Vous êtes sur la page 1sur 31

Alfabetul limbii italiene contine 26 de litere:

a- (a)
b- (bi)
c- (ci)
d- (di)
e- (e)
f- (effe)
g- (gi)
h- (acca)
i- (i)
j- ( i Iunga)
k- (cappa)
l- (elle)
m- (emme)
n- (enne)
o- (o)
p- (pi)
q- (cu)
r- (erre)
s- (esse)
t- (ti)
u- (u)
v- (vu)
w- (doppia vu)
x- (ics)
y- (i greca)
z- (zeta)

Reguli de Citire si Pronuntie in Limba Italiana

Limba Italiana ca si Franceza sau Germana are propriul set de Reguli de


Pronuntie:

Litera H in limba italiana nu se pronunta.


Exemplu: Oh! Oo!

Litera S se pronunta asemenea literei Z in urmatoarele situatii:

1. intre doua vocale:


- casa (cas)
- cosa (lucru)
- causa (cauza)

2. inaintea unor consoane: (b,g, s, m, l, v):

- sbaglio (greseala)
- sguardo (privire)
- smalto (smalt)
- svelto (zvelt)
- sleale (necinstit)
- svizzero (elvetian)

Litera Z se pronunta asemenea literei :


- grazie ( multumesc)
- lezione (lectie)
- notizia (stire)

Consoanele duble se pronunta mai lung si mai apasat:

- bello (frumos)
- giallo (galben)
- occhio (ochi)
- bicchiere (pahar)
- oggi (azi)
- passo (pas)

Grupul gn se pronunta ca un n moale: signore (domn), compagno (tovaras).

Grupul gli se pronunta ca un li moale: figlio, sbaglio, giglio.

In grupurile de sunete ci, gi, sci urmate de o alta vocala, litera i nu se mai
pronunta: cielo, cieco, gioco, sciocco, sciame. Fac exceptie cazurile in care accentul
cade pe litera "i": biologia, bugia.

Grupurile de sunete sce , sci se pronunta e, i:


scelta (alegere), scena( scena), uscita (iesire) , scivolo (tobogan).
Grupurile de sunete: ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi se pronunta identic ca in limba
romana:
cielo (cer), circo (circ), gesto (gest), gioco (joc), che (ce), chiave (cheie), ghiandola
(glanda), ghepardo (ghepard).

Articolul Hotarat si Nehotarat in Limba Italiana

Articolul hotarat- Formele articolului hotarat in limba italiana sunt:

masculin singular: il, l, lo


masculin plural: i, gli

feminin singular : la, l


feminin plural: le

Articolul LE se foloseste inaintea substantivelor de feminin plural :

Ex: le ragazze/fetele, le case-casele, le donne-femeile

Articolul GLI se foloseste pentru subtantivele de masculin plural care incep cu gn, pn,
ps, s+consoana, i+vocala, x, y, z:
gli studenti- studentii, gli pneumatici- cauciucurile, gli gnomi-proverbele, gli zii-unchii,
gli xilofoni-xilofoanele, gli yougurt-iaurturile, gli iunior-juniorii

Articolul I se foloseste inaintea substantivelor de masculin plural care incep cu o


consoana:
Ex: i ragazzi-baietii, i libri-cartile, i quaderni-caietele

Articolul nehotarat - Formele articolului nehotarat sunt:

masculin singular: un, uno


masculin plural: -

feminin singular: una, un


feminin plural: -
Articolele IL/UN se folosesc inaintea substantivelor de masculin singular care incep cu o
consoana oarecare :
Ex: il/un ragazzo/- baiatul/un baiat, il/un libro-cartea/o carte, il/un quaderno- caietul/un
caiet, il/un pane-painea/o paine

Articolele L /UN se folosesc inaintea subtantivelor de masculin singular care incep cu o


vocala :
Ex: l/un aereo-avionul/un avion, l/un albero- copacul/un copac, l/un albergo- hotelul/un
hotel

Articolele LA/UNA se folosesc inaintea subtantivelor de feminin singular care incep cu o


consoana:
Ex: la/una ragazza- fata/o fata, la/una casa- casa/o casa, la/una donna- femeia/o femeie,
la/una professoressa- profesoara/o profesoara

Articolele LO/UNO se folosesc inaintea subtantivelor de masculin singular care incep cu


gn, pn, ps, s+consoana, i+vocala, x, y, z:
Ex: lo/uno studente- studentul/un student, lo/uno yogurt-iaurtul/un iaurt, lo/uno
pneumatico- cauciucul/un cauciuc, lo/uno gnome-proverbul/un proverb, lo/uno iunior-
juniorul/un junior,
lo/uno xilofono-xilofonul/un xilofon, lo/uno zio- unchiul/un unchi

Articolele L/ UN se folosesc inaintea subtantivelor de feminin singular care incep cu


vocala:
Ex: l/unora- ora/o ora, l/unisola-insula/o insula, l/unuliva- maslina/ o maslina

Verbul- Modul indicativ- Forma interogativa

In limba italiana, forma interogativa este marcata in scris prin semnul intrebarii asezat
la sfarsitul unei fraze/propozitii:

Ex: Cosa fai questa sera? (Ce faci in seara asta)?


Vieni anche tu con noi? (Vii si tu cu noi?)

Ca si regula , adjectivele , adverbele interogative si pronumele preceda verbul la


forma interogativa:

Perch piangi? (De ce plangi?)


Chi parla al telefono? (Cine vorbeste la telefon?).
Dove sei? (Unde esti?)
Quando vieni da noi? (Cand vii la noi?)

Astazi vom invata cum sa formam propozitii negative in limba italiana.

Verbul- Modul indicativ- Forma negativa

In limba italiana, forma negativa a verbului se contruieste cu ajutorul adverbului


negativ non, care se aseaza in fata verbului principal:

Non mi piace fare la spesa.


Nu-mi place sa merg la piata.

Atunci cand este precedat de pronumele negative : nessuno (nimeni), nulla (nimic) sau
de conjunctiile negative precum nemmeno, neanche, neppure (nici macar), adverbul de
negatie Non nu mai apare in propozitie:

Nessuno venuto da noi. (Nimeni nu a venit la noi)


Nulla mi piace qui. (Nu-mi place nimic aici)

Nemmeno sa come si chiama (Nici macar nu stie cum se cheama)


Neppure viene a visitarci. (Nici macar nu vine sa ne viziteze)

Atunci cand verbul nu este precedat de nici un pronume negativ sau conjunctive
negativa, adverbul de negatie non apare in propozitie:

Non mi piace nulla. (Nu-mi place nimic)


Non voglio niente. (Nu vreau nimic)
Non sa nemmeno dove si trova. (Nici macar nu stie unde e).

Pronumele demonstrative :

De apropiere

masc. sing- questo (acesta) ------ masc. pl. questi (acestia)

fem. sing- questa (aceasta) ------ fem.pl - queste (acestea)

De departare

masc. sing- quello (acela) ------ masc. pl. quelli (aceia)


- fem.sing- quella (aceea) ------ fem. pl- quelle (acelea)

Ex:
Mia madre ha comprato questo libro. Mama mea a cumparat aceasta carte.

Pronumele relativ:

In limba italiana, pronumele relativ este de doua feluri:

1. Variabil: il quale- Luomo alto, il quale mi parlo spesso, mio zio . (Barbatul inalt,
care-mi vorbeste des, este unchiul meu)

la quale - Tua amica, la quale io conosco, viene sempre qui. (Prietena ta, pe care eu o
cunosc , vine mereu aici. )
i quali- I tuoi amici, i quali ti aiutano, sono molto gentili. (Prietenii tai, care te ajuta, sunt
foarte amabili.)
le quali- Le ragazze bionde, le quali tu vedi, sono studentesse. (Fetele blonde, pe care le
vezi, sunt studente).

2. Invariabil:

Che (nominativ, accuzativ)

La ragazza che viene Maria. (Fata care vine e Maria).-Nominativ


La ragazza che vedo Maria (Fata pe care o vad e Maria)- Acuzativ

Cui (dativ)

Gli amici a cui scrivo sono in Francia. (Prietenii carora le scriu sunt in Franta.)

Pronumele posesiv formele la Singular

Astazi vom studia formele pronumelui posesiv in Limba Italiana, atat la singular cat si la
plural / masculin si feminim.

Mio, mia (al meu, a mea )

Tuo , tua (al tau, a ta)

Suo, sua (al sau, a a sa)


Nostro, nostra (al nostru, a noastra)

Vostro, vostra (al vostru, a voastra)

Loro (ai lor, ale lor)

Ex:
Mio padre lavora in Italia da 5 anni. = Tatal meu lucreaza in Italia de 5 ani.

Pronumele reflexiv

Azi vom invata formele pronumelui reflexiv in limba italiana pentru fiecare persoana la
singular si plural.

Singular Pers I- Mi Mi guardo (Ma privesc)


Plural Pers. I- Ci guardiamo (Ne privim)

II- Ti guardi (Te privesti)


II- Vi guardate (Va priviti)

III- Si guarda (Se priveste)


III- Si guardano (Se privesc)

Ex:

Io mi lavo ogni giorno. = Eu ma spal in fiecare zi.

Pronumele personal in Italiana


Singular Pers. I Io (eu)
Plural Pers. I- Noi (noi)

II- Tu (tu)
II- Voi (voi)

III- Lui/lei (el, ea)


III- Loro (ei, ele)
Pronumele Personale in Ordinea folosita la Conjugarea unui Verb:

Io parlo;
= Eu vorbesc;
Tu parli;
Lui/Lei parla

Noi parliamo;
Voia parlate;
Loro parlano;

In limba italiana, pronumele personal are atat forme accentuate (sau tonice), cat si forme
neaccentuate (atone). Sa vedem delcinarea pronumelor personale in limba italiana cu
exemple cate te vor ajuta sa intelegi cum sa le folosesti in propozitii si dialoguri :

AC

In continuare vom invata cum sa declinam pronumele personal in limba italiana la cazul
acuzativ forma accentuata. In tabelul de mai jos gasesti formele pentru fiecare persoana si
exemple traduse in romana. Cunoscandu-le vei putea intelege si comunica mai eficient si
corect gramatical in limba italiana.

Nominat
Acuzativ (forma accentuata)
iv
Io me Ama me (Ma iubeste pe mine)
Tu te- Ama te (Te iubeste pe tine)
Lui, lei lui, lei Ama lei/lui (O iubeste pe ea/il iubeste pe el)

Noi Noi- Ama noi (Ne iubeste pe noi)


Voi Voi- Ama voi (Va iubeste pe voi)
Ama loro (Ii iubeste pe ei)

n continuare vom invata cum sa declinam pronumele personal in limba


italiana la cazul acuzativ forma neaccentuata. In tabelul de mai jos gasesti
Loro formele pentru fiecare persoana si exemple traduse in romana.
Cunoscandu-le vei putea intelege si comunica mai eficient si corect
gramatical in limba italiana.
Nominativ Acuz. (forma neaccentuata)
Io mi- Mi ama (Ma iubeste)
Tu ti- Ti ama (Te iubeste)
Lui, lei Lo/la ama (Il iubeste) (O iubeste)
Noi ci Ci ama (Ne iubeste)
Voi vi- Vi ama (Va iubeste)
Le, Gli Le ama (le iubeste pe ele) Gli ama (Ii iubeste pe
Loro
ei)

DATIV
In continuare vom invata cum sa declinam pronumele personal in limba
italiana la cazul Dativ forma accentuata. Cazul Dativ raspunde la
intrebarea " Cui?" . In tabelul de mai jos gasesti formele pentru fiecare
persoana si exemple traduse in romana. Cunoscandu-le vei putea intelege si
comunica mai eficient si corect gramatical in limba italiana.
Forma accentuata
Fa a me un favore = imi face o favoare
Fa a te un favore
Fa a lui, a lei un favore

Fa a noi un favore
Fa a voi un favore
Fa a loro un favore

In continuare vom invata cum sa declinam pronumele personal in limba


italiana la cazul dativ forma naccentuata. Pentru a afla daca un cuvant
este la cazul Dativ folosim intrebarea Cui? . In tabelul de mai jos gasesti
formele pentru fiecare persoana si exemple traduse in romana.
Cunoscandu-le vei putea intelege si comunica mai eficient si corect
gramatical in limba italiana.
Forma neaccentuata Dativ
Mi fa un favore (Imi face o favoare)
Ti fa un favore (Iti face o favoare)
Gli fa/Le fa un favore (Ii face lui/ei o favoare)

Ci fa un favore (Ne face noua o favoare)


Vi fa un favore (Va face o favoare)
Gli/Le fa un favore (Le face lor o favoare- Gli- masc. Pl, Le- fem. Pl)

Numeralul ordinal = Il numerale ordinale


Numeralul ordinal in limba italiana ca si in romana exprima ordinea prin
numarare a obiectelor sau actiunilor intr-o insiruire.

1- primo (primul)
2-secondo (al doilea)
3-terzo (al treilea)
4-quarto (al patrulea)
5-quinto (al cincilea)
6- sesto (al saselea)
7-settimo (al saptelea)
8- ottavo
9-nono
10-decimo

11-undicesimo
12-dodicesimo
13-tredicesimo
14- quattordicesimo
15-quindicesimo
16- sedicesimo
17- diciassettesimo
18- diciaottesimo
19-diciannovesimo
20-ventesimo

21-ventunesimo
22-ventiduesimo
23- ventitreesimo
etc
30-trentesimo
40- quarentesimo
60-sessantesimo
50- cinquentesimo
70- settantesimo
80-ottantesimo
90-novantesimo
100-centesimo
1000- millesimo
100000-centomilesimo
1000000- milionesimo

Forma de :
- masculin a numeralelor oridinale se termina in o- undicesimo (al
unsprezecelea)
- feminin a numeralelor ordinale se termina in -a- undicesima (a
unsprezecea)

In limba italiana, cu ajutorul numeralului ordinal, exprimam secolele:

Il duecento secolul al- XIII-lea


Il trecento- secolul al . XIV-lea
Il quattrocento secolul al . XV-lea
Il cinquecento secolul al XVI-lea
Il seicento secolul al XVII-lea
Il ottocento- secolul al XIX-lea
Il novecento - secolul XX

Numeralele ordinale se acorda in gen si numar cu substantivul


determinat:

Ex: il quinto giorno (a cincea zi)


la nona persona (a noua persoana)

Din punct de vedere semantic numeralele ordinale au rolul de adjectiv,


adica pot fi precedate de articol.

Fiind adjective, ele se pot substantiviza, adica se pot transforma in


substantive atunci cand sunt insotite de articolul hotarat:

Ex: Ingranna la prima! (intra in prima viteza a masinii)


stato bucciato nella quinta (A ramas repetent in clasa a V-a )

Numeralul nu se articuleaza atunci cand indeplineste functia de


complement de cantitate:

Ex: Questa borsa pesa cinque kili (Aceasta geanta cantareste cinci
kilograme)
Lui corre due kilometri al giorno. (El alearga doi kilometric pe zi).

Numeralul cardinal = Il numerale cardinale


Numeralele cardinale de la 1 la 10 :

1 - uno
2 - due
3 - tre
4 - quattro
5 - cinque
6 - sei
7 - sette
8 - otto
9 - nove
10 - dieci

Numeralele cardinale in limba italiana de la 10 la 20 :

11-undici

12-dodici

13-tredici

14-quatordici

15-quindici

16-sedici

17-diciassette

18- diciotto
19- diciannove

20-venti

Numeralele cardinale de la 20 la 1000 :

21-ventuno
22-ventidue
23-ventitr
24-ventiquattro
25-venticinque
etc
30-trenta
40-quaranta
50-cinquanta
60-sessanta
70-settanta
80-ottanta
90-novanta
100-cento
200-duecento
300-trecento etc
1000-mille
Interjectia = Linteriezione

Interjectia este partea de vorbire care exprima stari sufletesti, senzatii, dar
si care reproduce sunete din natura.

Interjectiile se impart in 4 categorii:

Simple:

Ah!(ah!),
ehi(ei!) ,
ahim!(vai de mine, aoleu) ,
urr!(ura),
ahi, (au, vai)
ohi, (o!)
uffa (of),
puah! (bleah)
salve! (salut)
forza! (curaj)

Compuse:

viva!(traiasca) ,
peccato(pacat!) ,
accidenti!(la dracu!),
ottimo! (perfect!)

Locutiuni interjectionale:

mamma mia!, (mama mea)


meno male! (slava domnului!),
porca miseria!, (la naiba)
poveri noi! (saracii de noi)
al riparo! la adapost!

Beato te! (ferice de tine!)


Per lamor del cielo! (pentru Dumnezeu)!

Interjectii care imita sunete:

Drindrin- sunetul telefonului, al clopotelului


Miao-miao mieunatul pisicii
Fru- fru- fosnaitul
Bee-bee- behaitul
Chicchirichi- cucurigu-cantecul cocosului
Tic-tac- sunetul ceasului
Cip-cip- ciripitul pasarilor
Bum- sunetul unei explozii
Muh-sunetul bovine
Ecci- sunetul stranutului (hapciu)
Bau-bau- latratul cainelui

Gradele de comparatie ale principalelor


adverbe din limba italiana gramatica online
gratuit
Gradele de comparatie ale principalelor adverbe din limba italiana:

Pozitiv Comparativ Superlativ


Bene- bine meglio- mai bine molto bene, assai bene-foarte bine
Male-rau peggio-mai rau molto male, malissimo-foarte rau

Molto-mult pi-mai mult moltissimo, - foarte mult


Poco-putin meno-mai putin pochissimo, molto poco- foarte putin

Adverbele de Loc in Limba Italiana cu


traducere in Limba Romana

Exprimarea Locatiei in limba italiana:


L (acolo),
l (acolo),
qui (aici),
qua (aici),
gi (jos), su ( sus),
laggi( in jos),
lass (in sus),
davanti (in fata) ,
dietro (inainte),
sopra (deasupra),
sotto (dedesubt),
dentro (inauntru),
fuori (afara),
avanti (inainte)

ADV de loc
Exprimarea Locatiei in limba italiana:
L (acolo),
l (acolo),
qui (aici),
qua (aici),
gi (jos), su ( sus),
laggi( in jos),
lass (in sus),
davanti (in fata) ,
dietro (inainte),
sopra (deasupra),
sotto (dedesubt),
dentro (inauntru),
fuori (afara),
avanti (inainte)

Adverbele de mod se formeaza , de obicei, adaugand sufixul mente- la


sfarsitul adjectivelor:

Mai jos gasesti cateva exemple de adverbe de mod:

fortunatamente (din fericire),


velocemente (rapid),
sfortunatamente (din nefericire),
lentamente (lent),
bene (bine),
male (rau),
meglio (mai bine),
peggio (mai rau),
civilmente (civilizat),
piacevolmente (cu placere),
appunto (tocmai),
certamente (cu siguranta),
probabilmente (probabil),
forse (poate),
senza dubbio (fara indoiala),
abbondantemente (din abundenta),
sodo (din greu),
piano (usor),
in breve (pe scurt),
parzialmente (partial),
casualmente (intamplator),
sinceramente (sincer),
cos (asa),
volentieri (de buna voie).

Exprimarea Timpului in Limba Italiana


ora (acum),
adesso (acum),
ancora (inca),
ieri( ieri) ,
oggi (azi),
domani( maine),
prima(inainte),
poi (dupa) ,
presto(curand),
subito (imediat),
tardi( tarziu),
sempre (mereu),
mai (niciodata),
allora (atunci),
dopo (dupa),
recentemente(recent)

Exprimarea Cantitatii in italiana:


abbastanza (destul) ,
piuttosto (mai degraba) ,
assai (mult) ,
almeno (macar),
appena(de-abia) ,
affatto (deloc),
poco (putin)

Exprimarea Frecventei in italiana:


talvolta (uneori),
spesso (deseori),
sempre (mereu),
raramente (rar),
mai (niciodata),
ogni tanto (uneori),
occasionalmente (ocazional)

Adverbele de mod se formeaza , de obicei, adaugand sufixul mente- la


sfarsitul adjectivelor:

Mai jos gasesti cateva exemple de adverbe de mod:

fortunatamente (din fericire),


velocemente (rapid),
sfortunatamente (din nefericire),
lentamente (lent),
bene (bine),
male (rau),
meglio (mai bine),
peggio (mai rau),
civilmente (civilizat),
piacevolmente (cu placere),
appunto (tocmai),
certamente (cu siguranta),
probabilmente (probabil),
forse (poate),
senza dubbio (fara indoiala),
abbondantemente (din abundenta),
sodo (din greu),
piano (usor),
in breve (pe scurt),
parzialmente (partial),
casualmente (intamplator),
sinceramente (sincer),
cos (asa),
volentieri (de buna voie).

Adverbul- Lavverbio
Adverbul este o parte invariabila de vorbire care poate determina unele
parti de vorbire precum: verbul , adjectivul, adverbul.

Ex:
1.adverb care determina un verb: Tu parli velocemente . (Tu vorbesti
repede)

2. adverb care determina un adjectiv : Lei ha una casa molto pi grande.


(Ea are o casa mult mai mare.

3. adverb care detremina un alt adverb : Tu parli un p sbagliato . (Tu


vorbesti putin gresit)

Adverbele raspund la intrebarile: cum (come?), cand (quando),


unde (dove?), cat (quanto?).

Adverbele de mod se formeaza , de obicei, adaugand sufixul mente- la


sfarsitul adjectivelor:

Ex:
veloce-velocemente
sincero-sinceramente
certo-certamente

Pe langa verbele regulate care se conjuga dupa anumite regului, in limba


italiana ca si in limba romana avem si verbe neregulate care vor trebui
invatate pe de rost.

Mai jos vei gasi cateva exemple de verbe neregulate conjugate la indicativ
prezent: sapere (a stii), stare (a sta), fare (a face), venire( a veni), potere ( a
putea). Hai sa vedem cum se conjuga aceste verbe:

Sapere = a sti

Io so - eu stiu
Tu sai
Lui/lei sa
Noi sappiamo
Voi sapete
Loro sanno

Stare = a sta

Io sto - eu stau
Tu stai
Lui/lei sta
Noi stiamo
Voi state
Loro stanno

Fare = a face

Io faccio - eu fac
Tu fai
Lui/lei fa
Noi facciamo
Voi fate
Loro fanno

Potere = a putea

Io posso - eu pot
Tu puoi
Lui puo
Voi potete
Noi possiamo
Loro possono

Venire = a veni

io vengo - eu vin
tu vieni
egli viene
noi veniamo
voi venite
essi vengono

Verbul = Il verbo

Timpul prezent- Modul indicativ


Modul indicativ este timpul certitudinii si al realitatii.

Conjugarea verbelor auxiliare AVERE si ESSERE:


Avere - a avea

Io ho-Eu am
Tu hai-Tu ai
Lui/lei ha-El/ea are
Noi abbiamo-Noi avem
Voi avete-Voi aveti
Loro hanno-Ei au

Essere a fi

Io sono-Eu sunt
Tu sei-Tu esti
Lui/lei -El/ea este
Noi siamo- Noi suntem
Voi siete-Voi sunteti
Loro sono-Ei sunt

In limba italiana, exista trei clase de verbe:

1: verbe de conjugarea I- cu terminatia- ARE: parlare ( a vorbi),


mangiare (a manca), studiare ( s studia)
2. verbe de conjugarea a II-a cu terminatia- ERE: sapere (a stii), potere
(a putea), scrivere (a scrie)
3. verbe de conjugarea a III-a cu terminatia- IRE- capire ( a intelege),
finire ( a termina), venire ( a veni)

In timpul conjugarii, la verbe se inlatura terminatia specifica verbului


respective (are, ere, ire , dupa caz), se pastreaza radacina si se adauga la ea
terminatiile specifice fiecarei persoane:

1. toate verbele la persoana I singular au terminatia - o (vedo, credo vad,


cred)

2. toate verbele la persoana a doua singular au terminatia i (vedi, credi-


vezi, crezi)

3. toate verbele la persoana a III-a , singular au ca terminatie vocala a


preluata din conjugarea clasei din care face parte verbul respectivparlare-
conjugarea I (lei parla-ea vorbeste)

4. la verbele de conjugarea a II-a si a- III-a , persoana a III-a singular are


terminatia e- lui vede, (el vede), lui chiede (el cere)
5. toate verbele la persoana I , plural primesc terminatia iamo (noi
parliamo-noi vorbim, noi vediamo-noi vedem, noi veniamo-noi venim)

6. toate verbele la persoana a II-a plural primesc , in timpul conjugarii,


vocala specifica verbului conjugarii verbului respective:

Ex: daca avem un vb de conjugarea I cum ar fi Cantare- pers. a II-a, pl va


arata astfel: voi cantate (voi cantati)

daca avem un vb de conjugarea a II-a cum ar fi Vedere - pers. a II-a, pl va


arata astfel- voi vedete (voi vedeti)

daca avem un vb de conjugarea a III-a cum ar fi sentire - pers. a II-a, pl va


arata astfel- voi sentite- voi simtiti

Verbe incolative

Majoritatea verbelor de conjugarea a treia, cum ar fi capire (a intelege),


finire (a termina) capata sufixul isc in timpul conjugarii, la persoanele I,
II, III, singular si persoana a III-a , plural . Ele se numesc verbe incoative.

Sa vedem cum se conjuga un astfel de verbe:

Capire- a intelege

Io capisco-eu inteleg
Tu capisci- Tu intelegi
Lui/lei capisce-el/ea intelege
Noi capiamo- noi intelegem
Voi capite-Voi intelegeti
Loro capiscono ei inteleg

Finire- a termina

Io finisco-Eu termin
Tu finisci-Tu termini
Lui/lei finisce-El/ea termina
Noi finiamo- Noi terminam
Voi finite Voi terminati
Loro finiscono-Ei termina
Exemple de alte verbe incoative:

Colpire- a lovi, costruire- a construi, obedire- a se supune, pulire- a curata,


preferire- a prefera, Sparire- a disparea, proibire- a interzice, suggerire- a
sugera, fornire- a furniza

In aceasta lectie de gramatica italiana vom discuta despre conjugarea


Verbelor regulate la Indicativul Prezent in Limba Italiana pentru Incepatori.
Mai jos gasesti 3 exemple de verbe regulate la fiecare grupa. Dupa acest
model vei putea conjuga si alte verbe regulate in limba italiana.

Grupa I-a Parlare:

Io parlo- Eu vorbesc

Tu parli- Tu vorbesti

Lui/lei parla- El, ea vorbeste

Noi parliamo-Noi vorbim

Voi parlate- Voi vorbiti

Loro parlano-Ei vorbesc

Grupa II-a Vedere:

Io vedo- Eu vad

Tu vedi- Tu vezi

Lui/lei vede- El/ea vede

Noi vediamo- Noi vedem

Voi vedete- Voi vedeti

Loro vedono- Ei vad

Grupa III-a Venire


Io vengo-Eu vin

Tu vieni- Tu vii

Lui/lei viene- El/ea vine

Noi veniamo- Noi venim

Voi venite-Voi veniti

Loro vengono- Ei vin

Prepozitiile articulate - Le preposizioni articolate

In limba italiana, substantivele cu articol hotarat care sunt precedate de una


dintre prepozitiile
DI (despre, din), DA (de catre, de la, la, din), A ( la), IN (in), SU (pe, in),
propozitia respectiva se uneste cu articolul devenind o prepozitie articulata.

Astfel obtinem:

IL LO LA L I GLI LE
de dell dell dell de degl
DI delle
l o a i i

da dall dall dall da dagl dall


DA
l o a i i e
A al allo alla all ai agli alle
ne nell nell nell ne negl nell
IN
l o a i i e
sull sull sull sugl sull
SU sul sui
o a i e
Adjective cu forme neregulate - Gramatica
Limbii Italiene online Lectiii gratuite
Incepatori
Adjectivele cu forme neregulate :

Comparativ de Superlativ
Pozitiv Superlativ absolut
superioritate relativ
buono migliore- il migliore- ottimo
cattivo peggiore il peggiore pessimo

grande maggiore il maggiore massimo


piccolo minore il minore minimo

Exista si adjective care nu au decat forme de comparativ si superlativ


absolut:

Comparativ Superlativ
Posteriore (posterior) Postremo (postum)
Esteriore (exterior) Estremo (extrem)

Inferiore (inferior) infimo (infim)


Superiore (superior) supremo (suprem)
Ulteriore (ulterior) ultimo (ultim)

Adjectivul Gradele de Comparatie in Limba


Italiana Lectii gratuite online incepatori

Gradele de comparatie ale adjectivului in Limba Italiana

Bello- Frumos

Gradul pozitiv
- frumos- bello- la gradul pozitiv, adjectivul ramane asa cum este
Ex: Giorgio bello (Giorgio e frumos)

Gradul comparativ- de superioritate-


se formeaza din adverbul pu + adjectiv (bello) + di/che

Ex: Giorgio pi bello di Marco (Giorgio e mai frumos decat Marco)

- de egalitate- se formeaza din cos+adjectiv+come


Ex: Giorgio cos bello come Marco- (Giorgio e la fel de frumos ca
Marco)

- de inferioritate- se formeaza din: meno+adjectiv+di/che


Ex: Giorgio meno bello di Marco (Giogio este mai putin frumos decat
Marco)

Gradul superlativ- relativ- il pi/il meno +adjectiv+di/che


Ex: Giorgio il pi bello del gruppo. (Giorgio este cel mai frumos din
grup)

- Gradul superlativ - absolut


- se formeaza cu ajutorul sufixului issimo adaugat la sfarsitul adjectivului
(bellissimo) sau cu unor adverbe de genul molto, assai, sau cu ajutorul unor
prefixe de genul extra, super, iper (superbello)

Ex: Giorgio bellissimo/molto bello (Giogio este foarte/nemaipomenit de


frumos)

Comparativul di:
se foloseste autinci cand substantivul face referire la o persoana:

Lui pu inteligente di te. (comparatie intre persoane- El e mai inteligent


decat tine)

Comparativul che :
se foloseste atunci cand substantivul face referire la un obiect, un lucru:
La tua casa pi bella che la mia. (Casa ta e mai frumoasa ca a mea).

Adjectivul - Laggettivo Lectii de Gramatica


Italiana pentru Incepatori online gratis
In limba italiana, adjectivul este de patru feluri:

1. adjectivul cu patru terminatii:

- buono (bun) ,
buona (buna) ,
buoni (buni),
buone (bune)

- cattivo (rau),
cattiva (rea),
cattivi (rai),
cattive (rele)

Ex: ragazzo buono (baiat bun),


ragazza buona (fata buna),
ragazzi buoni (baieti buni),
ragazze buone (fete buna)

2. adjectivul cu trei terminatii :

- ottimsta (optimist, optimista), ottimisti (optimisti), ottimiste (optimiste)

Ex: donna ottimista (femeie optimista)


uomo ottimista (barbat optimist)
donne ottimiste (femei optimiste)
uomini ottimisti (barbati optimisti)

3. adjectivul cu doua terminatii:

- importante (important, importanta)-importanti (importanti, importante);

- interessante (interesant, interesanta)- interessanti (interesanti, interesante)

Ex: libro interessante (carte interesanta)


libri interessanti- (carti interesante)

4. adjectivul cu o singura terminatie (invariabil)- de obicei adjectivele


care indica culoarea- blu, lilla etc

Ex: camicia/camicie blu (camasa albastra/camasi albastre)


Substantivul Gramatica Italiana Cazuri
Speciale - Lectii Online Gratuite

Substantive care in functie de gen au sens diferit:


la fine (sfarsitul ) il fine (scopul)
la foglia (frunza) il foglio (foaia)
la porta (usa) il porto (portul)
la punta (varful) il punto( punctul)
la vela (pinza) il velo (valul)
la fonte (izvorul, sursa) il fonte(cristelnita)
la capitale (capitala) il capitale (capitalul)
la busta (plicul) il busto (bustul)
la fronte (fruntea) il fronte (frontul)
il bilancio (bilantul) la bilancia (balanta)
la lotta (lupta) il lotto (noroiul)
la costa (coasta) il costo (costul)
la colpa (vina) il colpo (lovitura)
la menta (menta) il mento (barbia)
la balena (balena) il baleno (fulgerul)
la colla (lipiciul) il collo (gatul)
la pianta (planta) il pianto (plansul)
la pasta (pasta) il pasto (fel de mancare)
la testa (capul) il testo (testul, textul)
la vista (vederea) il visto (viza)
la coperta (coperta) il coperto (patura)
la tassa (taxa) il tasso (bursucul)
la tappa (etapa) il tappo (dopul)

Substantivul in Limba Italiana - Invata


Gramatica Limbii Italiene Gratuit Online

Substantivul in limba italiana substantivul are doua genuri : masculin si


feminin, spre deosebire de limba romana, unde substantivul are si genul
neutru.

De regula, subtantivele de genul masculin desemneaza:

1. denumiri de ape: il Pacifico (Pacificul), lAtlantico (Atlanticul)

2. denumiri de munti: gli Appennini (Apenini), i Pirenei (Pirinei), i Balcani


(Balcanii),

Exceptie: le Alpi (Alpii)

3. puncte cardinale: il sud (sudul), il nord (nordul), lest (estul), lovest


(vestul), loccidente-occidentul

4. lunile si zilele anului- il gennaio (ianuarie), febbraio (februarie), martedi


(martie), aprile (aprilie), maggio (mai), giugno (iunie), luglio (iulie), agosto
(august), settembre (septembrie) ottobre (octombrie), novembre
(noiembrie), dicembre (decembrie) lunedi (luni), martedi (marti), mercoledi
(miercuri), giovedi (joi), venerdi (vinery), sabato (sambata),

Exceptie: la domenica (duminica)

Substantivele de genul feminin desemneaza, de obicei:

1. denumiri de continente, state, insule, localitati: la Spagna (Spania), la


Francia (Franta), lEuropa, lAsia , la Sicilia (Sicilia), la Toscana (Toscana),
la Liguria (Liguria)

Exceptii: il Veneto, il Portogallo (Portugalia), il Piemonte, il Belgio


(Belgia)

2. numele de fructe: la mela/le mele (marul-merele), la pela-le pele (para-


perele), la fragola/le fragole- (capsuna/capsunile), la banana/le banana-
banana/bananele

Exceptie: il limone (lamaia/lamaiul), il lampone (zmeura)

3. denumiri de stiinte: la fisica, la chimia, la matematica

Subtantivele masculine se termina de obicei in :

- o- il gioco (jocul), il ragazzo (baiatul), libro (cartea), Exceptie: la mano


(mana)

- consoana- il computer, il film, il cd, lautobus (autobuzul), il bar(barul), il


tram(tramvaiul)

Subtantivele feminine se termina de obicei in a:

Ex: la casa (casa), la tavola(masa), la ragazza (fata), la macchina (masina),


la scuola (scoala), la donna (femeia), la foglia (frunza)

Exceptii: il delta (delta), il poeta (poetul), il drama (drama), il tema, il


clima, il problema, il diploma cuvintele de origine greaca

Substantive de genul feminin care se termina in i si care au aceeasi forma si


la singular si la plural:

la/le sintesi (sinteza/sintezele), la/le tesi (teza, tezele), la/le crisi


(criza/crizele), la/le prognosi (prognoza/prognozele)

Substantive care au doar forma de singular: il latte (laptele), il miele


(mierea), la felicit (fericirea), largento (argintul), il sangue (sangele), la
sete (setae), il Natale (Craciunul)

Substantive care au doar forma de plural: gli occhiali (ochelarii), i pantaloni


(pantalonii), le ferie (vacanta), le forbici (foarfeca), le nozze (nunta)

Vous aimerez peut-être aussi