Ale Romani lor, indemnandu-T child
la comploturi asupra Domnilor fanariotl, dad 'la re-
scole asupra Turcilor, qi combatere impretna cu o-
tirile austriace i rusetT. Austria thiar a fost pus
mane pe Banatul Craiova, pre carele 1.-a strtpanit
de fa anul 1718 panh, la 1727, adich 9 ad: Aceste
hArtiele politice qi diplornatice- se p6ria, ca s'at
sfirit in fine pe la anu1,1769. In acest an Rusia, de-
clarand resboit Turciel, a ocupat principatele, j[
Romanic se intelesera cu Capil oqtirilor, ca sa c4rA,
la imp6rAi4sa Rusia, de a-I primi i pe denqii intre
popdrele supuse Mare IA imperit. De aceea fu -tri-
mise din partea Muntenia qi a Moldova dou6 dele-
gafiunT, compuse ,dintre membrii Clerulul i dintre
-boerir fruntaT, ca sa depuna imp6fateseT omagele
i juramentul de supunere din partea tdrilor. In
fruntea delegatiuneT din Muntenia a fost Mitropo-
litui Grigorie. Cu -16t6 ac4sta faimdsh i pomposh
supunere a te'rilor romane, factith la, Petersburg ina-
intea imperkteseYEcaterina i a tot Synclitulul ru-
sesc, in anul 17'4:Tulle 21, s'a inchelat pacea de
la Cuciug-Cainargi, dupe care principatele Tomane
www.dacoromanica.ro
 SCHITE BIOGRAFICE 5

ad Terms totsub Turcia, dar sub protectia Rusiet.,

Ift.tractatui de pace, s'aii pus in .adevbr,mai multe
canditiunY favorabile autonomiei Romani lor, xti urm a
chrora Sultanult prin anume hatiBerif, recunoscu
asigurh drepttirile politice ale Roman-lion Turcia
incepu. Ore-cum a arata tot h. buna sa vointh atm
Romani-i a-Y trata inteun mod, carele sa 1e atrag
lubirea i flevotamentul chtre densa. Le dadu Domni
bumf si inteleptf, la Moldova pre Grigorie Uhica Bi
ins Muntenia, pre Alexandru Ipsilant, pre carele do-
cumeniele istorice iLlaudh forte rnultpentru admit
nistratia lea intelepth i patriotich in t6te ramurile
serviciilor :publice. Acost in adever alipi pre Roo
maul' maT mult de Turcia, desbhra intru eat-va
de a -spera mantuire de la Austria 9i, de la Rusia,
mad ales ve4endu4le neputinci6se In politicele for
vizavi de Turcia. RonatmiY incepurh a se feri d,e
politicele acestor state marl vecine, Bi 1, se teme de.
detnseIe, si ehiar a persecuta pre aceia-dintre ei, pr
card cu drept sail -nedrept >i bnuiati cu simpatiY
catreRusia sad catre Austria. Epocha _Domniel lul
Alexandru Ipsilant, precum von vedea-maT jos, Be9_
desciie de contimporanY cu colOrele celunaT stra-
ucite. Fotino dice despre Ipsilant aqa: Alexandru
Voda, a domnit 3 ani-in pace 41 in liniste. In_ acest
restimp comertul a crescut, locuitorii fead cuprins,
i toth Cara a gustat "cu fericire, sub un guvern burl
vi drept, dulceta pacil. Domnia acesta a fist ca o
epochhsi, un secol de our pentru Ora acesta, carea,
upatatea imprejurarY greleLefuse supush la atiltea
greutatT5.Vstor. Dac. part. 1V, epocha IV cap. 1
www.dacoromanica.ro
6 SCHLTE BIOGRAFICE

pag. 172). InsA, intrigilef politice de afa-rh nu last' in

pace ilia pre Turco, ilia pre Rom Apt Vom aminti nu-
mat, cA Iii tArditi dupA pacea de la Cuciuc-Cainargi,
Austria rApi en vicleug din corpul Moldavia cate-
va tinuturf de la nerd (Bucovina), alipindu-le la im-
periul sin, qi prin intrigi then a fi decapitat de Turd
Domnitorul Grigorie Ghica, ca ull hairs, _pentru cA
el se silia a desmetici pe Turcia k4i a o face sA vadA
TA a fost inelatA de Austria la cedarea IAucovina.
Rusia a tAcut! RomttniT aqa dar au percluf 'incA de
pe satuna simpatiile for i cAtre Una .i ciaN alts
din puterile mart vecine qi s'at fost llpit mat tare
de Turciapoliticete. Le prestaii lush qi aid multe
lupte pentru esistenta, for politicA!
Cu, tote triEtele impregiurArT politice, ce s'atti pe-
trecut in principatere romane in viacul al 1821e, a-
pest viaa are i o paging luminosA, in istoria, cultnia
qi a desvoltAra nostre intelectuale i nationale,'maT
ales in cultura limbet romane.
cola greedscit, cares cu deosebire -81 desvoltat
in principatele romane sub Donmia fanariotilbr,
condusA de bArbati renumiti prin cultura ior, for-
,matT in qc6lele cele mart ale apusuluToincle,se strA-
mutase cultura de la rearit, a pus in contact pe
Romany en literaturile cele mart qi ale model ale cla-
sicitatlY eline i latine, re-a sporit qi intros eimol
scintele for profane qi -teologice, a .format dascalY
ale0, a `de9teptat intre el rnandria nationalA41 do-
rinta de a-0 culti-Va qi imbogati limba cu cart de
tot felul, cu serial istorice despre trecutul terd, a-s1
avea pentru cultal for divin tote cArtile in limba ro-
www.dacoromanica.ro
 SCHITE BIOGRAFICE 7
1

rnanescA, precum se -afla ele la alte popore orto-

doxe, la Great si la Slavunt c(Sla grecA, a dat Ro-
wanilor multi insemnati EpiscopL ,Mitropoliti i.
Egumenr pe la MonAstirr, carii au fgeut on6re Bi-
serieei romame prin sciinta, ravna i cuviosia lor,
aplicate tote in folosul romklismului. Tom cita d. e.
pre Episcopii Dainaskin, Clirnent, Inokentier Gri-
gorie, Partenie, Resarie, /Taut; era ca verf al for
pre Mitropolitul Grigorie (1760-1.787), de parele
am amintit mai sus. Acest bArbat, de natiune ro-
mans, forte erudit i profund eunosatoria de limbs
ding, si cu o viat4 cuvi6sg si plin6. de ,ravna pentru
ridicarea bisericel nationale, era ca un centru Ira-
prejurul cgruia se aduna tots inteligenta profan4 si
bisericescdi Mitropolia e,ra o scola de cuviosie si de
inv6tatuth ; el tinea -pe langh sine dascalif 6meni in-
vetatr adunati de prin diferite locrkri si ucenici dea-
seminea invdtati si doritori a se iirata. Jntre ucenicil
Mitropolitulul Grigorie vom Insemna pre Coma E-
piscopul de Buzei-i, i mai apoY Mitropolit; pre ICe-
sarie si pre Filaret Episcopii de ROmnic. TJcenicii
MitropolituluY Grigorie sub conducerea luT, qi
preuna ma, densul traduceab din elirleste carts bise-
ricesti de tot fail, care nu erat. Inc a. traduce in ro-
maneste, sail revizuiail pre cele anteriore, i le ti-
pariati in tipografia mitropoliel, sail a 118mnicului,
on a Buzeului. Vom cita aid nude dintre chrtile
tiphrite ci corese de Mitropolitul Grigorie: Evan-
gelia /1760), Triodul (1761), Apostolul, InvelgturT
pentru ispovedanie -0764), Cazania, Cuvintele st.
Simeon Thesalonicul (1765), Mineiu 0-766\ Psi&
www.dacoromanica.ro
8 SCHLTE BIOGRAFICE

tire (1767), Penticostarid, Triod ((1768), Liturgie,

PenticostariA (1780)s etc., etc.
Dar cea rnarinsemnath lucrare a luT Grigorie Mi-i
tropolitul este traducerea celor doug-spre-dece Minee
din limba ,greek in cea. T 0 123 ftnrt. Pang atunc Bratt
traduce, tot in rviacul 18-lea, numatserviciile s6rbh-
torilor antale, turreid romttneste tAestecat cu sla-
voneste, apoTrunnaT romaneste. Ele e ompuneati dou8
cirtT marl sub numire, de Anthologiti us sat florl
alese, si -sunt pang astAdY In intrebuintare pe la
roulte biserick maT ea semi pe la bfsericelo. de Ora,
unde nif se lade serviciul divin in tote dilele, el. nu-
maT Daminicile si serbAtorile. Tn cele 12 Mince, tra-
duse de Mitropolital Grigorie cu ucenicitlui, se cu-
prind, pe lAngA. serviciile s6rbatorilor, si cele ale
Sfinflor din tote dilele anulul. Ele cuprind ininuriIe
di cetirile de la Vecernie, de la Utrenie ki Liturgie,
preeum si $inaxarele sail preseurfAril din bidgrafille
sfintilor.
Acesta a fost o lucrare colosalk ce 1ormza,412
volumurT marl in folio, 7i s'afi tip4rit idte, Free=
dom vedea, in tipografia Episcopiel de TiOmnic, de
EPscopiT Kesarie si Filaret, cariT insiT au lost uce-
nicl 9i favoritral Mitropolitului Grigorie.
Nu- puma inv6thtura a progresat hi Olerul inalt
in. viacui 18-lea, dar si-viata chluggrescii prin mo-
nastirl a produs Bisericel si terel pers6ne distinse
prin cuviosie si devotament evangelic. Acolo se prp.-
gAtiati, prin ascultare 9i Indeletnicire la cele sufle-
testY 9i irupestI trebuinck omenestY, barbatir, card in
urmIt aveati a, fie Edell la conducerea trebilor, bise-
www.dacoromanica.ro
 SMITE BIOGRAFICE a

riceqtY qi a conclura cu alcI patriot' la ridicarea

aperarea Wei Din monastirile 'cele marX lua1 Mi4
tropoIiiii fir EpiscopiT pre nonachiX ceT vrednicT yi
mai talento0, aY esexcitaii $i IX daschliad in i1 apoi
iY ridicai la diferite servicii biserice0:, egumenate,

episcopit, etc. \In Muntenia, ca loc deosebit al vieteX

monachiceq se proslavla inca de mai inainte Mot
nastirea Cozia. -Clam aicX descrierka acester mona-p
stint, dupre cum o gasim intio Cosmografie, scrisa
romtmeIe an anul 1766, qi pre carea Q am gasit in
Biblioteca reposatului Episcop Dionisie al BuzeuluL.
Ajunend la principatele romAneqtf Transalpine,
(Muntenia) i Moldavia, face mat LAeiu ate o mica
descriere geografica a lor, i anume, vorbind despre
partea desprd munte a TereT-Mantene0 vorteqte
despre monastiri; asa;
Partea munteli4 este forte impodobita cu 6men
si cu sfinte MonastirY minunate, pe care nu le vom
putea trece cele ce sun mall de frunte cum e Tis-
mena in judOul Mehedintilor, ziaitg pe o petra forte
inalta de la,parnent, cum se pd-te socoti ca o cetate,
numal pe o tale te suY i larai pe acbta te pogorT
nu asa fieq-cum; are in lituntru izvor /de apa, cure-
tire qi esa din munte i trece prin cetatea Monasti-
xeY, atitta este apa de multa, cat umbla o rota de
nuird. in fora, Tremea, 1 de acolo picAad drept in
jos se face ca niqte picaturt de ploie. Este zidita a-
cesta sfanta Monastire din temelie de sfaqul Nico-
dim, carele 11 astaclt se odihnete acolo, nu este
stint clainultY, era prin minunY i semne ade-

www.dacoromanica.ro
 0 SCHITE ISIOGRAFICE

v6rate se cun6qte de to ca, este tainuirinMo-

nastire (1),
Dupd acesta este sfanta si vestita laved, a sfintel
si dumnecleetAT Monastiri Kozii, uncle se cinsteste
hramul sfintel Trate. Adsta sfanta, Monastire este
pe apa -01tuluLmaY in sus de Episcopia ROmuicuTui,
care ca de 4 cesuri, este zidita, de reposatul intru
fericire Mircea Voda, eel batran, carele a secs r6-
milsita Mari lor din tern cu stapanit6rea sabia Ma-
ria Sale. Pusa este- toeing pe malul Oltului, cat
bate apa in zid, sand ma.T adaoge, forte intre munT,
dar are loc forte cuvios si vesel, atata este de cll
evlavie, cat nu ti se -oteriiste nici data, tqa socotesc
eh nimenl nu va indrazni sa dice, ea, au vd_lut intr-
alta parte be mai cuvios i mai cu evlavie vietii ca,-
Itigaresti (afara de sf-ta Gora). (Cat si Maria Sa re-
posatul intru fericire i vrednicul de pomenire Negoe
\1oevod eel ce au zidit cu a sa cheltuiala Monastirea
din Targoviste i Monastirea ce se chiama Argeul,
-(care este f6rte minunata iuntii), dice in 16topisetele
sale facend vorOva de lauda pentru, Monastirea sa
catre prea inteleptul Solomon, de zice Imp6ratului:
Solomone! cu marimea nu, dar cu frumuseta to -am
intrecut et): dice, vecjutati- ochiT nostri pre sfanta
Monastire Comia ; vNutam dice, i m'am bucurat ;
mi s'a'a bucurat sufletul, nu pentru frumuseta sau
cioplirea pietrelor, ci pentru intemedrea qi cuviinta
(11 116gtele ,sfantuluT Nicodim de mult nu mai era In Tian:1611a.
CalugArii oredeati ca ele sunt ascunse uncle -va in Monastire. .par,
precum s'a dovedit in urns, ele fn timpul uneI resmirite an fost
furate yi duse pe ascuns In Serbia gi ageolate Intr'o Monastire de- la
Ipec, unde se afla gi scum. (V4I viata sf. Nicodim, publicat4 de
Episcopul Iosif Bobulescu 1883, pag. 74,-Sequ).
www.dacoromanica.ro
 SCHITIE BCOGRAME 11

loculur, ca are toe deirank imprejurul Monastirel,

cat pot sk-simuncesck. hrank caughrasii ea mhinele
for stint pami si izvore frum6se si cismele cu ape
dulci, reskdesc i viY, macar ea -este fOrte inire mung,
dar prime'ntului ii crese verdetele mai timpurii de
cat infrialte parti, si zhpada cade mai putink sinu,
sta, ca incal4este boarea apei si curend se iea. Sunt
schituri imprejurul Monkstirei, in care locuesc cg,
lugarii dupre placullor. Pate sa se numesch acestil
parte cell, mat mica, din locul fkgkluintii farti. indo-
ialk. Are mare lauda acestk sfhntk IVIonastire pentru
invetriturile bland ce atiliost inteansa. Esitati chti-
va Archierei, 1V1ititoperliti 1 Eptscropi, si altii multi
s'ad proslavit pentru ostavul .C1) cel bun si obice-
iudle cklugkresti, care s'ari. immultit 'prin ostene-
lele sfintiloririnti, allucendu-le si sadindu-le de
prin locurile cele mai alese, cum e r de la Terusalim
si de la s-ta Gora, si de la crestinesch Monarohie
Moscului. Eirte este veselk i cu'vidsk acesta sffintk
Monkstire $n, tOtk vremea, afhta pentru desfathciu-
-nen lacului, cat si pentru lederea archierellor, ctrii
lashndul scaunele s'ati sklksluit intiensa pank la
sfaritul, vietii, cum aIt fost pkrintele Varlaami Teo-
dosie Mitropolitii, acum prea sfintia sa pkrintele
Grigiejasand de a sa bunk, voie Scaunul.Episco,
pies Roranicului la let 1764, s'a0 salksluitla Coziat
de uncle ,s'a si inkltat la sckunul Orchieriei, facend
mare pochvald sfintei Biserici i indreptare
lor, m4anghere schrbitilor, pravill ckiluggailor, slava
tinerilor si podoba Ntranilort cuviinta lAcuitorilor.
(ititgaidatal tipicuT, regulamenta
www.dacoromanica.ro
12 SCHITE .BIOGRAFICE
.1.11114.11.

LAsatad in locul sfintiei sale Episcop cu alegexea tot

sfatul pre iubitul ucenicul, sfintiei sale pArintele no-
stril Kir Partenie Episcopul ROmniculuT Noulul Se-
verin, iardST dintru ace-sta.' sfantA, MonAstire, fiind
Impodobit din copilarie- cu schima chlugArieT, fost-
ad intru ticea-vreme egumen pArintele Kirin Kir So-
fronie Archimandrit invttat cf pedepsit de sine cu
multe ostenele aicea qi in Ora, Mosculnl la qc6lele
ImperateqtY, carele nu w fie-cum au luat egumenia,,
ci din treptA, in tr6ptA suindu-se, s'ati pus cu aiege-
rea SoboruluV. Urm4zA apo amintirea de alte Mo-
nastirY: Bistrica, HureziT, Arnota, Guvora i altele ;
apoT anainteqte de m4 _multe _hchituri en_ viett alese
&Mug-A/TOP. Vorbin&-despre schitul PAtrunsa, dice
a este ,schit tun de petrA, zugravif si eu cArtY
bune romanetY, date de feticitul ctitor, phrintele
stiraciror Climent Episcopul Romnicului, carele cn
belug a dat milostenie celorlipsitT, i multe suflete
cretinetY au rescumpdrat de la robie dins mainde
pdganilor, pe vremea cand ail'. luat TurciT aasta
parte de sub stApanirea XemOlor, fostab. intr'acea
vreme inteacesta tarA, multi, jale si plAngere, de
care in yea sh ne pgzesca, Dumnedeu, Afuire bise-
ricilor, noble creytinilort pentru care -pang la sange
s'au nevoit acest parinte, aretandu-se adeve'rat pA-
storid turmeT sale. Ziditad si acest sfant Theaq peu-
fru a sa VecYnich pornenire, dar nu prea am v6dut
pArincY aedap".
Autorul acestei descrieri a guntenieT qi Moldova
a vizitat tote Monastirile din Muntenia, t i este in
calugAr nAscuf in Moldova; cAci, descriind Mol-
www.dacoromanica.ro
 -SCHITS BTOGRAFECE '13

dova, vorbeqte cu mare }ale despre starea ei aechluth

sub Turcri Fanariotr, i dice insu Y despre sine ca
slati nhscut qi au trait ill Moldova: nor. suntemnh-
scutr intr'ensa qi locuitorir era.
Spiritul eel bun al monachismulur Ortodox.roma,
nese, in jumetatea de pe urmh a viaculur al 18-lea
a chphtat o noun forth in_ devotament i sublirnare
evangelica, anume prin venirea i aqeslarea in Ro-
mania a unuia din cer mar renumig sichastri fa Bi-
serieer Ortodoxe de Reshrit. Acesta este renumitul
Staret Paisie. El, impreuna cu 60 de ucenici aT sett
romanr, grecr i ruqi, de impilhrile Tpreilor ph.rhsirg,
Muntele Athon qi venira in Moldova. Aid fu bine
primii qi protegiatr de Mitropolitul Gavriil Cali-
mach qi de Donmul. Grigorie Calimach, in anul
1763 i gal dobandit spre petrecere Monastirea Dra-
gomirna in Bucovina, era dupe luarea BucovineX de
Nenati, litaretul nevoind a re'mane sub o sthpanire
de alth. lege, -dupre cererealur i se dada in Moldova
Monastirea Seeul ci apor i Nerntul. Staretul Paisie,
prm inalta lul viath monachiceseh, deveni o pers6n6,
admirata 9i stimath in t6th, Romania, ba qi in cele-
laltelerr ortodoxe, sub conducerea luT se forma, o
inalth qc614 atat de via inalth evangelica cat i de
sciinta &M. P. Acolo se indreptail totr ceT doritorr de
cuviogie qi de ocupatie cu cartea. Paisie singur era
iubitor de invethturh i mai ales de limba grech, pre
care o invetase de la un chlughr roman. El a trimis
dintre chlughrir tinerY, pre Gerontie qi pre Doroteiti,
ea sh invete limba grech la -academia de la Bucu-
reltr, care era in flOre.
www.dacoromanica.ro
14 SCHITE 11IOCRAFICE

Curend s'att format imprejurul lint Paisie o socie-

tate de arturari, carif se ocupaii cu traducerea
carilor diet grecete in romAneqte, fiti in ruseqte pen.-
tru alugarii ruY.
D,intre traduatorii romani vom insemna pre aceia
ale cAror nume se gAsesc qi astAch in multe manu-
scrise qi in tipArituri: Archimandritul Macarie, cu-
viosul Ilarion, Gerontie, Btaretui Mitropolitolui Gri-
gorie al Ungro-Vlachia, Cuviosul lerodiacon Stefan,
Schimonachul Isaac, etc. qi mai apoi esemplul for a
urmat Mitropolitul Grigorie IV-lea, carele incepuse
indeletnicirile sale literare sub conducerea Staretu-
lul sell Gerontie, 1 apoti impreunk cu (Musa
MonAstirea N6mtului devenind prin Paisie o ade-
verath resadnira, de ouvioqie qi de ciirturarie, directia
ce a hunh a monachismului s'a respandit prin t6te Mo-
nAstirile din intrega RomAnie, prin calagAri formaV
in spiritul lui Paisie. El curend a avut ucenici i in
-Muntenia. Void aminti d. e. pe cuviosul stares Geor-
gie, 'ucenic al stare ului Paisie, carele in, anul 178t,
venind in Muntenia, a dcbandit de la Mitropolitul
Grigorie bine-cuventarea de a restabiti scititul pu-
still Cernica i a-1 preface in MonAstire dupre e-
Omentul stare-Olui Paisie. Abnegatia evangelica qi
cuvioia lui se pastr4zA pank astit4i in memoria Bu-
curetenilor celor brttrani. Staretol Georgie a intro-
dus regulele staretului Paisie i in Mon6stirea Caida-
ruanii, pre care mai in urma Mitropolitul Filaret 9
a pus tot sub administracia lui.
Dup6 acestg, privire generalh asupra starer poli-
tice qi bisericeqt1 a Muntenia din jumetatea de- pe-
www.dacoromanica.ro
 SCIIITE 1310GRAFICE 15
sima........4.;

urma a viaculul 18lea, sa trecem la dot Episcopi

insenanag al ROmniculuT din aaea epocha. Aceqtia
sunt EpiscopiI Kesarie qi Filaret, amandoi de na-
tiune romans, qi f6ite strins legati intre clenit prin
viata i activitatea- lor, si amendoT ucenicT aT prea
demnuluT i neuitatuluT archipastoriti Mitropolitul
Grigorie II-lea al Ungro- Vlachiei. ET amendoi, ina-
inte de a fi EpiscopT, ail lost maY inteiu Archiman-
drijY aT Mitropolid qi sub Mitrop,Grigorie. ET amen-
doT au fost 6menT inv6tatT in limba elinl, i. activI
partaT la traducerea qi tiparirea cartilor roman
bisericeqtT. Date amarunte de viata for anteriora ne
lipsesc pang, acum. Kesarie in anti 1773 fu inaintat
din Archimandrit la tr4pta de Episcop al 1:Omni-
culuT;in loeul EpiscapuluT Parthenie.
Trebue sa observam aicT,. ca Episcopia de Itam-
nicu a avut o particulars norocire de a avea in frun-
tea eT o Berle de EpiscopT, distin0 prin sciinta qi prin
ravna de a ridica biserica i limba romanesca. Aasta
aerie de,Episcopi ale0 se incepe de la Al tim Ivi-
renul, carele cel inteiti a infiintat tipografia in Epi-
scopia ROmnicului (1705). Dui:16 densul urmeza, in
deosebite timpurT: Dainaskin, Inokentie, Climent,
Grigorie, Parthenie, la cariT in urma s'ati adaos Ke-
sarie qi Filaret, cu, cariT acum ne ocupam.
Kesarie, devenind Episcop IrOrnnieuluT, a orga-
nizat bine tipografia i s'a apucat de retiparit cartile
biserice0f. Intre personele ce lucrah in tipografie
se pomenesc: Terodiaconul Episcopid Anatolie, un
f6rte iscusit caligraf ; el prescria pentru_ tipografie
de pe originalele www.dacoromanica.ro
Iraducerilor romanelti, oranduia
16
4-SCHITE BIOGRAFICE
_ _
Oral cuprinderei cartiloq monachul Rafail din 131Q-
Aastirea Hurezii, carele era insArcinat cu corectura
tipAriturilor, sad, cum se clicea atunci, era diortho-
sitoritil4;'s'ail mai adaos in trmA, Iordan biv vel gra-
patic Capa-dollianui, carele avea ineareinarea de a
alatura din noil traducerea romance cu cea, gr6ca,
qi a o mai indrepta i si in film Ieromonachul, Ioakrm
de la Mitropolie, ca Director al, tipografiei.
Dup'e' ce Mitropolitul Grigorie a ispriivit tradu-
cerea Mineelor, in anul 1776 Episcopul Kegarie,
impreunri cu Cosma. Episcopul de Buati, au propus
Mitropolitului, pa s-Y prim6sch. qi pe denqii -a, fi
pArtai cu ostenela i cu chelttiiala la tipArirea Mi-
neelor in limbs romanh. Mitropolitul a primit st a
lasat asupra, Iii i Kesarie tota sarcina de a tipAri Mi-
neele. Kesarie priori cu bucurie acestet bine-voitore
ins acinare a Mitropolituluf; nu mita nisi cher-
tu6Igi. mid ostenelg, de a o esecuta cu toth consciin-
tiositatea. A pus sciinta sa in seryiciul luersarii ace-
qtia, impodobind sail ilustrand fie-care carte cu cote
o prefarai in carea se cuprind notiuni mitologice,
istorice despre. inceputul fie-card Juni, despre,ser-
bAtorile paganesti ale Romanilor si ale Elinilor, on
ale Iudeilor ; despre superstitiner6mase la Romani
de la striimoii Romani pagan, precum qi despre
serbAtorile creOine,- face istoricapoporulur roman,
pientionka evenimente istorice privitdre la istoria
Terei-Romanesti, esprimil i. insufl6, sentimente mo-
xale de pietate cre7tina qi de- respect aitre institu-
funile bisericei nostre ortodoxe. Aceste prefete guilt
atat de instructive, mai ales eqite din condeiul unui
www.dacoromanica.ro
 ganTE BLOGRAFICE It
Episcop roman, ch. no &am putut a ne opri de a da
ate un estract din fie-care din aeeste precuvgntarl,
uneorl ehiar buchtt mart, mat ales acolo unde se,
vorbeste de istoria poperuJui si a .t6ret romane, a
limber i a 1.1eraturet biserieestl. ySi.la acesta am fest
inde-mnat sit de impregiurarea, ca aceste carp sint
mat necunoscute invetatilor nostri de asthclY, carit
cet mat multi nicT catadixesc a pune mana pe o
carte bisericesch, i multi din et se falesc a spune
ca nicT uu pot citi litera cirilich, cu carea. Sint tipa-
rite aline nostre bisericestt.
Tiphrirea Mineilor s'a inceput de t-{esarie de la
luna Octombrie. De aceea i not vom incepe analiza
nest et cu acesta tuna.

Minelul pe luna Octombriti 1776.

Kesarie in prefata acestut 1VTineiu ne spune, ca
ideea de a talmhcimineele in romaneste si traduce-
rea lox este a Mitropolitulut Grigorie, i caruia invt-
tatura, ravna si ostenelti, el le descrie ou deamarun-
tul,precum vom videa mat jos. Kesarie- mat inteiA
lace o scurta ochire asupra cultulut divin al Bise-
ricet ortodoxe, incepend de la timpurile Aposto-
lilor, si anume In timpul Apostolilor cultul divin
se mhrginea in scurte rugaeiunt si invethturi Irnpru-
mutate din santa Scripture, si in fadicarea pand,
carea Linea locul liturgiet de- astaclY. Dupe ce s'a la-
tit in lume si, a ajuns donanitore credinta crestina,
atunci urmasit Apostolilor, Archiereit si dasealit Bi-
sericel din tate -Wile au desvoltat invetaturile for
Biserat Ortodoxl Ronittn313

www.dacoromanica.ro
1-8 SCIIITE j310GRAFI-Cf

despre credinta cretina qi aii inabogatit cultul divin

cu multe rugaciuniyi servicii bisericetY.
TOte acestea au lost cerise mat ,intail yin limba
kreca ; mai pe urma s'ad traaus inlilnba slavona,
de luminatoiii nemurilor slavone, ce all trait in deo-
sebite timpurl i locuri. Romania', necunoscend limba.
greca, s'att servit mutt timp in Biserica for cu car-
tile slavone, fiind in relatiunl nag deapr6pe cu po-
porde slavone. Dar la urma *pg.' end acesta limba,
a fi -ea totul neintelesa la Romani, pastorii Bisericei
romaneqti, adapnIi cu sciinta,literaturei slavonef sau
grecesti, s'ati sirguit in tot chipul a traduce cartile
bisexicecd in limba romanesca, precum se veil leja
multe servicii bisericeqti in limba n6stra. Eipsa mare
se simte in tiinpul de fata de cele 12 Minee, care
cuprind ;lilnicele servicif biseri6e9ti ale tuturor sfin-
tilor de preste an, care pans acuna n'ad fort traduse
in limba u5stra; ci numai aqa numitele minee ob-
te tY",. Iii care se cuprind serviciile serbatorilor ce-
lot marl, era pentra sfintii de t6te cal ilele,in ele nu
slat de cat numaT cate4a servicii ob0eti pentru
tots sfintiX, d. e. pentru_mucenici, pentru cuvioT, etc.,
care se repetesc uecontenit maX in tote c ilele, una
vi aceiai servire, cu schimbarea numelui sfantului
(pia
On6rea traducerel 91 tiparirei Mineelor in limba
romank Episcopul Kesarie o da Mitropolitului Gri-
gorie, ale carui sciinta i ravna Kesarie le descrie
cu multa lauds, comunicandu-ne i cate-va notice
despre viata i activitatea acestuI insemnat Nitro-

www.dacoromanica.ro
 SCII1TE 1310GRAFICE d_
19
f

polit- roman. Reproducem aid chiar cuvintele lint

Kesarie _din prefata Mineiulul pe Octombrie :-
AcestA BRA de Minee v6clendt-Po phstoriul Un-
gro-VlachieT, pre carele viacul de acum qi-1 soco-
tete ie de cinste i patria sa se falete cu el ca cu
o podaba, prea sfintia s& parintele Mitropolitul Ki-
riu Kir Grigorie, carele nemul tra'endull din Tara-
romanescii, i find intru sap ad'apat de limbs cea
grecesd, ce a izvortt tote slujbele (bisericeti), in
cat duph, invethtura limbel sa se pata socoti asemi-
nea cu eel dintei pgstorT ai Bisericei grecWY, i
ved.end pre fatriotit set lipsitT de slujbele sfintilor
celor din tote 4ilele, n'ari putut sufer1 acesta lipsire
de folos, ci vrend ca sa ihipodobesca biserica roma-
n6sch i pre fill sett tel duhovnice0T, c i rugAciunile
sfintilor celor din tote ciilele mal tare sa-Tingradescit,
n'ati socotit nicT osten616 la ttilmAcire, nicl cheltue15,
la tiparire. Ci la thimacire, cand se putea 4iira de
grijele duhovniceqtY, insu0 silindu-se, qi printeta seT
uceniel dupre datorie ajutandu-se ; era la cheltuela
insuqi IncArcandu-se. Fostati rugat de noT amandoT
Episcopil eel .supu0 SfintieT Sale '); ca sh, ne ingre,-
ueze i pre nok, ca-in tipografiile Episcopiel nostre
sLt milam macar degetele la greutatea cu caret se
iacarcase cele ingreuete de versta qi de ostinele
duchovniceti umerile Sfintid Sale. i cu rugAciunT
plecand cea ferbinte ravna a sa, s'ati dat la Episco-
1) Pa alunel in Muntenia eraii numal Moue Episcopii: a It6m-
,niculuf. gi 8, Buzeului. La 1776, dual scrie Kesarie prefata, era
la Buzeu Episcop Cosma, caralS dupa -m6rtea lui Grigorie
radicat is Mitropolia Ungro-Vlacbaer. Episcopia de ,A.rgeg. s'a in-
fiintatabia la anul 1793.
www.dacoromanica.ro
20 SMITE BIOGRAFICE

pia ROmnicului a se tipari luna lul Octombrie, si

cels ce urm4zA dupa ac6sta alte dou6 luau Apo!
spune motivul pentru ce a preferit a incepe tiph-
rirea cu luna lul Octombrie, arrume, pentru ca in
ac4sta lunh. Inalta porth, a bine-voit a inthri yechile
privilegil ale lerei, si spre recunoscinth chtra sfin$ii
ce se serbeal in acesta lund, si_carii au bine-voit a
insufla Ifialtei porti aceste marl favorurl asupra ti-
ctildsel patri
romhnesti.
La finele cArtii se spune, eh tiparirea arta s'a
facut cu t6t t sirguinta Mitropolitului Grigorie, ca-
rele din noti a rev6clut si cores falmheirea ce era
facuta mai dinainte dupre originalul grecesc ; era a-
seclarea cu.vintelor romanesti s'a_fb.'cut sub directiu-
pea monachului Rafail, din Monastirea HureziI, sub
directiunea tipografului principal, Cucernicului intre
preoti Popa Constantin. Michailo Popovict tipo-
graful Romnicului.

Luna Noembrili (1778).

In prefata Minelului pe luna luil\Toembrid, carele
s'a tipArit in anul 1778, Kesari. face o repede ochire
asupra istorie! Romanilor din Dacia, istorie, pe carea
o imparte in trel epoche mai marl sati mai mid.
Epocha inthia cuprinde periodul Dacia inainte de
cucerirea el prin Romani, apol periodul de la cu-
cerire pan la descalecarea lul Radii Vodi-Negru.
Acestit epochs o numesce el _Epocha resbdelor,:a
doua epochg, cuprinde timpul de Ta Rada Negru
pAnh la Mateiti Basarab, si o nuraeste Epocha Zidi-
rei Monastirilor. A treia epochs se intinde de la Ma-
www.dacoromanica.ro
 SCHITE, BIOGRAFICE 2t

teiti Basarab pans in Vele JuTi Kesarie, i b nu-

meste Epocha td1mticit'ef cartilv dupre slavonie,pe
iimba romilnesca. Acesta talmacire, dice Kesarie,
s'a inceput in dilele lul Mateiii Basarab, s'a-v sporit
sub erban Basarab, era la cea des6ve'rqita poc1613A
a venit sub Constantin. Basarab BrAncovenul,- prin
osirdia lul Kir Damagkin Episcopiil de Romnic.
ApoY venind la domnia de atuucT a luY Alexandru
Ipsilant, o represinta ca inceputul uneY uoua epoche,
a 4-a, epocha de norocire pentru naia romans. Re-
producem aid chat cuvintele, cu care Kesarie pro-
slaveste Domnidlut Ipsilant i vede in ea inceputul
uneY ere de prosperitate pentru Romant:"
Fara nicY o sfiaia, pocit numi epocha a patra, a-
died, viac insemnat, viacul de acum al T6re't roma-
neltY, care 1-a facut insemnatli in viacurile viit6re
pomenit Domnia prea luminatulul nostru Doran
Alexandra Ipsilant Voevo3d; cad numaY iI> daele
Marie Sale read invrednicit -taxs a caqtiga inscris de
la prea puternica impdratie aqeslemgnturT pentru a
sa obladuire. Pentru care-, precum a se aeda s'ad
straduit Maria sa, aseminea a se firma cu folos de
obte pururea a privighiat irOlepciunea sa. AceiaT
intelepciune au intocmit oranduela Monastirilor, ur-
mand can6nelor vieteT calugarqtY. Ad radicat daj.-
dile preotilorL dupr6 porunca Domnu lui ce,este scrisa
la cartea levitilor.. ipentru ca sa plinegca cuventul
Psalmistulul, pre sdrac i pre veduva_va ajuta. Mad
pikla cu a sa bogata dare, all _pus in mijloc cutie,
la carea din picaturele prisosuluT and fieqte-carele,
se adaoge Cate 'an izvor curgaorid de charurT 1" r6-

www.dacoromanica.ro
22 SCI-31TE' B`OGRAFICE
,

coritoriu, de- ccX insetati din lipsh.Inth teamaT vred-

nich de 'pomenire fapt6 socotesc a fi acesta, cA, sta-
rea cliijdelor ce era infiintath intim nestatornicie,
Maria Sa, ditpa ce cu sfat de obtie at arciat surnh,
at potrivit Vremea, o iota sat o cirtii n'a mg stth-
mutat, qi acesta in vreinT nestatoynice. Ins acestea
ue obte. lath deosebit viacul DomnieX sale .1-at tn-
semnat Craiova, carca ca una ce e anteit l'acuita de
cat trite pArtile Terei-romanetX, mlicar ea un vise
a petrecut -sub puterea luT Dikeval cea r6sboinicg,
macar ca s'a odihnit inteun viac de -anl. 60 sub
obladuirea Basarabilor BanovetY, ce at fost aedatT
de RamlenT sa obladuescrt cu title de Bailie, panA,
cand s'at supus celul'anta Damn Radul Toevod,
ce se slice Negru; macar cA, Ei'au inmultit supt cea
dupa, vremY strtpanirea vecineY Austria lnsh nu po-
meneqte cu cel de acum vise, incungiurat cu liniqte
qi cu pace, mal mutt de cat in locurile cele _ce se li-
niOesc prin cethti, -I du resb6e. LAcuitoriT OraioveT
ceT ce nu putea ea-0 sthpan4sca, vietele, acum qi
fa prisosulblor nu se_sup6th de sthpanitorT. Boerimea
ce se uith pentru dephrtare, se cercetezii n ev6den-
du-se, si se milueqte nearritandu-se. Deci et intru
acest viac cu lihite petrednd, find indemnat de
sfintia sa pririntele Mitropolitul terei, thvnitorul-pa-
trid qi EparchieT maiceY sale ceT trupeti i filed
duhovniceqtY (1), adaog thimAcirea ysi tiphrirea luneY
lui..Noenavrie'.

(1) Prin aceste -cuyinie : EparchieT MaiceT Sale eel trupeti",

Kesarie-vrea sa spring, ch. Mitropolitul G-rigorie era origin arill din
Eparchia Roninicului, sail Oltenia, pre carea el o glorificA prin ti-
parirea Mineelor la Romnie.

www.dacoromanica.ro
 SCHITE BIOGRAE10E, 23

Ca ostenitori la tipArire se insemnii doT tipografT:

Popa Constantin st Dimitrie Michat PopovicL Tara
ca DiorthositorY toemitorl la Indreptarea cuvin-
telor limbeT romanesti" lerodiaconul Anatolie, si
monachul RafaiL Tiparirea sty inceput is 1 August-
i s'a sfarsit la 5 Octomb. anul 1778.

llineiul po luny Decembrie 1779.

In prefapi Episcopul Kesarie face t mica dare
de semA despre istoricul chronologieT, din timpurile
cele maT vechT si phnrt Ja era crestinA, carea se In-
cepe cle la Nasterea Domnulul Christos, carea se
seri:16a la 25. ale hind luT Decembrie. Era crestira
este stability dupre ealeulele chronografulul Dio-
nisie pel mic.
Tiparirea s'a inceputla 6 Fehruariti si s'a sfirsit
la 2 Mai.
A ceiasT tipograft si ostenitorT, ca simaT sus. Ana-
tolie spun& despre sine, cA, a prescris rrrai' anteiii du-
pre isvdd.eIe tAlmacitorilor de la Mitropolie.

iliineiul hind lul Tanuarie 1779.

Prefata acestuT Mineiti este o dovada de intinsele
cunoscinIT istorice ale luT Kesarie, de inaltul luT
ghat national, .de spiritul pragmatic si 'filosofic, cu
carele el priveste evenimentele istorice 1i preface-
-rile. ch,roiA este supusA natura i cu ea omenin:a.
De aceia noT vom reproduce aid mg tots acestset
prefata, ca un monument neperituriti al mareluT
suflet al Episcopuld Kesarie. Dup6, ce- arata, deri-
v4ia nuniireY lund, de la 9.eu'l haus, carele va sgt,
www.dacoromanica.ro
24 SCHITE BIOGRAFICE

clica portaritl; cha de la acestli, tuna se deschide,

se incepe -anal. In acAta tuna, la-anul not Romania
schimbat oficiile pithlice st Troptirtiati diregkoriile,
Marele Constantin, fhegndu-se ant ul imperat ere-
stin an adus in crestinrctate si datina romana a anu_.--
lui non la I-id Ianuarit, dating, carea de atuncI se
pitstrea si la not Romanic. Apoi oprindu-se la Ro-
mani tratezA despre brigina for in modul urmatorit :
Ed- cand ve(). principaturile Terei-romanesti, c
din vechime schiinbA diregatoriile la inceperea lui
Ianuarie, ail not numindu71 i prgznuindu-1, Intorc
ochii meT inapoi la viacurile trecute i deabea po-
menite, creel cu gandul ceia ce citese prin istorii,
si mac yertos pe istoricul Dion, prec)carele it luta-
reste Meletie Geograful, cap. 24, scriind pentru
Misia, unde curat v4deste, ca Traianimperatul duph,
ce au supus pre Daki cu perderea lui Dikeval, au
trecut multime de Ramleni iii phrtile acestea, facen-
du-i pre unirprosti lacuitori, pre altif stApani lacui-
torilor. De- unde se face nu lath de cuvent simbe-
rasma (1), cii principaturile romanesti, ca niste a.
pikil (a) ale Rtunlenilor, urrneza de la aducere si ale
for obiceiuri. Jara cand vec si pre istoricul Bo, at
arata pre marele Constandin Imperatul, ca ar fi a-
vat lucruri ostiisesti inteaceste locuri, la care si Me-
letie Geograful, scriind pentru Misia de sus, arata
pre acest sfant imp6rat abgrit cu o the aprOpe de
Silistra, nu m'e' sfiesc a da socotela, ca rnarele, Con-
standin, alcand ale acestui loc party, sateinsust au-

(0) Euvaipcilita eonclusie,

(2) Azoocia coionie.
www.dacoromanica.ro
 SCHLTE BIOGRAFICE 2b

t6ib. ati -adus obiceiurile Ramlenilor, sab.. le -au intarit

ghsindu-le, ca un i,mp6rat al Rai-fluid celul alou. Ci
orY de la Traian, sati de la Mamie- Constandin de se
trag cu nrmarea aceste obiceiurT, nu fac filonikie.
Ins eti dintru acestea descoper luerurl minunate.
Aflu linia nemuluT rornanesc din vechiti triigendu-se
din slhvit neam al Romanilor (Valachrnumindu-se
dupre limba sloven6sc4), a cKrora slava ail strAlucif
impreunh, unde 0-ati intins i sdrele . razele. DecY a-
c4sca, Luna a Id lanuarie 'este Ca 9 planitg, carea
pOrta in sine pohvalele patriel n6stre, este -ca o pla
nita, intru carea se -v6d pe an 0 data razele patriel,
este ca un sfeqnic carele qi pus supt obroc, prin era-
phturt i prin marginT, ivete lumina intru care se
slavia dna cele vechi viacurlale Patriel. 0 viacuri,
viacurT! ce InvecheqtY lu-crurile ql prefacl starile.
Pravilh, vechie dinteib. este data in tota lnmea, ca
senasc6 qi s m6A,7ca sit iea incepere qisfirqit tote
lucrurile. Saptinul al tuturor n'ati voicat fie nici un
lucru statntoritt. Tote ate veclY tai to minuned, prin
prefacere au ca se ducia pierclare, sail la Oreql-care
schimbare. Vecli acel sore, lipseqte ; luna pAtimeqte
qi scade, stelele cad; pog6rh-te de la cele din ceriii
qite nita la aer, acesta se preface in tot cesul, qi
vine de se face vent, nor qi ploie -pog6rg-te
la ape, dinteacele marl earle ce le .numim noY
puruiea curg6t6re, unele 'cu totul s'ati uscat, al-
tele ail schimbat -m(ttcele i drumurile, insu0 o-
keanul, lucrul -fireT eel marl qi tainic, acit de fur-
tunY se inalcA, acil se smerete, qi chid lipsesc fur-
tunele nu lipsese de la densul Nibiskrile qi_ cele
www.dacoromanica.ro
26 scarp BIOGRAFICE

i'napoY curgerY (1)creste si se micsurezh in tote di-

fele pe alocurea , in cat p6te cine-vasY sa hota.-
rasca cum ca este odath sA, 5e tisuce si sh se aduch
intru nefiint6 cu total. InsusT si pameatul de vet
cauta, care-1 dovedesc nemiscat siintra sine stator-
nic, in unele locurT cade si de duh ascuns Se entre-
mur6, in alte locurT de ape se afundii, sat. de foe se
arde. DecY and ace-ste mart trupurY si viacinice
6rest-cum dup6 viderea n6stra, sunt oranduite spre
prefacere si pierclare, ce socotesti pentru cet4T, stagy
panirt si imp&AtiT, carele Mata sunt de ramcit6re si
strichci6se, In cat sant si aceia, cariT le-ad intocmit; si
precum la 6menY sent tinerete, urmeza versta bArbitte-
sch, Vatranetele si martea, asa siacestea at. incepere,
crestere, stare, inkltare, si tote le are pentru ac6sta
ca s si cacle. Un cutremur din ;lilele luY Tiberie
12 slavite ()rase ale AsieY re-air surpat. Un cutremur
in clilele MareluT Constandin 12 sate ale Carnba-
nieY le -at. inghitit. Un resboili al. Atilet maY mult de
o sut'a de orase le-at prefacut in pulbere. Thivele
cele vecia ale Egyptului de-abia au irea le pome-
neste. Cele 0 rseta de orase ale Critulul abia tine-
vast le crede. Orasul CarchidonuluT, al CorinthuluY,
al AthineY, al SpartieY, si alte sl6v1te-orase, ceY vechY
le-ail vequt si s'atr minunat, not aqinau-le si nev-
clendu-le, ne minunarn, ne spaimantAm;_ca nu ggsim
mic,Y sernneIe lor. Sate am clis pans acum si ()rase,
insa si imOratii intregi i StAphriirr numite se pfil-
valese Intr'acea ripA, a piercleret Inflori6, data
Anadolul, Asiria, Egypetu/ si India : era puternice la
(0 Flaxul qi refluxul
www.dacoromanica.ro
 SCIJITE. BIUGRAFICE 27

arme, era iscusite la miute, GreciT era intru minune

la invetaturh. Sort& acesta s'atl mutat la Europa, as-
t6ptitsi aderea eT, at 'I -veclT i inhltarea. Si pen-
tru ca sh creclT cele trecute ce nu vOY, vecli cele de
acum ce le crecli. Polonia cea ca o nemariginith, eta
Micprata i imphrcith. IezuvitiT ce d,uchovniciA, i
pre taint imperatiA, din oranduela for fadicatt Ste-
tia din republich in despofie rridicath i in monar-
chic. Bavaria in multe feliurl bArduith,qi alte sth-e
paniek prefacute in nouh, obladuirY. MaT anteit ne-
creclute, 6rh, acum vet ute si pipiiite. De uncle se
lede, ch, mareleacela thester si ziditorill are pentru
lucrurile omene0 multe feliurT -de chipurY, si dupre
plhcere nude socoteste le i potrivestet qi pronia
dumneqe4sch, alergand, cu umblet fart sunet, cu
glasuire fark de-auclire, dice unuia sh se scale qi al-
tuia sh cads, unuia sh, impe'ratiaschi altuia sa se su-
puie, -unuia si se ascuno; altuia sh se ivesch.
Asenrenea i ..oblAcluirea Teret-romfinesti, fiind gi
mai mutt supush supt nestatornich pravilh a lucru-
rilo omenestY, Hind curgerea eY prin ripe si petre
,ascitrise, avend t6rrnurile ei lath limanuri, sail ase-
manat stapanirea eT cu, paliriile (9, adich cu apele
cele ce de dimin4th pant la o vreme curg in sus,
era de 1 t vreme isT intorc curgerea ldr in jos. Se
asemana i cu curgerea nihrel pe la Yizantia, pre
carea ventul, austruluT and bate,siT pricinueste cur,
gerea lute parte, si and de la meqh-napte bate, In
torte curgerea inapoT. Intru acest feliti de grabnice
InuthrY slati aruncat sort-a Prei-romanestY. Cand era
(1) 110040tPc : Fluxul 1 refluxul ingret
www.dacoromanica.ro
28 sairrg BIOGRAFICE
`4.

ce ,dinteib. lAcuitorY cu Jaume de Daki, eY biruind

tre Ramlenfle luA dajde, dupre cum. iar Meletie
scrie pentru Misia, qi trecend dincdee haznelele le
Linea ca id niqte vistieriY in loc-urile apex Argentiel
(pdte fl Argeu1), era de la Traian s'ad supus Dakil
platind eY dajde la, Ramleni, era, biruitoriY supu.O.
Intru acesta supuagre rtunlenesca, s'a& obladuit pans
la Radul Negru (?) let 1b80, sad dupre alp istoricY
1313. De- atuncea Banul Craievei supuindu-se rul
Raclu-Voda,, i un trup faaAndu-se tot principatul
Terel-rornaneciti, se obladuia cu forma de autono-
mie de, despotismos, qi de alegere la .diadochie. a
Domnid, intre fiiY si rudele Domnulul, sad dupre in-
tamplare intre boiarl cu sfat i priirainta de obqte a
cliresuluY si a boiarilor. Ae4sta forma s'ad urmat
rang, la Laiota Basaraba Domnul, let 1454. La a-
cesta s'ad supus tera stralucitdreY i prea puternicii
portY, platind dajde 1 obladuindu-se cu privilegiu,
rile sale. Care obladuire la multe DomniT s'ad pazit
qi tem s'ad mult6mit. 'Tara de la o vrerne, in multe
referral s'aii schimbat, qi:" de la Constantin -Veda
Basaraba BrAncov6nul cu total s'ati prefacuti pre-
cum este de top qtiut. Acura era O o suflare de,.
vent cu liniqte, o prefacere a dreptd celuYprea inalt
ati adus curgerea- obladuird Ord la matca sa,
all oprit venturile, au potolit yalurile, care. strimbg,
carma obladuirei, i nelasand corabia sa ajunga la
liman, in multe renduri o cufunda i o -%3Argea, de-
abia scapAnd cu_trupul ettrmuitoria Tera.rom'a-1
nesda s'ad asemhat acum cu paserea ce se name to
finix, carele cu ale sale aript aprinciend foe, se a-

www.dacoromanica.ro
 - SCHITE B1OGRAFICE 2 9,

prinde i arde pre sine9T i facendu-se cu, totul ce-

nuO, -err* din. pulberea cenupr se naqte i cre-
te: Aqa qi ea (,era-rom.), cu lucrurile rssboiului, &IL
de singura ins4r intre densa, i de altiY arclendu-se,
salt adus mkirile sale in cenu9d, 9i in pulbere. ySi
prm incenuqata starea, d trAgend ochiul milostivirel
al prea puternice'l nostre imperatir, adoa drit s'att
-nascut i s'ati intocmit in forma obraduirer, cu.carea
se ocrotid, anteiti. 11iu caqtigat bogatele mill' ale im-
peratier, daruinclu-se cu privileghiurile sale. Clirosul
bisericec s'ati rklicat in cinste, amlAndu-sescannul
Mitropoliet la qederea Scaunului Kesarie Capado-
kieT -(1). Boerimea se inalta dupre linia familier. PA-
,
roantenii se protimisesc dupre-cuventul pravild cer
politice0T. Stiff inii se miluesc dupre datoria firer i a
chretinatticii.I.Negustoria se spore to avend curgerea
sloboda..Dajnicir se adaoga, nebanuindu-se de adao-
girr de di-1'0T. Toji petrec in mulOrnire yugandu-se
ca sa caute din. cent Domnul asupra Ord acetia
ce este ca o vie sa,dita ,de mana sa cea, dumnecle6-
sca, lucrata i ploata din darurile cele cereqtr, ca sa.
o feresca" de grindinl ce stria, rodurile une-orr gi a-
supra coptulur. Fie, Dcimne, mila to spre nor, precuni
am nklajduit spre tine."
Luna lui Fevruarie 1779.
Intru o prefatai lungs Episcopul Kesarie arata
(1) Para la anal 1776, Mitropolitul Ungro-Vlaghielavea Intro ia-
rarchii Bisericei resaritului rangul de prectidere, avuse odiniorg,
..Mitropolitul Angirel. si thin de prea onorabil gi march al plaginelor
(laturilor). Acuiu credendu-se ca rangul. Mitrop6lieT Angiret nu
era destul de demo pentru Mitropolia Ungro-Vlachier; Patriarchul
Sofronie radica Mitropolia la rangul, MitropolieT resarier _Capacl6-
lciet. iVe0 actul patriarch. In Condica Sfitattl. De aserninea: lator.
biser.Lesviodax. p. 419.429).
www.dacoromanica.ro
.30 13C1ILTE BIOGRAFICE

maY Antal istoricul luneY acetia de and ea s'a in-

trodus la Romani, i tlerivit numirea eY de la ruga-
ciunile si iertYele,nutnite Februa, ce faceat Roma -
ni in acestl Tura pentru eel reposalT. Fliud-c4 la
cretin s6rbAtorea cea maT mare din acesth luny
este Intimpinarea Domnului; cAnd dreptul Simion
-a primit in bratele sale pe pruncul Christos la 40
de Mile de la naprea sa, de aceia Kesarie maY totg,
precuventarea s1 o ocuph cu istoria dreptulul Si-
Anioni cu Iegenda, lul despre promisiunea ce a a-
vut de la Duchul Sant de a, nti muri papa ce nu ya
videa cu ochiY pre Mesia cel preqis de prorocT, la
care ocasie el a i pronuntat imnul stiut: acum sto-
boslete pre robul Mt, stApane, ch, au vdclut ochiT
meT mantuirea to ", etc. $e adau4 ge o cronologie a
patriarchilor din legea veche de la Adam Ora la
Avraam, spre a se areta viata for cea indelungath,,
apoT face socotela anilor de la imp6tatul tolometi
pand la Intimpinarea DomnuluY, i a intregefyietT
a luT Simion, pre carea o crede a fi de 360 de aril.
Intru o notita spune, ea la personagiul redac_tiu-
neT s'a mai adaos DumneluT Jordan biv vel gra-
matic Kapadokiaiml", carele a indreptat talmacirea
acestuY Mineiu din. limba eiin4scg. Tiphrirea s'a in-
ceput la 9 August i s'a sfIrOt la Sept. `30.
Mineiul Lunei lui Martie 1779.
Kesarie incepe- prefata sa too descriere poetics
a luneY luT Martie:
,,Cand ochiul lumiratoriul lumel, sorele
cel simtit0rid, vine asnpra zodieT BerbeceluT in lung,
luT Martie1 ce veselie nu, prichmqte? Viderea nu
www.dacoromanica.ro
 SCHITE BlOGRAFICE 31
7 ti

e saturk de privirea verdeteT, aullirea se de epta

qi se plea la musica paserilor, ceea ce cu armonie
r6sunk in dumbriivile eele aurite de flora i de ver-
deturT, tote simtirile omuluT shut cu bucurie un
duh de viatk, ce le mirk spre a for energieg. ApoT
face istoricul hind lui Martie, de tine i and s'a
stabi]it de la Romul eel anted inip6rat al RA-
muluT", i s'a numit de la- Mars Veal resboiuluT.
Trece _apoT la eretinktate, i 8pune ca in acesta luta
sail s6v'erqit cele mad marl eyenimente ce se pomi-
nese in Biblie 1.- in tata istoria cretinktatii, crearea
lumeT, potopul , izbkvirea. IsrailtenUot din robia
Egiptulul, bine-vestirea sfinteT FeciOre, patimele i
InOTtea DomnuluT Christos. Adaoge maY multe 1e-
gende cretine, iutre care i legenda busmoculuT,
carele cretea pe locul Golgotl'eT, unde s'a restiguit
tomnul, i prin care s'a pkstratin memoria creqtini-
lorlocultindes'afacut mAntuirca lama, pAnd ce acel
be a ajung in manile creqtinilor. De aceia busuiocul
se intrebuintezA pauk astAcIf la osfetauie", 0 mi-
nutia-CA hulk a 1111 Martie, eselatnk la urma Kesarie,
plink de -dulcep vezduchuluT, incununatk cu florX
de bucurie, aretht6re de minuni, descoperitore de
taine dumnedeeftil 're densa Ramlenii cei nelumi-
nacT o cinstea cu yamurT i cu florY; Or stranepotiT
for (din linia chrora i not ne tragem) clup`a ce_s'ati
lurtiinat, '1-ati incununat Vale cu flora( de- pomeni-
rele sflutilor".
Tipkrirea acester,carti s a inceput la 15 Octom-
brie 1.i ,s'a sfirOt la Decemb. 5. La personagiul de
Ind inainte al tipografiel pe vede adaos ca ingriji-
www.dacoromanica.ro
_32 SCHITE 13IOGRAFICE

Writ' sail Director al tipografiei Kir Ioakim Iero-

monachul din sf. Mitropolie4.
Cu. Mineiul de pe Tuna acesta s'a ispravit i acti-
vitatea qi viata demnuluT. Episcop Kesarie ; cad la
sfirsittl prefecd cetim acesta insemnare tiparith
1780 Ianuarie in 9, intr'o di Jolt chtre sera, s'all
mutat din viaca acesta la Niacinicele lacaurl acest,
plin de rivnei sfdnt pcIrinte, ce este maI sus numit
(Kesarie); care cu mare dragoste find aprins spre
folosul deo4te, s'ati apucat a. da in tipariti mineele
pe lunX, ea, multh cheltuela sa, eine va, ceti a,ici, sh,
dick; Damned& sh-1, iarte Morteaidi a foist
grabnicti, i neateptata. In moment.ele cele de pe
urma, chemiind pre Archiereul Filaret carele se
vede, ca traria la Minnie, i lucra impreuna cu Ke-
sarie la traducerea i publicarea carcilor romane bi-
sericeti, 1-a insarcinat. sh continue. editarea Minee-
lor pans la fine, -ceea ceFilaret, precurn vom videa,
a implinit cu tata esactitatea qi osirdia, inlocuindu-1
intru t6te i continuand opera predecesoruluI Oa.
Fotino ne spune, ca in Tera-romanesch:Episcopil
se puneah prin scirea Donmului, cu alegerea Mitro-
polituluI qi a, Boerilor (Istor. Dac. partea VI epo-
cha IV cap. III. p. 165). Alegerea obqtesch i incu-
viintarea domnesca a cadut pe Filaret Archiereul
MiralikieY, amicul luT Kesarie, -qi condica Santa a
Mitropolier ne spune, ca psifiarea lul Filaret la Epi-
scopie. s'a facut la 3 Martie, adich apr6pe cloud lunI
dupe rn.ortea 1L I Kesarie, care timp A trecut pentru
s6verirea formelor bisericetI. Filaret dar se bu-
cura de faverea i a domnuluT Alexandru Ipsilant,
www.dacoromanica.ro
 SMITE I3TOGRAPICE 33

si a Mitropolitului Grigorie qi a Boiarilor di-

vaniqtY.
In condica sfant6 a Mitropoliei din Bucure0 ga-
sim acesta, insemnare despre alegerea qi rAdicarea
luY Filaret la scaunul Episcopiei de ROmnic:
De yreme ce sfanta Episcopie a remas far de al
el adev6rat 'Astoria, dandu-O obOesca datorie feri-
citul Kir Kesarie, cu porunca Prea sfintitului Ar-
chiepiscop a TaregraduluX qi a totei lumi patriarch
Kyrio Kyr Sofronie, qi cu vola prea luminatulul si
blagocestivulul D0131n a to:Sta. Ungro-Vlachia Ioan
Alexandru Ipsilant Voevod, i cu blagoslovenia prea
sfintiel Sale Parintelui Mitropolitului Ora Kyr Gri-
gorie,, am intrat in sfanta Mitropolie a Bucureqtilor,
uncle se pfaznuete hramul Sfintilor savitilor i in-
tocma cu Apostolil Impe'raPor Constantin qi Elena,
ca sa facem alegere pentru pastoria la acesta Epi-
scopie, i am pus tuateia pe Cuviosul Archimandrit
a sfintel Montistiri Delului Kyr Grigorie (1), al doi.-
lea pe cuviosuL Archimandrit a sfintel MonAstiri Bi-
stritii Kyr tefan qi al treilea pe sfintia sa fratele
Myreon Kyr Filaret, care s'at ales mai d'astoinic i
mai de folos a fi 'Astoria qi Episcop la acesta Epar-
chie, drept acesta li s'aa scris qi numele for intia-
costa condica.". Urn]. 4Z-A apol iscalitura Mitropolitu-
lui Grigorie in limba grka,, apol iscalitura a 8 Ar-
chierel, intre care i a Episcopului de BuZda Comma,
tote tot greceqte. (Vecli Biser. Orthod. rom. Sep--
(1\ Acest Archimandrit Grigorie Delenul ne-a pastrat inteun
Manuscris, scris de el insud fn anul 1781, Didachiile sau pre-
dicele renumitului Mitropolit Antim Ivirenul, rostite de el ro-
nafinete In. Mitropolia Bucuretilor, Manuscrisul 1-am gasit eu si
1 -am depus la Academie spre tiptirire, ceia ce se i realizeza acum.
Biserica OrtodoxL Romani. 3.
www.dacoromanica.ro
84 SCHITE BIOGRAVICE

tembrie 1885 p. 659). Tot din condica sfanta se

vede, ca inainte de alegerea lug( Filaret la Episco-
pia RomniculuT, se ivise in BucureqtY indo41a, data
n'ar fi contra canonelor ca pre Filaret, carele avea
deja titlu de Mitropolit al Myrelor- LikieY, sa-1 po-
g6re la rangul de Episcop. Cu acesta intrebare
Domnul Alexandru Ipsilant s'a adresat la Patriar-
chal icumenie Sofronie, i acela respunde aqa Mi-
tropolituluT Grigorie : Fiind-ea ni s'a raportat de
catre bine-cinstitorul qi prea inaltatul i prea dire-
qtinescul Domnitorib. al Ungro-Vl a chid Domnul Ale-
xandru, fiul nostru eel in Christos Dumneleti prea
iubit qi mult dorit, ea Episcopia ItOnaniculuT cea su-
push Mitropolid tale, a r6mas fare de stapan qi se
chiama prin, votul comun i alegerea canonica, spre
primirea acesteT regulate succesiunT, Mitropolitul ti-
tulariti al Myrelor, D. Filaret, ca eel ce este vrednic
qi invetat in conducerea poporuluY, qi am fort intre-
bat de catr6 Inaltimea Sa, data este posibil, ca din
Mitropolit titularit sa se strilmute la o Episcopie 8i
.

not respunOnd scriem pe larg InalOmei Sale i

dam voie pentru o asemenea stremutare. Dec seri-
ind, porwacim prea sfinOeT tale, ca sa fad o ase-
menea str6mutare, qi sa stabileqtT pre titulariul Mi-
tropolit al Myrelor D. Filaret, archiered qi episcop
actual, legal i canonic al Episcopid cei vdduve a
ROmniculuT", etc. 1780 Mart. 3. (ibid. p. 657-59).
Asupra origind i nationalitateT EpiscopuluT Fi-
laret nu Bunt pane acum eqite la ivela date sigure.
Din o corespondenta grecesca intre patriarchul Neo-
.fit i Filaret, ca Mitropolit al Ungro-Vlachid, Pre

www.dacoromanica.ro
 SCH1TE BIOGRAFICE 35

sfintia sa Archiereul Genadie Enaceanul, carele po-

sede acea corespondeta, conchide, ca Filaret ar fi
fost de origina grec. Reproducem qi not pasage din
acele scrisori, precum ne le preda. Prea sfintia sa
Genadie in revista Biser. Orth. rom. anul V. p. 318:
Patriarchul Neofit scrie lui Filaret: Ne-am adus
aminte din scrisorile V6stre de relatiunile n6stre
cele vechi, qi Ne-am representat ea inaintea ochilor
actele dintre noi, cand eram petrecend pe langa
pururea amintitul betranul nostru, prea fericitul
Parthenie al Tamovului". Filaret IT respunde :
Trebue sa recunaseem, Inalt prea sfantul meh Domn
qi Stapan, ea, multi lqi schimba ideile cu demnitatile
inalte, insa nobleta i liberalitatea lnalt prea sfin-
tiel Vostre cei impodobite de Dumnecleh, cii tote ea
dupre vrednicie s'a ornat cu trepta mid mai inalte
demnitati chrestine, a remas in aceiasi positiune, i
facend ca un Archipastorai al lul Christos, isi aduce
aminte qi se arata cu condeseedenta cea mai mare.
Pentru ac4sta qi nici a fost posibil ca sa se t6rga
din sfanta Vostra memorie umila mea persona, cu
tats lungimea timpuluT qi cu tota maretia demnita-
tei, ci ve aduceti 'Inca aminte fiii acuin qi rechemati
acele relatiuni vechi, care inai permit i mie a dice:
Si ce pate fi pentru mine mai mare, mai placut li
mai fericit?"
Din aceste done pasage, ell inch nu me pot con-
vinge, ea Filaret n'a fost roman. Se pate, ca Par-
thenie Mitropolitul Tarnovului sa fi trait in Bucu-
re0i, ca multi alti archierel greci, destituiti on pa-
retisiti de Ta eparehiile Tor din Turcia, carit veneah
www.dacoromanica.ro
36 SCHITE MGR AFICE

apoi qi traiail in Romania, alipind pe MITA denqii

pentru servieiIi tinerl monachi on i mireni, nu nu-
mai dintre Greco(, dar i dintre Romani, precum att
putut sa fie Filaret, carele dupa mOrtea staretului sett
gree a continuat studille i eariera sa biserie4sch iil
tara. Admitend ca el ar fi fost de origins grec, pre -
cum afirma prea sfintitul Genadie Enacenul, nu pu-
tem sA', nu, recun.6scern, ca el pe deplin q'a insuit
limba, sentimentele qi trebuintele rationale roma-
neqti, qi a lucrat in tots viata sa ca eel mai eminent
Roman, precum odini6rA neuitatul Episcop al Rem-
nicului qi Mitropolit Anthim Ivir6nul.
Filaret devenind Episcop al Romnicului a des-
voltat acolo tota activitatea sa literara. Tipografia
o a mentinut in aceiaqi stare qi cu acelaqi personal,
ca till. sub Kesarie.
Cea mai insemnatA lucrare a lui Filaret in lite-
ratura bisericesca este continuarea tiparirei IViinee-
lor. Mineiul pe luna Aprilie se Incepuse Inca traind
Kesarie, anume de la 9 Decetnbrie, dar s'a sfirit la
29 Ianuarie, cand Kesarie era most. De aid se vede
era0 ca Filaret era la Romnic, i politiceqte era ales
Episcop, de i incA nu se ispravise lucrarile pentru
confirmawa lint biseric4scA. Lucrarea lui Filaret se
Incepe de la prefata lunei lui Aprilie. El inca ilu-
str6zA Mineele sale cu prefete ar6tat6re de eruditia
lul qi biseric4sca i profana. Luna Aprilie o incepe
cu jalea sa pentru mortea lint Kesarie, in modal ur-
mAtcr : De art fost aka data luna luY Aprilie cea
mai pricinuiVire de veselie, pentru chci fiind cea de
al doilea a primaverei, Intru carea inaltand.u4e s6-
www.dacoromanica.ro
 -SCHITE BIOGRAFICE ,37

rele, ii adaogk caldura, i indeama toff', firea spre

rodirea celor de mana ziditoriului shdite seminte.
Dar pentru chci nu s'ari invrednicit cununii cei care
i s'ar fi impletit de intelepciunea lumin6toriului ce
ati apus de la noi, c icem, prea iubitului nostru ,in-
tru Christos frate, qi en tOth' inv6tatura impodobit,
fericitului Episcop Kir Kesarie, acum nu i se cu-
vine a se impodobi cu str6ine float, ci cu jale se cade
a-i ar6ta mAlmirea, 'ne primind mangliare, pentru
aci i s'ati luat mirele, prin carele aqtepta a i se al-
catui cununa incepeturii, precum qi la cele-lalte
luni, qi pentru care i se cuvinia a se bucuni Dar
fiind-ca la acest lucru al almhcitului Mineelor,
i la indemnarea tiparitului lor, nu numaX la un sfat
am Post din inceput, ci i la osirdie cu asemineaT
ra,vnA, i mai vertos poftindu-ne fericitul, i la cele
dupre urma ceasuri ale sfirqitului vietei prin insui
rostul sett, ca sa_n.0 contenim lucrul, ci dupA putere
a ne sili, spre severqirea acelui deobOe folositoriti,
i bisericei impodobitoriti lucru. Pentru aceea im-
plinind frAt6sca porunc6 i severq:nd rfivna pasta-
resca, precum fericitul a suferit iutimea gerului, a
ostenelelor trecutelor luni de iarnh, aka qi not nu
fugim de pitliciunea 86relui a lunelor celor de vara,
ci prin ajutoriul Domnului ne vom sili a suferi ar-
sura qilei. Tug. fericitul in lunele cele trecute ma-
terie bogat6 abi. pus intru pred.oslovii, impodobin-
du-le cu istorif de numele lunelor de la cine qi pen-
tru ee pricing sunt puse, i ar6tand intru densele ce
taine s'ati severqit si ce folos de la ziditoriul lumei
intru densele lumea ati dobendit". Filaret spune mai

www.dacoromanica.ro
3$ SCHITE BIOGRAFICE

departe, ca dach ar fi vrut qi el sh', urmeze esemplul

lui Kesarie, ar fi putut sa spunh, ca luna lint Aprilie
la ElinT se numia Thargilion, qi causa pentru ce se
numia aqa a Gala o mimes Avril, pote ca de la
Impdratul Avrilian; eh Aprilie se deriva de la ver-
bul aperire (a diskide), de unde i Greca in limba
aplA o numesc 'olvott.I. Dar crede ca este maT bine a
se lash, ca sa, se caute aceste lucruiT in arcile pro-
fane, era, noY sa ne indeletnicim maY mult a cunasce
pre ziditoriul din zidirile sale cele v6c1ute, etc.
Personalul tipografiel i sub Filaret a continuat a
fi acelai ca qi sub Kesarie.

Mineiul pe Luna lui Matti 1780.

Tipgrirea acestui Mineit s'a inceput la I-iti Fe-.
bruarili i s'a ispravit la 24 Martie. In prefath, Fila-
ret, imitand pre Kesarie, aratii, ca numele acesteT
luny este roman, qi se deriva sail de la Maiores, pen-
tru ca ar fi fost dedicata in cinstea senatorilor qi a
a altar dmenT marl (maiores) aT cetitta Roma, sat
de pe numele mumel 4euluY Mercur, carea se numia
Maia. Spune, ca la I-a di a lunei aceqtia Romani
praznuiati tArnosirea templuluT ce facuse Sabina in
onarea 4eilor numilT Lares ; era jupAnesele jArtfiat
buneT lor clede Favna, in casa mareluT for Archie-
reti, la care ocasiune nu participa nicT un barbat, ba
i idoliT de partea bArbAt4scrt se invalial La 9 ale
luneT serbati pe Lemures sat Remures, pre care IT
credeat duhurT facet6re de r6t1, sail sufiete neastim-
Orate ale mortilor, cara veneati a ant:Ara pre eel
viT, qi se credea, cd, prin acesta serbare arecum IT
www.dacoromanica.ro
 SCHITE BIOGRAFLCE 39

e/orc4za sad astAmpark. La 24 ale hind se fAcea

ceremonia numitk Regifugium, spre amintire de iz-
gonirea lui Tarquiniti eel ma,ndru din Roma. Venind
la epocha chreqtina, spune ck, serbAtorea cea ma'
mare din acesth lung este serbarea sfintilor imperati
Constantin qi Elena, patronii legit chreltineti i in-
cep6torii imp6rktiei nostre eel pravoslavnice , ca deqi
acestk ill se prkznuete qi in alte t6ri thre9tine, dar
nickirea 11U se serbezh aa de luminat ca in Tara-
roman4sca, ch'ci nurnai aid se inchipueqte stkpa-
nirea chreqtinesch ma' luminat de cat in t6te latu-
xile, qi ma' ales acum in auritul viacul nostru ce
curge, indoit i intreit se cade nou6 a ne bucura
pentru luna lui Mai, pentru eh nou6acura tot Mai ne
este viata i petrecerea, fiind-ca avem patron' i ocro-
titori Parinte qi Fiid, adick pre prea sfint-itul nostru
pAstorid, qi pre prea luminatul nostru Donan, carii
in crucea lui Christos, qi obladuesc Ora cu bunk
chibzuire i cu tots pravoslavia. Domnul, revarsk
mill' imp6rateti, imbogateqte Farad, radich din gu-
noiti nemuri, mangat sckrbiti, ocrotete sermani, qi
t6te cele-ialte daruri ce s'ad impkrtait atilt de la
imp6ratul ceresc, cat i de la eel pamentesc milo-
stivul nostru imp6rat, le revarsk in Cara, qi ca un
s6re ne incklcleqte pre to'. Pastoriul iara0 cu ploia
darurilor duhovniceti riurezk, tot' lAcuitorii, qi po-
Vatuete tote oile sale spre 'Apnea suftet6sck nu
numai cu cuventul prin invetkturi duhovniceqtY, ci
lii prin dascali isiinvetatoll adapa tot norodul, qi prin
cart' ce se tiparesc de tot folosul sufletesc i de mare

www.dacoromanica.ro
40 SCHITE BIOGRAFICE

pod6bfi a Bisericei, precum i cu aceste minee. Ci

mai vertos cu insuqi fapta i cu pilda vieteT sale eel
sfinte, a cAreea luminh o ved fill eel ce nu clintesc
ochil la s6re i prosavesc pre pArintele eel ceresc.
i linitea ce avem, i orl -ce bine alt doba,nditn, nu
se cade a socoti, c6, se pricinueqte de alt undeva,
fare numal din vistieria bunhtiitilor acestor dolt obla-
duitorl . de este adeverat cuventul Evange-
lid, ch din rod se cun6sce pomuT, pate fie0e-carele
din buna urmare a obraduitorilor politieT a pricepe
inalta intelepciune a Domnului, i din tocmitA kib-
zuire a purtAtorilor de grijA, a Bisericel pod6bele
sufleteqtT ale marelul piistoriuluY nostru, a ctiruia o-
draski ysi reposatul pt rinte Kesarie au fost, care cu
ate rodurl sufletetY ail indulcit gAtlejul eparchio-
tilor ski socotim a nu putea a se thinuinicY de insuT
zavistnicil bunhtatilor". Vorbeqte apol cu,intristare,
ca "Alfa astNi ail remas intre Romani resturi din
basnelepAganqtY, ce erati lipite de luna lul MaY, pre-
cum t La 1-iti Maiti es la primbrul pe la gradini, uncle
se tgvAlesc pe 4rba, creclend eh grin ac4sta vor fi
shn6toTT tOta vara. Tot remaqith din phgAnatate este
qi obiceiul, eh in cliva sf. Georgie i&iT impodobesc
pragurile ugilor i stalpiT portilor cu Orbit 'verde. Mai
este o grbAtore ruqin6sh,, ce o numesc ropotia",
ce o serb4z6, Marta( in a treea sept6manA dupa patY,
qi o numesc qi grbAtOre a draculuY, and babele fac,
cum Iic ele, in pofida draculul testurT" (tavAle
de lut).

www.dacoromanica.ro
 SCHITE 13IOGRAFICE 41

Min.eiul pe Luna Iuniii. 1780.

TipArirea s'a inceput la 26 Martie i s'a isprg,vit
la, 16 Maiii. In prefata, Filaret arath a, numele a-
cesteY lunY unit it deriva de la dicerea latin6 lunio-
res (cea maY tines), di, adia, ar fi, fost dedicata sena-
torilor celor maY final, precum Mairi ar fi fost dedi-
cath celor ma betranY ; alp o deriA, de la deaea Iuno,
sora sari sotia lui Jupiter; Filaret prefers derivatia
cea tlinteiti. La elini acesta tuna se numia Ekaton-
veon, carea inseum o sued, de boY, pentru eh in a-
veon,
cesta luna, carea la Elini incepea anul, ea jertfiati o
sutA de boy, prin carea multemlaii prin anticipatie
pentru belqugul anuluY. Irenind la epocha chreqtinh,
dice, ca in acesta linh sfintil ApostolY s'ati impra-
tiat in totii, lumea spre a predica Evangelia, qi ina-
lute de acesta s'aii intdrit prin post qi rugAciune. De
aceea i Biserica chreqting, a oranduit a se posti in
acesta luny postul sfintilor ApostolY, i inchee, ar6-
tand insemnatatea posturilor stabilite de bisericii,
pentru perfectionarea morala a chretinilor, qi in-
d4nanA pre totY a le OA cu religiositate.

Mineiul pe luna NMI 1780.

S'a inceput la 18 Maiti. i s'a sfirqit tiparirea la 18
Julie. In prefath, Filaret spune, c Impdratul roman
Marc Aureliti a numit acesta lunh, cu numele folk-
EA Cesariul, carele s'a n6scut in acesta Luna., qi a re-
format Calendariul Romanilor. Spune, ca, RomaniY
in acestel, lunA, aveati maY multe grbgtorY, anume
www.dacoromanica.ro
42 SCHITE BIOGRAFICE

la 6 ale luY Iuli1z serbab. amintirea de mantuirea Ro-

rad prin muma lul Coriolan; la 121u liu serbart cu
mare pompg, cliva naqterei luY Iuliu Cesariul; la 24
se facea mash, mare Archiereilor sail pontificilor ro-
man; la 28 jertfiall cap-va card, spre a opri cal-
dura cea mare a ]unel, pentru care clilele acelea se
numiafi Canicule, Ora unit le nurniat ale leuluY,- Bind-
ca, in acele (Ale s6rele se aftd in zodia leulul. Tre-
cend la epocha chreqting, Filaret se opreqte la ser-
barea sfantului Proroc Ilie, ce se praznueqte la 20
ale acestel luny, i aminteqte trasurile principale, cu
care se descrie acest proroc in Biblie ; spune cg in
acestg, lung, a incetat potopul qi B'a oprit corabia lui
Noe pe Muntil Ararat.
Tart pentru Romany spune, ca este insemnatg, a-
cestg lung prin aceia ca in ea s'ail adus in tarp, m6-
qtele santuluT Dimitrie Basarabov, carele a izbavit
Ora de ciumg, qi al doilea ca in ac6sta lung s'a
&ins flacara r6sboiulu1 intre inalta porta i imp6rg-
tia Rusiel ".
Aducerea Moqtelor sfantuluY Dimitrie Basarabov
in BucureqtY, de carea amintevte aid Episcopul Fi-
laret, a fost contimporana cu Episcopii Kesarie qi
Filaret, anume in timpul resboiulul Rusiel cu P6rta
(1769-1774). Dupg ce a cucerit Ruqciucul, gene-
ralul Salticov a ocupat tot teritoriul de pe malul
Dungrd Ong la Cernovoda, intre care qi satul Ba-
sarabov, carele este apr6pe de Ruqclue pe tdrmul
riulul Lom, unde se anal din vechime, de pe tim-
purile regilor bulgaro-romant Generalul rus a luat
acele sfinte m6qte cu dreptul de cuceritorit i void
www.dacoromanica.ro
 SCHITE BIOGRAFICE 43
...

sg, le trimit4 in Rusia. Sosind in Bucureti cu sfin-

tele m6te, un neguratorid anume Hagi Dimitrie,
Bind in relatiunY de hprope cu generalul, 1-a rugat
s ddruesch acele sante moqte Tere1-romanet1, ca
o despAgubire pentru praclile qi jafurile ce a suferit
ea in timpul resboiulut
(Vecli Sinaxariul de la 27 Octombrie in Mixtee le
din Monast. NenatuluT. Editia 1846).

(Va_ urma). Epise. Rom, Melehisedek.

www.dacoromanica.ro
 MAUL Ix
(Urmare ; vecli No. 13, anul X, pag. 1079).

Titlul acestuYpsalm este: Intru stdr)9it pentru cele as-

cunse ale fiutiglul. Psalmul 1'0 David. Nu avem de es-
plicat de cat : pentru cele ascunse. Textul ebred dice :
.A1 mut-laben, ceia ce se traduce Pe 2ndrteafiuluL AltiY
unind cele dou6cuvinte dint/a cites c: almut; se sub in-
telege : al, ceia ce ar face despre tiner ete, sat pro ju-
ventute, Ca LXX se pare ca au cetit ast-fel ; dar eY ad
tradus : pentru cele ascunse; altri cred, eh acest cuvent
almut denoth, un instrument de musics ce le este ne-
cunoscut. Ater carii voese a se uni punctualminte cu
litera textuluT ebred lie super mortem Laben; qi cand
trebue s esplice acest Laben, eY recurg la Goliat,
care e numit vir medietatum sail intermedius, inter ca-
stra, sae sh refers la o cantare numita, Laben, de care
se vorbeqte la prima carte Paralipomen, 15, 18.
Ideia luT Calmet este aasta : oh prin cuvgntul almut
intelege pre fetele destinate a canta in ceremoniele
templuluT ; qi dupa el tots esplicatiunea textuluY ar
fi: Psalmul lui David, pentru Ben, prepus corulul de
www.dacoromanica.ro
 NOTE $I MEDIT. ASUPRA PSALM1LOR 45

fete cftntarete. In fine mai sint qi alte interpretatiud

ce se poi vedea in comentatorY, in deosebY in Mino-
chius in cap. 15 a cartei intAS a Paralipomenilor.
Dar ce insamna aceste cuvinte in cei LXX qi in.
Vulgata: pentru cele ascunse ale fiulta? St. Parinti
se unesc a crede Ca profetul are in vedere misteriile
luY Mesia, care era fiul lui David i nu se p6te slice
ca, acesta gandire este contrary cu litera, pentru Ca
cuvintele ebraice, grece i latine sint conforme ; nu
se p6te slice 6raqi ca ele sa fie prea mistice, pentru
ca David ca profet a vorbit in f6rte multe Tharp de
Mesia.
EbreiY fac doY psalmY din acest psalm al 9-lea, qi
acesta e causa pentru ce EbreIY in ordinea psalmilor
numera un psalm maY mult; dar eY Imes alti psalmi,
qi cu tote ca impart Inca pre unit, cu tote acestea
ajung a num6ra ca i noi150 psalmY. Voiq avea in-
grijirea de a insemna aceste divisiunI i aceste reu-
niuni, care in fond sink de o prea mica consideratie
pentru intelegerea Psalmului.
Cat despre subiectul tratat in acest psalm, ee va
vedea prin esplicarea versurilor. Este vorba de vic-
torii mad; qi Parintii cred ea acestea sint victoriile
lui Mesia asupra inimicului mantuirei.
VERS 102.
Mtirtwrisi-mg-void fie, Ddmne, cu tOtti inima mea, spun -voiU tote mi-
nunile tale. Veseli-mg-voill i mg void bucura 'intim tine, cdnta-voiU nu-
melt& teU, Prea
In 'textul ebreri este : Diuda-voiii pre Domnul. Septuaginta in-
drept6 cuventul cb;tre Domnul, pentru a face ca cuvintele profetului
sa fie uniforme, aci dice in urmg,: Spune-void We. minunile tale, mg
coil% bucura intra tine, ete.
www.dacoromanica.ro
 46 NOTE *I. MEDITATION

Daca am crede a aceste dou6 versurt sunt identice, gi ne-am in-

chipui a este acelaf lucru, esprimat in diferiV torment, &tuna nu.
am *ti sa, deosebim cugetArile profetulut i nu. i-am cundte inima
hit. David Oice : cat va letuda pre Domnul din tool inima sa; ceia ce
esprimK calitatea cea mat insemnata, a rugIciunet, adica iubirea, a-
teniiunea spirituluT i interesul volute. El Oice in urmg, ch vapovesti
tote minunile Domnulur ; ceia ce arats," o mare intindere de cunoseinfg
gi aplicatiune in acest profet. El adaugli, ca se va bucura in Domnul;
ceia ce arata sentimentul adene de care e st6panit la amintirea mi-
nunilor sale ; el an se mulOmete cu o simply buourie, ci ea e in
so%ita de veselie. In fine el va kluda prin ctintdd numele celut Prea
malt, unde se vede unirea rugAciunilor vocale 0 a ermtgrilor publice
cu dispositiunile interibre.. El va cants, numele celut Prea Inalt ; a-
cest nume este Dila. insug i D-dell e Prea-Inalt ; El intrece tote
conceptiunile 6menilor qi a augerilor. lath; tote facultittile sufletulut
0 ale corpulul ocupate de gloria Domnulul.

MEDITATIUNT.
Defectul cel mai mare qi ce] mat comun al tuturor rug aciu-
nilor n6stre este a nu sunt facute din tota inima. Ne rugAm
de obiceitt, fait, ca inima SA iea parte la rugaciune. Le reci-
tam mat fara a le Incelege, le incepem fait a ne indica inima la
D411, si le sfersim fart sit stim pre ce tale am trecut. Nu
bagam in Beall rAtAcirile gandurilor, sub pretext eft sunt in-
voluntare; dar cum invo]untare, and de obiceiii tine -va e
departe de D4e11, and vielueste far& cumpA,t, cAnd nu e
nici pregAtit, nici nu are sentiment pentru rugacimae ?
Santul rege lauda pre D -4e11 din tota inima sa, el se ocupa
de minunile sale si nu perde din vedere, ca vorbeste celut
Prea malt; el pune fericirea sa in a bine-cuventa sant nu-
mele kit Iata un om credincios ; si de ce s& nu fill si
en dupre exemplul s6ii?
VEILS. 3 si 4.
Cad se va intorce vrajmagul mezlinapol, sltibi-va gi va pert
de catre fata ta. Cal aT fticut judecata mat gi indreptarea mea7gequt-ca
pe scaun ceia ce judecT dreptatea.
Textul ebren a putut fi tradus : Cad se va intdrce vrdjmagul meta
sau vrtilmaga met. Traducend vrtijmagul meg, profetul de la plural.
www.dacoromanica.ro
 ASUPRA PSALMILOR 47

trece la singular; ceia ce nu este rar in limba santh,. Prin singular

se intelege capul inimicilor, sat mai bine fie-care din inamicir
,Sltibi-vor, ebreul pee icayelu, care insamng. sltai-vor, i acesta e
sensul celor LXX pi a Vulgate.
Profetul mullumepte lui D -c ei de aceia c6, inimicil sea aii inturnat
dosul i au fost rupinati de planurile for nedrepte.

MEDITATIUNI
Nu trebue a perde niel odatii curagiul, child este tine -va
nevinovat. D-dett este un judeerttor nemarginit luminat, in-
finit drept; el ne va apara sail in vieta azdsta sad in ceia-
lalta Numai el, dice St. Chrisostom, judeca dreptatea, care
deosibeqte pre cel drept de eel nedrept ; omens suet sat prea
putin iuminatT, sail prea pasionati, pentru a face acdstn. deo-
sebire ; ii acesta dovedevte ea trebue sa, fie un timp, and
D-deu se va sui pre tron, ca sit judece pre top' onaenif ; lard
aceia n'ar fi nici providentii, nits lege divinit, qi D-filet chiar
n'ar exista.
V t RS. 5 i 6.
Certat-cd nemurile fi a petit necredinciosza, numele luY stins
in vec i in vecut viculut Vrtijmafula i-a Zipsit sttbiile intru split,
Di teas as sprimat.

Este vorba aici de un mare eveniment in acest psalm; crier pro-

fetuL (lice : clt D-0.1 a lovit cu putere-natiunile, adicX pre idolatri ;
ace t1 impiops an petit, pi numele for a fost sfa,"rimat pentru eterni-
tate. Expresiunea de care se servepte ebreul arat6 eternitatea pro-
priu slisa : act in acelapi psalm durata fi guvernul. Jul a Oat aunt
exprimate ast-fel : Domnul in vec rgmcine, trebue dee a fi vorba in
acest psalm de sfarimarea idolatries pi nimicirea puterilor infernu-
lut, prin predicarea Evangelie.

MEDITATIUNT

Este en neputinta de a nu cun6sce in aceste versuri vic

toria lui lisus Christos asupra puterilor infernuluf. Sagetile
for cele aprinse, cum se esprima Apostolul, sint respinge de
scutul eredintd. Cetritile, adica sufletele, in care locuea de-
www.dacoromanica.ro
48 NOTE 1 MEDITATIUNI

monul, si care erait, dupre cum dice insusi Iisus Christos,

ca locuri de aptirare ce ocupa cel Area inarmat, att fost sfa-
rimate, adica ca acest bine inarmat a fost alungat. 1\Tecre-
dinciosii, asa de numerosi astadi, att blasfemat contra acestei
vietorii a 1111 Iisus Christos. ET a cis ca -demonul, de and
acest Dumnedeil Mantuitor a venitin lume, n'a perdut din
puterea sa; cii el Inca triumf4a, in totit lumea ; cii, el era in-
ving6tor in luptele sale contra EvangelieT, pentru ca esea
din lupUt incarcat de pradi. Acesti inimicl aT religiunel n'att
considerat nici uatura armelor, ce Iisus Christos a hint in
Evangelia si Biserica sa, nici monul cum voeste sa se ser-
vdsca, nici multimea sufletelor rapite de la demon, nict in
fine resultatul lupteT acestia, prin care Iisus Christos se va
prea-mitri, Tar diavolul va fi rusinat. Iisus Christos da cre-
dinciosilor set- arme f6rte puternice, care stet : darul sett,
santele sale taine, exemplele sale, santelor sale citrti. Cu aceste
arme pnternice va putea birui t6te puterile infernului; dar
pentru a avea acesta.biruintii, trebue a voi si a Id sit se ser-
v6scit de aceste arme. Mamie principal. a OM iconomia,man-
tuirei este, cit D-deft voeste a fi tnchinat, a i se supune, a -I
servi de bung, voe; el dit tot ajutorul, dar cere ca sit nu fie
nefolositor prin necredintrt, prin lenevire, prin pasiunT. Uu
rege pate procura soldatilor seT arme destul de bune ; dacii,
ei n'ail vointg., vor fugi cu aceste arme, si regele va fi in
pericol perde statele sale. Cu tote acestea nu este tot
ast-fel si cu Iisus Christos, el rapeste demonuluT o mult-ime de
suflete, care eraA si care puteati fi sclavele sale., farit ajutorul
harulul. Numerul alesilor nu este f6rte mare, dar el este de-
stul de mare ; tine p6te pretui nurarul? In fine ce castigil
demonul prin pretinsa sa victorie? Va fi el mai fericit? Dacit
un rege pedepsit ar videa pre multi din supusii seT, sail chiar
din inimicii seT, pedepsitl cu el, s6rta sa va fi 6re mai de
suferit? Imp6r4ia demonulul, va fi Itrnp6rMia uriciuneT, a
rtqineT si a despertireT. Cu cat nume'rul supusilor acestuT st6pan
crud va fi mare, cu atata va blestema starea sa, si va siroti
greutatea predepselor sale. Vointa ce are de a vatama,, ca
www.dacoromanica.ro
 ASUPRA PSALMILOR 49

esergiala, de la cgderea sa, .11 rode mai hnteid pre el ; suc-

cesul a6stei vointT I.multeste nenorocirile sales fn be de a le
micsura. In fine pentru a yidea in Ce parte e victoria, trebue
a vedea unde este fericirea si gloria. De sigur In partea Jul
Iisus Christos ; asa dar numaT lisus Christos e invingetor.
V E R S. 7 si 8.
Perit-a pomenirea Jut cu sunet, i Domnul in sec rontine. Gettit-a
la judecatti scaunul sett, gi el va judeca lumea intru dtreptate, jade,
ca-va norodul cu indreptare.
Profetul opune durata eterna a Domnulut distrugerei inimicilor
sel, earl' slut and ai mitntuirei mistre. Amintirea lor, dice el, va pert
cu sunet sail mai bine cu eY, dupre sensul ebreu. D -qeU va judeca ptt-
mentul cu dreptate; el va judeca popdrele cu dreptate. Este ere-care
diferinVa Intre ptimant i popore: pAmentul insamna" insusr global,
fie locuit sail nelocuit. D-clett 11 va judeca au dreptate, amestecand
elementele din care e cornpus; c cT /west glob n'a fost treat pentru
a dura tot-deuna ; dreptatea luT D.cleil Ilya inlocui cu un noti p'iment
i cu ceruri noug, adecg, ImpgrAtia eterna. unde nu va fi nicT durere,
nici ,intristare, nick suspin. Poporele slut locuitorii pamentului;
Nett Ii va judeca cu dreptate, sail dupre dreptatea sa; pentru ca
el e drept, resplaete virtutea si pedepseste farg, de legea.

MEDITATIUNI
Este aid o opositie insemnata Intre distrugerea celor reT
5i durata eterna a lui D-4et. Amintirea impiosilor pere cu
sunet, sat pere cu el; dar Domnul renfane in eterri. Chiar
in text este ca el Ode etern pre scaunul set, pentru a arAta
pacea de care se bucura si puterea sa. Acdsta mangle vir,
tutea persecutata de eel reT. Acestia per si amintirea for se
nimiceste. Daca ea remkne, este o amintire urici6sa f; i rea, ca
si nimicirea. Ce vor gAndi tote secolele de un Neron, de un
Caligula, un Irodt un Antiohus, Si de un tradator ea blau,?
Virtutea din contra cu tote ea e apAsath pe pament, va avea
in imp6ri4ia lul D-filet nu numal o resplatire eterna, dar se,
va, bucura f if etern eft a fost primita de Suveranul judeciitor_
Judecata Jul D4oil va aprecia totul, dupre drepta sa val6re.
Ziserica Ortodoxl Romeo.. 4,
www.dacoromanica.ro
50 NOTE $1 MEDITATIUNT

Acdsta gAndire distruge ipocrisia, face BA se iubdsca cu-

ratenia si simplitatea, inspirit o temere salutary de judecata
eternd, desehide inima pentru dragostea lui D-!dell.
Scriptura este admirabila in imaginile sale; ea ne repre-
sintii pre D-cleil preparand tronul sell pentru judecata; ca
si cum in acestd vided, care este timpul milostivirei, tronul
lui D-deli nu este destinat de cat a versa torente de ertare.
In 4iva, aratiiref acest tron va fi, a until judeator, care va
cere compt de bine-facerile sale, care va resplati bursa in-
trebuintare a ]or, si care va pedepsi abusul de ele.

VERS. 9.
i s'a ftieut Domnul sapare s&aeulur, ajutor in vrem) cuvidse,
in necazurY.

Textul ebreii dice in be de scapare, unloc inalt si fortificat, unde

sa pcita, scApa cu incred.ere. Sgracul de care se vorbete aid este
omul asuprit, hpasat, batjocorit; dupe cum spune textul; D -c.en it
ajuta in ocasiuni, and acestI protecfune fi este necesara. Textul i
traducerile is : in vreme cuvidstt, in necazurt, acestea sunt doue lu-
cruri deosebite, timpul favorabil si nenorocire. Cred ca aces earii
traduc simplu, In timpul nenorocireT, nu dail tota forty expresiuni-
lor protetului.

MEDITATIUNT
Este aid o deosebire f6rte insemnata lutre D-4eti si pro-
tectorii lame. Acestia ajuta pre nenorociel prea pntin, prea
rar si adese-ori Ted; pe cAnd Domnul se glorified, a suseinea
pre acestl 6meni pArdsiti. Fericitii seculului se razirat pe a-
verea lor, pe industrie, pe creditul tor, si D-deil if last la
ajutorele omenesti; data el sprijineste pre nenorocieil ce
se adreseza la el, si data sunt in lume nenorocieT, carii se
Far a fi pitras;c1 de providentd, este, sail pentru ca ei nu se
incred in ea, sail pF ntru ca alerga la ajutoruri streine de
starea lor. sari pentru ca abuseza de acele ce le sunt date.
D6mne, asi putea aduce inaintea to multe exemple care ju-
stifica aceste tree observatiuni ; dar trebue mai anteill
www.dacoromanica.ro
 ASLIPRA PSALMILOR 51

multami pentru ajutorurile ce mi al dat asa de des $i de-

grab, si in timpul cand sit incercam niste fapte de care sin-
gur puteai a in6 scapa. FiT bine-euventat, D-4eul melt, de
acest ajutor, atatopiritual eat ki temporal, ce mi l-al fileut to
singer. i nu perniite ca sa nit vre-odatii aceste bine-facers
insemnate, aceste darud speciale. Fie ca ele sit animeze
credinta mea, sA fie un motiv pentru mine de a vietui sub
protectiunea ta, i a pune increderea mea flume in tine.
VERS. 10.
4i sti ntidttjduisctt spre tine cep ce cunosc numele tit; ct1 n'ar ptirttsit
pre eel ce to calla pre tine, Ddmne.
Ebreul dice vor spera ; dar se tie ca adese-ori se fac schimbitri
de timpuri in aeesta," limbs; ast fel, suposInd viitorul, presentul pro-
fetului este tot acelag.

MEDITATIUNI
Profetul ne aratit aidt o tale forte buna, ca sa ne invete a
pune iperederea n6stril in D-geti. Nu este alta de cat a en-
n6ste iaumele slit i a eituta pre Domnul. Cunostinta de D -c ed
nu constg, in mad cercetari asupra natures sale si a atribu-
telor sale divine. Ea const5, in a crede eu tarie aceia ce cre-
dinta ne invapi despre puterea sa, mila si dreptatea sa. Cau-
tarea de depinde, cu hand s6d, de sentimentele inimel
n6stre, de bursa-vointii ce ne indreptit dare el, de sinceri-
tatea cu care dorim de a -I plzicea. Aceste lucrurT aunt con-
venabile celor simpli, spiritelo-m.irginite. Ast-fel de comun
in cea mai mare parte din ei se glselte o mai mare con-
fientii in D deli. Inv6tatii se inered prea mult in ef insusi
in consciinta ce voese a capitta despre D-4e11; rsi in cautarea
ce fac de mij16cele de a-I servi, ei pun in acesta prea muitti
sirguintil i iscusinV ; de altmintrelea obidnuitT, chiar grin
functiunile 'or, a examina obiectiunile ce impietatea i eresia
all iinaginat asupra naturel si a atributelor lux D-dell, asu-
pra datoriilor n6stre fatti cu acdstii. Fiinta suveranl, asupra
faptelor santilor ce at e,celat in cultul BM, ei Indrca,
www.dacoromanica.ro
52 NOTE 1 MEDITATIUNI
-,
acum tentatiuni pericul6se, acum strangerl de inima ca in-
separabile de studiul lor, acum_ temerl de a nu putea gag
avantajos, r6spunsurl proprii a rusina pre adversaril lor,
Ah! Domne, cat de mare trebuinta ati savantt de simplici-
tate i umilinta, in silintele cell dad pentru a te cumilte lli
a te cauta! Tu al multamit Parintelul ceresc, cia a ascuns
misteriile tale de ceT intelepti qi priceputl i le-a descoperit
pruncilor. Acest CU Ant divin se adevereqte in fie-care 4i,
adese-orl cunostintele multe at filcut neeredincioT qi ere-
; simplicitatea credintei, unity cu bursa vointa, umple

Imp6ra4ia to de santl.
V E R S. 11 gi 12.
Ccintaft Domnulur celut ce locuete in Sian, vestice intru nimurt
isprttvile lug': c2Z cel ce cauttt sdngiurile for it-a adus aminte , a
uitat strigarea gracilor.
In acest psalm profetul se las5, a fi tras de misciirile inimel. sale ;
acum se Atha contra inimicilor Jul D-4eti, acum mangqe virtutea
asupritg, acum se adresdzii D -luT gi-1 glorifies.
Cuventul ce cei LXX fl traduc prin irtclae*ara, gi Vulgata, prin
stadia, Insemn&a asetainea in tetxul ebret .1- opera, i insamnit in
general tote planurile si tote minunile provideuter divine. S'a 4is ca
Domnul locuegte in Sion, pentru cg. chivotul legeT deunde se cuno-
gtea volut e. sa, a fost transportat pe acest munte.
S'a 4is ca D-4et't cauttl angels aracilor, pentru ea el invinge in-
juriile ce li se lac.
MEDITATIUNI
David ind6nana pre poporul sett a data laudele D -luT, care
Iocuete in muntele Sionulul, din causa chivotului legei care
a fost strAmutat acolo. Dar nos, car6ra Apostolul ne (lice :
ca ne-am apropiat de adeve'ratul munte al SionuluT, de -ce-
tatea D-cleului celul viii, adeca ca am intrat in Biserica
ht Iisus Christos, a cares figura era muntele Sionuht, a-
prope de Ierusalina, ce tribut de laude datorim lut D-cl.eit?
Ce zel trebue sa avem nol, pentru a anunta maririle qi minu-
nile sale? Ce recuncgittinp, trebue sa -i aratam pentru daru
www.dacoromanica.ro
 ASUPRA PSALM1LOR 53

ce ne-a facut de a intra qi a starui in adevgrata credinta,

In. adev6rata Biserica? Ac6sta Billerica, dice St. Chrisostom,
se compara Cu un munte din cause soliditateT sale gi a imuta-
bilitateT; cad preeum nici o putere omin4scil nu p6te risipi
qi transporta un munte, ast-fel Biserica luT Bans Christos va
remanea toi-d6una tare qi neclatita..
D-q.eii cauta sangele gracilor, adeca acelor mid, umiliti
li intristatI. El ne ertli greplele comise contra luT; dar el
nu ne drta fare indreptare injuriile &cute apropelut OrT
tine it ataca in persona sa, in averea sa, in reputatiunea sa,
in too fiinta sa fisied i morald, este vinovat catre el, fti
D-dell il resbuna. Nu este numaT atat; orT-tine refusa a-1 ajuta
in trebuintele sale, de a-1 mangaia in greutatile sale, de a4
erta defectele, va fi responsabil dreptateT divine de t6te
acestea. Ah! Cat de luting, este charitatea in privinta apr6-
pelui ! Cat de delicata este aasta virtute! Cat de uor este
a o lovi, qi cat de grew a o restabili in integritatea. sa cand
a jignito.
V E R S. 13 gi 14.
Miluelte-me, Ddmne, veqt smerenia mea de cdtre vrttjma.ge me), Bela
ce me inalg pre mine din portile mold : ca set vestal ate laudele tale
in polite fetid Sionului? Veseli-ne-vom de mantuirea ta.
Vedi umilinta mea, dupg, textul ebreti : intristarea mea : portile
mortei slut tote calamitgtile estreme, mai ales acele care pun su-
fietul in pericol de a se perde. Portile fiicei Sionului gut adunI-
rile poporului credincios in Sion. Ebreul numegte filer', a Sionului,
fiica Tyrului etc., pre locuitoril acelor orar, pentru cg se aduna la
portile oragului pentru judeati gi pentru alto afacerT pu.blice ; pro-
fetul vorbegte aici de poi -tile Sionului, pentru a indica adunarea ere-
dinciogilor, cgrora doregte a le anunta maririle lui D-4eti.

MEDITATIUNT
.---L---...

On tote ea profetul a artitat bucurie In versurile prece-

dente, el nu lass de a sere aici in ajutor mila hiT D-leit In
intristarea sa. Dreptul simte in tot-deuna starea nenorociref
www.dacoromanica.ro
54 NOTE Er MEDITATIUNI

in care se Oil pre pdment i pericolele la care este espusit

mantuirea sa.
Cand ne bucuriim de cea mai mare pace, dice St. Chri-
sostom, sa bauuim _mai mult de cat tot-deuna, adstii situa-
-tiune si sa Indoim rugaeiunile nostre pentru a obtinea aju-
torul celui Prea-Inalt. In linite se intempla cele mai marl
dideri, David scripase de persecutiunile lui Saul, el guverna
linistit qi cu glorie. Acesta fu momentul and se vita mai
mult, in care comise dou6 marl crime, care filet obiectul Ia-
crimilor in tot restul vietei sale. Dacri m6 examinez pre mine
insumi, void videa, ca in prosperitate, in siinetate plink i in-
tregd, fn linistea spit itulul qi a inimel mele, se radica in mine
un fel de indar(itnicie pentru a supara pre D-dell ; temerea
de judecata sa dispare, presenta sail amintirea obiectelor sen-
sibile m6 atinge mai mult atund dar trebue a alerga cu cea
mai mare staruinca la protectiunea Domnulul.
V E R S. 15 qi 16.
Afundatu -s'ai nemurile intru stricticiunea care an fdcut ; in cursa
act'sta care aii ascuns s'a prim piciorul lor. Cundte-se Domnul judg-
e* feicencl,intru faptele mainilor sale s'a prins p&dtosul.
Intro stricticiunea care a E facut, cuventul ebreii gahat, insamna
perdere, distrugere, devastare; Grecul dice: iv 8Lacp&opq, care ex-
prima bine sensul.
Aceste rirnuri3 de care vorbegte profetul, sunt inimicii cultului
sant, top adversaiii nAntuirei.

MEDITATIUNI
Ceia ce s'a observat, s'a predis aid de profetul, s'a intam-
plat si se va intampla tuturor perseoutorilor virtutei. Et cad
curend sad mai tardiii in cursa ce all pregAtit'o 6menilor
virtuosi. Cu cat dreptatea lui D-deli este tale, cu atat ea
este mai intrieocatit. S-ta Scripture qi istoria profanit sunt
pline de exempla funeste in priviuta adsta. Dar pentru eft
aceste exemple nu se par a se mai relnoi, pentru adsta ne-
legiuitii trebue sit se infricoceze. D-dell este tot- deuna acelacil

www.dacoromanica.ro
 ASUPRA PSALMILOR 55

tot-d6una drept, tot-deuna Mimic al crime; dacg. nu pedep-

selte in vista aasta, nu va lipsi a esercita resbunarea sa in
ceia-lalta.
V E R S. 17 i 18.
Intorcti-se pectitoir la iad, tote vanurile, eels ce uitti pre D-4ed.
Cd nu Find in sierra va A uitat seracul ; rttbdarea seracilor nu ua
peri pcind in sferfit.
Peatosul a Lost prins in lucrul mainilor sale, adia ca voind a
vatama i a face fell, a cAdat el insuqi in nenorocirea ce prepara al-
tore. Acesta pate Insemna Ina ca va fi judecat dupee faptele sale.
La finele vers. 17, este in Ebreu, higaion selah, a caret insemnare
nu se tie exact; se crede a este o not pusg, pentru a detepta a-
tentiunea, ca g.i cum. ar fi : res in perpetuum meditanda. Gel LXX
pun Oh 6ea.04,azoc, ca qi cum efinaretii: trebuia se, fad): aid o
pausa. Traducerea nesta romans omite aceste cuvinte ea neesplica-
bile ast4-di.,

1.
MEDITATIUNI
In aceste douo versuri se cuprind marl inv6titturi :
1. Se va cunoqte, ea este un D deli drept; it va cunote
prin justipa ce va face. Acest adev6r este repetat neincetat
in psalms, pentru di profetul inspirat de D-4eti, Itiea ca nu
este nimic, care sit turbure pre 6menii fericip, in lumea a-
cesta, de cat prosperitatea reilor qi nenorocirea celor drepp.
Va fi dar un timp in care tam dreptatea va fi manifestata
ltd. fficuta. de Judeditorul suveran al tuturor lucrurilor, ceia ce
nu trebue a uita nici odatit.
2. P6o111001 se yor inturna in iad, pentru di aunt dap din
acdsta lame puterilor iadului; starea for nu este diferitit de
a celor condamnap, de cat prin aceia ca se bucurit de vi6p1,,
ca' sufietul for este aa de vinovat in ochiT lui D-cell ca O.
acele ce gem in iad. Un alt cuvent inert pentru care s'a 4is
ca p6eittosii se vor inturna in iad, este di in adev6r la ju-
decata generals a lui D-clett, sufletele for se vor reuni cu
corpul tor, qi vor intra ast-fel reunite in locul de mundi li
serrtsnirea dinilor.
Pentru a fi reprobat, profetul aratrt uitarea de DA.eti, ca

www.dacoromanica.ro
56 NOTE BSI MEDITATIUNT

O. cum acesta ar fi singurul p6cat pentru a fi blestemat. Si

acesta este mn_ mare r;ii inspaimantator adev6r. Sunt in lume
o multime de pers6ne, care nu se pAvesc ca vinovate in
oehii lul D-deft, pentru ca au virtutl morale, pentru ca Bunt
credinci6se in clisatorie, in negot, in afacerile dintre cei-lalt1
6menT; pentru ca nu iatt parte mid de cum, la adunarile ne-
euviinci6se ale 6menilor de lume; pentru ea ail umanitate,
cumpatare, bunatate in caracter ; pentru ea se ocupa cu lu-
crurl folosit6re, care nu le lass timpu] de a se deda place-
rilor. In fine, acetia sunt 6menil nebanuitl in ocbiT lumel,
dar el uita pre Domnul; nu-T adreseza nici o ruggeiune, sail
de se grtsesc in adunarile eretinilor, sunt fara meditare, fart
dorinta de a placea lul D-aeil, fara a se intorce in el- inqii.
AcWia sunt, dupre gandirea,profetulul p6catoii carh nu vor
avea alto parte de cat infernul. pentru ea lucru] de capitenie
pentru mantuire este de all aduce aminte cue D-40, de a
alerga la el, a-1 chema, de a-T marturisi incredere qi dragoste.
4. Rabdarea este aceia ce pretuete maI molt pers6nelor
intristate, persecutate, oprimate. Se sustine eu vig6re o mare
incercare, t6te motivele religiunei i t6te fortele ratiund se
unesc pentru a intari sufletul; dar o lungit desplacere, o a-
pasare a card finit nu as maT vede, o persecutiune, -care
create Cu numerul 4ilelor qi al anilor, toceqte intru cat-va
silinta spiritului, descurajaza vointa, i nu r6mane In o inima
nefericita de cat un fond de amaraciune, care cauta a se ma-
nifesta prin plangere gi nerabdare. Profetul da aici un re-
mediil mare 0 folositor aceia cet retbdarea gracilor nu va
_peri pana in sfer,si; ca va fi iesiatita de brangaitorul etern.
In iad nu este de cat desperare, pentru ea rabdarea ar fi
nefolositore, pedepsa trebuind a fi neimblanclita gi Pont finit.
Dar in acesta, vi6tA, orl cat de lunga s'ar presupune, dreptul
intristat vede tot-d6una un termin, i la acest termen, o stare,
unde nu va fi nisi durere, nicI munch, nicl Intristare, nicl
suferintl, uncle bucuria cea maT curata, va umplea inima, nude
un noian de veselie, cum se esprim n profetul, va cuprinde
tate facultatile omuluT. Aedstti &dire dei-enita obiceiti in

www.dacoromanica.ro
 ASUPRA PSALMIL OR 57

spiritul adeveratului credincios, Inab lancleqte tote r6lele sale,

i le face chiar pretiose ; vine char pants, a prefera buferincele
sale, umiliatinnile, nenorocirile tuturor placerilor lumei.
cat de mult ajutrt Inc & pe un suflet in ast-fel de stare marele
spectacol al lul Iisus Chr. persecutat, calomniat gi suferind?

V E R S. 19 i 20.
Scald -tee Ddmne, std nu se inttkr6sc2t omul, sti se judece n6mwrile
inaintea ta. Pune, Ddmne, dtittitori4 de lege pentru el; ca set cundsclt
nimurile cti dmea aunt.

Este mult tkie in terminul: enog, care ins6mnil ona slab, prKpE.dit,
peatos. Profetul cere ca o creaturg aa de mroginita in puterile sale
srt nu. se intArescA contra lut
Acest legislator, de care se vorbete, este luat de cati-va ebraitf,
in be de temerea de Domnul, pentru ca in adev'e'r cnventul ebraic
p6te 81 insemneze temere, san stgpan, legislators dupre cele dou6 rg,-
dAcini diverse din care se trage. Cei LXX aii tradus volmaittis i
traducerea latinii, legislatorem. Se p6te forte bine intelege prin acest
legislator lisus Christos, care a inviitat mai bine de cat top pre
6menT, ca eT sint Omen, pers6ne slabe gi krA merite.

MEDITATTUNT

Profetul cere ca pop6rele sti eun6sca ca 6meni sint. Este

ceva inspilimantator, ca pentra a ne convinge de acest mere
adev6r, a trebuit din partea lul D-4e1.1 atatea silinti ale pu-
terel sale, atatea multimi de minunl sub lege si Indoite in
Evangelie. Omenil sint asa de tndrtisneti a se inalta qi a ei
din sfera tor, ca multi dintre el ail voit a rapi onorurl, care
nu. se dali de cat divinitrttei. Ninlic nu demonstrii, mai bine
sleihiciunea lor, ignoranta tor, miseria, de cat acestit Incli-
nare neintelepa, sail, mai bine cps, ale. de nesinatitore. Adsta
e un fruct al OcatuluI original, a acelei citderi enorme, care
a tulburat facultatile nOstre, qi degradat sentimentele n6stre,
Adsta inMaturti: cet not suntem 6ment este mai necesara
celor mar!, de cat celor raid. Fiind-ca eel marl taunt in*
www.dacoromanica.ro
58 NOTE EN MEDITATIUNI

tatT mal presus de condi%iunile comune; el se cred asa de

deSpreddd in alta condidune, el nu voese sa fie atenIT pen-
tru inferioril lor, de cat pentru a-I disprecui, sail a le cere
datoril exeesive ; de aid mania lor pentru acei ce ataea stra-
lucirea lor, delicateta asupra punctulul on6rei, acea pampa.
ce -i inconjora neineetat, acea importance ce el pun in apu-
caturele cele maT comunet area scutire maT absolutii ce pre-
tind eT in privirea legilor. Ei sunt 6meni; se nasc ca si eel-
lald omen!, stint supulf la trebuintele celor-lald 6meni, el
mor ca si clald 6meni, i nicl odata nu gandesc a se nu-
rara pintre eel-laid 6meni. In privirea lui D-O.eit, ei 11 uita
maT mult de cat eel-laid Omen!. Tot aceia ce ati, D-4eil le-a
dat, care p6te a le Jua, si care de sigur va pedepsi abusul ce
fac de acdsta. ET trebuiau mai mult de cat cd-la41 6meni a
se umili inaintea aceste! Fad inalte, care le-a pus in mains
Ore -care parte a puterei sale si care face a luci In eT 6re-
care raze a majestateT sale. 0 D-4eule! arata Cu darul tLti
tuturor regilor, precunrsi tuturor popOrelor, tuturor cuceri-
torilor, ca si tuturor selavilor, bogadlor si s6racilor, Invqa-
dlor si ignorandlcr, ministrilor altarului teti ca si simplilor
eredinciosi, cet toy t sunt 6meni:, condamnad la m6rte, depen-
dind de dreptatea ta, vinovad. Inaintea ta din eel ant6itt
moment al nasterei lor, si ineapabili de a merita impera0a
ta, lard bine-facerile milostivirei tale. Invata-ne aeest mare
adev6r prin santul si adoratul leg'slator ce ne-aT dat in per-
sona luT Iisus Christos, el este santenia, stralueirea, puterea
chiar ; si el s'a numit neineetat Fiul omulza, pentru a ne face
sa ne amintim eft compatimind cu nenorocirile nOstre, el s'a
facut aseminea not-4 farts el noT n'am fi putut capita eel
Mal mic grad de umilinta ; clef de indatl ce suntem singurl
si fare harul thtt, mandria ne cuprinde, si mandria- nu este
de cat uitarea de sine insusi, uitarea de slabiciunea nostra,
uitarea acestui mare principit, ca noT suntem 6meni.

www.dacoromanica.ro
 ASUPRA PSALMILOR 59

VERS. 21.
Pentru ce, Ddmne, star departe, trecr cu vederea in vremr cuvidse
in necazurr.

De ale! in textul ebret incepe al 4ecelea psalm. eel LXX, si, dupd
e`l, Vulgate nu fac acestd impartire. Ebraista tlic, di este atata dife-
rentd in aceia ce urmeed $i aceia ce precede, cd este cu neputintd, de
a cunOste aici un psalm. Dar ar fi a nu recunoste acest gen de com-
posiVune, nice tonul care domneste in iota Psaltirea, and am ante
in fie-care psalm, un plan regulat si urmat. In prima parte a acestut
psalm, David se ocupd in deosebr a in'alta protectiunea ce Domnul da
celor drepti contra p6catosilor si a impiosilor. In acesta parte a
doua, el insists mai mult asupra proceddrel celor rei, asupra perse-
cutiunilor ce fac celor drepti. Este dar aid o nepotrivire? Cei LXX
at yeslut, ca aid nu e nisi un thlu, cum este in cel-lelp septe psalmi
precede* si in co' urmlitori; ei au avut esemplare, care nu erat
tifrate, qi in care psalmil nu era distinsl de cat prin titlul lor, pen-
tru aceia el at creslut, a acesta a doua parte nu facea de cat un
intreg cu psalmul 9.
Textul ebret, in acest vets slice: Pentru ce, Ddmne, star departs,
pentru ce to -ar ascuns? Tot acelasi sens : Cand D-slet nu ne vorbeste,
se pare ca., s'a retras si sts departe de not Cand nu ne ajutd, se pare
es ne desprqueste, se pare cit a ascuns fata sa.

MEDITATIUNT
D-cletl este tot-d6una apr6pe de noi, pentru ca, cum 4icea
Apostolul Atenienilor, noi suntem in, el, vietuim in el, in el
ne mi cam; dar dumne4e6sea presents nu se sin4este tot-
deuna. Se pare sate odatit ca se indepilrteza ci se ascunde;
ceia ce se intAmplA sail pentru cii voeste a incerca rabdarea
nastrd, sail pentru ca sunt in noi 6re care gresale ce voecte
a le pedepsi. Nuraal 6menii ce spun cuvinte simesc bine a-
c6stii depitrtare si apropiere a lui dacit pot sri, m6
esprim in acecti termini. Ast-fel mai numai eT sunt, calif pot
face acestil rugitciune a lui David, Oamenii lump, ocupap
de pasiunile lor, sail de afacerile lor, nu gluten dacii D-sled
este apr6pe sail departe de el. Nu mai gandesc la el, $i cea
mai mica ingrijire a lor este de a se bucura de santa sa pre-
www.dacoromanica.ro
60 NOTE F mEDITATIuNI

senta. Sufletele red qi lap in serviciul lui D c eti, II skates

mai In tot-deuna, departe; cum-vor spera ei ca sit fie apr6pe
de inima for si de spiritul for ?' Acestea sunt dou6 parti ne-
simtit6re in raport cu comunicatiunile spirituale cu D. dell
Ele sunt ca via de care vorbeqte profetul, fiira iiparare, fara
paza, fait cultura; lumea i tote viclelugurile sale fac aid
o prada continua. Sufletele credinciose rugaciunel incerca
din timp in. timp absenta lui acesta stare este f6rte
grea; dar nimic mai sant de cat cand tie fa se foloseseA de
aceste sante pedepse. Rabdarea, unailinta, increderea si mai
ales spiritul de credinta sunt isvore sigure contra intristarei
ce causaza acesta stare de obscuritate. Tot aceia ce e mai
bine de &cut in acesta situatiune este a se Intone cu dia-
goste dare D-4eit qi a-i adresa acesta rugaciune a Jul David :
rentru ce Domne at-petrdsit, etc.

V E R4S. 22 pi 23.
Clind se meindrete necredinciosul, se aprinde seracul prindti-se
intro sfaturile care gdndesc. ()et se laudtt pectitos2d intru poftele sufle-
tuluY sue, fi cel ce face streimbtitate bine se cuvintezti.

Interprefl gAsesc eel intalt din aceste versuri cam grew; pentru ca
eT dail verbului se aprinde o insemn.are, care nu trebue a fi aci. El
Oic cA sAracul se supAra, se irita fu persecutiune. Nu este acesta a-
devAratul inteles, ebreul, grecul si latinul inteleg cA sgracul este in
prada mAndriel celor fArA de lege ; ast-fel trebue a traduce: C2nd
necredinciosul se mtindrgte, aracul este persecutat, consumat ca de un
foe, In urmg, cea-laltA parte a versulul nu este grea, in raport cu
versul urmAtor, unde s'a varbit de pgatoi i de omul nedrept; a-
ce0i aoi rei sunt prinpi in proiectele cc le formezA, adicA, ca sent
victims ale lor; pi pentru ce ? Versul slice : Get se tau& pe'clitosul
intru poftele sufletulux s tc i .omul nedrept este bine-cuventat ; adicA
grait de bine; iatA ceia ce perde unul gi altul.
Iatg, deco tta gAndirea profetului, impiosul este mOndru Ian man-
dria sa apaset pre arac. Necredin.ciosul qi omul nedrept (sail avar)
formezA proiecte, a cAror victim suet e . pentru ca eel dinteiu este
taudat, surtitat de el insupi pi de altif, pi al doilea se laud singur,
pail este lgudat de aces ce i se asamAnA.
www.dacoromanica.ro
 ASUPRA PSALMILOR 61

MEDITATIUNT

Sa vede in aceste versuri procedarile mandruTai, care

loveste pre s6racul, pre cetitiOnul farii. apiirare. Se vede Miss,
vanitate a omului fare religiune si a omului nedrept , el for-
ro6z6, si unul si altul proiecte write, se laude de comploturile
lor, de vicleniile lor, si se gilsesc lingusitori, cari-f incurajdza
in aceste apucaturt rele ; dar t6te acestea trebue sa aiba un
sfarsit. AmOndoi Bunt prinsi in cursele ce ei intind altora,
pentru ea este un D -4eti, care curand sail mai tarOiti apart
pre servitorii s6f. Aceste adeveruri, on cat de vechi aunt,
nu se presinta nisi de cum gOndirei 6menilor fare religiune,
nedrepti, pasionati, r6i si determinati a be inradacina in r611.
impiosul de astrup este ca si impiosul din 4ilele lui David,
adorator al ideilor sale, si creclend ca va reusi in t6te pro-
lectele sale, el nu se nelinisteste nici de vieta viitare, nisi
de judecata lui D -4ett, nici de scandalele ce da, nici de ne-
dreptatile ce comite. El form6zI, sisteme de nereligiune si de-
sfranare ; be publica, tend se crede autorisat ; le respandeste
pe ascuns, cared se indoeste de judecata 6menilor. La morte
consume nedreptatea sq, sail prin o pocAin-ta fatarnien, salt
prin o pretinsil constanta in impietatea sa. Ae6stA ineAprqi-
nare lingulelte inert desertaeiunea sa; i m6re tot odatit ne-
credincios si mandru, victima a acestor doi tirani ce-1 do-
mina, si. care -1 dart pe rahna unui tiran si mai crud, care
este eternitatea nefericita.

V E R S. 24 i 25.
Intdratat-a pre Domnul eel peattos ; dupre multinzea maid'
lut' nu va cttuta. Nu este D-leu inaintea lut. Spureti-se aide lut in tatt
vremea ; liptidtt-se judeedlile tale de ettfi.e fella Zu : preste too urg-
ing& set va stetzidni.
Aceste prime cuvinte :intdratat-a prcatosul pre Domnul, in textul
ebrell se tin de versul precedent; dar acesta nu sehimbg sensul ;
ci en tote ca traducerea nostrg nu se unete fn totul eu textul in di-
visiunea versurilor, sensul acestui text i eel al traducerei se impact
forte bine.
www.dacoromanica.ro
62 NOTE n MEDITATrUNI
D-led nu este in presenia sa. Ebreul este malt maT espresiv : Tdte
gdndurile let sunt at nu este D-4eti: ceia ce pote a se esplica in done
feliurT: 1. Vicem c'51, tote gandirile se intorna, a nega ea, este un
D-4.11 (ceia ce fac ateii de profesiune, sat. a dori ca s6 nu fiP,
ceia ce e forte ordinar omenilor dedatT pasiunilor lor) : 2, clicend
ca acest pe'clitos nu gandwe nici (Klan, la D-cleu; ca vietuete
ca i cum n-ar fi; ca nu -fit aminteqte nici oda-VI, de Dila..

MEDITATIUNT

Trebnea in adever ca acest sant profet sit fie luminat de

D-4eil, pentru a zugrdvi asa de exact si asa de viii tom con-
duita p6oatoilor. Ei iritOzg pre Domnul ; si cum: 1 pentru
ca in cursul violentilor lor, contra celor midi si a gracilor,
nimic nu-I opreste; si cd, nu-T amintesc nici de aceea ce da-
joresc lui D-clett, nici de datoriile umanitatei; 2 pentru ca
tote gandirile lor sint afarit de D-4ed, si ed vin a crede cis
nici nu esistii, Omit a dori ceI putin ca sa nu s6 ingrijasca
de lucrurile ominesti; 3 pentru ca t6te procedgrile lor, tate
actiunile lor sint rusinose si o teseturti de conruptiuni; eat
fac numaT red, cis nu trat6za !lief ()data cu eT fara a deveni
mat culpabil; 4 pentru cit judecaVle lui D-ded sint tot-d6-
una afarg de gandirea lor, ea si cutn D-Teti n'ar avea nici
putere, nici vointii de a pedepsi crima; 5 pentru cii in fine
eT trat6z,1 cu o mandrie extrema pre toV aceia cad all ne-
norocirea de a le displicea.
Inv6tam de aid, prin eitif contrare, care e conduita drep-
tilor. De sint snip a vittdma pre apr6pele, 'viderea lui D-4et.
ti opreqte; D -c ett este ocupatiunea obicinuitii a lor. Ei in-
tornit t6te gandirile si afecciunile lor catre el. CurMenia si
inocenta caracteris6z1 tote actiunile 1 r. El '$1 amintesc ne-
incetat de judecdiile lui D-deli. Infine data all inimicl, de-
parte de a -T trata cu asprime sad de a se plAnge contra lor,
el ii iubesc, II incarca de bine-facers, se interesOM, de man-
tuirea for si se HO pentru eT.

www.dacoromanica.ro
 ASUPRA PSALMILOR g3

V E R S. 26, 27, 28.

Cu a p:s intru inima sa : nu me void dna din nem in nem, fdret de
red. A cdrut guru este plind de blestem gi de ametraciune ri de viclegug :
sub limba la ostenild gi durere. qade intru pitulare, cu cet bogs ft intru
ascunsurt, ca stt ucidd pre cel nevinovat; ochit la spre eel serac se uitd.

Aid este urmarea procedarilor impiOse qi nedrepte ale_pecato-

sului. Ebreul dice din cuv8nt in cuvent _Vice in inima sa, nu me void
cletti Hitt odatd, nicr odatd nu mi se va intempla red.
Sub limba sa ostene'l fi durere, adeca ca tot aceea ce slice este
pentru a face greutate altora.

MEDITATIUNI

Ceea ce este maT strein i in a,celap timp maT ordinar in

conduita p6cittosuluT, a impiosului, a omulut rapitor, care
disp6ie pre serac, este gAndul acesta pus in inima sa: Nu
voili cadea nicT odatii, nu mi se va intampla nicl o nenoro-
cire ; m6 void bncura de fructul farli de legilor mele. El isr
form6za, prin obiceiul pecatului, un fel de indrtratnicie con-
tra Providencel, care nu prevede nicl resbundrile sale se-
crete, nicT judeatile sale publice i arittate. Istoria este piina
de aceste cgderi tragice, de atatea esemple de favorip neno-
ToeitT, fail/lost asupritorT despoiatT, de rebel' pedepsici de
supliciul eel mal de pre urmd, de principT r61 a citror finit
ar fost f'i'nest. Data, acesti 6menT s'ar fi oprit dupa, cate-va
intreprinderi fericite, ef ar fi putut, eel pqn in lumea ac6sta,
sit se bucure de 6re-care foliose; dar primiT pmi fitcup in ca-
1 ea crime', in cable ambitiuneT, 1-at virit intr'un labirint de
intrigT, chaos de nelegiuiri si Tall condus in fine la un sfarsit
nenorocit. Dar data all si fost uniT, earl ar fi prosperat in
tate intreprinderile for nedrepte, all evitat eI judecata luT
Ddett? In tata credir4eT, un impios tot-deuna fericit in, ac6-
sta viecii este o victima care se ingrad pentru diva res-
bunitrei.

www.dacoromanica.ro
64 NOTE 31 MEDITATIUNT

V E R S. 29 yi 30.
Pcindejte intru ascuns, ca Zeul in culcugul snt pandegte ca s2i apuce
pre sgracull s2t apuce pre sgraoul eciad '1 va trage pre el. In latul soli
va smeri pre el; plecase-va giva cetcleal and va stitpcini elpre eel seracr.

Versurile acestea sant couforme ca textul ebreu. Daosebirea este

numai In impkrtirea versurilor, caol textul lice : prinde pre eel slab
ca set-1 tragel in latul sa; pe cand traducerea nOstrX incepa versul
30 prin cuvintele : In latul sea va smeri pre el; Intelesul este acelae,
ed, eel r6T Intrebuintezil, tote mijlOcele ca s4 umilescri pre eel serac.

MEDITATIUNI
Se vor gitsi sute de exempla in lume, practicate cum de-
scrie aid profetul. Eil consider mai ales pre eel avar sail pre
amittar. El are tot-deuna ochii deschio pentru a profita de
nenorocirea seracului, adicil. In general de to'ci ace, carii au
nevoie. Este ca un lett in culcusul seat, tot-deuna gata a In-
tinde cursa, pentru a trage la sine pre aces caril, in necesi-
tate, aleargit la el; el it atrage in adev6r, se invoe*te cu el,
le impune condiciunl grele, it infAlurg, cu leghturile sale, si
and terminul de plata a espirat, el se aruna cu furore asu-
pra for si a averd lor, el ii loveste cu greutatea conditiuni-
lor; le is tot ce atli, vine chiar la aceia a-I lua In robie, salt
ca scapa de el prin fuga. Acest om este faro mild, fart pri-
vire, fara temere de D-dea, mai ales ca el se Imbogateste
oprimand, devasand, reducend familiele in desperare, su-
fletul WI este satisfacut. Tot ast-fel este si risipitorul, care
prin cheltuelile sale priveza, pre servitoril, pre lucrittoriT
de plata lor, care reduce familia sa in serricie, care nu _as-
culta, de at de mijlecele de a satisface luxul shit, desfranarea
pasiunea ce are pentru joc. Acest om este nesimtitor la tote
relele ce provin din conduita sa cea rea. Cu at este mai
mare, cu atftt el face trial multi nenorociti, pentru ca condi-
tiunea sa fl sustrage de la imputari si constrangeri. Ambi-
tiosul este p6te i mai culpabil. El cautit a se Inalta, sfarit-
Patina tot aceia ce i se opune. Cate fraude nu face el pentru a
www.dacoromanica.ro
 ASUPRA PS ALMILOR 65

se scdpa de concurenti, pentru a discredita 6menif cu me-

rite, caril puteail sdef fie preferaV! S'ar putea gtsi acelaqf
caracter de reutate in cel r6sbunittor, in viclean, in intrigant,
in mincinos. Se gdsete chiar In acel: ce fac profesiune de
pietate, dar carif se iubesc mai mutt pre sine insugi. El co-
mit ;nil de nedreptitti, el vatamd, pre apr6pele In mil de chi-
purl deosebite, prin amoral proprit, care-I face indarAtnici,
netoleranV, presupuelnici, insociabill. Ah! Domne, profetul
a zugritvit un tabloti in care se v6d. toV 6menii. Eti nA v6c1
in fata to gill cer, ca silt gtergi in mine aceste apncitturi uri-
ei6se, cer amintirea de judectitile tale, ,aten,iunea acestui
()chit etern ce-1 t:T tot-deuna deschis cittre mine,
VERS. 31.
Cti a gtis intru inima sa: uitat-a intors-a Pia sal ca stt
nu vagd pcintt in sfircit.
Textul ebreu nu diferit de cat in aceia cg dice : D -c eU nu-W va
videa nidl odatet, eels ce nu se Indepktez'a de int,elesul traduceret
Profetul descopere un gaud care este In sufletul impiosului
Dileti nu considers nicl pre s6rac, nisi pre acel ce-1 apasA.

MEDITATIUNI

Cand voegti a face, ca impiogil amintescrt, crt Diet

vede tote apucaturile lor, ca -T condamnrt, gi cd-O va re-
-sbuna, el cred, ca acestea aunt cuvinte {Ara temeit, preju-
ditii, nisce idea inspirate de fanatism. Vedetl, clic ei, prospe
ritatea 6menilor carii nu crutit nimic pentru a inainta gi a
se imbogAti; vedetl imperil marl intemeiate prin violentft gi
nedreptate. A luat ll-clet ap6rarea celor asupriV? Acei ce
at cildut in intreprinderile for at. fostimprudenp ; nu lasit
tn6surife convenabile pentru a reugi. In fine crima iscusitit
in tot-deuna a ciigtigat avere; aci std, tett doctrina hunk
si lumea crede ca totul se petrece aid jos, ca gi cum D-tleti
nu s'ar amesteca mid de cum in afacerile ominegti. Aceste
1.10 ala de injuriese divinitittei, nu se ascend tot-derma in
Billerica Ortodox:I Romantt. 5.
www.dacoromanica.ro
66 NOTE F MEDITATIUNI

inima, ele se publica in societati, Qi patrund prin cartT. Id

timpul lux David nu erali pdte aqa de publice, dar el le de-
scoperea prin lumina naturala ce-1 lumina, pentru aceia el
ruga pre Domnul de a interveni, de a ridica acest scandal.
In principiele religiuneT, este uqor de a distruge t6te ratio-
namentele impioqilor. Cand s'ar putea presupune ca top 1th
iscus4iT, viclenil sail puterniciT, ar fi tot-dduna fericit1 (ceia
ce se demonstra din contra prin miT de esemple), n'ar urma
nimic In contra Providentel; ea nu s'a angajat a r6spandi
bunurile ptimentelti celor drepti. Eyangelia din contra le
promite nenorocirt i cruel. D-oled permite succesul impio-
Olor pentru a incerca virtutea, rabdarea, credinta celor ale T.
Cine pdte descoperi isv6rele to lepciuneX vecinice, care gu-
verna, lumea? Acesta e un plan imens, care nu-1 putem in-
elege ilia in totul, nia in parte, nicT mijl6cele, nic! moti-
vele : dar tim ca totul se int6rce in folostl acelor ce iubesc
pre D-bleu. tim ct va fi un timp cand totul va fi la locul
sell, i D cleg va justifica privirile sale adorabile in presenta
a tot universul. net religiune nu se p6te respunde sofisme-
Ibr impioqilor, i acestri santil religiune s'al't stabilit pentru
a-T confunde, cat i pentru a mangaia pre credincioqi.

V E R S. 32, 33 i 34.
Slcdltt-te, Ddmne .Dumne4eul mteu, inalibt-se maw ta, nu uita pre
.gracit ter rand in sfdrit. Pentru ce a mciniat necredinciosul pre D-4e4;
at a 03 intru inima sa, nu va intrcba. VegT ett to Za durere fi la md-
nie priveitr, ca stl-1 dd pre el in mdnile tale. Tie s'a letsat seracull
sermanulur, to fir ajutoriii.
La primul vers al acesteT divisiuni, cuventul ebreu insamng sg-
rad, intristatt, dmenibuni, umilili, acetia sunLaraci cu duhul cum
dice Evangelia.
La al doilea vers, in loc de durere, in ebreu este indigna.Vune qi
in grec, 8opv. Dar trebue a bbserva ca cuventul cans se Tea acum
bate semnificare activa, pentru atac i persecniiune, acum lute
semnificare pasiva, pentru durere i scarb'a ce cauzazI nenorocirea
pi real ce ne vine,

www.dacoromanica.ro
 A SUPRA PSALMILOR 67

MEDITATIUNT.
P6te se intrebe tine -va, deco profetut insists asa de malt
asupra apesAreT celul intristat, si asupra tiranieT celor ref
contra lor ; pentru ce cere cu atata stAruinta protectiunea
diving. Acest sant rege stiea c i nenorocirile erail unul din
raij16cele cele mat propriT a santi si a curAti sufletele. Intr'o
multime de pArtl a psalmilor set, el aratil folosul umiliatlu-
nilor si al suferintelor.
Respunsul acestel intrebArT cuprinde maT multe puncte
de vedere : 1. Sub legea luT Moisi D-seta filgadaise bine-
cuventArT temporale pentru practicarea virtute!. Este ade-
verat, ea aceste bine-cuventArT eraii promise nu fie-ctiruia
in particular, dar natiunei dacA ea va renahnea credinci6sA
lege Domnul al. Cu t6te acestea David ve4end marele num&
al celor ref, si numeral eel mare al oprimatilor striga, cu
reson, ca ceT drepti se numesocotdscit promisiunileluf D. -deli,
ca sti, nu distingA ei asa de mult interesele natiunef de cele
ale particulari]or. Acestit dovada era maT delicatA si mai pe-
ricul6sA pentru EbreiT de cat pentru noT, pentru ca Iisus
Christos n'a fAcut nici o promisiune de bunurile temporale,
nici cele particulare, nici ale poparelor crestine. Cand t6te
natiunile crestine ar fi apesate si In suferintl, cum furs top
credinciosiT de pe pAment in timpul persecutiunilor, n'ar urma
nimic contra providenteT, nici contra credintei luT
EbreiT erail intr'o positiune diferitti si profetii insciintau ne-
Incetat natiunea de nenorocirile temporale ce o amenintail,
data nu va fi credinci6s1 legel DomnuluT. Pentru a preveni
indoelele si tulburArile 6menilor buns, David cerea pentru
eT ajutorul luT D. eti, chiar in privirea bunurilor temporale.
2. Profetul in aceste rugAciuni asa de vT si asa de des re-
petate, dtidea niste cunostinti folosit6re si inspitimAntatore
nelegiuitilor si reilor din timpul sea. El 'T fticea amin-
t4sca de resbunArile divine ; si cu cat erat maT malt; cu
add impuUtrile trebuiait sit fie energice, pentru ed. putea ea
www.dacoromanica.ro
 68 NOTE ,E1, MEDITATtUN1

infricoleze un mare num6r, pentru ca impietatea si r6utatea

sit nu fie generala in natiune ; ceia ce atrAgea asupra el ma-
nia luI D-flerf, cum se intamplit in adev6r sub regil descen-
dentl lug David.
3. Acest Ant profet, luminat de luminele Santuluf
Spirit scriea pentru t6te timpurile i el previdea atat ten
tatiunile si persecutiunile crestinilor, ca Ili cele a Iudei-
lor. Decd, dreptii crestinismulut at, afarft de inimicii for vi-
sibilT, care aunt impiosit i p6cittolil, tot infernul intAratatl
pentru a-T perde.
Contra acestor puterl adversare profetul cere ajutorul ce-
lul prea Malt. Demonul este, precum ne tnva a clipitenia a-
postolilor, un kit rtienind, care calla a rApi prada sa. Este
un spirit cieprins in rat el nu-sT aminteste de D-4eit de cat
pentru t -I blasfema ; el nu se gAndeste la judecmile luT D -c eit
de cat pentru a se irita de asprimea lor, i pentru a trage
pre dmenI in abisul in care el insusl e condemnat.
4. In fine plangerile i strigitrile profetulul sunt-o
tare chiar pentru dreptl, sail pentru ace mil se cred scutitt
de orl-ce violentI contra apr6peluI. and cetim tot aceia ce
santul rege Belie de amenintArile, intreprinderile, complo-
turtle acestor 6menT pre care-I numeste nelegiui T, pectitoq;
re, trebue sa reflectam asupra nostrA tnine, pentru a esa-
mina data nu aunt fn no! 6re-can procedart injuste contra
fratilor nostri ; data nu profitam de slabiciunea for 'pentru
a-I umili, pentru a-f injosi, pentru a ne radica mai sus de
cat ; data in concursul intereselor for si ale n6stre, not nu
avem tot - dauna ochiul deschis pentru a stabili averea nostra
sate reputatiunea nostra in dauna lor. Ohl ate sehimblirl
Bunt in inima n6stra, i cat de ingeniosi suntem a ne face
principil contrariT ohm-Witt:4.

www.dacoromanica.ro
 ASUPRA PSALMILOR 69

1 E R S. 35, 36, 37 qi 38.

Zdrobefte braful cela &tilos ri re a ; ctiutase-va pkatul lut' id nu
se va afla. Domnul este imperat in via ri in vicul vicula ; perip nimurt
din ptimentul lu!. Pofta seracilor o a audit, Ddmne, la gettirea inimet
for a luat aminte urechia ta. Judea seracului i smeritule, ca et nu
adaugtt instt a se mttri omul pre ptim'ent.
Se va ctluta pecatul luY etc. In Ebrti. Vet cguta Ocatul lul gi nu-1
vet afla. Este tot acelagT sons; dar gi de oparte gi de alta, se pare cg
dup6 glindirea St. Chrisostom trebue a raporta nu se va afla la pg-
cgtos. Domne lovegte pre col pgcgtos, cercetezg farg de legile sale
gi in acestg cgutare el va peri, nu va mat exista, nu-1 va maY ggsi.
Acosta explicare face a se sim1i forts gi puterea suveranuluT ju-
decgtor.
Perift nerrani din pamktul le. In ebteti natiunilevor fi esterminate
etc. sail mai bine ail Lost esterminate etc., dar este acelagT Bens, apo-
stroful nu schimbg, nimica, gi preteritul este de stilul profetic, care
anunt.g ca fcut, aeeia ce se va intampla de sigur. Prin urmare este
o mare majestate in acest vers ; de oparte, Domnul va impe'rgti in
etern, gi de alta, natiunile impiOse, idololatre, persecutore celor dreptl,
din tog, lumea, cgcl tot pgmentul apar %ine DomnuluT.
Domnul a audit dorinta aracilor, etc. In Ebreii. Tu a audit, Ddmne
dorinta seracilor, to vet intetri inima for ri veY pleca urechia ta. In fond
este acelagT sons, dar ebreul este maT energic gi mai instructiv, pen-
tru cg dg, a intelege cli'DomnuLintgregte inima aceluT ce doresce bine.
Ca ad nu adaugtt incti a se mttri omul pre ptim'ent. Ebreul dice, dupg
uniT : Pentru ca omul muritor din pgment s6," inceteze a spaimanta.
Acosta ar reveni la aceiagi, pentru cg omul care inspgimgintg pre
ceT slab! este tot-deuna un om mandru ; dar se ggsegte cg verbul
arof insamng, de aseminea a fi puternic, ceia ce intrg, fad', mai bine
in sensul celor LXX qi a Vulgate. St. Ieromin traduce : Ut nequa-
clam ultra, superbiat homo deterra. Prin urmare expresiunea omul
pttmgntuluY, este mai energicg de cat omul care este pre pttmgnt; profetul
voesce sa Mica cg, omul care este pre pgm'ent, praf gi cenugie nu trebue
a se inglta contra lul D-sleil este gi care guverng in. ceriurl.

MEDITATItJNI
Sunt 0,41 ingrozit6re li mAngtiit6re in aceste patru ver-
suri. Cine nu va tremura la acest ii ameninlare? Domnul va
cerceta pecatele impiosulur, li din acel moment impiosul va
www.dacoromanica.ro
 70 NOTE $I MEDIT. ASUPRA PSALMILOR

peri, nu se va mad getsi. El va fi in mAnile dreptitel suve-

ranuluT judeciltor ; dar, in stilul Scripture! nu ma! este a
exista. Iisus Christos dice feciarelor nebune : nu v6' cunosc
pre vof ; si David in primul sett psalm, calea pecettosul0 va
peri. Ac6stit vorbire este intemeiati pe aceia, ciu D-deil nu
vede de cAt aceia ce este bine; r6u1 n'are existentA, fisica,
este o privatiune a dreptate!, si acest object nu cade direct
sub privirea eternit a luT D-deit El judecA puma! ea omul
este p6ciltos, cand nu vede dreptate in el si prin urmare fl
pedepseste. Teribilit stare e aceia and nu a! ce presinta
inaintea Infricosatului Judecritor ?
Trilsur! consoliitdre r6spandite in aceste admirabile yen-
sue este a Domnul imperatesce in veac. MA figura acestel
lum! va trece ; imperiele, generatiunile se vor inlocui succe-
siv, dar 1l -4eri va fi in seculele seculilor. Cat de ating6tor
este acest adev6r pentru sufletele intristate! Cred cjicea Job
cis r6scump6rittorul meti vietueste, si ea eu void invia inteo
di din sinul pamentulul. Te voi gitsi dar fot-deuna o D-deul
meal, dacit 6menii mit pitritsesc, tu ve! fi tot-d6una scilparea
si protectorul melt De ce m6 rout teme, dacil tu esti cu mine ?
Alta mAngttiere, si chiar pea mat mare din t6te, pentru cg,
Se intinde la t6te timpurile si la t6te stlirile ; cit Domnul
ascultit dorinta celor intristatT, el este atentla prepararea ini-
me! lor.
Sunt circomstante, cand nu se pate ruga in adunarea ere-
dincioqilor, sail nu este in stare de a frequenta templul Dom-
nuldi dar nu 'Ate fi nici o stare cftnd inima sa nu p6te fi
intOrsit dare Domnul, sail sit nu p6ti forma dorinta de a4
plitcea. D-4ed ascultii acestg dorintil, adsta e destul pen-
tru a excita compitimirea sa, pentru a ayes parte la mila
sa. Acestit preparatiune a inimeT este nutrirea sufletulu!,
nutriment de dragoste, care face fericirea celor drepti to
mijlocul nefericire! lor.
(Va nrma) Gherasim Piteqtenu

www.dacoromanica.ro
 PROFETIILE MESIANICE
(Urmare No. lb, Anul al X-lea).

Cel d'inta. caracter necesar ca sh se prii-

vesca o profetie ca venind de la D-clefi este ca acel
ce o vestete ea declare ca o spune din partea lust
D-deli i eh este trimisul s6b.. Se vede ca acesta este
un semn negativ, ciicT este cu putinta ca cine-va sA
se num4sch trimisul luT D-cled, i in adevdr ca pro -
rocil minciunoY cariT amageab. pre Judd, acel cariY
abusati de credulitatea paganilor, qiceati ca eT vor-
besc in numele lust D-cl.eti. Dar eel ce spull singurl
a nu preclic in numele lul D-cleti, declare prin aceia
chiar eh nu sunt profetY: aa er' acel de cara se
dice in Scripture c6, aveati duh pitonicese , ast-fel
sunt qi vrajitora qi acel ce clic c spun viitorul dupre
descoperirile demonulul.
Ca semn al unel profetii se presint6 i sAn-
tenia profetulul. Dar nict acesta nu p6te fi un semn
positiv , caracterul moral al unul om nu pote fi cu-
noscut cu deseverire sere a da dovada de veraci-
www.dacoromanica.ro
72 PR OFETfILE MESIANICE

tatea sa : p6te f6rte bine s& vie un ipocrit in numele

lint D-cled. si sa anunte niste profetiY false. S'ar putea
dice chiar ca nu este un semn negativ; ch, strict
vorbind, lipsa de santenie nu dovedeste falsitatea
profetid. De exemplu, Balaam departe cu totul de
a fi sant, si cu t6te acestea fu onorat cu darul pro-
fetid, ceia ce arath eh D-cled se serveste cate odata
si de al de acestia. Dar un exemplu, si p6te inch un
mic nualer, nu p6te sit formeze un principid, si cand
se scie eh acel ce se dice profet este un om vicios,
suntem in drept a crede ch D-qe-ti nu 1-a ales de or-
gan al s8d.
Un alt semn distinctly al und profetii adeverate
de una falsh, se dice ch, este puritatea inv6taturd
pentru care este facuth ; si semnul acesta este
iarhsY negativ. Este cu putinth ca tin ova_ pentru 411
atrage consideratiunea, sit se dea de profet, set ye-
stesch evenimente indephrtate, care nu se malt rea-
liskh, si tot odatit, spre a nu se descredita, predict
invIefhtura cea m.a3t curate. Se intemplh adesea eh
alaturea cu o invetaturh shnh't6sh sa fie obiceiurI
rele, ca adev6rul sa se cumpan6sch, cu minciuna in
mallet aceluiasi amhgitor. Dar falsitatea invethturd
pentru care se face profetia, este un semn sigur de-
spre falsitatea profetid si este.cu adev6rat o noth
negativa. Nu- p6te fi organ Al divinitatd, acel ce
predich niste inv6chturY absurde, sad o moralti cu-
noscuth ca perverse; D-4efi s'ar contr4ice pre sine,
Baca profetia sa ar fi in opunere cu ceia ce ne in-
vatii. Nu se ,p6te aduce aid exemplul luY Balaam,
el n'avea ce e dreptul o invethturh san6t6sh, dar nu.
www.dacoromanica.ro
 PRCFETTILE MESTANleg 73

pentru a-el acredita erorile sale rosti preclicereasa..

SA trecem acum de la semnele negative la cele
positive, ei de la caracterele care deosibesc profetiile
false la cele care fac cunoscut pe cele adevdrate.
Obsery mat anteid cloud: minunile sgvereite de pro-
feti ei profetiile unor evenimente apropriate impli-
nite exact.
Minunea este sigiliul divinithtd dovada pe care
eel Atot-puternic e da trimieilor 861. Deci cane un
om se anunth, ca un profet al Domnulul shvereeete
minuniadev6rate, dovedeete ca este cu adevdrat ser-
vitorul celuY Prea Malt i trebue a da crecldment
cuvintelor sale, ea fiind emanate de la adeverul di-
vin. Dach aceste cuvinte sunt preclicerY, este evident
ca t6te acestea aunt profetii, care sunt inthrite ei le-
gitimate prin minunY, i nevoind tine -va sa credh,
in ele este a nu crede in Dumnel.ed. Adese orY ve-5
dem in Vechiul Testament profeti, caril 'IT dovedesc
misiunea for prin minunY, ski in eel Not, pre Iisus
Christos,intarind cuvintele sale prin minunile ce le
lucra; adese orY poporul insphimantat de vederea
acestor semne 11 recunoscea ca profet.
Un alt mijloc prin care D-c).et confirma adevgrul
profetiilor, ce aveati sh se intitmple in timpurY de-
phrtate, este de a face alte profeta a chror termen
este maY apropiat. Acei ce v&1 implinirea actualh
a acestora nu se pot indoi de implinirea viit6re a
acelora sunt incredintag ca D-cled, care a implinit
pe unele, nu se va desminti i va efectua i pe cele-
lalte. Ast-fel in Testamentul Vechiti profeta vestesc
adese on fapte temporale, care trebuiati sh se impli-
www.dacoromanica.ro
74 PROVETTILE MESIANICIt

nescit intr'un timp mai mult sad mai putin apro-

piat. Profetii, slice Pascal, at profetii particulare qi
mesianice, pentru ca profetiile despre Mesia sa nu
fie fArh doveq.i, i profetiile particulare sa nu fie fall
fruct". De asemenea Is. Christos, pre4iand uceni-
cilor gi qi Iudeilor cele ce era-a sa i se inta,mple,
facea ca g neratiunea care vedea implinindu-se
profetiile acestea, sa fie bine incredintate despre
implinirea profetiilor sale mai indephrtate, despre
intinderea qi perpetuitatea religiei sale gi despre a
doua venire a sa.
Cel din urma semn al profetiei qi eel mai decisiv,
mai convingetor, este implinirea sa; dar trebue ca
acesta implinire sa nu fi fost nici din intamplare,
nici sa fi fost prevecluth firete : caracteral acesta
este tot odath positiv qi negativ. Este evident, pre
de o parte, ca un eveniment care n'a putut fi pre-
veclut de cat numai de D-cleti, n'a putut fi prevestit
de cat numai de Densul ; qi pe de alta, este iarhqi
evident, ca o preclicere care nu se implineqte nu p6te
veni de la D-led, care nu se p6te amAgi qi nici ca
p6te amagi pre alp.
Aid cats -va necredincio0 ne fac o dificulta-
te. Profetia depinde de eveniment, i evenimentul
depinde de profetie ; preq.icerea are val6re pentru
ca s'a implinit, qi implinirea are val6re pentru eh a
fost preqis. Nu este aid un cerc vicios ? De buns
semh eh nu. Cercul vicios consta in aceea ca doue
propuseciuni se servesc de dovada una alteia, sti a-
cesta nu se vede aid. Preclicerea nu dovedete eve-
nimentul, nici implinirea ei nu este dovada preclicerei,
www.dacoromanica.ro
 PROFETI112, MESIANWE 75

dar precjicerea investith cu calithtile cerute, qi eve-

nimentul ce se implineqte in totul, sunt cloud lucrurY
care impreung contribue la una ti aceiaqY demon-
stratiune ; sunt doug party ale dovedireT unuY adevdr,
sk may bine a cloud adev6ruri: may IntaY misiunea
diving a celuY ce face profetia i apoisiguranta des-
pre ceea ce spune el din partea luT D-cled. Tata o-
biectiunea adsta se intemeiazh pe equivocitatea cu-
vintelor a depinde gi a dovedi.
Profetia qi implinirea sa depind una de alta, nu
spre a exista, nu spre a fi cunoscute, ci spre a forma
impreuuh o demonstrare, carea prin absenta uneia
sari a alteia, ar fi necomplecta. Profetia dovedete
prin implinirea d, qi implinirea dovedeste prin pro-
fetia ce s'a fhcut un al trellea lucru; dar ele nu se do-
vedesc una pe alta; conformitatea evenimentuluT cu
preclicerea este pentru noY un semn ca preqicerea a
venit de la D-cleti ; dar preclicerea anteridrh nu ne a-
rata ca evenimentul este o lucrare diving. De alt-fel
suntem incredintatl, ca tote evenimentele sint ran-
duite de inalta Providenta.
Din cele espuse resulth ch, profetia formers o
dovadh puternich despre o religiune, and cine-va
e sigur de patru lucrurT : ca preclicerea sit fi fost fitcuta
inainte de eveniment ; ch. evenimentul sa corespundh,
exact preclicerd ; ca evenimentul acesta sa nu se fi
putut previdea pe timpul preclicerd dupre-cause na-
turale; qi in fine ca atht preclicerea, cat qi evenimen-
tul sa nu fie cum-va din intftruplare.
Un deist celebru slice eh spre a fi sigur de
cele doug dinthT trebue sa fi fost martur personal qi
www.dacoromanica.ro
76 PROPETTILE MESTAN10E

al preclicerd tIti al implinirei. N'am veclut profetY,

dice Emil, precum n'am v6cl.ut nisi minunT. NicI o
profetie n'are autoritate pentru mine . . . cttd i-ar
trebui trey lucruri imposibile: sh fi lost ett martor al
profetid i evenimentuluT; sh mi se fi demonstrat ca
evenimentul nu s'a potrivit cum-va din intamplare
cu profetia".
Ast-fel pentru a crede uneY profetiT, care are a se
implini abea dupit cate-va secule, ar trebui srt vietuia-
sa cine-va atata timp. Dar de unde a luat el, ca nu-.
maY aceia este sigur ce vede i aude ? Dadt 'intr'o seri-
ere ce sciti positiv ca vine de la autorul i dintr'un
timp anumit, cetesc prevestirea nut-a fapt care are
sYt se intImple in timpurY posteri6re, nu pot fi ore
sigur de realitatea preq.icerd? Dadt apd in alteisto-
riY, despre a chror autenticitate i adevdr sunt con-
vins, v6d ca faptul prevestit s'a implinit intocmaT
aqa precum a fost preclis, nu sunt Ore sigur despre
implinirea faptuluT?
Spre a nega asemettea adeverud evidente, trebue
a admite din dou6 absurditatT una, seb. ca nu pot fi
scrierY autentice, ski ca nu exist6 certitudine moralh.
Ne putem dar increclinta din monumente istorice
despre realitatea und preclicerT gi corespunderea e-
venimentului. Dar nu este destul spre a crede in
profetia diving; trebue srt fimsigurYincrt de alte (loud
puncte; qi pentru acesta se ivesc doue cestiuni :
10 136te cine-va s aiba o sigurant6 positivtt ca eve-
nimentul care se potriveqte cu pre4icerea n'a fost
prevNut firegte i nicY n'a fost prellis din 1ntam-
plare ? 2 Care sunt evenimentele asupra cArora
putem stt avem o certitudine absolute?
www.dacoromanica.ro
 PROrETIILE MESIANICII 71

Spre a respunde la prima intrebare, observam

ca sunt lucrurT pe care nu le pate atinge pre-
viderea omenesch. Experienta, a card autoritate re-
lative la puterile natufale este supreme, cand este
statornic6 qi universala, farce esceptiune, ne arate
ca tate faculatile n6stre, fie corporale, fie .spirituale,
sunt limitate. Path a fixa anume marginile for in fie
care individ, ne arata cg, in fie-care individ ele au
marginT. Precum in ordinea fisich ne arata ea cutare
om orT cat de forte ar fi nu pate duce pe umerile
sale o- cash; de aseminea ne invath in domeniul
ral, ea sunt evenimente viitare pe care nu le pate
presinati sagacitatea omen4sca, pentru ca sunt atat
de departe de oil ce probabilitate, de orT ce impre-
jurare actualh, ale orT ce idee primith, i chiar de
orT ce posibilitate aparenth, ca este cu neputinc6 de
a le previdea qi chiar de a ni le inchipui.
AceiaqT esperienta ne dovedeqte Yara1 ca sunt com-
binatiunT de evenimente pe care nu le putem atribui
intamplareT, i ar fi nepotrivit a cugeta, ca find pre -
cise s'ar fi orinduit aqa din intamplare ca se fie con-
forme cu preqicerea. Din aceia ca din nite vopsell
aclute din intamplare pe o panzO, ar fi putut pre-
senta conturele uneT figurY, care om cu minte, vac end
tabloul luT Rafael, q'ar putea inchipui ca este pro-
dusul unor culorT aruncate din intamplare qi farce
nici un plan? Dach vre-un spuitor de znave ar
povesti un fapt simplu posibil i apr6pe de adev6r,
nu se 'Ate dice tot ast-felqi deApre niqte evenimente
amaruntite, complicate, grele chiar de inventat.
La a doua intrebare r6spundem crt, swat multe
www.dacoromanica.ro
78 PROFETIILE MtSIANICE

felurl de impliniri ale preqicerilor, care nu pot fi nici

resultatul vre -uneI prevederi naturale, nici efectul
and inthmplari Orbe.
Spre a ne intelege mai bide asupra acestui punct,
vom raporta faptele preqise qi implinite la trei clase
principale.
Tuthill, faptele de ordine supranaturalh, cum sunt
minunile, nu pot fi preveclute prin cause naturale, pen-
tru ca n'ari cause de felul acesta, qi sunt efecte nemij -
locite ale causel supranaturale: nu ne putem iaraqi
incbipui ca fiind prerpse din inthrnplare s'd, se impli-
nese& iaraqi din intamplare, aqa precum ail fort pre-
(Ilse. De exemplu, chnd se citesc o multime de pre4i-
ceri despre intemeiarea qi latirea creqtinismului prin
mijlocele cele mai opuse tuturor acelor ce voesc a
forma o religie, qi se ved apol realisate intocmai, se
p6te 6re sh se atribue unei inthinplari 6rbe acesta
armonie a profetilor separati unii de altii prin inter-
vale de secule?
Al douilea, chnd lucrul preclis nu este afara de
ordinea naturalh, dar este aqa de indephrtat de tote
imprejurarile actuale, eh nimic nu-1 p6te presupune
qi depinde de un concert de diverse cause, s6li ne-
cesare seta libere, fisice sat morale, care sint neti-
ute, este evident ca nici preclicerea nu p6te fi impu-
tath and cause naturale, nici implinirea nu p6te fi
atribuith, intImplhrei. Ada s'int de exemplu destina-
tele viit6re i indephrtate ale imperiilor. Ele tin de
cause aka de multiple, ca mintea nu le p6te cu-
prinde pe tote, aqa de variate ca nu se pot t6te in-
chipui ; ele depind de vointele libere ale unor 6meni
www.dacoromanica.ro
 PROVgTrILE MtSIANICE 79

caril inch nu exists incA, qi prin urmare- cu nepu-

tinth a judeca de ele. Aceste cause trebuind sa lu-
creze unele de odath, altele succesiv i unele la di-
stante marl de timp ; unele in acela0 seas, altele
contrarili, tine va putea sh le presupue tote fAra
esceptie, sa urmardsch influinta fie-diria din ele?
Numal causa primary comanda, ea regulezh qi face
ea tote causele sh conlucre la acelasi efect, numal
ea p6te ss cundsch qi sh prevada resultatele lor.
Este efasi ridicul a privi ca efectul inta,mplarel
concertul minunat intre aceste presliceri vaste i rea-
lisarea lor. Intamplarea nu produce un qir de rapor-
turT aqa de intinse, aqa de multiple i aa de exacte.
Cand preslicea Daniil intemeiarea i distrugerea
succesiva a celor patru imperil marl, putea-va crede
cine-va ca el ar fi cunoscut pe cale naturals t6te
causele secundare, care trebuialish infruenteze asu-
pra acestor evenimente marl? Cand, maT multe ye-
curl duph d"&sul, se vedea acele revolutiunT succe-
dandu-se, intocmal aqa precum fusesera prevestite,
putea-va 6re sy cugete tine -va, ca intamplarea a facut
s -se implinesch aqa cum s'a preqis?
Al treilea, faptul prevestit pOte sh nu fie aa de
strain de mintea omen4sch, p6te sh fie prev6clut pe
cale naturals; dar a fost preslis cu o multime de im-
prejurarT diverse i exprimate Ihmurit, imprejurari
care nu putea da be la bAnuelT i care se efectukii
cu o exactitate deplinh. Dic ca aceste imprejurari, prin
multimea, prin varietatea, prin neprobabilitatea lor,
n'ati putut sh fie preveclute natural, nicl sh fie rea-
lisate in totalitatea lor din intamplare. Evenimentul
www.dacoromanica.ro
80 PROPEITILE MtgANICE

principal este un fapt, care dach ar fi Post isolat, ar

fi putut sh fie inchipuit din intamplare; dar parti-
cularithtile care sunt unite cu el stmt atatea fapte
deosebite, eh impreunarea, totalitatea, conlucrarea
for la acelaqT efect, it pune ma presus de orT ce pre-
videre omen4sch qi de orT ce combinatiuni ale no-
rocului. Samaria impresurata de regele Siriei este
bantuith de o f6mete ingrozitore ; regele Ioram gi tot
poporul sunt ma'hniti la suflet, Elise)! vesteqte, in
numele LIT D-4t, radicarea asediulul. De s'ar fi
marginit la ac4strt preclicere, s'ar fi putut crede ca
el avea 6re-care cunoscintT particulare, care-1 fhcea
se prejudice evenimentul. Dar el adauge ch, mane
la ora acesta,mesura de faink qi doud mesuri de orz
se vor vinde la porta Samaria cu un stater. Un ofi-
cer nevoind se creadh profetid aceqtia, ii declare
ca va vedea cu ochiY MI' acest pret schcluti dar ca
el nu va manca Putea Ore sit prevadit prin cunos-
cintele sale propriT t6te particularithtile acestea?
Ore putea eh vie ele din intamplare? A trebuit, ca
preslicerea sh, fie implinith, o frith mare se cuprincla
pre impresurhtori ei se oruph de fugh, sh lase acolo
tote provisiile lor, ei ast-fel A scads pretul fainel
ei al orzuluT; ca oficerul necredincios sh, fie inshr-
cinat de rege a Linea ordinea la pOrta unde se vin-
deati bucatele, qi sh fie strivit de multimea popo-
ruluT: o combinatiune aqa de complicath, ape de
amAruntith nu putea fi nicY prevdgluth, nicY efectul
uneY intamplad 6rbe.
(va lima). Gherasim Pitepenn

www.dacoromanica.ro
 CRONJCA BISERICEASCA
(Urmare ; veqi No. 15, anul al X-lea).

Biserica Rush in anul 1886.

In Biserica Rush, in anul expirat, iibservhrn urma-
t6rele evenimente mai marcante :
De la marl ea patriarcikului Adrian, al clecelea si
iot odath ultimul patriarch al Mosquel si a 16th Ru-
sia 1), in Biserica Rush 'nu s'ati mai adunat sin6de
locale, pentu discutarea feluritelor chestiunl bise-
ricesti. glib Petra eel mare, suveranul Rusiel (1682 -
1725, de la anul 1721 el purta titlul de inventor
al tuturor Rusiilor, adich al Rusiel marl, mid si albe),
Biserica ortodoxh a indurat multh umilitrta, dupre
cum ac6sta se scie din istoria bisericesch, si dupre
Patriarchatul in Rusia s'a infiintatia anul 1589, sub tarul Teo-
aor Ivanovici, nitimul suveran rus din dinastia lui Runic, en bine-
euventarea tuturor Bisericilor ortodoxe autocefale de atunci ; in total
aii. fost 10 patriarchy in Mosqua : boy, Filaret, Hertnogen, loasaf I,
Iosif, Nicon, Ioasaf II, Pitirimy Ioakim, Adrian, Da la 1700 anul
model ultiinulul patriarch al MosqueiAdrianqi pang, la anul 1721
Biserica Rusg, a fost adm.nistratg, de Stefan Iavorsky, mitropolit de
Riazan, cu titlul de loto-tiitor de patriarch; la anti]. 1721 s'an infi-
intat in Biserica Rase, st. Sinod administrator permanent, care exi-
sts qi astgclY.
Biserica Ortodox!' Romani. 6.

www.dacoromanica.ro
82 CRONICA ttISERICEASCA
.11
cum vom expune mal pe larg cititorilor revistel no-
stre in viitor ; pe cat de mare a fost acest suveran
pentru cele lumeqti, pe atat de nefavorabil pentru cele
religiose; all fost marl prelatl in Biserica Rush; cariY,
cu riscul positiund for qi chiar al vietel, all sustinut
sus qi tare drepturile bisericeqtY : destul sh amintim
pe mitropolitul de Riazan Stefan Iavorsky, celebrul
autor al arca Petra credintd" din timpul lul Pe-
tra cel mare, pe Theofilact Lopatinsky, archie-
piscop de Tver, celebrul autor al opulul Ciocan la
petra credintd" qi martir, din timpul imperhtesd
Anna Ioanovna (1730-1740), pe Platon Lev -
in, mitropolit de Mosqua, ale chruia scrierl teolo-
gico-istorice sunt traa.use in limbele cele maY r6s-
pandite din Europa, decedat la 1812, in timpul lul
Alexandru I, pe Filaret Drozdov, mitropolit de
Mosqua (mort la 1867? in timpul luY Alexandru
i altiI, ca sh vedem ate lupte au urmat intre Bi-
serica qi diferith el inamici interns qi externl.
La anul 1884, in Septembrie, s'a adunat un sinod
local, la Kiev, la care all asistat urmatorii prelatT : Pla-
ton Gorodetzky, mitropolit de Kiev, pergiii. Lapidev-
sky, arehiepiscop de Kilinati, Nicanor Brovcovicl,
episcop (acum archiepiscop) de Odesa, Vitalize Gre-
ciuleviel, epis cop de Mogilev (acum repausat) i alta,
in total 15 prelatI din eparchiile de la sudul Rusid ;
la acest sinod local s'ati discutat maY multe che-
stiunY, privitore la dogmele i disciplina Bisericel or-
todoxe ; acel sinod a luat maY multe mgsuri nimerite
contra sectel ftundiftiler, carea se r6spandeqte forte
mult in timpul din urmh in Rusia sudich ; pastorala,
www.dacoromanica.ro
 MONICA IIIStRICEASCA $3

emanata de acel sinod, este publicata in tote clia-

reie maT respandite din Rusia (i chiar din alte exY
ortodoxe) ; sinodul din Kiev a dat bune exemple; la
anul 1885 s'a adunat alt sinod in oraul Cazan (pe
fluviul Volga)f6sta capitga a Tatarilor de Cazan,
cucerita de Ioann eel teribil, tarul Mosques, la anul
1551, in amintirea card eveniment poetul Rus He-
rascov recte Herescu, originar din Valachia a
scris poemul nRossiadau ; la sinodul din Cazan at
participat 13 prelaT, sub preedinta lust Palladit
Racy, archiepiscop de Cazan; la acest sinod, s'atz
discutat felurite chestiunT bisericed, qi s'ati luat
mesurY maY ales contra lipovenismului ysi mahom,eta-
nismuluY,, cariI suet fOrte r6spAndite in provinciile
situate pe fluviile Volga qi Ural; Imesuriles luate de
sinodul din Cazan privesc nu numaT eparchiile de
langh Ural qi Volga (anume.: Perm, Viatca, Ufa,
Orenburg, Astrachan, Samara, Saratov; Simbirse,
Penza, Cazan, Ecaterinburg, Nijni-Novgorod), ci i
altele, in care locuese maT cu sema etorodoxii i ne-
cretinii (anume eparchiile de Tiflis, Cutais, Suchum,
Alaverd, Vladicaucaz, Stavropol, Ecaterinodar, ace-
ste din -urma eparchiT se afla in Caucasia, i cele
cincl dinteitt compun exarchatul Georgia, in capul
caruia acum se afla I. P. S. Paul Lebedev, archiepis-
cop de Cartalinia i Cachetia, reedinte in Tiflis, Ca-
pitala Caucasia, iar in anil 1871 1882 el a fost
episcop (de la 1879 archiepiscop) de Kiinati i Cho-
tin, care prelat este cunoscut, ca mare Jusificator"
al Romanilor i Georgienilor onto doxY) ; pastorala, e-
data de sinodul din Cazan, asemenea este publicata
www.dacoromanica.ro
84 CRONICA BISERICEASCA.

in cele mai rgspandite organe de publicitate din

Rusia. In anul 1886, in August, s'a adunat al 3-lea
sinod local, in Ode n6stre, in Rusia, in oraqul Ir-r
cutsc (pe fluviul Angara, in Siberia); la sinodul din
Ircutsc, sub preqedinta I. P. S. Veniamin, archiepi-
scop de Ircutsc i Nercinsc, au participat 12 prelati
din eparchiile din Siberia (anume: din Tobolsc,
Tomsc, Eniseisc, Iacutsc, Camciatca, Cita, Ircutsc,
Biisc , Berezov,, Semipalatinsc , Kirensc, insulele
Aleute); acest sinod a avut, ca scop principal, Jua-
rea m6surilor pentru a aduce la cretinism pe felu-
ritele pop6re din Siberia, care sunt in piighnhtate.
Sinodul Bisericei Ruse in anul trecut a infiintat ca-
tedre pentru istoria qi combaterea lipovenismuluiin
cele 55 seminarii ortodoxe, qi in acele seminarii,
uncle acesth, catedrh existh mai de mult 0, s'a mai
adhogat inch ate un profesor la act catedrh.
Lipovenii,- carii se impart pant la 150 fratiuni de
eresiX qi schisme, care de care mai curi6se, chiar
anti-creqtine i contra statulni, sunt in numdr de
15 mili6ne in t6th Rusia ; denqii nu mai apartin
Bisericei ortodoxe de la anul 1667, citnd a avut
loc, in Mosqua, un mare Sinod local, la care all par-
ticipat qi patriarchii din Orientul ortodox, in timpul
tarului Alexia, phrintele lui Petra cel mare, qi a pa-
triarchului Mosquei Nicon, ultimul, prin m6surT

1) in Seminarul din KiOnAil catedra de istoria yi combaterea Li-

povenismului existii, Inca de la anal 1871; catedra de limbo, qi lite-
ratura Romans., ma de necesara in Basarabia, nu exists de loc in
Basarabia; limbs Romana este cu totul oprita in Basarabia din or-
dinul fostului archiepiscop al Kiinit'ului Paul Lebedev, Inca deb la
anul 1871; pe canit absolut. tote naVonalitatile din Rusia iii ail
Organ de publicitate in Rusia, afara de Romani!
www.dacoromanica.ro
 CRONICA BISERICEASCA. 85

forte violente, a indreptat artile bisericeqti, in care

se aflat f6rte multe gregeli, qi in genere cu asprime
se purta Cu. to acel cariinu,erat devotati Bisericel
ortodoxe. (Acest patriarch, care a murit in exil, este
inmormentat in renumita monastire Noul Ierusa-
lime' zidita de el insui apr6pe de Mosqua; asupra
persona qi activieatei patriarchulul Nicon pans acum
chiar exist pareri controversate); lipovenil locu-
esc in tott, Rusia, mai ales in ptirtileiaterale ale 0;
din causa persecutiilor din timpul lul Petra cel mare,
Ecaterina II (1762-1796) i. Nicolae I (1825-1855),
lipovenii at fAcut mai multe resc6le (mai ales sub
Ecaterina JI, sub conducerea hatmanului Cazacilor
Emelian'Pugacev), i at emigrat preste hotarele Ru-
siel, mai. ales in Austria, Prusia, Turcia. In Austria
anume in satul Belocrinita" (Fontana Alba), in
Bucovina, actualmente se aflti, centrul eclesiastic al
lipovenilor, numiti popovti (adicl carii au popi,
tli in genere ierarchie biseric6scti) ; multi din lipo-
veni se aft& in satul Mitocul, situat Pang& monasti-
rea Dragomirna, fundath, de Anastasiu Crimea, mi-
tropolitul Moldovei. In Prusia in capul lipovenilor
se afli pan& nu de mult archimaudritul Paul numit
Prusianul", acum eel mai zelos propagator al orto-
doxiei intre lipovenil din Mosqua qi Pscov; in ulti-
mul oraq apare Revista limn" (Adev6rul") sub
directia pArintelui Golubev, fost infocat aparAtor al
lipovenismului, qi actualmente zelos aparator al orto-
doxiel. In Turcia, lipovenil au emigrat in timpul Eca-
terinei II, sub conducerea hatmanului cazacilor Ne-
crasov, qi -Loci lipovenil din Asia mica, actualmente

www.dacoromanica.ro
 86 CRONICA BISERICEASCA

sunt cun8scuti sub numele de Necrasovii". In Ro-

mania sunt asemenea multi lipoveni, mai ales in ora-
)ple Bucuresti, Braila, Galati, "Vas luiti, Iasi, Botoqani,
Falticeni (aprOpe de Falticeni este o mhnhstire lipo-
vettesch a St. Emanuel, uncle este qi tipografie4 in
carea se tiphresc mai multe chili lipoveneqtY in lim-
belo slavonh i rush, dar care chrti forte cu greA
so pot crtphta de ne-lipoveni, dupre cum aasta s'a
intamplat cu. D. Gr. G. Tocilescu, Inspector general
al qc6felor, care a putut dobttndi o carte de mare
val6re pentru confesiunea lipovenesch prin D. di-
rector al gimnasiului din Fhlticeni si revisor qco,
tar al judetului Suceava). LipoveniY dispun de marl
sume de bans; prin propaganda lor, denqii preocuph
forte mult pe biserica Rush: contra lipovenilor existh
,Societatea St. Petru, mitropolitul Musquei" ,in Mos-
qua ,carea publich, o revisth lunarh, ,Bpanne CORO it
(4, Cuvent featesc"),sub conducerea cunoscutuluY pro-
fesor al faculthtei Teologice din MosquaN. J. Sub-
botin ; prin tote oralele-resedinte episcopale, in fie
care Duminica, se in prelegeri de misionari ortodoxi
contra lipovenifor ; la aceste prelegeri, mai corect
nconvorbiri", Tab. parte atat ortodoxii, cat si lipove-
nii, carii din ce in ce dovedesc ignoranta for in cgle
bisericesti. Cestiunea lipovenismului fiind f6rte in-
teresanth yi pentru not Romanii, ne vom face o da-
torie de a comunica cititorilor revistei n6stre mai
multe sciri despre lipoveni in genere, qi despre li-
povenii din Romania in special.
in anul expirat Biserica Rush s'a ocupat mult cu
chestiunile privit6re la catolid (mai ales in f6sta

www.dacoromanica.ro
 CRONICA BISERICEASCA. 87

Polonie qi f6sta Lituanie), protestant (in provinciile

Baltice gi marele ducat al FinlandeT) i?vreL In Var-
rvia, capitala Poloniel Ruse, existt o frgtime ca-
rea editeza maT multe cartY contra catolicilor, atat
compuse de autorT RuT, cat qi de altT ortodoxi; mi-
sionariT cariZ participg la convorbirile contra cato-
licilor, sunt originarT mai ales din provinciile
apusene ale Rusid, carif cuuosc bine chestiunile or-
todoxe i catolice.
In cap-4 ,fratimeT din Varovia se aflg I. P. S.
Leontiti Lebedinsky Archiepiscop al Varoviei, cu-
noscut prin scrierile sale, maT ales predicile, tinute
pe cand era Episcop la Reval (Estlandia), archie-
piscop la Camenita (Podolia), Odesa, i ca prelat
energic, decis. In Vilna, capitala f6steT LituaniT (ac-
tualmente Lituania formeza treT provinciT, a 12
judece -fie-carea, Vilna, Grodna, Covna) exista o
frgtime (carea este infiintata in seculul al 17, im-
preung cu cele din Kiev i Lemberg) pe langg mo-
nastirea St. Spirit, bine organipara i dispunend gi
de fondue, lgsate de testators in felurite timpuri ; in
capul acestel frAtimi de la anul 1839, cand s'a fa-
cut reunirea unitilor cu ortodoxiT, pang la 1868 se afi
Joseph Semaco, mitropolit al LituanieT, care a
contribuit forte malt la ridicarea niveluluT intelec-
tual, moral qi material al cleruluT orthodox : el a reunit
peunip cu Biserica ortodox4 Rust, a lasat un fond
mare pentru intretinerea cleruluT din cele treT epar-
chiT ale LituanieT (Vilna, Grodna, Covna), qi scrierile
sale, ma( ales memoriile asupra said unitilor Ina-
inte de reunire cu ortodoxiT, ati fort date la lumina,

www.dacoromanica.ro
88 CRONICA EISERICEASCA

conform dorintei luY, de Academia de sciinte din

Petersburg. De la 1868-1887 fratimea din Vilna a
progresat spre binele ortodoxid, fiind in capul eY
prela-V distinO, ca Macarib. Bulgacov decedat in
Iunib. 1882, ca mitropolit de Mosqua), al drilla seri-
erY (in 20 volume) suet cunoscute forte bine, fiind
traduce in limbele francez'a i germana, C,Introdu-
cerea in Teologia ortodoxe a acestuT prelat a fost
tradusii din frantuzeqte inromaueqte de P. S. Glie-
rasim i'itiqtenu, profesor la facultatea Teologica
din BucureqtY), Alexandru Dobrinim (decedat in
Aprilie 1885, ca archiepiscop de Vilna), i actual-
mente fratimea din Vilna este condusa, de I. P. S.
Alexiti Lavrov, archiepiscop de Vilna, eel mai re-
numit canonist Rus in clilele nostreta fost 25 de anY
pr4..ofesor la facultatea Teologich din Mosqua. FA,-
timea din Kiev exists de la anul 1589, find infiin-
tata, pe langa m6nastirea ArhMrei Domnull,numit6,
Bratsky" (adica monastirea teatime"), dupre i-
tiativa lul Teophan, patriarchul Ierusalimului, care
a visitat in acel an Kievul-, dupa intorcerea sa din
Mosqua; fratimea din Kiev a lost celebea maY ales
in timpul luT Petru Movila, mitropolit de Kiev,roman
de origins, decedat la anul 1646), care a infiiintat
qi actuala fa cultate Teologich din Kiev, cea maY
renumita qcola in Rusia, earea facultate se afli in
m'Ondstirea Bratsky" ; actualmente fratimea din
Kiev este condusa de I. P. S. Platon Gorodetzky,
mitropolit de Kiev, cu concursul tuturor profesori-
lor facultate de Teologie qi al altor persdne dis-
tinse. Featimea din Lemberg actualmente nu maY

www.dacoromanica.ro
 CRONICA EISERICEASCA. 89

are aceasi insemnAtate, pe care o avea in seculul 17

qi urmhtorif. Fiind inflintad, impreuna cu liserica
stavropigiala a Adormirei, de AlexandruLhpusnenu
Domnul Moldova,si sustinuta 'tot-denim mai cu thud.
de Domnii Romani si alte persdne distinse din terile
romttne, ea actualmente nu mai este sustinud de
popdrele ortodoxe, (16 are ce crestinii din Galitia
actualmente, in cea mai mare parte, nu mai sunt
ortodoxi, ci unity. Guvetnu1Rus,prin preotul Ioann
Naumovici, voeste a ajuta acesta fattime, dar phrin-
tele Naumovici, care acum a trecut la ortodoxie, nu
mai este privit bine de rusit-uniti din Galitia.
Contra protestantilor existA in Rusia mai multe
fdtimr, prin care cele mai principale sunt bele din
-Orasele Riga (capitala Liflandiei), Reval (capitala
Estlandiei), Mitava [capitala Curl4ndieij, Helsingfors
(capitala Finlandiei). Fratimea ain Riga, ce este pe
langd biserica catedrala a St. apostoli Petra si Paul, se
aflar sub patronagiul familielf Imperiale ; presedintele
elf de ()are este Dl. C. P. Pobedonostev, Ober-pro-
curorul St. Sinod (Ministrul de culte), si mai tot-de-
una este condusa direct de P. S. Donat, episcop de
Riga si Mitava, de dre ce vicarul s611, P. S. Nicolae,
episcop de Reval, este trimes, ca cap al misiunei,
ruse din Ieddo, capitala imperiuluTJaponez. Dl. G.
Trusmann, de originheston din Reval,a obtinut gra-
dul de licentiat in Teologie ortodoxti de la facul-

)) Asupra Bisericei Adormirei din Lemberg, precum gi a insti-

tului gifrItima aflgtore pe langg, ea, a aparut la anul 1886 o car-
te forte importantri, in limba rusg, carea se traduce in romanete
de D. Gr. G. Tocilescu, sub auspiciile Academies Rom.ane gi a
Ministerului Instrucliunei al Romania
www.dacoromanica.ro
90 CRON1CA BISERICEASCX

tatea din Petersburg, qi este cel mai activ membru

al frAtima din Riga. Ca s6, dee o lovitura germani-
smului, represeutat in provinciile Baltice, maY ales
prin protestantism, guvernul Rus a steamurat auto,
ritatile superi6re scolare qi religi6se din, Dorpat, la
Riga, chiar renumita universitate din Dorpat, unde
studiile se predat in limba germang, va fi stramu-
tata la Riga centrul administratiuneT ruse. In aniY
1882-1886 au trecut la ortodoxie din protestantism,
in provinciile Baltice, preste100,000 pers6ne de ori-
gina livonica, qi estonica. S'a clAdit o biserica ma-
r*, in oraqul Iaoobstadt (Curlandia) cu spesele or-
todoxilor din Mosqua, Novgorod, Iaroslav, carea a
fost sanIita de I. P. S. Platon Gorodetzky, mitro-
pol ,it de Kiev, care a fost archiepiscop la Riga 18
anY (1848-1866),.in presenta unor membri aY fami-
lia Imperiale qi a inalOor demnitarY aY statuluY.
Fria din Helsingfors este preq6dutA, de I. P. S.
Isidor Nicolsky, mitropolitul de Novgorod, Peters-
burg qi al Finlandia ; ac6stg fratime, de qi are destule
mijl6ce, nu face mare progres din causa indhratni-
cid finejilor, carii, sub influenta Suezilor, nu primesc
nimic rusesc, maY ales avend in vedere, ca Finlan-
dia are o constitutiune din anul 1809, qi Imperatorul
Rusk): se numeqte mare duce al Finlandiel.
Contra iudaismulla sunt mai multe misiunY, din
care cele mai insemnate sunttn Odesa, Kiev, Vargo-
via, Vilna. Misiunea din Odesa se ocuph cu aduce-
rea la ortodoxie a ovreilor din provinciile: Basara-
bia, Crimea, Ecaterinoslav i Cherson. OvreiY se
fac ortodoxY nu din convinctiune, ci din interes : la

www.dacoromanica.ro
 CRONICA BISERICEASCA gi

mdrtea I. E. S. Dimitrie Muretov, archiepiscop de

Odesa, in Noembre 1883, ovreil din Odesa au daritit
100,000 ruble pentruinfiintarea unuTospiciu pentru
batrani ortodoxi in Odesa, i o suma, marepentru 10
stipendii, in memoria aceluiai prelate la seininarul
din Odesa. Un fost rabin invetat s'a facut ortodox, i
acum este cunoscut sub numele de Ivan Alexiev; el
traeqte in Novgorod si. public& ma/ multe scrieri
contra ovreilor talmuditi. Ovreii din Polonia i Li-
tuauia, de i se fac ortodoxi, in realitate r6naan tot
ovrei, dupre cum en regret o spun adsta in publi-
citate I. P. S. Leontiti, archiepiscop de Varovia
(in cliarul Vargayski Dnevnic" piarul de Var-
Foovia") , d. 1Vlichail Cloialovict, profesor la facultatea
Teologica din Petersburg (in revista 1VJesagerul
bisericeso' din Petersburg), oiginar din Lituania.
La Kiev Ovreil, carii s'aa facut ortodoxi, comunica
tot cu iudaismul, dupre cum un medic oereiti-ortodox
a declarat-o pentru sine inaintea tribunalului, qi
dupre cum adsta se vede din cele comunicate de I.
P. S. Mitropolit de Kiev in cartea sa pastorala, adre-
sata tuturor ortodoxilor din Eparchia de Kiev. In
genere despre ovrei se 'mite spune, pa denqii nicT
data. nu pot deveni bumf cregtini, daea se fac cre-
qtini, apoi mai curand imbratiOza confesiunea prote-
stanta, dupre cum adsta se observa in mai multe A.
0 preocupare mare a avut Biserica rusa, in anul
1886 pentru respandirea instructiunei clerului. In
Rusia exist: 4 facultag Teologice ortodoxe in ora-
qele : Petersburg (fundata de imperatorul Paul I la
anul 1799), Mosqua (facultatea acesta a fost fun-
www.dacoromanica.ro
92 CRONICA BISERICEASCA

data. la anul 1670 de tarul Moscoviet Alexiii Mihai-

lovict in monetstirea Zaiconospasky din Mosqua, Year
la anul 1814, sub archiepiscopal de Mosqua Au-
gustin Vinogradsky, facultatea s'a strAmutat in laur&
st. Sergid de Radonej, cea mat renumitd monastire
din Rusia, aprope de Mosqua, qi in acea laurel 'And
acum se afld acea facultate), Kiev (fulu:lath de Pe-
tra Movild, mitrdpolitul de Kiev, in mondstirea Brat-
sky, unde se afld qi acum), Cazan (fundatet la anul
1809 de imperatorul Rusiel Alexandra I). Tote ace-
ste facultetti sunt bine organisate, i dispun de fon-
dart mart pentru sustinerea revistelor teologice,
publicarea cartilor religiose de continut mat serios,
pentru progresul in -genere al sclintet teologice.
Spre a fi admis in aceste facultettt, doritorit trebue
sa posedd diploma de maturitate (bacalaureat) de
la gimnasiile cu 8 clase sad seminariile clericale ;
cursul durezd. 4 ant, i absolventit cu succes. at cur-
sulut complect obtin titlurile de student actual i de
candidat in teologie ; titlurile de licentiat (magi-
stru) Foi de doctor in teologie s6 acorda cu f6rte
mare greutate, mail ales dup6 regulamentul din
April 1884. Cele 55 seminarii ortodoxe din Rusia ad.
eke 10 clase, din care 8 clase gimnasiale i 2 spe-
cial- teologice; acel, carit termind cursul gimnasial,
s6 admit de drept in tote c61.ele superi6re cu drep-
tul de bacalaureatt; acel, carit termind i cursul de
2 clase special-teologice, au dreptul de a fi preoti
in comunele urbane qi rurale; nu se admite nimene
in cursul teologic seminarial, neposedAnd diploma
de maturitate. Mat sent in Rusia aprope 200 prose-

www.dacoromanica.ro
 CRONICA BISERICRASCA. 93

minariY cu 4 clase, corespuncldt6re cu cursul infe-

rior gimnasial; absolventiT proseminarillor intrh de
drept in clasa V gimnasial din seminariY. In t6te
comunele, atht urbane,. cat qi rurale, exists scoli
primare bisericeqtY, corespuncldt6re Cu 4 clase pri-
mate laice. In Rusia apar 80 reviste i Liare religi-
6se, din care cele ma importante stint 4 reviste lunare
ale celor 4 faculthti Teologice : Revista Ortodoxh",
-carea apare o data pe Iunh In Mosqua, Citirile so-
cietatex amatorilor instructiund clericale", carea a-
pare o flats pe lunh, in Mosqua, Credinta i Ratiu-
nea", carea apare o data pe lunh in Charcov, i
Mesagerul bisericesc", organul Bt. Sinod Rus, re-
vista s6pt6mh-nalh, apare in Petersburg.
Din alte evenemente in biserica Rush observiim
compunerea St. Sinod. De la Petru eel mare pang. la
anul 1883 (31 Iulie) Sinodul permanent administra-
tor al bisericei Ruse se compunea din inaltiLprelatT
(MitropolitT, ArchiepiscopY qi Episcopi), Archiman-
dritY i 2 membri din clerul mir4n. De la mortea
protmereul tn V (adeca econoroului) Loan V. Rojdes-
1.,

tvensky-, ingrijitorul bisericeT mid' a palatuluT impe-

rial de earng, din Petersburg i profesor de religie al
familia Imperiale, adich de la anal 1882, nu s'a maI
aprobat de Suveran a1 2 -lea membru al Sinoduldrus
din clerul rairen. La 31 Julie 1883 a decedat pro-
toprusbiterul Vasile Borisovici Bajanov, ingrijitorul
bisericei marl a palatuluT imperial de earns din Peter-
sburg, i confesor al familia Imperiale, hnt6iul mem-
bra al sinoduluT rus din clerul ,mir6n. De la mortea
acestor ultimf membri al SinoduluT rus din cle-
www.dacoromanica.ro
 94 cRONTCA i3ItFtICEASCA

nil mir8n, Sinodul rus se compune numal din

inaltY prelati : in anul 1886 St. Sinod al bise-
rica. Ruse se compunea din 7 prelatl, din care
5 cu titlul de membri al St. Sinod, si 2 cu titlul de
asistenft, qi anume membri al S. Sinod ati. fost: I.
P. S. Isidor Nicolsky, mitropolit de Petersburg
(membru de la anul 1844, cftnd s'a numit exarh al
Georgia, in Tiflis, iar ca mitropolit de Petersburg
de la Julie 1860), I. P. S. Ioannichiti Rudnev, mitro-
polit de Mosqua (membru de la anul 1877, cand s'a
numit exarh al Georgia, iar ca mitropolit de Mosqua
de la Iulie 1882), I. P. S. Platon Gorodetzky, mi-
Iropolit de Kiev (de la Fevruarie anul 1882, cAnd
a trecut ca mitropolit la Kiev, inainte find episcop
de Pscov, archiepiscop de Riga, de Don, de Odesa],
I. P. S. Paul Lebedev, archiepiscop de Cartalinia si
Cachtia, exarh al Georgia (membru de la Iulie 1882,
cand s'a numit exarh al Georgia, iar inainte fiind
episcop de Ladoga, episcop si archiepiscop de Ki-
sinali),LeontitiLebedinscky, archiepiscop de Cl olm
si Varsovia (membru de la anul 1883, Mai 15, iar
archiepiscop al Varsovid, s'a numit in Decenabrie
1876, mid inainte fiind episcop de Reval, episcop
si archiepiscop al Podolid,Archiepiscop al Odesa];
asistentl at fost: P. S. Serafim Protopopov, episcop de
Sa naara pe.Volga (asistent de la Aprilie 1885, inainte
fiind episcop de Starorusa, de Smalensc, de Riga), P,
S. German Osetzky, fost episcop de Stavropol In Cau-
casia. Acum nu mg pote acusa nimenea biserica
Rus6., ca Sinodul eT nu este canonic, dupre cum cu
drept cuv8nt multi din eel' mal ren.umitY prelat/ rusi
si din alte -OA ortodoxe o acusau mult timp.
www.dacoromanica.ro
 CRONICA 13ISERIeEASCA. 95

Biserica Catolicti.

Positiunea, ocupath de bisertea catolieft, de la

inceputul luptei culturale, in Occident, a fost pas-
trath, qi in anul expirat. Ca qi inainte, biserica cato-
lica era inarmath cu tote fortele qi mijlocele, de care
dispune, observand cu cea mai mare atentiune pe ina-
micii sei, qi era preparatk in fie-care moment dat
atat pentru aparare cat qi pentru atac. Multiimita
acestei privegheri qi putinje de a concentra tote for-
-tele sale in punctele mai molt amenintate, calitati
pe care le-a eaptitat pri-n o experienta seculars, bi-
serica catolica in anul expirat a avut putinta nu nu-
mai BA conserve tote positiunile, ocupate inainte,
dar in unele puncte ea a reulit sa se mite inainte
cii chiar a avut succese considerabile, cel putin in
unele state.
Biserica catolicii necontestat a avut un succes
mare in lupta sa culturalg cu Prusia, lupta, care a
durat in curs de 13 ant Debi qtirile din clime, relative
la absolutaabrogare a cunoscutelor legi chin Maiti, a-
nu11873, sunt exagerate, totuqi este necontestat, cb,
din aceste legi s'aii schimbat tote articolele, nefavo-
rabile bunilor catolici qi mai ales autoritatilor biseri-
ceqti catolice, qi au rdmas in acele legi numai nein-
insemnate restrictiuni, relative la alegerea qi repre-
sentatiunea candidatilor la functiunile pAstorilor pa-
rochialT. Dar abrogarea qi a acestorrestrictiuni fatA,
cu actualele raporturi ale guvernului Prusian cu
curia romans, este numai o chestiune de timp. Ca-
www.dacoromanica.ro
 96 CRONICA. BISERICEASCA.

tolicir centrului, in adunarea prusianii, asemenea

Bunt bine convinpr in. acestaf ca i insupr papa, pi
regrets numar pentru aceea, ca guvernul preterit a
face con cesiuni pas cu pas, in loc ca sa termene o-
data cu r6mhpitele acestor leg?, odiose bor; dupre o-
piniunea catolicilor pi" paper, ac4sta ar fi,mar mult
vrednic de intelepciunea imperatorulu? Germania
i gloria -universala, a Cancelarului imperiulur. Se pd-
te crede, ca -anima coucesiune, fAcuta de papa gu-
vernulur Prusian in chestiunea septenatulur, va mo-
tivh, pe principele Bismarc sa fach acest ultim as
pentru apropierea cu curia romanh.
Lupta culturalh cu Belgia, carea s'a terminat in
anul 1885, in anul expirat nu s'a renolt; este pro-
babil, ch ea'nu se va renoi cat timp se afla in ca-
pal afacerilor Ora actualul minister clerical. Nun-
ciul papal, care s'a apeciat, la inceputul anului ex-
pirat, in Bruxelles, l'pr indeplinea datoriile sale Ears
nicr o impedecare.
In anul expirat s'ati aplanat definitiv neintele-
genii& diplomatic& intre curia romana i Portugalia,
causate de aca numita delegatiune apostolich, infi-
intath in orapul Bombay, neintelegerT, care au ducat
aprdpe patru an?. Portugalia s6 opunea lainfiintarea
acester delegatiud, din caush, ch. ea chlca privilegiile
acordate de chtre pap?, din timpurile vech?, archie-
_piscopulur portughl din orapul Goa, pentru admi-
nistrarea tuturor bisericilor catolice in posesiunile
portugale in India. Papa fticea tot posibilul pentru
a imphca guvernul Portugal, incredintandu-i, eh
privilegiile archiepiscopulni de Goa renln intacte,
www.dacoromanica.ro
 obbNicA tisgiutgAsa 97

de Ore-c delegatiun.ea s6. infiintezti, pentru admini-

strarek a aSS, numite)or vicariate apostolice, din care
Mt mar mare parte s6 AEA in posesiiinile Engleze
din India, qi attipra earor autoritateit archiepiscopu-
lur portugal de Goa nu Se atinge, Pentni explicarea
resoIvatea definitive a acestor neintelegeri, a a-
jutat bruit paper gtivernAl Englez din India. Cu oca-
giunea Apt-dn.-AM favorabile a acestor neintelegerr,
eplscOpil portughlr a,u Sthimbat cu papa felicitArr
reciproce; In r6spunAul tel. (de la 14 Sept. 1886)
la, adresa de feli6itare a episcopilor portugair (de IA
4 Anguist) papa multame0e episcopilor pentru con-
ctirsul amioal i energie yi kecomand'a sa se pdrte
si pe viitor numar i puniar ca se triumfeze causa
biserie4sca.
Cu "spaniel papa Romer in anul expirat 6'a aflat
in cele mar brine relatiunl.
Despre relatiunile paper cu Austrb-Uiagaria se
'Ate spune, cA, AA fost bune, eel putin nu s'atrivit
neintelegeri in mod official. Cu relatiutile sale, cu
acest stat catolic, Curia roman a fost, d4re cum
se vede, mar puft multdmith, de cat cu relatiunile
cu Ispania i Portugalia, sat' pOte credea mar putin
In siguranta acestor relatiunr, cu tote c6 Iii politica
orientalA, papa si imperatorul Austro-Ungariei ne-
contestat mergead araturea. eel putin IA finele Amu-
lur, and Tar-60 s'ati inceput sgomotele, relative hi
posibilitateaStr5nauthrei Paper, din Roma in alt oral
europen, cliarele catolice, devotate paper, au creclut
necesar a aminti faptele prinoipale ale politica Au-
stro-Ungare,relative la scaunnl papal, anume nenoro-
Biserica Ortodox3i Roxnani. 7.
www.dacoromanica.ro
98 CRONICA EISERICEASCX

cita sosire la Viena, la Imperatorul Iosif II, a papa

Piu VI, purtarea necorecth a luT Beust, care in timpul
lupta luT Piu IX cu Victor Emanoel pentru Roma,
mar tare de cat orT-tine sustinea pe papa cu speranta
ca Austro- Ungaria- it va apAra, iar cand ItalieniT au
luat Roma i au proclamat regatul Italian in acest
oraq, guvernul Austriac, condus de el, cel intaT din
statele europene a recunoscut acest regat. Amintind
aceste qi alte fapte asemengt6re ale politica Au-
striace, relative la scaunul papal, un jurnal catolic-
german, care apare in Viirzburg [Die Katholische
Bevsregung in unseren Tagen, Heft 1. 1887], s'a ex-
primat ca Austria va fi ultima Ora, in area santul
piirinte IT va chutA azilul.
llach papa este in armonie cu statele catolice, in
unele chestiunT ale politiceT externe, ac4sta Inca nu
insemneztt, ca relatiunile Curia romane cu vre-un stat
catolic sunt buue in genere i acesta o demonstrez4
in mod evident, prin .exemplul seu, Francia. Este
cunoscut tuturor ce lupt6 mare porn. Francia cu
biserica catolick : pe cand ea lupta, din. resputerT
contra bisericeT catolice pe teritorul seri din Europa
in acelai timp ea in mod energic sustine pe misio-
nariT catolicT in t6te partile lumeT. Anul expirat, Intre
altele, a presentat un exempla de n.econsequenta a
guvernuluT Francez. Guvernul Chinez, duparesbelul
cu Francia pentru Cochinchina, a facut propunere
papadupre initiativa sa proprie, saU dupre consi-
liul AnglieT i Q-ermania, dupre cum afirmali uniT
pentru a avea relatiunT diplomatice directe cu gayer-
nul Chinez, qi a trimete un nunciu la curtea din
www.dacoromanica.ro
 CROlstICA ISISERICEASCA. 99

Peking, promitend din partea sa a acredita un trimis

extra-ordinar pe langk Curia papala, in loc sh aibk
aceste relatiuni prin intermediul Francier, chreia
panh acum IT apartinea dreptul de reprezentatiune
i aphrarea intereselor catolicismuluT in Imperiul. ce-
resc. In vederea urea incorigibile a guvernulul Fran-
cez contra catolicismulul in Franca insa0, dar
pate sub influenta aprobkrilor secrete din. Berlin qi
Londra, papa era in stare sa primesek propunerea
guvernuluT Chinez, i a inceput negocierl pentru rea-
lizarea acestel propunerT. Negocierile mergead cu
succes, qi aI ajuns aqa de departe, in eat papa a qi
numit deja nunciul. Dar Francia a inceput ss sustie
dreptul sed traditional, prin protej area i aphrarea
bisericel catolice in China, intr'un mod aqa de ener-
gic, in cat papa a fort necesitat sa renunte de o
cam data Ia numirea nunciulul. Pentru a explica
acestk duplicitate apoliticei guvernuluT Francez, re-
lativk la catolicism la sine in Ora, i preste frontiers,
un om de stat al FrancieT cu o naivitate &ilea a 1is
ch: necredinta, pe carea guvernul Francez o apsrs
FA o propagk la sine, in teed, este o marfh pentru
usul interior, qi nu este destinatk pentru a fi expor-
tatk preste frontiers ".
In traducers; in limba ordinara, acesta insemnezti
ch, guvernul Francez la sine in terk persecuth, cato-
licismul de aceea, ca el it impede* iar in str6inatate
protejaza catolicismul de aceea, ca el acolo i ajuth,.
Este cuuoscut, ca misionariT catolici de nationa-
litate franceza nu numaT servesc ca propagatorT aT
catolicismulul in tote partile lumei, dar i ca pro-
www.dacoromanica.ro
). 00 CRONTCA DISERICpASCA

pagatori aft iRfluentei fgancezp, Drcptul e prote-T

etiune da putinta Francid sit se anaestice In afacerile
interne ale Ora, n eared, densiT, agentiX eatolid, 10
desfasura, activitatea lor. Cat de mare este acest
drept si ce interpretare4 aplicare largO se pote da
acestnX drept, se 'Ate vedea din istoria resbelului
de Crimea, cand certele dint catolia gi ortodoxX
pentru locurile sante din Ierusalim au dat mativ ttT
Napoleon III sa incepa Acest resbel sub pretext
de protejare a drepturilor catolicilor. Perderea, ace-
stuX drept de eatra Francia intr'o tern sad alta este
egala perderd motivuluT legal de A se amesteca
in afacerile cutarei tea si A aduce in ea inflnenta sa
politica% late. pentrn ce negocierile guvernuluY chi-
Rez cu papa, pentru punerea catolicilor Chinezi sub
protectiunea immediate a nunciuluT papal, paralizan,
du-se cu aasta infLuenta Francid, asa de tare au
emotionat pe guvernul Francez i l-at pus in posi-
jie sa useze de tote mijlocele pentru a impedeca rea-
lizarea acestul proiect nefavorabil lul. Va reusl in
totul, in aasta privinta, va'ariita viitorul. De o
cam data afacerea este pendinte nunciul papal 1Rea
nu este trimis in China.
De acOsta politica de duplicitate, du, privire la
biserica catolica si capul 01, s'a tinut si guvernul Ita-
lian. Dupre exemplul guvernuluI Francez, si guvernul
Italian a protejat orT unde pc misionarii catolicX de
nationalitate italiana, conformandu-se cu interesele
Rationale ale Italia, si in, acela0 timp, tot clupre e-
xemplul Francid, purta Gupta cultural& cu catolici-
sraul si capul 10, la sine, in t6ra.
www.dacoromanica.ro
 CRONICA BIWRICEASCX tat
Cu tote acestea modul de a lupta al guvernulu%
Italians distingea de ace} al guvernuluX Francez
prin, area, ca guvernul Italian lupta contra catolici,
smulul, cu mai putinti, siguraut6 i eonsequent04 de
cat eel Francez, Guvernul Italian prefera, m6surile
preventive nAsurilor represive ; se arka, ca, cu pris,
vireo la scaunul papal, s6 tine in positie- de aparare,
iar _nu 4 atac, lua rOsurT pentru impedicarea fe.
luritelor intraniri &;i congrese ale partisanilor papa
dintre supuqii italienY, qi in orate italiene, ai in ace.,
1a0 tiuip, pe sub myna, incuraja intrunirile 0 con-
greWe partisanilor so si inamicilor putereiluraeatT
a papei. i caud aceste congrese lua-4 resolutiuni
prea radicale relative la papa, sat recurgeati la lu-
cruri prea ducpagneti lui, precum la arderea in pu-
blic a portretuliiY lui, precura aasta, de exemplu, s'a
intamplat la congresul liberalilor din Padua, In
Septembrie Ann' expirat, guvernul Italian se ascun dea
sub apkarea, cg, aceste eventualiati at; Post nepre-
yOute. casul din Padua a 0 dat motiv de oparte la
proteste ai reclamatiuni din partea papei, iar d alga,
partela versiuni pentru rautare a lui intr'un ora din
lumea veche sail noun. Dar insui papa a desmintit
aceste veriuni, comunicAnd la OM lumea, ca el iqi
ya, apha positia sa contra guvernului Italian i a
tuturor elementelor revolutionare, inrudite en el,
pita, la ultima picatura de sUge, Dar, de are-ce
aceste cuvinte ale papei nix pot fi it terpretate in
mod literal, fiind c6, guvernul Italian de sigur nici
singur nu va at4nta la viata papa, Wei va la.sa pe
partizaniX s61 s'a comit6, una ca ac6stat apoi bunii

www.dacoromanica.ro
102 CRONICA BISERICRASCA

catolici air interpretat aceste cuvinte ale papd in

sensul, ca papa nu se va decide nick intfun caz sh
paras4scii Roma. La inceput, in forma de presupu-
nerY, iar mad pe urmit in forma de scirT sigure, a-
gentil papalI ati inceput a afirma in tote foile cato-
lice din tote f rile lumel, cum eh ins* guvernul
Italian a pus la tale de a se arde portretul papeX,
qi a stArnit sgomotnl pentru parasirea Romd de
papa, ca guvernul Italian, ne maX avend pe papa in
Roma, sh scape de feluritele incomoditatY, legate de
presenta papeX in Roma, qi ea papa, intelegend sco-
pul acestor raainatiuni, i, in ciuda guvernulul Ita-
lian, s'a decis sh nu parasesca Roma pans la ultima
extremitate. Organele guvernuldi Italian, se Intel ege,
desmint tote acestea, i invinuesc pentru desordinea
din Padua qi pentru respandirea qtirilor de sensatie
pentru parasirea Rome de &Are papa. Este grey a
spune ceva positiv cuprivire la raporturile dintre papa
Roma qi guvernul Italian, un lucre in.sa este necon-
testat aceste raporturl din ce in ce se agravez6.
Catolicismul, purtand o lupta energich, qiincontinua
cu inamiciX sett, in acelaX timp desfaurA o activitate
extra - ordinary prin o propaganda energich qi agila
in tote Wile lumet Despre imensitatea acesteX pro-
pagande pot vorbi maX multe darX de soma ale pro-
paganda catolice; mad ales in Orientul ortodox mi-
siunile catolice ah un succes fOrte mare. Se constata,
ca in regatul GrecieX biserica catolica are trd archi-
tpiscopii [in Athena, Corfu qi Naxos] cu o cantitate
corespunVt6re de episcopi suffraganl, gi in pe-

www.dacoromanica.ro
1111111140111, CRONICA 13ISERICEASCA 103

ninstila Balcanied: treT archiepiscopiY, opt episcopiT

fi dou6 vicariate.
Dacd bunil catolicI aU motiv de a se bucura aces-
tor succese ale bisericeY lor, apoibuniI ortodoxY n'ar
trebui sa, uite de a pane stavild acestor succese, cel
putin pe terenul for ortodox.
(Va urma) Gheargite P. Samuriana

-cto-C:=.---

www.dacoromanica.ro
 ROMANIA Anul 1887 Luna Aprilie 8.
SANTA tPISCOPIt
A

EPARCHIEI ROMNIC
NOM., IIEVERIN

No. 4,93.

g"eez ai del
D-1 Mater 1. Detnetricil din- oraigul Urgu-Jig,
cu ocasiunea St. &rbettorr ale invierer Domnulta,
bine-voind a ddruit Bisericer cu hramul: St. Rico-
lae" din comuna Peirau-Bois, plasa Gilortu, jude-
pul Gorju, un policandru de alamd masiv cu 24
sfeonice, in val6re de la 140.
Despre care, cu on6re v6 facem cunoscut, ca set
bine-voirr a dispune publicarea grin jurnalul ce
redact*, a uae asemenea Atudabile fapte din
partea D-sale, spre exemplu ,si al altora.
Primitr, Prea Sc mite, ale n6stre in ehristos frd-
teistY imbrdt4etrt.

fi Episcop, Ghenadie.
Directore, ,Y. G. Protopopescu.

Prea Siintitulur Pre,sedinte al Redactier jurnalulut : arse-

rica Ortodoxd .Romanei"
www.dacoromanica.ro