Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
Atlas de Biologie-Plante-Ed Didactica Si Pedagogica-TEKKEN PDF
Atlas de Biologie-Plante-Ed Didactica Si Pedagogica-TEKKEN PDF
"t.:'i.
.* ,* . o ,& t
Florica fibea
prof. gr. I
L
It spotry
BIOLO
Regnul Monera
ReEnulProtista
ReEnul Ciuperci
Re!nul Plante
ReferentqtiinJific:prof. univ.dr.
NicolaeToma
Facultatea
deBiologie,Universitatea Bucuregti
EDrruRADrDAcncAsr pEDAGoctcA.
R.a.
Toateorganismele viisuntalcdtuitedincelule.
Celula este unitateade structura9i de funclie a
organismelorvii. Ea este formatd din: perete celular
membrana, citoplasmeginucleu.
Peretelecelular menlineformacelulei.prezintdpori
traversalide cordoaneplasmaticeprincarese realizeazd
cooperarea Sicoordonarea functionalddintrecelule.
Membranacetulari delimiteazacontinutulceluleisi
regleazeschimburilede substantedintrecelul6Si mediul
ambiant.
Citoplasma este o componentd fundamentale
(substante) incolorS,
vascoase,semitransparentd formatd
din apa,serurimineraleSisubstanteorganice.in ea sunt
inglobatetoateorganitelecelulare,inclusivnucleul.
Nucleul este un corpusculsfericgi se afldin centrul
celulei.Poate avea form6 turtitd sau ovald cand este
impinsspreperetelecelulei.
Cloroplastele sunt organite de forma unor
grauncioare verzicareconlinclorofila
Vacuolelesunt organitede formaunorcavitatipline
cusuccelulat
ln citoplasmase potobservala microscopul electronjc
gialteorganitecelularecu roluriimportantein viataplantei.
Tesutde aperare
Tesut de cregtere
Tesuturile de cregtere sunt alcetuitedin celule care se divid Si se
alungescrapidnumaiin perioadade vegetafiea plantei.Ele se gesescin
varfulrdddcinii,tulpiniigi ramurilorasigurandcregtereain lungimea acestor
oroane.
Tesutde sustinere
Tesuturile de suslineresuntalcetuite
din
celulecu pereliiingrogaliasigurand
rezistenta,
qielasticitatea
soliditatea plantei.
de subepiderna dinscoaft,a
tulpinii,cuperelii cuperelii
tulpinilor,
ingro$ali inegal ingrosaliuniform
Tesutfundamental
canal colector
celule secretoare
Tesut secretor
Tesuturilesecretoaresuntalcdtuite
din celulespecializate
in elaborarea unor
substante variate,ca de exemplu:r69ini,
balsamuri, latex,uleiurivolatile,taninuri,
nectaretc.
_f
40n2|
nereoa
l
Varfulreddciniieste
acoperitdescufiecare-lapdrdpemdsurd cepdtrundeinp6mant.
Zonanetediestezona lungime.
decregterein
Zonaperilorabsorbanticuprinde fidgoare princarese
subliri,numiteperiabsorbanli,
absoarbe
apacusdrurileminerale.
Zonaaspreestezonaundearelordistrugerea perigorilor careauoviatdscurtd.
absorbanti,
Structurainternda rddicinii
Epiderma(rizoderma) esteun stratde celulestranslipite
intreele.
Majoritatea in perigori
celulelors-autransformat
absorbanti.
Scoartaestealcdtuitd
dinmultestraturi
decelule.
VaselelemnoaseL sunt grupatein fasciculedistincte9i
Vaseleliberiene .J dispusealternativ.
Mdduva
- Tulpina este organulvegetativ,de reguldsuprateran,care suslinefrunzele,florile,fructele
(acoloundeexist6),conducesevabrutdde la rAdacindla frunze$i hranapreparatdde la frunzela
organealeplantei.
toatecelelalte
Alc5tuireaexternd
mugure
terminal
intrenod
mugure
axlar
I nodui
vV ramuri
laterale
J'
I tulpinA
principald
tarna pnmavara toamna
frunze
tinere
6
Structurainternaa tulpinii
Vaseliberieneprin
carecirculShrana
Vaselemnoase prin
carecirculdapacu
serurileminerale
Vaseleconducdtoare suntgrupatein fascicule.Fiecarefasciculesteformatdinvaselemnoase
localizatespreinterior9i vaseliberiene- spreexterior.Mdduva,la multeplante,se resoarbe,iar
tulpinaramane goalain interior
(grau,cucut5,trestie).
TULPINI CAREDEPOZITEAZA
SUBSTANTEHRANITOARE
,,4-\
t\
chiocet
{
)
Grausoruldepunesubstante
hrdnitoarein mugurii
ra frunzelor(care
de la subsuoa-
se aseamdndcu
boabelede grau) precum Fi in
rdddcini.
Ghioceluldepoziteazasub-
stantelehrdnitoare
in bulb.
7
Alcatuireaexterne FrunzaestealcetuitA dinlimb,peliol9ibaze.
mugurede la baza Limbul este partealdtitda frunzei.El este
peliolului strdbetutde nervuri.
Peliolul este codita frunzei. La unele
plante,frunzelesuntlipsitede petiol(lalea,
grau,
luietc.).
traista-ciobanu
Baza este partealelitda petioluluicu care
frunzasefixeazdoetuloine.
Nervurilesuntfasciculele libero-lemnoase,
carese prelungesc dintulpind.
Frunzele potfi simplesaucompuse. Limbul
frunzelorcompuse esteformatdinfoliole.
Formalimbului
wwwww@wMw
frunzelobate cu margine cu margtnr
sinuatd dintate
frunzesimple
Sectiunetransversald
t- epiderme
superioard
mezofil
cu cloroplaste
neNurecu
vaseliberiene frunzecompuse
lemnoase penate palmate
epidermeinferioara
--
Structurainternd
8
AlcStuireaflorii Stamind
stigmat
st/
pistil
anterh l
-.. .l snmtna
llament)
ovar
sepale
receptacul Pistil
peduncur gre de poten
MicAunea Sparcei.c
Sparce/d Sunetoare
Tipuride inflorescen!e
sp/c ament
@rau) (stejal
I
Fructulia ovarin urmaprocesului
naqteredin defecundatie.
Tipuride fructe
Fructeuscate Fructe cdrnoase
Bace
W*,*fu CapsuE
Strugure
Poamd
Mdr
W.:""{
ffi
Drupd
Prund
Mesteacen
u Stejar
ffin iil
WW
Grau, secari Zmeure
v
-,
Cdpgund
I p (30 e e{ff{o
b w8 * wf8
Alcituireaseminfeide fasole Gariopsade grau
tegument tegument
mugun9 seminal peretele
fructului
tulpiniF
redeciniF
tulpinild
incollireasemintei
gi dezvoltarea
plantei
tulpinila
rAdacinita
Semanlaincollegtein
embrionul prezenta
apei,O.9inumaila
redecind o anumitd
temperaturd.
plantule
BACTERII,
ALGEALBASTRE
Gulturide bacterii
Bacteriilesunt cele mai simpleorganis-
me unicelulare.Suntfoartenumeroase $i ras-
panditepe tot GlobulPdmantesc, in sol,in ap6,
in aer,in organismele vii sau moarte.Dimen-
siuneabacteriiloreste de ordinulmicronilor9i
elepotfiobservatenumaila microscop.
Structuraschematicia uneibacterii
membrane
flagel celularA
citoplasmA
peretecelular materialnuclear
Bacteria
fanulu Formede bacterii
Celulaposeddun material nuclear difuz.
Astfel,acesteorganismecarenu prezintdun
nucleuindividualizat senumescorocariote.
Existd bacterii folositoare omului,
bacteriile de putrefactie,bacteriile din
nodozit6ti, celecareproducacrirealaptelui,
murdturilor etc. Unelebacteriisunt ddune-
toare: bacteriilecare produc alterarea
a lim e n t e lo rc, a r e p r o d u c b o li ( b a cte r i i
patogene) laom$ialteorganisme.
Bacteriipatogene
Algelealbastresunt organismeproca-
riote unicelulare (solitafesau coloniale)9i
filamentare. Conlinun pigmentalbastru care
predomine fatddeclorofild.
Se intalnescin toatemediileacvatice.De
solumedsaupietreumede.
Bacteriile suntprintreprimeleorganisme
Sialgelealbastre-verzi apdrutepe Terra.
ALGEVERZ|,BRUNE,Rogtl
Algelesuntorganisme unicelularesau pluricelulare,
lipsitede organe,denumitetalofite.
Unelesuntmicroscopice,iaralteleprezint6
talulfilamentos
saufrunzos, atingand lungimea
desute
de metri.
AlgeletrdiescSi se inmultesc,in general,in mediulacvatic,mai rar in locuriumede(de
exemDlu: verzeala-zidurilor).
Sunteucariote. cunucleuindividualizat.
ALGEVERZI
Verzeala-zidurilor inmulfirea
prindiviziune
cetular
citoplasmd
nucleu
cloroplast
1 - sedividenucleul;
2 - sedividecitoplas-
ma printr-unperetedespd(itor9i apar
doue celulei3 - fiecareceluldse mai
Structura
schematicd divideodatiiSiaparpatrucelule.Fiecare
celuldreprezintd
unnouindivid algal.
T alul unic e l u l a m
r i c r o s c o p iac r e u n
mareinformddecuDd.
cloroDlast
Matasea-broagtei Salatade mare
,u,ot'"t
il"" n
", l?,li.o'"''
"
PSEUDOCIUPERCT
Pseudociupercile sunt oraanismeasemdndtoare unor ciuperciinferioare.
alcdtuitdinfilamenteincolore, Talullor este
raitificate_.numite
hife.l\,4ajoritatea
pseudociupercilor parazite.
sunt
,. . Ceamaicunoscutddintrepseudociuperci estespetiac are atacdfiinzete, boabele9i testarij
tineriaivitei,producend
manavitei-de-vie lboaracaredomprom-it.ljt?#ti"f.
Manavitei_de.vie
epiderma _j
epiderme
inferioarA
sbmaE
Frunzade vitd-de-vie
vat aL t@ t d sporangt gemineaze
Ciupercilesunt rdspanditein toatemediilede viatd.Suntorganjsmesaprotrofe pe resturi
vegetaleSianimale,Siparazite
pe organismelevegetale, animalegiom.Corpulciupercilor
esteun
miceliu dinfilamente
alcdtuit ramificate denumitehife.Existdunelespeciideciuperci
caretrdiescin
simbiozdcualoeleverziformand licheni.
Drojdiade bere
A - o ciupercd
Drojdia
de bereesteo ciupercdunicelulard,
perete celular deformdovale,cuunsingurnucleu.
citoplasmA Traiegtesaprotrofin mediucu glucozdpe
nucleu care o descompunecu ajutorulunui ferment,
oroducandfermentatiaalcoolicd a berii sau
dosoireaDAinii.
B - inmullie
prin inmugurire
A- Iantde celulerezultate
prin inmugurire lnmultirease rcalizeazeprin inmugurire;
nucleulse divide,iar o partedin citoplasmd, cu
pdtrunde
unuldin cei doi nucleirezultati, intr-o
umfldturdcarecre9te9i se desprinde saunu de
celula-mamd.
CandhranalipseFte se formeazasporii:
nucleulse dividein doue,apoiin patru.Fiecare
nucleuse inconjoarecu citoplasmd Si cu un
formareasporilor peretegros,rezultandastfel4spori.
Mucegaiul
alb Mucegaiul
verde-albestrui
pAErie
(dF,
Hrdnireaciupercilor
lnmullirea
sporivezu,ti
la mtcroscop hife
rk
11S
{ .9.p
/ q^*
iRd
l< o
Li (E ..
jis a,
t/ ,o
miceliu
L i c h e ni
Structurataluluiunui lichen Lichenfoliaceu
.- lichencrusos
.tda miceliu rizine
lnmul!ireavegetative
a lichenilor
,*t
t **
Pe calevegetativa,licheniise inmullescprin
fragmente detalgisoredii.
Sorediilesunt mici glomeruleformatedin
cateva celule de alge inconjuratede hifele
ciupercii.
Sorediilese formeazdin numdrmare pe
suprafalatalului.
Mugchiulde pdmdnt
de pdmantestealcdtuitdintr-otulpini,te
NiluSchiul pe care
subtire,verde,dreaptd,neramificatd,
se gdsesc verzi.
frunzulite Mugchiul
nu arerdddcind, el se prindede substrat
cu ajutorul
rizoizilor
(perigori
cafeniilipsilidevaseconducetoare).Tulpinitagifrunzulitele
nuprezintd vasculare,
lesuturi
astfelmu$chiisunt plante.
celemaiinferioare
Eitraiescin mediiumede$iumbroase, pesol,stanci, scoa(acopaciloretc.
Mugchihidratat
Mugchiulprezintdcloroplaste,
deci se hrdne9te
autotrof.
Mugchiul apapetoatasuprafala
absoarbe corpului.
Cloroplastele
din celulelemuschiului Amidondin celulelemuschiului
(imagini
microscopice)
Ciclul de viald al mugchiului
in varfultulpinilelor
tinereseformeaze,primevara,organele
deinmultire.Peuneletulpinile
se
afldorganelebarbAtesti, pe
iar alteleorganelefemeiegti.Celulelereproducdtoare
seunescaise
formeaze in varfultulpinitelorfemeiegti,
celula-ou.Dincelula-ou
seformeaza sporogonulalcdtuit
dintr-unfiri9or(seta)9iocapsuld. Capsulaesteacoperitedescufie numerogispori.
iicontine
Sporide mugchi
(imagine
microscopicd)
4*_-
conufl
con de ptn
un an
'.' ramura
solzicarpelari de '1an
'ramurd
solz \:\ dB;2ani
con lD
semtnte de doi ani
Micegul
Mdcegulesteun arbustspinoscare
in pbdurile
se intalne$te de foioasesau
poieniledintoateregiunile
tdrii.
FrunzelesuntoenatcomDuse.
Floareaprezintd5 petaleneunite,
numeroase stamine$i pistile.
Fructulestefals- mdceagd.
Mirul
lnflorescenta
de mer
Mdrulesteun arborecultivatcufrunzeovalegi cu flori
albe-roz grupatein buchete.
esteinchisgineceulformat
In cavitateareceptaculului
dincincicarpelelibere.
Fructul(poamd)
prinfruct
Sectiune
peretelefructului
pafteacemoase
provenfta
din receptacul
PSrul Piersicul
partea ,
cAmoasa fruct
peretete @oame)
, fructului
rructutut
I sAmAnE
Pdrulesteunpomfructifer, gicufruct-poama.
cufrunzeovate,cuflorialbe-roz
Piersicul, suntpomifructiferi
ciresuletc. cufructdrupi.
Ciregul
:'-""
l'
peblA
shminA
pistil
sepala
receptacul
Fructe(drupe)
inaintede coacere
Alcetuirea
drupei semantd
Pefteazemoasa
carnoasa
Fragul Cipgunul
i#
i#,ffffi
i#
faceinmul.tirea
suntplanteierboase,
Fragul9i cepgunul
vegetativA.
perene, careformeaze princarese
ramwi- stoloni,
Frunzelesuntcompuse,
trifoliolate.
Fructul
estefals.
Zmeurul Murul
Ramuracu flori
Sifructe
Ramuracu flori
gi fructe
(mdrul,pdrul,caisul,piersicul,
Pomiifructiferi prunul,
cireguletc.), fructiferi
arbugtii (mdcequl,
zmeurul, muruletc.)9i plantele
ierboase (fragul,cdpgunul)au o marevaloarealimentard.
Astfel,
fructeleconsumate proaspete continzaharurileSivitamineleatatde necesare pentrusdndtatea
omulur.
25
Mazirea
Mazdreaprezintdo rdddcinepivotantd
a v a n d p e r e d d c in iles e c u n d a r e ,t i n e r e
nodozitd!i.
Bacteriiledin nodozitatifixeaze azotul
din aer necesarfrunzelorpentruprepararea
hranei.
Tulpina, fraged6,se agatd cu ajutorul
carceilorde alteplantesauaraci.
Frunzele suntcompuse gi se terminacu
carcei.
Floareaestepe tip 5. Cele5 petaleau
merimiQiformediferite.
Fructulse numegte pdstaie, saulegumd,
de unde ginumele de leguminoase.
Sdm6nti
tegument
2 cotiledoane
embrion
embrionvAzutcu lupa
Germinatia(incollirea)seminlei de mazare
26
Planteinrudite cu mazdrea
Fasolea Trifoiulrosu
inflorescentd
frunzd frunzd
compusA compusd
trifolioh6
Fasoleapi-ezintd
tulpinavolubilA, careatin-
ge2-4m in6ltime.
Frunzelesuntcompuse trifoliolate. Trifoiulroquesteprincipala
legumi-
petip5 suntalbe,rogii,liliachii.
Florile noasede nutret.Este planteperendcu
Seminlelesunt de mdrimi,forme$i culori florimici,grupate
in inflorescenta.
foartevariate.
Salcdmul
'"M,% Lucerna
Niutul
0
frunzacompusd
Varzarogie
Varzade Bruxelles
Inflorescente
de varza
Planteinruditecu varza
Gulia Gonopida
Florileformeazdo inflorescentd
cAmoasd,comestibild.
Tulpinaestescurtd,
ingrogate,globulareSi
cdrnoase.
Traista-ciobanului Rapi!a
Din semintelerapilei
se extrageulei. Acesta
Frunzele bazale este folosit in industria
sunlagezateinrozete. colorantilor
9ivopselelor
Cartoful
Tulpinaaerianeeste ierboasd.ramificatd.
Ramurile
subterane,care acumuleazala varful lor substante
G)
hrdnitoare
de rezerva.
seingroageSiformeazetubercuti.
Floareapetip5,prezintepetalelegisepaleleunite.
r[) Numaituberculiise consumA in alimentatia
omului
$i animalelor.Restul plantei contineo substantd
otrAvitoare
numitdso/anmd.
1-rA d a c in A2; * t u lp in da e r ia n d ;
3 - ramufisubterane: 4 - frunzepenate:
5-fl o r i; 6 - f r u c t ;7 - t u b e r c u l
Planteinruditecu cartoful
Cartoful,pdtlSgelele gi
rogii,vinetele
ardeii sunt plante alimentarefoarte
jmportante,deoarececontinvitamine,
sdruriminerale,
zaharuri
etc.
gimdtrdguna
N/laselarita suntplanteotrdvitoare.
\2e \
Floareasoarelui
Tulpinagifrunzele suntacoperitecu
penaspn.
Inflorescenta se numegtecalafldiu.
Florilesunt de doua feluri:sterilegi
fertile.
Celesterileau corolagalben-aurie.
tubulara. careseprelungegte cuo liguld.
pe
fertilesunt tip 5, iarovarul
Florile
esteaSezatin disculinflorescenlei.
Fructulse numesteachene;are o
coajd groasd care se desprinde cu
uSUrin,tAdesdmanFbogatein ulei.
- calatidiu(sectiune)
Inflorescenld
Floarefertile
Planteinruditecu floareasoarelui
Pipidia
Floaresi fructe
Margareta
Floarede pe marginea
inflorescenlei
frunzein
al doileaan
reddcind sepale
intreage
stamine
pistil
redAcine
seclionatd Sfeclarosie
Esteo plantecuftivatd, deculoarerogiecare
cu radecina
sefoloseste omului.
in alimentatia
Cinepa.Inul.Bumbacul
Cenepaare tulpinaina[4, dfeaptai,
goaH ln interior9i conlinefibre textile
lungi,elasticeSirezistente.
Frunzele sunt palmat-compuse,
folioleleseprindinvartulunuipetiollung
Florile bdrbdtegtiSi bmeie$ti sunt
a$ezatepetulpinidiferite.
Plantelecu floriberbdtegti
reprezinte
canepade vard,iarcelecu florifemeie$ti,
caneDadetoamn6.
floare floarc
baheteasce femeiased
?p
stamine fruct - achena
Inul
floare
Canepa
detoamna
Fructede bumbac
Canepade vard
tuhine
frunze
sesi/e
$,,*.
f ""u','
#*,,",,
lnulesteplantdanual6, textile.
Tulpina subtirecontinefibretextile,
lungigirezistente.
Fructuleste o capsuldiar Frunzele auformddelance.
cu puf
suntacoperite Florilealbastresuntpe tip 5. Staminele,in numerde
seminlele
fire albe care constituie 10,sunttotalbastre si numai5 auantere.
de plantameliferd
bumbaculbrut.
Este,deasemenea, 9imedicinala.
Din semintelede in se extrageun ulei folositin
picturS,
caSiinindustria lacurilor$ivopselelor.
33
', .j ,''
Vi!a-de-vie
: Ffi
; 5,n
I
.it
)fr
Vita-de-vieestearbust. i3
Tulpina,scurtdFi lemnoasd,se ii
numeSte butuc. frunzA
:
Ramurile senumesc coarde. patmat
':''lYt
Din muguriide pe coardecresc -r'A bbaE
lestari, care se agat6 de diferitei ' 4 r
suporturi(araci,spalier)cu ajutorul1
carceilortulpinali. I
Frunzele prezint63-5lobiordonati
radrar.
I
I ciorchi
carcei
tulpinali
Floareade vita-de-vie
floate
petale la care
se vdd
t m w ""' ' '
verzi
petalele
sepala
I ftoare RZ\ sepa/e unite
mlct h vaff
i
micigivezisuntgrupate
Florile intr-oinflorescentanumitdclorchne.
O floareare5 sepalereduse,
5 petaleunitelavarf,
5 stamine giunpistil.
Fructuleste o bacdde formesferic5sau ovald,de culoaregdlbuie,gdlbui-rogiaticd,
sau
violet-albdstruie.
Soiuride struguri
Fructul(bacA)
Cardinal TAmAioase
pieli,td
zemoasa
seminle
34 &(.,j:]..]:.]j:;j.:]]!i!:;]:i:.|i:,||:::..::i::i||||:||.:|:!|::!:|:'|.']:i!j!:|j||].il||i|i|!j;j;:|||||i.|.||!1::::.;1#:
:..''
Stejarul
f'rnti'(*'
frunzdlobatA
&
t ++.,{;,
& . { "' E
J..
t''
+it
' t..i:"t';
nlne-1,;,
3
floareb1rbAbasca?f":
FructulSi sdmenfa
Fagulesteunuldintrelalnicii
arboridin pedurilede la poalele
munlilor, pand sus in zona
molidului.
Tulpina fagului prezintd o
coajd netede, cenugie, albi-
cioase.
Frunzele sunt ovale, cu
petiolscurt,cu marginilelimbului
intregi,pulinzimlate.
Prezinteflori bdrbatesticu
numeroase stamine ca niste
ciucuriscu4i, cucodilelungi.
Florile femeiesti,grupate
catedoui la un loc, suntinvelite
in nistesolziprevdzulila exterior
cu lepi moidin carese dezvoltdo
cupdcughimpitari.
Fructelestau 9i ele grupate
catedouala un loc.Fructulesteo
achend,populardenumitl?r.
cupa
fruct(achenq,ci ghimpi frunzesimpla flori femeieti
nn
4:^,^
di\ "-
teasce
36
arbori
Teiulalb Carpenul
frunzd inflorescen,ted
simpla (ament)
fruct
cu bracteetrilobatd
fruct
nucuhferebractee
frunzA
simpE
-$-ry-
fruct-capsula,
frunzebbate
frunzebrune tytpin4
protec(oare supraterana
tulpinl frunzecArnoase
suprarcrana mugure
mugure frunzebrune
disctulpinal protectoare
' r+dacinA
Floare
tepald
Epale
- rAd\clnifiroase
Transformdrile
bulbului prinovar
fruct
capsula
2 ani
Tulpinaaerianaseterminecuo singure
floare.
Tulpinasubteraneestebulb,asemendtorcuceldeceapd.
Frunzele fdrepetiolsiau
suntmari,alungite, paralele.
nervuri
Invelisulfloral
esteformatdintepale.
Fructul
numitcaosul6 continenumeroaseseminte.
Planteinruditecu laleaua
Usturoiul Geapa
inflorescenl+
frunzeliniarA
rdddcind
Grinul Ldcrimioara
Crinul,planta cultivata
ornamentald, are in varful
tulpiniisupraterane
mai multe
florialbe,frumos
mirositoare.
L d cr d m io a r a ,p lan ta
cultivate,ornamental6, prezintd
in pdmantun rizomdin care
cresc aeriandoud frunzecu
limbul lat.
Are flori mici,albe,iar
fructuI esteo bacdrogie.
Griul
Reddcina estefiroase,
T u l p i n ae s t e cilin d
r icd ,
neramificata, goald pe dind-
untru;
senume$te pai.Lanoduri
esteplindcuunfeldemeduve.
De la nodurilede infrdtire,
carese gdsescin pemant,se
formeazdnoi tulpini care se
numesc fraf.
Frunzeleliniaresunt for-
matedin limbsi teacd.Limbul
prezintdnervuriparalele,iar
teacainconjoaretulpinaintre
doudnoduri.
Florile nuprezintd sepale 9i
petale.Elesuntmici,pe tip 3,
grupate intr-o inflorescentd
dezvoltatdin varful tulpinii,
numitSspic.
Fructuleste o cariopsd,
peretele fructului fiindstrenslipit
desdman,td.
2-3^flori Unspicule!
Fructul(cariopsd)
(pleava)
peretele
fructului
a
9i 9/
(endosperm)
filament cotiledon
anterd
embrion
40
Alte cereale
cu
irll
splc
3
spiculele
frunzA
Orz fll
Graul,orzul,orezul,secara,ovdzulsunt cerealefoartevaloroasealat pentrualimentatia
cat9ipentruindustrie.
omului$ianimalelor,
Planteinruditecu graul
'm
Mohor
9ipirulsuntburuienifrecvente
l\4ohorul in culturile giplantepragitoare.
decereale
PAiugul
Siovezciorulsuntplantevaloroase in pajigtl
denutretintelnite gifanete.
Porumbul
Flori berbdtgti
r5
-ovar
$tiuletede porumb
42
PlantemedicinaleI
Sunitoare
Coada
goricelul
Rostopasci
Ciu
cucului
Plantemedicinalell
Petunie
Micsandri
Mugcati
Drete
lederealbe
Bujor romdnesc
Crucea
voinicului
Coada-zmeului
Ruscu[i
primevaraticd
46 r**,r,ntu*o.,rut*,t7:!i::i:t!i:titri!t!t1:t:!!...!jtt!ti:,;ti:
.4F-aY*-ntnrrr,t
Planteocrotitell
i\ I
,1 ;
it
tq
!o
tt -"9
, I tt
Toate planteledecla-
ratemonumente ale naturii
nu trebuie distruse sau
coleclionate.
Nr.ptan:5087/2010
Tiparulexecutat
la lmpfimeria
ALUTUS,Miercurea-Ciuc
**,
I I
:"i'. O
tir
In c ol ec l i aP R IIMUIM
L E UA T L A Sa u a p e r u t
. ATLAS $COLAR DE BIOLOGIE(RegnulProtista,
R egnulA ni mal )
. ATLASSCOLARDE BIOLOGIE(Anatomiaomului)
lsBN978-973-30-282
,ill[lLIt
;rww.edituradn.rc