Stiinta vesela: de la penisul bumerang la blonde daunatoare

29 Noi 2007
Raluca Ion, Ionut Dulamita

Cea mai delicioasa reteta de senzational, consumata in zeci de milioane de portii, vine din
bucataria demna de incredere a marilor institute de cercetare. Publicul vesnic infometat de
povesti horror cu bacterii ucigase si sfirsitul lumii, de cresterea lungimii vietii sexuale sau de
ecuatiile complexe dupa care ciinele isi calculeaza traiectoria spre bat devoreaza paginile de
stiinta ale marilor si micilor ziare.

Pe vremea cind descoperirile si paginile tiparite veneau in doze care azi n-ar ajunge nici de-o
mostra, oamenii simteau ca se destupa la minte doar spre sfirsit de an, cind le cadea in mina cite
un almanah care le arata si cum creste bobul de griu, si ce-i cu mareele, si cu ce pomada se tine
obrazul alb si subtire.

Azi le cad ochii pe zeci de cercetari pe saptamina, care ar trebui sa-i faca doldora de stiinta. De
fapt ii fac doldora de "afli-inta", crede psihologul Alfred Dumitrescu: "Nu poate fi vorba despre
stiinta, mai mult afli despre cate ceva, deci e vorba de "afli-inta". Dintotdeauna oamenilor le-a
placut sa citeasca despre ce se intimpla cu lumea in care traiesc. Asta iti aduce sentimentul ca nu
esti atit de nating, ca stii lucruri despre viata".

Stiinta care face ziarele sa se vinda trebuie sa fie musai mulata pe sex, sanatate, inteligenta si
multa, multa psihologie, care transforma milioane de cititori in auto-profileri si in atotcunoscatori ai
ogradei psihice a vecinului. Cercetatorul roman de la Harvard Mihnea Bostina a mai descoperit
citeva teme de studiu care dau dependenta cititorilor: "Pentru ca oamenii nu vor sa-si schimbe
stilul de viata, e oricind o veste buna ca ciocolata e bogata in antioxidanti sau ca vinul rosu face
bine la inima. Publicul mai iubeste orice tip de poveste despre maladii misterioase, medicamente
care ucid in loc sa vindece, asteroizi care vor lovi Pamintul sau despre cum vom muri inecati
dupa topirea calotei glaciare. Si, pentru ca sintem totusi oameni responsabili, ne bucura sa stim
care e cu adevarat virsta universului sau de ce au murit dinozaurii". Ne mai incinta, crede
cercetatorul, ca micile noastre defecte sau marile noastre calitati au o explicatie cu aroma
"evolutionista": barbatii sint natural predispusi spre poligamie, parul blond e rezultatul selectiei
naturale, ciocolata actioneaza la nivelul creierului dupa mecanica orgasmului sau marimea
vocabularului indica succesul sexual.

La preschimbarea stiintei pure in stiinta tabloida, presa si savantii lucreaza mina in mina. Dupa
Mihnea Bostina, jurnalistii dilueaza informatia, exagereaza voit unele detalii, intensifica posibilele
efecte sau dau la o parte ce nu inteleg pentru a obtine o solutie concentrata de senzational: "Se
extrapoleaza, in mod gresit, rezultatele de la animal la om, nu se subliniaza ca un anumit rezultat
obtinut in laborator are nevoie de 10-20 de ani pina cind ar putea deveni tratament sau nu se
ofera un background minim pentru intelegerea stirii".

Nici cercetatorii nu sint ingeri. Unora dintre ei nu le ajung nici pe o masea cele 15 minute de
glorie care vin dupa ani de munca in laborator si cauta sa obtina aproape prin orice mijloace o
stralucire mai intensa si de o mai lunga durata. "Din interes sau din disperare, unii cauta sa
creeze valva in jurul lor. (...) Pot exagera impactul rezultatului sau cosmetiza excesiv, daca nu
chiar imoral, datele", spune Bostina. Psihologul Alfred Dumitrescu crede ca uneori oamenii de
stiinta cad interesat in pacatul de a prezenta rezultate partinitoare. "Sa zicem ca o companie
farmaceutica vrea sa scoata pe piata un medicament. Inainte de asta, apar pe piata studii care
spun ca s-a descoperit ce buna e substanta activa din acel medicament. E logic, mai intii creezi
cererea si apoi vii cu oferta." Cercetatorul Mihnea Bostina vede o mare problema in misterul in
care sint adesea invaluiti finantatorii unor studii care demonstreaza cit de bune, de ecologice, de
sanatoase si de economice sint anumite produse. "De exemplu, cercetari care demonstreaza
efectul calmant al fumatului, avantajele produselor de tip fast food, securitatea sporita a masinilor
spatioase, efectele incredibile ale unor medicamente. Ideal ar fi sa se stie cine finanteaza studiul
respectiv, ceea ce se intimpla foarte rar."
Intr-o lume a stiintei dependenta de sponsori, cind un cercetator are atentia presei indreptata
asupra lui, poate scapa de grija proiectelor de miine. Fizicianul Marian Alexe, de la Institutul "Max
Planck" din Germania, arata in ce fel: "Cind este expus comunitatii largi, este un moment foarte
potrivit ca omul sa se duca la finantator, sa ii arate ca are deja o cercetare de succes si sa-i ceara
bani pentru un alt proiect. (...) Finantarea se face pe proiecte si trebuie sa gasesti mereu o tema
noua, pentru ca, daca te duci cu una veche, sponsorul iti spune: "Dar nu ti-am mai dat bani sa
studiezi asta si acum trei ani?!"".

Dupa ce secole de-a rindul stiinta a fost o imparateasa care abia de se lasa inteleasa de citiva
alesi, astazi savantii fac eforturi sa o traduca in limba celor multi: institutele de cercetare dau
comunicate simple de presa despre studii elaborate, prestigioasa revista de stiinta "Nature" face,
la inceputul fiecarui articol, rezumate de popularizare, iar multi oameni de stiinta nu sufla o vorba
cind presa scrie senzationalist despre studiile lor serioase. Psihologul si cercetatorul Daniel
David, seful catedrei de psihologie clinica si psihoterapie de la Universitatea "Babes-Bolyai" din
Cluj, a ales sa nu puna la zid senzationalul si a cistigat lupta pentru o idee: "Am acceptat
tabloidizarea unor studii serioase publicate de mine in strainatate pentru a produce o schimbare
in mentalitatea psihologilor din Romania. Am reusit sa arat si in Romania ca psihologia serioasa
de astazi vede omul ca pe un sistem emotional de prelucrare a informatiei. Dar pentru asta a
trebuit sa accept analogii cu Captain Hunt din "Andromeda" sau Spock din "Star Trek"".

Ridicole sau bine cladite stiintific, studiile cu iz senzationalist de prin ziare nu dauneaza
consumatorului de presa atita vreme cit nu-si propun din start sa-l manipuleze, are incredere
Alfred Dumitrescu. "Ne fac sa credem ca stim multe, sa simtim ca detinem controlul, ne dau
confort psihic. Nici cele stupide, care nu au decit componenta de divertisment, nu fac rau. Ce rau
poate sa ne faca sa ne distram?"

Cercetatorii au fost neobositi in ultimii ani si au dat umanitatii descoperiri pe alese: unele
serioase, altele grave, altele ilare. Presa le-a preluat si, in multe cazuri, le-a tabloidizat. Fie ca e
vorba de "New York Times", de "Libertatea" sau de reviste stiintifice, va prezentam o selectie a
citorva articole pe gustul fanilor de stiinta tabloida.

* Zece minute de uitat la sinii femeilor sint la fel de sanatoase ca o jumatate de ora de gimnastica
si lungesc viata unui barbat cu cinci ani, aparea scris acum doua luni in "New England Journal of
Medicine". Oamenii de stiinta germani au ajuns la aceasta concluzie dupa un studiu de cinci ani
in care au observat ca barbatii cu ochii adinciti in decolteuri au presiunea singelui si pulsul mai
scazute si mai putine afectiuni cardiace decit ceilalti.

* Cu ani in urma, CBC News dadea de stire ca penisul ia forma unui bumerang in timpul actului
sexual performat in stilul misionarului. Studiul a fost facut de niste cercetatori olandezi, publicat in
"British Medical Journal" si a durat sapte ani. Ca sa ajunga la acest rezultat, oamenii de stiinta au
introdus, pe rind, opt cupluri cobai intr-un aparat de rezonanta magnetica nucleara, care a trebuit
largit pentru a incapea in el doua persoane. Anterior acestui experiment se credea ca penisul
ramine drept in timpul pozitiei misionarului sau are forma de "S".

* Savantii germani au aflat ca cel putin trei saruturi pe zi ne lungesc viata cu cinci ani. In timpul
unui sarut sint solicitati 34 de muschi ai fetei, e incetinita secretia de hormoni ai stresului si e
stimulata cea a anticorpilor.

* Folosind tehnicile geneticii comportamentale, cercetatorii de la Universitatea din Virginia au

stabilit ca sint slabe sanse ca tinerii care fac sex benevol in adolescenta lor timpurie sa ajunga
delincventi, asa cum sustinea un alt studiu, arata in urma cu citeva zile "Washington Post".

* "Der Spiegel" citeaza o echipa de cercetatori britanici care spune ca barbatii nu au penisul atit
de mic pe cit se tem ca-l au. Desi 55% din populatia masculina a lumii traieste cu spaima micimii
proprii, cercetatorii au aratat ca doar foarte putini au ceea ce se cheama "micropenis", adica un
penis nu mai mare de sapte centimetri.

* Stereotipul "blondei proaste" poate afecta abilitatile mentale ale oamenilor. Un studiu publicat in
"Journal of Experimental Social Psychology" a aratat ca barbati considerati inteligenti au avut
rezultate sub medie la teste generale de cunostinta dupa ce au vazut fotografii cu femei blonde.
"Blondele ii pot face pe oameni sa actioneze intr-un mod mai putin inteligent pentru ca oamenii
cred, chiar daca unii nu vor sa recunoasca, ca se afla in prezenta cuiva care nu este prea
destept", explica Thierry Meyer, unul dintre autorii studiului, de la Universitatea Paris X-Nanterre.

* Teoriile misoginilor despre inteligenta femeilor au fost validate stiintific, anul trecut, cind "The
Daily Mail" a publicat rezultatele unui studiu care sustinea ca barbatii sint mai inteligenti decit
femeile. Dupa cercetatorul de origine britanica John Philippe Rushton, IQ-ul femeilor ar fi cu patru
puncte mai scazut decit cel al barbatilor. Rushton a ajuns la aceasta concluzie dupa ce a testat
100.000 de studenti si studente, de 17 sau 18 ani.

* Laureatul Premiului Nobel James Watson a generat anul acesta o controversa uriasa dupa ce a
afirmat ca IQ-ul negrilor este mai mic decit cel al albilor. Savantul a sfirsit prin a cere scuze, dupa
ce afirmase initial in "Sunday Times" ca politicile sociale din Africa ar trebui sa tina seama de
coeficientul mai redus de inteligenta al negrilor.

* Femeile lipsesc mai des de la serviciu, spun cercetatorii de la Universitatea "Saint Joseph" din
Philadelphia, care, dupa ce au examinat 3.000 de articole aparute pe tema absenteismului in
"New York Times", intre anii 1851 si 2004, au ajuns la concluzia ca, in cazul femeilor, acest
fenomen este mai accentuat intrucit este un lucru mai acceptat social. Cu toate acestea,
cercetatorii din Berlin, din Texas si din Bruxelles au demonstrat ca barbatii lucreaza la fel de mult
ca femeile.

* Barbatii nu se pot bucura pe deplin de o marire de salariu sau de un premiu in bani decit atunci
cind prietenii, partenerii de viata si colegii primesc mai putin decit ei, au demonstrat recent
cercetatorii de la Universitatea din Bonn, Germania, informeaza "The Daily Telegraph".

* Parintii aratosi au cu aproape 40% mai multe sanse sa dea nastere unei fete decit cuplurile
formate din oameni mai putin atragatori. Concluzia, publicata anul trecut in "Washington Post", ii
apartine psihologului evolutionist Satoshi Kanazawa si se bazeaza pe interviurile cu aproape
3.000 de cupluri tinere, in care intervievatorul a notat de la unu la cinci atractivitatea
respondentilor.

* Jessica Alba are un mers perfect, dupa cum arata un studiu aparut in "The Telegraph" si
catalogat de "The Guardian" drept un exemplu de stiinta stupida. "Actrita are cel mai sexy mers
unduitor, potrivit unor matematicieni de la Cambridge", scriau cei de la "The Telegraph".

* O noua tehnologie care a agitat presa internationala la sfirsit de noiembrie a fost cea care
determina celulele pielii sa se comporte ca veritabile celule stem embrionare, ceea ce ar pune
capat experimentelor cu embrioni umani.

* Pe cind savantii erau mai stingaci in ale clonarii, ziarul "Libertatea" scria ca cercetatorii brazilieni
au vrut sa cloneze o vaca, dar, impotriva tuturor asteptarilor, le-a iesit un bou. Se pare ca, in
laboratorul in care s-a facut clonarea, celule luate din urechea vacii care trebuia clonata au fost
contaminate cu cele ale unui embrion de taur.

* Si publicatiile stiintifice serioase, si tabloidele au vuit anul trecut, cind o echipa de cercetatori a
reusit sa faca o musca de casa mai trendy decit au fost vreodata suratele ei si a reusit sa-i
monteze, pe capul de doar doi milimetri, o pereche de ochelari. Ochelarii au fost realizati cu
ajutorul unei tehnologii laser de ultima ora.
* "Jocul de-a soarecele si pisica nu va mai parea niciodata la fel. Oamenii de stiinta au creat un
soarece mutant care si-a pierdut frica instinctiva de feline", scria "The Independent" la inceputul
lunii, prezentind roadele muncii Universitatii din Tokyo.

* Un matematician a ajuns la concluzia ca, in momentul in care alerga dupa o minge, Elvis,
ciinele sau, rezolva instant o ecuatie care ii permitea sa aleaga traseul cel mai scurt de la punctul
in care se afla la o minge, arata Science News Online. Alti cercetatori si-au pus la rindul lor
probleme legate de calculele exacte pe care le face ciinele.

* Maimutele capucin fac zarva atunci cind colegele lor de detentie de la Zoo au parte de
tratamente mai bune. "Invidia si-a aratat coada", scriau jurnalistii de la publicatia LiveScience la
mijlocul lunii, intr-un studiu al Georgia State University, in care primatele cu pricina au "intrat in
convulsii" atunci cind s-au ales cu felii de castraveti, pe care le-au trintit de pamint, iar semenele
lor au fost cinstite cu "struguri gustosi".

* Primavara aceasta, "New York Times" a publicat un articol despre cum poti afla ce simte ciinele
tau dupa directia in care misca din coada. Studiul, realizat pe 30 de perechi ciine-om, a dezvaluit
ca o coada miscata pe partea dreapta arata emotiile pozitive pe care le traieste patrupedul.

"Gore e un magician"
In disputa pe tema cauzelor incalzirii globale, lupta se poarta mai curind cu armele politicii decit
cu armele stiintei. Cei care nu cred ca omul este responsabil de schimbarile climatice ii acuza pe
sustinatorii teoriilor lui Gore (foto) ca nu vor altceva decit fonduri consistente pentru a cerceta o
amenintare inexistenta in realitate. Tabara increzatoare in fostul presedinte american ii considera
pe sceptici vinduti marilor companii petroliere. Presa mare din SUA il vede pe cel mai nou
innobelat intru pace ca pe salvatorul planetei, iar publicatii precum "Newsweek" ii taxeaza dur pe
cei care spun ca nu oamenii sint de vina pentru schimbarile climatice. Fizicianul Marian Alexe
crede ca ambele tabere au partial dreptate si ca ambele tabere sint dominate de interese.
Psihologul Alfred Dumitrescu il vede pe Al Gore drept un invingator din start: "E un magician. A
reusit sa mobilizeze atita lume in jurul lui, si-a gasit tema potrivita. Cind iti gasesti o tema atit de
generala, ale carei efecte nu le poti vedea decit in 200 de ani, nu ai cum sa pierzi".