<2 CONCEPTIA DE GEOGRAFIE UMANA IN OPERA LUI ION CONEA Oe. . Constanya Rusenesouw Ion Cones, de la a cérul disparigie s-e impjinit anul acesta, in lune lunie, 10 ani, face parte dintre geografil care au pus bazele stilnyifice ale geografies romanegti, aldturi de Simion Mehedingi, George Valsan, Constantin Brétescu, Vintilé MUh4ilesou gi algit. Bl ne-a lésat o operé bogaté, substanyialé gi esengialé, panctaté do mai multe lucréri originale, adevérate virfuri de gen, in privinga fondului 51 forme. Studiile esenyiale care 1-au consacrat gi care coupé Locuri singulare, neegalate, piné in prezent, in literature geo~ graficé roméneascé, sint cele din domeniul govgratiei istorice gi toponimiel gecgrafice. Aceste Lucréri au fost dublate sau, mai bine spus, intrepétrunse de cele din domeniul geografiel umaie. Ele, adic& acestea din urmd, erau dezvoltate numai in mé~ sura in care serveau sau réspundeau ooncepyies geografies isto- rice gi teponiaiel geografice. In acelagi timp, geografia isto~ riod gf toponimia geografick au servit cercetérilor din domeniul geografiei umane, inlesnind mult explicarea $1, deci, inyeloge: rea unor probleae actuale. Prin comparazie, Ion Consa poate fi spreciat oa un bi- gjutier, un artist al scrigului 91 stilului, jar in vorbire, expu- nerile sdle-trédau caracterul séu deschis, lolal, de multe ori exuberant, necbosit, inegél ¢1 exigent, scormonitor gi indraégos- tit de tot ceea ce exprima exactul gi frumosul. In domeniul geografiel umane, Ion Conea a impértisit conceptu2 géeografiet clasice, adic& studiul omului gi al activité— yilor umane, in report cu mediul.geografic. Aceasté optich a cercetstorilor.a fost adoptaté gi promovaté de tol geografil ro- mani formayi le gooala lui Simion Mehedinyi, sub influenya’ prin— oipalelor goolt alé timpului (germané gi francezé). La aceasta se adaugé gi concepzia unor reprézentanyi $1 continuatori ai aceator gooli, 51 nu ‘numai geografi oa: Jules Blache, Ernest Granger, Jaques Bainville, Jean Branhes, lucien Fabvre, Casilic=B<. Yallian, Hugo,Hasinger 91 el¢it, nume pe care Ion Conea le invo- oa adesea. Faptul scesta pare sé £1 resultat gi din strdduinpa #2 steruinga de @ urméri, incadra ¢1 compara structure sau desfé- pararea unor procese, ai ales isterio-umane din ara noastrd, oe Scelea ale altor regiuni ale globulii, introducind astfel pre- Scuparile ge0li1 geografice ronanesti in cele ale. geografiei gondiele. Tabréyigind geografia unané in aceastd viziune, Ion Conea Sontinué 9 adinceaseg $1 aM sublinieze atura’unend, oonsidertnd cH aceasta, Impreund ou geografia fiziad, oonstitule punotul de Plecare, suportul necesar gi. obligatoriu, care permite 91 asigu- 4 trecerea in domeniul geografiel istorice. "Peatru Bxplicarea Sspectului aotuak va trebui sé facem neapérat apel, arsta Ton Gonea, in ce masuré depinde, 91 1a verigile sale din trecue® (1938, p.204), Plecind intotdeauna de 1a ideia dominanté, precun gi as pectul actual al diferitelor Tegiuni.éste regultatul unui inde- hungat $1 Permanent proces de modificare, a acordat, aga cum arétan, 0 atenyie prioritard problemeiar de geografie aborted. Tnarticolul "De la geografia umand 1a o nous concepyie a geo Srafiel istortce" (1958) se men¢iona of geografia istorick te Bovgrafia usané retrospective, "dar nu considerind-o ca pe un Scop, ci s& folosim doar elementele din @a, ca un mijloo" (p.20%), Aceasté conceprie asupra gecgrafies umane rezulté evident ei din uraGrirea oronologiog a activitésil sale gtiinritioe. Cele mai suite astfel de luoréri (de geografie umané} aparyin perioades carecum de inceput (aproximativ anilor 1950-1940), cotisacrindu~se uigerior. aproape in exolusivitate geografie! istorice 91 topont~ miel geografice, Prinoipiul particular - general say anélis&. — siovent a fest aplicat ou conseovenyé in marea majoritate ‘a studillor de Seografie unand~ Ion Cousa a-a oprit 1a studieres anumitor ate, pice .dintr-o regiune, ca egunticane sau ete- : 4b uno Gisees omnes, peruitean generaiisarea trésdturilor caracteristice Seupre @genérilor rurale dintr-o regiune mult aai tntinad.~o= ~ Tom Conea a subliniat Ga metiodé de lucru in gecgrafie, gi in mod deosebit de cea umané, dooumentarea exhaustivé de-ca binet g1 apod cercetares aménunyité de teren, a1 cérei necbosit animator a fost de-a lungul intregii sale sctivitari. EY reco- manda c@ studiul satului sé inceapé de la centru spre margini, adiod "de la vechi 51 mail autentic spre mai nou g§ mai puyin specific". Cercetarea pe vin, adicé discusiile cu oamenii mai vipatnici gi locurilor, care i1 pasionau pe Ion Conea, multe Ssemeneg conversayii fiind redabe in numeroase lucréri, le apre- ola oa informa;ii deosebit de preyloase, care sugereazé cerceté— torului calea spre anumite documente sau, in unele cazuri, o su- plinea. In final, prezentarea tuturor dbservagiilor intr-o formd claré gi bine orinduité, prin formularéa cu multé grijé a title imi, @ unui prolog ou idei principale cave sé preceadé cuprinsyl,.- capitolelor lucrérii ne era adesea, in mod oflduros, indicaté. Pasionat cercetétor al naturii “de la om la pelsaj", Gum succint.exprima Vintild Wihdilescu aceast™ leturdé a persona~ 1itépi4 lui Ion Conea,-in Mérturieirl despre Ion Conea ou prili jul Smplinitii virstei dé 70 de ani, Ion Conea-a manifestat 0 dragoate nestrémutaté, 91 parc& mereu mai mare, pentru camenii $1 locurile Olteniei carpatice gi subcarpatice. Aceste regiuni, p®? care, 19 considera ca p&strétoare a multor probleme-chele ale igtoriel g1 geografiel neamului nostru, au fost indelung cera tete gi dezbacute in studiiie de geografie istoricé ‘si topuninie. Quul gi natura nordului Olteniei 1-eu atras ou o foryé irezisti- D118 gi naa inspirat in tot decursul ectivitsyil. Aga se explicd taptul ca cele mai multe studii de geografie umané, in totalitate Se geografie rurald, aint dedicate acestei regiuni. Intre cel mai representativ este “agezérile omenesti in deprediunea subcarpaticd din Oltenia (CSonsiderayii géneraie). Cheile BRunou- lui” (1931), an care, evidenyiind caracterul principal de regiu- ne foarte prieinicé dezvoltaril agezérilor omenesti pe care-1 preginvd contactul dintre zona montand, ‘aloétuit® din mungii Valoanuius 1 Paringulni, ¢1 de-depresiunea olteand; aréta: "Na gtim 96 existe 0 alts regiune in Romania in care sf se poa- t& vedea ela de bine oa legiturd.strinsdé ste intre distribusia reyelel hidrografice 31 morfologia terenului, pe de o parte, gi georetria distribuyiel setelor; pe de alte ~ cum se po: in Depresiuneg subsarpatio’ a Oltenie!™ (p.3? ). ve= 10 = Ton Conea a surprins gi subliniat funcpia umané, rolu2 economic al finuturilor, al ";érilor", a1 liniior de contact din- tre regiuni au morfologie decsebité; ‘tntre dous edit fizioe doo- sebite, oa zone importante in concentrares de bunuri materiale $1, deci, in polarizarea populagiel. "Cu ait aspectud este wal plural, remaroa Ion Conea, ou atita variayia in aspect 91 mai ou seamé in produse este ei ea mai mare" (1937, p.26). Urmarind in permanenya problema reporturiior dintre oa i naturé, Ion Conea ardta of agezdrile cmenesti nu apar peste ‘ob gi nici la tntimplare, of ¢& “repartiyia acastora in spayiu nu'o dioteazé gi nu o explicd numat blementele aediului geograéio, 4 @le ou istoria laolelta™, - ' Agadar, orice formé de scoletate mani, un popor, de pildd, se gdsegte tn mod permanent prinsd tntr-un proces de rela- ¥il Teciproce ou mediul séu geografic, sooietatea acyioniha, in eadrul modului de produorie care o guverneazé, asupra acestut nediu care, 1a rindu-1, influenteasé dezyoltarea sooietéyii lui, Flecare dintre acestea, deci, o presupune, in replios sincrond, pe cealelté. Este, prin urnare, interesant de remarcat concepcia tnaintaté, pentru acea vreme, a injelegerii dialeatice a fenome- nelor; soeasté tezd a fost exprimaté gi de George Valsen, care aréte cf mediul fizio @ foarte complex", In el intrd tot oe poa~ te influenya din afaré viaya unui popor, de. le pozizia pe globur plimintesc, pe continent yi intre popoarele veoing, ping 1a relies, elimé, ape, invelig vegetal g1.enimal, avuyii ale solului i sub- Solului, fiecare din ele atit de variate 91 de complexe" (1928, P-3). Aceiags a fost $1 pozipla lui Simton Mehedinyi (1942, p.15). Rolul 1 importanya regiunilor ou valense multiple, re- S-uni care cheamé, regiuni au oondipii naturale “néscdtoare de stezdri"'a fost intotdeauns accentuat. Anintim, in acest sens, iuerarea “Din geogratia istoricé 91 aman’ 2 Bélyilor Talomizes #4 Brailei" (1957), tn cere gooate tn evidengé funopie umand a acestora, reliefind puterea de atraczie pe care au avut-o bélyi- le, in treout, asupra populayiiior care au trait in jurul ior. Bate surprinsé aich diferenya de populare provizorie sau cea per- manenté din interiorul lor, in cadril arora popinele gi gré- digtele au fost elementele polarizatoare. Numele unor sate de ated derivé de 1a formele de relief existente (de exempiu din-2~ marverii de erosiune pe caze sau instalat). Deci, un mic exen~ plu de ubiligare @ toponimied in slujba gecgrafiei umane. CercetBtor minuyios, atent, subtil 91, in scelasi timp, profund 61 viepii rurale, a omului de la sat gi a formelor de organisare a vieyil acestuia, 1a numai oigiva mi de 1a Congresul Amternagional de geografie de.la Cairo (1926), oind studiile de Geografie ruralé erau incd 1a inceput, Ion Conca a deosebit in Depresiunea suboarpatiod din Oltenia o varianté a satulul adunat gi anume gatul liniee. Aceasté structuré este tipiod. agezirilor rurale ale acestei regiuni. Pentru prima carf in literatura geo~ grafio& romaneascé, Ion Conea le-a numit sate Linki (in sensul de gizuri seu rinduri de case), sate omizi sau sate bulevarde, pentru a exprime cit mai clar, dar gi oit mai conois, nu numa imdginea oit mai realé a formei alungite @ satelor, dat& de 10- calizarea gospodérillor de-a'lungul mai mpltar kilometri (in mul~ te caguri chiar zeoi de kilometri), asa cum sint cele din lungul Sohodolului de Runo, a Jiuluty a Bistriyei gorjene, dar #1 oa Ainamicé, in sensul extinderli teritoriale a vetrelor. Pentru a eda gradul mare de risipire a structurii altor sate, ou gospo~ aril imprigtiate pe coasts gi v8i, in care vatra se interfere im Aiferite proporyii ou mogia, Ion Conea se exprima: "fieoare gospodérie se odihnegte pe o mogie". Dar cel mai-complet studiu, un model al genului, pe care Ion Conea is consacrat satului este “Clopotiva ~ un sat din Hayeg" (1940), realizat in cadrul echipelor scoiologice oonduse de .D.Gusti. Desoifrind ou deosebité putere de pétrundere gi ana~ 1428 reporturile dintre sat 1 mediul séu geografic, studiul mo~ nografic al satului Clopotiva incepe ou analiza oondiyiilor fi~ zice gi afirsegte ou al celor etnografice. Formele de organi- ware speoifice vieyii rurale din satul Clopotive - oonsiderat ca cel mai vechi 91 mai interesanr din Jara Hayegului — caracte- rizeazé intreaga soné de sub “stragina" Retezatului 91 Depresiunea Hayegului, din Valea Strelulul g1 pind la Poarta de Fier a Tran- silvanipi. Considerind ca proces de geografie umand su importanys — deosebité, Ton Cones aduce contribuyii valoroase le ounoasterea urmelor materiale lisate pe teritoriul Olteniel nordice de trans~ humanga carpaticé, pe care o definegte astfel: "0 pendulare rit~ nici de regularitatea echinoxlilor gi a solstipillor diotaté de arhitectura pémintului dacica, de olimatul acestul péimint, de trai favorabile, oind in ini~ alterneres pe ele » condigiiler dea@e gesuri gi lunei": (1999, p.50). romnese" (987), cn gi’fn ,Setele subcarpeticw" (1050), mceasta fin. uray be frencez’ ,Les villages a'Ungurent Ae Yednde subtrrpetique” (1343) sint ‘mentionate satele: titi intate “stonii apdeleni din tuprejurinile Sibiulul (4in Poiens, gee, S8liste, Jina, Rod gi Altele), tntre ‘cere cel mai repre- v este: satul Yaiaeent din Judetul Vtices, pe cere lno nunit «rised pl psstoritului poientresc, rigin¥resc, -tiligean ete”. (1939, .p.57). De aenenea, sint indleste,toste sstele. ae wungureni" gf cu :ungureni" din subearsagit ‘Otter ei,.de le Tis- mena, fh vest, pink 1e‘Rtmnicu Ytices,.tn est: Ton: Jones ‘a fost, preocupat:.gi de studiul egeztrilor ome~ pegth de titltine, sezoniere’ gi permenente. In lueririle §;Locue inte gi forme de. adépost din: Tare Hategului (o mic’ sum’ Ae civic Aizetie 100618: remneagol)" (1956), ,Vechile ttreuri-nedel ae pe sulnile Carpatilor” (1957) git wAgestri. de tnkltime tn Carpa- ti Heridionali" (1968); etnt enalizate formele de a4¥post ain zona montent gi submonter& (casa, conacul, gure, colne, colita, SElegul,.gerdul.etc), precum ¢i-vechinea, repartitie si funetia acestore, : ‘a Ton-Cones sustinea teze ck muntele ar fi svut. fn trecut un rol geografic.gi,istoric mai important, dectt cimpie gi ar ti fost mult g: mei din vechine unenizet dectt aceasta, $i, desigur . 0 SH e4efvaves tn vedere toti muntii Oltenied gi. Transilvanied (oo Mintre 01 gi Jitu, adden grupa montent Partng © Cinarel, Ageast® regitne montani are aulte gi vachi’ arumuri transcarpatice gi Sea mei intensS-viaty Pastoralt,; dezvoltet% ca nictieri tn tot cuprinsul Carpatilor rom&negti te p “ . Agafar, ‘din studiul ageztrilor furale; elementelor form’ gi etrecturt a vetrei, sub cere: aspect erau atunci: mei milt ar— mirite satele si sub imboldul dst de publicerea luertrii' Iai A, Vintils MihYilescu wTrebliese recunoscute trei.tipuri de sate: adunat, Pusrirat gi risipit?* (1927), Ton Conea aduce ‘preci aint Pretioase priving Studiul pozitiei sisi loceliz%rii geogrefice, introduce ‘studieree vechimii, a cBilor sau modalitstilos de for- mare a satelor; precum gi functiite gi economia, pe cere le nu- mea ,atibutele antrépogeogrerice”’ cle satelor, 3 : Incheiém aceestXsuccintk Prezentare a Conceptiei de geo-ods oe grsfie uman& fn opera ‘lui Ion Cones cu sublinierea contributii- lor. velorcaee aduse tn Aomenivl geogrefiei rurale; este de remar- est anelize satului din.nerdul Olteniei, concretizet% intr-o serie fe’ studii ce conetituie astizi lucr’ri de referinté attt pentru cercet¥torii acestei provineii, cit gi pentru noi toti ceilalti, din punct de vedere metodologic. De asemenea, tinem s¥ exprim&m faptul, observat.gi admirat de noi cei cere 1-em avut profesor gi fndrumiter gtiintific, ci Ion Conea s-s remar— cat fntre colegit de generatie printr-o intens& putere de desfi- gurere orels, fiind un erator fermecKtor, tnzestrat cu e reteri- o& tnctntStoare gi conving&toare. BIBLIOGRAFIE Cones I, (1952) ~ Agetrile emenegti tn depresivnes subcarpatict 4in Oltente (Consideratii generale). Cheile Runcului. B.S.R.G,, tel, 1931, Bucuregti. Cones I. (1955) - Jara Lovigtel. Studiu de geografie istorick. +5,R.G., T.LIIT, Bucuresti. Cones I. (1956). - Din geografia-istorict yz ument a Cerpatilor (nedei, plstort, nume de munti). B.S.R.G., t.LV, Bucuregti. : Conea I. (1957) ~ Geografie satului reminesc, Sociologie remi- neasc&, II, nr.2-5, Bucuresti. Cones I. (1936) = Locuinte si forme de edipest tn Jara Hetesulut (o mick sum’ de civilizatie lecalé romfneasct). B.S.R.G, t.LIIT, Bucuregti. Conea I, (1959) - Pe urmele desc¥lecatului ‘in Sud: BiS.R teLVITI, Bueuregti. nea I. (1957) + Vechile tirguri-neded.de pe culmile Carpatilor. Bul.gt.aced.Rom,, Sect. Geol.-Geogr.s IT, 1-2,Bucuregti, Conea I, (1957) - Din geogrefie istorict gi uman% e B<ilor Ielomitei gi Brlilei. Probl. de geogr., TV,Bucuregti. Conee I. ,Buge D. (1969) — Agentiri de tniTtine tn Carpatit Mert- aioneli ~ Agentvile din plain} Bumbestiler. St. gi cerc. de geol.,geofiz.,geogr., serie Geografie, T.2VI, nr.l, Bucuregtd. Mehedinti S. (1942) - Antrepegeogrefia, Bucuresti. Mihtilescu V. (1926) - Trebuiese recunoscute trei tipuri de sate: satul adunat (seu concentrat), satul riisfiret, satul risipit? B.S.R.G., XLV, Bucuregti. Vlean G. (1928) - Mediul fizic extern gi cepitalul biologic na- tural. Extres din Buletinul eugenic gi biopelitic, arslna, Bucuresti. Institutul de Geografie ‘6 = Bucuresti ~