TULBURRI DIN

SPECTRUL AUTIST
COPIL

Bucur Cosmina-Alexandra

III AMG
 TULBURRI DIN SPECTRUL AUTIST COPIL

Pentru cei mai multi autismul este o boala incurabila. Cei diagnosticati cu autism raman
adesea cu aceasta eticheta pe viata si sunt priviti cu mila dar si cu teama. Ei traiesc in lumea
lor pe care, noi ceilalti, nu o intelegem si nu o controlam. Si totusi, desi pare greu de crezut o
persoana ce sufera de una dintre tulburarile spectrului autismului poate duce o viata normala.
Dar numai daca i se da sansa. Iar aceasta sansa depinde mai intai de parinti. Ei trebuie sa
gaseasca puterea de a recunoaste ca micutul lor este diferit si are nevoie de ajutor. Este cel
mai greu pas.

Adesea parintii prefera sa traiasca in negare, sa-si vada copilul ca pe cineva ce are o
personalitate puterinca, face ce vrea si cand vrea. E intr-adevar foarte greu sa recunosti ca
ceva nu e in regula cu copilul tau, te simti atat de neajutorat in fata lui. Si totusi de decizia ta,
de curajul tau, depinde viata lui. Pentru ca, cu cat este diagnosticat si incepe tratamentul mai
repede cu atat sansele sale de integrare familiala si sociala sunt mai mari. Parintii in general
observa ceva deosebit la copilul lor dar nu se gandesc ca este vorba de o tulburare. Si copiii,
la randul lor observa, sunt foarte atenti si constienti la ce se intampla in jurul lor, doar ca nu o
arata.

Definitie si clasificare

Tulburarile de spectru autist (autism) reprezinta un grup de tulburri de dezvoltare a copilului

caracterizate printr-o deteriorare calitativ, sever i pervaziv in urmatoarele arii de
dezvoltare:

interaciune social reciproc,

comunicare,
comportament.

Deteriorrile calitative sunt clar deviante n raport cu nivelul de dezvoltare sau cu vrsta
mental a copilulu si sunt vizibile de regul nc din primii ani de via (debut nainte de 3
ani).

Tabloul clinic al autismului este unul heterogen care variaza de la tabloul clinic complet pn
la manifestri pariale cu grade de severitate diferite. Ca urmare in ultimii ani s-a folosit
termenul umbrela de Tulburare de Spectru Autist (TSA) pentru a acoperi toate nivelurile de
severitate.

In grupa TSA sunt incluse urmatoarele categorii diagnostic:

Autismul infantil,
Autismul atipic,
Tulburarea Asperger.

Epidemiologie

In ultimii ani a crescut ingrijorator incidenta si prevalenta Tulburarilor de spectru autist.

Autism speaks (UK) si Centers for Disease Control and Prevention (USA) raporteaza
urmatoarele date:

in 1970 : 1 din 5000 copii erau diagnosticati cu o tulburare de spectru autist

in 1999: 1 din 500 copiii au fost diagnosticati cu o tulburare de spectru autist
in 2009: 1 din 110 copiii au fost diagnosticati cu o tulburare de spectru autist
in 2010: 1 din 68 copii au fost diagnosticati cu o tulburare de spectru autist.

Etiologie

Desi exista numeroase studii nu s-a identificat inca cu exactitate cauzele TSA. Totusi studiile
arata ca TSA este o tulburare complexa genetica.

Manifestari clinice

TSA este o tulburare de neurodezvoltare extrem de heterogena. Simptomele difera ca si

numar si intensitate atat de la copil la copil cat si la acelasi copil in timp. Respectiv unele
simptome se pot stinge iar altele sa devina mai evidente pe masura ce copilul inainteaza in
varsta.

TSA devine evident dup 12 luni, in mod obisnuit prinii se ngrijoreaz la 1,06 ani cand
remarca lipsa limbajului si a privirii ochi in ochi i ajung la specialistul in psihiatrie pediatrica
in jurul varstei de la 2 ani.
Cu toate acestea exista semne precoce care pot ridica suspiciunea existentei unei tulburari de
dezvoltare dintre care enumeram:

Sub 12 luni: absenta ganguritului, vocalizarii, lalalizarii, absenta interesului pentru

persoane, preferinta pentru obiecte, nu participa la jocul cucu bau;
Pana la 18 luni: nu foloseste cuvinte cu sens (cu adresa), nu raspunde atunci cand este
strigat pe nume (parca nu aude), preocupat de obiecte, sunete, lumini, indiferenta fata
de persoane, nu arata cu degetul;
Peste 24 luni: nu foloseste propozitii din 2 cuvinte, nu comunica, jocul este sarac mai
mult cu obiecte (sticle, sfori), comportament stereotip, fascinatie pentru anumite
activitati (muzica, reclame).

Principalele semnale de alarm ale TSA sunt:

lipsa privirii ochi n ochi;

lipsa exprimrii bucuriei;
lips mprtirii plcerii sau interesului;
lipsa de rspuns la propriul nume (pare surd);
lipsa coordonrii privirii, expresiei faciale, gesturilor cu sunetele;
nu arat;
prosodie neobinuit;
micri i posturi repetitive ale corpului;
micri repetitive cu obiectele;

Simptome specifice afectarii sociale

nu realizeaz contact vizual sau are contact vizual inconstant;

nu utilizeaza limbajul nonverbal pentru a comunica (expresia facial, gesturile,
posturile);
incapacitate de a promova relaii cu egali: nu se simte atras de ceilali, deseori nu are
prieteni, nu iniiaz jocuri i nu se altur grupurilor de copii (se joaca pe langa copii);
nu-i exteriorizeaz dorinele, interesele, nu-i exprim ngrijorarea fa de alte
persoane, nu impartaseste spontan bucuria si nu poate nelege felul n care ceilali i
exprim strile sufleteti;
 nu difereniaz persoanele strine de cele pe care le vede zilnic sau manifest anxietate
marcat fa de strini;
poate avea un cerc restrns de emoii insuficient manifestate, poate avea frici bizare
sau nu-i manifest frica n situaii periculoase;
rde sau ip inadecvat situaiei;
nu particip la jocul cucu bau, nu are joc imaginativ de-a.

Simptome specifice deficitului de comunicare

lipsa sau ntrziere total n dezvoltarea limbajului expresiv, neacompaniat de mijloace

alternative de comunicare, poate fi neateptat de linitit i tcut;
nu rspunde atunci cnd este strigat pe nume, poate lsa impresia c nu aude sau c nu
se ateapt ca cineva s-i vorbeasc;
atunci cand limbajul este dezvoltat prezinta o deteriorare semnificativ a capacitii de
a iniia sau a susine conversaii, nu este interesat s comunice cu alte personae;
rspunde inadecvat la ntrebri, nu nelege umorul, ironia sau sensul implicit al
cuvintelor;
limbajul este stereotip i repetitiv sau limbaj vag:
o solilocvie (vorbeste de unul singur sau cu personaje imaginare),
o emite sunete sau exprimri fr sens pentru anturaj,
o ecolalia imediat i ntrziat (repeta cuvintele interlocutorului sau fragmente
din desenele animate preferate),
o vorbeste despre el la persoana a III (da-i apa),
o limbaj pedant cu o melodicitate particulara (canta cuvintele);
are probleme n a imita sau n a comunica nonverbal (prin gesturi sau mimic), nu
indic ceea ce dorete, nu face gestul pentru pa-pa.

Simptome specifice comportamentului

Atasament neobisnuit pentru obiecte;

Rezistenta la schimbare (merge pe aceleasi drumuri, se imbraca cu acelesi haine,
mananca acelasi tip de alimente);
Poate sa-i displaca sa fie imbratisat;
Poate prezenta miscari repetitive (merge pe varfuri, se invarte in jurul propriului ax,
flutira mainile);
 Uneori prezinta sensibilitate extrema la stimuli auditivi;
Persevereaza in aceeasi activitate fara scop perioade lungi de timp;
Preocupati de parti ale obiectelor (rotile masinutei), studiaza obiectele;
Prefera sa se joace cu obiecte si nu cu jucarii;
Exploreaza mediul inadecvat (miros, atins, lins).

Simptomele difer ca i numr i intensitate att de la copil la copil ct i la acelai copil n

timp.

Tulburari asociate

Copiii cu TSA pot prezenta si alte probleme comportamentale sau tulburari asociate care
trebuie luate n considerare n momentul evalurii dar si al interventiei: ADHD, tulburri
anxioase, tulburare depresiv, ntrziere mintal, ntrziere n dezvoltarea limbajului, tulburri
de somn, patternuri alimentare anormale, crize de furie i agresivitate severe i comportament
auto-agresiv.

Diagnostic

Diagnosticul de TSA este unul clinic si se bazeaza pe evaluarea comportamentelor i a

abilitilor copilului, examinarea fizic, neurologic i observaia direct a copilului de ctre
specialist. Diagnosticul este instrumentat cu ajutorul scalelor de dezvoltare si a instrumentelor
de diagnostic standardizate (ADIR-R, ADOS).

Este importanta excluderea altor tulburri n al cror tablou clinic pot aprea simptome de tip
autistic sau care sunt asociate TSA (ex: sindromul X fragil, tulburri genetice metabolice,
epilepsia, tulburarea de dezvoltare a limbajului expresiv i/sau receptiv, ntrzierea mintal,
tulburri senzoriale) fiind necesara astfel efectuarea unor investigatii precum: audiograma,
teste de snge i urin pentru screening metabolic, teste genetice, EEG, CT, RMN.

Tratament

TSA este o tulburare complex i extrem de heterogen, una dintre cele mai frecvente
tulburri n patologia psihic a copilului.

Identificarea, diagnosticul si initierea interventiei cat mai precoce sunt puncte cheie in
recuperarea copilului cu TSA.
Nu exista tratament farmacologic specific pentru TSA, tratamentul adresandu-se simptomelor
asociate (agitatie, agresivitate)

Interveniile farmacologice i cele nonfarmacologice, de tip comportamental, trebuie s fie

complementare i individualizate fiecarui copil in functie de gradul de severitate si de
abilitatile acestuia.