Vous êtes sur la page 1sur 81

TACHE PAPAHAGI

CERCETARI IN MUNTII APUSENI

Extras din GRAI I SUFLET, revista
institiatului de filologie "*i folklur4,

BLICURI:$T1

www.digibuc.ro

TACHE PAPAHAGI

CERCETARI IN MUNTII APUSENI

Extras din GRAI SI SUFLET, revista
,Institutului de filologie vi follaor..

BUCURE§TI
1925

www.digibuc.ro

gostuluí meu profesor,

D-lui J.A. Candrea,
reamoftiatd

www.digibuc.ro

CERCETARI IN MUNTII APUSENI

n spre vestul liniei ferate Alba-IuliaTeius, dupa o mic5,
intindere de pämInt ses si manos, terenul devine din ce
I in ce mai accidentat. Incepind dela Ighiu, se ridia siruri
de dealuri si munti, pe alocurea stincosi si prgpgstiosi, for-
mind vái in lungul c5,rora stau adápostite sate rominesti :
gilt asa numitii Mun0 Apuseni care se prelungesc spre v.-
nv., pentru ca, trecind peste Dealul-mare (975 m.) Bugg care
se inalt5. Dealul-fetei (1145 m.), A, formeze Tara Abrudului
care face parte tot din Muntii Apuseni.
Prin Munti Apuseni" insá nu intelegem chiar tara
propria zisk' a Motilor, &Ad atit sub raportul denumirei geo-
grafice eft si din punct de vedere al altor consideratiuni
etno-lingvistice, tara Motilor e redusá ea teritoriu si ca enti-
tate la un numár restrins de comune retrase si imprástiate
prin vAile, eoastele si pe umerii acestor munti. Geografia
umaná a Muntilor Apuseni ne determinA, A% irnpártim popu-
latia lor in douá categorii bine distincte : in Moti si Mocani.
Primii se pot subdivide in doug clase : Moti propriu zisi,
care se ocupä mai mult cu industria lemnului, si Minerii sau
Baiesii din imediatele imprejurimi ale Abrudului.
Mocanii in genere se ggsese in regiunea sud-vestieg a
Abrudului, pe clad Motii locuesc räsfirati in accidentatul
teren al Ariesului, la vest de Cimpeni.
Pentru aceste consideratiuni voi da mai Iran o sumará
descriere asupra Mocanilor, pentru ea apoi sa má opresc
asupra Motilor.

www.digibuc.ro

dar mai ales Valea- Dosului i Trimpoiele. si anume incepind din satele Micesti-ard pina la izvoarele acestui riulet. desi. valea Ampoiului mush' e serpuitoare inchisa intre doua lanturi de dealuri. Patrunjel presinta un singur tip. ei si prin acela ca dispun de un teritoriu mai intins. Valea-Dosului. Pe linga aceasta. In adevar. incepind dela Zlatna in sus. si pe valea ei se vad imprastiate pe distante mari comunele Mogo§ si Intregalda.ro . e punctul initial al acestei regiuni mocrtnesti care formeaza doua mici rami- ticatiuni. Aceste doua consideratiuni par a explica in de ajuns diferentierea ea tipuri de sate pe care o eonstatam la aceste doua ramificatiuni mocanesti. amindoug ne infatiseaza acelasi element etnie ca tip fisic. Exceptie dela acest tip face Metiesul din fata Gaurenilor. Gaureni. eeea ee contribue ea orizontul ei sa fie redus. configuratia geografiea a partei superioare a Ampoiului. ea casele concentrate pe o mica portiune de pamint. inchisa fiind de amindoua partile de §iruri de dealuri-munti. TACIIE PAPAHAGI MOCAN1I Iglliul. pe cind in regiunea Mogosului mai toate dea- lurile slut arabile. a doua ramificatiune se prelungeste mai la nord. fiind mai mult pietros i ntru citva paduros. avind fieeare caraeteristicele lor : prima e mnsái valea Ampoiului. a caror rasfirare se explica nu numai prin faptul ca sint sate pastoresti. presinta totusi o infatisare lina si larg deschisa . mai accidentat si bogat in pasuni. aceste doua ramilicatiuni se deosebesc una de alta prin faptul ea a doua. devine din ce in ce mai strimta. care e mai intortochiata cleat Ampoiul. Fenes. unde gasim risipite satele Valea- Dosului si Trimpoiele . Prisaca Galati. Tauti. in general. centrul plasei cu acelasi nume. cu toate ca si ea e deluroasa.digibuc. e cu totul neprielnica formatiunei de sate concen- trate ca tip. nu ofere nicaeri www. bunaoara. intru cit aceasta vale. Din punct de vedere al geografiei fisice. si anume a regiunei unde slut asezate aceste doul sate. Toate satele de pe valea Ampoiului : §ard. Poieni. pamintul vaiei Ampoiului nu e produetiv.

Totusi dealurile ofer un pAsunat abundent.hotarul" Trim- poielelor pasc turme mari de oi si tot aci gAsim i adevArate muntárite. Pe de altA parte. pase de obicei in imprejurimile satelor anume destinate. ceea ce con- tribue ea si piistoritul sA fie mai pronuntat decit pe valea Ampoiului. iarna-vara. Rar se viid cite trei. satul cu acelasi nume e risipit in lungul soselei pe o dis- tantA de 16 km. Pentru aceasta. iar in satele din sud-estul Zlatnei le mai hränese i cu frunzA. era firesc ca cele mai multe familii sA-si stabi- leascA locuinta fiecare pe cite un deal sau vAlcea.. asa cA. CA pästoritul va fi fost in trecut mai desvoltat in aceastä. dat fiind felul lor de vieatii.digibuc. care ar fi putut permite concentrarea unui numAr oarecare de case. spunindu-mi cA altA- datä erau turme mari de oi §i cA acum s'o micit" ca numär. patru case laolaltii. mai eftin i mai bun. locuitorii din valea Ampo- iului sAdesc anume sAlcii. aceasta pare sA reiasA din räspunsul pe care mi l-a dat un bAtrin din G-itureni. cele mai multe find isolate unele de altele pe o raza de 500-1000 in. sub Ingrijirea unui cioban. i In satele de pe valea Ampoiului se poate con- stata pAstoritul. dar in stare cu totul rudimentarl : familiile comunei îi string toate oile de care dispune fiecare si for- meazA una ori douA Willie de oi sau si de capre intru cit pAdurile acestor sate sint de stejar i gorun care. In Valea-Dosulni i mai ales in . mAcar o poian ä. pentru ca astfel i ingrijitul vitei sau al celor citeva oi de care dispun sä. de a fi legati. uscatA de sAlcii.CERCETARI IN WIRTH APUSENI 7 vre-un loc mai deschis. asezatA fiecare in mijlocul mosiei" de care poate ingriji mai bine fiind lingA. de bucata de piumint pe care o stApinesc. devie pentru fecare casA mai usor. regiune. In timpul iernei &care proprietar isi hrA- neste oile cu finul sau otava eositA in timpul verei. Regiunea izvoarelor Ampoiului e mai mult muntoas1 decit deluroasii i este acoperitA eu dese i intinse pAduri de fag. Ceva mai mult cea mai mare parte a case- lor slut cArate pe umerii rotunzi ai dealurilor. www.ro . ea. ale cAror ranniri le taie pe la sfirsitul verei pentru ea frunza lor uscatA sà inlocueascii lipsa de fin.

- sintä mai bine : in afarg de sämädigturile deluroase pe care le are.. N'am putut cerceta insg mai de aproape nici aceastg comuna pentru uringtoarele motive : Mogo§ul este rgspindit in lungul väiei sale pe o distantg de aproape 25-30 km. Negre§tii.digibuc. mici grupuri de case sau chiar case rázlete. pe lingg aceastä formatiune. Mogo§ul. bung- oarg. dar cu o ten- dintg mai pronuntatá la femei ca gurguiul opincilor lor sg fie ceva mai mare §i mai inalt decit la bgrbati. cere pentru o astfel de monografie cel putin o varg intreagg. ar putea forma fiecare aparte cite un sgtulet. centre care. plan§a Acest fel de opinci le poartg deopotrivg bárbati §i femei. §i cit mai completg studiere etno-lingvisticg qi fol- kloricg. ca i pe virfurile mai tuturor dealurilor. etc. vieata Mocanilor. incunjurate de ogoare sau pologuri care formeazg mo§ia" respectivg. se pre. §i multá abnegatie de sine : mimai Mogo§ul. dacä le-am raporta la configuratia satelor romi- ne§ti din alte regiuni. voi releva citeva caracte- ristice ale aspectului etnografic pe care ni-1 presintg. fárg a ne mai gindi la cele ce ne poate oferi vieata de iarng. inch' de acum ne putem face o idee cit devin mai anevoioase atari cercetári in tara popriu zisg i cu totul originalg a Motilor.8 TACHE PAPAHAGI Sub aspectul acesta. care constitue elementul cel mai pitoresc al intregei infäti§gri : e a§a. originalg dintr'un punct de vedere. pgstoritul se practicä relativ pe o scarg intinsg. In atari conditiuni. timp indelungat . ca §i Intregalda. Aceasta fiind realitatea. grupuri de case numeroase. cum stilt de exemplu Birle§tii. Mämgliganii. Gurguiul acesta caracteriseazg in deosebi pe Prisgcani §i pe cei din www. Un prim amánunt care frapeazg inainte de toate pe un cercetgtor este portul unei opinci. hainte de a trece la ace§tia. formind la depgrtgri de 3-4 km. se mai zgrese pe umerii. evi- dent &á asemenea regiuni mocgne§ti necesita. Micle§tii. chiar din partea unui cercetgtor experimentat. numitul gurgui vîrful opincei inalt de ce1 putin un lat de 'Ring §i cu fata intoarsg putin spre la- turea interioarg a piciorului (cf.ro . pentru o apro- fundatä.

I 1. Partea superioarg a satului Neagra risipita pe versantul sud-estic al Mägurei. www. PL.digibuc.ro . Vedere din valea inijlocie a Girdei: o parte a Sciiriparei- de-sus împrì4tiat pe versanturile apusene din apropierea Ghetarului. 2.

Femeile poartg cgmase albg lungg. ca si din spre Zlatna. dar formati- unea gurguiului mogosan constitue cel mai bun criteria de a putea distinge pe un Mocan dacg e din Mogos sau de pe valea Arnpoiului. fgrg ca ng- frama de pe cap sg le ascundg impletitura de pe frunte. bungoarg.digibuc. Industria casnicg e cu totul neinsemnatg . ea se reduce la strictul necesar al casei. impletesc pgrul de pe partea superioarg a capului intr'o cositl läsatk pe frunte deasupra ochiului drept i petrecutg dupg urechea dreaptg ca sg formeze la spate un tot intreg cu restul pg- rului . 2). teskurile lor slut rudimentare. i anume in Mogos . cite o pgreche de zaghii. iar in loc de ciorapi au cioareci de ling. dacg se mentine. mai bine zis. doming in general coloarea blondg i ochii albastri. Din causa lipsei de ape mai mari. purtind pe cap cunoscuta pglärie neagrg si cu borduri mici pe care o poartg i asa numitii Ungureni. www. cu pgrul impletit la spate si cu cavil gol.CERCETARI IN MUNTII APUSENI 9 Ggureni care D. e departe de a atinge dimen- siunile pline de originalitate ale gurguiului prisgcan ori al celui din Ggureni. cu ajutorul cgrora sg poatä forma cäderi trebuincioase pentru viltori. de orice virstg. Gurguiul 11 mai constatgm si la cealaltg ramificatiune mocgneascg. Bgrbatii umblg imbräcati in cgmase albg de in sau cinepg. cu cioa- reci de ling strimti.ro . care e unul i acelasi. pe chid femeile mgritate. spre deosebire de celelalte sate unde. desi in tipul fisic al acestor doug ramifi- catii. In trgsg- turi generale toate satele de pe valea Ampoiului au. Gurguiul opincei mogosene e bine virfuit i stg aproape drept in sus (cf. pl. un aspect sgrácgcios : case sau. vur. mai ales in zile de sgrbgtori sau dumineci : fetele umbra'. din causa influentelor orgsenesti venite din spre Alba-Iulia. toate umblä acoperite. e pe calea dis- paritiei sau. Portal in genere nu presintg nimic deosebit. din punct de vedere economico-social. adáposturi mici i cele mai multe acoperite cu stuf iatá satele lor. 0 altg notg caracteristicg a regiunei e distinctiunea ce se constatg intre femei si fete. poartg cu o deosebitg mindrie. pe Bugg aceasta.

centrul Bkiesilor.digibuc. Din causa ocupatiunei. In impreju- rimile aeestui oräsel.erk'i nu nitwit copii . toreind la o micä distantk aläturi de o bittrinä. Bucium-izbita. Ducindu-mä pe un deal de lingl Pri- saca. O TACHE PAPAHAGI Ceea ce m'a frapat i mai mult e skrricia folkloricá pe care am constatat-o mai la fieee pas. mi-a räspuns cit vin serpii sug. Bucium-sat. la care se pot aattiga efectele frkmintärilor politico-natio- nale ale cunoscutelor evenimente istorice. Notez cá in apropiere erau destui ar- busti umbrosi. de unde. IMPREJURIMIIX ABRUDULUI Pornind din Zlatna. in lungul unei väi cu privelisti frumoase. Bucium-sasa.e laptele vin la eopii de VOL sug. Intrebind-o de ce nu-1 culek la umbrá. (liar in Prisaea reni.. Cum il sug ! Poate f1 murk. Bucium-cerb.. cobori prin Buciutn-cerb spre Abrud. care te frapeazá prin expresivitatea unui nationalism pronuntat. lor le plaZ. Incercarea mea de a continua eonvorbirea in domeniul unor asemenea credinte n'a avut nici un resultat. Abrud- sat. Pele i Rosia (toate spre nord-est). Re- levez un singur cas. treci prin Valea-Dosului i urci so- seaua serpuitoare i incintiitoare in umbra rkeoroask a unei dese pAduri de fagi ìnalÇi i luminosi pink. Pe cit de interesantii e aceastä regiune din pullet de vedere al industriei aurifere. Ciirpinis. ca si sub aspectul istoric in le- gáturk cu luptele ce s'au dat in 1848 mai ales in Bucium- cerb intre Moti i Unguri. Bucium-poieni. Sohodol. Bucium-muntari (toate spre sud-est) . vM o nevastri care fi läsase jos copilasul de vre-o citeva luni in arsita soarelui. care mi-au pkrut a fi mai interesante i unde am hat contact si cu persoane biltrine cu pärul alb ea fuiortil. slut asezate urmiltoarele sate : Corna. pe importantá sub raportul lingvistic si folkloric. sau Ii omoark. pe Dealul-mare. toate aceste sate astázi pot fi socotite ca definitiv i complet pierdute pen- www.ro . .

buniloarti.digibuc. ha chiar i pe crestetele lor. de pildá. ori la vieata economico-socialá a acestei regiuni. ei din cruda realitate cá vieata acestor sate e lipsitá de literaturá folklo- ricá ce ar putea presinta vre-un interes deosebit. Singura stiintá dintre cele afirmate care ar putea fi oareemn multu- mitá in resultatele cercetarilor sale ar fi arheologia: friein- du-se explorári temeinice ered cá s'ar putea descoperi lueruri interesante privitoare.ro . www. la vieata romaná in aceste regiuni aurifere. a trebuit sä fac multe sfortári ea sa pot culege acele citeva stträcácioase si foarte palide spe- cimene pe care le dan la texte .CERCETARI IN MUNN] 4PUSENI 1 tru evolutia istoricì a dialectologiei romine. NIoln suprafata unei ape intinse in asa fel agi- tatá. Frinen i Candrea privitor la graiul abrudean' n'am gásit niei O urma. etc. incit pe alocurea ai vedea parea printre rupturi de va- fundul pámintului : iatá aspectul geografic al IL-6 Motilor. intru eit moder- nisarea a contribuit nu numai la unificarea literarisarea graiului lor. impresia cápátatá cores- punde unei realitài existente. In comparatie cu resultatele cercetárilor mele in alte regiuni dialectale. 1 Rominii din Muniii Apuseni. li- teraturá. credintä. adáposturi omenesti rásfirate pe intreaga intindere de apa ráscolitá mai mult sau mai putin din adincuri : acestea slut satele lor. Inchipuiti-va acum pe pantele i umerii valurilor oarecum rotunde. 81. etc. §i aceasta nu din causa firei lor cam putin deschisá i oarecum neospitalierá. Relevez mimai ca din tot ce Ida preocupat sub raportul etno-filologic n'am putut da de nimic interesant. Pentru eine strábate in lung si in lat acest tinut ureind eele mai multe inìuitiini dominante. ci si la uitarea a tot ce e traditie. desi urmá- rirea diferitelor puncte a fost fácutá pas cu pas : din ce ne dau. Evident ea nu intra in cadrul articolului acesta descrieri referitoare lie la galeriile romane subterane din Rosia.

Vidrele (de sus. de jos). tara Motilor pare. cum ar fi Iarba-rea.12 TAME PAPAHAW Puternic §i aproape fArA intrerupere incercuitä de un lant de munti inalti. pe dealul Dobreasca §i pe Fericetul §i nu va esita. ofer priveli§ti sAlbatice §i fioroase. Iarba- rea §i LApu§ul. etc. Exceptind cursul Arieplui propriu zis in lungul aruia se intinde singura §osea care inlesne§te Motilor intrarea §i ie§irea cu care sau cärute din tara lor. Neagra. Poieni.ro . mai ales dela Albac in sus. Sohodol. harta sci anexatK. uncá diii vremea tutu- neeoaselor frAmintAri §i amestecuri etnice. SecAtura. formeze convingerea el. Ponorel. 1 Pentru tot ce priveqte aspectul geografic. Date fiind interesul ea §i importanta pe care le pre- sintá geografia umanA a acestui original §i oareeum enig- matic colt rominesc. in urma unei amá- nuntite studieri geografice. strAbAtutA îu intregime §i in multiple directi- uni pe jos. celelalte cursuri de ape. SA se urce cineva rind pe rind bunAoark pe muntele CAlineasa. www. Girda(-seacA). In afarA de valea Vidrei §i intru citva §i valea Negrei care e mai deschisA. voi da o descriere mai amánuntitA a diferitelor aspecte ce ne intereseazá §i pe care le-am urmA- rit mai de aproape in cursul celor patru cAlkorii fäcute in aceastA tarA. Sat el e. restul cAi- lor de comunicatie cu tinuturile IneunjurAtoare slut cu totul reduse §i practicabile numai pentru pede§tri §i cai de munte 1.. de mijloc. Gura-ArAzei. de refugiu elemen- tului pitulat aci. care e centrul propriu zis al tärei Motilor. Cimpenii-de-sus. cf. Incepind cu orA§elul Cimpeni. pe Mägura. in ale cAror ascunzi§uri §i ramificatiuni stau acivate locuinte räzlete de Moti. SeAri§oara-de-sus.digibuc. social §i economic. cred. a fi servit. satele care o formeazá slut ur- mätoarele : Certeja. avind in vedere diferitele consideratiuni de ordin geo- grafic. aceastA regiune cu drept euvint poate fi socotitA ca un adápost etnic in fata atitor viscoliri barbare din epoca de formatiune a poporului romin. Scäri§oara-de-jos. mai roditoare §i plAcutA vederei. Dize§ti Al bac.

care ofere cele mai fra- moase priveliti. Ponorelul. variind dela 1-3 km. mai toate casele sau grupurile de case care formeaza o familie fiind isolate una de alta pe o distantä. centrul satului care se gaseste la confluenta Läpusului si a airdei se compune din : biserica. In josul apei. cele mai multe domina. www. fiind situat ca intr'o albie. e cel mai putin rasfirat. Aceeasi vedere ne-o presintä. Vidra-de-jos i Seckura toate acestea find prastiate mai malt n lungul apelor. prin configuratia extinderei. CERCETARI IN MUNTII APUSENI 13 Asezata pe mnaltimi rotunde i roditoare. vezi ca intr'o panorama cum Vidra-de-sus stä risipitä. iar aspectul sub care ni se Infatiseaza Scarisoarele intrece orice asteptare. bunaoara. pl. a unor atari ase- zari. dupa. si fun- dal Negrei de pe versantul sudic al Magurei (cf. notariatul i jan- darmeria gut cu vre-o doi km.. :care urmeaza Gimpenii-de-sus. Asa e casul mai ales cu Läpusul.locuinta invatatorului. casa preotului. cele mai multe case fiind situate pe dealuri. pe versantul sudic al Bihariei. In afarä de laturea etno-geografica. In lungul apelor slut foarte putine case . Si mai imprastiat se presinta Albacul i Gura-Arazei. 2). vre-o moará i vre-o citeva ease. Dar vaile Albacului si ale Scarisoarelor gut abrupte si chiar stincoase. dupa configuratia solului. est si vest cu paduri de fagi. circiuma. Toate celelalte slut pre- sarate pe intinderi mari. ori stau ascunse pe umerii i versanturile náltimilor. ba chiar pe o raza. pamintul pietros i acoperit numai cu paduri de brad. trebue relevat i aspectul poetic pe care ti-1 desfäsura. casa preotului si a invatatorului. traind parca complet isolate de tot ce e vieata pamin- teasca. 1. Valea Vidrei e mai link' i e acoperita la nord. intinzindu-se chiar pn n imediata apro- piere a crestetelor sale. Certeja ofere privelisti Incintatoare. E singurul sat care. din mijlocul ca- reia se isnaltä un deal rotund si virfuit.ro . Iti face impresia c gut adaposturi retrase n fata unui potop.digibuc. In Scarisoara-de-sus. scoala. Ceva mai accidentata e valea Negrei. circiuma inca vre-o patru case . ca niste sentinele. Centrele lor Insa se gasesc In vale si smut formate din urmatoarele : bise- rica. Urcindu-te pe muntele Graina.

totu§i chiar simplele impresii pe care ti le formeazg infáti§area colectivä a unui element etnic pot fi luate in consideratiune. de pildá. ple- cind pe la orele 1-2. www. II. In trägturi ge- nerale Motul iti atrage atentia prin tipul lui caracteristic intr'un fel. serologia ar fi cele mai indicate momentan in a se pronunta. Intru cit §i aceste sate. care-1 scoate din cadrul general al tipului romi- new : e de staturá mijlocie. gat considerate ca fiicmnd parte din onotime". 14 TAGIIE PAPAHAGI Pentru a fi §i mai bine edificati in aceastá privintá. La sud-estul Vidri§oarei se 6cräsesc alte douá sate : Tomnatecul §i Bulze§tii. de§i din punct de vedere orografic cel putin ele fac parte din tinutul propriu zis al Zárandului. cele mai multe cii o singurá despártiturii in interior. pe la orele 7. revista Cultura.digibuc. 224-234. §i-ar risca vieata da&a: ar incerca sii se duck' in fiecare zi la §coalá. nici §coala nu poate progresa. mai ales cä merg cu copii §i bátrini.ro . Bulze§tii e §i mai imprá§tiat decit Tom- natecul. intru &it in timpul iernei copiii ar trebui sá aibá. Casele acestora slut acoperite §i cu stuf. 2). fiind §i un sat mai mare. pl. cf. mai ales Bulze§tii. cu o oarecare lipsá de simetrie in regularitatea trásáturilor fetei. sosese acasà tocmai seara. altfel. nasul I Pentru cercetrri serologice in Rorninia. amintese c pentru prima zi de Pa§ti. le-am cercetat §i pe acestea aláturindu-le Motilor. dimineata. aci prinzesc dupá terminarea serviciului religios §i. Scitri§orenii cei mai indepártati trebue sit porneascti de acasá." fie la bise- . I (19241. Si aceste sate au acelaqi caracter ca §i Vidrele de exemplu. un internat lingá §coalit. filcute din birne de lemn. de unde sii poatä pleca doar simbáta . care poartà numele de familie ca §i la Moti. Tipu 1. pentru ca pe la orele 10-11 sA. costeliv §i iute. poate. §i amindouà formeazá gru- puri mai compacte numite cringuri". toate acope- rite cu indilá i adumbrite de cite un frasin (cf. Casele stilt sárácácioase. De§i pentru urmárirea §i elucidarea proble- melor biologice antropologia §i. Din causa acestei configuratiuni geografice.

pl. càci aproape un trai identic ca geografie umana II duce si tribul albanes al Gheghilor. In aceasta privinta nu exista nici o deo- sebire intre ei si Baiesi. 2). www.CERCETARI IN MUNTII APUSENI 15 mai mult neregulat. 1). urcind si coborind dealuri si munti. midi de un albastru spälacit in spre verziu. pl. adica de obicei cam cirri. dar nu ne-am putea gindi ca celelalte trasil- turi s'ar putea datori de exemplu unui amestec sasesc ori germanic. totusi tipul lor. Cel femeiesc astrizi nu presinta nici o caracteristica zaghii nu se mai tes si nici nu se mai poartä. Ii determinii. Fireste ea unele din aceste ca- racteristice slut explicabile. ducindu-ne prin albastrul ochi- lor si prin albul-roz al fetei spre o provenienta slava (cf. ca si clima de altä parte.tre Moti nu poa te fi deeit eineva eminamente se- dentar: eireiumarul sau eirciumIreasa. mai impunatori si ajar mai frumosi dintre toti lo- cuitorii sud-dunareni ai diferitelor nationalitati. Portul lor na- tional mush. primarul i preoteasa (nu i preotul). Daca e costeliv i iute.digibuc. Doar camasa e singurul element al Imbracamintei pe Om gras prir. coloarea de un blond tot spaläcit. se mai pot cunoaste §i dupa coloarea sau tesatura hainei. se distinge radical. n'am putea insa sit le trecem pe toate cu vederea. aceasta se explica si prin faptul ca istovitoarea munca pe care o depune Motul pentru miserabila lui existenta zilnica. Rar vezi pe cite unul imbracat cu gatiile ardelenesti (cf. iv. la un atare fisic. Un exemplu din imediata vecinatate a Motului traiul Tomnaticenilor se aseamana cu cel al Motilor .ro . Keptarele le cumpara tot din bold. Il formeaza cioarecii de lina. VIII. etc. cu trasäturi regulate. ceea ce nu-i impiedeca de a fi cei mai arrttosi. batind in castaniu. Poti totusi cunoaste din ce sat e fiecare dupa coloarea siretului cusut in lungul si in afara cioarecilor sau cusut inainte §i in dos . desi arta acestor tesaturi nu le-a lipsit. Portu 1. Nu s'ar putea iarasi recurge la o explicare in sensul ca neregularitatea tipului sau s'ar datori de pilda felului de vieatä munteneascrt pe care o duce Motul.

2 Cf. in singurá- tatea inältimilor In care locuesc uliul si-ar putea oricind gäsi pradá. Dar. in zitia de 26 august (1921) viline1e incit nu erau bine coapte. Locuitori din Imprejurimile Ghetarului mi-au afirmat cá. pás- toreascá nu exisa de loc. Vieatá. Särácia dominá. Vieat a. in anumite casuri fac us sit de ghiatä. nici cal de povará. Rar iarási vezi pasári de curte : doar pe cite un cring auzi cite un cocos. farba-rea si Läpus. Sint dealuri intregi care sufer din causa lipsei de apá. Aceastá lipsá insá se resimte si mai mult in timpul iernei. Pentru aceasta. trei zile cu apá din zäpada to- pitá.16 TACHE PAPAHAGI care o cos acasá. Scári- soara. In conditiunile geografice relevate. si pe alo- curea citeva sámànáturi de toamná Rar constati situatii gos- podäresti frumoase. cind din causa omátului abundent sint siliti sá-si adape vitele timp de douá. La toate insá constati eh' fundele piepta- relor formeazá tricolorul romInesc. Casa lui e asezatä In sau lingá mofia sa. traiul Motului e cu totul rudimentar. Singurul sat care face exceptie e Certeja. c.digibuc. dacá nu chiar de loc. foarte rar.. unde se intretin gáini de dimensiuni marl.ro . Z. care locuesc pe crestetul sudic al muntelui In care se gäseste Gherarul2 subteran. Aceasta am constatat-o si la Mununeni. unul dintre cele mai mari neajunsuri pe care le indurá este immormin- tarea in timp de iarnä mai ales in satele Albac. www. in afará de inconvenientele pe care li le aduc 'mac- pártärile lor fatá de centrele administrative bunäoarl. Sint numeroase casele care n'au nici o vitá. 59. descrierea Gkefarului in Frincu E}i Candrea. Din causa marilor zápezi sau din 1 Pe dealul ROW Balceftilor. La aceste lipsuri vin sä se adauge in vieata Motului altele. Aceastá lipsá se explicá i prin faptul cá. mácar. pe care locuitorii slut nevoiti sá o transporte in bu- toaie Incárcate pe cai din väi sau dela izvoare relativ inde- pártate. mai rásáritä. care nu-i ofere decit pásunat. i anume pe Munund. ma- terial pentru industria lemnului i anume brad. vezi cite un cine la vre-o cash. dupá cum nici vulpea nu s'ar indepárta prea mult dela atari gospodárii.

. IS www. PL. Casil isolat6 Qi avzatil. in inijlocul de care ureind pe un deal mie mo0ei" pe valea Girdei 0 eu pantii linA.risoara-de-sus).ro I. Spre Lespezeni (Segrisoara-de-jos): drum 2. (86.digibuc.

In Ungaria mai ales isi vindeau ciuberele pe o toemealg convenabil6 edor. prin Croatia 0 pang la Fiume. Incgr- elndu-si cgrutele cu ciubere. mai moale (cf. pe de altg parte. dacg insg eel mort e un om fn virstg. Atita bun au in timp de iarng cg frigul de munte nu poate egala gerul Bärgganului bungoarg. atunci inharng la o pgreche de boi un jug cu doug ori chiar trei birne lungi i groase sau late peste care se leagg corpul neinsufletit si in modul acesta e transportat ping In vale. la cultivarea redusg a inului si a cfnepei. Mr- batii cringului. Industria lemnului e ocupatiunea de cgpetenie a bgrbatului. cu totul isolate. doniti i cercuri. atunci vezi petreefndu-se hotgrfri eu adevgrat surprinzgtoare : dacg eel mort este un copil. bgtgtorese cu lopetile zgpada fgeindu-0 cgrare si astfel II due pe umeri cite doi insi ping la biserieg . In timp de varA. 410114' p'kirti Urt 56509. rolul femeiei se resurng. in afarg de gos- podgria casnicg. care rgmfn pe timp de eiteva luni de zile mai mult sau mai putin complet inchise. a donitelor a cercurilor pe care 0 le procurg din rarnuri de brad mai mlgdios. -Linde se ggseste biserica. 1). Si cum Motul tine ea sg fie immormintat numai in cimitirul bisericei. Fabricarea sindilelor ca si a tulnicelor face parte tot din industria lor proprie. toti lupii coboarg la §esuri. tinIndu-0 vitele In mdieturile din imediata apro- piere. etc. Motul se indeletniceste en facerea ciukirdlor.ro . n directia eg- lineasa.digibuc. Inainte de rgzboiul european strgbgteau pusta Ungariei ping la Budapesta. Ca ocupatiune. ba chiar si feineile.CERCETARI IN MUNTII APUSENI 17 causa viscolirilor. si cum plaiurile ea si pantele repezi mi permit ducerea mor- tului in §ir de cite doi ini. sau st urce dealul trecind dincolo de Runcu. preotul din Scgrisoara (de sus sau de jos) nu poate sg se deplaseze ping In fundul Girdei de exemplu. dupg pradg mai ti§or de ggsit. Motii ies din tara lor pe la sfir§itul verei percurgind distante mari pentru desfacerea convenabilg a produselor lor. ì ceea ce e si mai surprinzgtor e situatia in care se ggsese dealuri intregi si chiar case singuratice. dupg cum. www. plan§a iv. cu o indeminare remareabilà. ea i iarna.

Motul si-ar putea da totdeauna sama cg oricare ar fi eistigul pe care 1-ar realisa. ea sg rataceasett. 18 TACHE PAPAHAGI gurul sg dea Motului atita grin cit poate incgpea in ciuberele cumpgrate. Cutreergrile acestea In regiuni si tári indepgrtate. durau cite doug si chiar trei luni de zile si drept orientare in chiar tinuturi necunoscute nu le servia alt ceva deal acel flair" special entithtei lor de a le scormoni si a le explora Mfg. Formind grupe de cite 4-15 cgrute acoperite cu h! ern'ee §i unii luindu-si ea ajutor si cite un bgiat pe care incg din frageda copilgrie il initiazg in explorgrile sufletesti ale unor atari indeletniciri. flcute la pasul cailor si cu popasuri de zi sau noapte la marginea soselelor. ceva mai pronuntate hug pentru Rominia din sud-estul Carpatilor. dupg fáring. acesti Moti. La basa acestor peregringri insg cred &A trebue sit vedem si anumite impulsiuni sufletesti de explorgri spirituale. de neastimpgr etnic in dorinta de a vedea si a cereeta cit mai mult si cit mai variat. in simtul lor de orientare. tree prin toate defileurile carpatine. Gratie inteligentei sale vioaie si adine scrutgtoare. reiese si din cintecul lor : A plecat Motul la targ Cu i'ercuri si cu 6jubarg. intreaga Dobroge precum si toate judetele dungrene. Si astgzi incl aceste colindgri se desfitsurg inaintea ochilor nostri : pentru statele vecine. de altfel. Si cu tiocuri de rhsing In targ. pe o scarg mai redusg decit in trecut . ea Ungaria si mai ales Iugoslavia.digibuc. la care putem adguga si yin- zarea tiocurilor de rgsing ceea ce. fgrg sg mai fie supus di- feritelor ingrijoräri pe care i le pricinuesc simplele sperante www. Evident cg in tendinta acestor peregringri comerciale trebue sg vedem in primul rind gindul lor de a realisa un ctstig en care sg poate iesi din iarng cu intreaga familie. cutreerind in lung si in lat intreaga Basarabie.ro . el nu poate egala valoarea eelor doug sau trei luni de zile de cutreergri si cg pe orice alta cale si-ar putea agonisi acelasi elstig. unde cautg sg-si desfacg munca lor.

Plansa ir. al vietei petrecute pe dealuri sau in munti ni-1 ofere pgsunarea vitelor. i anume in partea muntoasil nordicg a fgrei bor. Cu furnisarea acestor produse se ocupg in special Albgcenii i Scgrisorenii care. Pentru vitele sau prea putinele oi ca pasc in imprejurimile caselor se trimit copii ping la 15 ani : dealurile rgsung de chiotele prelungi in gamg cromaticg de- www. aceea a turmelor. trebue s admitem o inclinatiune etnicg proprie entitgtei sale inclinatiune pe care o con-. nu pot intretinea decit cai de munte . de scopul material al existentei pgmintesti. rare slut dealurile din partea superioarg a Ariesului ale cgror pante sg permitg drumuri de care cu boi nu si de cgrute. De altfel o inclinatiune aproape identicg trebue sg. CERCET AEI IN DIUNT II APU SEN I Iti sau chiar riscurilor unor asemenea deplasgri.ro .storesti. caracteristic si el. Un amgnunt privitor la comertul produselor de brad ce meritg sg fie relevat ar fi urmgtorul. ca pgstorite. nu a lumei. ea e in- dreptatg exclusiv in explorarea naturei. Satele din valea Vidrei insg dispun si de o sosea bung singura mai practicabilg asa cá numgrul cgrutelor e mai mare pe aceastg vale. Asa cg si din acest punct de vedere cred cg. Toate vitele cornute i neintrebuintabile de care dispune un sat sInt trimise in timpul verei la pgsunat. ca i Lgpusenii toti cei ce locuesc atgrati prin meleaguri unde nici nu se poate face mgcar drum de car. apoi.digibuc. vedem si in peregrinatiunile pg. 1. primii. fiind ea cel putin tot asa de acoperitg de o grije. le transporta pe cai vinzindu-le in deosebi Vidrenilor care le desfac la targ. Pentru pgscutul lor smut angajate de obicei fete. Spre deosebire de ceea ce constatäm in Maramures bungoarg. muntárite. aci numai fetele nevestele cilia din tulnice i aceasta mai mult in Gura- Argzei. care represintg relativ un deal lin si nu toemai inalt (dealul care urcg spre Lespezeni din Scgrisoara- de-jos) dovedeste cu prisosintä marile greutgti de transport re care Motii nu le pot invinge decit cu ajutorul cailor Intru citva cu ajutorul boilor. Un alt aspect. cu singura deosebire cg. stgtgm si mai desvoltat n carvdneiritul Arominilor si care e perfect acoperitg. Causa e c.

sä ajung in Vidra-de-sus. unde convorbirile pe care le aveam erau intretinute cu tutuire. a trebuit sä tree firevte. intilnesc doi Moti. N'am putut obtinea pe nimeni drept cálhuzA. c. cit vi pe valea Girdei. trecind prin räsfirarea nordicit a Ierbei-rele vi prin punctul Tarnita.ro . inch un tatä vi faptul s'ar fi petrecut in Albac . grit atit de inapoiati in vieata so- cialä vi a ar fi ma de sälbaticiti cu firea. strigind din vale pe un bAiat al lui care stetea cu vitele pe deal ca 8A'.digibuc. c'o sirit popa &A. Ca vi la Aromini. vi insotitor. t'e bot'edze!" la care fiul i-a räspuns : Da rte-i aela popa? D'e mgrincatu-i? Car a c t eru 1. vie acasä spre a fi botezat. färä ca sä mi se adua nici 1 Cf. i-a zis : MA. etc. In ciuda configuratiei de geografie urnanä a acestei tAri con- figuratie ce ar putea täinui mice hotii sau chiar crime pe cari oricine le-ar putea comite cu uvurintä furtul nu exist& nici in anii acevtia de coruptie contagioasä.40 TACHE PAPAII 401 scendentä pe care le dau acesi copii dintre tufivuri. cu securile lingl ei. Dupä indicatii vi asiguräri linivtitoare. In dupä arniaza zilei de 1 septembre 1921 am plecat din LA. mä ! G'iuri acasà. la o cotiturg de cärare. www. d-voastrei. ceea ce se poate constata vi din faptul c'à in vieata lui socialä nu existä absolut nici o deosebire de clash'. singur printr'una din desele vi putin umblatele päduri de fagi ce se intind la poalele Biha- riei.) erau ne- cunoscuti Motilor. Din firea lui Motul e democrat. pucg. Frineu si Candrea. termenii de politete (d-ta. E de o cinste perfectà vi. In mijlocul pädurei. Se afirma privitor la ei cA..puv ca. Devi trecerea nrea orn strein pentru ei in aceste locuri li s'a párut cu totul ciudatä pentru firea lor bänuitoare. N'aveam nici hartà vi nici vre-o cärare nu cunovteam. totuvi bung ziva" al meu fu intimpinat cu Dumnezeu t'a'iute" al lor. 23-24. adresarea fäcindu-se direct prin tu' lucru pe care 1-am putut inregistra vi eu atit pe valea Bulzului din Gura-Argzei. de pildá. cu o pronuntatä independentä sufleteascii. 1.

naivitatea de care a dat dovadg Bul- zesteanul la Tirgul (de fete) de pe muntele Ggina. Motul se duse cu straita nu poate fi socotitg ea o notg contrart corectitudinei lor. Evident cg aceastg caracteristicg. In vara anului 1922 urcam spre dealul Pätrusestilor din fata Scgrisoarei-de-jos. de hastg straith. E ultra-xenofob. h'itai cu Meata. inainte de rgzboi un Evreu a incercat sg deschidg o circiumg la mij- local drumului dintre Albac si Secgtura. De altfel aceastg tenacitate de caracter au dovedit-o cu prisosintg atit sub stg- pinirea ungureascg chiar fatg de temutii jandarmi maghiari.CERCETARI IN MUNTII APUBENI 21 eea mai micg neplgcere. pentru cg Motul mg cunostea din cglátoria mea precedentg. Acesta. le-a dus in contra asupritorilor bor. Mot.digibuc. ca muscat de sarpe.ro . femeia desteaptg iute pe sotul ei. E foarte bgnuitor fatg de oricine care le calcg tam. in sens de batjocurg. Mi s'a relatat cg. Dupg putine zile indrgzneata lui hotgrire 1-a costat propria-i vieatá in chiar localul lui. Asa se §i explieg faptul eg in toate satele Motilor nu existg nici un strein. pentru cg prin aceastg striggturg se reliefeazg de cgtrg Mot. li se exploa- teze singurul lor avut. anume pgdurile de brad. o nevastg stetea algturi de bgrbatul ei care dormia era pe la amiazi. Dar www. pune mina pe coasg si sare sus : II deranjase de geaba. national sau din interesele lui obste§ti. Sg mg h'it ea hastg Meatà ! Ping mg. E iute si violent atunci and ii este in joe ceva din pa- trimoniul lui sufletese. cit si sub cirmuirea noastrg dad s'a incereat sg. Intr'o poienitg. sufleteascg si-ar putea avea mai mult sau mai putin si o explicatie istoricg relativ reeentg si anume : bgnuiala Motului fatg de un strein care-i cutreerg tara e cg in acesta el vede un Ungur ceea ce isi poate avea originea in crincenele lupte pe care intreaga Motime. Faptul cg atit la Mori cit si la Bulzesteni eircurg striggtura (culeasg si de Frincu si Candrea) : Tine. bgrbati si femei. la poalele Dea- lului-frumos. Cum mg vede.

100. pentru ca A facg pe copiii kr A inceteze de a mai plinge. pitulindu-se ghem §i urmárindu-mi mi§cgrile in neli- ni§te. urmgrindu-1 cu coada ochiului. fárá A dea nici un tipát.. va fi fost identificat cu acel Gota sau GQata din limbajul copilgresc : mamele. Indatg ce mg vede incearcg sg se ascundá pe dupg d- uel-A. ci un strein . Mi-am intors privirile intr'altà directie.. dar cu fata: in spre el.digibuc. La marginea und mici sgmgngturi de cinepg stetea singurel un copila§ de vre-o 5-6 ani. Dar nu- mele acesta. in sufletul lui de copil §i sperios. rIdgcini care s'au putut perpetua ping in zilele noastre gratie configuratiei §i isolgrei lor geografice .. N'a fugit dela inceput direct in casg. il urmáresc cu ochi furi§i : ca o pasgre speriatg se bagá in cinepg. rgu-fgator. u§or s'a putut face derivarea acestei lature psihologice in sensul unguresc. fugi cit il tinurg picioarele in casá. care. In ziva de 21 iulie 1924 m'am dus pe dealul Fele§tilor. in spre izvoarele Girdei. cg vine Go(a)fa" echivalent cu aceemi sperietoare a mamelor romane : Hannibal ad portas. proprii unei entitgti care s'a refu- giat in labirintul acestor munti. In sustinerea acestei explicatii cred cg meritg sg fie rele- vatg §i urmgtoarea constatare. www.ro . Mg opresc putin in apropierea unei cgscioare. TACHE PAPAHAGI aceasta nu poate explica totul. Suspiciunea lui cred di i§i are rgdgcini adinci §i vechi. a§a cg. care evocg vremurile turburi din epoca de formatiune a popo- rului romin. Il explicK prin dihanie en care se sperie copiii cind pling". Cu privirile tintite in vag. pentru cg intre cinepg §i casá era loc deschis de vre-o 15 in. Fire§te cá acest copila§ nu putea vedea in mine un Ungur. bungoarg. care nu poate fi alt ceva decit numele etnic al Gotilor. ' Frincu gi Candrea. li se adreseazg cu cuvintele t5Zi. c. in urma luptelor din 1848 mai ales. ne dovede§te in de ajuns cum earacteristica de suflet lagnuitor al Motului i§i are rgdgcini adinci §i vechi. in i. Crezind cá a scgpat de sub urmárirea mea.

Sufletul lor e unul §i acela§i. ace§tia i§i fac pinea.digibuc. in spre Tomngtieeni §i Bulze§teni. cel putin. Raportate unele la altele. Din causa acestei netnerederi pe care §i-o manifestg fatg de orice strein. Tomngticenii. 20. constatgm cii poreclirea e mai pronuntatg §i mai vioaie.CERCETARI IN MUNTII A. ea &i familiei avocatului Furdui din Cimpeni. eg §ti-1 Dumnezgu cg are o nu omn bani". a ciiror ospitalitate a contrastat profund cu cele constatate in general i in toate satele. www. in deosebi fatg de un necunoseut. A§a se §i explicg faptul eg nu se prea pore- clesc uncle en altele. femeia Parastia Haiduc a lu Durniiitru m'a Inthnpinat in 1922 ell cuvintele : nu prea day pg bawl. Tinuturi romine§ti sgrgcgcioase mai slut. sii fie un suflet inchis. e firese lueru ca Motul sg nu fie comunicativ. fgrit numa a§a. Oricum.PUSENI 23 Ca o consecintg directg a acestei trgsgturi psihice. Trecind insä peste hotarul sudic al Vidrei-de-sus. In legáturg cu aceastg notg. amestecatg eu grtu. stilt pore- cliti greluff §i batjocura le-o poti aduce printr'o simplg in- trebare sau propositiune in care sg figureze forma tri4 (trei) I M folosese de ocasie sl adnc aci viile mele mulOmiri familiei r4osatului invX0tor Eliseu Moreau din Sckipara-de-sus. Reserva pe care impune in asemenea imprejurgri egaleazg mutenia.tund pita cu fQar- fe6i clad o scot din cuptor" Mend alusie la orzul pgros cu a anti fiiná. foarte putin primitor 1. printre altele. iar Al- bAcenii zie la adresa Scgri§orenilor eg . care e i natural sii stea in pling reservg. na pe Moatg. bungoarg. Chiar pe dealul Haiduce§ti (pe versantul nordic al Meigitrei). dar sint numeroase casurile care dovedesc cg siirZicia nu exclude ospitalitatea. sint in functie §i de grupgri compacte §i intregi de sate. la ruggmintea mea de a-mi da contra-cost o farfurie cu lapte acru. despre Albgceni de exemplu se zice eg stilt turtéle.ro . satele nu presintg intre ele ca- racteristice de diferentieri pronuntate ca fire. Ill afarg de ce am relevat la pag. geografia lor umang. a contribuit §i ea la lipsa unor asemenea porecliri care. e firese iarg§i ca Motul sii aparg neospitalier. de remarcat cg lipsa de ospitalitate prive§te pe Mot.

o scroafg. dacg a§i fi intrebat pe oricine §i oriunde asupra nomenclaturei topouimice.digibuc.24 TACHE PAPAHAGI intrebuintatg de ei : din cintecul. din trilul greerului se des- prinde trie. Mtn' cit bAnuiala lor i-ar fi amutit eu desgvir§ire ceea ce la inceputul cercetgrilor mi s'a §i intimplat. Din cele relatate ping aci u§or se poate forma convingerea de multiplele §i variatele greu- thti unele aproape insurmontabile de care se izbesc ase- menea cercetgri. popa zice poporenilor" sgi cu sgagtate. In momentul acela priviam dupg o credintg aromgneascg omoplatul prevestitor al unui pui de gging fript. acesta Amine cklare pe scroafg. Riscam iarg§i. cà pg mine mg du. Bulze§tenii au crezut c e Maica Precista §i toti au sgrutat-o sub coadg. Admitind cá increderea e cl§tigatg qi cà Motul i§i deschide sufletul. zice Motu].Ce dracu !" Iatg in.sä Cá cu aceste relevgri tangentgm un alt capitol. Bulze§tenii. Bung ziva. grit porecliti capra in bi- sericei : o caprg a intrat in dimineata unei sgrbgtori in altarul bisericei . stilt porecliti scroafa In bisericii: in dimineata unei sgrbgtori §i in a§teptarea sgtenilor in fata bisericei. Hglinggenii. in prostia" lor. lath cg trece un Mot §i se opre§te Rugg mine. in trecerea ei. Poftim. stai putin Da ce faci aici? www. In cele patru cglgtorii fgcute in aceastg targ. poporeni. trii! pentru care motiv au fost Zqufuluit" yrelufi. de altg parte. §i anume Folkloru I. se ridicg dificultgti fisice pe care numai o abnegatie de sine non plus ulera le-ar putea invinge. §i astfel dus in fugg. tin cas din mai multe : coboram de pe Mggura in spre Neagra la 17 august 1922. care se bg- gase inguntru fuge repede. . in mai toate convorhirile avute cu diferiti oameni eu nu m'am putut folosi In fata lor de creion §i carnet pentru a nota ce mi se pgrea interesant de retinut. preotul deschide u§a §i inainteazg spre altar . trecind printre picioarele preotului . la rindul lor. Poposesc la un izvor singuratic. cu fata spre coadg. Bung ziug.ro .

ea li pentru muntdrite. oi sau porci. alezat5. PL III 1.ro . iarnA pentru vite. Colibe de toamng li. din hotarul satului Tomnatee. www. Rugg drumul de tarii" in apropierea bisericei. 2.digibuc. Cael mai gospoditreasel din Sarisoara-de-jos.

Ascultg : nu e vre-o bátring pe-aici care sg-mi descinte de milsele? Ba. etc. N'are nici alte genuri.ro . foarte rar va auzi vre-o strigáturg sau vre-un eintec. ploug astAzi ori nu! Ba. se adauge i o mare sgrácie folkloricä. Da unde te duci? La Neagra. Mai e Inuit ping acolo? Ba. La surg se pune o furcg cu fuior i fus in contra b. ghicitori. Doar cele eitera care urineazá le-am putut culege : a. hasm 2 traditie. intru cit sezátori de iarng. Da cine esti dumata? In felul acesta a mai continuat eonvorbirea. Vidu. Cu toáfg netgrmurita dorintg pe care au avut-o Frincu ì Candrea-. Ce zici.--de pildg. Ceva mai mult : asiste cineva la petrecerile Motilor.CERCETARL IN MUNTII APUSENI 25 Uite. de a da eit mai mult si mai variat material folkloric din vieata Motilor. sá vg cunose en tan. bungoarg. prinzese. in tam kr nu pot avea loc. Da de unde vii? Din Scgrisoara. voastrg. Se poate afirma in mod peremptoriu cá Motul n'areliteraturg folkloricg : doing' boeet colindg baladá. Nici in vieata lor munteneaseg de toate zilele nu vei putea anzi vre-o doing din asa numitele eintece de coastd. Da ce umbli p'aici? Ia. Cum ti ziceti voi la osul acesta? Os. totusi realitatea de care s'au izbit a lost crudg i mihnitoare. armonisatä de I. dupg cum nici mie nu fost dat sg aud vre-odatg aria Morul la drum. ca striggturi. desi am mers deseori i in chrutele cu h'ern'ee ale Motilor. etc. La aceste constatári vine A. Nici in domeniul credintelor sau al superstitiilor n'am fost mai norocos.. sau la horele kr din zile de sgrbátori i rar. Pieptenusii se aseazg cu dintii unul intr'altul si se www.digibuc. Ce esti : Mot ori Crisan? Ba. Da de unde esti? Din Cimpeni. el intero- gindu-mg amgnuntit. fgrg Insá ca eu sá pot obtinea vre-o läinurire la tot ce Il intrebam.

ea §i i Cf. dela sf. clack' i 1-am cunoa§te amAnuntit. miercuri §i vineri. deci §i in zilele de hini. nu se prefaca in pricoli4 (---. Petru §i Pavel. de apii fiartä la foc viu.ro . tri fire de griu mindru. ale arui capete se bagg in ggurile anume acute in doi brazi aláturati . c. c. 76-80. e. 71. invirtirea sulului insg trebue fäcutä numai de doi veri dulci. cam la ce se reduce recolta folkloricg.. Tirgul de pe Cglineasa e visitat de locui- torii de pe versanturile §i imprejurimile acestui munte.si cel latin. www. sg. Motul nu dä din casa lui afarg nimgnui §i nimic. Focul viu se aprinde astfel : se ia un sul. La o junineg ce fatä pentru prima oarg i se ggure§te cornul drept in care i se pune tri fire de piper. seara. d. Pentru a incheia §i cu acest capitol. deci.. pe cind la cel de pe Ggina participá toate satele Motilor. ef. g. Odatä cu asfintitul soarelui. ne-ar orienta algturi de alte criterii pe cárgri mai sigure chid e vorba de lgmurirea istoricä a entitätei sale. pentru ea astfel §i gura lupului A. Afumatul vitelor se face marti §i simbätg. 1 f.26 TACHE PAPAHAGI tin a§a. Papahagi. latä. voi releva obiceiul de a tinea pe virfurile muntilor doug. Am totu§i impresia &A nici Motului nu-i lipse§te cu desävirOre elementul folkloric §i cg. Mihail ping la sf.vircolaci). pentru c`á se teme cä.digibuc. T. Lecuirea boalelor de bube sau be§ici se face cu späläturg. Sin-Petru cade intr'una din celelalte zile. Tiganului fi dä in orice zi. Andrei. tämlie neagrä §i argint-viv" (toate culese in Scgri§oara-de-sus). mice de ale mincgrei. §i al doilea pe muntele Gäina in prima duminecg ce urmeazg sgrbgtoarei Sin-Petru dad. aceastg sgrbgtoare cade in zi de luni sau marti sau in a doua duminecg. daeg. tirguri anuale 2 : unul pe muntele Cglineasa in ziva de S. la capetele lui din gäuri sd pune iascg §i apoi se invirte§te repede . Frineu li Candrea. fie inclqcatei chiar atunci and ar trece printre oi. 2 Au mai fost inainte li altele. 1. Din folkioral romanic . refusindu-1.

amintese §i eu o versiune a preo- tului Ion Draia din Tomnatec care seamänä cu cea relevatä de Frincu §i Candrea (1. ceea ce trebue remarcat e nu atit felul cit locul in care se tin. Indiferent care anume din aceste douä tirguri e mai vechi sau dacä amindouä dateazä din aceea§i epocä. traditia insä nu ni le presintä ca avind drept prim scop ceva dupä care le-am putea numi tirguri de fete. gindul lui se duce spre vrernuri hide- pärtate a cgror tainä cauta sit o pätrundä.ro . 56). logica faptelor ca §i a consideratiunilor etno-geografice ne determinä sä socotim genesa lor ca fiind anterioarä oricAror inceputuri de civilisatie rudimentarä sau a§ezämint de stat.. Mai intii. Pentru unul care a visitat tirgul de pe muntele Cälineasa (cf. Caracteristica amindurora e pri- lejul pe care 11 ofer participantilor de a petrece laolaltä pe mari . Totu§i. cu aceastä ocasie se mai expun spre vinzare §i articole märunte de prävälie. culeasä in Bulze§ti. Fire§te cä la asemenea bilciuri simplele cuno§tinte dintre bäieti §i fete puteau fi oricind §i chiar imediat urmate de conditiunile asätoriei de pe vremurile acelea . Cäci. e cä acest tirg s'ar datori unor muntarite care doriau sä vîndä diferite produse ale lor §i care se indeletniciau cu pästoritul in jurul acestui =lute. obiceiul acesta nu poate fi trecut pur §i simplu ca vederea. 2) ale cärui inältimi §i aspect ofer priveli§ti sälbatice §i pline de fiorii unei singurätäti care îti face impresia cä te gäse§ti la marginea lumei. Ca simple traditii.CERCETARI IN MUNTII _1PUSENI 27 cele din tinutul Zärandului. Niciodatä insä nu a existat vre-o tendintä care sä poatä motiva denumirea ce li s'a dat. v.digibuc. pl. 0 a doua. privitor la tirgul de siirutat din Ealmagiu §i care e datatä tot de pe vremea nävälirei Tureilor. c. In al doilea rind. ba chiar ca apartinind epocei de forrnatiune a poporului romin. asupra originei lui n'avem nimic solid §i edi- ficator. §i anume arg de fete. se na§te intrebarea ce anume va fi contribuit ca pentru un atare tirg sä fie ales cre§tetul unui munte sälbatic §i in acela§i limp eel mai depärtat de satele Motilor? 0 atare petrecere www.

2) nu urmgresc aproape nimic din punct de vedere economic.ro . in cunoscuta isolare geograficg. poate fi prielnic unui Wei. pentru &A nu explicä elementele constitutive ale acestui tirg sub raportul istoric. i apoi nu virful unui munte. din aceastä pronuntatä www. etnic.'. Un räspuns in sensul cä muntele Mina. la concretisarea unui specific element etnic ce trebue vgzut in Motul din zilele noastre. Asupra causei sau causelor ce vor fi determinat un atare obicei i in atari conditiuni geografice. si nu vedem de ce nu ne-am opri la epoca de formatiune a poporului romin. tinutul Zgrandului i intre tara Motilor. Uni- ficarea graiului. Pe cit de fireascg ar fl impresia unui cer- cetgtor cä. mai ales acel de pe Cglineasa la care nu participg in afarg de ei decit pgstorii criseni din imprejurimi (cf. Grain I. pe atit de sgrace i chiar infructuoase ii rámin explorgrile sale. Dar aci nu e nimic de naturg religioasä. Prin aceste tirguri. graiul Motilor i-ar putea oferi material interesant sub toate aspectele. Motii exci ale Motilor slut ele. pentru vreinurile acelea. asa cum se poate constata la tirgul anual din 15 august ce se tine in Cimpeni . Totusi. In asemenea circumstante. TACHE PAPAHAGI in virful unui munte e conditionatä in alte regiuni rominesti de serbarea patronului sau bramului unei mänästiri existente pe acel innate. inclin totusi a crede cg ele gut de na- turg etno-socialg ce s'ar datori diferitelor imprejurgri isto- rice. Iatg. sä fi existat i tendinta inlesnirei de cdsätorii. care a intervenit re- lativ repede zgdgrniceste orice incercare in directia revelgrei sau urmgrirei vre-unei rgnigsite lingvistice ce ar putea inte- resa istoricul romine. deci. i o caracteristicg folkloricg ce vine sä co- roboreze. plansa VI. bungoarg. lu sensul modernishrei. social si economic. e posibil. sub orice aspect am analisa acest obicei. fireste cà ipote- sele pot fi diverse . fie el chiar mai putin inalt:decit Mina. fiind intre Criseni. totul pare a ne transporta In epoca unui trecut indepärtat. Asa O. era firesc ea sg devie locul de intilnire pentru un tirg nu e satis- fgcgtor. In sen- sul asa numitului Virg de fete. aláturi de alte consideratiuni.digibuc.

drayut. (deci si ei din e aton e rostit la fel). (set) indrajoascd. de la langue roumaine. pastor 2. paduri. Aceastg. in . www.zabov. etc. etc. pres. 480. avem a face cu un a provenit din ti reproducind un e aton. nude aln notat forme ea : amaralei. camefe. padure. dascarifcl. (am) fa- cut. samanaturei. yainei. vanvint. factqi. crepay. (Bulze§ti). Cf.digibuc. Scgri§oarele. Asupra calitgtei acestei vocale. (se) maritei. mutaturei. - A apare ea a in mai multe forme inregistrate numai in satele Albac.. carare. vazut. calufit. particularitate e mai râs- pndit n Bulze§ti. farmacaturi. sacarei.ro . sacarei. (de sau am) vazut. vantint. santanaturet. Hist. samanatuN. etc. i mai ales 103-104. pariy. etc. ea d accentuat in forma (el se) sel turd dela indic.etice Vocale A tonic se pronuntä. 78. Iarba-rea §i Lgpu§ : barbat. ParticularitAti fon. e pgstrat in Winei o inscriptie mortuarg din eirni- tirul Segri§oarei-de-sus ne ofere §i ea acest fonetism. DrItganu. 2 In privinta acestei pronuntXri. sarbatori. (m'am) saturat. §i In (met) 'mbet(ii). trecut la u (prin fasa i) in dzuei Final. O. Ovid Densusianu. etc. carel.CERCETARI IN MUNTI I API I BEN I 20 penurie vom releva clteva constatäri mai earacteristice insotind unele din ele cu oarecari consideratiuni istorice ex- plicative. ea ni-i u§uratg prin forme ea batrin. se aude rar : amnarf. dokan'esc. Apare ea o in postii (Mggurg) §i ea u in suruman. (Ole descinta de) marit. send de vorbg. satul. In ceea ce prive§te cronologia acestei pronuntari.Daeoromania. E se mentine constant in formele : crep. in terminatiunea -a rius bungoarg. caldare. acum in urm i N. III. interesantg e de re- levat urmktoarea constatare. Fonetismul acesta se aude §i in Tomnatic : (am) batut. toate dovedind eg. In Gura-Argzei. II. (se) batuse. cf. 1 Unele pot fi urmXrite in glosar sau in texte. batut. holte4. etc. (am) batrinlit.

Bittrinul m'a eorectat imediat. Acest fonetism pentru Bulze§ti 1-am inregistrat in forma holeeriu. Existenta ei ni-i doveditA prin forme ca lup0. www. spirtica (Albac).1 (MAgura). De relevat c5 palatalisarea labialelor. In Tomnatec t'.ao>oo: oltoi. de y : tin. Eiü. Foarte rar o constafdin trecua la s (x. nu e un o ca in corn. 1-am intrebat cum 11 chiama. taw 1. mn'ercuri. B abg fa. ve- rim. etc. (m6) 'mbcat. feigiidui: (am) feigeidit. 1 AceastA formI exista qi la 11. ci un o inchis. pk'etri. pronuntind pe o din Gordis a§a cum se pronunfA §i o din corn bun'Aoarg. I. U final Ii mai pástreazti pe alocurea o slabit resonant6 : (a) festii (Saxi§oara-de-sus). isin. Popov ici.' (Ià- gura). a evoluat spre 6: Tomna6ec. infli . (o 'neieput) stropei (sei) peie. Rar se aude ca (Albae). Asimilatie:i i> i imbli. se aude mai mult in Tomnatec). Nu apare in vb. Top& etc. Epentesa lui e in fesele (Scariqoara-de-sus). asfAzi rara.dureni. o>o o> locomi Protesa lui a in aspar (formit rarri . cf. In Bulze§ti litera- rul chi (k'i) se aude §i ca T'itila. sparm. pronuntind inchis pe o. F : (o) h'i. ä u> u u: munuse (XIV). Diateetele romine din Istria. seniwri. ea §i k'. Dupa ce mi-a spus numele.) In Tomnatec se aude ea g (sa) V : Tridra. de remareat in- locuirea ei prin t in stredel (Albae) . davci apare i ca m'aduldi (Ix). prin p in paszda.ro . Repetindu-1 §i a doua oarg cam la fel. inteleg eh.digibuc. mi-a dat sä. impli. etc. e pe calea disparitiei. 116. Consoane P. T. Aceea§i vocalit se aude ca u in pas?'116. 1-am repetat §i eu. Pentru aceasa consoanA. mn' edit. rar §i cu resonan tä. 30 TACHE PAPAHAGI eu bkrinul Ion Corc4 (88 ani) din Dealul-Movi in 7 au- gust 1922. 1. In Tomnatec §i in Bulze§ti se aude §i ca É.

care mg asigurg di nu a apucat forme ea buvei dimireatei.. Rgspuns negativ mi-a dat §i PAN-Ain Dumn'itru Trit (88 ani) din Dupg-Plesea Balcestilor Albac). cu eit In vara anului 1921 (1 septembre). Otrf. Mean' ilevedesc. Meg sit fi putut da de ceva care sä dovedeascg existenta rotacismului : din contra ráspunsurile toate erau negative. fgrg sg-si dea samg de acest fonetism. seip- (Scgrisoara-de-sus). ca si bätrIna Maria Nicula din dealul Nicu- lestilor ca sg nu dau decit citeva nume tägtiduiau exis- tenta unui atare fonetism. Galbeira (in Lgpus). afirmind cg ei nu au apucat o astfel de pronuntare. pire. cirepei. are. spure. am putut auzi clar cum copilasul. ir. etc. pag. a pronuntat cuvintele dirainte i dirapoi find vorba de o vacg ce §chio- 1 Forma /Ara e eurentl. d'apoi aZieea titt una e". dimireatd. Indoiala Incepu s m cuprindg. 1-am putut inregistra in urmgtoarele forme : arinee. Am inregistrat-o gi la o biltrinI din satul Cirta de pe valea Oltului (Jud. zdremte (Scgri§oara). mire. Tre- cut la m in zdramf'd cu pl. buret are.digibuc. irinteg. cred eg nu slut lipsite de interes constatgrile fticute in urniärirea acestei probleme. Flgitral). fiind in Lgpu§ si stind de vorbg cu un copil de vre-o 12 ani care pgstea doug vaci Bugg pärgul sting al Läpusului. lur mire pirei . durnirecet. Afirmatiunile acestea irni pgreau cu atit mai surprinzgtoare. Incg din prima cälgtorie mi-am intins cereetgrile in directia aceasta. cire. Astfel. In leggturg cu acest fonetism caracteristic graiului Mo- tilor. spurem. seipteimiri. www. getirei gir. bgtrinul Ion Coregs (cf. etc. CERCETARI IN MUNTII APUSENI 31 D : aceleasi observatiuni ea §i la t: g in Tomnate §i Bulze§ti : ge unge. tire (In Iarba-rea). adilugind insg cit unu o uru.ro . 30). N palatalisat in : in'imei. dirainte. In 8 aucmst 1922 stau de vorbg cu biltrinul Simt-Ion Nicula din Capul-Dealului (79 ani). Rotaci- sat. ea si bgtrina Todora Matei a lu Andrasu (86 ani) de pe versantul apusean al Mununei (Scäri§oara-de-sus). Otrei (toate in Scgri§oara-de-sus). lurei. dirapoi. etc.

digibuc. In afará de cele cunoseute din alte hicrári. mi-a rk'spuns c. buret i dumirecei. Ceva mai mult : in aceea0 zi. tocmai aceasta a determinat-o sàii ingrädeascg vorba. indreptin- du-mä spre Vidra-de-sus. la un grnp de fernei . in apropierea päräului Galblna am intrebat pe un Mot de mimele riuletului . Intrind apoi in vorbä cu cea care pronuntase aceste forme o cherna Ilina a lu Gheorghe Negrça. printre alti factori determinanti. Curiositatea fiindu-mi räscolitä. in convorbirea angajatä. Nu mai poate insä. 31). E elar. infruntind diferite In 16 august 1922 m'am dus in Iarba-rea. se chiama Galbära. ca §i urmátoarea relatare pe care mi-a fácut-o bäiatul Constantin Neac§n (14 ani) din Seatura in 23 iulie 1924 ea o batjoenrit la adresa Motilor din pärtile superioare ale Arie§ului : «. de rigurosul control pe care §i-1 fac in vorbirea lor cu un strein sau chiar cu un Mot dintr'alt sat. M'am pitulat dupà gardul unei grädini in care douä femei ingrijiau de cinepà. räminind convinsä de aceasta. márin'ée-te ciri nu ne lasá Dumn'edzän la pagube». am inceput sà pronunt forme cu un rotacism nasalisat u§or per- ceptibil. ir. Ca o alta dovadii. moräritä in Iarba-rea mi-a fost imposibil sl mai aud vre-o formä rotacisafá. relevez §i urmkorul cas. dindu-mi sä inteleg cà eu nu silt din tara bor. etc. m'a asemAnat cu cineva din Läpu§. ca : inVa. deci. Cum?" Galbäna" n'a mai pro- nuntat Galbära. exista nici o in- doialá de fonetismul acesta. §i pag. am cgutat sà urmäresc acest fonetism cit mai mult. geiiri. gearei. cá disparitia acestei particularitäti s'a efectuat relativ repede §i cá.6ei din sus de Arie§ gráiesc §i azi a§a turi la irima drumulni. la aceasta a contribuit mult §i contactul www. o bätrin ä'.ro .32 TACIIE PAPAIIAGI Om de un picior. am auzit cuvintele : cirepeí. ca §i de cele relevate pinä aci (cf. meritá sä fie relevatä expresiunea curentá §i astäzi turi la irima drumului. 8u7ra. In loc de a-mi atinge scopul. Pe la orele 5 ale aceleimi zile m'am oprit in partea nordic4 a Ierbei-rele. Am cAutat sà mä fo- losesc de aceastä intimplare §i. sà devie sceptieá. Färä sä mà fi observat. Numai forma aline e (XXXII) a fost pronuntatà deschis.

PL. transportind sin dile pe cai.ro . etc. ciubere. Feciori de Moti de pe Munun5. Motul Mihai Matei Pueea de pe dealul lioanca Matiestilor (Sekisoara-de-jos) luerind in casa lui la cercuri. www. 2.digibuc. (Scilrileara-de-sus). iv 1.

Ciobanu M.digibuc. probabil prin analogie eu TIV > mn in §i gn in Zlagna. eg : 1. Weigand. 3. Teodorescu 13: Vigoiu Gh. 2 Cf.1 e inlocuit ea r in pcfryte (Tomnatec). . mgtuse?" Ba. 17 si urm.ro . am inregistrat in Dealul Felestilor de pe valea Girdei forma Acest fonetism Lam auzit dela o bgtring locuind la nord de Ghetar in ziva de 13 iulie 1923. ea Densusianu. 2. 34. Astlzi mai toti profesori gi anume : Caraman Petre. dungrene (deci si Mantii Apuseni). si'pag.). deisceiritcl.CERCETARI IN MUNTII APUSENI 33 Motilor ca atitea regiuni rominesti contact resultat din peregrinatiunile lor (cf. avem gainrr Privitor la eontroversata problemä asupra genesei in timp si spatiu a acestui fonetisrn problemg desbgtufg de name- rosi lingvisti. Z din vb.i -r-. rgspuns cä mai sint vase seipteintinri. LCandrea. In 1924 (21 iulie). cf.. Puscariu. rotacismul Motilor poate fi algturat in timp i spatiu eelui din graiul Toskilor locuinta acestora fiind admisg pentru acele vremuri in Nordul iliricca si nasalisgrei din dialectul Gheghilor (cf. rotacisarea a fost precedatg de nasalisare (bunu> bunru> bur(A)). L apare ea r in staur (Lgpus) si dasceir. 56508 3 www. 45). nasalisarea aceasta. Constantinescu Emil. Dar aiei numai cocosi aveti. cu un grup de studenti ne intoreeam dela Tirgul din Cglineasa. admisg in general. Gregorian M. Rosetti in al slu Etude cur le rhotacisme en roumain. Intrebind-o cit mai e ping la Sinta-Marie. Dieu D. in aceast privin istoricul coneis ea gi conclusiunea la care s'a oprit Al. pag. e anterioarg asezgrei masei slave in regiunile dungrene . Meyer- Liibke. Pentru r analogic. etc... teritoriul pe care a :incoltit acest fonetisin nit poate fi decit Nordul iliric cu filoane nord. R apare ea n in inepin (Mggura) sau (Bul- zesti) si in mazin'e (Mggura). 2 ne oprim la pgrerea. zice nu se aude : (el) ice. Cardas Gh. care era fasa intermediarg dintre -n. 4. cind. pag.

de relevat &A el apare §i Ill uriratoarele forme verbale : (et) tarä = ei taie" (Toinnatee). Da m9acre de- aiastea jestii?. lestti prun'e psi. Disimilatia lui n n> r n in rerinä.de h'iut. In Bulze§ti : Pin volbure marl jest pe§ti mult . (i. etc. (nu-t) treburti (ne_ veste)? (Bulze§ti). Ant pe§ti". surit. 1924). 272. Forma aceasta am auzit-o §i in Poiana-Tapului Cjud. a sui §i-a insu§it pe r in toate formele : (ey) sur. holteriu (Bulze§ti). Sari§oara-de-sus.ro .Participiul trecut : Cut : . Particularitäti morfologice Vb. pres. II (1904). etc. a gurii vb. Analogic vb. olintari. dela indic. Forma existà §i in graiul Fär§erotilor din Albania 2. Läpu§. se aude forma (ei) «rä (xxvi). Protesa lui s apare in (ma) strezesc. grelu13. etc. analogic lui a sui. pà /a dumilia-vQastà. r r >1 r : clieri. Metatesei in mil:loc. pres. 1-ii sing. dela indic. insä se pronuntg inclWe (Scári§oara).ST> fc in indic. a area: la pers. gui. rindul al 11-lea). la durnn'ia-voastà?" (Avram Dan din dealul Eráne§tilor. trafricei (§i tafricei) prin propaginare.. cotret (Albac).In legAturà en acest r analogic. Sibiu) : §i SA6e1eni arú oi". istret (Bulze§ti). dar mai restrinsà se constatà in a guri care. acolo. a f : la pers. suriy. (sec) sure (a) suri. iesttt munt cu paduri?. circuM §i formele (ey) iest(4)1 (Scàri§oara-de-sus) §i (ei) (MununA). Vb. Am inregistrat-o §i in graiul Säli§tei (jud. Epentesa lui r in : arvocat sau arvocateir avrocatär). In graiul copiläresc am inregistrat forma am dzicat = am zis" (Bulze§ti). la subj. Lumina. pres.digibuc. 0 influentà invers5.34 TACHE PAPAHAGI . sorpon.pf) inclecwit (gura). se zice guim. a 3-a pl. www. Prahova) : mine. etc. §i la a 3-a pl. Iarba-rea. Forma aceasta am auzit-o §i in Neagra. surim. ev jest Aceeasi forms o gisim o singura data in literatura scrisa a Aro- minilor (Cf. la opt.

indiferent de genul substantivului care arati posesiunea. c. du-te" : vt (tat feiga). Ioan a li Pátru .ro . Sau. Ai. Oa venitä (teit) era bine. Rosetti in Grai suflet. printre cele mai noug. rindul al 9-lea. a le lu a i dumnedzeul. 68. a devenit li. Bianu. I. 3 Baca ar fi sg corespundg unei curente realitgti lingvistice. etc. constructii care §i-au luat naqtere din contopirea ge- niti velor (§i dativelor) resultate din illaei §i i 1 1 u i qi care ne duc la transcrierea a le lui si a i lui 3. Sub aceastä formá li s'a pästrat §i in graiul Motilor inaintea substantivelor chiar i masculine : Savina a li Bodá . I. ca §i unele regiuni dia- lectale de astäzi ne ofer numeroase exemple de prepunerea articolului de genitiv (masculin sau feminin) inaintea sub- stantivelor proprii. Atunci vom urmgri dacg §i in ce mgsurg se vor fi algturat nominativele i acusativele lui ill e i i 11 a in astfel de constructii. (0i. cind vom releva amä- nuntit §i constructii sintactice romine§ti ca ale lui. In mai toate insá chiar genitivul aton feminin illaei a devenit i (< ei <1'4). Particularitäti sintactice Diferitele documente publicate 1. Al. Intru cit aceastä particularitate sintacticá vine in atin- gere i cu postpunerea articolului in limba rominä.CERCETARI IN MUNTII APUSENI 35 E curent imperativul vt = mergi.digibuc. ai lui. In transcrierea Toma Ali-Mof se ascunde acelaqi genitiv a li fe- minin : Toma a U Mos. Rosetti. I. www. arätind posesiunea .. George a li Lip" (Albac). 256. 1 Cf. Rar se aude la timpurile compuse participiul in -4: (l-ant) tomfaitei.. etc. etc. Intrebuintarea acestui a li chiar ma- intea substantivelor masculine e oarecum rarä §i se datore§te contaminatiei aceIuia§i a li intrebuintat inaintea celor femi- nine : páru a li Rafilá" (= arom. Tonicul i 11 a e i s'a pästrat in arominä ca l'ei. perlu a li Marie"). neaccentuat. vom reveni asupra ei intr'un viitor articol. i precede numai sub- stantive feminine. corespunzätor dr. documente raminesti. inte- resantg ar fi constructia din Catelaemul luteran (cf. bungoarg. aláturi de genitivul cu a lu 2.. rindul al 28-lea): porxncitele ale luai dumnedzeu" [=.

ea origine i evolutie. Din urmä'rirea acestor elemente §i en mijloacele de control intrebuintate. sub o influenta streina oarecare. Jahresb.36 TACHE PAPA IIAGI Lexicul 0 amanuntita urmarire sau studiere stiintifica a vietei casnice a Motului ne-ar putea desvalui cu sigurantä elemente lexicale ce ar u§ura mai mult sau mai putin orientarile cer- cetarilor n privinta entitätei sale. 299.ro . IV. www. dar o explicatie in directia aceasta pri- vitor la vocala u nu o putem socoti p1ausibiI. 8 Ovid Densusianu. 296. si Weigand. Cf. cum ar fi de exemplu numele Heller2 (Iliah'ila Heller. ca §i cele- lalte doub". ii atribue o origine sgseascl ceea ce e greu de admis. G. Dacä am admite insä facind abstractie de explicatia data lui z < d c in acest vai trebue dem un ei> ai (cf. inräi. nici aceastä lature lingvistica n'am putut-o urmäri de aproape ceea ce con- tribue ca acelor citeva forme pe care le voi releva mai jos sä nu li se poata da o solutie satisfacatoare. e. 288. uriginen Motilor (in Vieatanouti.digibuc. 78 ani) din Vidra-de-mijloc . Weigand. 167-168). i.. vae.. VI. IV. Jahresb. cel mult am avea ui: *link *fitig.f4ga se intrebuinteaza in expre- siunile fuji fefga i va (at) feiga. fefga §i vb. se aud numai in partea superioara a Vidrei.. fuga §i a vedea. etc. in Manuserisul nasaudean si sasisme veciti din Deco- rontania. Prima formri.3 nu ne poate presenta elemente de convingere in sensul unei origini alane a acestei forme. DrIganu. 2 Cf. in Bul- ze§ti i in spre Bucium-sat .). 507. Pentru naultiplele motive expuse mai sus. III. Niei coin- cidenta dintre a veii en tema iranicA vai-. am avea a face cu diftongarea lui u in Nume de provenienta germana gäsim printre Moti. XVII (1921). pentru primele dong nu ne-am putea opri la explicatia eh. zeddii. l4fäi. atunci ne-am gasi N. Trei sint elementele lexicale cunoscute azi ea fiind ca- racteristice acestui tinut : nut dee (mai rar nut deie(0). a vai toate trei cu o circulatie redusä mult fata de formele ma due. si Weigand.

si www. de aceea se si aude. Fireste. eel putin. 270. altaoarei arom. Le relevez totusi pentru a putea servi unei ulterioare reveniri §i asupra acestei laturi.considerata ca fiind un plural al lui Mdean. aceasta forma e . 217 si 220. si anume Hitca (nord de Coceani) Coincidenta. G. totusi. Citevct apropieri lexicale. In privinta fonetismului diftongilor. De relevat insA a nu s'a inregistrat vre-o formA verbala ca *fe(f)g sau vre-una substantivalá ca *defect. pa- ralele ea (ma) de(f)c i fefga. alteloard %. Se §tie §i faptul s'a relevat ea o simplä constatare fugitivA 2 pe versantul sudic al Pindului trAe§te o frinturA de neam arominese numitA de ceilalti Aromini (§i Mecan'i?). Sub acest nume e designatá §i o altA frinturä aromineascá ce locue§te in nordul Macedoniei. In comuna Samarina de exemplu exista numele de familie In lamuririle unora. sau chiar o continuare directá a unui atare fonetism aläturi de cel latin. Weigand.altädatä". unele din ele nu sint cu totul ne- ennoscute si altor regiuni dialectale romine§ti. a acestor clenumiri m'a determinat sä relevez citeva apropieri de naturA lexicalä intre Moti §i dialectul aromin. Elemente de lingaisticd indo-europeand. cani rar. alAtu- rata la dubletul fonetic privitor la vocala u sau i care exista intre limba latinä si cea elenä de pildA (cf. streinit sau mai de grabk autohtonA.). sä pot proiecta o eft de slabA luminä asupra acestei probleme . dad imprejurArile vor ingAdui stu- dierea anlänuntitä si la fata locului §i a acestor Arornini porecliti Motan'f.). ne-ar indreptäti intru citva sä emitem pArerea cä in aceste trei forme putem intrevedea o veche imixtiune foneticä. cAci. färA ca. Die Aromunen.CERCETARI IN MUNTII APUSENI 37 in fata a trei elemente avind pe Aceastä ipotesg. etc. Iuliu Valaori.digibuc.ro . in Tark si care gut originari din imprejurimile acestui versant al Pindului n'am putut da de elemente sigur indrumätoare intr'o directie oarecare. duco*deur. din cercetárile mele personale fäcute printre Arominii aflátori aici. 3 Numele Motanif ne întîinpin i In diferite alte localitati aroma- neti. fugo Tarp. cf. I.

in zadar".. La Moti exist& si porecla Oucutilei. Desi forma arominá e grecescul anca. In arorninä ceicardclzei sau geigeiráfet insemneazá bIligar de oaie". cedi = arom. Forma arominá poate reproduce si pe turc. fire de cinepä". nceircare a (se) inurdäri" (in afarä de celelalte sensuri).a suna. totusi identitatea de sens si forml e surprinzátoare. peturti foaie de pläcintit". mai relevám citeva din onomastica Motilor. dar mai ales de caprä". diucutescu a minca. tS(u)falci e un derivat din vb.").38 TACHE PAPAHAGl apeirei (DumfiedzAii) = arom. a/4mi (si auafe). a lovi . Ca si la Aromini. diup = arom. clembei' §i c(eiflimbódiu sau c(et)lim- I Unlu di 'Ali avva truplu eft clemba" (= unul dintre dhiii avea trupul nit prIjina). Glosarul) §i arom. sl. In afará de aceste forme. budium = arom. buNum trunchi". cálire (cu sensul (le a sterpeli"). peiturei = arom. a fi multime mare ca un furnicar)". Cacaraza= arom. cf.ro . fn revista Graiu bun. vuii = arom. áòica = de geaba.digibuc. cfiti! = arom. pag. Clempuf = arom. a bea. mai toate familiile Motilor smnt cunoscute prin cite o poreclit Beni = arom. fufli = sucesc. baride = arom. a bate. qupti cilti. (dup1). intre care unele presintá ase- mánári caracteristice. nceircare = arom. tchup petit morceau de broussaille" . qiu! strigät de speriat diucuti = arom. suditQare = Otalei bátul pe care se invirteste foaia (le pläcintá spre a fl subtiatä". Cacaradza qi Gagarara (poreclá in aceeasi comunä). n-rul 2. In toponimia Motilor e si forma Bara. www. I (190G). etc. dubi. (se-)apeirei argi (si avade) = arom. barei stätätoare". a inghiti" (in afará de sensurile de . veizire a roi" (in afarg de sensurile a vijii. Beni (nume de familie in comuna Avdela). Aci e locul sá releväm §i apropierea dintre adéca (cf. 28.

Go(ana. I (1912). Conform fonetismului aromin. sub clambg. Go0 avem a face cu acelmi etimon care stà §i la basa mot. cá i pentru arom..ro . dack se intimplä ca unii catiri sk se ingbesueascá incercind ca fiecare sk treack inaintea altuia i arnenintind astfel eu rásturnarea poverilor. acceptinnea insk cu care ne apare forma aromineasck e cu totul alta. Cred. Zgab (porec15). Cf. Mandralieiu arom. 2 L.rainuri" dupä context. totu§i. Gale (nume de familie in acela0 ork§e1). 49.dorit i nefe- ricit . Mandraliqu (poreclk in comuna Avdela). Forma reproduce sl. 0 altä formk care vine sk se intilneaseä cu una idea- tick' din arominä e mnsni numele de Mot ce li se clk §i sub care slut cunoscuti ace§ti munteni . Murga = arom. 22) cä existä forma Go(a)fa. 13. Murga (porecll). Gaiu = arom. i Dacoromania. ar trebui sä. Frincu §i Candrea ne dau forma cleoambe 2 cu sensul de .. In aromink forma aceasta se aude ca Goti §i se dä ea poreclá in comuna Avdela (Pind) cel care poartä po- recla de Goti e un orn inalt §i ro§cat. Berneker). si Tiktin. In regiunea Zagorului gale e o interjectie insemnind . in revista Flambura. Zgaibeí = arom. stai". _MVO (amindouk cu accentul pe i .digibuc. In afark de aeeste numiri.. gi anume : in tiinpul mersului caravanei. 1089.. vom releva hick citeva. www. Cf. Galva = arom. prtijink". C(d)limbu'do inseamng un arbust semgnind cu eornul si care crete in locuri mai calde". k i ç p (cf. III. n-rol 1. bade" : lai gale! = HIM bade !". Tot a§a se adreseazá un cAryknar unui catir näräva§ de care 1 BrIgg ni§te elimbae 'n foe" (== puse niste rgmurele in foe). Peigitet = arom. ne a§teptám la forma Got -t final reproducind un -et sau -ciu latin. atunci cárvänarul cautá punä in ordine. In graiul Moatelor am vAzut (pag. c. Gal'u (nume de familie in orävlul Cru§ova). adresindu-le inter- jectia mot! niof! mot! insemnind lini§te§te-te. nume de familie in comuna Avdela). iar -0 final reproducind un -cl latin. pag. Dietionar romin-german.CERCETARI IN WWII APUSENI 39 HON lemn lung.

o primg form5. urn.runluncn. a cobori Acesta e. Prin extensiune. §i mai ales dac5.digibuc. Prin a urla intelegem la origine un strigAt. prin urmare. . astgai insem- neazä. Die A. 34. impingeti] !" rnergi linitit. Papahagi. ar fi ca sà ne &dim la vre-o corelatiune intre Mori si Motan!i. dot din graiul lor 2 In casul acesta. 37). a cobori curgind. fii linitit.]! nu [vA. T. a§a dar. originea denumirei etnice de Mot se complicà. la vale". Totu§i am putea preupune eel putin er. zgomot" produs de o mi§- care oarecare. §i forma adverbialrt acmoti. Pentru po- recla Illótan'i (cf. fie relevatà din acest punct de vedere este vb.40 TACHE PAPAHAGI vrea sä.ro . a cobori (la vale)" : urlä: d'e-a munte . Dupà cum se vede. _Weigand. prin care a trecut acceptiunea origi- narri la cea de astäzi cred cä e urnigtoarea. procesul urmat de actualul urla al Motilor. 276. alAturi de lupul urlà" bunàoarg §i apa urlà 'n Tale". ori. nu [misca] !". se apropie. La Rominii din Albania. a urla" . 2 Cf. en sensul de imediat. deci. forma a inceput sà insemneze §i a urea (la munte). I. cu acest sens am auzit-o numai de donä. deosebirea de sens e pe atit de deosebità pe 61 de identice ca formä se presintrt aceste doa. In graiul Motilor acest verb §i-a pierdut sem- nificatia originarà de a striga tare. mai caracte- risticA ce merità A. cuvinte. In ea se oglindelte ne- gatiunea albanesA m o s nu" urmind ea prin acest mot! mar al elrvX- narului aromin s Intelegem : nu [vg inghesuiti a?. Trecind peste locutiunea de loc. indate. eau G. in graiul acestei frinturi aromine§ti circulà. care se gäse§te i In alte re- giuni dialectale dacoromine. urla. Care ar putea fi originea acestei interjectii mot! din aroming nu putem precisa 1. S'a putut zice. dupg care i s'a dat §i porecla de 1116tan'i explicatie ce s'ar putea sustinea dacà ne-am gindi la porecla de Dotean'i care se dà unui trib fär§erotesc din sudul A lbaniei dupà negatiunea albanesä. www. pag. Prin aceastà extensiune insà u§or s'a putut trece dela sensul de hurler' la cel de a se mi§ca mergind la vale. Relevari semantice. Arominul din popor o explia in sensul unei batjocuri : dupà relatärile obi§nuite. Filiera semantic5.

Petru. Tirgul de pe muntele Cglineasa care se tine anual in ziva de S.ro . 2. www. v 1. Mocani din Trimpoiele. PL.digibuc.

Originea Motilo r. etc.) ( ma murdArii (de noroaie. deci. de fAinii"). din punct de vedere al sensului. ultima i cea mai grea problema care se pune este 1. un zgornot. se giiseste isolata in dacorominä dar care se Intilneste cu acelasi euvint din arominA este 'nciirea (a se). ca i la Rorninii din Serbia.tu inseamn& urlu" si . www. iar al doilea a arunca. dela charger" la a (se) murdAri".). sensul originar de strigAt. 2. 3. si la nord si la sud. a (se) introduce.CERCETARI IN DIUNTII APLISENI 41 mai ales ea orice coborire" dela munte spre vale e o care insotita si de uu sunet. etc. a trinti" : tung 'n pAdure" insenmeaztt eA tunetul intrei in pildure eu zgomotul obisnuit.digibuc. etc. pe Rugg celelalte sensuri.. . ra da drumul.cert. nelegiuiri] su- fletul"). Un paralelism aproape perfect ni-1 ofere dialectul aro- min.. me-aurlae nuntru ( == m'am brigat inäuntru" ). Dupa cum vedem. InfAtisindu-ne ea intr'un tablou toate cele expuse plait aci in legAturA cu entitatea Motilor. de altfel. Avem. insemneazA a se inurdAri peste mAsurtt" : onä 'ncArc de finA" = In`a umplu murdtiresc) de noroi. onomatopeicul xouttir. in intregul Ardeal. In neoe'reaca popnlari. In arominà. a trage o palmä" : unit. primul insemneazA. alung". si in vb. a ultra (in casä)". a (se) bAga. tuna §i ripa: in afarit de semnificatiile literare de a bubui" si a scoate strigate stridente". mai inseinneazA si a (se) mur- dAri peste : mi nceireae (di di farina. zgo- mot" a trecut la eel de miscare" in general. etc.ro . (cf. tuna la Glosar). Ca inteles fi- gurat. tre- cerea semanticA.u1 de hurler". In afar% de intele. explicabilA de altfel. aurlari mai are si urmAtoarele acceptiuni : 1. a slobozi" : U re- aurlase eari? ( = unde i-ai minat eaii pascal?). 0 a doua formA care.a certe 1: aurlu-l. 4. sau n'i ndir- cue sutliau ( = Impovärai [cu murdArii. prin urmare. a azvirli. Evolutia aceasta o constatIrm. a (se) viri" se-aurlarei tu mminç ( = hotii au pätruns in munti").

Politica noastrg futurti. Candrea Inainte ca eu sg apnc a o cguta. pag. Oare asemenea numiri sg fi fost date direct de un element slay. caracteristicg §i care nu pre- sintg asemgnare frapantä eu nici o altg ramurg romineascä decit numai en Istro-rominii. va trebui mai intii sg ne oprim asupra citorva consideratiuni preliminare. Cf. care va fi pgtruns in la- birintul acestor multi. I. Poieni <sl. www. §i anume rotacismul'. Slay. La aceastg asemänare vine sä coroboreze §i laturea iingvisticit. Pentru a o limpezi insg §i mai bine. vidr a. Vera (cf. dar mai ales din punct de vedere al fisicului §i al geografiei umane in general. Chiar din prima eglgtork fg- cutg in Muntii Apuseni tipul Motului mi-a reamintit pe cel al Istro-rominilor Pe care i-am visitat in 1919. Graiul nostru. Istro-romInil s'ar denumi ei e Cf. suhl+dol(b). Ponor(el) <sl. Popovici. gIrd% (cu sensul de urit. In casul acesta se na§te intrebarea : admitind cg Istro-rominii slut o frinturä a Motilor 2. 1924. De retinut In aceastg privintg cg bung parte din toponimia slavg se datorelte unui atare element. care poate fi regiunea originarg a lor? Trebue oare sit vedem in Moti ni§te continuatori directi in timp §i spathi ai unei entitgti lo- cale. polijan a. rte rtéi 3. 1171 fti biera al Motilor. ponor%. etym. Girda < sl. II. Dialectele rornlne din Istria. Berneker.42 TACHE PAPAHAGI originea kr. J. prima §i cea mai importantg constatare pe care o putem face e eg. cppucrk. Vidra < sl. dupg Motu. forma vgera din Candrea-Densusianu-Speranta. Motul represintg o entitate aparte. e surprinzgtor ping la un punct eg chiar in nomenclatura toponimicg curentg (sate §i väi) a lor ggsim elemente de origine slavg.digibuc. incg nerominisat.. Wörterb. E.ro . anterioarg a§ezgrei Slavilor? Si care putea fi acea entitate? Pentru o regiune cum este a Motilor. sub ì a r t 9. etc. Etimologia aceasta mi-o dale inteo convorbire I. A. 212. 3 Relevez sub toatg reserva c. Raportind aceastg frinturg etnicg dacorominä la intregul rominism. horrendus"). ca : Certaa < sl. ori ele slut datorite unui element rominesc provenit §i dintr'un amestec cu element slay asimilat 4? E caracteristic si ntilnirea fonetismului dintre istr. Sohodol <sl. atit psihologice§te. 17.

CERCETARI IN MUNTII APUSENI 43 Din restul nomenclaturei toponimice nu putem deduce nimic care sä ne indrepte sigur spre una din aceste douä ipotese. la fel ea si Neagra coloarea neagrä pe care valea Negrei o presintä prin pietrele sale. iar al doilea find dat în opositie ca locuitorii dela munte Oricare ar fi ipotesa la care ne-am opri. In easul acesta. 67. 28 (in Anal.. XXIX. Notife etimologice. primul fiind dupä numele unui Lazei. care e o ntimire data dupa aspectul albicios pe care îl ofere tinutul säu pietros mai mult. www. Aceea§i con- clusie i pentru Leipus ca i pentru larba-rea.ro . eiintind s'o impugte.digibuc... fgrg ne mai gindi la forme slave ea lap(p)a. Etimologia la care trebue s ne oprim cred e e cea datg. Toponimia slavä. zimbitoarea". intr'adevIr. cäci nici un nume nu ne indrituete atribuim In mod in- discutabil o vechime datind din epoca anterioarä venirei Sla- vilor : AThae-ul. o vale urit i infri- cogetoare. 2 De remarcat eg Scdriparele se ggsese in concurentg eu numirile Girda-de-sus gi Girdct-de-jos. sau chiar cite o urmä de vechi fonetism slay ea -sie. el trebne explicat din dedublarea hi a din Gura: Gura-Rdzei> Gura-Ardzei.vese'a" san deschisa. Papahagi. care le servian sit treacg obstacolul. acestea sìnt Injghebäri ulterioare.din incleca. interesantg e de relevat gi urmgtoarea traditie privitoare la numele muntelui Gaina: Pe yrelnuri. o giting cu aripele de aur s'a oprit in sborul ei pe acest munte. Acad. fatg de Arada care are un orizont mai vesel. trebne clutatg in forma slavg femining rada . c. poate post-slav. Xumele de Sea- ripara se crede in popor eg vine dela o stineg ce se ridica in mijlocul drumulni spre aeeste sate gi in care locuitorii an sgpat de o parte i de cealaltg mai multe trepte. fcînd astfel doug scaripare. a silit-o sg sboare si astfel ea s'a oprit toemai la Ro0a de lingg Abrnd. en nomenclatura toponimiel. etc. rom . In ceea ce pri- vWe fonetismul en a. Inufca. de Per. 3 In leggturg. dnpg. uncle sint minele de aur (au- zitg in Bulzesti). etc. 0 Frincu-Candrea. 228). Cf. Iopuk. denumirea ei s'a dat in opositie en g r d a: Girda e. care par a fi mai vechi. forme ea imprasca. nu ne putem inchipui ca la venirea Slavilor sit nu fi locuit in aceastä regiune o populatiune oarecare. Se ande gi Gura-Rdzei.stii i Cimpenii. un vi- ngtor jidan" insg. Pentru Gura-Arazei san Arad« cum se mai made etimologia cred cg. dinaintea lni r. 1. Iidanul" apare i in textul al vII-lea 4 Acest -fe poate fi gi analogic. fapt e c5. Seceitura ori S ceiripara priveste Läze..

Alanii trebuiau sà urmeze In nAvAlirea lor druinurile mari de sesuri sau citnpii ori. mai ales eA relatarea din textul al xxvi-lea ne releveazA acest obicei ca existind §i la Rusi 2.. logica faptelor. Era firesc sá evite §erpuirile in- guste in susul apelor muntoase. E. pe lingä alte considerente. Configuratia geograficä a acestei regiuni nu ne permite sh admitem cä in Cf. in articolul amintit. lungul apelor mari cu albii sau viii larg deschise. Dar aceasta nu poate constitui un element sigur pentru conclusiunea datA. AsemAnArile fisice pot fi luate in consideratiune farA ca totusi sá ne putem opri la originea alanicä a Motilor. se scurgA spre locuri des- chise.ro . F. a surpriselor. a opinat cä Motii slut de origine alanA. relevind intru sustinerea acestei pAreri pe lingA elementul lexical väi §i constatari privitoare la fisicul lor. pentru cá inaintea lor se ivia mai la fiece pas fantoma necunoscutului. Impletit In chicA läsatA pe umAr E drept cá chica a existat : textul al xxv-lea si al xxvt-lea ne dau chiar oarecari detalii in aceastA pri- vinta. a groazei. i tocmai prin faptul cà in nAvAlirea lor erau nevoite sA. www. din Rubin Patitia. in scurgerea lor. ca §i realitatea etno-istorico-lingvistia §i psihico-socialg nu poate fi de acord cu aceastA pArere. cel mult. Dar care putea fi acea populatiune? Ovid Densusianu. In adevAr. 2 tin obicei asemänItor II constaam bunloarg i in nordul Africei. ca si la obiceiul de a purta pärul lung. sA admitem pentru moment cá. 168. Mots et choses berberes. atari frinturi etnice erau condatnnate unor asimiläri relativ repezi §i aproape fAril urinA.44. TACHE PAPAHAGI nu exclude o atare presupunere basatA cel putin pe logica faptelor.digibuc. p1ansa reproducind pe Horia. Laoust.i nimic mai natural ca in astfel de circumstante sufletul barbar sA incerce fiorii groazei. Dar. Tara To- pilor. in Maroc (cf. Alanii s'au pripAsit sau cA s'au refugiat de frica altor barbare in labirintul Muntilor Apuseni. Ca orice popor barbar. 142-143).

raportindu-ne la nasalisarea lui -n. care ar putea fi originea lor? In fata penuriei documentare privitoare la popoarele autohtone. 1872. la asezarea lor. 4713 . www. 3612.ja. nimic nu le-ar fi putut grabi asimilarea. 33). si (lucind o vieata barbara. Aceasta ipotesa ne-ar -duce si la apropierea pe care trebue sa o fa- 1 Dupg. 1289 . Albac i Gura-Arlzei. pentrn populatie.intervocalic in spre rotacisare. Neagra i Iarba-rea. ScIripara-de-sus.ro . fie pentru lucrarea minelor de aur.rutI in A Magyar Szent Korona Országainak Helységnévtdra. Vidra- de-sus. ce vor fi ve- nit aci fie in calitate de coloni. din 1913 ap5. pag. evident ca tot ce se poate afirma nu poate fi deeit supositie. 1987: Sohodol I Poieni. Statistics e Mcutg conform repartisirei administrative a satelor repartisare care ma cum apare. ar fi inch' un motiv ca in Moti sa nu vedem descendentii Alanilor. in atari imprejuräri. e foarte incomodg. Lpu i I. asa ea. o statisticI ungureaseä. Vidra-de-jos. din spre coasta adriatica. Asa eeva insä cercetarile facute pina in ziva de astazi nu au constatat i apoi.digibuc. intru eh aces- tia navalese In secolul al v-lea.0 s'ar fi retras in fata lor ceea ce cu siguranta c ar lasat urme numeroase §i evidente in continuatorii lor de astazi. Seciltura.? Aceasta din urma presupunere ar mai avea si avantajul cá. repartisat astfel : Cfmpeni. mai lunga mai ales ca. Atunci. find in imediata apropiere a Sarmisegetuzei (Gradistea de astazi)? Ori ar tre- bui sa admitem ca la asemenea resturi se vor fi adrtugat . populatiunea ce va fi locuit in aceste 01. Scitri§oara-de-jos. S avem a face oare en resturi dacice ro- manisate mai ales ca acest tinut poate fi considerat is- torice§te ca un centru geografic al Dacilor. pag. fiinta lor et- nica s'ar fi putut mentinea pe o perioada. 2967. pe end Gotii apar pe la sfirsitul secolului al m-lea. Ponorel. 22) e cea adevarata. am vedea astfel regiunea Motilor de as- tazi in legaturi etnice cu Nordul iliric (cf. numIrul Motilor propriu zisi se ri- dich la 34961. 3056. etc. Certe.Azeti. 6272.CERCETARI IN MUNTII APUSENI 45 vechime va fi putut trai aci o populatie numeroasä . din contra.si elemente nord-ilirice. 6519. 2674. In cas ca etimologia propusa pentru Go(a)tii (cf.

se §tie cà ace§ti munteni nu se denumese ei singuri Moti5 nume pe care it ignoreaza ostentativ. §i daca astazi se observa o generalisare in in- su§irea din partea lor a acestui nume. 3. 217-918. S'a emis parerea ea Mot ar veni din chica de par pe care o purtau ace§ti locuitori. mergind spre Gura-Arazei.46 TACHE PAPAHAG1 cem intre tipul de sate al Motilor cu cel al aeestui Nord iliric : Gheghii de astäzi traesc in sate cam tot a§a de ras- firate pe terenuri accidentate. noi sintem Romini. eausa trebue cantata. 3 Rubin Patitia. 165 (ed. E a§a numitul tip Stani-viali pe care II gäsim in intreaga Dalmatie §i pe care §i etnografia sirbeasea Il considera a fi le type fonda- mental et primitif" Ca o completare a tuturor acestor consideratiuni etniee. 170). i care reproduce trei Mocani din Trimpoiele. 5 De relevat cA In Sebe. La péninsule balkanique. Motul. 1840).ro . nu Moti Pentru ei Mot" e o batjocura . Tara Topilor. Originea Motilor (in Vieata noué. in influenta culturala etno-istorica. topiie ca un urs". convingindu-se §i ei cä 1 Jovan Cvijié.digibuc. cum am avut ocasia sä constat ehiar in prima mea calatorie dud. Bonn. Denumirea Top a fost pusa in directa legatura §i cu forma 1-Zorróv pe care o gäsim atestata de doua ori in capitolul TTcpì Top gavoug TIÎJV TTa- TZlvaKtTliN dela Constantin Porphirogenet 4. ne§tiind sk danseze.u1 de pe Olt mot insemneazA gurguiul" opincei. Inainte de toate trebue sä. ar fi de relevat §i numele sub care slat cunoscuti aee§ti munteni. sau din tufa de par mai lung pe care obi§nuiau sa o lase deasupra fruntei a§a cum am constatat la eitiva din G-ura-Arazei §i dupa cum se poate vedea in plan§a v. dupa. JI. 2 Ovid Densusianu. www. pentru Top se crede a fi o forma slava sau ungureasca nu germana. sau ca dupa interpretari populare ar fi o forma onomatopeica provenita din faptul ca Motul. ea §i prilnii. 4 De administrando imperio.cu care mergeam alaturi a protestat cu enervare in contra acestei numiri . XVII. §i anume acela de Mori §i Topi.

aproape de conflu- enta Vidrei cu Ariesul. De fapt. si Th. de dragul istoricului 1-ZoTróv. grosolan. mot (cf. e curios totu§i cum Rubin Patitia §i-a intitulat lucrarea sa Tara Topilor. täiat dintr'o bucatä" . Dar nici numele de Topi nu §i-1 dan. ne intrebärn : in cas cä asemänärile dintre Moti i Aromini relevate pin5. Posedg o mica dar interesantg bibliotecg mai mult religioasrt. cei dela §esuri drept grosolani.digibuc. aci Ant exclusiv intimplätoare. a§a c5. Ca incheiere. insä cà. pag. Raporturile albano-romine (in Dacoromania. brutg". ci numele de Fürferot find considerat ea o poreelä a altora.ucind diferite crirti bi- sericesti. exprimg in sens figurat §i ideea de ceva rgrosolan. arom. Un paralelism identic de altfel ni-1 ofere §i denumirea de Fär§eroti sub care sunt cunoseuti in general Rominii din Albania §i pe care le-o dau ceilalti Aromini. ea §i tsopE. 40). aceasta e realitatea. a§a cit aceastä semnificatie poate fi aláturatá celei de grosolgnie" ce reiese din aplicarea poreclei de Top oamenii infundati in munti fiind de obicei considerati de cgträ. Evident eä forma arominä e imprumutatä dela Albanesi in graiul cärora avem tsope. IL 552). cu numeroase manuscrise reprod. i cred c5. 2 Familia Patitia locueste i astrtzi In Ponorel. rindul al 13-lea. s'a omis la corecturg negatiunea nu: pe care nu si-1 dau. Tatä. iv. insemneazä no bucatá de pine care constitue o portie prea mare pentru un copil" : unä topä (di päne)". ei nu se nuinese niciodatä Feireroti. In La Rominii din Albania. 4 111 intreb dacg n'ar trebui sg allturgm acestui Top i porecla de qop ce se dg de obicei Bulgarilor si prin care se intelege ca i prin Zdangan crspitinos. Capidan. Dar topa.CERCETARI IN MUNTII APUSENI 47 numele de Mot" e o paging glorioasä in istoria noasträ nationalä. necioplit. Probabil. paralel apropierei filcute intre Mot §i arom. www. ered di nu e cu totul lipsitä de interes intilnirea dintre Top §i sb.ro . pag. topei: in dialectul aromin topei. neciopliti". 3 Cf. mai ales eä la auzirea acestuia nu-§i pot stäpini indignarea .

Dealul Cirelulor (Neagra). 9ilagu. Dealul Wejuluj (Gura-Aräzii). munte (Ighiu). munte (Ighiu). Dealul Niculestilor (Gura- de-sus). pddure (Ighiu). Dealul Ceuratä (Neagra). deal (Gura-Aräzii).etatea Crevej. Dealul Bara (Neagra). munte (Scárisoara-de- Cornistea. Cetlineasa. munte (Scärisoara). Ferietul. Bsiharia. Dealul Dobruluj (Tritnpoiele). www. deal (Scärisoara-de-sus). Grohota. munte (Ighiu). pädure (Ighiu).ro . Cjungij (Bucium-sat). Sizgitu. Afdna. munte (Ighiu). munte (Scdrisoara. Hajduestj. Dealul Stdnestilor (Neagra). vale (Ldpus). munte (Igniu). munte si vale (Lb:pus). pdrau (Ighiu). deal (lghiu). pädure (Ighiu). Cocosu. Cingäu. Ga lbdna. Toponimie. iapa. deal (larba-rea). cit §i la Motan'i. munte (Ighiu). atunci problema originei Motilor se coinp1ic i mai inult. de-sus). Dealul Belestilor (Neagra). in functie de cercetilri minutioase §i Inuit apro-a fundate la fata locului. O limpezire a acestei ches- tiunile. Bäisoara (Bucium-sat). Bodeasa (Bucium-sat). Basita. vale (Ldpus). (. Bu6nisu. vale (Scdrisoara-de-sus).. printr'o ulterioarä urmArire temeinicA i amAnuntitä a lor. vale (Lapus).. Capu Dealuluj (Gura-Aräzei). Drdsita. vale (Ighiu). deal (Ighiu). Dosul caselor (Bucium-sat). deal (Scärisoara-de-sus). munte (Läpus). Dosul Turdij (Scärisoara-de-sus). Frasdnu. Fiircosoaja. Bulzu. Dealul Todirestilor (Neagra). Dealul Mdgdrij (Neagra). Dumbrava. Dealul Morcitnestilor (Neagra). deci.). Dealul Dräsitij (Neagra). Curcubäta. Cjorok/ju. (Bucium-sat). deal (Ighiu). atit la Moti. Aräzii). s'ar do- vedi intre ele o corelatiune oarecare. Dealul Duduenilor (Neagra). Grohotisu. munte 1849m (Läpus). Cdpretretu. Dealul teultij (Lapus.digibuc. Cjumärna. deal (lghiu).. Bele2u. (H)i2u. Ardzii). munte (Ighiu). in scaune (Scärisoara-de-sus). munte (Scärisoara. sus). Citera. Dealul seruluj (Ighiu). Dealul Bagjuluj (Läpus). munte (Ighiu). Galbära. Copa6ju. Dealul 2urleij (Bucium-sat). Dealul Sturu (Scdrisoara-de-sus). munte (Ighiu-Tárna). Matra 601. Dealul Mitteisestilor (Gura-Arázii).48 TACHE PAPAHAGI atunci nu survine vre-o nouii complicatie. Dealul Päträsestilor (Gura- Blindis.

do oi in apropiere. Neveste din Tomnatec.ro 1. cu tulnicele in 2. PL. care îi pase turmele pe muntele Gíina in zi de tîrg.digibuc. vI www. participind la tirgul de pe . Plstori Crivni.

deal (Scárisoara. Stina. 56509 4 www. Tranas. BoCianul (Gura-Aräzii). pádure (Ighiu). munte (Ighiu). Sub leetri. Valea neagra" (Neagra). (Neagra). de-sus). A To li (Gura-Aräzii .digibuc. munte (Neagra). Parfu Qarzánii (Bucium-sat). Mestectinisu. de-sus). Plaisorul (Bucium-sat). Par lu BrEtduletului (Ighiu). Sfredelusu. Barsa (Scarisoara). deal (Ighiu).Ripa rosie. deal (Gura-Arazii). La Negrileasa. deal (Ighiu). munte (Scdrisoara- sus). Magura (Bucium-sat).CERCETARI IN MIINTII APUSENI 49 Matra tájatá. deal si vale (SOrisoara. (Scärisoara). Päriu mî (Ighiu). Vaiea Abruzelului (Bucium-sat) Parfu Ceptilor (Ighiu). Birlea (Gura-Ardzii). pädure (Ighiu). Rogozina. Valea Arázîj (Gura-Aräzii). munte (Ighiu). Valea Mâgúrij (Neagra). Valea 2ompului kLäpu*). Qarziina (Bucium-sat). Valea Albacului (Albac). Bara (Albac).ro . Porciíretu. vale (Ighiu). Päriu Crudii (Ighiu). VIl6elile (Ighiu). Ticu. munte (Ighiu). Bodeacii (Sciirisoara). Valea Comarnielor (L'apus). Valea Muntelui (Ighiu). munte (Ighiu). Rituri (Bucium-sat). Mir läu. Moli Visu. munte (Ighiu). Ordfncusa. Párfu Badinului (Ighiu). deal (Ighiu). pádure (Ighiu). Virtop. Stániseara. Bindura (Gura-Arazii). Magulidiu. Virteapele (Bucium-sat. Valea Braicului (lghiu). Ptiriu Litam (Bucium-sat). Trifestii. Parfu Top (Ighiu). Mágúra. Suliti (Bucium-sat). munte (Ighiu). Popesele (Bucium-sat). Bárburä (Scärisoara). deal (Neagra). Beni (Albac). Päriu Phrtjului (Ighiu). Runcu räu. A Luri (Albac). Peretu. Valea Bäti (Neagra). de-sus). Pariu vaai (Ighiu). vale (Ighiu). Poienile ursului (Scdrisoara-de Vulturu. Birza (Albac). munte (Ighiu). deal (Gura-Aräzii). Valea Bui!iumului (Bucium-sat). pädure (Ighiu). munte Runcurile (Bucium-sat). Bocul (Gura-Arazii). Pariu Turcului (Ighiu). Onomastic5. lghiu). Barnd (Albac). Prozu. Poiana fur6i1or (Ighiu). vale (Sciirisoara-de-sus). Liipusu. deal (Lgipus). Piatra micului (Bucium-sat). munte (Ighiu).

Brotul (Albac). Doagä (Scdrisoara). Ciortului (Scärisoara). Brot (Gura-Arázii). Cabeu (Scárisoara). Dobra (Albac). Cutruj (Scdrisoara). CjQaZá (Albac). Bodo los (Scärisoara). Cioaca (Albac). Coco lot (Albac). Breb (Albac). "iongo. Drimbul (Albac).digibuc. Bodor (Albac)E intrebuintat Cora) (Scärisoara). Ciortig (Scdrisoara). Co Ina (Albac). Dod (Albac). Corlombea (Scdrisoara). Buha (Scärisoara). Brindas (Albac). Didan (Gura-Aräzii). Cosomandea (Scárisoara). Cioptrtäu (Albac). Ciorbéle (Gura-Aräzii). Cioz (Scdrisoara). Cahala (Sarisoara). Catescul (Albac). Borodel (Scärisoara). Clempus (Albac). Cula (Albac). Butanteu (Scärisoara). Cjoban (Al baC). Dolomina (Albac). Burduna (Albac). Coejoabä (Scärisoara). 'Club (Scdrisoara). Dirdalit (Al bac). Digal (Alba c). Ciru (Albac).ro . Corzac (Scdrisoara). www. Cú los (Albac). Boza (Albac). Breant (Scärisoara). Buzser (Scärisoara). Culieju (Albac). Canta (Scdrisoara). Corneal] (Gura-Ardzii). Ò'julta (Albac). Ciutul (Albac). Cotrea (Scärisoara). Cusma (Scärisoara). Culenei (Gura-Arazii).§ (Albac). Ciup (Scárisoara). Bota (Scdrisoara). Cirdiu (Albac. Bura (Albac). Dosa (Albac).50 TACHE PAPAHAGI Bodogoi (Scárisoara). Bogolou (Albac). Cirpola (Albac). Burdnäu (Albac). Careea (Gura-Ardzii). Cauaeiu (Albac). Cantu (Gura-Ardzii). Ciucutilä (Gura-Ardzii) Cánora (Albac). Cioeionea (Albac). Ciurt (Scärisoara). Ciocoi (Scärisoara). Brezdeu (Albac). Dolgoz (Scdrisoara). Bo§ (Albac). Scdrisoara). Contor (Albac). Cotrejou (Gura-Aräzii). si ca nume de bou. Candbas (Gura-Aräzi)). Bodrozul (Gura-Arázii). Circan (Scdrisoara). Bog leu (Scdrisoara). Ciompera (Albac). Buholt (Albac). Drelea (Albac). Cacaraza (Albac). Diuza (Scdrisoara).

Dupa (Scdri§oara). Gigoi (Scdrisoara) Mdgald (Scdrisoara). Goberna (Albac). Mandralleikt (Albac). Gaiu (Albac). Mágar (Albac). Gartäkt (Scarisoara). Murga (Gura-Ardzii). Natea (Albac). Scári§oara). Omul (Scdrisoara). Halic (Scdrisoara). Ogra (Albac). Moidd (Scárisoara). nume de bo. Foltoj (Albac). Licórea (Scdrisoara).CERCETARI IN 3IVN7'II APUSENI 51 Drulekt (Scdrisoara). Si urita (Scárisoara). Haiduc (Scárisoara). Hondrea (Albac). Ferh'ét (Albac). Mdgälutá (Gura-Ardzii). Giurcutul (Gura-Arázit) Mit (Scdri§oara). Panganet (Albac). Mitigui (Albac). Fóiet (Albac). Hi2 (Scdrisoara). Gaiea (ScArisoara). Flontos (Scdrisoara). Girganzd (Gura-Arázii). Ispote (Albac). Pantea (Scáripara). Hand§ (ScArisoara). Libuz (Albac. Natul (Gura-Ardzii). Ndräild (Scárisoara). Sjuza (Scárisoara). www. Horoboa6i (Albac). Flior kScdrisoara). Melegas (Scärisoara). Latetu (Albac). Leba (Albac).ro . Juganul (Albac). tez. K'irtac (Scdrisoara). Gavozd (Albac). bou frumos. Iámbor (Gura-Ardzii)Nume de Dudul (Albac). Patrimanti (Atbac). Pándorul (Gura-Aräzii). Gortalki (Scdrisoara). Incurcatä. Gortoi (Scdrisoara . Flocosu (Scárisoara). Hurtoi (Gura-Ardzii) Pasula (Albac). Mirca (Albac). Manguli (Albac). Hoi6j (Albac). Mitrotul (Albac). Lica (Scdrisoara). Fluturul (Gura-Artaii). Gá2el (Albac). gebea (Scárisoara). Papadea (Albac). Ho§molete (Albac). Újurgiu (Albac). Lisckt (Scdrisoara). Hunti (Albac). Goangd (Scari§oara). Fusa (Albac).digibuc. Lutina (Albac). Impdratu (Scdrisoara). On6jul (Gura-Aräzii). Laterna (Scárisoara). Golonnoz (Scdri§oara) Migos (Albac). Haidkt (Scári§oara). Flutar (Scdrisoara). Martou (Albac). Murie (Albac). (Scdrisoara). Gaita (Scdrisoara . Hurtag (Albac). Noaptea (Albac).

Visalom (Albac). Zgaiba (Albac) Ticul (Gura-Ardrii). Zebote (Albac). Plrtul (Albacl. Surel (Scärkoara). Turc (Sciiri§oara). Tom§a ESciíri§oara). Tembotya (Albac). Puck (Albac). Tambor (Albac). Pocote (Albac). Nurne §i de cine. Virul (Gura-Ardzii). Tiptiru§ä (Albac). $otinj (Gura-Arázii). Tripulita (Scari§oara). Straitti (Scari§oara). Vìr 6ju (Scitri§oara). Sor (Scäri§oara). Tinadel (A lbac). Taga§ (Albac).digibuc. Zebrya (Scäri§oara). www. Urmya (Scäri§oara). Torele (Albac). Zunta (Gura-Arázii). Pocul (Gura-Ardzii). ScorO§ (Gura-Aräzii). Utrya (Scári§oara) $ofan (Albac). Triput (Scari§oara).ro . Sab (Scdri§oara). Scoaba (Scari§oara). Vup (Scdri§oara). Vä2ul (Albac). Tifor (Albac). Tryaca (Albac). Talaie (Albac). Toje§ (Scdri§oara). Pepe lya (Albac.52 TACHE PAPAHAGI PAgitä (Scäri§oara). Tolyati (Albac). Puläu (Scarivara). Tuputel (Scarivara). Tolya (Scari§oara). Scdri§oara). Untura (Scari§oara). Perti (Albac). $oare6ele (Albac). Todo§ (Scdri§oara). Sfertya (Albac). Su2ecoc (Scäri§oara). Tortiel Pu6u (Albac). 2abra (Sari§oara). Talecu§d (Albac). Tonc (Albac). Re lya (Scdri§oara). Pitira (Scdri§oara). Plrtilig (Albac). $abuc (Scäri§oara). Taca (Albac). Tirfan (Albac). Toc (Gura-Aräzii). Pura (Sciiri§oara). Sopor (Gura-Ardzii). Tuz (Albac). To Ica (Gura-Aräzii). Tiga (Albac). Porcut (Scari§oara). Sufletul (Gura-Aräzii). Tuluc (Scaripara). Trocul (Gura-Aräzii). Scirnaval (Albac). Scripa (Albac). Tiz (Albac). Tutärnand (Albac).

La mdireasä. se 'nitrite.ro . Ca de iáe m'am rugat M'ocarlt s'apoi mfii-o dat. Rau dinapoi m'atunge. La tine pic. Ca-i tinitra ca 6reasa. o seta. Doamile. vinätd Piná simbatil. tot vine si o 'ntreabd: Ce ti-i tie. Builum-sat Cosma Nicolae. apoi Tit.CERCETARI IN MUM] APUSENI 53 Texte Ca de-ai6j pina 'n Brasäu Nu-i nime singur ca ev. Dä-mi si mdie. BUium-sat leva Cosma. Ca vide o haisdu SI 'mpusca sotutul mfieu". sdracu mdirele. Aceeasi. sic. bide SA nu ma mai rog de 'lime. Apoi de simbätä 'ncolea La tine ptic. apoi ea vrea sa. 1921.digibuc. 0 fost o fatä la capre. batrin ca cifiele. www. La mine sic . 81. 0 ti-i dor de codrut verdet Nu mfii-i dor de codrul verde. zakt. mfierlA draga 0 foame. dor de sotu mfieu. II Ai. Ba mai este mfierla. 1921. Apoi säraca mdireasa. Aceeasi. apoi din capra sa faca zarna. Iv Bifiele de mide fuge. 68. Ca. Niãj mfierla nu-i singurea : Cucu-i frate linga ea.

VII Din batrini sä zie cä 2idani o vrut sá se gurd la Dum- riedzdu sus. Ca' la Mc nu vä e $i tiñe vá va lua Pá toare nu v'a luca: Smnret multle ca jarba $1 btitrifie ca mama. Builum-sasa Sofia Costea Aron. 1921. Ca sá bem i sá ne veselim. Bui:jum-sat Nicolae Dand'ea. s'o aseze. Dac'om putea om verii.54 TACHE PAPAIIAGI Apoi nunta la noi se fa6e asa: vifelii imblä din casii fri casá cu plosed cu vin i cu prime prinse in umär i cind se bagd in casd. $1 acolo $'acolo räspleei. pi cure. 1921. 1921. 17. Apoi. Vá pofteste la un tipou f rumos. Cut/ea sä vie. $1 incd ñij acolo. Buium-sat Sofia Viidan. Inainte o lost lemn si apoi Dumriedzitu o fdcut-o numa cut de pleiatrd. de 2idan i o dzis cd s'o träzriiaqui Dumriedzdu Detunata aeea.digibuc. Int'un virv munt'e.ro . Oima sä rdmie Urie cocos nu cintd $i mit nu miaund $1 cifie nu latrá $1 vacd nu rage.). VIII Descintec de oimd (sau ujmd. la califie. la citäva vreme. 45 VI Haidat. Bu6um-sasa Vela $endrut. 1921. www. oimä. in lontru. 77. sä nu mai gull atita dfealu mare. Trupu lu Hristos. tere. asa o Mont Dumriedzdu c'a si trdzriit-o. Apoi o mers o muiere impovdratä. striga: S'o 'nklinat mriirele tindr $1 mriireasa tindrd.

De noudzeej i noud felurj De-o si aruncate de bárbat Sä-j pleiee Narsele. $1 cantle la carrie. . SA se stringd os la os. ce arnintete de toate zilele www. $1 carne la carne. Acolo staj 5'acolo lficuestil ContinuI in felul acesta pin5. X Din visrit De-o i venit eel de vint. $1 pasärea nu ejurlicd Sî cocos nu cintA. SA se stringA os la os. SI mAduliä la miiduhii.ro . Aceeasi. Cum se stringe sfinta marti pupa sfinta mjercurj. 51 villa la vinä. Potca neagra de noud felurj. .digibuc. Urie om nu lticueste. Cum se stringe sfinta mjercurj Dupä sfinta ioj.CERCETARI IN MUNTII APUSENI 55 ix De sclintit Cum se stringe sfinta lunj Dupä sfinta martj. . Si villa la vinA. De-o si aruncate de rnujere SA-i Wee titele. De-o si aruncate de fatä SA-j pleiee cositele. Si singe la singe 51 mAduhá la mAduliä. Sä te du'ej In reunt pustij. Sä esj din . . . Sf singe la singe.

. n'am frat. C'am avut o grddinitd . soruta ma Cum n'oj plinge. mj-o 'ngrädcascd. Vind la via. 1 Sd rämie .121. Ca de la Dun-meaty sfintu 1921. la Sesurele lidsárird cloud stele Ba-s doä surarj a mele. 40. XII Colo 'n ios. Curatd.. Nu te po6 petrete 114j-am sclinit o mind (o un pi6jor) Md. Ni6 surorj sá mj-o plivascd.dund la mdduhd. Pin' la mi pod de aramd: Tre'ée-md. . Seciltura Maria Bota. X1 De selintit Md luaj pd cale. una plinge. 45 I Se pronuntl numele eau fiinta areia se descintI. Cea e plinge florj tipa. inkfeeturd la inkfeeturd. dragd.digibuc. Luminatá. Pd cdrare.ro . Aa sd-mj trvacd de jute Cum am dzis de jute. sorb. nij n'am tale: Gfndetj cd-s fticut' de pjatrd. Ni6j n'am mama'. Cca 6e ride culega. . Budjum-pojenj Lina a li Iancu a li Stilpu. Una ride. Ni6j. www. sfinte Petre I Nu te po6j tree. . De 6e plingj.55 TACHE PAPAHAG1 Ej din . 1.51 n'am frat sd. ni6 n'am surorj Ginde*tj cd-s picat' din nod .

ro J. mergind eìíIaie spre Vidra-de-sus. de pe (Valea-Ampoitilui). vn www. Moatg.digibuc. Port femeiese din Glureni 1. .

Tot catatie. Fug Unguri fa-rd. 1921.. nddragi . Minios badea de-asarä Cá n'am esit citi n'am putut: M'o pus maica Ja 6ernut Si mi-a dat o sitá deasd Sa nu po6 esi din casä. lancu puscá printre braz. S'am fAcut cum am putut. Boi-s cu coartie d'e Om ca Iancu nu-i In lume.. Clad fusei la sárutat MA striga la frámintat. Fug Unguii fard h'ink'ee.. 51 fei¡ori de .1. nu rägut'e. lancu puscá pin muzua Fug Unguri Ural papui. Iancu puscá si scInteie.'eard. Lasd Turda. Sade Iancu la fintInd Cu pusca plind a mina. n'o práda. luat una mai rard S'am esit la badea-afará.ro . Mdria-ta. lancule. Pe dealu Feleagului MArg caräle Iancului: Boi-s cu coarrie de ì.ei de frunte. Om ca lancu nu-i In Tar:i.digibuc. CInd fusei sá-rni stimpar doru MA strigä s'aprind cuptoriu. Nu stiu pliná o e goalá Fug Unguri de s'omoará. Secatura Lina Roman. 22 XIV A Iancului Vine lancu de la munt'e Cu trei mii si seapte sute.CERCETARI EV MUNTII APUSENI 57 Frunzd verdfe de setcarii. Cd-ti dau bani cu ferdela www.

Nu eVj mindrä. Nij un pic nu m'am udat. tasd pinzile. CA-i musteata 'nteptitQare Ca urzica din rdzore. Gindesti cd. Nu-I pot spune tuturor. www. nu md 'ntreabd. numal pare. Ce t'arn fost dragd de mdicii. Numai Turda n'o prdda.ro . dat de mni-esti dragd? Nu Vain dat. 62 XVI Vjunà muncd si-1 ja dra6 Pe bddiutu multe-mi L-as jubi si nu-mi prea plaee. Pecum tds Ruminae Aceeasi.digibuc. neagra. cd-mi pla6. Numa Domñia oi tipa. Las' cd-1 stie oareeine Care-I trage ca si mine. C'am grilbsit fo' dor. nimincd.. tare. XV Ma9iaran crescut in jarbd.A e numa dor. nu i-am fost dragd?. Nu gindi. mindrd. Num' o tird laun pleiejor. Pentru dumi-tale Coborii din deal in vale sdrii valea 'nctiltat. Ca dQamiiile çi warae SA' tipe munusile sä. Nu te tinea. Dorul mei. Albac loan Todea. bade. Tree badea. Cá tot dPint'un loc ne 1931. lele.58 TACHE PAPARAGI galbeni cu merta. Da eij 'n Turda m'oi bAga Turda n'oi spärma.

SA curd singe 'nkregat. alt voinic Cá cu mifie n'ai nimfilc. FA. Sd bAgd la popa in casd www. fdditurd. Pentru e m'ai (:eluit? Frunzii.ro . verde semenic. mindrA. Clad fu la Solomon Sä fAcu Mdicu cocon. SA bagai n Casa.CERCETARI IN MUNTII APUSENI 59 Cá numa niicaz imi fai. Modea Pdtru Da-s'ar mamii dracului. Cá 'n zadar.popk. Cá nu-i orn. Mdie nu-mi mai trebue0i. Cyatd-t. Si cu cizme-abrudddesti.cut-ai vasele cumnatului? CA-t dau un pumn De-t merge fum. Credfinta nu u-ai ttnut. mindrd. Cd muierea cind sd 2urd DA-i cu palma peste gurA. Cd cu avut. Mdicu trasd clopu pá Wig sd lud in 2os cdta. Cind fu la Tisadi SA fticu 11Ifticu pogan. 'T day o palmä Nu cot cd etj cu ndframd".j. mai sua §'o mai intoari:e Pind o despoi de floaC:e. Acela0. ginde§ti. Si de easele din gurei. XVII Cifie vrine pe dos in 2os? Mriicu ela frumos Cu clopu cela flocos.digibuc. DacA nu Vain trebuit. la Mode 0i. SA-si cunoascd pe bärbat. La credfinta muereascd Dracu sá sal b9izuiascii.

CUM mincai la Väleni. Cind grita rnaica de tind. Da-i flárnindá gura mea. fatä. parinte. fatä.60 T 40HE PAPAHAGI Si sä pusses dupä masii : (4No. Thia un pomnol de vaträ. Ba eu nu. Nurna pirä-a tie dcda. Vá". má deare capu: Du-te a0. Invatii-te cu a rdbda. cuknä tiircatä. 1021. Haida tu de Ind särtita. Wide*. 30. Fi Ninon. Spusu-ti-am lua-te-ar dracu Mindrele t'or pune capu. Scdri§eara-de-sus Seorse Pa§ca. Sd mai mincitim odatd. lean trägea de rnQarte. Ce uite C:e clop flocos port Si räbd form de mä 'ncord.erne patu. lj cununard dusiird acasä.digibuc. eá t'arn tot spus Ca mindrele te pun sus. Bucuros tle-a§ sdruta. pläcutd. Si cind fu la mfijazä-noapte.ro . Da om vinde leeptariu Si orn lua cu patrariu. Dirnineata sá scularä: Bind. Mincarä Si sa" ospätarti Si sä culcard.- Popa sä 'mbSia §i nu prea tare: Locomia päntru piisteare. Si mä deare capu rdu Dar mi-a§terne patul Wm. Cind rdvdrsa zorile. Pe Vä lean tinea lurnind. Mñiculae Pircáleta Be lea lavita Ca sä (re mincare la uspät. sä mä cununi cu pdsteare». www.

Dorul tau mä leagánä. CintA cucu dinteun nuc. vara iute. Floarea are-a mai 'nfluri. SA ne treacd de urit. $i la mine si la tine. Aceeasi.ro . Scärisoara-de-sus (Rozdresti)POruse Rafila.CERCETARI IN MUNTII APUSENI 61 Il cintau surorile. eu sA cfnt. SA mä gur si eu la munte. 1921. Nu grAbi la märitat Ca floarea la scuturat: Flçarea mai Inflore-odatd. Ea sä zicä. 24 XIX Fleare albA-galbänd. XXI Citu-i lumea si tam Nu-s fe6ori ca la Girda: Horitori si bäutori La twat cri2ma detori. CintA cucu dintr'un spin. Aceeasi. Pe VA lean clopote trag.digibuc. DQamne. Pe Vä lean la greapA-1 duc. Eu trudesc sá mä plátesc Mai tare mä detoresc. Cintd cucu dintr'un fag. Dar tu n'ai sA mai fii fatd. Pe Vä lean lurninä tin. www. XX Adu. Cá duará nu stie nime. Dar tu fatA nu-i mai fi. S'aud fagi valin $i mindra 'n frunza zicin. Aceeasi.

Da eu am plins mai amar de cum ai plins tu. Gura-Ardzii Simt-Ion Nicula. da. culcatiu. Atun6ea bdtaia dela Fintinele s'o gätat i o vinit i tata- meu de-acolo." Dede i mamii vin-ars. Da mama o dzis ca ea nu §ede sä bage pleitá in cuptori. Dosu-FeriéeluM. sä-ti dee ba6u vin-ars. scoald-te ! Da ine-i? Eg sint.62 TACHE PAPAHAG1 XXII 0 venit vorbä inteo seard cd. Avea o palasa cu vin-ars cit o matá de plug. da tu plingi. Mama dzise cä nu bea. numa mfriere. Am fugit pe dosul esta 'n sus. D'apoi acuma trebue? Da nu-mi treabä altä. dragu tatii..§uaia'.. mereti dracului acasd si vä. i n'o fost nimfric. D'apoi. N'avea haznd de pita aia. ca ne omuard prin casä. dela bätaie.ro . pin pádure. Ne-am asezat acolo si o vinit pe un drum un gornic de-a iera- riului i o dat de noi acolo: Cine esti? Marna o dzis: Eu sunt. §i o intrat pe usa ash si o strigat pe mine: Sin-Iuane. alta nu mai www. Unguri o esit pinä la Petreasa veni vorba cá la neapte pk'icá la noi. $i m'am dus pe bratele lui si 1-am särutat.digibuc. 1922. Apoi atun6i bátaia s'o gittat. noaptea. Mo. tatal-tdu. $i copilul 1-ai gasit ai6i? $i. dimineata a vinit acasä si ai aflat pita scuasd din cuptor. gata coaptä. No. vind la tata. Mi-o dat vin- ars si am bäut Mai bea. dragu bajuluj. Pad nu-t trebue? Nu-mi trebue. unde-i copilul? ai6! Ai. numa o grädind cu flori mirositoare. si mama o fost sá bake pleitä in cuptori si mua§a o dzis cá ea nu fuge de Unguri. cd vin Unguri si ne omeard. XXIII Casa lui Horia e pá dealul Feriëetului î acolo acum nu mai este nimfric. Dacä ni-am culcat. No. 79. El m'o särutat da plingin: Bine.

olei negri. 1922. Vezi si relatarea din Rubin Patitia. XXV Chid am fost de treizdei de ai IAN]. tumna In Galitia si la Ivangorod am viizut ba- trini care sta acasd. dupd. numai sdrantoei care umbld din Casa' fn casii sd cumpere o bucatii de mdmiiligd. d'e-a dreapta. rdeeascd. Tara Topilor..ele esta îj singe ne- vinovat si acuma voi vreti sá mincati singele Horii. cam la 120 de ani dupd moartea lui Horia. Si o fern* bdtrind o scos din cuptori un cocil §i 1-o rupt In doaä sá sA. cu paru mare si cu barbd mare. 161. negru si fata obrazului tot nea-t grd. e 1-o rupt in (load o gdsit in coca un dobr de singe inleegat si o dzis cdtrd irezi : No. de pe dealul Mdtesestilor.ro . Era fn al si gros.CERGETARI IN 3IUN7'II APUSENI 63 este acolo nimic. niee copii vosti nu v'iti fi gazde. barba neagrd si mare. 141 i urm. 1 Inainte de 1914. din Gura-Ardzii. aij. 0 cd- pdtat o poruncá ca vor cdpiita o platd bung de 1-or putea prinde. Albac (Pdriul Balee§tilor) Pavan Durnfiitru Trit. Oriístie. Oameni aeeia care 1-o prins pá Horia §il-o trimes la Zlagna o fost de-aieea. Kfica era lungä. Gurl-Ardzii Acelasi. Cind fie-a väzut pà noi tunzindu-fie apoi fii-o spus cd de de fie tundfem? Batrini tipaa páru asa pä spatfe. Niee voi. Usa cdsii o fost tliate litere de mina lui. a§a viti fi In veei pentru tätdeauna"2. XXIV Horia o fost cu pdru mare. care nu s'or dus la armatä. i s'or dus acolo §i or cdpdtat fies- tecare cite o eiubicd de galbeni si o venit cu bani §i o cumpdrat grit). sing. XXVI Ea in Rusia. si o mäeinat griul si 1-or dus acasit §i or fdcut pitd. le-o venit o poruncd sá sá ducd la Zlagna oameni deia care 1-o prins pá Horia.digibuc. pag. $i dupd. de 1-o primit pe el. precum si pag. I aveam impletfit. www. 1922. 0 fost negridios si orn mare de ease. cu o Jelled numa la o urelee. 88. fdral am auzit dela bdtrini care o fost inaintea mea. mai gios d/ela Ma% Mägurefii numa avea doati da noi numa una. iarna. Din Zlagna. vai de voi ! Ce ati Dicut voi? Ati vIndut pe Horia §i iacd-tä. apoi usa s'o dus la Bucuresti pind in bittaie 1. Si 1-o prins noaptea In coliba lui. Gura-Ardzii Aceeasi. 1912. 1922. Acurna ea nu 1-am vdzut.

Naviscd. numa cu o singurd implettitd. XXVIII D e §erpe serpe alb. SA destimfle. Navlscd galbärd Naviscd porumbd NavIscd brazd.EL o fost i la nob in tam nQastrd. SA te seee. XXVII Deseintec de navise A Navlsca albd. 1922. www. Tat a.64 TAGHE PAPAIIAGI indärtipt. numa cá purta Mat pe o urekte. Care sint batrini §i amu arú pdru lung. verde. Albae (Dealul Sohodol) Toka Ispas. Serpe de baltd.digibuc. 80. NavlscA de baltd. Naviseä. SA se desgimfe. galbdrd. 1923. serpe vinat Serpe de apA. Serpe galbdr. Scdri§oara-de-josRusanda Ivan Urseaia. Potcd.ro . Serpe sur. 33. Serpe negru. cu kfica impletfitA. Te tai cu cuvintu rnfien Si cu a lui Dumfiezdu. de peatrd NaviscA de ceastd. serpe de coastA. SA' te usee. neagrd. purtaii paru lung. Scdrivara-de-jos Aceeai XXIX A potleei Potca. 1022.

digibuc. 2.. PL. nriseuta Drain.2. Nevasta Maria Sirbu. en copilul ei Salvina Biler. vm www. Tip i port din Mogo§: ferneia din Tomnatee.ro I.an din grupol in Iea.Kn Miele .

CERCETARI IN MUNTII APUSENI 65

Potcä surd,
Potca neagra,
Pota, vfnata,
De-ai tipatä in peri de pore
In peri de porc tfe du;
De-ai hli tipata fn floae de cine,
in floae de cine tie du;
De-aj h/i tipata In Nate de gaina,
In floa6e de gainit Ve du;
De-ai hli tfpatä fn \Tint,
In \Tint tte du;
De-ai tipatä in boare,
in Ware t/e du;
De-ai hi ipata de vacluvä grasa,
De fate', frumoasa;
De-ai hli tipatä de duh necurat,
in duh necurat tte du.
Ca de nu te-ai duC'e
Cu foarfeele te-oi tdia,
Cu matura te-oi matura
Si 'n Marea Rosie te-oi tipa.
1922. Scdrisoara-de-jos Aceeasi.

XXX
De poCiturä
S'o luat pá cale, pa' curare,
S'o tilnit cu Sinta Maria mare,
S'o slobozit pa o scard de fturä
Cfntinu-sa,
Väitinu-sa.
Ce te
Ce te vajeti?
Ca mi s'o pus paitura in brinca.
Sá nu te plingi,
Sá nu te cfnti?,
Ca putere t'oi da
Si durerea Voi lua,
In munti o-i tipa,
Unde nu cintd cocosu
Si oil nu 'Aura,

56509

www.digibuc.ro

66 TACHE PAPAHAGI

$i pastiri nu cfntä;
In munti pustii
$i 'n codri sdlbatiti.
1922. Scärisoara-de-jos Aceeasi.

XXXI
Mä tot miiir de codru ver de
De Ce toamna vestedzdste,
Primdivara infrundzdste;
Ca eu dacti beitrifiesc
Nu pain sä, mai 'ntifieresc.
1922. Scärisoara-de-jos Aceeasi.
XXXII
Dacd te ved'e lupul arint'e dimineata, atunCea rägusesti;
färá numa coa' sä-t tii pdrul crestetul capului i atunCea
nu rdgusesti.
1924. Scdrisoara-de-sus

GLOSAR
a, la: ai venit a oi sd cum- altd-oarä, cf. oard.
peri ; se duce a piaiogi si-i amdiadzAdzi: a prinzi: sd am-
mincd" (Albac). diadzädzim" (Albac).
abruddfiesc xvn, din Abrud. apdra, a feri: apard Dumfie-
dcari, oricare (Scärisoara) ; cu dzde (Scdrisoara-de-sus).
toate cd: ácari cd a zis" (Bul- arintfe mu, inainte.
zesti, Tomnatec). Cf. alina. aspdrea, a speria: «s'o aspäriatn
adéca, de geaba, in zadar: a- (Tomnatec).
deca graiesti" (Tomnatec); astard, de seard.
deca te duCi" sau ai viñit dud, aici (Bulzesti). Se aude foarte
de-adeca" (Vidra-de-sus). rar.
agest, deschis vederei i frumos: auade, aici. Forma curentd.
aloe agest» (Albac, Liizesti).
alina (a sa), a se apza pc ceva bariée, fintind cu apd stdtdtoare
in sus, pe arbori, pe casd, etc.: $i plind de métasa broagelor ;
sd alifie indeva 'n sus, c'apoi mocirld (Mágura).Accentuat pe I.
pufiem brinca pe ei [pe pui]" biera xxx, a zbiera.
(Bulzesti) ; a $e a$eza, a se bindurd (cu accentul pe i), ve$-
Mt omu coa' sa s'alifie mint parasit (Gura-Ardzii).
acari unde"(Sarisoara-de-jos). bombeoz, pl. bomboazd, bomboane

Cf. T. Papahagí, Din folktioral romantic ;Rti col latin, 129-130.

www.digibuc.ro

CERCETARI IN MUNTII APUSEN I 67

(Valea Ampoiului). Forma am Dumfiedzkr" (Scarkoara, Lá-
auzit-o si in Bretea-Streiului pu).
(Haniedoara). cut VIII: cut de pleiatra, bucati.
brined xxx, mind.
budium, bustean, buturugd (Bu- 6eaptd, impletiturd de afd ce se
cium-cerb). pune pe cap (Ighiu).
buholt, vifor (Albac). delnic, liber, fard nici o povard:
bui, a cobori:'bui la vale" (Hal- «cal 6elnic» = cal care nu duce
mdgel). Urmarind forma si in nici o povard; mei ca ëelnic"
Bulzesti,mi s'a rdspuns «numa mergi liber, fara nici o greu-
la Vata sá dzîe bui la deal tate; uite omu cela, me' delnic,
o bui la vale; Motii dzic cá n'are nimfric in spate" (Bul-
amu ma, goi a munte"». ze,ti, Tomnatec). Et. sl. ëeli-
butte, butoi: «but'e de yin» (Nea- nik'b.
gra, Vidra-de-sus). devca xv, corvus monedula".
ëelui XVI, a insela.
calutä,, cdrare (Scarkoara-de- copil, bdiat (Scarkoara)
sus). Et. ung. cseléd.
canta, iapd (Scarkoard). Intre- 6iopor, pl. 6iopeara., o parte din
buinlat ca porecld de familie. Et. turmd, din cireadii: 6jopor dte
ung. kanca. \Tate" (Bulzeti).
catävira, neveistuicd (Cimpeni). 6joz, pazitor (Scarkoara). Et.
call, a fura, a terpeli : mfn l-o ung. csösz.
alit in noaptea asta" (Bul- 6irù, scrobeald facuta din Mind
ze§ti). de griu fiactd (Albac).
cinta (a sa), a plinge, a jell (Bu- 6iubicd xxm, vas mic de lemn.
cium-*asa). 6iucuti, a paste, a minca: ca-
cktig, grije, pazd, ingrijire: «dau prele sau oile 6jucutesc virful
oile in cktig». de plante" (Gura-Arbizei).
cktiga, a ingriji, a pdzi: 6iup, putind lind sau larbd (Scd-
tigá de vite". La unele crin- rkoara).
guri" sensul curent e necu- ciurlica x, a ciripi. Et. bulg. au-
noscut. rulikam.
clacan, cosas (Gura-Ardzii).
creeri (Bulze§ti). dascaritä, invatatoare (Bulze,ti).
coca xxur, pinipard de cuptor. dec (má dec), ma duc (Bucium-sat
cotret, cotet de gdini (Scdri- Albac).
§oara). deicu (Ind deicu), se aude numai la
c§iii 1 strigdt pentru a speria indic. pres. pers. 14 sing. (Bul-
§i alunga gamite (Albac). zeVi, Tornnatec).
* cure: numai la per fectul com- desfatat, cleschis si incintator:
mis : o curs, a alergat. aloc desfatat» (Bucium-mun-
custa, a finea in vieald sä-lcuste tari).

www.digibuc.ro

68 TACHE PAPAHAGI

desgimfa XXVIII, a desumfla. Winkfeu, xiv, trasuré. Et. ung,
destimfla xxvm, a desumfla. hintO.
dole, versant de munte in forma (h)oarä, géina: «noi nu umbläm
de vale (Tomnatec). Et. sl. dolL. cu hori» (BulzWi); cumptir
doscd, scindura (Abrud). cucuruz pentru hoará" (Zlatna).
dovlete, pl. dovleti, dovleac (Bul- hudd, gaurti: numai in expre-
ze.,ti); am auzit-o $i in Brelea- siunea hudä, (Pe nuntd o hudä
Stretului. la mfdreasä" (Bulze0.i).
dric, mijloc, toi: in dricu zilei"
(Abrud-sat). ¡erar xxii, Stat.
druléu, lemn intortochiat i nodu- indfe i iúe, unde (Bulze§ti).
ros (Scdrioara). irez xxin, descendent, urmaf.
izvuc, izvoram (Neagra).
faC'e, a zice (Vidra-de-mijloc).
facätura xvi, diavol. indälui, a porni (TrImpoiele,
feiga, fuga: vet tät feiga" (Bu- Sohodol).
cium-sat, Vidra-de-sus). indärämflic, rau,
flóird i fluérá, fluer (Bulze§ti, (wine indärämelic» (Iarba-rea).
Tomnatec). Inlesni, a iefteni: marhäle s'o
Inlesnit".
gavozd, cuiul de potcoavti sau sb., adunat, strins (in le-
coroana lui (Albac). gatura cu stringerea urzelei pe
gädi§, mullime de fiare salbatice sul) (Bucium-sat).
(Scärivara).
gälbinié¡ii (la fatä.,), gtilbui (Se- loagará, revolulie (cea din 1848)
cätura). (Scdrioara).
golomóz, ceva care e infamrat, loc : ade loc», imediat, indata.
strins; mototol (Scdri§oara). lume, pamint, farine, holde: «lu-
Go(a)ta, nwne cu care mamele mea-¡ goalä, nu s'o fäcut nim-
sperie pe copii ca sa inceteze hic» ; Un Mot o spus cd la
de a mai plinge: ta6¡ cä yfire SIrsia o plo¡at, cá lumea tätä
Go(a)ta" (Scäripara). e bund" ; vdzduh, atmosfera,
grelu§(u), greenq (Bulze§ti). vrenie: Aj gindfi cä ploaie la
guri, a sui, a urca. noapte, ca, uille, lumea e
guri§, urm. blindä nori" ; ...vezi, lu-
sebe. cal slab, mirfoaga (Scäri- mea-¡ blindd, nu &Jura' nidi
§oara). Et. ung. gebe. un vint, fi cald sara ui-s
nori" (BulzWi, Dealul Dane§-
haiduc, politist (Scdrioara). tilor).
haisäu I, pu.Fm.
h'erfieu, invetisul carufei facut mazäre albä, fasole (Tomnatec,
din lipideu" de cinepé. Bulze5ti).

www.digibuc.ro

rodle. ape' indulcild cu zahär (Carpinis). okli de galind. spuzitura. tradifie (Tomnatec). pasasir. paji$te (Tomnatec). darab". pasúlä. pa- Tomnatec). muMela (a sä). Et. termenul obiinuit (Mágura). palascä XXII. pomnol xvn. mereu. (Bulzesti)." (Albac). páriste." (pan ghee». bätäturi la dege.-d xxvii. ncärca (a sá. a fugeiri (Bucium-poieni). poreclä (Vidra-de-jos).digibuc. (Tomnatec). pepingine. scroafei (Albac). pecingine. Bulzesti). fasole (Mägura).poarcd. orientati (ortodoxi) (Bul- m Agnrä. pazitUrd. decoratie (Albac). rapálit. räguiitä. aranjatä in räzboi (Bucium-sat). pasager (Ampoiul). mdietori. a (se) murddri: predanie. särfintoc xxm. tren (Maigura). mäietQare. ncolea III. oimd yin. pettlägele ro$ii (Tomna- nada (Bulzesti. (Scalrisoara). muzúc XIV. www. päturä. beitrin $i bunic (Bulzesti). cu dese- gura). resoarele se muleelQaza" (MA.tali. pästQare xvii. incase xxn.ro . urzeald netesutei dar lita» (Tomnatec). pogán xvi. pl. $urii de yard la munte gana esti. särac präpädit. mieuna vm.. negurei care stricei semeinä- turile $i fructele (Scárisoara). colac de nuntd. ra. tec. prima v. incolo. orn geigauf (Albac). cinta (Bulzesti). surin". un fel de limo. planktic6. laszk. a (se) coace: rne.pogáee. tru vile (Scdrisoara). impreunarea caprelor (Albac)). incnt: umblä menu (Sal. olintari. neivädit (Bucium-sat). dQamnä !" (Mununti). nevästuicei (Sc ärisoara). policrä. risoara). zesti).scorus. postii. fievedit. a miorldi. porumb. mule-eá. buba. $urei pen. pl. reparat : aiserical räpä- noatra. CERCET AEI IN MUNTII APUSENI 69 mázine. mä ncärc dle Vind. mdgurd (Scarisoara).. brädet. päistdi (Mägura). (Bulzesti). moale: Ha. paturi. ploscei. mäieturd. märsind.mare i puternic:epo- mutaturd. (Gura-Ardzei). a (se) incloi. idromel. pirtilig. mincare de mazine" mirli (a sä). Vidre). $arei de paie (Bulzesti. servitoare.paradei. mazeire (Magura). de alta data (Albac).. bucatei. räscoald (Gura-A a (se) ghemui. nuri deasupra $i uns cu oua murza. pen tru impreunarea oilor. abces. &Mind $i bunicd. ncorda (a sa) xvu. foaie de pla- monitie. arbore semänind cu calinul tele picioarelor (Scitrisoara). Qard : de altä-oarii". din causa : päntru setetä" mit vm.). päntru. muMee pfrei (a sa). ung. pisicd.

vindroc: Moti merg vindrai troacd.- surim" tearea caprel" (Bulze§ti). c'o tu- nat o anevoe vinatd» 1 'n sat vuii. a topai saiteare. suri pe cal . a trezi. Molii merg incarcati cilor de mincare (Tomnatec). ldfit pe incilciturd de arbusti mdrunti vatrd (Tomnatec). a apuca: a§a ting54. a veni. un fel de cicric (Bucium. Fdrd a putea fi explicata de cei tuna. castravete (Scari§oara). dela fard spdrma my. jgheab in care se da por. 3. a sosi (cf. a sui. cdpistere mica (Tomnatec). strezi.80 pind la qtiut sd-mi dea nici o ldmurire.. oameni dela ses. pag. Et.. trmca. pine de nuntd. pe spate [cu cercuri. 1924.10 m. imd. colac. a furnica. brud. loc acoperit cu arbustimici. loc unde nu e pári§te tirsd. a urca: e dedat a suri urla. värrneZe «vármeZea Clunluj» traficd". tyUk. 1 Prin . 40. sur4. urcus (Bulze§ti). ung.täSe. a cobori. lunga de 2. Et. debit (Albac). de gdind friptd §i virvu lapte. ani (Ighiu). tipoe.70 TACHE PAPAHAGI socald.yieard. (Ampoiul. Pascule. ung. vándor. «apd limpede ca yieara» lui !" (Vidra-de-mijloc. un fel de tulnic. mate gainile: tucd ! tucd ! vorovi. ce o intrebuinteazd. strigatul cu care sint che. www. comitatul Clujului (Certeja). E o striglturt. 'pima. loc gol nesemdnat intr'o §patír. tuputel. sor. copil zburdalnic de 16-17 ne-am strezit din biitrinj« (A. §i a cobori . Et.ti).ca yioara".ro . cf. intins. la tard". Abrud) staur. soric (Scdriwara). caleitorie (Vi. vdtrit. forma cir- tuturez. cricului.] la lard (Scaripara).nevoe vin6tit" se întelege Bulzesteanul. Intrebind ce insem- Rahfila Heler). (Scdri§oara). tdréni. a vedea (Bulze. suri. Hui la vale. a roi: geameni la noi §i nu mincd numa tucii vtaesc pe dealurj» (Bulzeti). colacer de nuntd. clepanaturd cu ajutorul ci- sat). trimbita facutel din lemn la care am auzit cuvintul n'a de cires. v. a sfarima. buruiana (Gura-Ardzii). grddind (Tomnatec). (Tomnatec). tucd. ca in curte" . zd foile de placinta (Bulze§ti).fdtd. staul (Sciiri§oara). dre). vdi. a vorbi (Bu1ze0). pestrif. beitrina de tulnic. Cf. derivat din vb. tdrcat xvir.. etc. ciubere. bucium cula si in aromind in expre- (Scárivara). §cirtavet. neaza . Scdripara). tucd). (Vultori). a Motilor la adresa Balzestenilor. sl.. siunea apii yieard". tortiel.digibuc. plimbare. bdtul cu care se subtia. care umblI intbrg- cat In haine negre. nu urmä nurma caprei" = . vifel v.

aw-..MOINIMM" 1/4111Mi. Musick POPULARA.... Ele con- stitue aproape unicele arii instrumentale la petrecerile ca si la dansurile lor.IIMIIMINIM11= 17 WANIMINININIM.. Sint cintate de obicei din clarinete fnsotite de viori sau de contrabas. Forma runtei (Neagra)...digibuc.1111= M1.M1-/IMMIIMIIIMMI=IrAYM.M..O.. 141111MILSIMMINMAMWMIC.111111--11 MEW.vmaimammi Tanina Mofilor Mra.IMIIMIYLIO `.M.MINM1{--MIMI=S111= w.11% IKIaMIMINIMCM47E.iMMM1111.. buzunar (Albac). zdramtä.B . am inregistrat-o fi in Bretea- Streiului 2eb. piatra zark lapte beaut (Bulzesti)..4.mal um..W. cfntate din fluer.. Tarina BdeOlor INIMillIER11111ltl-=1. INM.MI=1 MI NMI AANNIM7rJa711WINN..MIMMINNItAIIIMI=M1=01=1MMOM M. Toate aceste patru arii le-am cules dela Traian Marita (18 ani) din Poiana-Sohodolului fn 1922.M.:...14//7YlIWIIMIMMEIM1=MIIMIMYMMMINIMMMINEW. gingq (Bulzesti). zgruntari (de platra).rINE. Tarinele ce urmeaze: sint generale fn Tara Motilor.MINIM=1Mii=MIMMIMIMMIMMIIII11=...M.~10..-_1. Wanli-J=1. .M171111111=11111VIM1 .. CERCETARI IN MUNTII APU SEN I 71 zed& pin (pinus picea).- .r111=1=f11:11 111111MUMNIMP7MIANIrs0=111EVAINOMMININMACM14111=1..1111.1=WJNIMOMIMINYUIMMIMIU.1....W...ro .IIIMMI11:1 ---s -.111U11 MITIMILM= Moommilb=.7.Eir 14.^.7.1.E. 7.011=mw.1_71."IMMI 1.rur-aaMIICAPIILMINIIIMIIMIIMOIANAM. zdreanfd (Sce.M.1111111.1111MIll 11=111 WAIMIWIIIPI11/1=.AMEMIL=WIIIMI.MIIMaNalfG=1.risoara). a stränuta (Abrud). ... Am. zdravtii.JINIMIMMI=1..C._-.=1 = 771 fAsMMIMIMIMF=1111M1v. 2ingär.=1MMWMINlr=VMW..211MANNiMMIMIMI=IMANNIMMIIMIJIM11....FIEIMMIS- www.--101 CAINNEMnnlriaMNIMINIli=11=.0/MI Lt M11=1==taMMMORMINNNU1111Mr._.ms..704BOVC.MMNIIMRM=Mr.... ..rmin.V.wrJas.m.=IN "MEN ors damma.._WIN .1=.1.-71 ...MBAWFACJI=1M=EMIMMIIIMOMIM=1141=-M..

.anIMIMEMIN IMIE.7...'=_. NIMIMIMMUNIMMalli IMINIMMINEIN .enimmumwarnmv.._ L..- Mao! .11MOW7IBMIINIMINOMMZIMMIMMENM. WIMII mnIMEM1=flw. -.1=1=11=11=1... . .11_MIE =1...MMIVAIIIM11 twAMMIIMIriarAIRMNIMINUMIMINEVPjlEIN=.411MNMOMEMMOMMIM. I NOUN OEM 1I1=IMM "'VI= -.N7 IIIINIMINOPME-710YECIIMINIM!"..: MP. . .111 MIMINEC/1 L: ..digibuc...a1611111.MCM A Iancului Me it.7.. NINNINIMMYCN=Im =IL 01 111.WJEMIMMINIWAMM11111.....--.ro ..MaMILINIUMQ..mwallew.... NM . 72 TACHE PAPABAG1 ranina Abr udenilor l...1WILJNINIMMINI.01111MINIIIYMOIMMINIIIMMINNIIIMIM wiNionaMIIMIIIMIMMIN=MNIMINIMI=MINVIIIMIIIMI.MITWO5IMIONW MI I I I II.IsrOIN=INNMMII.. I..=.. WWIINUOAMIWAMMINNEMINff 110MINUMIN IMMIra011101M1WMINNIWILMINEMair-JORMIM11.21..1INMJNIRNIMIIIMIIMJIMIMINJ a& mmaiww.. =NH.. fEW..--MIMIMMMIIMMIMr-AMPIMIIMIIIICI MO! Mint IVALLz .il....=1MB ACIIIMINIMINIar ICIERNWrILUILIMMINII......1WMIIIIMIN.All -NEW WIYAINIMINIIr lb-rNIMINNI IIMIEMMMIIMIIMP %.-NIMIIM =III% I IIMINIMMIN wo .WM N71r7ail SMNIIIMMIMr=12 8=151 11MMr MIME I MIMIC Tache RAPAHAGI www.1711 KW IIKCJIMI1= JUWIMIYNNIC.wimmurlamu^a orAssa.AMM.../MMIUIMIMIMMIMI=IIINMIMMMPIWJMS. :.ANIWARNIMI011111.. =MIN MNIVII..eimm...11=1119111 MUEMMIIMIMI1111411111=131MIWIMIMMAINNI=MIIIMI If NEW s_WINIWAISEINIMMIIMIMIWWWINOMMUZIMENIMOd MOM IIIM =Ma .. '''''J N I= I MIIMINIIN Ola-71M 1 MINMEN17...MMIMICAN1 11011MM a. _.-MIMI : MIEJO71=011...1111MIMMIIMMINMIralliaNIMMIMIMMIr7MMBMIIIMIWIMIIMMM.10r MMIINlilfP fa UalP7MirrIIRMIMMiltIMITAYMMI=74M71MMMIMMIAMIMMraMGAnallrAlliMINIIMIMIMIMINNIM MOM -11U-NINUMRINIIMIN - Wife :=111.. .!1. ..-11 MIMINIMI .. IMIN.

. Pleatrel Poienile 14216 IS Lupoola Sturul Sohodol rim 1299 Vi2r1. muntiwrui Muntiwrul a 1166 06.BraderOl 6.. 'I. 6 calineasa 1426 1432 D. 4. 1208 . a 1142 Lizesti D.c a 14145 Stinieoara 17 P octopi.e . 1417..1 934 Bistra 1469 896 740 Vidra-de-jos 643 .5 s.114M liaiduceo 1849 '. *Ica- 51000illi ". 1633 -3u 1776 781 Oidoe*li a Alba .rdzeiii'm i 711 Costeasa \ paria ALbactani -...4324 .. I126 lo55 Lespezeni A 1103 4. A A i . 7i 14.sBalarnireaso 1593 \ ScArisoara os . 1403 Runcul..6 1040 %alto ui-lonel t.. orecup* A 1211 I so D...=. I 165 I Iiir t '.6i9 1153 A Pelee 0 620 A 891 D.-VriVirlulul r. 16) TARA MOTILOR Va4 A 4426 1441° ...5001ul9'a_.1378 (Cicero Scara: 1/150. Capul.11" .-.r1 Kite IN 1 ' A c0" t 1094 -s""".7 .Cliteltor A A IS' PlaiuL/ . __ ../ \ e .e.5 CC1 Obireio Timm 1"-rn121Neagra A Seci'°44tura Piatra-nrodulul 4430 1202 69f Bordeeti 1154 Va2ea Negrei A 142.Crapului A 1201 'A A larba-rea 1400 erze. -..Typ O./311=1. 4193 1089 6.. 4081 1197 1370 V. 0Co012 6 1000 al_.` . La Tirg 6 965 Baum' 1132 V11.r Vci Pletroaso 642 .)347 . iri.digibuc. S A a - A .Frinturilor --a p__.. A Fericetul 5A Rise 1201 1569 \ a 13 70 1 A 188 OS 476 100.A. La Oaso !An 6 a A 1.. aStinei ..51. .112goi Certeja LupeOi o ( 821 1024 1230 960 8176 6 a 7% t6 1 n2..SK 0.. 176V 0 Mdaura-Negrei p 1200 1124 ...000 6 1p. I /273 irk.. i Preluca-Mununel a .D. 1341 Quad-Pe*..-1065 A 1367 7489 . 14e4ti" 131... La Certege . 1343 1009 Tornita 6.... Piatra-grditooN Natout Runcul VrI.)65 6 ul Arreprl Ponorel 4010 593 tkise` \Munlele-rolund a Pleeculo Vidra-de-sus oLl 14 s.. woo P.ss 4353 Gura.ro . 909 a Girda Curcupela 1056 A V.Coch Birdieoora 0.FrU17103 15.Cneului_ - 390 Rosia Poieni 115 AeRUD 609 Strimba To atec Bulze tii-de-jos 0 1154 C1'0 cORzIr www. '''.''.' .. -4499. .

ro .www.digibuc.