Vous êtes sur la page 1sur 81
TACHE PAPAHAGI CERCETARI IN MUNTII APUSENI Extras din GRAI I SUFLET, revista institiatului de filologie "*i folklur4, BLICURI:$T1 www.digibuc.ro TACHE PAPAHAGI CERCETARI IN MUNTII APUSENI Extras din GRAI SI SUFLET, revista ,Institutului de filologie vi follaor.. BUCURE§TI 1925 www.digibuc.ro gostuluí meu profesor, D-lui J.A. Candrea, reamoftiatd www.digibuc.ro CERCETARI IN MUNTII APUSENI n spre vestul liniei ferate Alba-IuliaTeius, dupa o mic5, intindere de pämInt ses si manos, terenul devine din ce I in ce mai accidentat. Incepind dela Ighiu, se ridia siruri de dealuri si munti, pe alocurea stincosi si prgpgstiosi, for- mind vái in lungul c5,rora stau adápostite sate rominesti : gilt asa numitii Mun0 Apuseni care se prelungesc spre v.- nv., pentru ca, trecind peste Dealul-mare (975 m.) Bugg care se inalt5. Dealul-fetei (1145 m.), A, formeze Tara Abrudului care face parte tot din Muntii Apuseni. Prin Munti Apuseni" insá nu intelegem chiar tara propria zisk' a Motilor, &Ad atit sub raportul denumirei geo- grafice eft si din punct de vedere al altor consideratiuni etno-lingvistice, tara Motilor e redusá ea teritoriu si ca enti- tate la un numár restrins de comune retrase si imprástiate prin vAile, eoastele si pe umerii acestor munti. Geografia umaná a Muntilor Apuseni ne determinA, A% irnpártim popu- latia lor in douá categorii bine distincte : in Moti si Mocani. Primii se pot subdivide in doug clase : Moti propriu zisi, care se ocupä mai mult cu industria lemnului, si Minerii sau Baiesii din imediatele imprejurimi ale Abrudului. Mocanii in genere se ggsese in regiunea sud-vestieg a Abrudului, pe clad Motii locuesc räsfirati in accidentatul teren al Ariesului, la vest de Cimpeni. Pentru aceste consideratiuni voi da mai Iran o sumará descriere asupra Mocanilor, pentru ea apoi sa má opresc asupra Motilor. www.digibuc.ro TACIIE PAPAHAGI MOCAN1I Iglliul, centrul plasei cu acelasi nume, e punctul initial al acestei regiuni mocrtnesti care formeaza doua mici rami- ticatiuni, avind fieeare caraeteristicele lor : prima e mnsái valea Ampoiului, si anume incepind din satele Micesti-ard pina la izvoarele acestui riulet, unde gasim risipite satele Valea- Dosului si Trimpoiele ; a doua ramificatiune se prelungeste mai la nord, si pe valea ei se vad imprastiate pe distante mari comunele Mogo§ si Intregalda. Din punct de vedere al geografiei fisice, aceste doua ramilicatiuni se deosebesc una de alta prin faptul ea a doua, cu toate ca si ea e deluroasa, presinta totusi o infatisare lina si larg deschisa ; valea Ampoiului mush' e serpuitoare inchisa intre doua lanturi de dealuri, eeea ee contribue ea orizontul ei sa fie redus. Pe linga aceasta, pamintul vaiei Ampoiului nu e produetiv, fiind mai mult pietros i ntru citva paduros, pe cind in regiunea Mogosului mai toate dea- lurile slut arabile. Aceste doua consideratiuni par a explica in de ajuns diferentierea ea tipuri de sate pe care o eonstatam la aceste doua ramificatiuni mocanesti, desi, in general, amindoug ne infatiseaza acelasi element etnie ca tip fisic. Toate satele de pe valea Ampoiului : §ard, Tauti, Gaureni, Poieni, Prisaca Galati, Fenes, Patrunjel presinta un singur tip, ea casele concentrate pe o mica portiune de pamint. Exceptie dela acest tip face Metiesul din fata Gaurenilor, dar mai ales Valea- Dosului i Trimpoiele, a caror rasfirare se explica nu numai prin faptul ca sint sate pastoresti, ei si prin acela ca dispun de un teritoriu mai intins, mai accidentat si bogat in pasuni. In adevar, configuratia geografiea a partei superioare a Ampoiului, si anume a regiunei unde slut asezate aceste doul sate, e cu totul neprielnica formatiunei de sate concen- trate ca tip, intru cit aceasta vale, incepind dela Zlatna in sus, devine din ce in ce mai strimta, inchisa fiind de amindoua partile de §iruri de dealuri-munti. Valea-Dosului, bunaoara, care e mai intortochiata cleat Ampoiul, nu ofere nicaeri www.digibuc.ro CERCETARI IN WIRTH APUSENI 7 vre-un loc mai deschis, mAcar o poian ä. care ar fi putut permite concentrarea unui numAr oarecare de case; asa cA, satul cu acelasi nume e risipit in lungul soselei pe o dis- tantA de 16 km. Rar se viid cite trei, patru case laolaltii, cele mai multe find isolate unele de altele pe o raza de 500-1000 in. Ceva mai mult cea mai mare parte a case- lor slut cArate pe umerii rotunzi ai dealurilor, asezatA fiecare in mijlocul mosiei" de care poate ingriji mai bine fiind lingA, ea. Pe de altA parte, dat fiind felul lor de vieatii, de a fi legati, iarna-vara, de bucata de piumint pe care o stApinesc, era firesc ca cele mai multe familii sA-si stabi- leascA locuinta fiecare pe cite un deal sau vAlcea, pentru ca astfel i ingrijitul vitei sau al celor citeva oi de care dispun sä. devie pentru fecare casA mai usor, mai eftin i mai bun. Regiunea izvoarelor Ampoiului e mai mult muntoas1 decit deluroasii i este acoperitA eu dese i intinse pAduri de fag. Totusi dealurile ofer un pAsunat abundent, ceea ce con- tribue ea si piistoritul sA fie mai pronuntat decit pe valea Ampoiului. In Valea-Dosulni i mai ales in .,hotarul" Trim- poielelor pasc turme mari de oi si tot aci gAsim i adevArate muntárite. i In satele de pe valea Ampoiului se poate con- stata pAstoritul, dar in stare cu totul rudimentarl : familiile comunei îi string toate oile de care dispune fiecare si for- meazA una ori douA Willie de oi sau si de capre intru cit pAdurile acestor sate sint de stejar i gorun care, sub Ingrijirea unui cioban, pase de obicei in imprejurimile satelor anume destinate. In timpul iernei &care proprietar isi hrA- neste oile cu finul sau otava eositA in timpul verei, iar in satele din sud-estul Zlatnei le mai hränese i cu frunzA, uscatA de sAlcii. Pentru aceasta, locuitorii din valea Ampo- iului sAdesc anume sAlcii, ale cAror ranniri le taie pe la sfirsitul verei pentru ea frunza lor uscatA sà inlocueascii lipsa de fin. CA pästoritul va fi fost in trecut mai desvoltat in aceastä, regiune, aceasta pare sA reiasA din räspunsul pe care mi l-a dat un bAtrin din G-itureni, spunindu-mi cA altA- datä erau turme mari de oi §i cA acum s'o micit" ca numär. www.digibuc.ro 8 TACHE PAPAHAGI Sub aspectul acesta, Mogo§ul, ca §i Intregalda, se pre,- sintä mai bine : in afarg de sämädigturile deluroase pe care le are, pgstoritul se practicä relativ pe o scarg intinsg. N'am putut cerceta insg mai de aproape nici aceastg comuna pentru uringtoarele motive : Mogo§ul este rgspindit in lungul väiei sale pe o distantg de aproape 25-30 km., formind la depgrtgri de 3-4 km. grupuri de case numeroase, cum stilt de exemplu Birle§tii, Mämgliganii, Micle§tii, Negre§tii, etc. centre care, dacä le-am raporta la configuratia satelor romi- ne§ti din alte regiuni, ar putea forma fiecare aparte cite un sgtulet; pe lingg aceastä formatiune, se mai zgrese pe umerii, ca i pe virfurile mai tuturor dealurilor, mici grupuri de case sau chiar case rázlete, incunjurate de ogoare sau pologuri care formeazg mo§ia" respectivg. In atari conditiuni, evi- dent &á asemenea regiuni mocgne§ti necesita, pentru o apro- fundatä. §i cit mai completg studiere etno-lingvisticg qi fol- kloricg, chiar din partea unui cercetgtor experimentat, timp indelungat . §i multá abnegatie de sine : mimai Mogo§ul, bung- oarg, cere pentru o astfel de monografie cel putin o varg intreagg, fárg a ne mai gindi la cele ce ne poate oferi vieata de iarng. Aceasta fiind realitatea, inch' de acum ne putem face o idee cit devin mai anevoioase atari cercetári in tara popriu zisg i cu totul originalg a Motilor. hainte de a trece la ace§tia, voi releva citeva caracte- ristice ale aspectului etnografic pe care ni-1 presintg, vieata Mocanilor. Un prim amánunt care frapeazg inainte de toate pe un cercetgtor este portul unei opinci, originalg dintr'un punct de vedere, care constitue elementul cel mai pitoresc al intregei infäti§gri : e a§a, numitul gurgui vîrful opincei inalt de ce1 putin un lat de 'Ring §i cu fata intoarsg putin spre la- turea interioarg a piciorului (cf. plan§a Acest fel de opinci le poartg deopotrivg bárbati §i femei, dar cu o ten- dintg mai pronuntatá la femei ca gurguiul opincilor lor sg fie ceva mai mare §i mai inalt decit la bgrbati. Gurguiul acesta caracteriseazg in deosebi pe Prisgcani §i pe cei din www.digibuc.ro PL. I 1. Vedere din valea inijlocie a Girdei: o parte a Sciiriparei- de-sus împrì4tiat pe versanturile apusene din apropierea Ghetarului. 2. Partea superioarg a satului Neagra risipita pe versantul sud-estic al Mägurei. www.digibuc.ro CERCETARI IN MUNTII APUSENI 9 Ggureni care D. poartg cu o deosebitg mindrie, spre deosebire de celelalte sate unde, din causa influentelor orgsenesti venite din spre Alba-Iulia, ca si din spre Zlatna, e pe calea dis- paritiei sau, dacg se mentine, e departe de a atinge dimen- siunile pline de originalitate ale gurguiului prisgcan ori al celui din Ggureni. Gurguiul 11 mai constatgm si la cealaltg ramificatiune mocgneascg, i anume in Mogos ; dar formati- unea gurguiului mogosan constitue cel mai bun criteria de a putea distinge pe un Mocan dacg e din Mogos sau de pe valea Arnpoiului, desi in tipul fisic al acestor doug ramifi- catii, care e unul i acelasi, doming in general coloarea blondg i ochii albastri. Gurguiul opincei mogosene e bine virfuit i stg aproape drept in sus (cf. pl. vur, 2). 0 altg notg caracteristicg a regiunei e distinctiunea ce se constatg intre femei si fete, mai ales in zile de sgrbgtori sau dumineci : fetele umbra', cu pgrul impletit la spate si cu cavil gol, pe chid femeile mgritate, de orice virstg, impletesc pgrul de pe partea superioarg a capului intr'o cositl läsatk pe frunte deasupra ochiului drept i petrecutg dupg urechea dreaptg ca sg formeze la spate un tot intreg cu restul pg- rului ; pe Bugg aceasta, toate umblä acoperite, fgrg ca ng- frama de pe cap sg le ascundg impletitura de pe frunte. Portal in genere nu presintg nimic deosebit. Bgrbatii umblg imbräcati in cgmase albg de in sau cinepg, cu cioa- reci de ling strimti, purtind pe cap cunoscuta pglärie neagrg si cu borduri mici pe care o poartg i asa numitii Ungureni. Femeile poartg cgmase albg lungg, cite o pgreche de zaghii, iar in loc de ciorapi au cioareci de ling. Industria casnicg e cu totul neinsemnatg ; ea se reduce la strictul necesar al casei. Din causa lipsei de ape mai mari, cu ajutorul cgrora sg poatä forma cäderi trebuincioase pentru viltori, bungoarg, teskurile lor slut rudimentare. In trgsg- turi generale toate satele de pe valea Ampoiului au, din punct de vedere economico-social, un aspect sgrácgcios : case sau, mai bine zis, adáposturi mici i cele mai multe acoperite cu stuf iatá satele lor. www.digibuc.ro O TACHE PAPAHAGI Ceea ce m'a frapat i mai mult e skrricia folkloricá pe care am constatat-o mai la fieee pas, (liar in Prisaea reni, care mi-au pkrut a fi mai interesante i unde am hat contact si cu persoane biltrine cu pärul alb ea fuiortil. Re- levez un singur cas. Ducindu-mä pe un deal de lingl Pri- saca, vM o nevastri care fi läsase jos copilasul de vre-o citeva luni in arsita soarelui, toreind la o micä distantk aläturi de o bittrinä. Notez cá in apropiere erau destui ar- busti umbrosi. Intrebind-o de ce nu-1 culek la umbrá, mi-a räspuns cit vin serpii sug. Cum il sug ! Poate f1 murk, sau Ii omoark. ..;erk'i nu nitwit copii ; lor le plaZ;e laptele vin la eopii de VOL sug. Incercarea mea de a continua eonvorbirea in domeniul unor asemenea credinte n'a avut nici un resultat. IMPREJURIMIIX ABRUDULUI Pornind din Zlatna, treci prin Valea-Dosului i urci so- seaua serpuitoare i incintiitoare in umbra rkeoroask a unei dese pAduri de fagi ìnalÇi i luminosi pink, pe Dealul-mare, de unde, in lungul unei väi cu privelisti frumoase, cobori prin Buciutn-cerb spre Abrud, centrul Bkiesilor. In impreju- rimile aeestui oräsel, care te frapeazá prin expresivitatea unui nationalism pronuntat, slut asezate urmiltoarele sate : Corna, Bucium-cerb, Bucium-sat, Bucium-izbita, Bucium-sasa, Bucium-poieni, Bucium-muntari (toate spre sud-est) ; Abrud- sat, Ciirpinis, Sohodol, Pele i Rosia (toate spre nord-est). Pe cit de interesantii e aceastä regiune din pullet de vedere al industriei aurifere, ca si sub aspectul istoric in le- gáturk cu luptele ce s'au dat in 1848 mai ales in Bucium- cerb intre Moti i Unguri, pe importantá sub raportul lingvistic si folkloric. Din causa ocupatiunei, la care se pot aattiga efectele frkmintärilor politico-natio- nale ale cunoscutelor evenimente istorice, toate aceste sate astázi pot fi socotite ca definitiv i complet pierdute pen- www.digibuc.ro CERCETARI IN MUNN] 4PUSENI 1 tru evolutia istoricì a dialectologiei romine, intru eit moder- nisarea a contribuit nu numai la unificarea literarisarea graiului lor, ci si la uitarea a tot ce e traditie, credintä. li- teraturá, etc. In comparatie cu resultatele cercetárilor mele in alte regiuni dialectale, a trebuit sä fac multe sfortári ea sa pot culege acele citeva stträcácioase si foarte palide spe- cimene pe care le dan la texte ; §i aceasta nu din causa firei lor cam putin deschisá i oarecum neospitalierá, ei din cruda realitate cá vieata acestor sate e lipsitá de literaturá folklo- ricá ce ar putea presinta vre-un interes deosebit. Singura stiintá dintre cele afirmate care ar putea fi oareemn multu- mitá in resultatele cercetarilor sale ar fi arheologia: friein- du-se explorári temeinice ered cá s'ar putea descoperi lueruri interesante privitoare, buniloarti, la vieata romaná in aceste regiuni aurifere. Evident ea nu intra in cadrul articolului acesta descrieri referitoare lie la galeriile romane subterane din Rosia, ori la vieata economico-socialá a acestei regiuni, etc. Relevez mimai ca din tot ce Ida preocupat sub raportul etno-filologic n'am putut da de nimic interesant, desi urmá- rirea diferitelor puncte a fost fácutá pas cu pas : din ce ne dau, de pildá, Frinen i Candrea privitor la graiul abrudean' n'am gásit niei O urma. NIoln suprafata unei ape intinse in asa fel agi- tatá, incit pe alocurea ai vedea parea printre rupturi de va- fundul pámintului : iatá aspectul geografic al IL-6 Motilor. Inchipuiti-va acum pe pantele i umerii valurilor oarecum rotunde, ha chiar i pe crestetele lor, adáposturi omenesti rásfirate pe intreaga intindere de apa ráscolitá mai mult sau mai putin din adincuri : acestea slut satele lor. Pentru eine strábate in lung si in lat acest tinut ureind eele mai multe inìuitiini dominante, impresia cápátatá cores- punde unei realitài existente. 1 Rominii din Muniii Apuseni, 81. www.digibuc.ro 12 TAME PAPAHAW Puternic §i aproape fArA intrerupere incercuitä de un lant de munti inalti, tara Motilor pare, in urma unei amá- nuntite studieri geografice, a fi servit, uncá diii vremea tutu- neeoaselor frAmintAri §i amestecuri etnice, de refugiu elemen- tului pitulat aci. SA se urce cineva rind pe rind bunAoark pe muntele CAlineasa, pe Mägura, pe dealul Dobreasca §i pe Fericetul §i nu va esita, cred, formeze convingerea el, avind in vedere diferitele consideratiuni de ordin geo- grafic, social §i economic, aceastA regiune cu drept euvint poate fi socotitA ca un adápost etnic in fata atitor viscoliri barbare din epoca de formatiune a poporului romin. In afarA de valea Vidrei §i intru citva §i valea Negrei care e mai deschisA, mai roditoare §i plAcutA vederei, celelalte cursuri de ape, mai ales dela Albac in sus, ofer priveli§ti sAlbatice §i fioroase, cum ar fi Iarba-rea, Girda(-seacA), etc., in ale cAror ascunzi§uri §i ramificatiuni stau acivate locuinte räzlete de Moti. Exceptind cursul Arieplui propriu zis in lungul aruia se intinde singura §osea care inlesne§te Motilor intrarea §i ie§irea cu care sau cärute din tara lor, restul cAi- lor de comunicatie cu tinuturile IneunjurAtoare slut cu totul reduse §i practicabile numai pentru pede§tri §i cai de munte 1. Date fiind interesul ea §i importanta pe care le pre- sintá geografia umanA a acestui original §i oareeum enig- matic colt rominesc, voi da o descriere mai amánuntitA a diferitelor aspecte ce ne intereseazá §i pe care le-am urmA- rit mai de aproape in cursul celor patru cAlkorii fäcute in aceastA tarA, strAbAtutA îu intregime §i in multiple directi- uni pe jos. Sat el e. Incepind cu orA§elul Cimpeni, care e centrul propriu zis al tärei Motilor, satele care o formeazá slut ur- mätoarele : Certeja, Cimpenii-de-sus, Sohodol, Poieni, Vidrele (de sus, de mijloc, de jos), Ponorel, SecAtura, Neagra, Dize§ti Al bac, Gura-ArAzei, Scäri§oara-de-jos, SeAri§oara-de-sus, Iarba- rea §i LApu§ul. 1 Pentru tot ce priveqte aspectul geografic, cf. harta sci anexatK. www.digibuc.ro CERCETARI IN MUNTII APUSENI 13 Asezata pe mnaltimi rotunde i roditoare, Certeja ofere privelisti Incintatoare, cele mai multe case fiind situate pe dealuri. E singurul sat care, prin configuratia extinderei, e cel mai putin rasfirat, dupa, :care urmeaza Gimpenii-de-sus, Ponorelul, Vidra-de-jos i Seckura toate acestea find prastiate mai malt n lungul apelor. Toate celelalte slut pre- sarate pe intinderi mari, mai toate casele sau grupurile de case care formeaza o familie fiind isolate una de alta pe o distantä, ba chiar pe o raza, variind dela 1-3 km., dupa configuratia solului. Urcindu-te pe muntele Graina, vezi ca intr'o panorama cum Vidra-de-sus stä risipitä, pe versantul sudic al Bihariei, intinzindu-se chiar pn n imediata apro- piere a crestetelor sale. Aceeasi vedere ne-o presintä, si fun- dal Negrei de pe versantul sudic al Magurei (cf. pl. 1, 2). Iti face impresia c gut adaposturi retrase n fata unui potop, traind parca complet isolate de tot ce e vieata pamin- teasca. In afarä de laturea etno-geografica, a unor atari ase- zari, trebue relevat i aspectul poetic pe care ti-1 desfäsura. Asa e casul mai ales cu Läpusul, care ofere cele mai fra- moase priveliti, fiind situat ca intr'o albie, din mijlocul ca- reia se isnaltä un deal rotund si virfuit. Si mai imprastiat se presinta Albacul i Gura-Arazei, iar aspectul sub care ni se Infatiseaza Scarisoarele intrece orice asteptare. Valea Vidrei e mai link' i e acoperita la nord, est si vest cu paduri de fagi. Ceva mai accidentata e valea Negrei. Dar vaile Albacului si ale Scarisoarelor gut abrupte si chiar stincoase, pamintul pietros i acoperit numai cu paduri de brad. In lungul apelor slut foarte putine case ; cele mai multe domina, ca niste sentinele, ori stau ascunse pe umerii i versanturile náltimilor. Centrele lor Insa se gasesc In vale si smut formate din urmatoarele : bise- rica, scoala, casa preotului si a invatatorului, circiuma, vre-o moará i vre-o citeva ease. In Scarisoara-de-sus, bunaoara, centrul satului care se gaseste la confluenta Läpusului si a airdei se compune din : biserica,locuinta invatatorului, circiuma inca vre-o patru case ; casa preotului, notariatul i jan- darmeria gut cu vre-o doi km. In josul apei. www.digibuc.ro 14 TAGIIE PAPAHAGI Pentru a fi §i mai bine edificati in aceastá privintá, amintese c pentru prima zi de Pa§ti, de pildá, Scitri§orenii cei mai indepártati trebue sit porneascti de acasá, dimineata, pe la orele 7, pentru ca pe la orele 10-11 sA," fie la bise- ; aci prinzesc dupá terminarea serviciului religios §i, ple- cind pe la orele 1-2, sosese acasà tocmai seara, mai ales cä merg cu copii §i bátrini. Din causa acestei configuratiuni geografice, nici §coala nu poate progresa, intru &it in timpul iernei copiii ar trebui sá aibá, un internat lingá §coalit, de unde sii poatä pleca doar simbáta ; altfel, §i-ar risca vieata da&a: ar incerca sii se duck' in fiecare zi la §coalá. Casele stilt sárácácioase, filcute din birne de lemn, cele mai multe cii o singurá despártiturii in interior, toate acope- rite cu indilá i adumbrite de cite un frasin (cf. pl. II, 2). La sud-estul Vidri§oarei se 6cräsesc alte douá sate : Tomnatecul §i Bulze§tii. Intru cit §i aceste sate, mai ales Bulze§tii, gat considerate ca fiicmnd parte din onotime", le-am cercetat §i pe acestea aláturindu-le Motilor, de§i din punct de vedere orografic cel putin ele fac parte din tinutul propriu zis al Zárandului. Si aceste sate au acelaqi caracter ca §i Vidrele de exemplu. Bulze§tii e §i mai imprá§tiat decit Tom- natecul, fiind §i un sat mai mare, §i amindouà formeazá gru- puri mai compacte numite cringuri", care poartà numele de familie ca §i la Moti. Casele acestora slut acoperite §i cu stuf. Tipu 1. De§i pentru urmárirea §i elucidarea proble- melor biologice antropologia §i, poate, serologia ar fi cele mai indicate momentan in a se pronunta, totu§i chiar simplele impresii pe care ti le formeazg infáti§area colectivä a unui element etnic pot fi luate in consideratiune. In trägturi ge- nerale Motul iti atrage atentia prin tipul lui caracteristic intr'un fel, care-1 scoate din cadrul general al tipului romi- new : e de staturá mijlocie, costeliv §i iute, cu o oarecare lipsá de simetrie in regularitatea trásáturilor fetei, nasul I Pentru cercetrri serologice in Rorninia, cf. revista Cultura, I (19241. 224-234. www.digibuc.ro CERCETARI IN MUNTII APUSENI 15 mai mult neregulat, adica de obicei cam cirri, midi de un albastru spälacit in spre verziu, coloarea de un blond tot spaläcit, batind in castaniu. Fireste ea unele din aceste ca- racteristice slut explicabile; n'am putea insa sit le trecem pe toate cu vederea. Daca e costeliv i iute, aceasta se explica si prin faptul ca istovitoarea munca pe care o depune Motul pentru miserabila lui existenta zilnica, urcind si coborind dealuri si munti, Ii determinii, ca si clima de altä parte, la un atare fisic; dar nu ne-am putea gindi ca celelalte trasil- turi s'ar putea datori de exemplu unui amestec sasesc ori germanic, etc. Nu s'ar putea iarasi recurge la o explicare in sensul ca neregularitatea tipului sau s'ar datori de pilda felului de vieatä munteneascrt pe care o duce Motul; càci aproape un trai identic ca geografie umana II duce si tribul albanes al Gheghilor, ceea ce nu-i impiedeca de a fi cei mai arrttosi. mai impunatori si ajar mai frumosi dintre toti lo- cuitorii sud-dunareni ai diferitelor nationalitati. Un exemplu din imediata vecinatate a Motului traiul Tomnaticenilor se aseamana cu cel al Motilor ; totusi tipul lor, cu trasäturi regulate, se distinge radical, ducindu-ne prin albastrul ochi- lor si prin albul-roz al fetei spre o provenienta slava (cf. pl. VIII, 1). Portu 1. In aceasta privinta nu exista nici o deo- sebire intre ei si Baiesi. Poti totusi cunoaste din ce sat e fiecare dupa coloarea siretului cusut in lungul si in afara cioarecilor sau cusut inainte §i in dos ; se mai pot cunoaste §i dupa coloarea sau tesatura hainei. Rar vezi pe cite unul imbracat cu gatiile ardelenesti (cf. pl. iv, 2). Portul lor na- tional mush, Il formeaza cioarecii de lina. Cel femeiesc astrizi nu presinta nici o caracteristica zaghii nu se mai tes si nici nu se mai poartä, desi arta acestor tesaturi nu le-a lipsit. Keptarele le cumpara tot din bold. Doar camasa e singurul element al Imbracamintei pe Om gras prir.tre Moti nu poa te fi deeit eineva eminamente se- dentar: eireiumarul sau eirciumIreasa, primarul i preoteasa (nu i preotul). www.digibuc.ro 16 TACHE PAPAHAGI care o cos acasá. La toate insá constati eh' fundele piepta- relor formeazá tricolorul romInesc. Vieat a. In conditiunile geografice relevate, traiul Motului e cu totul rudimentar. Casa lui e asezatä In sau lingá mofia sa, care nu-i ofere decit pásunat, ma- terial pentru industria lemnului i anume brad, si pe alo- curea citeva sámànáturi de toamná Rar constati situatii gos- podäresti frumoase. Särácia dominá. Sint numeroase casele care n'au nici o vitá, mácar, nici cal de povará. Vieatá, pás- toreascá nu exisa de loc. Rar iarási vezi pasári de curte : doar pe cite un cring auzi cite un cocos. Singurul sat care face exceptie e Certeja, unde se intretin gáini de dimensiuni marl. Aceastá lipsá se explicá i prin faptul cá, in singurá- tatea inältimilor In care locuesc uliul si-ar putea oricind gäsi pradá, dupá cum nici vulpea nu s'ar indepárta prea mult dela atari gospodárii. Pentru aceasta, foarte rar, dacá nu chiar de loc, vezi cite un cine la vre-o cash, mai rásáritä. La aceste lipsuri vin sä se adauge in vieata Motului altele. Sint dealuri intregi care sufer din causa lipsei de apá, pe care locuitorii slut nevoiti sá o transporte in bu- toaie Incárcate pe cai din väi sau dela izvoare relativ inde- pártate. Aceasta am constatat-o si la Mununeni, care locuesc pe crestetul sudic al muntelui In care se gäseste Gherarul2 subteran, i anume pe Munund. Locuitori din Imprejurimile Ghetarului mi-au afirmat cá, in anumite casuri fac us sit de ghiatä. Aceastá lipsá insá se resimte si mai mult in timpul iernei, cind din causa omátului abundent sint siliti sá-si adape vitele timp de douá, trei zile cu apá din zäpada to- pitá. Dar, in afará de inconvenientele pe care li le aduc 'mac- pártärile lor fatá de centrele administrative bunäoarl, unul dintre cele mai mari neajunsuri pe care le indurá este immormin- tarea in timp de iarnä mai ales in satele Albac, Scári- soara, farba-rea si Läpus. Din causa marilor zápezi sau din 1 Pe dealul ROW Balceftilor, in zitia de 26 august (1921) viline1e incit nu erau bine coapte. 2 Cf. descrierea Gkefarului in Frincu E}i Candrea, Z. c., 59. www.digibuc.ro PL. IS www.digibuc.ro I. Spre Lespezeni (Segrisoara-de-jos): drum 2. Casil isolat6 Qi avzatil, in inijlocul de care ureind pe un deal mie mo0ei" pe valea Girdei 0 eu pantii linA. (86,risoara-de-sus). CERCETARI IN MUNTII APUSENI 17 causa viscolirilor, preotul din Scgrisoara (de sus sau de jos) nu poate sg se deplaseze ping In fundul Girdei de exemplu, sau st urce dealul trecind dincolo de Runcu, n directia eg- lineasa, etc. Si cum Motul tine ea sg fie immormintat numai in cimitirul bisericei, atunci vezi petreefndu-se hotgrfri eu adevgrat surprinzgtoare : dacg eel mort este un copil, Mr- batii cringului, ba chiar si feineile, bgtgtorese cu lopetile zgpada fgeindu-0 cgrare si astfel II due pe umeri cite doi insi ping la biserieg ; dacg insg eel mort e un om fn virstg, si cum plaiurile ea si pantele repezi mi permit ducerea mor- tului in §ir de cite doi ini, atunci inharng la o pgreche de boi un jug cu doug ori chiar trei birne lungi i groase sau late peste care se leagg corpul neinsufletit si in modul acesta e transportat ping In vale, -Linde se ggseste biserica. ì ceea ce e si mai surprinzgtor e situatia in care se ggsese dealuri intregi si chiar case singuratice, care rgmfn pe timp de eiteva luni de zile mai mult sau mai putin complet inchise, cu totul isolate, tinIndu-0 vitele In mdieturile din imediata apro- piere. Atita bun au in timp de iarng cg frigul de munte nu poate egala gerul Bärgganului bungoarg, dupg cum, pe de altg parte, toti lupii coboarg la §esuri, dupg pradg mai ti§or de ggsit. Ca ocupatiune, rolul femeiei se resurng, in afarg de gos- podgria casnicg, la cultivarea redusg a inului si a cfnepei. Industria lemnului e ocupatiunea de cgpetenie a bgrbatului. In timp de varA, ea i iarna, cu o indeminare remareabilà, Motul se indeletniceste en facerea ciukirdlor, a donitelor a cercurilor pe care 0 le procurg din rarnuri de brad mai mlgdios, mai moale (cf. plan§a iv, 1). Fabricarea sindilelor ca si a tulnicelor face parte tot din industria lor proprie. Incgr- elndu-si cgrutele cu ciubere, doniti i cercuri, Motii ies din tara lor pe la sfir§itul verei percurgind distante mari pentru desfacerea convenabilg a produselor lor. Inainte de rgzboiul european strgbgteau pusta Ungariei ping la Budapesta, prin Croatia 0 pang la Fiume. In Ungaria mai ales isi vindeau ciuberele pe o toemealg convenabil6 edor, 410114' p'kirti Urt 56509. www.digibuc.ro 18 TACHE PAPAHAGI gurul sg dea Motului atita grin cit poate incgpea in ciuberele cumpgrate. Cutreergrile acestea In regiuni si tári indepgrtate, flcute la pasul cailor si cu popasuri de zi sau noapte la marginea soselelor, durau cite doug si chiar trei luni de zile si drept orientare in chiar tinuturi necunoscute nu le servia alt ceva deal acel flair" special entithtei lor de a le scormoni si a le explora Mfg, ea sg rataceasett. Si astgzi incl aceste colindgri se desfitsurg inaintea ochilor nostri : pentru statele vecine, ea Ungaria si mai ales Iugoslavia, pe o scarg mai redusg decit in trecut ; ceva mai pronuntate hug pentru Rominia din sud-estul Carpatilor. Formind grupe de cite 4-15 cgrute acoperite cu h! ern'ee §i unii luindu-si ea ajutor si cite un bgiat pe care incg din frageda copilgrie il initiazg in explorgrile sufletesti ale unor atari indeletniciri, acesti Moti, in simtul lor de orientare, tree prin toate defileurile carpatine, cutreerind in lung si in lat intreaga Basarabie, intreaga Dobroge precum si toate judetele dungrene, unde cautg sg-si desfacg munca lor, la care putem adguga si yin- zarea tiocurilor de rgsing ceea ce, de altfel, reiese si din cintecul lor : A plecat Motul la targ Cu i'ercuri si cu 6jubarg, Si cu tiocuri de rhsing In targ, dupg fáring. Evident cg in tendinta acestor peregringri comerciale trebue sg vedem in primul rind gindul lor de a realisa un ctstig en care sg poate iesi din iarng cu intreaga familie. La basa acestor peregringri insg cred &A trebue sit vedem si anumite impulsiuni sufletesti de explorgri spirituale, de neastimpgr etnic in dorinta de a vedea si a cereeta cit mai mult si cit mai variat. Gratie inteligentei sale vioaie si adine scrutgtoare, Motul si-ar putea da totdeauna sama cg oricare ar fi eistigul pe care 1-ar realisa, el nu poate egala valoarea eelor doug sau trei luni de zile de cutreergri si cg pe orice alta cale si-ar putea agonisi acelasi elstig, fgrg sg mai fie supus di- feritelor ingrijoräri pe care i le pricinuesc simplele sperante www.digibuc.ro CERCET AEI IN DIUNT II APU SEN I Iti sau chiar riscurilor unor asemenea deplasgri. Asa cg si din acest punct de vedere cred cg. trebue s admitem o inclinatiune etnicg proprie entitgtei sale inclinatiune pe care o con-. stgtgm si mai desvoltat n carvdneiritul Arominilor si care e perfect acoperitg, de scopul material al existentei pgmintesti. De altfel o inclinatiune aproape identicg trebue sg, vedem si in peregrinatiunile pg,storesti, cu singura deosebire cg. ea e in- dreptatg exclusiv in explorarea naturei, nu a lumei, fiind ea cel putin tot asa de acoperitg de o grije, aceea a turmelor. Un amgnunt privitor la comertul produselor de brad ce meritg sg fie relevat ar fi urmgtorul. Cu furnisarea acestor produse se ocupg in special Albgcenii i Scgrisorenii care, apoi, le transporta pe cai vinzindu-le in deosebi Vidrenilor care le desfac la targ. Causa e c. primii, ca i Lgpusenii toti cei ce locuesc atgrati prin meleaguri unde nici nu se poate face mgcar drum de car, nu pot intretinea decit cai de munte ; rare slut dealurile din partea superioarg a Ariesului ale cgror pante sg permitg drumuri de care cu boi nu si de cgrute. Plansa ir, 1, care represintg relativ un deal lin si nu toemai inalt (dealul care urcg spre Lespezeni din Scgrisoara- de-jos) dovedeste cu prisosintä marile greutgti de transport re care Motii nu le pot invinge decit cu ajutorul cailor Intru citva cu ajutorul boilor. Satele din valea Vidrei insg dispun si de o sosea bung singura mai practicabilg asa cá numgrul cgrutelor e mai mare pe aceastg vale. Un alt aspect, caracteristic si el, al vietei petrecute pe dealuri sau in munti ni-1 ofere pgsunarea vitelor. Toate vitele cornute i neintrebuintabile de care dispune un sat sInt trimise in timpul verei la pgsunat, i anume in partea muntoasil nordicg a fgrei bor. Pentru pgscutul lor smut angajate de obicei fete, muntárite. Spre deosebire de ceea ce constatäm in Maramures bungoarg, aci numai fetele nevestele cilia din tulnice i aceasta mai mult in Gura- Argzei, ca pgstorite. Pentru vitele sau prea putinele oi ca pasc in imprejurimile caselor se trimit copii ping la 15 ani : dealurile rgsung de chiotele prelungi in gamg cromaticg de- www.digibuc.ro 40 TACHE PAPAII 401 scendentä pe care le dau acesi copii dintre tufivuri. Se afirma privitor la ei cA. grit atit de inapoiati in vieata so- cialä vi a ar fi ma de sälbaticiti cu firea, inch un tatä vi faptul s'ar fi petrecut in Albac , strigind din vale pe un bAiat al lui care stetea cu vitele pe deal ca 8A', vie acasä spre a fi botezat, i-a zis : MA, pucg, mä ! G'iuri acasà, c'o sirit popa &A, t'e bot'edze!" la care fiul i-a räspuns : Da rte-i aela popa? D'e mgrincatu-i? Car a c t eru 1. Din firea lui Motul e democrat, ceea ce se poate constata vi din faptul c'à in vieata lui socialä nu existä absolut nici o deosebire de clash'. Ca vi la Aromini, de pildá, termenii de politete (d-ta, d-voastrei, etc.) erau ne- cunoscuti Motilor, adresarea fäcindu-se direct prin tu' lucru pe care 1-am putut inregistra vi eu atit pe valea Bulzului din Gura-Argzei, cit vi pe valea Girdei, unde convorbirile pe care le aveam erau intretinute cu tutuire. E de o cinste perfectà vi. cu o pronuntatä independentä sufleteascii. In ciuda configuratiei de geografie urnanä a acestei tAri con- figuratie ce ar putea täinui mice hotii sau chiar crime pe cari oricine le-ar putea comite cu uvurintä furtul nu exist& nici in anii acevtia de coruptie contagioasä. In dupä arniaza zilei de 1 septembre 1921 am plecat din LA,puv ca, trecind prin räsfirarea nordicit a Ierbei-rele vi prin punctul Tarnita, sä ajung in Vidra-de-sus. N'am putut obtinea pe nimeni drept cálhuzA, vi insotitor. N'aveam nici hartà vi nici vre-o cärare nu cunovteam. Dupä indicatii vi asiguräri linivtitoare, a trebuit sä tree firevte, singur printr'una din desele vi putin umblatele päduri de fagi ce se intind la poalele Biha- riei. In mijlocul pädurei, la o cotiturg de cärare, intilnesc doi Moti, cu securile lingl ei. Devi trecerea nrea orn strein pentru ei in aceste locuri li s'a párut cu totul ciudatä pentru firea lor bänuitoare, totuvi bung ziva" al meu fu intimpinat cu Dumnezeu t'a'iute" al lor, färä ca sä mi se adua nici 1 Cf. Frineu si Candrea, 1. c., 23-24. www.digibuc.ro CERCETARI IN MUNTII APUBENI 21 eea mai micg neplgcere. Faptul cg atit la Mori cit si la Bulzesteni eircurg striggtura (culeasg si de Frincu si Candrea) : Tine, Mot, de hastg straith, Sg mg h'it ea hastg Meatà ! Ping mg, h'itai cu Meata, Motul se duse cu straita nu poate fi socotitg ea o notg contrart corectitudinei lor, pentru cg prin aceastg striggturg se reliefeazg de cgtrg Mot, in sens de batjocurg, naivitatea de care a dat dovadg Bul- zesteanul la Tirgul (de fete) de pe muntele Ggina. E iute si violent atunci and ii este in joe ceva din pa- trimoniul lui sufletese, national sau din interesele lui obste§ti. E ultra-xenofob. Asa se §i explieg faptul eg in toate satele Motilor nu existg nici un strein. Mi s'a relatat cg, inainte de rgzboi un Evreu a incercat sg deschidg o circiumg la mij- local drumului dintre Albac si Secgtura, la poalele Dea- lului-frumos. Dupg putine zile indrgzneata lui hotgrire 1-a costat propria-i vieatá in chiar localul lui. De altfel aceastg tenacitate de caracter au dovedit-o cu prisosintg atit sub stg- pinirea ungureascg chiar fatg de temutii jandarmi maghiari, cit si sub cirmuirea noastrg dad s'a incereat sg, li se exploa- teze singurul lor avut, anume pgdurile de brad. E foarte bgnuitor fatg de oricine care le calcg tam. In vara anului 1922 urcam spre dealul Pätrusestilor din fata Scgrisoarei-de-jos. Intr'o poienitg, o nevastg stetea algturi de bgrbatul ei care dormia era pe la amiazi. Cum mg vede, femeia desteaptg iute pe sotul ei. Acesta, ca muscat de sarpe, pune mina pe coasg si sare sus : II deranjase de geaba, pentru cg Motul mg cunostea din cglátoria mea precedentg. Evident cg aceastg caracteristicg, sufleteascg si-ar putea avea mai mult sau mai putin si o explicatie istoricg relativ reeentg si anume : bgnuiala Motului fatg de un strein care-i cutreerg tara e cg in acesta el vede un Ungur ceea ce isi poate avea originea in crincenele lupte pe care intreaga Motime, bgrbati si femei, le-a dus in contra asupritorilor bor. Dar www.digibuc.ro TACHE PAPAHAGI aceasta nu poate explica totul. Suspiciunea lui cred di i§i are rgdgcini adinci §i vechi, proprii unei entitgti care s'a refu- giat in labirintul acestor munti, rIdgcini care s'au putut perpetua ping in zilele noastre gratie configuratiei §i isolgrei lor geografice ; a§a cg, in urma luptelor din 1848 mai ales, u§or s'a putut face derivarea acestei lature psihologice in sensul unguresc. In sustinerea acestei explicatii cred cg meritg sg fie rele- vatg §i urmgtoarea constatare. In ziva de 21 iulie 1924 m'am dus pe dealul Fele§tilor, in spre izvoarele Girdei. Mg opresc putin in apropierea unei cgscioare. La marginea und mici sgmgngturi de cinepg stetea singurel un copila§ de vre-o 5-6 ani. Indatg ce mg vede incearcg sg se ascundá pe dupg d- uel-A. Cu privirile tintite in vag, dar cu fata: in spre el, il urmáresc cu ochi furi§i : ca o pasgre speriatg se bagá in cinepg, pitulindu-se ghem §i urmárindu-mi mi§cgrile in neli- ni§te. N'a fugit dela inceput direct in casg, pentru cg intre cinepg §i casá era loc deschis de vre-o 15 in. Mi-am intors privirile intr'altà directie, urmgrindu-1 cu coada ochiului. Crezind cá a scgpat de sub urmárirea mea, fárá A dea nici un tipát, fugi cit il tinurg picioarele in casá. Fire§te cá acest copila§ nu putea vedea in mine un Ungur, bungoarg, ci un strein ... rgu-fgator, care, in sufletul lui de copil §i sperios, va fi fost identificat cu acel Gota sau GQata din limbajul copilgresc : mamele, pentru ca A facg pe copiii kr A inceteze de a mai plinge, li se adreseazg cu cuvintele t5Zi, cg vine Go(a)fa" echivalent cu aceemi sperietoare a mamelor romane : Hannibal ad portas. Dar nu- mele acesta, care nu poate fi alt ceva decit numele etnic al Gotilor, ne dovede§te in de ajuns cum earacteristica de suflet lagnuitor al Motului i§i are rgdgcini adinci §i vechi, care evocg vremurile turburi din epoca de formatiune a popo- rului romin. ' Frincu gi Candrea, in i. c., 100, Il explicK prin dihanie en care se sperie copiii cind pling". www.digibuc.ro CERCETARI IN MUNTII A.PUSENI 23 Ca o consecintg directg a acestei trgsgturi psihice, e firese lueru ca Motul sg nu fie comunicativ, sii fie un suflet inchis, in deosebi fatg de un necunoseut. Reserva pe care impune in asemenea imprejurgri egaleazg mutenia. Din causa acestei netnerederi pe care §i-o manifestg fatg de orice strein, e firese iarg§i ca Motul sii aparg neospitalier, foarte putin primitor 1. Tinuturi romine§ti sgrgcgcioase mai slut, dar sint numeroase casurile care dovedesc cg siirZicia nu exclude ospitalitatea. Chiar pe dealul Haiduce§ti (pe versantul nordic al Meigitrei), la ruggmintea mea de a-mi da contra-cost o farfurie cu lapte acru, femeia Parastia Haiduc a lu Durniiitru m'a Inthnpinat in 1922 ell cuvintele : nu prea day pg bawl, fgrit numa a§a, eg §ti-1 Dumnezgu cg are o nu omn bani". In legáturg cu aceastg notg, de remarcat cg lipsa de ospitalitate prive§te pe Mot, na pe Moatg, care e i natural sii stea in pling reservg. Raportate unele la altele, satele nu presintg intre ele ca- racteristice de diferentieri pronuntate ca fire. Sufletul lor e unul §i acela§i. A§a se §i explicg faptul eg nu se prea pore- clesc uncle en altele. Ill afarg de ce am relevat la pag. 20, despre Albgceni de exemplu se zice eg stilt turtéle, iar Al- bAcenii zie la adresa Scgri§orenilor eg ,tund pita cu fQar- fe6i clad o scot din cuptor" Mend alusie la orzul pgros cu a anti fiiná, amestecatg eu grtu, ace§tia i§i fac pinea. Oricum, geografia lor umang, cel putin, a contribuit §i ea la lipsa unor asemenea porecliri care, printre altele, sint in functie §i de grupgri compacte §i intregi de sate. Trecind insä peste hotarul sudic al Vidrei-de-sus, in spre Tomngtieeni §i Bulze§teni, constatgm cii poreclirea e mai pronuntatg §i mai vioaie. Tomngticenii, bungoarg, stilt pore- cliti greluff §i batjocura le-o poti aduce printr'o simplg in- trebare sau propositiune in care sg figureze forma tri4 (trei) I M folosese de ocasie sl adnc aci viile mele mulOmiri familiei r4osatului invX0tor Eliseu Moreau din Sckipara-de-sus, ea &i familiei avocatului Furdui din Cimpeni, a ciiror ospitalitate a contrastat profund cu cele constatate in general i in toate satele. www.digibuc.ro 24 TACHE PAPAHAGI intrebuintatg de ei : din cintecul, din trilul greerului se des- prinde trie, trii! pentru care motiv au fost Zqufuluit" yrelufi. Bulze§tenii, la rindul lor, grit porecliti capra in bi- sericei : o caprg a intrat in dimineata unei sgrbgtori in altarul bisericei ; in prostia" lor, Bulze§tenii au crezut c e Maica Precista §i toti au sgrutat-o sub coadg. Hglinggenii, de altg parte, stilt porecliti scroafa In bisericii: in dimineata unei sgrbgtori §i in a§teptarea sgtenilor in fata bisericei, preotul deschide u§a §i inainteazg spre altar ; o scroafg, care se bg- gase inguntru fuge repede, trecind printre picioarele preotului ; in trecerea ei, acesta Amine cklare pe scroafg, cu fata spre coadg. ; §i astfel dus in fugg, popa zice poporenilor" sgi cu sgagtate, poporeni, cà pg mine mg du.Ce dracu !" Iatg in.sä Cá cu aceste relevgri tangentgm un alt capitol, §i anume Folkloru I. Din cele relatate ping aci u§or se poate forma convingerea de multiplele §i variatele greu- thti unele aproape insurmontabile de care se izbesc ase- menea cercetgri. Admitind cá increderea e cl§tigatg qi cà Motul i§i deschide sufletul, se ridicg dificultgti fisice pe care numai o abnegatie de sine non plus ulera le-ar putea invinge. In cele patru cglgtorii fgcute in aceastg targ, in mai toate convorhirile avute cu diferiti oameni eu nu m'am putut folosi In fata lor de creion §i carnet pentru a nota ce mi se pgrea interesant de retinut, Mtn' cit bAnuiala lor i-ar fi amutit eu desgvir§ire ceea ce la inceputul cercetgrilor mi s'a §i intimplat. Riscam iarg§i, dacg a§i fi intrebat pe oricine §i oriunde asupra nomenclaturei topouimice. tin cas din mai multe : coboram de pe Mggura in spre Neagra la 17 august 1922. Poposesc la un izvor singuratic. lath cg trece un Mot §i se opre§te Rugg mine. In momentul acela priviam dupg o credintg aromgneascg omoplatul prevestitor al unui pui de gging fript. Bung ziug, zice Motu]. Bung ziva. Poftim, stai putin Da ce faci aici? www.digibuc.ro PL III 1. Cael mai gospoditreasel din Sarisoara-de-jos, alezat5. Rugg drumul de tarii" in apropierea bisericei. 2. Colibe de toamng li. iarnA pentru vite, oi sau porci, ea li pentru muntdrite, din hotarul satului Tomnatee. www.digibuc.ro CERCETARL IN MUNTII APUSENI 25 Uite, prinzese. Ce zici, ploug astAzi ori nu! Ba. Da unde te duci? La Neagra. Mai e Inuit ping acolo? Ba. Da de unde vii? Din Scgrisoara. Cum ti ziceti voi la osul acesta? Os. Da de unde esti? Din Cimpeni. Ce esti : Mot ori Crisan? Ba. Da ce umbli p'aici? Ia, sá vg cunose en tan, voastrg. Ascultg : nu e vre-o bátring pe-aici care sg-mi descinte de milsele? Ba. Da cine esti dumata? In felul acesta a mai continuat eonvorbirea, el intero- gindu-mg amgnuntit, fgrg Insá ca eu sá pot obtinea vre-o läinurire la tot ce Il intrebam. La aceste constatári vine A, se adauge i o mare sgrácie folkloricä. Se poate afirma in mod peremptoriu cá Motul n'areliteraturg folkloricg : doing' boeet colindg baladá, hasm 2 traditie, etc. N'are nici alte genuri, ca striggturi, ghicitori, etc., intru cit sezátori de iarng, bungoarg, in tam kr nu pot avea loc. Cu toáfg netgrmurita dorintg pe care au avut-o Frincu ì Candrea-,--de pildg, de a da eit mai mult si mai variat material folkloric din vieata Motilor, totusi realitatea de care s'au izbit a lost crudg i mihnitoare. Ceva mai mult : asiste cineva la petrecerile Motilor, sau la horele kr din zile de sgrbátori i rar, foarte rar va auzi vre-o strigáturg sau vre-un eintec. Nici in vieata lor munteneaseg de toate zilele nu vei putea anzi vre-o doing din asa numitele eintece de coastd, dupg cum nici mie nu fost dat sg aud vre-odatg aria Morul la drum, armonisatä de I. Vidu, desi am mers deseori i in chrutele cu h'ern'ee ale Motilor. Nici in domeniul credintelor sau al superstitiilor n'am fost mai norocos. Doar cele eitera care urineazá le-am putut culege : a. La surg se pune o furcg cu fuior i fus in contra b. Pieptenusii se aseazg cu dintii unul intr'altul si se www.digibuc.ro 26 TACHE PAPAHAGI tin a§a, dela sf. Mihail ping la sf. Andrei, pentru ea astfel §i gura lupului A, fie inclqcatei chiar atunci and ar trece printre oi. c. Odatä cu asfintitul soarelui, Motul nu dä din casa lui afarg nimgnui §i nimic. d. Tiganului fi dä in orice zi, deci §i in zilele de hini, miercuri §i vineri, mice de ale mincgrei, pentru c`á se teme cä, refusindu-1, sg. nu se prefaca in pricoli4 (---- vircolaci). e. Lecuirea boalelor de bube sau be§ici se face cu späläturg, de apii fiartä la foc viu. Focul viu se aprinde astfel : se ia un sul, ale arui capete se bagg in ggurile anume acute in doi brazi aláturati ; la capetele lui din gäuri sd pune iascg §i apoi se invirte§te repede ; invirtirea sulului insg trebue fäcutä numai de doi veri dulci. 1 f. Afumatul vitelor se face marti §i simbätg, seara,. g. La o junineg ce fatä pentru prima oarg i se ggure§te cornul drept in care i se pune tri fire de piper, tri fire de griu mindru, tämlie neagrä §i argint-viv" (toate culese in Scgri§oara-de-sus). latä, deci, cam la ce se reduce recolta folkloricg. Am totu§i impresia &A nici Motului nu-i lipse§te cu desävirOre elementul folkloric §i cg, clack' i 1-am cunoa§te amAnuntit, ne-ar orienta algturi de alte criterii pe cárgri mai sigure chid e vorba de lgmurirea istoricä a entitätei sale. Pentru a incheia §i cu acest capitol, voi releva obiceiul de a tinea pe virfurile muntilor doug, tirguri anuale 2 : unul pe muntele Cglineasa in ziva de S. Petru §i Pavel, §i al doilea pe muntele Gäina in prima duminecg ce urmeazg sgrbgtoarei Sin-Petru dad, aceastg sgrbgtoare cade in zi de luni sau marti sau in a doua duminecg, daeg, Sin-Petru cade intr'una din celelalte zile. Tirgul de pe Cglineasa e visitat de locui- torii de pe versanturile §i imprejurimile acestui munte, pe cind la cel de pe Ggina participá toate satele Motilor, ea §i i Cf. T. Papahagi, Din folkioral romanic .si cel latin, 76-80. 2 Au mai fost inainte li altele, ef. Frineu li Candrea, 1. c., 71. www.digibuc.ro CERCETARI IN MUNTII _1PUSENI 27 cele din tinutul Zärandului. Caracteristica amindurora e pri- lejul pe care 11 ofer participantilor de a petrece laolaltä pe mari ; cu aceastä ocasie se mai expun spre vinzare §i articole märunte de prävälie. Niciodatä insä nu a existat vre-o tendintä care sä poatä motiva denumirea ce li s'a dat, §i anume arg de fete. Fire§te cä la asemenea bilciuri simplele cuno§tinte dintre bäieti §i fete puteau fi oricind §i chiar imediat urmate de conditiunile asätoriei de pe vremurile acelea ; traditia insä nu ni le presintä ca avind drept prim scop ceva dupä care le-am putea numi tirguri de fete. Totu§i, obiceiul acesta nu poate fi trecut pur §i simplu ca vederea. Mai intii, asupra originei lui n'avem nimic solid §i edi- ficator. Ca simple traditii, amintese §i eu o versiune a preo- tului Ion Draia din Tomnatec care seamänä cu cea relevatä de Frincu §i Candrea (1. c., 56), privitor la tirgul de siirutat din Ealmagiu §i care e datatä tot de pe vremea nävälirei Tureilor. 0 a doua, culeasä in Bulze§ti, e cä acest tirg s'ar datori unor muntarite care doriau sä vîndä diferite produse ale lor §i care se indeletniciau cu pästoritul in jurul acestui =lute. In al doilea rind, ceea ce trebue remarcat e nu atit felul cit locul in care se tin. Indiferent care anume din aceste douä tirguri e mai vechi sau dacä amindouä dateazä din aceea§i epocä, logica faptelor ca §i a consideratiunilor etno-geografice ne determinä sä socotim genesa lor ca fiind anterioarä oricAror inceputuri de civilisatie rudimentarä sau a§ezämint de stat, ba chiar ca apartinind epocei de forrnatiune a poporului romin. Pentru unul care a visitat tirgul de pe muntele Cälineasa (cf. pl. v, 2) ale cärui inältimi §i aspect ofer priveli§ti sälbatice §i pline de fiorii unei singurätäti care îti face impresia cä te gäse§ti la marginea lumei, gindul lui se duce spre vrernuri hide- pärtate a cgror tainä cauta sit o pätrundä. Cäci, se na§te intrebarea ce anume va fi contribuit ca pentru un atare tirg sä fie ales cre§tetul unui munte sälbatic §i in acela§i limp eel mai depärtat de satele Motilor? 0 atare petrecere www.digibuc.ro TACHE PAPAHAGI in virful unui munte e conditionatä in alte regiuni rominesti de serbarea patronului sau bramului unei mänästiri existente pe acel innate. Dar aci nu e nimic de naturg religioasä. Un räspuns in sensul cä muntele Mina, bungoarg, fiind intre Criseni, tinutul Zgrandului i intre tara Motilor, era firesc ea sg devie locul de intilnire pentru un tirg nu e satis- fgcgtor, pentru &A nu explicä elementele constitutive ale acestui tirg sub raportul istoric, etnic, social si economic. Prin aceste tirguri, Motii exci ale Motilor slut ele, mai ales acel de pe Cglineasa la care nu participg in afarg de ei decit pgstorii criseni din imprejurimi (cf. plansa VI, 2) nu urmgresc aproape nimic din punct de vedere economic, asa cum se poate constata la tirgul anual din 15 august ce se tine in Cimpeni ; i apoi nu virful unui munte, fie el chiar mai putin inalt:decit Mina, poate fi prielnic unui Wei. Asa O.', sub orice aspect am analisa acest obicei, totul pare a ne transporta In epoca unui trecut indepärtat, si nu vedem de ce nu ne-am opri la epoca de formatiune a poporului romin. Iatg, deci, i o caracteristicg folkloricg ce vine sä co- roboreze, aláturi de alte consideratiuni, la concretisarea unui specific element etnic ce trebue vgzut in Motul din zilele noastre. Asupra causei sau causelor ce vor fi determinat un atare obicei i in atari conditiuni geografice, fireste cà ipote- sele pot fi diverse ; inclin totusi a crede cg ele gut de na- turg etno-socialg ce s'ar datori diferitelor imprejurgri isto- rice. In asemenea circumstante, e posibil, pentru vreinurile acelea, sä fi existat i tendinta inlesnirei de cdsätorii, In sen- sul asa numitului Virg de fete. Grain I. Pe cit de fireascg ar fl impresia unui cer- cetgtor cä, in cunoscuta isolare geograficg, graiul Motilor i-ar putea oferi material interesant sub toate aspectele, pe atit de sgrace i chiar infructuoase ii rámin explorgrile sale. Uni- ficarea graiului, lu sensul modernishrei, care a intervenit re- lativ repede zgdgrniceste orice incercare in directia revelgrei sau urmgrirei vre-unei rgnigsite lingvistice ce ar putea inte- resa istoricul romine. Totusi, din aceastä pronuntatä www.digibuc.ro CERCETARI IN MUNTI I API I BEN I 20 penurie vom releva clteva constatäri mai earacteristice insotind unele din ele cu oarecari consideratiuni istorice ex- plicative. ParticularitAti fon.etice Vocale A tonic se pronuntä, ea d accentuat in forma (el se) sel turd dela indic. pres. (Bulze§ti). - A apare ea a in mai multe forme inregistrate numai in satele Albac, Scgri§oarele, Iarba-rea §i Lgpu§ : barbat, batut, calufit, dokan'esc, mutaturei, padure, samanatuN,zabov, etc. (deci si ei din e aton e rostit la fel). Aceastg, particularitate e mai râs- pndit n Bulze§ti, nude aln notat forme ea : amaralei, (am) batrinlit, (se) batuse, camefe, carare, carel, dascarifcl, drayut, factqi, farmacaturi, yainei, (set) indrajoascd, (Ole descinta de) marit, (se) maritei, paduri, pariy, sacarei, samanaturei, sarbatori, satul, (m'am) saturat, vanvint, (de sau am) vazut, etc. Fonetismul acesta se aude §i in Tomnatic : (am) batut, caldare, (am) fa- cut, pastor 2, etc. In ceea ce prive§te cronologia acestei pronuntari, ea ni-i u§uratg prin forme ea batrin, sacarei, santanaturet, vantint, vazut, etc. toate dovedind eg, avem a face cu un a provenit din ti reproducind un e aton. Apare ea o in postii (Mggurg) §i ea u in suruman. E se mentine constant in formele : crep, crepay, etc. §i In (met) 'mbet(ii). e pgstrat in Winei o inscriptie mortuarg din eirni- tirul Segri§oarei-de-sus ne ofere §i ea acest fonetism. trecut la u (prin fasa i) in dzuei Final, in terminatiunea -a rius bungoarg, se aude rar : amnarf, holte4, etc. O. Asupra calitgtei acestei vocale, interesantg e de re- levat urmktoarea constatare. In Gura-Argzei, send de vorbg, 1 Unele pot fi urmXrite in glosar sau in texte. 2 In privinta acestei pronuntXri, cf. Ovid Densusianu, Hist. de la langue roumaine, II, 78, i mai ales 103-104. Cf. acum in urm i N. DrItganu, in .Daeoromania,. III, 480. www.digibuc.ro 30 TACHE PAPAHAGI eu bkrinul Ion Corc4 (88 ani) din Dealul-Movi in 7 au- gust 1922, 1-am intrebat cum 11 chiama. Dupa ce mi-a spus numele, 1-am repetat §i eu, pronuntind pe o din Gordis a§a cum se pronunfA §i o din corn bun'Aoarg. Bittrinul m'a eorectat imediat, pronuntind inchis pe o. Repetindu-1 §i a doua oarg cam la fel, mi-a dat sä. inteleg eh, nu e un o ca in corn, ci un o inchis. Aceea§i vocalit se aude ca u in pas?'116,1 (MAgura). U final Ii mai pástreazti pe alocurea o slabit resonant6 : (a) festii (Saxi§oara-de-sus), (m6) 'mbcat, seniwri, ve- rim, etc. Nu apare in vb. feigiidui: (am) feigeidit. Asimilatie:i i> i imbli, impli, infli ;ao>oo: oltoi; ä u> u u: munuse (XIV); o>o o> locomi Protesa lui a in aspar (formit rarri ; se aude mai mult in Tomnatec). Epentesa lui e in fesele (Scariqoara-de-sus). Consoane P. De relevat c5 palatalisarea labialelor, asfAzi rara, e pe calea disparitiei. Existenta ei ni-i doveditA prin forme ca lup0, pk'etri, taw 1, Top& etc. B abg fa, etc. F : (o) h'i. Pentru aceasa consoanA, de remareat in- locuirea ei prin t in stredel (Albae) ; prin p in paszda.' (Ià- gura), sparm, spirtica (Albac). Foarte rar o constafdin trecua la s (x.) In Tomnatec se aude ea g (sa) V : Tridra, In Tomnatec §i in Bulze§ti se aude §i ca É, rar §i cu resonan tä. de y : tin, isin, Eiü. davci apare i ca m'aduldi (Ix). mn' edit, mn'ercuri, T. Rar se aude ca (Albae). In Bulze§ti litera- rul chi (k'i) se aude §i ca T'itila. In Tomnatec t', ea §i k', a evoluat spre 6: Tomna6ec, (o 'neieput) stropei (sei) peie. Acest fonetism pentru Bulze§ti 1-am inregistrat in forma holeeriu. 1 AceastA formI exista qi la 11.dureni, cf. I. Popov ici, Diateetele romine din Istria, 1, 116. www.digibuc.ro CERCETARI IN MUNTII APUSENI 31 D : aceleasi observatiuni ea §i la t: g in Tomnate §i Bulze§ti : ge unge. N palatalisat in : in'imei, Mean' ilevedesc, etc. Tre- cut la m in zdramf'd cu pl. zdremte (Scgri§oara). Rotaci- sat, 1-am putut inregistra in urmgtoarele forme : arinee, buret are, cire, cirepei, dimireatd, durnirecet, ir, irinteg, lurei, lur mire pirei , pire, spurem, Otrei (toate in Scgri§oara-de-sus); dirainte, dirapoi, spure, Galbeira (in Lgpus); are, getirei gir, Otrf, mire, seipteimiri, tire (In Iarba-rea); seip- (Scgrisoara-de-sus). In leggturg cu acest fonetism caracteristic graiului Mo- tilor, cred eg nu slut lipsite de interes constatgrile fticute in urniärirea acestei probleme. Incg din prima cälgtorie mi-am intins cereetgrile in directia aceasta, Meg sit fi putut da de ceva care sä dovedeascg existenta rotacismului : din contra ráspunsurile toate erau negative. Astfel, bgtrinul Ion Coregs (cf. pag. 30), ca si bätrIna Maria Nicula din dealul Nicu- lestilor ca sg nu dau decit citeva nume tägtiduiau exis- tenta unui atare fonetism, afirmind cg ei nu au apucat o astfel de pronuntare. Indoiala Incepu s m cuprindg. In 8 aucmst 1922 stau de vorbg cu biltrinul Simt-Ion Nicula din Capul-Dealului (79 ani), care mg asigurg di nu a apucat forme ea buvei dimireatei, etc., adilugind insg cit unu o uru, d'apoi aZieea titt una e". Rgspuns negativ mi-a dat §i PAN-Ain Dumn'itru Trit (88 ani) din Dupg-Plesea Balcestilor Albac), ea si bgtrina Todora Matei a lu Andrasu (86 ani) de pe versantul apusean al Mununei (Scäri§oara-de-sus), etc. Afirmatiunile acestea irni pgreau cu atit mai surprinzgtoare, cu eit In vara anului 1921 (1 septembre), fiind in Lgpu§ si stind de vorbg cu un copil de vre-o 12 ani care pgstea doug vaci Bugg pärgul sting al Läpusului, am putut auzi clar cum copilasul, fgrg sg-si dea samg de acest fonetism, a pronuntat cuvintele dirainte i dirapoi find vorba de o vacg ce §chio- 1 Forma /Ara e eurentl. Am inregistrat-o gi la o biltrinI din satul Cirta de pe valea Oltului (Jud. Flgitral). www.digibuc.ro 32 TACIIE PAPAIIAGI Om de un picior. Ceva mai mult : in aceea0 zi, indreptin- du-mä spre Vidra-de-sus, in apropierea päräului Galblna am intrebat pe un Mot de mimele riuletului ; mi-a rk'spuns c. se chiama Galbära. Cum?" Galbäna" n'a mai pro- nuntat Galbära. Ca o alta dovadii, de rigurosul control pe care §i-1 fac in vorbirea lor cu un strein sau chiar cu un Mot dintr'alt sat, relevez §i urmkorul cas. Pe la orele 5 ale aceleimi zile m'am oprit in partea nordic4 a Ierbei-rele, la un grnp de fernei ; o bätrin ä'. m'a asemAnat cu cineva din Läpu§, räminind convinsä de aceasta. Am cAutat sà mä fo- losesc de aceastä intimplare §i, in convorbirea angajatä, am inceput sà pronunt forme cu un rotacism nasalisat u§or per- ceptibil, ca : inVa, 8u7ra, etc. In loc de a-mi atinge scopul, tocmai aceasta a determinat-o sàii ingrädeascg vorba, sà devie sceptieá, dindu-mi sä inteleg cà eu nu silt din tara bor. Curiositatea fiindu-mi räscolitä, am cgutat sà urmäresc acest fonetism cit mai mult, infruntind diferite In 16 august 1922 m'am dus in Iarba-rea. M'am pitulat dupà gardul unei grädini in care douä femei ingrijiau de cinepà. Färä sä mà fi observat, am auzit cuvintele : cirepeí, ir, gearei, geiiri, buret i dumirecei. Intrind apoi in vorbä cu cea care pronuntase aceste forme o cherna Ilina a lu Gheorghe Negrça, moräritä in Iarba-rea mi-a fost imposibil sl mai aud vre-o formä rotacisafá. Numai forma aline e (XXXII) a fost pronuntatà deschis. Nu mai poate insä, exista nici o in- doialá de fonetismul acesta. In afará de cele cunoseute din alte hicrári, ca §i de cele relevate pinä aci (cf. §i pag. 31), meritá sä fie relevatä expresiunea curentá §i astäzi turi la irima drumului, ca §i urmátoarea relatare pe care mi-a fácut-o bäiatul Constantin Neac§n (14 ani) din Seatura in 23 iulie 1924 ea o batjoenrit la adresa Motilor din pärtile superioare ale Arie§ului : «.6ei din sus de Arie§ gráiesc §i azi a§a turi la irima drumulni, márin'ée-te ciri nu ne lasá Dumn'edzän la pagube». E elar, deci, cá disparitia acestei particularitäti s'a efectuat relativ repede §i cá, printre alti factori determinanti, la aceasta a contribuit mult §i contactul www.digibuc.ro PL. iv 1. Motul Mihai Matei Pueea de pe dealul lioanca Matiestilor (Sekisoara-de-jos) luerind in casa lui la cercuri, ciubere, etc. 2. Feciori de Moti de pe Munun5, (Scilrileara-de-sus), transportind sin dile pe cai. www.digibuc.ro CERCETARI IN MUNTII APUSENI 33 Motilor ca atitea regiuni rominesti contact resultat din peregrinatiunile lor (cf. pag. 17 si urm.). In 1924 (21 iulie), am inregistrat in Dealul Felestilor de pe valea Girdei forma Acest fonetism Lam auzit dela o bgtring locuind la nord de Ghetar in ziva de 13 iulie 1923, cind, cu un grup de studenti ne intoreeam dela Tirgul din Cglineasa. Intrebind-o cit mai e ping la Sinta-Marie, rgspuns cä mai sint vase seipteintinri. Dar aiei numai cocosi aveti, mgtuse?" Ba, avem gainrr Privitor la eontroversata problemä asupra genesei in timp si spatiu a acestui fonetisrn problemg desbgtufg de name- rosi lingvisti, ea Densusianu, LCandrea, Puscariu, Meyer- Liibke, Weigand, etc. 2 ne oprim la pgrerea, admisg in general, eg : 1. rotacisarea a fost precedatg de nasalisare (bunu> bunru> bur(A)); 2. nasalisarea aceasta, care era fasa intermediarg dintre -n- i -r-, e anterioarg asezgrei masei slave in regiunile dungrene ; 3. teritoriul pe care a :incoltit acest fonetisin nit poate fi decit Nordul iliric cu filoane nord, dungrene (deci si Mantii Apuseni); 4. rotacismul Motilor poate fi algturat in timp i spatiu eelui din graiul Toskilor locuinta acestora fiind admisg pentru acele vremuri in Nordul iliricca si nasalisgrei din dialectul Gheghilor (cf. si'pag. 45). L apare ea r in staur (Lgpus) si dasceir, deisceiritcl. R apare ea n in inepin (Mggura) sau (Bul- zesti) si in mazin'e (Mggura). Pentru r analogic, cf. pag. 34. Z din vb. zice nu se aude : (el) ice. .1 e inlocuit ea r in pcfryte (Tomnatec), probabil prin analogie eu TIV > mn in §i gn in Zlagna. Astlzi mai toti profesori gi anume : Caraman Petre, Cardas Gh. Ciobanu M., Constantinescu Emil, Dieu D., Gregorian M., Teodorescu 13: Vigoiu Gh. 2 Cf. in aceast privin istoricul coneis ea gi conclusiunea la care s'a oprit Al. Rosetti in al slu Etude cur le rhotacisme en roumain. 56508 3 www.digibuc.ro 34 TACHE PAPAHAGI ;ST> fc in indic. pres. (i.pf) inclecwit (gura); la subj. insä se pronuntg inclWe (Scári§oara). Disimilatia lui n n> r n in rerinä; r r >1 r : clieri, grelu13, olintari, etc. Protesa lui s apare in (ma) strezesc. Epentesa lui r in : arvocat sau arvocateir avrocatär), cotret (Albac), holteriu (Bulze§ti), istret (Bulze§ti), sorpon, trafricei (§i tafricei) prin propaginare, etc. Metatesei in mil:loc. Particularitäti morfologice Vb. a f : la pers. 1-ii sing. §i la a 3-a pl. dela indic. pres. circuM §i formele (ey) iest(4)1 (Scàri§oara-de-sus) §i (ei) (MununA). In Bulze§ti : Pin volbure marl jest pe§ti mult ; acolo, pà /a dumilia-vQastà, iesttt munt cu paduri?.. Da m9acre de- aiastea jestii?. lestti prun'e psi, la durnn'ia-voastà?" (Avram Dan din dealul Eráne§tilor, 1924).Participiul trecut : Cut : ,de h'iut, Ant pe§ti". Vb. a area: la pers. a 3-a pl. dela indic. pres. se aude forma (ei) «rä (xxvi). Forma aceasta am auzit-o §i in Neagra, Sari§oara-de-sus, Iarba-rea, Läpu§. Am inregistrat-o §i in graiul Säli§tei (jud. Sibiu) : §i SA6e1eni arú oi". Forma existà §i in graiul Fär§erotilor din Albania 2.In legAturà en acest r analogic, de relevat &A el apare §i Ill uriratoarele forme verbale : (et) tarä = ei taie" (Toinnatee), (nu-t) treburti (ne_ veste)? (Bulze§ti). Analogic vb. a gurii vb. a sui §i-a insu§it pe r in toate formele : (ey) sur, surim, (sec) sure (a) suri, suriy, surit, etc. 0 influentà invers5, dar mai restrinsà se constatà in a guri care, analogic lui a sui, se zice guim, gui, etc. In graiul copiläresc am inregistrat forma am dzicat = am zis" (Bulze§ti). Forma aceasta am auzit-o §i in Poiana-Tapului Cjud. Prahova) : mine, la opt, ev jest Aceeasi forms o gisim o singura data in literatura scrisa a Aro- minilor (Cf. Lumina, II (1904), 272, rindul al 11-lea). www.digibuc.ro CERCETARI IN MUNTII APUSENI 35 E curent imperativul vt = mergi, du-te" : vt (tat feiga). Rar se aude la timpurile compuse participiul in -4: (l-ant) tomfaitei; Oa venitä (teit) era bine. Particularitäti sintactice Diferitele documente publicate 1, ca §i unele regiuni dia- lectale de astäzi ne ofer numeroase exemple de prepunerea articolului de genitiv (masculin sau feminin) inaintea sub- stantivelor proprii, arätind posesiunea ; In mai toate insá chiar genitivul aton feminin illaei a devenit i (< ei <1'4). Tonicul i 11 a e i s'a pästrat in arominä ca l'ei, corespunzätor dr. (0i; neaccentuat, a devenit li, i precede numai sub- stantive feminine, indiferent de genul substantivului care arati posesiunea. Sub aceastä formá li s'a pästrat §i in graiul Motilor inaintea substantivelor chiar i masculine : Savina a li Bodá ; Ioan a li Pátru ; George a li Lip" (Albac), aláturi de genitivul cu a lu 2. Intrebuintarea acestui a li chiar ma- intea substantivelor masculine e oarecum rarä §i se datore§te contaminatiei aceIuia§i a li intrebuintat inaintea celor femi- nine : páru a li Rafilá" (= arom. perlu a li Marie"). Intru cit aceastä particularitate sintacticá vine in atin- gere i cu postpunerea articolului in limba rominä, vom reveni asupra ei intr'un viitor articol, cind vom releva amä- nuntit §i constructii sintactice romine§ti ca ale lui, ai lui, etc. constructii care §i-au luat naqtere din contopirea ge- niti velor (§i dativelor) resultate din illaei §i i 1 1 u i qi care ne duc la transcrierea a le lui si a i lui 3, etc. 1 Cf. bungoarg, I. Bianu, documente raminesti. Sau, printre cele mai noug, Ai. Rosetti, I. c., 68, rindul al 9-lea, etc. In transcrierea Toma Ali-Mof se ascunde acelaqi genitiv a li fe- minin : Toma a U Mos. 3 Baca ar fi sg corespundg unei curente realitgti lingvistice, inte- resantg ar fi constructia din Catelaemul luteran (cf. Al. Rosetti in Grai suflet, I, 256, rindul al 28-lea): porxncitele ale luai dumnedzeu" [=... a le lu a i dumnedzeul. Atunci vom urmgri dacg §i in ce mgsurg se vor fi algturat nominativele i acusativele lui ill e i i 11 a in astfel de constructii. www.digibuc.ro 36 TACHE PAPA IIAGI Lexicul 0 amanuntita urmarire sau studiere stiintifica a vietei casnice a Motului ne-ar putea desvalui cu sigurantä elemente lexicale ce ar u§ura mai mult sau mai putin orientarile cer- cetarilor n privinta entitätei sale, ea origine i evolutie. Pentru naultiplele motive expuse mai sus, nici aceastä lature lingvistica n'am putut-o urmäri de aproape ceea ce con- tribue ca acelor citeva forme pe care le voi releva mai jos sä nu li se poata da o solutie satisfacatoare. Trei sint elementele lexicale cunoscute azi ea fiind ca- racteristice acestui tinut : nut dee (mai rar nut deie(0), fefga §i vb. a vai toate trei cu o circulatie redusä mult fata de formele ma due, fuga §i a vedea. Prima formri, ca §i cele- lalte doub", se aud numai in partea superioara a Vidrei, in Bul- ze§ti i in spre Bucium-sat ;f4ga se intrebuinteaza in expre- siunile fuji fefga i va (at) feiga. Din urmä'rirea acestor elemente §i en mijloacele de control intrebuintate, pentru primele dong nu ne-am putea opri la explicatia eh, sub o influenta streina oarecare, am avea a face cu diftongarea lui u in Nume de provenienta germana gäsim printre Moti, cum ar fi de exemplu numele Heller2 (Iliah'ila Heller, 78 ani) din Vidra-de-mijloc ; dar o explicatie in directia aceasta pri- vitor la vocala u nu o putem socoti p1ausibiI. Niei coin- cidenta dintre a veii en tema iranicA vai-, vae- 3 nu ne poate presenta elemente de convingere in sensul unei origini alane a acestei forme. Dacä am admite insä facind abstractie de explicatia data lui z < d c in acest vai trebue dem un ei> ai (cf. inräi, l4fäi, zeddii, etc.), atunci ne-am gasi N. DrIganu, in Manuserisul nasaudean si sasisme veciti din Deco- rontania, III, 507, ii atribue o origine sgseascl ceea ce e greu de admis; cel mult am avea ui: *link *fitig. Cf. si Weigand, Jahresb., IV, 296. 2 Cf. si Weigand, i. e., IV, 288. 8 Ovid Densusianu, uriginen Motilor (in Vieatanouti, XVII (1921), 167-168). G. Weigand, Jahresb., VI, 299. www.digibuc.ro CERCETARI IN MUNTII APUSENI 37 in fata a trei elemente avind pe Aceastä ipotesg, alAtu- rata la dubletul fonetic privitor la vocala u sau i care exista intre limba latinä si cea elenä de pildA (cf. fugo Tarp.), duco*deur, etc.), ne-ar indreptäti intru citva sä emitem pArerea cä in aceste trei forme putem intrevedea o veche imixtiune foneticä, streinit sau mai de grabk autohtonA, sau chiar o continuare directá a unui atare fonetism aläturi de cel latin. De relevat insA a nu s'a inregistrat vre-o formA verbala ca *fe(f)g sau vre-una substantivalá ca *defect, pa- ralele ea (ma) de(f)c i fefga. Citevct apropieri lexicale. Se §tie §i faptul s'a relevat ea o simplä constatare fugitivA 2 pe versantul sudic al Pindului trAe§te o frinturA de neam arominese numitA de ceilalti Aromini (§i Mecan'i?). Sub acest nume e designatá §i o altA frinturä aromineascá ce locue§te in nordul Macedoniei, si anume Hitca (nord de Coceani) Coincidenta, eel putin, a acestor clenumiri m'a determinat sä relevez citeva apropieri de naturA lexicalä intre Moti §i dialectul aromin, färA ca, totusi, sä pot proiecta o eft de slabA luminä asupra acestei probleme ; cAci, din cercetárile mele personale fäcute printre Arominii aflátori aici, in Tark si care gut originari din imprejurimile acestui versant al Pindului n'am putut da de elemente sigur indrumätoare intr'o directie oarecare. Le relevez totusi pentru a putea servi unei ulterioare reveniri §i asupra acestei laturi, dad imprejurArile vor ingAdui stu- dierea anlänuntitä si la fata locului §i a acestor Arornini porecliti Motan'f. Fireste, unele din ele nu sint cu totul ne- ennoscute si altor regiuni dialectale romine§ti. altaoarei arom. alteloard %,altädatä". In privinta fonetismului diftongilor, cf. Iuliu Valaori, Elemente de lingaisticd indo-europeand, 217 si 220. G. Weigand, Die Aromunen, I, 270. 3 Numele Motanif ne întîinpin i In diferite alte localitati aroma- neti. In comuna Samarina de exemplu exista numele de familie In lamuririle unora, aceasta forma e .considerata ca fiind un plural al lui Mdean; de aceea se si aude, cani rar, si www.digibuc.ro 38 TACHE PAPAHAGl apeirei (DumfiedzAii) = arom. (se-)apeirei argi (si avade) = arom. a/4mi (si auafe). baride = arom. barei stätätoare". In toponimia Motilor e si forma Bara. budium = arom. buNum trunchi". cedi = arom. cálire (cu sensul (le a sterpeli"). cfiti! = arom. qiu! strigät de speriat diucuti = arom. diucutescu a minca, a inghiti" (in afará de sensurile de ,.a suna, a bate, a lovi ; a bea, etc."). La Moti exist& si porecla Oucutilei. diup = arom. qupti cilti, fire de cinepä". Forma arominá poate reproduce si pe turc. tchup petit morceau de broussaille" ; cf. sl. dubi, (dup1). nceircare = arom. nceircare a (se) inurdäri" (in afarä de celelalte sensuri). peiturei = arom. peturti foaie de pläcintit". suditQare = Otalei bátul pe care se invirteste foaia (le pläcintá spre a fl subtiatä". tS(u)falci e un derivat din vb. fufli = sucesc. vuii = arom. veizire a roi" (in afarg de sensurile a vijii, a fi multime mare ca un furnicar)". Aci e locul sá releväm §i apropierea dintre adéca (cf. Glosarul) §i arom. áòica = de geaba, in zadar". Desi forma arominá e grecescul anca, totusi identitatea de sens si forml e surprinzátoare. In afará de aceste forme, intre care unele presintá ase- mánári caracteristice, mai relevám citeva din onomastica Motilor. Ca si la Aromini, mai toate familiile Motilor smnt cunoscute prin cite o poreclit Beni = arom. Beni (nume de familie in comuna Avdela). Cacaraza= arom. Cacaradza qi Gagarara (poreclá in aceeasi comunä). In arorninä ceicardclzei sau geigeiráfet insemneazá bIligar de oaie", dar mai ales de caprä". Clempuf = arom. clembei' §i c(eiflimbódiu sau c(et)lim- I Unlu di 'Ali avva truplu eft clemba" (= unul dintre dhiii avea trupul nit prIjina), fn revista Graiu bun, I (190G), n-rul 2, pag. 28. www.digibuc.ro CERCETARI IN WWII APUSENI 39 HON lemn lung, prtijink". Frincu §i Candrea ne dau forma cleoambe 2 cu sensul de .,rainuri" dupä context. Forma reproduce sl. k i ç p (cf. Berneker). Cf. i Dacoromania, III, 1089. Gaiu = arom. Gal'u (nume de familie in orävlul Cru§ova).. Galva = arom. Gale (nume de familie in acela0 ork§e1). In regiunea Zagorului gale e o interjectie insemnind .,dorit i nefe- ricit ; bade" : lai gale! = HIM bade !". Mandralieiu arom. Mandraliqu (poreclk in comuna Avdela). Murga = arom. Murga (porecll). Peigitet = arom. _MVO (amindouk cu accentul pe i ; nume de familie in comuna Avdela). Zgaibeí = arom. Zgab (porec15). In afark de aeeste numiri, vom releva hick citeva. In graiul Moatelor am vAzut (pag. 22) cä existä forma Go(a)fa. In aromink forma aceasta se aude ca Goti §i se dä ea poreclá in comuna Avdela (Pind) cel care poartä po- recla de Goti e un orn inalt §i ro§cat. Conform fonetismului aromin, ar trebui sä, ne a§teptám la forma Got -t final reproducind un -et sau -ciu latin, iar -0 final reproducind un -cl latin. Cred, totu§i, cá i pentru arom. Go0 avem a face cu acelmi etimon care stà §i la basa mot. Go(ana. 0 altä formk care vine sk se intilneaseä cu una idea- tick' din arominä e mnsni numele de Mot ce li se clk §i sub care slut cunoscuti ace§ti munteni ; acceptinnea insk cu care ne apare forma aromineasck e cu totul alta, gi anume : in tiinpul mersului caravanei, dack se intimplä ca unii catiri sk se ingbesueascá incercind ca fiecare sk treack inaintea altuia i arnenintind astfel eu rásturnarea poverilor, atunci cárvänarul cautá punä in ordine, adresindu-le inter- jectia mot! niof! mot! insemnind lini§te§te-te, stai". Tot a§a se adreseazá un cAryknar unui catir näräva§ de care 1 BrIgg ni§te elimbae 'n foe" (== puse niste rgmurele in foe), in revista Flambura, I (1912), n-rol 1, pag. 13. C(d)limbu'do inseamng un arbust semgnind cu eornul si care crete in locuri mai calde". 2 L. c., 49. Cf. si Tiktin, Dietionar romin-german, sub clambg. www.digibuc.ro 40 TACHE PAPAHAGI vrea sä, se apropie. Dupà cum se vede, a§a dar, deosebirea de sens e pe atit de deosebità pe 61 de identice ca formä se presintrt aceste doa, cuvinte. Care ar putea fi originea acestei interjectii mot! din aroming nu putem precisa 1. Pentru po- recla Illótan'i (cf. pag. 37), Arominul din popor o explia in sensul unei batjocuri : dupà relatärile obi§nuite, in graiul acestei frinturi aromine§ti circulà, §i forma adverbialrt acmoti, dupg care i s'a dat §i porecla de 1116tan'i explicatie ce s'ar putea sustinea dacà ne-am gindi la porecla de Dotean'i care se dà unui trib fär§erotesc din sudul A lbaniei dupà negatiunea albanesä, dot din graiul lor 2 In casul acesta, §i mai ales dac5, ar fi ca sà ne &dim la vre-o corelatiune intre Mori si Motan!i, originea denumirei etnice de Mot se complicà. Relevari semantice. Trecind peste locutiunea de loc, en sensul de imediat, indate, care se gäse§te i In alte re- giuni dialectale dacoromine, o primg form5, mai caracte- risticA ce merità A, fie relevatà din acest punct de vedere este vb. urla. In graiul Motilor acest verb §i-a pierdut sem- nificatia originarà de a striga tare, a urla" ; astgai insem- neazä, a cobori (la vale)" : urlä: d'e-a munte ; urn, la vale". Prin extensiune, forma a inceput sà insemneze §i a urea (la munte). ; cu acest sens am auzit-o numai de donä, ori. Filiera semantic5, prin care a trecut acceptiunea origi- narri la cea de astäzi cred cä e urnigtoarea. Prin a urla intelegem la origine un strigAt, zgomot" produs de o mi§- care oarecare. S'a putut zice, deci, alAturi de lupul urlà" bunàoarg §i apa urlà 'n Tale". Prin aceastà extensiune insà u§or s'a putut trece dela sensul de hurler' la cel de a se mi§ca mergind la vale, a cobori curgind, a cobori Acesta e, prin urmare, procesul urmat de actualul urla al Motilor, Totu§i am putea preupune eel putin er, In ea se oglindelte ne- gatiunea albanesA m o s nu" urmind ea prin acest mot! mar al elrvX- narului aromin s Intelegem : nu [vg inghesuiti a?.]! nu [vA. impingeti] !" rnergi linitit, fii linitit, nu [misca] !". 2 Cf. T. Papahagi, La Rominii din Albania, 34, eau G. _Weigand, Die A.runluncn, I, 276. www.digibuc.ro PL. v 1. Mocani din Trimpoiele. 2. Tirgul de pe muntele Cglineasa care se tine anual in ziva de S. Petru. www.digibuc.ro CERCETARI IN DIUNTII APLISENI 41 mai ales ea orice coborire" dela munte spre vale e o care insotita si de uu sunet, un zgornot. Un paralelism aproape perfect ni-1 ofere dialectul aro- min. In afar% de intele.,u1 de hurler", aurlari mai are si urmAtoarele acceptiuni : 1. ,.a certe 1: aurlu-l; 2. a trage o palmä" : unit; 3. ra da drumul, a slobozi" : U re- aurlase eari? ( = unde i-ai minat eaii pascal?); 4. a (se) introduce, a (se) bAga, a (se) viri" se-aurlarei tu mminç ( = hotii au pätruns in munti"), me-aurlae nuntru ( == m'am brigat inäuntru" ). Dupa cum vedem, deci, sensul originar de strigAt, zgo- mot" a trecut la eel de miscare" in general. Evolutia aceasta o constatIrm, de altfel, si in vb. tuna §i ripa: in afarit de semnificatiile literare de a bubui" si a scoate strigate stridente", in intregul Ardeal, ca i la Rorninii din Serbia, primul insemneazA. a ultra (in casä)", iar al doilea a arunca, a azvirli, a trinti" : tung 'n pAdure" insenmeaztt eA tunetul intrei in pildure eu zgomotul obisnuit, etc. (cf. tuna la Glosar). 0 a doua formA care, din punct de vedere al sensului, se giiseste isolata in dacorominä dar care se Intilneste cu acelasi euvint din arominA este 'nciirea (a se). Ca inteles fi- gurat, insemneazA a se inurdAri peste mAsurtt" : onä 'ncArc de finA" = In`a umplu murdtiresc) de noroi. In arominà, pe Rugg celelalte sensuri, mai inseinneazA si a (se) mur- dAri peste : mi nceireae (di di farina, etc.) ( ma murdArii (de noroaie, de fAinii"), etc.), sau n'i ndir- cue sutliau ( = Impovärai [cu murdArii, nelegiuiri] su- fletul"), etc. Avem, prin urmare, si la nord si la sud, tre- cerea semanticA, explicabilA de altfel, dela charger" la a (se) murdAri". Originea Motilo r. InfAtisindu-ne ea intr'un tablou toate cele expuse plait aci in legAturA cu entitatea Motilor, ultima i cea mai grea problema care se pune este 1, In neoe'reaca popnlari, onomatopeicul xouttir.tu inseamn& urlu" si .cert; alung". www.digibuc.ro 42 TACHE PAPAHAGI originea kr. Pentru a o limpezi insg §i mai bine, va trebui mai intii sg ne oprim asupra citorva consideratiuni preliminare. Raportind aceastg frinturg etnicg dacorominä la intregul rominism, prima §i cea mai importantg constatare pe care o putem face e eg, atit psihologice§te, dar mai ales din punct de vedere al fisicului §i al geografiei umane in general, Motul represintg o entitate aparte, caracteristicg §i care nu pre- sintg asemgnare frapantä eu nici o altg ramurg romineascä decit numai en Istro-rominii. Chiar din prima eglgtork fg- cutg in Muntii Apuseni tipul Motului mi-a reamintit pe cel al Istro-rominilor Pe care i-am visitat in 1919. La aceastg asemänare vine sä coroboreze §i laturea iingvisticit, §i anume rotacismul'. In casul acesta se na§te intrebarea : admitind cg Istro-rominii slut o frinturä a Motilor 2, care poate fi regiunea originarg a lor? Trebue oare sit vedem in Moti ni§te continuatori directi in timp §i spathi ai unei entitgti lo- cale, anterioarg a§ezgrei Slavilor? Si care putea fi acea entitate? Pentru o regiune cum este a Motilor, e surprinzgtor ping la un punct eg chiar in nomenclatura toponimicg curentg (sate §i väi) a lor ggsim elemente de origine slavg, ca : Certaa < sl. rte rtéi 3, Girda < sl. gIrd% (cu sensul de urit, cppucrk, horrendus"), Poieni Gura-Ardzei. Se ande gi Gura-Rdzei. 3 In leggturg, en nomenclatura toponimiel, interesantg e de relevat gi urmgtoarea traditie privitoare la numele muntelui Gaina: Pe yrelnuri, o giting cu aripele de aur s'a oprit in sborul ei pe acest munte; un vi- ngtor jidan" insg, eiintind s'o impugte, a silit-o sg sboare si astfel ea s'a oprit toemai la Ro0a de lingg Abrnd, uncle sint minele de aur (au- zitg in Bulzesti). Cf. 0 Frincu-Candrea, 1. c., 67. Iidanul" apare i in textul al vII-lea 4 Acest -fe poate fi gi analogic, dnpg, forme ea imprasca, Inufca, etc... www.digibuc.ro 44. TACHE PAPAHAGI nu exclude o atare presupunere basatA cel putin pe logica faptelor. Dar care putea fi acea populatiune? Ovid Densusianu, in articolul amintit, a opinat cä Motii slut de origine alanA, relevind intru sustinerea acestei pAreri pe lingA elementul lexical väi §i constatari privitoare la fisicul lor, ca si la obiceiul de a purta pärul lung, Impletit In chicA läsatA pe umAr E drept cá chica a existat : textul al xxv-lea si al xxvt-lea ne dau chiar oarecari detalii in aceastA pri- vinta. Dar aceasta nu poate constitui un element sigur pentru conclusiunea datA, mai ales eA relatarea din textul al xxvi-lea ne releveazA acest obicei ca existind §i la Rusi 2. AsemAnArile fisice pot fi luate in consideratiune farA ca totusi sá ne putem opri la originea alanicä a Motilor. In adevAr, pe lingä alte considerente, logica faptelor, ca §i realitatea etno-istorico-lingvistia §i psihico-socialg nu poate fi de acord cu aceastA pArere. Ca orice popor barbar, Alanii trebuiau sà urmeze In nAvAlirea lor druinurile mari de sesuri sau citnpii ori, cel mult, lungul apelor mari cu albii sau viii larg deschise. Era firesc sá evite §erpuirile in- guste in susul apelor muntoase, pentru cá inaintea lor se ivia mai la fiece pas fantoma necunoscutului, a surpriselor, a groazei. F,;i nimic mai natural ca in astfel de circumstante sufletul barbar sA incerce fiorii groazei. i tocmai prin faptul cà in nAvAlirea lor erau nevoite sA, se scurgA spre locuri des- chise, atari frinturi etnice erau condatnnate unor asimiläri relativ repezi §i aproape fAril urinA. Dar, sA admitem pentru moment cá, in scurgerea lor, Alanii s'au pripAsit sau cA s'au refugiat de frica altor barbare in labirintul Muntilor Apuseni. Configuratia geograficä a acestei regiuni nu ne permite sh admitem cä in Cf. p1ansa reproducind pe Horia, din Rubin Patitia, Tara To- pilor, 168. 2 tin obicei asemänItor II constaam bunloarg i in nordul Africei, in Maroc (cf. E. Laoust, Mots et choses berberes, 142-143). www.digibuc.ro CERCETARI IN MUNTII APUSENI 45 vechime va fi putut trai aci o populatie numeroasä ; asa ea, in atari imprejuräri, si (lucind o vieata barbara, nimic nu le-ar fi putut grabi asimilarea; din contra, fiinta lor et- nica s'ar fi putut mentinea pe o perioada, mai lunga mai ales ca, la asezarea lor, populatiunea ce va fi locuit in aceste 01.0 s'ar fi retras in fata lor ceea ce cu siguranta c ar lasat urme numeroase §i evidente in continuatorii lor de astazi. Asa eeva insä cercetarile facute pina in ziva de astazi nu au constatat i apoi, In cas ca etimologia propusa pentru Go(a)tii (cf. pag. 22) e cea adevarata, ar fi inch' un motiv ca in Moti sa nu vedem descendentii Alanilor, intru eh aces- tia navalese In secolul al v-lea, pe end Gotii apar pe la sfirsitul secolului al m-lea. Atunci, care ar putea fi originea lor? In fata penuriei documentare privitoare la popoarele autohtone, evident ca tot ce se poate afirma nu poate fi deeit supositie. S avem a face oare en resturi dacice ro- manisate mai ales ca acest tinut poate fi considerat is- torice§te ca un centru geografic al Dacilor, find in imediata apropiere a Sarmisegetuzei (Gradistea de astazi)? Ori ar tre- bui sa admitem ca la asemenea resturi se vor fi adrtugat ,si elemente nord-ilirice, din spre coasta adriatica, ce vor fi ve- nit aci fie in calitate de coloni, fie pentru lucrarea minelor de aur, etc.? Aceasta din urma presupunere ar mai avea si avantajul cá, raportindu-ne la nasalisarea lui -n- intervocalic in spre rotacisare, am vedea astfel regiunea Motilor de as- tazi in legaturi etnice cu Nordul iliric (cf. pag. 33). Aceasta ipotesa ne-ar -duce si la apropierea pe care trebue sa o fa- 1 Dupg, o statisticI ungureaseä, din 1913 ap5,rutI in A Magyar Szent Korona Országainak Helységnévtdra, numIrul Motilor propriu zisi se ri- dich la 34961, repartisat astfel : Cfmpeni, 2967; Certe,ja, 1289 ; Seciltura, 1987: Sohodol I Poieni, 4713 ; Ponorel, 1872; Vidra-de-jos, 2674; Vidra- de-sus, 3612; Neagra i Iarba-rea, 3056; Albac i Gura-Arlzei, 6519; ScIripara-de-sus, Scitri§oara-de-jos, Lpu i I.Azeti, 6272. Statistics e Mcutg conform repartisirei administrative a satelor repartisare care ma cum apare, e foarte incomodg, pentrn populatie. www.digibuc.ro 46 TACHE PAPAHAG1 cem intre tipul de sate al Motilor cu cel al aeestui Nord iliric : Gheghii de astäzi traesc in sate cam tot a§a de ras- firate pe terenuri accidentate, ea §i prilnii. E a§a numitul tip Stani-viali pe care II gäsim in intreaga Dalmatie §i pe care §i etnografia sirbeasea Il considera a fi le type fonda- mental et primitif" Ca o completare a tuturor acestor consideratiuni etniee, ar fi de relevat §i numele sub care slat cunoscuti aee§ti munteni, §i anume acela de Mori §i Topi. S'a emis parerea ea Mot ar veni din chica de par pe care o purtau ace§ti locuitori, sau din tufa de par mai lung pe care obi§nuiau sa o lase deasupra fruntei a§a cum am constatat la eitiva din G-ura-Arazei §i dupa cum se poate vedea in plan§a v, i care reproduce trei Mocani din Trimpoiele; pentru Top se crede a fi o forma slava sau ungureasca nu germana, sau ca dupa interpretari populare ar fi o forma onomatopeica provenita din faptul ca Motul, ne§tiind sk danseze, topiie ca un urs". Denumirea Top a fost pusa in directa legatura §i cu forma 1-Zorróv pe care o gäsim atestata de doua ori in capitolul TTcpì Top gavoug TIÎJV TTa- TZlvaKtTliN dela Constantin Porphirogenet 4. Inainte de toate trebue sä. se §tie cà ace§ti munteni nu se denumese ei singuri Moti5 nume pe care it ignoreaza ostentativ, dupa, cum am avut ocasia sä constat ehiar in prima mea calatorie dud, mergind spre Gura-Arazei, Motul- cu care mergeam alaturi a protestat cu enervare in contra acestei numiri ; noi sintem Romini, nu Moti Pentru ei Mot" e o batjocura ; §i daca astazi se observa o generalisare in in- su§irea din partea lor a acestui nume, eausa trebue cantata, in influenta culturala etno-istorica, convingindu-se §i ei cä 1 Jovan Cvijié, La péninsule balkanique, 217-918. 2 Ovid Densusianu, Originea Motilor (in Vieata noué, XVII, 170). 3 Rubin Patitia, Tara Topilor, 3. 4 De administrando imperio, JI, 165 (ed. Bonn, 1840). 5 De relevat cA In Sebe;u1 de pe Olt mot insemneazA gurguiul" opincei. www.digibuc.ro CERCETARI IN MUNTII APUSENI 47 numele de Mot" e o paging glorioasä in istoria noasträ nationalä. i cred c5. aceasta e realitatea. Un paralelism identic de altfel ni-1 ofere §i denumirea de Fär§eroti sub care sunt cunoseuti in general Rominii din Albania §i pe care le-o dau ceilalti Aromini. De fapt, ei nu se nuinese niciodatä Feireroti, ci numele de Fürferot find considerat ea o poreelä a altora. Dar nici numele de Topi nu §i-1 dan, mai ales eä la auzirea acestuia nu-§i pot stäpini indignarea ; a§a c5. e curios totu§i cum Rubin Patitia §i-a intitulat lucrarea sa Tara Topilor. Probabil, de dragul istoricului 1-ZoTróv. Tatä, insä cà, paralel apropierei filcute intre Mot §i arom. mot (cf. pag. 40), ered di nu e cu totul lipsitä de interes intilnirea dintre Top §i sb. arom. topei: in dialectul aromin topei, insemneazä no bucatá de pine care constitue o portie prea mare pentru un copil" : unä topä (di päne)". Evident eä forma arominä e imprumutatä dela Albanesi in graiul cärora avem tsope. Dar topa, ea §i tsopE, exprimg in sens figurat §i ideea de ceva rgrosolan, necioplit, täiat dintr'o bucatä" ; a§a cit aceastä semnificatie poate fi aláturatá celei de grosolgnie" ce reiese din aplicarea poreclei de Top oamenii infundati in munti fiind de obicei considerati de cgträ, cei dela §esuri drept grosolani, neciopliti". Ca incheiere, ne intrebärn : in cas cä asemänärile dintre Moti i Aromini relevate pin5, aci Ant exclusiv intimplätoare, In La Rominii din Albania, pag. iv, rindul al 13-lea, s'a omis la corecturg negatiunea nu: pe care nu si-1 dau. 2 Familia Patitia locueste i astrtzi In Ponorel, aproape de conflu- enta Vidrei cu Ariesul. Posedg o mica dar interesantg bibliotecg mai mult religioasrt, cu numeroase manuscrise reprod.ucind diferite crirti bi- sericesti. 3 Cf. si Th. Capidan, Raporturile albano-romine (in Dacoromania, IL 552). 4 111 intreb dacg n'ar trebui sg allturgm acestui Top i porecla de qop ce se dg de obicei Bulgarilor si prin care se intelege ca i prin Zdangan crspitinos, grosolan, brutg". www.digibuc.ro 48 TACHE PAPAHAGI atunci nu survine vre-o nouii complicatie; printr'o ulterioarä urmArire temeinicA i amAnuntitä a lor, s'ar do- vedi intre ele o corelatiune oarecare. atunci problema originei Motilor se coinp1ic i mai inult. O limpezire a acestei ches- tiunile, deci, in functie de cercetilri minutioase §i Inuit apro-a fundate la fata locului, atit la Moti, cit §i la Motan'i. Toponimie. Afdna, munte (Ighiu-Tárna). Dealul Mdgdrij (Neagra). Basita, vale (Ldpus). Dealul Morcitnestilor (Neagra). Bäisoara (Bucium-sat). Dealul Mitteisestilor (Gura-Arázii). Bele2u, munte (Scdrisoara- Dealul Niculestilor (Gura- de-sus). Aräzii). Bsiharia, munte (Läpus). Dealul Päträsestilor (Gura- Blindis, deal (lghiu). Ardzii). Bodeasa (Bucium-sat). Dealul Stdnestilor (Neagra). Bu6nisu, vale (Lapus). Dealul Sturu (Scdrisoara-de-sus). Bulzu, munte (Ighiu). Dealul seruluj (Ighiu). Capu Dealuluj (Gura-Aräzei). Dealul teultij (Lapus,). Cetlineasa, munte (Scärisoara). Dealul Todirestilor (Neagra). Cdpretretu, munte (Scärisoara- Dealul 2urleij (Bucium-sat). de-sus). Dosul caselor (Bucium-sat). Cocosu, pädure (Ighiu). Dosul Turdij (Scärisoara-de-sus). Copa6ju, vale (Ighiu). Drdsita, munte (Scárisoara-de- Cornistea, deal (Ighiu). sus). Curcubäta, munte 1849m (Läpus). Dumbrava, pädure (Ighiu). (...,etatea Crevej, munte (Ighiu). Fiircosoaja, munte (Ighiu). Cingäu, pdrau (Ighiu). Ferietul, deal (Gura-Aräzii). Cjorok/ju, pddure (Ighiu). Frasdnu, munte (Ighiu). Citera, deal (Scärisoara-de-sus). Ga lbdna, vale (Ldpus). Cjumärna, munte (Ighiu). Galbära, munte si vale (Lb:pus). Cjungij (Bucium-sat). Grohota, munte (Ighiu). Dealul Bagjuluj (Läpus). Grohotisu, munte (Ighiu). Dealul Bara (Neagra). 9ilagu, deal (Ighiu). Dealul Belestilor (Neagra). Sizgitu, vale (Scdrisoara-de-sus). Dealul Ceuratä (Neagra). Hajduestj, deal (larba-rea). Dealul Cirelulor (Neagra). (Bucium-sat), Dealul Dobruluj (Tritnpoiele). (H)i2u, deal (lghiu), Dealul Dräsitij (Neagra). iapa, deal (Scärisoara-de-sus). Dealul Duduenilor (Neagra). in scaune (Scärisoara-de-sus). Dealul Wejuluj (Gura-Aräzii). Matra 601, munte (Igniu). www.digibuc.ro PL. vI www.digibuc.ro 1. Neveste din Tomnatec, cu tulnicele in 2. Plstori Crivni, care îi pase turmele pe muntele Gíina in zi de tîrg. do oi in apropiere, participind la tirgul de pe CERCETARI IN MIINTII APUSENI 49 Matra tájatá, munte (Ighiu). Porciíretu, vale (Ighiu). La Negrileasa, munte (Ighiu). Prozu, pädure (Ighiu). Liipusu, deal si vale (SOrisoara- Ripa rosie, pádure (Ighiu). de-sus). Rituri (Bucium-sat). Magulidiu, deal (Ighiu). Rogozina, pädure (Ighiu). Magura (Bucium-sat). Runcu räu, munte (Ighiu). Mágúra, deal (Ighiu), munte Runcurile (Bucium-sat). (Neagra). Sfredelusu, munte (Ighiu). Mestectinisu, munte (Ighiu). Stániseara, deal (Lgipus). Moli Visu, munte (Neagra). Stina, munte (Ighiu), Mir läu, pádure (Ighiu). munte (Ighiu). Qarziina (Bucium-sat). Sub leetri, deal (Neagra). Ordfncusa, deal (Scárisoara- Suliti (Bucium-sat). de-sus). Tranas, vale (Ighiu). Párfu Badinului (Ighiu). Trifestii, deal (Gura-Aräzii). Par lu BrEtduletului (Ighiu). Ticu, munte (Ighiu). Päriu Crudii (Ighiu). Vaiea Abruzelului (Bucium-sat) Parfu Ceptilor (Ighiu). Valea Albacului (Albac). Ptiriu Litam (Bucium-sat). Valea Arázîj (Gura-Aräzii). Päriu mî (Ighiu). Valea Bäti (Neagra). Parfu Qarzánii (Bucium-sat). Valea Braicului (lghiu). Päriu Phrtjului (Ighiu). Valea Bui!iumului (Bucium-sat). Parfu Top (Ighiu). Valea Comarnielor (L'apus). Pariu Turcului (Ighiu). Valea Mâgúrij (Neagra). Pariu vaai (Ighiu). Valea Muntelui (Ighiu). Peretu, deal (Ighiu). Valea neagra" (Neagra). Piatra micului (Bucium-sat). Valea 2ompului kLäpu*). deal (Gura-Arazii). VIl6elile (Ighiu). Plaisorul (Bucium-sat). Virteapele (Bucium-sat, lghiu). Poiana fur6i1or (Ighiu). Virtop, vale (Sciirisoara-de-sus). Poienile ursului (Scdrisoara-de Vulturu, munte (Scdrisoara- sus). de-sus). Popesele (Bucium-sat). Onomastic5, A Luri (Albac). Bindura (Gura-Arazii). A To li (Gura-Aräzii . Birlea (Gura-Ardzii). Bara (Albac). Birza (Albac). Bárburä (Scärisoara). (Scärisoara). Barnd (Albac). Bocul (Gura-Arazii). Barsa (Scarisoara). BoCianul (Gura-Aräzii). Beni (Albac). Bodeacii (Sciirisoara). 56509 4 www.digibuc.ro 50 TACHE PAPAHAGI Bodogoi (Scárisoara). Corneal] (Gura-Ardzii). Bodo los (Scärisoara). Corzac (Scdrisoara). Bodor (Albac)E intrebuintat Cora) (Scärisoara). si ca nume de bou. Cosomandea (Scárisoara). Bodrozul (Gura-Arázii). Cotrea (Scärisoara). Bog leu (Scdrisoara). Cotrejou (Gura-Aräzii). Bogolou (Albac). Cula (Albac). Borodel (Scärisoara). Culenei (Gura-Arazii). Bo§ (Albac). Culieju (Albac). Bota (Scdrisoara). Cú los (Albac). Boza (Albac). Cusma (Scärisoara). Breant (Scärisoara). Cutruj (Scdrisoara). Breb (Albac). Cioaca (Albac). Brezdeu (Albac). CjQaZá (Albac). Brindas (Albac). Cjoban (Al baC). Brot (Gura-Arázii). Ciocoi (Scärisoara). Brotul (Albac). Cioeionea (Albac). Bura (Albac). Ciompera (Albac). Buha (Scärisoara). "iongo.§ (Albac). Buholt (Albac). Cioptrtäu (Albac). Burdnäu (Albac). Ciorbéle (Gura-Aräzii). Burduna (Albac). Ciortig (Scdrisoara). Butanteu (Scärisoara). Ciortului (Scärisoara). Buzser (Scärisoara). Cioz (Scdrisoara). Cabeu (Scárisoara). Ciru (Albac). Cacaraza (Albac). 'Club (Scdrisoara). Cahala (Sarisoara). Ciucutilä (Gura-Ardzii) Cánora (Albac). Ò'julta (Albac). Canta (Scdrisoara). Ciup (Scárisoara). Cantu (Gura-Ardzii). Ciurt (Scärisoara). Careea (Gura-Ardzii). Ciutul (Albac). Catescul (Albac). Didan (Gura-Aräzii). Cauaeiu (Albac). Digal (Alba c). Candbas (Gura-Aräzi)). Diuza (Scdrisoara). Circan (Scdrisoara). Dirdalit (Al bac). Cirdiu (Albac, Scdrisoara). Doagä (Scdrisoara). Cirpola (Albac). Dobra (Albac). Clempus (Albac). Dod (Albac). Coco lot (Albac). Dolgoz (Scdrisoara). Coejoabä (Scärisoara). Dolomina (Albac). Co Ina (Albac). Dosa (Albac). Contor (Albac). Drelea (Albac). Corlombea (Scdrisoara). Drimbul (Albac). www.digibuc.ro CERCETARI IN 3IVN7'II APUSENI 51 Drulekt (Scdrisoara). Iámbor (Gura-Ardzii)Nume de Dudul (Albac). bou frumos. Dupa (Scdri§oara). Ispote (Albac), Ferh'ét (Albac). Impdratu (Scdrisoara). Flior kScdrisoara). Incurcatä. (Scdrisoara). Flocosu (Scárisoara). Juganul (Albac). Flontos (Scdrisoara). K'irtac (Scdrisoara). Fluturul (Gura-Artaii). Latetu (Albac). Flutar (Scdrisoara). Leba (Albac). Foltoj (Albac). Laterna (Scárisoara). Fóiet (Albac). Libuz (Albac, Scári§oara). Fusa (Albac). Lica (Scdrisoara). Gaita (Scdrisoara . Licórea (Scdrisoara). Gaiu (Albac). Lisckt (Scdrisoara). Gaiea (ScArisoara). Lutina (Albac). Gartäkt (Scarisoara). Manguli (Albac). Gavozd (Albac). Mandralleikt (Albac). Gá2el (Albac). Martou (Albac). Gigoi (Scdrisoara) Mdgald (Scdrisoara). Girganzd (Gura-Arázii). Mágar (Albac). Goangd (Scari§oara). Mdgälutá (Gura-Ardzii). Goberna (Albac). Melegas (Scärisoara). Golonnoz (Scdri§oara) Migos (Albac). Gortalki (Scdrisoara). Mirca (Albac). Gortoi (Scdrisoara . Mitrotul (Albac). gebea (Scárisoara). Mitigui (Albac). Giurcutul (Gura-Arázit) Mit (Scdri§oara). Si urita (Scárisoara). Moidd (Scárisoara). Sjuza (Scárisoara). Murga (Gura-Ardzii). Újurgiu (Albac), nume de bo- Murie (Albac). tez. Natea (Albac). Haidkt (Scári§oara). Natul (Gura-Ardzii). Haiduc (Scárisoara). Ndräild (Scárisoara). Halic (Scdrisoara). Noaptea (Albac). Hand§ (ScArisoara). Ogra (Albac). Hi2 (Scdrisoara). Omul (Scdrisoara). Hoi6j (Albac). On6jul (Gura-Aräzii). Hondrea (Albac). Pándorul (Gura-Aräzii). Horoboa6i (Albac). Panganet (Albac). Ho§molete (Albac). Pantea (Scáripara). Hunti (Albac). Papadea (Albac). Hurtoi (Gura-Ardzii) Pasula (Albac). Hurtag (Albac). Patrimanti (Atbac). www.digibuc.ro 52 TACHE PAPAHAGI PAgitä (Scäri§oara). Tiz (Albac). Pepe lya (Albac, Scdri§oara). Tirfan (Albac). Perti (Albac). Todo§ (Scdri§oara). Pitira (Scdri§oara). Toje§ (Scdri§oara). Plrtilig (Albac). To Ica (Gura-Aräzii). Plrtul (Albacl. Tolya (Scari§oara). Pocote (Albac). Tolyati (Albac). Pocul (Gura-Ardzii). Tom§a ESciíri§oara). Porcut (Scari§oara). Torele (Albac). Puck (Albac). Tortiel Pu6u (Albac). Tripulita (Scari§oara). Puläu (Scarivara). Triput (Scari§oara). Pura (Sciiri§oara). Tryaca (Albac). Re lya (Scdri§oara). Trocul (Gura-Aräzii). Scirnaval (Albac). Tuluc (Scaripara). Scoaba (Scari§oara). Turc (Sciiri§oara). ScorO§ (Gura-Aräzii). Tutärnand (Albac). Scripa (Albac). Tuz (Albac). Sfertya (Albac). Taca (Albac). Sopor (Gura-Ardzii). Tinadel (A lbac). Sor (Scäri§oara). Tiga (Albac). Straitti (Scari§oara). Toc (Gura-Aräzii). Sufletul (Gura-Aräzii). Tonc (Albac). Surel (Scärkoara). Tuputel (Scarivara). Su2ecoc (Scäri§oara). Untura (Scari§oara). Sab (Scdri§oara). Urmya (Scäri§oara). $oare6ele (Albac). Utrya (Scári§oara) $ofan (Albac). Vä2ul (Albac). $otinj (Gura-Arázii). Visalom (Albac). $abuc (Scäri§oara). Vìr 6ju (Scitri§oara). Taga§ (Albac). Virul (Gura-Ardzii). Talaie (Albac). Vup (Scdri§oara). Tambor (Albac). Nurne §i de cine. Zebote (Albac). Tembotya (Albac). Zebrya (Scäri§oara). Talecu§d (Albac). Zgaiba (Albac) Ticul (Gura-Ardrii), Zunta (Gura-Arázii). Tifor (Albac). 2abra (Sari§oara). Tiptiru§ä (Albac). www.digibuc.ro CERCETARI IN MUM] APUSENI 53 Texte Ca de-ai6j pina 'n Brasäu Nu-i nime singur ca ev, Ba mai este mfierla, zakt. Niãj mfierla nu-i singurea : Cucu-i frate linga ea, Ca. tot vine si o 'ntreabd: Ce ti-i tie, mfierlA draga 0 foame, o seta, 0 ti-i dor de codrut verdet Nu mfii-i dor de codrul verde, dor de sotu mfieu, Ca vide o haisdu SI 'mpusca sotutul mfieu". 1921, Builum-sat Cosma Nicolae, 81. II Ai, sdracu mdirele, batrin ca cifiele; Apoi säraca mdireasa, Ca-i tinitra ca 6reasa. 1921. BUium-sat leva Cosma, 68. 0 fost o fatä la capre; apoi ea vrea sa. se 'nitrite, apoi din capra sa faca zarna, apoi Tit, vinätd Piná simbatil. Apoi de simbätä 'ncolea La tine ptic. La mine sic ; La tine pic, La mdireasä. sic. Aceeasi. Iv Bifiele de mide fuge, Rau dinapoi m'atunge. Dä-mi si mdie, Doamile, bide SA nu ma mai rog de 'lime, Ca de iáe m'am rugat M'ocarlt s'apoi mfii-o dat. Aceeasi. www.digibuc.ro 54 TACHE PAPAIIAGI Apoi nunta la noi se fa6e asa: vifelii imblä din casii fri casá cu plosed cu vin i cu prime prinse in umär i cind se bagd in casd, in lontru, striga: S'o 'nklinat mriirele tindr $1 mriireasa tindrd, Vá pofteste la un tipou f rumos, Trupu lu Hristos, Ca sá bem i sá ne veselim. Dac'om putea om verii. 1921, Bui:jum-sat Nicolae Dand'ea, 45 VI Haidat, tere, la califie, Ca' la Mc nu vä e $i tiñe vá va lua Pá toare nu v'a luca: Smnret multle ca jarba $1 btitrifie ca mama. 1921. Buium-sat Sofia Viidan, 17. VII Din batrini sä zie cä 2idani o vrut sá se gurd la Dum- riedzdu sus. Apoi o mers o muiere impovdratä, de 2idan i o dzis cd s'o träzriiaqui Dumriedzdu Detunata aeea, s'o aseze, sä nu mai gull atita dfealu mare. Apoi, la citäva vreme, asa o Mont Dumriedzdu c'a si trdzriit-o. Inainte o lost lemn si apoi Dumriedzitu o fdcut-o numa cut de pleiatrd. 1921. Bu6um-sasa Vela $endrut. VIII Descintec de oimd (sau ujmd.). oimä, pi cure, Int'un virv munt'e; Cut/ea sä vie, Oima sä rdmie Urie cocos nu cintd $i mit nu miaund $1 cifie nu latrá $1 vacd nu rage. $1 acolo $'acolo räspleei, $1 incd ñij acolo. 1921. Builum-sasa Sofia Costea Aron, 77. www.digibuc.ro CERCETARI IN MUNTII APUSENI 55 ix De sclintit Cum se stringe sfinta lunj Dupä sfinta martj, SA se stringd os la os, Si villa la vinA, $1 cantle la carrie, Si singe la singe 51 mAduhá la mAduliä. Cum se stringe sfinta marti pupa sfinta mjercurj, SA se stringA os la os, 51 villa la vinä, $1 carne la carne, Sf singe la singe, SI mAduliä la miiduhii. Cum se stringe sfinta mjercurj Dupä sfinta ioj, . . . Aceeasi. X Din visrit De-o i venit eel de vint, Potca neagra de noud felurj, De noudzeej i noud felurj De-o si aruncate de bárbat Sä-j pleiee Narsele; De-o si aruncate de rnujere SA-i Wee titele; De-o si aruncate de fatä SA-j pleiee cositele. Sä esj din . . . Sä te du'ej In reunt pustij, Urie om nu lticueste, $1 pasärea nu ejurlicd Sî cocos nu cintA. Acolo staj 5'acolo lficuestil ContinuI in felul acesta pin5, ce arnintete de toate zilele www.digibuc.ro 55 TACHE PAPAHAG1 Ej din . . . 1 Sd rämie . . . Curatd, Luminatá, Ca de la Dun-meaty sfintu 1921. Budjum-pojenj Lina a li Iancu a li Stilpu, 40. X1 De selintit Md luaj pd cale, Pd cdrare, Pin' la mi pod de aramd: Tre'ée-md, sfinte Petre I Nu te po6j tree, Nu te po6 petrete 114j-am sclinit o mind (o un pi6jor) Md.dund la mdduhd, inkfeeturd la inkfeeturd, Vind la via.. Aa sd-mj trvacd de jute Cum am dzis de jute. XII Colo 'n ios, la Sesurele lidsárird cloud stele Ba-s doä surarj a mele. Una ride, una plinge. Cea e plinge florj tipa. Cca 6e ride culega. De 6e plingj, soruta ma Cum n'oj plinge, sorb. dragd. C'am avut o grddinitd ,51 n'am frat sd. mj-o 'ngrädcascd, Ni6 surorj sá mj-o plivascd; Ni6j, n'am frat, ni6 n'am surorj Ginde*tj cd-s picat' din nod ; Ni6j n'am mama', nij n'am tale: Gfndetj cd-s fticut' de pjatrd. 1.121. Seciltura Maria Bota, 45 I Se pronuntl numele eau fiinta areia se descintI. www.digibuc.ro vn www.digibuc.ro J. Port femeiese din Glureni 1. Moatg. de pe (Valea-Ampoitilui). mergind eìíIaie spre Vidra-de-sus. CERCETARI EV MUNTII APUSENI 57 Frunzd verdfe de setcarii, Minios badea de-asarä Cá n'am esit citi n'am putut: M'o pus maica Ja 6ernut Si mi-a dat o sitá deasd Sa nu po6 esi din casä. S'am fAcut cum am putut, luat una mai rard S'am esit la badea-afará. CInd fusei sá-rni stimpar doru MA strigä s'aprind cuptoriu; Clad fusei la sárutat MA striga la frámintat. 1921. Secatura Lina Roman, 22 XIV A Iancului Vine lancu de la munt'e Cu trei mii si seapte sute, Tot catatie. nu rägut'e, 51 fei¡ori de ;.ei de frunte. Sade Iancu la fintInd Cu pusca plind a mina. Nu stiu pliná o e goalá Fug Unguri de s'omoará.. lancu puscá printre braz, Fug Unguri fa-rd. nddragi ; lancu puscá pin muzua Fug Unguri Ural papui.1; Iancu puscá si scInteie, Fug Unguii fard h'ink'ee. Pe dealu Feleagului MArg caräle Iancului: Boi-s cu coarrie de ì..'eard, Om ca lancu nu-i In Tar:i; Boi-s cu coartie d'e Om ca Iancu nu-i In lume. lancule, Mdria-ta, Lasd Turda, n'o práda, Cd-ti dau bani cu ferdela www.digibuc.ro 58 TACHE PAPARAGI galbeni cu merta, Numai Turda n'o prdda. Da eij 'n Turda m'oi bAga Turda n'oi spärma. Numa Domñia oi tipa, Ca dQamiiile çi warae SA' tipe munusile sä, tasd pinzile, Pecum tds Ruminae Aceeasi. XV Ma9iaran crescut in jarbd, Tree badea, nu md 'ntreabd, Gindesti cd, nu i-am fost dragd?, neagra, dat de mni-esti dragd? Nu Vain dat, bade, nimincd, Ce t'arn fost dragd de mdicii. Pentru dumi-tale Coborii din deal in vale sdrii valea 'nctiltat, Nij un pic nu m'am udat, Num' o tird laun pleiejor, C'am grilbsit fo' dor. Dorul mei,A e numa dor, Nu-I pot spune tuturor. Las' cd-1 stie oareeine Care-I trage ca si mine, Cá tot dPint'un loc ne 1931. Albac loan Todea, 62 XVI Vjunà muncd si-1 ja dra6 Pe bddiutu multe-mi L-as jubi si nu-mi prea plaee, CA-i musteata 'nteptitQare Ca urzica din rdzore. Nu te tinea, lele, tare, Nu eVj mindrä, numal pare. Nu gindi, mindrd., cd-mi pla6, www.digibuc.ro CERCETARI IN MUNTII APUSENI 59 Cá numa niicaz imi fai; Cá 'n zadar, mindrA, ginde§ti, Mdie nu-mi mai trebue0i. DacA nu Vain trebuit, Pentru e m'ai (:eluit? Frunzii, verde semenic, Cyatd-t, mindrd, alt voinic Cá cu mifie n'ai nimfilc. Cd cu avut, Credfinta nu u-ai ttnut. La credfinta muereascd Dracu sá sal b9izuiascii, Cd muierea cind sd 2urd DA-i cu palma peste gurA, SA curd singe 'nkregat, SA-si cunoascd pe bärbat; mai sua §'o mai intoari:e Pind o despoi de floaC:e, Si de easele din gurei, Cá nu-i orn, fdditurd. Acela0. XVII Cifie vrine pe dos in 2os? Mriicu ela frumos Cu clopu cela flocos, Si cu cizme-abrudddesti. SA bagai n Casa; la Mode 0i. Modea Pdtru Da-s'ar mamii dracului, FA.cut-ai vasele cumnatului? CA-t dau un pumn De-t merge fum; 'T day o palmä Nu cot cd etj cu ndframd". Mdicu trasd clopu pá Wig sd lud in 2os cdta- popk,j. Cind fu la Tisadi SA fticu 11Ifticu pogan; Clad fu la Solomon Sä fAcu Mdicu cocon. Sd bAgd la popa in casd www.digibuc.ro 60 T 40HE PAPAHAGI Si sä pusses dupä masii : (4No, parinte, sä mä cununi cu pdsteare».- Popa sä 'mbSia §i nu prea tare: Locomia päntru piisteare. lj cununard dusiird acasä. Mñiculae Pircáleta Be lea lavita Ca sä (re mincare la uspät; Fi Ninon, cuknä tiircatä, Thia un pomnol de vaträ. Mincarä Si sa" ospätarti Si sä culcard. Dirnineata sá scularä: Bind, fatä. pläcutd, Haida tu de Ind särtita. Bucuros tle-a§ sdruta, Da-i flárnindá gura mea. Invatii-te cu a rdbda, Nurna pirä-a tie dcda; Ce uite C:e clop flocos port Si räbd form de mä 'ncord. Da om vinde leeptariu Si orn lua cu patrariu, Sd mai mincitim odatd, CUM mincai la Väleni, fatä. 1021. Scdri§eara-de-sus Seorse Pa§ca, 30. Wide*, má deare capu: Du-te a0.erne patu; Si mä deare capu rdu Dar mi-a§terne patul Wm. Ba eu nu, eá t'arn tot spus Ca mindrele te pun sus. Spusu-ti-am lua-te-ar dracu Mindrele t'or pune capu. Cind grita rnaica de tind, Pe Vä lean tinea lurnind; Si cind fu la mfijazä-noapte, Vá". lean trägea de rnQarte; Cind rdvdrsa zorile, www.digibuc.ro CERCETARI IN MUNTII APUSENI 61 Il cintau surorile. CintA cucu dintr'un spin, Pe Vä lean lurninä tin; Cintd cucu dintr'un fag, Pe VA lean clopote trag; CintA cucu dinteun nuc, Pe Vä lean la greapA-1 duc. 1921. Scärisoara-de-sus (Rozdresti)POruse Rafila, 24 XIX Fleare albA-galbänd, Dorul tau mä leagánä. Nu grAbi la märitat Ca floarea la scuturat: Flçarea mai Inflore-odatd, Dar tu n'ai sA mai fii fatd; Floarea are-a mai 'nfluri, Dar tu fatA nu-i mai fi. Aceeasi. XX Adu, DQamne, vara iute, SA mä gur si eu la munte, S'aud fagi valin $i mindra 'n frunza zicin; Ea sä zicä, eu sA cfnt, SA ne treacd de urit. Aceeasi. XXI Citu-i lumea si tam Nu-s fe6ori ca la Girda: Horitori si bäutori La twat cri2ma detori; $i la mine si la tine, Cá duará nu stie nime. Eu trudesc sá mä plátesc Mai tare mä detoresc. Aceeasi. www.digibuc.ro 62 TACHE PAPAHAG1 XXII 0 venit vorbä inteo seard cd. Unguri o esit pinä la Petreasa veni vorba cá la neapte pk'icá la noi, ca ne omuard prin casä, si mama o fost sá bake pleitä in cuptori si mua§a o dzis cá ea nu fuge de Unguri. Da mama o dzis ca ea nu §ede sä bage pleitá in cuptori, cd vin Unguri si ne omeard. N'avea haznd de pita aia. Am fugit pe dosul esta 'n sus, Dosu-FeriéeluM, pin pádure. Ne-am asezat acolo si o vinit pe un drum un gornic de-a iera- riului i o dat de noi acolo: Cine esti? Marna o dzis: Eu sunt, Mo.§uaia', $i copilul 1-ai gasit ai6i? $i, da, D'apoi, unde-i copilul? ai6! Ai, dragu bajuluj, sä-ti dee ba6u vin-ars. Avea o palasa cu vin-ars cit o matá de plug. Mi-o dat vin- ars si am bäut Mai bea..." Dede i mamii vin-ars. Mama dzise cä nu bea. No, mereti dracului acasd si vä. culcatiu. Dacä ni-am culcat, dimineata a vinit acasä si ai aflat pita scuasd din cuptor, gata coaptä, i n'o fost nimfric. Atun6ea bdtaia dela Fintinele s'o gätat i o vinit i tata- meu de-acolo, dela bätaie, noaptea, §i o intrat pe usa ash si o strigat pe mine: Sin-Iuane, scoald-te ! Da ine-i? Eg sint, tatal-tdu. D'apoi acuma trebue? Da nu-mi treabä altä, numa mfriere. Pad nu-t trebue? Nu-mi trebue. No, vind la tata. $i m'am dus pe bratele lui si 1-am särutat. El m'o särutat da plingin: Bine, dragu tatii, da tu plingi. Da eu am plins mai amar de cum ai plins tu. Apoi atun6i bátaia s'o gittat. 1922. Gura-Ardzii Simt-Ion Nicula, 79. XXIII Casa lui Horia e pá dealul Feriëetului î acolo acum nu mai este nimfric, numa o grädind cu flori mirositoare, alta nu mai www.digibuc.ro CERGETARI IN 3IUN7'II APUSENI 63 este acolo nimic. Usa cdsii o fost tliate litere de mina lui, apoi usa s'o dus la Bucuresti pind in bittaie 1, cam la 120 de ani dupd moartea lui Horia. Oameni aeeia care 1-o prins pá Horia §il-o trimes la Zlagna o fost de-aieea, din Gura-Ardzii, de pe dealul Mdtesestilor. 0 cd- pdtat o poruncá ca vor cdpiita o platd bung de 1-or putea prinde. Si 1-o prins noaptea In coliba lui, iarna. Din Zlagna, dupd. de 1-o primit pe el, le-o venit o poruncd sá sá ducd la Zlagna oameni deia care 1-o prins pá Horia; i s'or dus acolo §i or cdpdtat fies- tecare cite o eiubicd de galbeni si o venit cu bani §i o cumpdrat grit); si o mäeinat griul si 1-or dus acasit §i or fdcut pitd. Si o fern* bdtrind o scos din cuptori un cocil §i 1-o rupt In doaä sá sA. rdeeascd. $i dupd. e 1-o rupt in (load o gdsit in coca un dobr de singe inleegat si o dzis cdtrd irezi : No, vai de voi ! Ce ati Dicut voi? Ati vIndut pe Horia §i iacd-tä, sing,ele esta îj singe ne- vinovat si acuma voi vreti sá mincati singele Horii. Niee voi, niee copii vosti nu v'iti fi gazde, numai sdrantoei care umbld din Casa' fn casii sd cumpere o bucatii de mdmiiligd. a§a viti fi In veei pentru tätdeauna"2. 1922. Gurl-Ardzii Acelasi. XXIV Horia o fost cu pdru mare, negru si fata obrazului tot nea-t grd. Acurna ea nu 1-am vdzut, fdral am auzit dela bdtrini care o fost inaintea mea. 0 fost negridios si orn mare de ease. Era fn al si gros, olei negri, barba neagrd si mare. 1922. Gura-Ardzii Aceeasi. XXV Chid am fost de treizdei de ai IAN]. I aveam impletfit, cu o Jelled numa la o urelee, d'e-a dreapta, aij. Kfica era lungä, mai gios d/ela Ma% Mägurefii numa avea doati da noi numa una. 1922. Albac (Pdriul Balee§tilor) Pavan Durnfiitru Trit, 88. XXVI Ea in Rusia, tumna In Galitia si la Ivangorod am viizut ba- trini care sta acasd, care nu s'or dus la armatä, cu paru mare si cu barbd mare. Cind fie-a väzut pà noi tunzindu-fie apoi fii-o spus cd de de fie tundfem? Batrini tipaa páru asa pä spatfe, 1 Inainte de 1914. Vezi si relatarea din Rubin Patitia, Tara Topilor, Oriístie, 1912. pag. 141 i urm., precum si pag. 161. www.digibuc.ro 64 TAGHE PAPAIIAGI indärtipt, numa cu o singurd implettitd. purtaii paru lung, cu kfica impletfitA. Care sint batrini §i amu arú pdru lung. Tat a.EL o fost i la nob in tam nQastrd, numa cá purta Mat pe o urekte. 1922. Albae (Dealul Sohodol) Toka Ispas, 33. XXVII Deseintec de navise A Navlsca albd, Naviseä, neagrd, Navlscd galbärd Naviscd porumbd NavIscd brazd, Naviscd, de peatrd NaviscA de ceastd, NavlscA de baltd. 1022. Scdri§oara-de-josRusanda Ivan Urseaia, 80. XXVIII D e §erpe serpe alb, Serpe negru, Serpe galbdr, Serpe sur, serpe vinat Serpe de apA, Serpe de baltd, serpe de coastA, Te tai cu cuvintu rnfien Si cu a lui Dumfiezdu, SA te seee, SA' te usee, SA destimfle, SA se desgimfe. 1923. Scdrivara-de-jos Aceeai XXIX A potleei Potca. verde, Potcd, galbdrd, www.digibuc.ro PL. vm www.digibuc.ro I. Nevasta Maria Sirbu, nriseuta Drain, 2. Tip i port din Mogo§: ferneia din Tomnatee, en copilul ei Salvina Biler;an din grupol in Iea.2.,Kn Miele CERCETARI IN MUNTII APUSENI 65 Potcä surd, Potca neagra, Pota, vfnata, De-ai tipatä in peri de pore In peri de porc tfe du; De-ai hli tipata fn floae de cine, in floae de cine tie du; De-aj h/i tipata In Nate de gaina, In floa6e de gainit Ve du; De-ai hli tfpatä fn \Tint, In \Tint tte du; De-ai tipatä in boare, in Ware t/e du; De-ai hi ipata de vacluvä grasa, De fate', frumoasa; De-ai hli tipatä de duh necurat, in duh necurat tte du. Ca de nu te-ai duC'e Cu foarfeele te-oi tdia, Cu matura te-oi matura Si 'n Marea Rosie te-oi tipa. 1922. Scdrisoara-de-jos Aceeasi. XXX De poCiturä S'o luat pá cale, pa' curare, S'o tilnit cu Sinta Maria mare, S'o slobozit pa o scard de fturä Cfntinu-sa, Väitinu-sa. Ce te Ce te vajeti? Ca mi s'o pus paitura in brinca. Sá nu te plingi, Sá nu te cfnti?, Ca putere t'oi da Si durerea Voi lua, In munti o-i tipa, Unde nu cintd cocosu Si oil nu 'Aura, 56509 www.digibuc.ro 66 TACHE PAPAHAGI $i pastiri nu cfntä; In munti pustii $i 'n codri sdlbatiti. 1922. Scärisoara-de-jos Aceeasi. XXXI Mä tot miiir de codru ver de De Ce toamna vestedzdste, Primdivara infrundzdste; Ca eu dacti beitrifiesc Nu pain sä, mai 'ntifieresc. 1922. Scärisoara-de-jos Aceeasi. XXXII Dacd te ved'e lupul arint'e dimineata, atunCea rägusesti; färá numa coa' sä-t tii pdrul crestetul capului i atunCea nu rdgusesti. 1924. Scdrisoara-de-sus GLOSAR a, la: ai venit a oi sd cum- altd-oarä, cf. oard. peri ; se duce a piaiogi si-i amdiadzAdzi: a prinzi: sd am- mincd" (Albac). diadzädzim" (Albac). abruddfiesc xvn, din Abrud. apdra, a feri: apard Dumfie- dcari, oricare (Scärisoara) ; cu dzde (Scdrisoara-de-sus). toate cd: ácari cd a zis" (Bul- arintfe mu, inainte. zesti, Tomnatec). Cf. alina. aspdrea, a speria: «s'o aspäriatn adéca, de geaba, in zadar: a- (Tomnatec). deca graiesti" (Tomnatec); astard, de seard. deca te duCi" sau ai viñit dud, aici (Bulzesti). Se aude foarte de-adeca" (Vidra-de-sus). rar. agest, deschis vederei i frumos: auade, aici. Forma curentd. aloe agest» (Albac, Liizesti). alina (a sa), a se apza pc ceva bariée, fintind cu apd stdtdtoare in sus, pe arbori, pe casd, etc.: $i plind de métasa broagelor ; sd alifie indeva 'n sus, c'apoi mocirld (Mágura).Accentuat pe I. pufiem brinca pe ei [pe pui]" biera xxx, a zbiera. (Bulzesti) ; a $e a$eza, a se bindurd (cu accentul pe i), ve$- Mt omu coa' sa s'alifie mint parasit (Gura-Ardzii). acari unde"(Sarisoara-de-jos). bombeoz, pl. bomboazd, bomboane Cf. T. Papahagí, Din folktioral romantic ;Rti col latin, 129-130. www.digibuc.ro CERCETARI IN MUNTII APUSEN I 67 (Valea Ampoiului). Forma am Dumfiedzkr" (Scarkoara, Lá- auzit-o si in Bretea-Streiului pu). (Haniedoara). cut VIII: cut de pleiatra, bucati. brined xxx, mind. budium, bustean, buturugd (Bu- 6eaptd, impletiturd de afd ce se cium-cerb). pune pe cap (Ighiu). buholt, vifor (Albac). delnic, liber, fard nici o povard: bui, a cobori:'bui la vale" (Hal- «cal 6elnic» = cal care nu duce mdgel). Urmarind forma si in nici o povard; mei ca ëelnic" Bulzesti,mi s'a rdspuns «numa mergi liber, fara nici o greu- la Vata sá dzîe bui la deal tate; uite omu cela, me' delnic, o bui la vale; Motii dzic cá n'are nimfric in spate" (Bul- amu ma, goi a munte"». ze,ti, Tomnatec). Et. sl. ëeli- butte, butoi: «but'e de yin» (Nea- nik'b. gra, Vidra-de-sus). devca xv, corvus monedula". ëelui XVI, a insela. calutä,, cdrare (Scarkoara-de- copil, bdiat (Scarkoara) sus). Et. ung. cseléd. canta, iapd (Scarkoard). Intre- 6iopor, pl. 6iopeara., o parte din buinlat ca porecld de familie. Et. turmd, din cireadii: 6jopor dte ung. kanca. \Tate" (Bulzeti). catävira, neveistuicd (Cimpeni). 6joz, pazitor (Scarkoara). Et. call, a fura, a terpeli : mfn l-o ung. csösz. alit in noaptea asta" (Bul- 6irù, scrobeald facuta din Mind ze§ti). de griu fiactd (Albac). cinta (a sa), a plinge, a jell (Bu- 6iubicd xxm, vas mic de lemn. cium-*asa). 6iucuti, a paste, a minca: ca- cktig, grije, pazd, ingrijire: «dau prele sau oile 6jucutesc virful oile in cktig». de plante" (Gura-Arbizei). cktiga, a ingriji, a pdzi: 6iup, putind lind sau larbd (Scd- tigá de vite". La unele crin- rkoara). guri" sensul curent e necu- ciurlica x, a ciripi. Et. bulg. au- noscut. rulikam. clacan, cosas (Gura-Ardzii). creeri (Bulze§ti). dascaritä, invatatoare (Bulze,ti). coca xxur, pinipard de cuptor. dec (má dec), ma duc (Bucium-sat cotret, cotet de gdini (Scdri- Albac). §oara). deicu (Ind deicu), se aude numai la c§iii 1 strigdt pentru a speria indic. pres. pers. 14 sing. (Bul- §i alunga gamite (Albac). zeVi, Tornnatec). * cure: numai la per fectul com- desfatat, cleschis si incintator: mis : o curs, a alergat. aloc desfatat» (Bucium-mun- custa, a finea in vieald sä-lcuste tari). www.digibuc.ro 68 TACHE PAPAHAGI desgimfa XXVIII, a desumfla. Winkfeu, xiv, trasuré. Et. ung, destimfla xxvm, a desumfla. hintO. dole, versant de munte in forma (h)oarä, géina: «noi nu umbläm de vale (Tomnatec). Et. sl. dolL. cu hori» (BulzWi); cumptir doscd, scindura (Abrud). cucuruz pentru hoará" (Zlatna). dovlete, pl. dovleti, dovleac (Bul- hudd, gaurti: numai in expre- ze.,ti); am auzit-o $i in Brelea- siunea hudä, (Pe nuntd o hudä Stretului. la mfdreasä" (Bulze0.i). dric, mijloc, toi: in dricu zilei" (Abrud-sat). ¡erar xxii, Stat. druléu, lemn intortochiat i nodu- indfe i iúe, unde (Bulze§ti). ros (Scdrioara). irez xxin, descendent, urmaf. izvuc, izvoram (Neagra). faC'e, a zice (Vidra-de-mijloc). facätura xvi, diavol. indälui, a porni (TrImpoiele, feiga, fuga: vet tät feiga" (Bu- Sohodol). cium-sat, Vidra-de-sus). indärämflic, rau, flóird i fluérá, fluer (Bulze§ti, (wine indärämelic» (Iarba-rea). Tomnatec). Inlesni, a iefteni: marhäle s'o Inlesnit". gavozd, cuiul de potcoavti sau sb., adunat, strins (in le- coroana lui (Albac). gatura cu stringerea urzelei pe gädi§, mullime de fiare salbatice sul) (Bucium-sat). (Scärivara). gälbinié¡ii (la fatä.,), gtilbui (Se- loagará, revolulie (cea din 1848) cätura). (Scdrioara). golomóz, ceva care e infamrat, loc : ade loc», imediat, indata. strins; mototol (Scdri§oara). lume, pamint, farine, holde: «lu- Go(a)ta, nwne cu care mamele mea-¡ goalä, nu s'o fäcut nim- sperie pe copii ca sa inceteze hic» ; Un Mot o spus cd la de a mai plinge: ta6¡ cä yfire SIrsia o plo¡at, cá lumea tätä Go(a)ta" (Scäripara). e bund" ; vdzduh, atmosfera, grelu§(u), greenq (Bulze§ti). vrenie: Aj gindfi cä ploaie la guri, a sui, a urca. noapte, ca, uille, lumea e guri§, urm. blindä nori" ; ...vezi, lu- sebe. cal slab, mirfoaga (Scäri- mea-¡ blindd, nu &Jura' nidi §oara). Et. ung. gebe. un vint, fi cald sara ui-s nori" (BulzWi, Dealul Dane§- haiduc, politist (Scdrioara). tilor). haisäu I, pu.Fm. h'erfieu, invetisul carufei facut mazäre albä, fasole (Tomnatec, din lipideu" de cinepé. Bulze5ti). www.digibuc.ro CERCET AEI IN MUNTII APUSENI 69 mázine, mazeire (Magura). olintari, orientati (ortodoxi) (Bul- m Agnrä, mdgurd (Scarisoara). zesti). mäietQare, pl. mdietori, $urei pen- oimd yin, buba, abces. tru vile (Scdrisoara). mäieturd, $arei de paie (Bulzesti, palascä XXII, ploscei. Et. ung. pa- Tomnatec). laszk. märsind, tren (Maigura). páriste, paji$te (Tomnatec). mereu, incnt: umblä menu (Sal.- pasúlä., fasole (Mägura). risoara). pasasir, pasager (Ampoiul). mieuna vm, a miorldi. pazitUrd, mincare de mazine" mirli (a sä), termenul obiinuit (Mágura). pen tru impreunarea oilor. päntru, din causa : päntru setetä" mit vm, pisicd. (Tomnatec). idromel, un fel de limo- paradei, pettlägele ro$ii (Tomna- nada (Bulzesti, Vidre). tec, Bulzesti). incase xxn, &Mind $i bunicd. pästQare xvii, servitoare. (Bulzesti). päturä, pl. paturi, foaie de pla- monitie, decoratie (Albac). cinta (Bulzesti). beitrin $i bunic (Bulzesti). pepingine, pecingine, spuzitura. mule-eá, moale: Ha. muMee pfrei (a sa), impreunarea caprelor (Albac)). pirtilig, orn geigauf (Albac). muMela (a sä), a (se) coace: rne- poarcd, scroafei (Albac). resoarele se muleelQaza" (MA- pogáee, colac de nuntd, cu dese- gura). nuri deasupra $i uns cu oua murza, ape' indulcild cu zahär (Carpinis). (Bulzesti). pogán xvi,mare i puternic:epo- mutaturd, $urii de yard la munte gana esti, dQamnä !" (Mununti). (Scalrisoara). policrä, poreclä (Vidra-de-jos). muzúc XIV, brädet. pomnol xvn, darab", bucatei. porumb,-d xxvii, surin". nevästuicei (Sc ärisoara). postii, päistdi (Mägura). ncärca (a sá.), a (se) murddri: predanie, tradifie (Tomnatec). mä ncärc dle Vind." (Albac). prima v, planktic6." (pan ghee». ncolea III, incolo. ncorda (a sa) xvu, a (se) incloi, räguiitä., räscoald (Gura-A a (se) ghemui. rapálit, reparat : aiserical räpä- noatra, urzeald netesutei dar lita» (Tomnatec). aranjatä in räzboi (Bucium-sat). ra.tali, a fugeiri (Bucium-poieni). fievedit, neivädit (Bucium-sat). rodle, negurei care stricei semeinä- turile $i fructele (Scárisoara). Qard : de altä-oarii", de alta data (Albac). särfintoc xxm, särac präpädit. okli de galind, bätäturi la dege- scorus. arbore semänind cu calinul tele picioarelor (Scitrisoara). (Gura-Ardzei). www.digibuc.ro 70 TACHE PAPAHAGI socald, un fel de cicric (Bucium- täSe, clepanaturd cu ajutorul ci- sat). cricului. sor, soric (Scdriwara). tdréni, oameni dela ses, dela fard spdrma my, a sfarima. (Ampoiul, Abrud) staur, staul (Sciiri§oara). tipoe, v, colac, pine de nuntd. strezi, a trezi; a apuca: a§a ting54, copil zburdalnic de 16-17 ne-am strezit din biitrinj« (A- ani (Ighiu). brud, Scdripara). tuputel, derivat din vb. a topai saiteare, bdtul cu care se subtia- (Scdri§oara). zd foile de placinta (Bulze§ti). imd, cf. 'pima. suri, a sui, a urca: e dedat a suri urla, a cobori. Cf. pag. 40. §i a cobori ; suri pe cal ; nu urmä nurma caprei" = ,,fdtd.- surim" tearea caprel" (Bulze§ti). sur4, urcus (Bulze§ti). §cirtavet, castravete (Scari§oara). loc gol nesemdnat intr'o §patír, plimbare, caleitorie (Vi- grddind (Tomnatec). dre). vdi, a vedea (Bulze.,ti). värrneZe «vármeZea Clunluj» traficd", debit (Albac). comitatul Clujului (Certeja). tdrcat xvir, pestrif. vdtrit, loc unde nu e pári§te tirsd, loc acoperit cu arbustimici; ca in curte" ; intins, ldfit pe incilciturd de arbusti mdrunti vatrd (Tomnatec). (Tomnatec). Et. sl. trmca. vifel v, colacer de nuntd. tortiel, buruiana (Gura-Ardzii). vindroc: Moti merg vindrai troacd, jgheab in care se da por- la tard", Molii merg incarcati cilor de mincare (Tomnatec). pe spate [cu cercuri, ciubere, cdpistere mica (Tomnatec). etc..] la lard (Scaripara). Et. tucd, strigatul cu care sint che- ung. vándor. mate gainile: tucd ! tucd ! vorovi, a vorbi (Bu1ze0). Hui la vale, Pascule, c'o tu- nat o anevoe vinatd» 1 'n sat vuii, a furnica, a roi: geameni la noi §i nu mincd numa tucii vtaesc pe dealurj» (Bulzeti). de gdind friptd §i virvu lapte- yieard; «apd limpede ca yieara» lui !" (Vidra-de-mijloc, 1924. (Vultori). Intrebind ce insem- Rahfila Heler). Et. ung. tyUk. neaza ,ca yioara", beitrina de tulnic, trimbita facutel din lemn la care am auzit cuvintul n'a de cires, lunga de 2,80 pind la qtiut sd-mi dea nici o ldmurire. 3,10 m. Fdrd a putea fi explicata de cei tuna, a veni, a sosi (cf. tucd). ce o intrebuinteazd, forma cir- tuturez, un fel de tulnic, bucium cula si in aromind in expre- (Scárivara). siunea apii yieard". 1 Prin ,,nevoe vin6tit" se întelege Bulzesteanul, care umblI intbrg- cat In haine negre. E o striglturt, a Motilor la adresa Balzestenilor. www.digibuc.ro CERCETARI IN MUNTII APU SEN I 71 zed& pin (pinus picea). zgruntari (de platra), piatra zark lapte beaut (Bulzesti). Forma runtei (Neagra). am inregistrat-o fi in Bretea- Streiului 2eb, buzunar (Albac). zdramtä, zdreanfd (Sce.risoara). 2ingär, gingq (Bulzesti). zdravtii, a stränuta (Abrud). Musick POPULARA. Tarinele ce urmeaze: sint generale fn Tara Motilor. Ele con- stitue aproape unicele arii instrumentale la petrecerile ca si la dansurile lor. Sint cintate de obicei din clarinete fnsotite de viori sau de contrabas. Toate aceste patru arii le-am cules dela Traian Marita (18 ani) din Poiana-Sohodolului fn 1922, cfntate din fluer. Tarina BdeOlor INIMillIER11111ltl-=1.,_WIN .1111MIll 11=111 WAIMIWIIIPI11/1=.JINIMIMMI=1....-71 ..._-;r111=1=f11:11 111111MUMNIMP7MIANIrs0=111EVAINOMMININMACM14111=1,- .011=mw,111111--11 MEW, INM.M.iMMM1111.:..7...=1 = 771 fAsMMIMIMIMF=1111M1v..MINIM=1Mii=MIMMIMIMMIMMIIII11=,--101 CAINNEMnnlriaMNIMINIli=11=,=1MMWMINlr=VMW.MMNIIMRM=Mr.. .111U11 MITIMILM= Moommilb=.7.^...11% IKIaMIMINIMCM47E; .1.1.4.E.aw-.ms...wrJas.rmin..;-_1, Am....m.vmaimammi Tanina Mofilor Mra...~10.1111= M1.1_71.M.MOINIMM" 1/4111Mi.MBAWFACJI=1M=EMIMMIIIMOMIM=1141=-M.1111.C.B ."IMMI 1.Eir 14.14//7YlIWIIMIMMEIM1=MIIMIMYMMMINIMMMINEW,MINM1{--MIMI=S111= w. ,..........IMIIMIYLIO `......_. 7,0/MI Lt M11=1==taMMMORMINNNU1111Mr.MI=1 MI NMI AANNIM7rJa711WINN,M171111111=11111VIM1 .211MANNiMMIMIMI=IMANNIMMIIMIJIM11,1=,MIMMINNItAIIIMI=M1=01=1MMOM M.V.IIMIIMINIM11= 17 WANIMINININIM,=IN "MEN ors damma.mal um.rINE...1..rur-aaMIICAPIILMINIIIMIIMIIMOIANAM.IIIMMI11:1 ---s -.1111111... Wanli-J=1.1=WJNIMOMIMINYUIMMIMIU.AMEMIL=WIIIMI.M.M.MIIMaNalfG=1. 141111MILSIMMINMAMWMIC.W.M.W.M1-/IMMIIMIIIMMI=IrAYM.O.704BOVC.FIEIMMIS- www.digibuc.ro 72 TACHE PAPABAG1 ranina Abr udenilor l. fEW,411MNMOMEMMOMMIM... =MIN MNIVII.IsrOIN=INNMMII... .il.,21,/MMIUIMIMIMMIMI=IIINMIMMMPIWJMS.1INMJNIRNIMIIIMIIMJIMIMINJ a& mmaiww.....enimmumwarnmv..wimmurlamu^a orAssa. NINNINIMMYCN=Im =IL 01 111.: MP. :. =NH.. IMIN,AMM,a1611111,1WMIIIIMIN.- Mao! .01111MINIIIYMOIMMINIIIMMINNIIIMIM wiNionaMIIMIIIMIMMIN=MNIMINIMI=MINVIIIMIIIMI......,._ L.ANIWARNIMI011111,WJEMIMMINIWAMM11111.7.--MIMIMMMIIMMIMr-AMPIMIIMIIIICI MO! Mint IVALLz ,..... ....7. NIMIMIMMUNIMMalli IMINIMMINEIN - mwallew... I- 1WILJNINIMMINI. . ...., NM .anIMIMEMIN IMIE.=1MB ACIIIMINIMINIar ICIERNWrILUILIMMINII.N7 IIIINIMINOPME-710YECIIMINIM!".MMIVAIIIM11 twAMMIIMIriarAIRMNIMINUMIMINEVPjlEIN=.MMIMICAN1 11011MM a.eimm;.=. _...- -..., .MaMILINIUMQ.'=_.1=1=11=11=1..--,,-MIMI : MIEJO71=011.1111MIMMIIMMINMIralliaNIMMIMIMMIr7MMBMIIIMIWIMIIMMM...10r MMIINlilfP fa UalP7MirrIIRMIMMiltIMITAYMMI=74M71MMMIMMIAMIMMraMGAnallrAlliMINIIMIMIMIMINNIM MOM -11U-NINUMRINIIMIN - Wife :=111. I NOUN OEM 1I1=IMM "'VI= -. WIMII mnIMEM1=flw..!1,-NIMIIM =III% I IIMINIMMIN wo ..-11 MIMINIMI ,11MOW7IBMIINIMINOMMZIMMIMMENM.MCM A Iancului Me it; .MITWO5IMIONW MI I I I II. '''''J N I= I MIIMINIIN Ola-71M 1 MINMEN17.11_MIE =1,....11=1119111 MUEMMIIMIMI1111411111=131MIWIMIMMAINNI=MIIIMI If NEW s_WINIWAISEINIMMIIMIMIWWWINOMMUZIMENIMOd MOM IIIM =Ma .1711 KW IIKCJIMI1= JUWIMIYNNIC.All -NEW WIYAINIMINIIr lb-rNIMINNI IIMIEMMMIIMIIMP %..., WWIINUOAMIWAMMINNEMINff 110MINUMIN IMMIra011101M1WMINNIWILMINEMair-JORMIM11.111 MIMINEC/1 L: ...WM N71r7ail SMNIIIMMIMr=12 8=151 11MMr MIME I MIMIC Tache RAPAHAGI www.digibuc.ro Capul.5001ul9'a_. 6 calineasa 1426 1432 D.SK 0.Coch Birdieoora 0.Frinturilor --a p__, - -VriVirlulul r. iri; *Ica- 51000illi ",D.Cliteltor A A IS' PlaiuL/ .. 1417.' .... __ - -1065 A 1367 7489 .. -..... A A i ,..- )347 . aStinei .11" . .r Vci Pletroaso 642 ; 16) TARA MOTILOR Va4 A 4426 1441° .....A.,4324 .- -- 1378 (Cicero Scara: 1/150.000 6 1p- 4. -4499, La Certege ..c a 14145 Stinieoara 17 P octopi; I 165 I Iiir t '. 1208 . 0Co012 6 1000 al_. 'I, I /273 irk. S A a - A .=,.... 1403 Runcul; 1341 Quad-Pe*. '''. La Oaso !An 6 a A 1,51,e .ss 4353 Gura- rdzeiii'm i 711 Costeasa \ paria ALbactani -- Typ O.` ., Piatra-grditooN Natout Runcul VrI.BraderOl 6. A Fericetul 5A Rise 1201 1569 \ a 13 70 1 A 188 OS 476 100.7 ..e. i Preluca-Mununel a ,/ \ e .6 1040 %alto ui-lonel t. I126 lo55 Lespezeni A 1103 4.r1 Kite IN 1 ' A c0" t 1094 -s"""...sBalarnireaso 1593 \ ScArisoara os . 1633 -3u 1776 781 Oidoe*li a Alba , 4193 1089 6, 909 a Girda Curcupela 1056 A V./311=1,114M liaiduceo 1849 ',,,,, muntiwrui Muntiwrul a 1166 06, orecup* A 1211 I so D.Crapului A 1201 'A A larba-rea 1400 erze, woo P. 176V 0 Mdaura-Negrei p 1200 1124 .''. a 1142 Lizesti D.FrU17103 15. 1343 1009 Tornita 6, 4081 1197 1370 V. 14e4ti" 131.112goi Certeja LupeOi o ( 821 1024 1230 960 8176 6 a 7% t6 1 n2.5 CC1 Obireio Timm 1"-rn121Neagra A Seci'°44tura Piatra-nrodulul 4430 1202 69f Bordeeti 1154 Va2ea Negrei A 142,1 934 Bistra 1469 896 740 Vidra-de-jos 643 ,)65 6 ul Arreprl Ponorel 4010 593 tkise` \Munlele-rolund a Pleeculo Vidra-de-sus oLl 14 s; 7i 14,5 s, La Tirg 6 965 Baum' 1132 V11. Pleatrel Poienile 14216 IS Lupoola Sturul Sohodol rim 1299 Vi2r1;6i9 1153 A Pelee 0 620 A 891 D.Cneului_ - 390 Rosia Poieni 115 AeRUD 609 Strimba To atec Bulze tii-de-jos 0 1154 C1'0 cORzIr www.digibuc.ro www.digibuc.ro