Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
a- (a)
b- (bi)
c- (ci)
d- (di)
e- (e)
f- (effe)
g- (gi)
h- (acca)
i- (i)
j- ( i Iunga)
k- (cappa)
l- (elle)
m- (emme)
n- (enne)
o- (o)
p- (pi)
q- (cu)
r- (erre)
s- (esse)
t- (ti)
u- (u)
v- (vu)
w- (doppia vu)
x- (ics)
y- (i greca)
z- (zeta)
- sbaglio (greseala)
- sguardo (privire)
- smalto (smalt)
- svelto (zvelt)
- sleale (necinstit)
- svizzero (elvetian)
- bello (frumos)
- giallo (galben)
- occhio (ochi)
- bicchiere (pahar)
- oggi (azi)
- passo (pas)
In grupurile de sunete ci, gi, sci urmate de o alta vocala, litera i nu se mai
pronunta: cielo, cieco, gioco, sciocco, sciame. Fac exceptie cazurile in care accentul
cade pe litera "i": biologia, bugia.
Articolul GLI se foloseste pentru subtantivele de masculin plural care incep cu gn, pn,
ps, s+consoana, i+vocala, x, y, z:
gli studenti- studentii, gli pneumatici- cauciucurile, gli gnomi-proverbele, gli zii-unchii,
gli xilofoni-xilofoanele, gli yougurt-iaurturile, gli iunior-juniorii
In limba italiana, forma interogativa este marcata in scris prin semnul intrebarii asezat
la sfarsitul unei fraze/propozitii:
Atunci cand este precedat de pronumele negative : nessuno (nimeni), nulla (nimic) sau
de conjunctiile negative precum nemmeno, neanche, neppure (nici macar), adverbul de
negatie Non nu mai apare in propozitie:
Atunci cand verbul nu este precedat de nici un pronume negativ sau conjunctive
negativa, adverbul de negatie non apare in propozitie:
Pronumele demonstrative :
De apropiere
De departare
Ex:
Mia madre ha comprato questo libro. Mama mea a cumparat aceasta carte.
Pronumele relativ:
1. Variabil: il quale- Luomo alto, il quale mi parlo spesso, mio zio . (Barbatul inalt,
care-mi vorbeste des, este unchiul meu)
la quale - Tua amica, la quale io conosco, viene sempre qui. (Prietena ta, pe care eu o
cunosc , vine mereu aici. )
i quali- I tuoi amici, i quali ti aiutano, sono molto gentili. (Prietenii tai, care te ajuta, sunt
foarte amabili.)
le quali- Le ragazze bionde, le quali tu vedi, sono studentesse. (Fetele blonde, pe care le
vezi, sunt studente).
2. Invariabil:
Cui (dativ)
Gli amici a cui scrivo sono in Francia. (Prietenii carora le scriu sunt in Franta.)
Astazi vom studia formele pronumelui posesiv in Limba Italiana, atat la singular cat si la
plural / masculin si feminim.
Ex:
Mio padre lavora in Italia da 5 anni. = Tatal meu lucreaza in Italia de 5 ani.
Pronumele reflexiv
Azi vom invata formele pronumelui reflexiv in limba italiana pentru fiecare persoana la
singular si plural.
Ex:
II- Tu (tu)
II- Voi (voi)
Io parlo;
= Eu vorbesc;
Tu parli;
Lui/Lei parla
Noi parliamo;
Voia parlate;
Loro parlano;
In limba italiana, pronumele personal are atat forme accentuate (sau tonice), cat si forme
neaccentuate (atone). Sa vedem delcinarea pronumelor personale in limba italiana cu
exemple cate te vor ajuta sa intelegi cum sa le folosesti in propozitii si dialoguri :
AC
In continuare vom invata cum sa declinam pronumele personal in limba italiana la cazul
acuzativ forma accentuata. In tabelul de mai jos gasesti formele pentru fiecare persoana si
exemple traduse in romana. Cunoscandu-le vei putea intelege si comunica mai eficient si
corect gramatical in limba italiana.
Nominat
Acuzativ (forma accentuata)
iv
Io me Ama me (Ma iubeste pe mine)
Tu te- Ama te (Te iubeste pe tine)
Lui, lei lui, lei Ama lei/lui (O iubeste pe ea/il iubeste pe el)
DATIV
In continuare vom invata cum sa declinam pronumele personal in limba
italiana la cazul Dativ forma accentuata. Cazul Dativ raspunde la
intrebarea " Cui?" . In tabelul de mai jos gasesti formele pentru fiecare
persoana si exemple traduse in romana. Cunoscandu-le vei putea intelege si
comunica mai eficient si corect gramatical in limba italiana.
Forma accentuata
Fa a me un favore = imi face o favoare
Fa a te un favore
Fa a lui, a lei un favore
Fa a noi un favore
Fa a voi un favore
Fa a loro un favore
1- primo (primul)
2-secondo (al doilea)
3-terzo (al treilea)
4-quarto (al patrulea)
5-quinto (al cincilea)
6- sesto (al saselea)
7-settimo (al saptelea)
8- ottavo
9-nono
10-decimo
11-undicesimo
12-dodicesimo
13-tredicesimo
14- quattordicesimo
15-quindicesimo
16- sedicesimo
17- diciassettesimo
18- diciaottesimo
19-diciannovesimo
20-ventesimo
21-ventunesimo
22-ventiduesimo
23- ventitreesimo
etc
30-trentesimo
40- quarentesimo
60-sessantesimo
50- cinquentesimo
70- settantesimo
80-ottantesimo
90-novantesimo
100-centesimo
1000- millesimo
100000-centomilesimo
1000000- milionesimo
Forma de :
- masculin a numeralelor oridinale se termina in o- undicesimo (al
unsprezecelea)
- feminin a numeralelor ordinale se termina in -a- undicesima (a
unsprezecea)
Ex: Questa borsa pesa cinque kili (Aceasta geanta cantareste cinci
kilograme)
Lui corre due kilometri al giorno. (El alearga doi kilometric pe zi).
1 - uno
2 - due
3 - tre
4 - quattro
5 - cinque
6 - sei
7 - sette
8 - otto
9 - nove
10 - dieci
11-undici
12-dodici
13-tredici
14-quatordici
15-quindici
16-sedici
17-diciassette
18- diciotto
19- diciannove
20-venti
21-ventuno
22-ventidue
23-ventitr
24-ventiquattro
25-venticinque
etc
30-trenta
40-quaranta
50-cinquanta
60-sessanta
70-settanta
80-ottanta
90-novanta
100-cento
200-duecento
300-trecento etc
1000-mille
Interjectia = Linteriezione
Interjectia este partea de vorbire care exprima stari sufletesti, senzatii, dar
si care reproduce sunete din natura.
Simple:
Ah!(ah!),
ehi(ei!) ,
ahim!(vai de mine, aoleu) ,
urr!(ura),
ahi, (au, vai)
ohi, (o!)
uffa (of),
puah! (bleah)
salve! (salut)
forza! (curaj)
Compuse:
viva!(traiasca) ,
peccato(pacat!) ,
accidenti!(la dracu!),
ottimo! (perfect!)
Locutiuni interjectionale:
ADV de loc
Exprimarea Locatiei in limba italiana:
L (acolo),
l (acolo),
qui (aici),
qua (aici),
gi (jos), su ( sus),
laggi( in jos),
lass (in sus),
davanti (in fata) ,
dietro (inainte),
sopra (deasupra),
sotto (dedesubt),
dentro (inauntru),
fuori (afara),
avanti (inainte)
Adverbul- Lavverbio
Adverbul este o parte invariabila de vorbire care poate determina unele
parti de vorbire precum: verbul , adjectivul, adverbul.
Ex:
1.adverb care determina un verb: Tu parli velocemente . (Tu vorbesti
repede)
Ex:
veloce-velocemente
sincero-sinceramente
certo-certamente
Mai jos vei gasi cateva exemple de verbe neregulate conjugate la indicativ
prezent: sapere (a stii), stare (a sta), fare (a face), venire( a veni), potere ( a
putea). Hai sa vedem cum se conjuga aceste verbe:
Sapere = a sti
Io so - eu stiu
Tu sai
Lui/lei sa
Noi sappiamo
Voi sapete
Loro sanno
Stare = a sta
Io sto - eu stau
Tu stai
Lui/lei sta
Noi stiamo
Voi state
Loro stanno
Fare = a face
Io faccio - eu fac
Tu fai
Lui/lei fa
Noi facciamo
Voi fate
Loro fanno
Potere = a putea
Io posso - eu pot
Tu puoi
Lui puo
Voi potete
Noi possiamo
Loro possono
Venire = a veni
io vengo - eu vin
tu vieni
egli viene
noi veniamo
voi venite
essi vengono
Verbul = Il verbo
Io ho-Eu am
Tu hai-Tu ai
Lui/lei ha-El/ea are
Noi abbiamo-Noi avem
Voi avete-Voi aveti
Loro hanno-Ei au
Essere a fi
Io sono-Eu sunt
Tu sei-Tu esti
Lui/lei -El/ea este
Noi siamo- Noi suntem
Voi siete-Voi sunteti
Loro sono-Ei sunt
Verbe incolative
Capire- a intelege
Io capisco-eu inteleg
Tu capisci- Tu intelegi
Lui/lei capisce-el/ea intelege
Noi capiamo- noi intelegem
Voi capite-Voi intelegeti
Loro capiscono ei inteleg
Finire- a termina
Io finisco-Eu termin
Tu finisci-Tu termini
Lui/lei finisce-El/ea termina
Noi finiamo- Noi terminam
Voi finite Voi terminati
Loro finiscono-Ei termina
Exemple de alte verbe incoative:
Io parlo- Eu vorbesc
Tu parli- Tu vorbesti
Io vedo- Eu vad
Tu vedi- Tu vezi
Tu vieni- Tu vii
Astfel obtinem:
IL LO LA L I GLI LE
de dell dell dell de degl
DI delle
l o a i i
Comparativ de Superlativ
Pozitiv Superlativ absolut
superioritate relativ
buono migliore- il migliore- ottimo
cattivo peggiore il peggiore pessimo
Comparativ Superlativ
Posteriore (posterior) Postremo (postum)
Esteriore (exterior) Estremo (extrem)
Bello- Frumos
Gradul pozitiv
- frumos- bello- la gradul pozitiv, adjectivul ramane asa cum este
Ex: Giorgio bello (Giorgio e frumos)
Comparativul di:
se foloseste autinci cand substantivul face referire la o persoana:
Comparativul che :
se foloseste atunci cand substantivul face referire la un obiect, un lucru:
La tua casa pi bella che la mia. (Casa ta e mai frumoasa ca a mea).
- buono (bun) ,
buona (buna) ,
buoni (buni),
buone (bune)
- cattivo (rau),
cattiva (rea),
cattivi (rai),
cattive (rele)