Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
POPA-LISSEANU
www.dacoromanica.ro
FONTES
HISTORIAE DACO 0 ROMANORUM
FASCICULUS V
ROGERII
CARMEN MISERABILE
EDIDIT
G. POPA.LISSEANU
www.dacoromanica.ro
IZVOARELE
ISTORIEI ROMNILOR
VOLUMUL V
CANTECUL DE JALE
DE
ROGER1US
TRADUCERE DE
POPA.LISSEANU
www.dacoromanica.ro
6
www.dacoromanica.ro
-7
Bela, pe vremea aceasta era rege in Ung,aria Bela IV, --
cruia Ii expune cum a fost insiircinat cu conducerea archie-
piscopiei din Spalato. Dei regelui Bela nu i-a convenit aceastri
numire, fiind.cA nu i s'a cenit i lui consimtmntul, totui
ingiduit sii-i ocupe locul 1). Si a fost instalat cu mare pomp
la 20 Februarie 1250.
Ca archiepiscop in Spalato, Rogerius s'a ocupat in spe-
cial cu gospodria bisericii i a lucrat activ pentru sporirea
prestigiului puterii sale temporale 2)
lar, cu prilejul vizitei ce a filcut, i la Spalato, regele Con-
rad, fiul fostului impirat Frideric, care Frideric fusese ana-
temizat i depus din dernnitatea sa de imprat, el i urmaii lui,
de papa Innocentiu al IV, Rogerius a dat ordine s se inchizii
toate bisericlile, a oprit once slujb divin i, el insui, s'a
retras din ora, impreun cu archidiaconul silt Thomas i nu
s'a intors deck dupi plecarea regelui din localitate. Si, ntunai
cand a inceput s bati un vant mai prielnic, vento Haute
secundo , cum se exprim biograful su Thomas8), s'a ina-
poiat iargi la scaunul archiepiscopesc. Rogerius moare la 14
Aprilie a. 1266.
www.dacoromanica.ro
8
www.dacoromanica.ro
9
Se numese Tdtari dupil numele unui trib mongol din Asia si se numesc
Tartari, de scriitorii occidentali, din oauza apropierii ce se ficea intre nuntele
lor i cel al Tantarului din Mitologia greco-romanii. Groziivia produsii de invasia
mongol il nu era mai prejos deck grozilvia din Warn.
Hurmuzaki, Doc. I, p. 151: Propositum enim habere dicuntur, quod ve-
niant et expugnent Romam et ultra Romani. Cf. yi Sacerdoteanu, Gui//aume de
,Rubrouck et les Roumains, p. 19.
Mon. Gernt. Hist. XXIV p. 65, Hurmuzaki, Doc. I, p. 188 cuprind o noti
.despre localititile din Transilvania devastate in 1241 de Tiitari. Ele sunt: Rodna,
Birsa, Bistrita, Kokelburg Cetatea de Baba' , Sibiul, Clujul, Oradia, Tiirgul
lui Thomas plate Turda, Alba Iulialau. In ce priveste valoarea aceatei
usa numite (tCroniei de la Epternac, atragem atentiunea asupra studiului d-lui
los Schiopul, Contribuguni la istoria Transilvaniei p. 142.
www.dacoromanica.ro
10
www.dacoromanica.ro
11
tur ibidem uno mense nec fuimus ausi discedere, sed mitte-
bamus semper speculatores ex hominibus levioribus videre et
rescire, si adhuc que pars Tartarortun in Hungaria reman-
Bisset, aut si arte deceptorias ut prius instructi pro capiendis
reliquiis fuga lapsis reverterentur. Et quamuis sepius nee,essi-
tate querendi uiatualia cogente loca petierimus quondam habi-
tata1)...
Autenticitatea acestor aiitari ale cilugirului Rogerius a
fost pus i la in,doia15, in timpul din urma, intr'o carte a d-lui
Iosif Schiopul8). Pornind dela ideea, dupi. noi precone,eputi,
ci Titarii, in prima lor invazie, din 1241, n'ar fi intrat in
Transilvania, D-sa sustine ci Rogerius n'a putut vorbi nici
despre Rodna, din judctul Nisiudului, nici despre Alba Iulia
i nici despre satul Frata, din judetul Clujului 1 ci aceste
identificiri nu aunt admisibile. In once caz, pasagiul din
urm5, in care se vorbeste despre Alba Julia i despre Frata,
ar fi un pasagiu adsus de altcineva, de mai tirziu.
In ce privete Rudana, identificatA de istorici cu Rodna,
din apropierea oraului cu caracter silsesc Bistrita, I. Schiopul
spune textual: Nu este exclus ca Rudana lui Rogeritts sa fie
inteadeVir Rodna noastri', cum nu este insi nici exclus s fie
veun ora din regiunea rninieri din Nordul Ungariei, pe unde
au intrat in Tara' Ttarii>>. Rudana ar fi, dup`i D-sa, in regiunea
Zipsului, mide eran, precum se tie numeroase colonii ger-
mane, cafi vreme de o populatie german in aceste pirti ale
Transilvaniei se pomeneste nuanai mult dupi invaziunea Ti-
taril or 1).
Avem motive si ne indoim ci Germanii, numiti mai far-
ziu Sai, ar fi venit in Transilvania numai clupi anul 1241 1
ci sum pomeniti mult dupi invaziunea Tatarilor>>, ori ate
falifidiri de diplome s'ar fi ficut in decursul veacurilor.
In ce privete Alba Iulia, unde Rogerius n'a gasit decat
oase i capete de morti i zidurile bisericii catedrale darmate
i stropite de singe, i in ce privete satul Frata que
dicitur in vulgari d. Tos. Schiopul socote2te pasagiul acesta
ca adaus de alteineva, mult mai tfirziu, al egrui nume nu se
Vezi traducerea acestui capitol.
Jos. Schiopul, op. cit., p. 133.
3' Jos. Schiopul, op. cit., p. 156.
www.dacoromanica.ro
12
www.dacoromanica.ro
15
www.dacoromanica.ro
16
www.dacoromanica.ro
17
www.dacoromanica.ro
18
www.dacoromanica.ro
19
www.dacoromanica.ro
M. ROGERII
CARMEN MISERABILE
Epistala
sub tribute. Proh pudor, non fuit in tanto exicio, qui cousolaretur
eam ex omnibus caria eius. Rogo igitur et affectuose deposco, quate-
nus, cum de uita et ipsonim moribus atqu,e pugna describere uolue-
rim ueritatem, si de tristi materia et horrenda, flebilis mire compul-
sus sum mestos modos, uos uel quisque lector ,rectam conscienciam,
falsis opinionibus non supponat quod presumptuosa te.meritas, pa-
tef ecit adituin illicitis ausibus uel nociuis. Quia non ad depressionem
cuiqua.m uel derogacionem, sed ad instructionem id podua examinaui
ut legentes intelligant, et intelligentes credant, credentes teneant, et
tenentes percipiant 1), quod prope aunt dies perdicionis et teanpora
properant ad non ease. Et sciant cuncti hec me temere non referre,
quod quisquis ad manus ipsorum deuenerit Tartarorum, si flatus non
fuisset, melius easet ei, et sentiet, se non a Tartaris, sed in tartaro
detineri. Hoc refero ut expertus. Fui enim per te.mpus, et dimidium
temporis inter eos, in quo mori solaeium extitisset, sicut supplicium
fuit uita.
I) Percipient, percipient.
2) bucrijactarn, lucrefnotain.
www.dacoromanica.ro
- 23 -
nauerit asserens 1) se multis annis cum Tartaris pugnauisse, et obti-
nuisse duabus uicibus uictoriam contra me, tercia uero uice, cum
existeret imparatus, tenant suam, subito intrauerunt ita, quod ipso
habere exercitum nequeunte, eum dare t,erga oportuit Tartaris scele-
ratio 2), et sic magnam partem terre ipsius, hominibus interemtis,
hostiliter destruxerunt Propter quod si uellet ipsum suscipere ac in
libertate tenere, se et suos paratus met, sibi subdere, am cum con-
sanguineis fratribusque et amicia Buis, rebusque et bonis omnibus in
Hungariam intrare, et ipsum in fide catholica imitan. Quo audito
rex repletus est gaudio magno ualde; tum pro eo quod talio prin.
ceps sibi quasi par hactenus, eius se uolebat subicere dicioni, turn
quia poterat ad effectum ducere preconcepta, lucrifaciendo tot ani-
mas lesu Christo. Et sic licentiatis nunciis, non minimis muneribus
honoratis, ad dictum Kuthen regent transmisit anos nuncios, et Fra-
tres Predicatores cum eisdern mandans, quod ipsum et suos paratus
esset recipere et petits concedere, iuxta sue beneplacitum uolunta-
tis. Quid plura? Nunciis hinc inde sepius destinatis predictus Kuthen
cum Buis iter arripuit in Hungariam ueniendi. Rex uero in potentatu
mirabili usque ad confinium terre sue obuius sibi fuit, tot eximia, et
tot honores sibi et suis faciens, quod ab incolis terre illius, a tempere
euius non exstabat memoria, factum non fuerat neque uisum. Tan-
dem cum propter multitudinem in loco commode moran i non pos-
sent, pro eo quod erat gens dura et aspera, subdi nescia, ne offende-
rent Hungaros, uel offenderentur ab ipsis, dabat eis de principibus
suis umun, qui eos conduceret; et expensas omnibus, qui preter ip-
sorum familias, circa quadraginta muja dicebantur, faceret exhiben,
usque ad mediculum 2) terre sue.
Ill
De odiis inter regem et Hungaros; et primo de causa odii prima.
Asserens, afferens.
Sceleratis, sceleritatis.
Mediculum,
www.dacoromanica.ro
24
IV
www.dacoromanica.ro
25
a VI
VII
www.dacoromanica.ro
-- 26 --
illi opium per intepretem loque.ndi 1) habebant facultatem. Et si mi-
nimus Comanus accederet, statim ut patebat &divas, intrabat et Co-
manos tam in sessionibus quam 2) consiliis et in omnibus Hungaris
preferebat Propter quod tanta indignado erat eis, quod ujx poterant
tolerare, et licet non exprimerent, ad ipsum tamen bonum cor et ani-
mum non habebant, nec pro ipso pacis consilia cogitabant.
VIII
Ix
Responsio ad secundam odii causam.
Loquendi, loqui.
Quam, et.
Grauarentur, grauerentur.
Separan, separare.
www.dacoromanica.ro
27
tia non debet aliquis admiran. Nam iidem 1) inter ipsuan regem et
patrem eius sepius seditionem et scandalum procurauerunt, ita quod
hinc inde sepius milicia congregata, dimicare ad inuicem uoluerunt,
nisi per tenentes medium inter eoa, essent pacis federa reformata.
Cuan et ipse rex ad patria curiam accedebat, iidem in nullo sibi pe-
nitus deferebant, immo dehonestare ipsum uerbis et factis in quan-
tum poterant nitebantur. Quod celari non pote,st. Et contra uitam
patria et filiorum nequiter conspirauerant, ut illis gladio interemtis,
facilius quilibet posset de Hungaria, quam sibi per partes dittise-
rant, porcionem sibi debitam, sine condicione cuiuslibet obtinere.
Et cum concepta nequirent effectui mancipare, aliud nequius
cogitarunt. Duci Austrie litteras cum certis pactis et condicionibus
destinando, domino Frederic Romanoru.m imperatori coronam
regni et Hungariam dare promitteba.nt. Sed nuncius in uia captu.s,
regi fuit cuan litteris presentatus. Unde conseruando ipsos ad Ilium,
misericordia, que superexaltat iudicium, usus est contra eos. Si uero
statuit quod terra malis horninibus purgaretur quam iniquitatem con-
tinet hoc statutum? Si sedes baronum cremari fecerit, que iniquitas
fuit jeta? Numquid debent domini subditis esse pares? Igitur non
er3nt iusti Hungari in hac parte.
litiem, idem.
Auferebant, auferebatur.
Comitatibus, comitibus.
Demeritis. imeritie.
www.dacoromanica.ro
28
XI
XII
Thauernicus, thauernicorum.
Agasonum, agazonum, agalonum.
Faciebat, favebat.
www.dacoromanica.ro
29
tingeret, tra cos cura eis forcing et durius dinticaret. Si autem Co-
manos plus quam Hungaros honorabat, hoc ipai egre ferre non po-
terant nec debebant. Nam. decebat 1) regiam dignitatem. j.ntroductos
hospites honorare; maxime cunt hoc eis promiserat juramento, et
ipsum in fide sua ceperint imitan. Et cum essent eis Hu.ngari odiosi,
whim regem habebant in Hungaria protectorem. Nam Kuthen rex
Comanorum per regem, et quamplures alii per maiores et nobilea
regni fuerant baptizati, ita quod iam cum Hungaris connubja contra.
beban t. Et si rex eis fauorabilis non fuisset, ipsi in Hungaria non ste-
tissent. Auditis autem hinc inde propositis scriptor finem huius ne-
gocii non imponit, lector si ualeat causam ternien' et, justicia me-
diante.
XIII
XIV
Decebat, dicebat.
Contigua, continua.
www.dacoromanica.ro
- 30 -
rati. Cum autem hoc per totem Hungariam clamaretur Hungari pre
nimio gaudio non credebant, asserentee, quod de Tartaris multo di. s
insonuerat talis rumor,et sic semper uiderant illum esse nullum, unde
dicebant: multa renascentur, que iam ceciderez.Alii asserebant,quod
quidam 1) de prelatis ecclesiarunl rumores huiusmodi procurabant,
pro eo quod tune temporis 2) Romam non irent, ad concilium uocati
a Romano pontifice celebrandum. Et talla opinio erat eis. Fuit ta-
men omnibus manifestum, quod Ugolinus Colocensis archiepiscopus,
pro se ac quibusdam suffraganeis suis Venecias miserat pro galeis,
et fuexunt per regem, contra uoluntatem eorum, ab itinere reuocati.
Alii uero quamplurimi fatebantur, ut haberent de rege materiam
obloquencli, quod Comani societatem contraxissent 8) ,cum Ruthenis,
ut simul contra Hungaros, a quibus multa mala perceperant, et se-
pius destructi fuissent, dimicarent. Et propter hoc, plus quam per
annum, eos predictus Kuthen cum suis preuenerat, ut condiciones
terre addiseeret, et linguam faceret sibi notam, et cum introitum
illorum perciperet, pugnam inciperet contra regem, et sic facilius
illi portent poseent 4) obtinere, et ad ipsius ICunthen auxilium festi-
nare, et ita cicius aliquam partem Hungarie deuastare, gaudendo et
mordendo regem, pro eo quod Comanos introduxerat, ut superiue
est expressum. Et in hac opinione quarnplurimi concardabant.
XV
Quidam, quidem.
Temporis, tempore.
Contraxissens, comraxerunt, eontraxerant.
Possent, poterint, poterant.
ter MUM, subinteles alum.
www.dacoromanica.ro
31
XVI
Quid fecit rex Bela, cum. per Palatinum de introitu Tartarorurn
certificatus fuit.
Circa uero meditun quadragesime uenit ad regem cursitando
unus de militibus Palatini, ex parte ipsius referens, quod itun
ad portam Buscie peruenerant, et inclagines destruebant, et non cre-
debant quod Palatinus posset eis resiste,re, nisi rex mitteret ei auxi-
lium fesdnum. Rex adhue ineredulus, secuin armatos milites non
habebat Et dum in anxietate httiusmodi permaneret, quarto die
postea, uenit idem solus, qui nocte dieque cursitauerat, Palatinus
dieens: quod duodecimo die intrante Marcio, in porta congressum
habuerat cum eisdem, et suis pene omnibus sagittis et gladiis crude-
liter truddatis, cum paucis euaserat, et que facta erant sibi uenerat
nun.ciare. Sed licet rex de malis rumoribus non modicum obstuperet,
licenciauit tamen archiepiscopos, episcopos et alios suos comites et
barones, eis precipiens firmiter et districte, ut quilibet aggregata
sibi milicia iuxta posee, rediret ad ipsu_m, et sine dilacione temporis
festinarct, prout urgens necessitas, et manifesta utilitas exigebat Et
precepit maOstro Stephan, episcopo Waciensi, Orodiensi et Sancti
Salvatoris Chanadiensi prepositis, qu.od ad reginam festinanter wee-
derent, et ad confinium Austrie properarent, ibidem finem huius ne-
gocii expectantes. Item per atlas litteras rogauit ducem Austrie, ut ad
ipsum accederet festinanter, et iussit Comanis omnibus, quod uenire ad
ipsum aliquatenus non differrent. Ipse enim de Strigoniensi etAlhe,nsi
ciuitatibus, que ad unam tantum dietam distabant, exercitu congre-
gato confestim transiuit Danubium, et in magna et ditissima Theuto,-
nica uilla, que Pesth dicitur, Bude opposita ex altera parte Danubii,
moram traxit, suos ibidem ctun exercitu exspectans principes, co-
mites et barones.
XVII
Alia interlocutio.
Pater et domine aduertite reuerende I et quia cum multa simul
occurrerint, nequeunt dici simul; oportet igitur ut uno dimiseo ne-
gocio, in dicendo aliad assumatur.
www.dacoromanica.ro
--- 32 ---
XVIII
XIX
XX
1) Comaniam, Comonituri.
www.dacoromanica.ro
33
XXI
Comaniam, Camoniam.
lbant, veniebant.
www.dacoromanica.ro
hvoarek Iskrici Porrin,lor Vol. V 3
34
XXII
Quornodo fuit destructa ciaitas Wacietnsis.
In dominica de passione pars exercitus Bathi regis reguin ac-
emit ad Waciam ciuitatem, positain super ripam Danubii, ad me-
dia_m dietam prope ad uillam Pesth, in qua rex cum exercitu mora-
batur. Et capta ciuitate penitus et debellata, qui ad ecclesiam et ad
palacia ecclesie, que erant qu.asi castrum munita, recursum habue-
rant, tam de ciuitate quam de circumpositis uillis, innumera populi
multitudo, coi uiriliter expugnauerunt, et the.sauro ecclesie habito,
canonicos et alias personas, dominas et puellas, vas noluerunt 3 )
interimere gladio, in igne totaliter cremauerunt. Et ita in dominica de
passione Wacienses pawi stunt, ut cum domino Jesu Christ() partem
habere mererentur.
XXIII
Quomodo dux Austrie insultum fecit in. Tartaros.
Elud non est aliqualiter omittendum, quod dux Austrie, ro-
gatus a rege, uenerat, sed cum paucis, tanquam facti nescius et iner-
Quidenz, quidam.
Pluzziam, pluuia.
Noluerzint, uoluerunt.
www.dacoromanica.ro
35
XXIV
Congredi, congregi.
Attigit, artinxit
Ducere, ducem.
www.dacoromanica.ro
36
XXV
XXVI
1) Permi, peremi.
www.dacoromanica.ro
37
XXVII
Comanos, Comani.
Ingrecla rentur, congrederentur.
Quidorm quidem.
www.dacoromanica.ro
38
dem. Et cum essent Tartari numero pauciores, terga eis dare fin-
gentes, uersus monticulum retroe,edere ceperunt. Et dura ipsi cum.
laruis exierunt sub monte, et, ut condictum erat, acie ordinata, Hun-
gari 'hoc uidentes, et opinantes eis insidias factas, terga dederunt,
et fugal)i uelociter inierunt. Tartari mania mox in illos conuersi,
flies sequebantur, eosdern prosternendo 1) et interficiendo, prout
nequius crudelitates poterant exercere. Episcopus autem cum paucis
reuersus est ad Waradinurn, et aliquantula mora facta collectis ali-
quibus militibus, transiuit Danubium et euasit.
XXVIII
De infelici bello regia Bele cum Tartaris commisso.
Cumque rex, ut dictum est, egre,ssus de uilla Pesth, progrede-
retur contra Tartaros cum multitudine armatorum, illi de combustio-
nibus uillarum reuersi, et subito insimul congregati, per islam, per
quam uenerant, retroibant. Et sicut isti paulatim persequebantur
eosdem, sic et illi tantum ante ipsos se fugere sirnulabant. Et aum
ad quandam aquam, que Sayo dicitur, et non multum longe de Agri-
ensi ciuitate fluit, ent intrat Ticiam, peruenissent, post aque transi-
tum, qui fiebat per pontem, castra metati stmt et stetertmt, ponentes
in ponte custodes, qui noctis uigilias custodirent. Tartari quidem
post transitum eiusdem paludis circa aquam se in planicie posue-
runt. Et cum aqua magna existeret et lutosa, non erat eis creduli-
tas 2), quod sine ponte transitus alicui esse posset. Rex interim suos
hortabatur, ut ad pugnam uiriliter se haberent, uex.illa non pauca,,
manu propria maioribus af3signando. Hungari autem habebant hee
omnia in derisum, de multitudine confidentes, ad pugnam tamen
propter raciones superius assignatas oar et animum non habebant.
Uolebant quidem quod rex perderet 8), ut ipsi chariores postmodum
haberentur, credentes plagam huiusmodi particularem quibusdam,
et non omnibus generalem; sicut audierant quandoque in Hungaria
esse factu.m. Nam intrabant Comani subito, et aliqu.am. partem terre,
antequam conuenirent Himgari, destruebant, festinantes postmodum
ad recessum; et interdum Hungari idem4) de Comania faciebant. Sed
Prosternendo, prostrando.
Credulitas, erudelitas.
Perderet, perderetur, periret.
Idem,
www.dacoromanica.ro
39
non sic, quia hec ultima primis minime responderunt. Tamen raffle
milites omni nocte ad custodiam exercitus ponebantur. Quid plura?
Tartari uadum inuenientes longe ab exercitu, una nocte unanimiter
transierunt, et in aurora totum regis exerciturn circumdantes, sagit-
tas emittere in exercitum sicut grandines inceperunt. Hungari uero,
quia fuerunt totaliter oe,cupati et illorum preuenti astucia, cum ar-
mati equos anos ascendebant, nequibant milites anos dominos, et do-
mini su.os milites inuenire. Et cum ad pugnani accederent, tepide az
remisse accedebant. Tanta enim erat crebrosa emissio sagittarum,
quod fere umbram pugnantibus faciebant, et sagitte aicut locuste et
hruchus congregatim uadunt, per aexa uolabant. Et sic sagittarum
ictus minime sufferre ualentes, infra circulum exercitus retroibant.
Rex uero aides non poterat ordinare. Et si mixtim. ex quaeumque
parte ibant Hungari ad pugnam, illi eis cum sagittis obuiam uenien-
tes, ipsos infra exercitum retrocedere faciebant, ita quad ipsi ex ca-
lore nimio, et angustia maxima ad tantam Iassitudinem uenerant,
quod rex et Colocensis archiepiscopus, qui anxii reformidabant, nec
minis nee adulacionibus ac municionibue, iam ad pugnam poterant
aliquos destinare, ab aurora usque ad meridiem in tali angustia
existentes.
Tandem curi iain deficere uidere.ntur, dux Colomanus, frater
regis, cum suis quos in tanta pressura habere potuit, conflictum du-
rissimum, ex una parte exercitus habuit cum eisdem, pugne per
magnum spacium diei insistendo. Et dum crederet se per residuam
exercitus partem adiuuari, deceptus est. Nam cum ex altera parte
ad pugnam plurimi ire crederentur, ad pugnam non ibant, sed Tar-
taris ultro parum secedentibus, illis per sui medium uiam absque
aliquali sagittarum emissione, dabant. Qu.are Hungari plures et plu-
res tali uia potiti, al) exercitu se subtrahebant. Et quanto plures
transibant, tanto latior uia per Tartaros illis dabatur et in tanto
conflicto non erat rumor uel uerbum aliquod inter eos. Et cuin rex
illos ad conflictum ire cred.eret, ipsi exibant ad fugam pecina quam
ad pugnam. Tartari uero expectantes regia exercitum, nullatenus se
mouebant. Et cum iam de multis partibus exercitui regio exitus pa-
teret, rex ab illis in.cognitus cum paucis triam habuit uersus silu,am.
Durn autem Colomanus direxit per aliam partem exercitus suum
iter, die noctuque in equis plurimis, usque ad dictam Pesth, non per
uiam publicam, per quam Hungarica nacio lubricahat, sed per de-
uium, laxatis equorum habenis, ad portam Danubii festirtabat. Et
quanquam a burgensibus rogaretur, ut morulam faceret quousque
www.dacoromanica.ro
40
XXIX
XXX
1) Segusd, Fegusd.
2. Quidam, quidem.
www.dacoromanica.ro
41
1) Inueniuntur, inuenientur.
www.dacoromanica.ro
42
XXXI
Insanire, insaniem.
Dimiserunt, diuiserunt.
Illultifaria, multivaria.
www.dacoromanica.ro
43
XXXII
www.dacoromanica.ro
44 --
ad prunas 1) credens malum effugere, inuenit nequius. Nam dux
Austrie astucia excogitata, cum rege sum]) ad libitum potitus exti-
tit, ab eo quandam pecunie quantitatem, quam dicebat olim a se per
ipsum extortam fuisse, repetiit. Quid plura? rex m.anus illius eua-
dere nequiuit, quousque partem eiusdem pecunie in promto, partem
in uasis aureis et argenteis ill persoluit; pro parte autem tres co-
mitatus sui regni, Mitts terre contiguos illi obligauit. Et lit:et nasa
aurea et argentea maioris fuerint estimacionis, tamen dux illa solum
in duobus millibus marcarum, sim.ul cum lapidibus preciosis, rece-
pit. Dux autem Moo castrorum illorum comitatus corporali posses.
shine est adeptus, et illa ex propriis pecuniis contra Tartaros fecit
ieparare. Si queratur quanta fuerit pecunie quantitas? Est ignotum.
Nam alii de septem, quidain de nou.em, ceteri de deoem marearum
milibus referebant. Sed de ueritate liquere non poterat, quia secrete
contractus fecerant, et firmauerant propriis iuramentis. Quibus ex-
peditis ad reginam, que non multum distabat, quantum potuit, festi-
nauit. Et una cum ipea, sine tractu more, Stephanum Waciensent
episcopum, ad imperialem et Romanam curiam pro subsidio desti-
nauit, et interim circa Segesdinum, cum illis quos aggregare potuit
moram traxit.
XXXIII
Prunas, pruinas.
Theutonorunt, Theutonicorum.
Moliti sunt, mollitisunt.
Conuenientes, consequentes
www.dacoromanica.ro
45
Candescens, scandescens.
Collegerat, colligerat.
Aristaldo, Ariscaldo.
www.dacoromanica.ro
46
nus accesserunt, sic ut illi de castro cogitarent, eos propter castri for-
titudinem recesaisse. Nam magnis munitum erat fossatis, et turribus
ligneis super muros, et multi loricati milites erant ibi, ita quod dum
Tartari ad respiciendum int,erdum acced.erent, milites liungari ue-
lociori curan eos insequi procurabant. Et cum pluribus diebus ad
castru.m non accederent, et crederetur quod ex toto exinde recessis-
sent, milites et alii, qui in castro erant, de recessu eorum habentes fi-
duciam, castro quamplurimi exierunt, et domos que remanserant ex-
tra castrum, ceperunt conununiter habitare. Et sic in aurora eos Tar-
tari, qui ubi essent scire non poterant, inuadentes, magnum ipsorum
partem, qui nequiuerunt ad castrum fugere, necauerunt. Et castrum
illico circumdantes, ex opposito ad muru.m nouum septem machinas
posuerunt, et die noctuque cum eis emittere lapides, quousque nouus
murus dirutus est ex toto nullatenus cessauerunt, et turribus diruiis
atque muris, congressum dederunt, et castro per uiolenciam occu-
pato, cepertmt milites, et canonices, et alios, qui non fuerunt in oocu-
pacione castri gladio interemti. Domine uero, dornicelle et puelle
nobiles, se in ecclesiam cathedralean recipere uoluerunt.
Ipsi uero Tartari fecerunt arma a militibus sibi dan, et per
tormenta durissima, quidquid babuerunt a canonicis extorserunt.
Et quia catbedralem eeclesiam subito intrare nequierunt, igne ap-
posit ecelesiam, et dominas et quidquid erat in ecclesia cambusee,
ru.nt. In aliis uero ecclesils tot sedera de miulieribus patrabant, ut
tucius est subticere, ne homines ad nequissima ingtruantur. Nobiles,
cines, milites et canonici, extra ciuitatem in campo fuerunt nines
sine aliqua pietate iugulati. Post hee sanctorum sepulchra totaliter
euerterunt, et pedibus seeleratis reliquias caleauerant, thuribula,
cruces et calices aureos, et uasa aurea et alia dedita ad altaris mi-
nibteria comminuerunt. Introducebant in ecele,sitis mixtim taros et
mulieres; et post turpem illorum abusionem, eosdena 1) ibidem ne-
cabant. Postquam autem omnia euersa sunt, et fetor intolerabilis
procederet ex corporibus defunctorum, exinde recesserunt, et tan-
tum locus solas remansit. Homines qui per siluas circurnpositas
titabant, conuenerunt ibidem, ut aliqua comestibilia inuenirent. Et
cum uerterent lapides et corpora mortuorum, Tartari subito sunt
reuersi, et uiuum de uiuentibus, quos ibi reperiebant, neminem di-
miserunt. Et sic usque ad extremum fiebant quotidie noue strages.
Et cum plures interfieere non haberent, ex toto abinde recesserunt.
1) Eosdem, easdcm.
www.dacoromanica.ro
47
1) Quoniam, quorum.
www.dacoromanica.ro
48
Sudorent. sudore.
Latitaui, ictitati.
Audire, saandire.
www.dacoromanica.ro
- 49 -
niebain id ad siluas longius asportabam. O attendite et uidete, quam
illa pessima uita erat! Post decimum uel uicesimum diem intraui in-
sulam, euertere corpora mortuorum. Quantus ibi poterat ease luctus,
quantus ibi poterat ease fetor, quantus poterat ease timor, aduertite!
Non est homo, ut opinor, qui tantis in animum reductis penarum
generibus, non terreretur. Oportebat me inuenire cauernas, uel fo-
ueas facere, uel arbores querere perforatas, in quas me possem reci-
pere, cum illi densitatem ueprium, opaca nemorum, aquarum pro-
funda, intima 1) solitudinum, tanquam canes lepores et apros inuesti-
gantes, percurrere uidebantur. Siluas has per mensem et atnplius
quesierunt. Et cum per ipsa loca populos nequirent interimere uni-
uersos, se ad nouum genus fraudis taliter conuerterunt.
Intima, nimia.
Quisquis, quisque.
Veniendi, uenire.
Latitabat, latitabant.
Quodam, quadam.
Cmiesios, caneseos.
Balizzos, baliuios, balimos.
lzvoarele Noriel RamSnilor Vol. V 4
www.dacoromanica.ro
50
1) Viri, homines.
www.dacoromanica.ro
51
XXXVII
Preservacionem, desperationem.
Retro, retris.
Duabus, dorninabus.
www.dacoromanica.ro
52
1) Ciuitates, cives.
www.dacoromanica.ro
53
XXXIX
Fasciculis, fastieulis.
Nos, eos.
www.dacoromanica.ro
- 54 -
in iram, claudendo ciuitatem cum phalangis ligneis subito circum.-
"lima ut nullus euaderet, quin per os gladii pertransiret. Ceperunt 2)
postmodu.m palacia expugnare. Quibus uelociter expugnatis, non cre-
do ut uerum fatear, quod quindecim de tota remanserunt ciuitate,
qui non fuissent tam intus quam extra onines nequiter interfecti.
inebriauerunt gladios suos in sanguine, et ex calore, que.m concepe-
rant contra eos, uiuos assabant homin.es sient porcos.
XL
Ceperunt, ineeperunt.
Ornate, se ornan.
Fixerunt, fuerunt.
www.dacoromanica.ro
55
Opaca, optata.
Delectu, delicto.
Cepimus, incepimus.
Daturi essertt, dabant.
Yklimus, videmus.
www.dacoromanica.ro
56
Fames, (amis.
Viam horridam, uia borrida.
Preterquam, preter.
www.dacoromanica.ro
57-
tenter curn fletu receperunt, interrogabantque nos de nostris peri-
culls, que nos Innis illis paucis uerbis declarare nequibamus. Ob-
tulerunt tandem nobis nigram panem de farina et contritis cortici-
bus quercuum pistum /). Sed nobis dulcor illius, supra similas 2),
quandocumque per nos comestas 0) suauior uidebatur. Mansimus
igitur ibidem uno mense, nec fuimus ausi discedere, sed rnitteba-
mus semper epeculatores, ex hominibus leuioribus, uidere et rescire,
si adhuc aliqua pars 4) Tartarorum in Hungaria remansisset, aut si
arte deceptoria, ut prius instructi, pro capiendis reliquiis 5) fuga lap-
sis reuerterentur. Et quamuis sepius, necessitate querendi uictualia 6)
cogente, loca petierimus quondam habitata, nunquam tamen noster
tutus fuit descensus, donec rex Bela, maritimis de partibus, per cruci-
feros de instila Rhodi et dominos de Frangapanibus, multis agminibus
=llama adiutus, certificatus prius per Hungaros de recessu Tarta-
rorum in Hungarian& uenit.
Scripsi igitur hec paternitati uestre, abeque admixtione falsi-
tatis, ut eadem uestra patemitas, que prosperitatis mee acit rotam,
sciat et aduersitatis ac periculi quidditatem. Valeat paternitas uestra.
www.dacoromanica.ro
MAGISTRUL ROGERIUS
CANTECUL DE JALE
PRIVITOR LA DISTRUGEREA REGATULUI UNGARIEI
DE TATARI
SCRISOAREA
www.dacoromanica.ro
60
www.dacoromanica.ro
61
II
Cum a introdus regele Bela in Ungaria pe )regele Comanilor.
1) Kuthen. Faptul s'a petreeut in anul 1239. Cf. Heinemann, loc. cit.,
p. 549.
www.dacoromanica.ro
62 ---
IV
www.dacoromanica.ro
63
silo, l-a orbit scotindu-i ochii. Tot aei a ficut eiteva decrete gi a
dat ordin si fie promulgate spre a curita tara de oa.menii cei rii
cari erau inteun mare numir Apoi infrinind obriznicia ark' mar-
gini a baronilor a poruneit ea, exceptind pe principi, achiepiscopi gi
episcopi, daci cineva dintre baroni ar indrizni s geazi pe scaun in
prezenta sa, si fie lovit de pedeapsa meritati: ficind si fie arse
scaunele acelora pe cari i-ar fi putut afla. Rudele celor exilati gi
pzietenii celor arestati avand temere gi pentru sine in viitor, i-au
fault foarte mult riu. De ad s'a pornit in urmi scandalul dintre ei.
VI
www.dacoromanica.ro
64
VII
VIII
www.dacoromanica.ro
65
DC.
www.dacoromanica.ro
66
XI
www.dacoromanica.ro
67
1) Cunii romane. Simon de Keza ne spune despre Bela III, numit Bela
Green': Hic quidem fures et latrones persecutus est, petitionibus loqui traxit
originem, ut Romana habet curia et iznperii. Font. hist. Daco-Ronsanorturs IV,
p. 105.
www.dacoromanica.ro
68
XIV
www.dacoromanica.ro
69
XV
XVI
www.dacoromanica.ro
70
XVII
AltA dignesiune.
www.dacoromanica.ro
XVIII
XIX
XX
www.dacoromanica.ro
72
XXI
www.dacoromanica.ro
73
XXII
www.dacoromanica.ro
74
XXIII
Cum a atacat pe Ttari ducele din Austria.
Nu trebuie s nesocotim in citva nici faptul c ducele Austriei
fiind rugat de rege a sosit, dar cu putini soldati, ea i cind n'ar fi
cunoscut situatia 1 neinarmat. i, dupO ce au sosit, dupi obiceiul
lor, ativa dintre Titari lng Pesta, el prinse armele i caii 1 le-a
ieit intru intimpinare. and insi ar fi trebuit si se atace, aceia
deodati, dind dosul, dupg cum erau deprini, se retraseri. Dar du-
cele (rind pinteni calului pe care incOlecase, atime pe unul lovindu-1
astfel ou lancea, ci virful lincii fringindu-se il culca la pOmint de
pe cal. Iar unui al doilea cneaz 1), adeci unui (Id care 3narmat voi
s vini in ajutorul celui czut, lng ea punind mina repede pe o
sabie, dintr'o singurO lovituri Ii tiii bratul. Acesta eizind indati de
pe ra, ii dote sufletul. i in vreme ce ceilaiti o luar la fug5, cel
cizut a fost prins, i legat a fost dus impreuni Cu eau la armatii.
Ungurii, gisind pentru aceasti materie de vorbil, ineepuri si eleve-
teasoi pe rege i si ridice in slavi pe duce.
XXIV
www.dacoromanica.ro
75 --
pentru el criticand pe rege adesea Ii spuneau: cLupte-se regele
nostru care a introdus in tara pe Comani in necazul nostru.
strigau: cLupte regele cu aceia, carora le-a dat noastreo.
Regele auzind meren aceste critici, a trhnis un om la Kuthen ca sit
vie eat mai neintarziat la el. Dar Kuthen care auzea adeseori voci-
ferarile poporului, temandu-se de vr'o pedeapsi, dei nu era vinovat
de nici o vina, a trimis vorb regelui ca el nu vine nicidecum, decat
clacii Ii tritmite un astfel de om, care si-i garanteze cad va duce la
el gi sa-1 scape din mainile poporului. Comunicandu-i-se regelui
aceaota vorba, s'a produs in popor un strigal general: aMoarte,
prwarte. 5i astfel deodata Ungarii i Teutonicii intrand inarmati in
palatul in care el se gsea, voira sit' se apropie de el cu forta. Ku-
then insa, impreuna cu ai si, prinzand ancle gi sagetile nu-i lasara
sil se apropie de ei. Dar sosind multimea de popor Ii prinser gi in-
tr'un moment taindu-le tuturora capetele, le aruncara din palat pe
ferestre la popor. Unii cred c aceast fapta urata se datoregte du-
ce/ui de Austria. De altii 'net se erede cil s'a facut din ordinul re-
gelui; totugi, dup.& ce s'a aflat in mod sigur ca regele Kuthen a fost
nevinovat de aceasta ticalogie, se afirma ca nu este verosimil ea
regele, care-1 botezase vi-i daduse siguranta prin prestare de jur-
mint, sa fi srivargit o astfel de neiegiuire. Eu n'ag voi s precizez
cum s'a facut aceasta; precizeze acela care gtie i este in stare si
dea fieciruia pedeapsa sau rasplata dupa faptele sale.
www.dacoromanica.ro
76
XXVI
lar cand Bulzo, episcopul din Chanad i Nicolae, fiul lui Bore,
impreuni cu mai multi nobili igi duceau pe fiii, pe fiicele i familiile
lor in pirtile de mai sus, pentru ca in urmi si alerge in grabi la
armata regelui, au intalnit pe Comani i au pornit lupti strajnici
impotriva lor; neputand insi si le reziste au fost trecuti prin sabie
aproape cu toti. Totugi episcopul cu putini ingi, zieind bolnav in-
tr'un car, pe cnd se dedea lupta, a fost dus de acolo mai la o parte.
Comanii ns, ca gi Ttarii, devastand in urmi tara i strangandu-se
la un loe, din partea aceasta au trecut peste Dunire gi distrugand
tot in calea lor, incep si se Indrepte spre Marchia. Cei din Marchia
uiss afland despre aceasta, se aduni la un loc gi ieinda-le intru in-
tampinare se ciocniri cu ei in hotarele Marchiei. i, fiind biruiti,
se preveneau unul pe altul fugind. i astfel Comanii incepuri 8 cu-
cereasci devastand Marchia gi rAzbunnd cu cruzime moartea dom-
nului lor. i cnd omorau pe Unguri ziceau: tAceasti lovituri si o
primeti pentru Kuthen. $i dupi ce au distrus cele mai bune orage
ca Frankavilla senatoria a Sfantului Martin 1) gi altele, i puatiind
tara, trecurg in Bulgaria.
XXVII
www.dacoromanica.ro
77
vii, alti trecuti prin sabie i ca actun carau de aci tesaurul episcopului
i al catedralei. Fiindca insa, cu cateva zile mai inainte, el avusese
cateva ciocniri cu Tatarii i fiindca obtinuse cateva mici succese fatil
de ei, capita' curaj i, dei nu avea grosul arniatei cu sine, totui se
lui dupi ei cu gandul de a strange resturile de soldati ca eXt nu dis-
para. Tatarii, presimtind ac,easta, se prefacura ca se retrag mai de-
parte, dar se oprira. Si fiindca aveau foarte multi cai, lar ei erau
intrebuintari urrnatoarea manevra. Ficura mai multe papui
i chipuri de am pe cari le pusera pe caii lor cei liberi, ca i cand
ar fi fast soldati. Iar caii acetia Ii adapostiri subt un deal, lasnd
cu ei numai cativa servitori i dandu-le acestora ordin ca atunci &Lind
ei vor intra in lupta, sA inainteze spre ei putin cite putin. Ei Thai
ateptau pe Unguri inteun es. Acetia 8osind, comitele Bach i
cativa cari erau socotiti ca cei mai buni ostai ai Ungurilor i cari
venisera cu episcopul, cand i-au vazut, au dat pinteni cailor i avura
cu ei o violenti ciocnire. $i pentru cA Ttarii erau mai putini
numir, preficandu-se ca o iau la fuga, incepuri sa se retraga spre
delucean. $i cantd cei Cu manechinurile ieira de subt deal, oranduiti
In linie de bitaie, dupi cum s'a spus mai sus, U.ngurii vazand aceasta
1 banuind cA li s'a intins o curia, o hurl la fuga. Ttarii hug Intor-
candu-se repede in contra lor, s'au luat dupa ei, culcandu-i la pa-
mint i omorandu-i ou o cruzime cum nu se putea mai rau. Epis-
copul Irma, impreuni cu cativa ini, s'a Intors la Oradia i zabovind
pith) ()pre a-i strange cktiva soldati, a trecut Dunirea 1 a scipat.
XXVIII
www.dacoromanica.ro
78 --
ea pe o cam.pie. i, Muriel apa era mare gi cu multe mlagtini, Un-
gurii nu puteau si creaza c cineva ar avea posibilitatea si o treaci
altfel deck pe pod. Intr'aceea, regele incepe s indemne pe ai
si s lupte birbatete gi a im.pirtit cu mana ea generalilor mai multe
drapele. Ungurii insa luau toate acestea eam in bitaie de joc, pu-
nandu-gi toata increderea lor in multirne, iar pentru lupta, din cauza
motivelor expuse mai sus, nu-gi aveau nici gandul nici mima. In rea-
litate ei doreau ea regele a piarzl, pentru ea in urmi s li se dea
lor m.ai multi cortsideratie, socotind o pierdere de acest fe!, ca o
pierdere particulari, a unora nu.mai, gi nu ca una general, a tutu-
rora, dupi cum de altfel auziserii ci ea mai intamplat i altadata in
Ungaria. Cad Comanii nivileau deodata i devastan in graba o parte
din tara, inainte de a se fi putut aduna Ungurii i, in urmi, iute se re.
1.r5 geau i cateodati acelagi lucruIl ficeau i Ungurii asupra Comaniei.
A pus totugi o mie de soldati cari stt pazeasca armata toata noaptea.
Ce si mai spun? Tatarii gsind un vad mai departe de armata, tre-
curi cu totii intr'o singuri noapte i in zorii zilei inconjurand in-
treaga ogtire a regelui, incepuri s arunee ca grindica sageti asupra
ogtirii. Ungurii insi, fiindca au fost In chipul acesta surpringi gi in-
gelati de viclenia dugmanului, cand, cu armele in maini, au voit si
inealece pe eai, nici soldatii nu-gi puteau gasi stipanii, nici stapani
na-'i puteau gisi soldatii. lar cand porneau la lupta, porneau cu in-
diferenta ji nepiisare. Cici atat de des se arancau sagetile, c aproape
se ficea u.mbra luptatorilor i aeeste sgei sburau prin aer cum se
ingrimidesc cand vin lacustele i libelulele. i nemai putand suporta
loviturile de sigeti, soldatii se intorceau inapoi in dosul cercului de
atac. Regale 'Ursa nu mai putea s-gi oranduiasca linia de bataie, ci,
In dezordine, din once parte ar fi pornit Ungurii la lupta, Tatarii
iegindu-le in cale cu sagetile Ion, Ii faceau si se retraga spre mijlocul
armatei. i din cauza unei calduri prea mari gi din cauza unei ex-
treme stramtori, ajunsera astfel la atata istovire ci regele i artne-
piscopul din Calocea 1) cari dardaiau de frica., nu mai puteau s mane
pe cueva la lupta nici prin amenintari, nici prin rugaminti i nici
prin indernnuri. i intr'o astfel de stramtorare se gaseau ei din zorii
zilei pfina la amiazi.
In cele din urmi, degi se pirea el nu mai pot ail sustie lupia,
totugi ducele Colman, fratele regelui, impreuni cu oamenii sai, pe
eari a mai putut strariga intr'un astfel ele tease, a avut chute
www.dacoromanica.ro
79
XXIX
Ducele Coleman a rnurit, nu mult dup aceea, din cauza riinilor primite.
Segusd. Segesd, in comitatul Somogy-Simigium.
www.dacoromanica.ro
80
XXX
lauria Raab.
Episcopul din Ultrasilvania, Episcopul din Alba Iulia.
Preposiud din Scihiniu este Prepositul din Sibiu, mai titrziu, Her-
manilas&
Archidiaconul din Bachia, din Bcs.
www.dacoromanica.ro
81
poate pu.ne temeiu pe vorba nici unui om. Cad zaceau pe campii
i pe drumuri cadavrele multor moni, tmele cu capul giat, alude
sfarticate in bucati; in vile i in biserici, in cari se refugiasera cei
mai multi, numeroase corpuri arse. Aceast distrugere, acest prapad
i acest macel tinu ocupate drumurile dotta zile i tot pantantul era
inroit de singe. Si steteau leurile pe pimant, cum stau la prtune
In campiile nelucrate turmele de vite, de oi i de porci, i cum stau
in carierele de piatra, blocurile taiate pentru constructie.
Se vedeau apoi cadavre de om mecate in apa. Ele erau mancate
de petii ce se gasesc in ape, de viermi i de pasari. Pamantul a
pus stpanire pe acele corpuri cari au cazut de land inveninate, de
sibii i de sageti. Pe acestea, pline de sange, le-au ciugulit rozandu-le
pana la case en muraturile lor neindurate pasirile ceriului .1 fia-
rele carnivore, atat domestice cat i salbatice. Focul, la randul sau,
a pus stapanire pe acelea cari au fost arse prin biserici i prin case.
Uneori grasimile stingeau focul unor astf el de arden. Unele nu pu-
teau fi consumate inteun interval de timp prea scurt; caci se et.-
seau in foarte multe locuri, vreme indelungat, oase invelite in piei
inegrite 1 neconsumate, fiindca unor fiare nu le sunt placute man-
carile deck dadi sunt altfel distrase. Si in vreme ce toate corpurile
au trecut in stapnirea celor trei elemente 1), sa vedem ce a mai ri-
mas pentru al patrulea element. Aerului, deci, care se zice el este
al patrulea element, i-au transmis celelalte trei duhoarea tuturor ea-
davrelor, i din cauza acestei duhori, el aa de mult s'a stricat i s'a
infectat ca oamenii cari mai ramasesera juntatate vii, pe campuri,
pe drumuri i prin paduri -i cari poate ar mai fi putut trai, din
cauza ranilor au murit, in urma infectiunii aerului. Si astfel nici
aerul n'a ramas neparta la aceastii sangeroasi pieire. Ce sa mai
vorbim, deci, de argintul, de caii, de armele, de hainele i de alte
lucruri ale atator oameni cari au cazut fie in lupti fie in fuga?
Caii cu rile i franele, fara calreti, alergau prin livezi i dumbrivi
i din pricina sgomotului devenira atat de furioi, ea pareau ca au
inebunit deabinelea. Si, astf el, ingroziti, neputand sa-i gaseasca girt-
panii, trebuiau sau sa fie omoriti cu sabia sau sa se supuie unui nou
stpin din dark'. lar nechezatul lor putea sa fie socotit mai mult ea
un gemet i un planset. Si vasele de aur i de argint, hainele de ma-
tase i alte obiecte trebuincioase omului, aruncate pe camp i prin
paduri de cei ce fugeau, pentru ca si scape mai uorati din mainile
www.dacoromanica.ro
82
XXXI
www.dacoromanica.ro
83 --
ielor, nu puteam trimite oameni cari. si controleze svonurile gi nu
puteam si credem eontrariul. i, astfel, Jugarla fiind ocupati, n'a
mai putut fi mijloc de fugi. Dar, fiindci am lisat n.ediscutati des-
filgurarea situatiei regelui, si ne intoarcem la inaintarea eau, mai
bine, la plecarea lui.
XXXII
Deci, chiar regele, fiind pus pe fugi dela armata sa, a luat dra-
mul cu foarte putini oameni de ai sii, mergind, zi i noapte, spre
hotarele Poloniei gi de aci s'a gribit, eh a putut mai mult, si se
duci, pe cale dreapti, la regini care se gisea la hotarele Austriei.
Ducele Austriei, aflind despre aceasta, gi-a dat pe fati dugminia
ce o avea in inimi gi i-a iegit in cale subt titlul de prieten. Rege/e
insi, neinarmat, ping si i se pregiteasci ,prinzul, ea pus si se odih-
neasci putin, atipind lingi o api. Ciei era ea unul ce numai
gratie degetului lui Dunmezeu scipase de atitea sigeti gi de atatea
sibii otrivite gi era obosit de un drum atilt de lung. Cind ea deg-
teptat din somn gi a vizut pe duce ea bucurat nespus de mult. Du-
cele insi intre alte vorbe de mingiiere i-a cerut regelui ca si treaci
Dunirea, pentru ca acolo si poati, in mai multa siguranti, si se
odihneasci i si rimie. Regele insi auzind aceasta, ca un inocent,
fAri si binuiasci nimica riu, a ascultat vorba ducelui. Cici Ii apunes
acesta ci are de eealalti parte o fortireati 1) gi ci poate acolo si
ospiteze mai bine pe rege, dei in sufletul siu nu se gindea
cinsteasci, ci cind regele credea ci a scipat de Scilla,
a cizut in Caribda 2), gi precum pegtele care voind si scape de cup-
toriu, ca si nu fie fript, se arunci in jeratic ea si fie prijit, tot
astfel regele crezind ci scapi de un riu, a dat peste alt riu ti mai
mare. Old vicleanul duce de Austria a pus stipinire, dupi bund
sin plac, pe rege i i-a cerut o sumil mare de bani pe care zicea el
odinioari i-a fost smulai de rege. Ce si mai spun? Regele n'a putut
al scape din ghiarele lui pini nu i-a plitit o parte din bani in nu-
www.dacoromanica.ro
84 --
merar, altii parte in vase de aur 1 argint, iar pentru o parte s'a
obligat dea trei comitate din regatul sgu, vecine cu tara lu 1).
$i ca toate ci vasele de aur i de argint valoran un pret mai mare,
totugi ducele le-a primit numai in dou inn de mgrci, impreung cu
pietrele pretioase. Ducele bag a obtinut chiar de atunci in posesie
de fapt comitatele acelor castre i pe acestea a pus sg le repare in
contra Ttarilor din banii si proprii. Dacg ar intreba cineva cit
de mare a fost suma de hani, lucrul nu se cunoagte, fiindcg unii vor-
beau de apte, allii de noug i 011i de zece mii de mgrci. Adevgrul
fug nu se putea ti, fiindcg invoiala s'a flcut in taing i au consfin-
lit-o Cu propriul lor jurgmnt. Dupg ce s'au terminat toate acestea,
regele a plecat eit mai in grabg la reging care nu era prea departe
ixnpreung ca ea frg nici o targgnare a trimis pe $tefan, episcopal
din Val, pentra ajutor la curtea imperialg i romang; lar el, in
timpul acesta a zgbovit putin lng Segesdin ca oamenii pe cari 1
i-a putut stringe.
XXXIII
Cum a jefuit ducele Austriei pe fugarii Unguri i atacul Teutonilor
asupra Ungariei.
Ducele observind cg actin]. to-ti Ungurii sunt pui pe fug i-a
strins o oaste pe care a trimis-o in Ungaria in contra Ungurilor. 51,
astfel, in vreme ce Tgtarii distrugeau Tara din aceast parte a Du-
decealaltg parte o prgdau Theutonicii O. pe Cat puteau dedeau
foc la sate. Intrnd in cetatea Jauria au cuprins fortreata i au in-
cercat sg o stgpneascg prin violen. Ung-urii lug de prin panne
acelea eau strns la un loe i ca cete inarmate au mers spre cetate,
au cuprins-o i au dat foe tuturor Theutonicilor ce se aflau in for-
treat. Atunci ducele cuprins de a mare furie i arznd de mnie
impotriva Ungurilor ce fugeau din fata Tgtarilor pe call i-a prins
in Austria i cgrora le aggduise protectiune, nefiind multumit Cu
eeea ce storsese dela rege, a cerut i dela ei pentru paza fortgretelor
gi a cetgtilor o sumil oarecare de bani. $i astfel ggsind acest prilej,
fiindeg atit Theutonicii 2) eta gi Ungurii eran bogati in bani i in
obiecte, i-a jefuit ca neruglinare, lgsandu-i Iipi pgmantului. i sgr-
manii Unguri erau mincati peste tot locul de murgturile amare din
www.dacoromanica.ro
85
XXXIV
Cadar insi, dupg ce a cueerit Rodna, dupi cum s'a spus in alti
parte 1) gi dupg ce a pus mina pe comitele Arista'due, gi-a ales
gase sute de Theutonici dintre cei mai distingi gi mai bine inarmati
cari au fost pugi subt iurisdictiunea acestui comite. Imbiindu-se de
ciliuze pentru Titari, au ajuns curand prin piduri gi dumbrivi, prin
stinci gi pretipiguri aproape de cetatea Oradia. $i fiindci in Ungaria
aceastg oetate era foarte vestiti, se strinseseri aci nunumirate femei
nobile, atfit doamne cit i femei din popor. Si, Cu toate cii episco-
pal 2) se retriseee de aci impreu.ng cu civa canonici, eu totugi eram
aci eu cei ce mai rimiseserg. $i cind am observat ci fortgreata este
drimati dinteo parte ne-am pus si o reparim cu un zid gros, pen-
truca, daci n'am fi putut sii rezistgm in cetate si avem un refugiu
In fortreati. $i fiindei Ttarii sosiri pe neagteptate inteuna din
zile gi fiindei riminerea mea in cetate era oarecum indoielnici, n'am
voit sii intru in fortireati, ci am fugit inteo pidure, in care am stat
ascuns mai mult timp; atit cit am putnt. Ei insi dupi ce au cu-
cerit cetatea pe repezeali, i-au dat foc in mare parte. In cele din
uring n'au Meat, in genere, mimic, in afarg de zidurile fortiretii gi
dupi ce au ridicat prizile au omorit atit pe birbati ct gi pe
femei, mai mari gi mai mici, pe strgzi, in case, gi in cfimpuri. Ce si
mai spun? N'au crutat nici sexul nici virsta. Dupg ce au field aceste
isprgvi s'au retras pe neagteptate de aci gi in retragerea lor au luat
totul gi s'au agezat departe de fort:Areal:A ea la cinci mile gi, mai
multe zile, nu s'au mai apropiat de loc de fortgreati. $i, astfel, cei
din fortireati credeau ci s'au retras din cauza triei castrului lor.
Cici era intirit acest castru cu ganturi adfinci i deasupra zidurilor
www.dacoromanica.ro
88
www.dacoromanica.ro
89
XXXV
www.dacoromanica.ro
90
XXXVI
www.dacoromanica.ro
91
XXXVII
XXXIX
0 alti parte din armati i-a croit drumul spre numitul Strigo-
niu, dar pan aci au venit foarte putini, cici s'au agezat la oarecare
depirtare i i-au pregitit pini la treizeci de maini de rizbaiu.
Strigonienii insi se intiriseri in timpul acesta stranic, cu anturi,
ziduri i turnuri de lemn. .5i se gisea in cetate popor nenumirat -i
orieni foarte bogati, militari, nobili i doamne cari se strinseseri
acolo ca inteo garnizoani deosebiti. Si aa de mindri erau, ci se
socoteau in stare si reziste la intreaga lume. Dar, iati cii intr'una
din zile Titarii inconjurari cetatea i prizonierii cari erau cu ei
&gran atitea ramuri i crengi, din cari, dinteo parte a eetitii, dea-
supra valului antului, ridicari deodati un zid. inalt. 5i indati apoi,
dupi acel zid aezari cele treizeci de maini de rizboiu amintite mai
sus; astf el ci zi i noapte aruncau pietri in cetate i in turnurile de
lemn. 5i din aceasti cauzi atita invilmiali s'a produs in cetate i
au fast orbiti de atita fumirie ca i-au pierdut mintea de a se mai
apra i se loveau ca nite orbi i ca nite neghiobi. Dupi ce insi Ti-
tarii au distrus intiriturile de lemn, au inceput si arunce cu ma-
inile saci plini cu pimint ea si umple anturile. Dintre Unguri
insi i dintre ceilalti nimenea nu indriznea, din cauza pietrilor 1
a sigetilor si apari pe sprinceana intiriturilor. 'Atunci Ungurii i
Francigenii i Lambarzii, cari erau oarecum stipinii cetitii, din-
du-i seama a nu pot si se apere, diduri foc suburbiilor i catielor
de lemn cari erau multe, pink' la palatele din cetate. Stofe i haine
nenumirate le arseri in case, omoriri caii, ingropari in pimint au-
ral i argintul i aseunseri tot ce aveau bun i s'au retras in palate,
pentruca si se apere in ele. lar Titarii tiind de mai inainte ci
au fast arse toate Cu cite credeau ci se vor imbogiti, s'au aprins de
grozavi minie impotriva lor i au inchis repede cetatea cu valatuci
de lemn, 'din toate pirtile, pentru ca nimenea si nu poati scipa de
a trece prin ascutiul sibillor lor; in urmi incepuri si cucereasci
palatele. Dupi ce acestea au fast cuprinse in curind, nu cred ci n'a
apune adevirul afirmind ci din intreaga cetate n'au rimas cinci-
sprezece ini cari si' nu fi fost ucii mielete, atat inliuntru cat i
www.dacoromanica.ro
---- 94
In afari. Aci i-au inm.uiat bine 8:Mille in singe i. din cauza miniei
inflicirate in contra lor, prijeau pe oameni de vii ca pe porci.
XL
www.dacoromanica.ro
95
www.dacoromanica.ro
96
www.dacoromanica.ro
97
www.dacoromanica.ro
INDICELE NUMELOR PROPRII DIN TEXTUL LATIN
Agriensis 37, 38. Danubius 30, 31, 34, 37, 38, 39, 40, 42,
Agya 47. 43, 44, 52, 54.
Alba regia 24, 54. Dionysius 24.
Alba 56.
Albensis 31. Egres 51, 52.
Albertus 41. Emericus 22.
Andreas 24. Eradius 41.
Aristaldus-Ariscaldus 33, 45.
Austria 27, 31, 34, 36, 43, 44, 45, 52. Feycan 32.
Franca villa 37.
Frangapanus 57.
Bachiensis 41. Francigena 53.
Barthlomeus 40. Frata 56.
Bathus 32, 33, 34. Fredericus 27.
Bela 22, 24, 38, 57.
Benedictus 37. Georgina 41.
Boch 37. Geroth 47.
Bochetor 32, 33.
Bohemia 52. Hermeus 32.
Bore 36. Hispanus 54.
Bozna 53.
Iauriensis 41, 44.
Buda 30, 31. Ioannes 21.
Bulgaria 37, 53. Ismahelitae 51.
Bulzo 36.
Cadan 32, 33, 52. Kew 26.
Charybdis 43. Kuthen 22. 23, 29, 30, 35, 37.
Chanadiensis-Csenadiensis 31, 36, 47, 51.
Cheb 32. Ladislaus 22, 40.
Coacton 32. Lombardi 53.
Colocensis 30, 34, 36, 39, 40.
Marchia 37.
Colomannus 22, 39.
Martinus Sf. 37, 54.
Comania, Comanus 22, 24, 25, 26, 28, 29, Mathias 40.
30, 31, 32, 33, 35, 36, 37, 38, 49, 50, Moravia 32, 52.
51, 52, 55. Montana 29.
Crisius 47. Morisius 47.
www.dacoromanica.ro
Nkolaus 36, 41. Sclavonia 53.
Nitriensis 41. Scibiniensis 41.
Nova-Villa 51. Scylla 43.
Segesdinum 44.
Ocadar 32. Segusd 40.
Orodiensis 31, 51. Sereth-Zerech 33.
Simigium 40.
Pannonia 54. Slesia 52.
Perg 51. Stephanus 22, 31, 44.
Pesth 31, 33, 34, 35, 38, 39, 40. Strigonium-Strigoniensis 24, 31, 40, 41,
Pestheniensis 21. 52, 53.
Peta 32. SYmion 54.
Polonia, Polonus 24, 32, 43, 52.
Pons-Thomae 47. Ttrtarus 22.
Ticia 26, 38.
Quinque ecclesiensis 40. Theutonicus 31, 33, 35, 44, 45, 47, 54.
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL Fag.
Introducere 5
Cronica Ungurilor. Text iatin 21
Epistola magistri Rogeri 21
I. De intentione regs Bele 22
Quomodo rex Bela introduxit regem. Comano-
rum in Hungariam 22
Sequitur de odiis inter regem et Hungaros, et
primo de causa odii prima 23
Secunda odii causa inter regem Belam et Hun-
garos 24
Tertia odii causa ex hinc secuta est 24
Quarts odii causa inter regem Belam et Hun-
garos 25
Quinta odii causa ex hinc orta est 25
Responsio ad primam odii causam 26
Reap onsio ad secundam odii causam 26
Responsio ad tertiam odii causam 27
Responsio ad quartam odii causam 28
Responsio ad quintam odii causam 28
Interloquium ad continuandam narratianem 29
De uulgari Hungarorum opinione 29
De consilio regia contra Tartaros 30
ZVI. Quid fecit rex Bela cum per palatinum de in-
troitu Tartarorum certificatus fuit 31
Alia interlocutio 31
Sequitur rursus interlocutio 32
Nomina regum Tartarorum in Hungariam in-
trantium 32
www.dacoromanica.ro
102
Pap.
www.dacoromanica.ro
103
www.dacoromanica.ro