INSTITUTUL TEOLOGIC BAPTIST BUCURESTI

FACULTATEA DE TEOLOGIE BAPTISTA

CURS DE ISTORIA GANDIRII

CRESTINE
An.II. Sem. II.

Autor: Dr. Otniel Bunaciu

Bucuresti 2004-2005
Tema de seminar: din cartea Telogia reformatorilor de Timothy George - Cina
Domnului la reformatori- vezi in care un capitol la Zwingli.

PERIOADA REFORMEI.

inceputul reformei se afla in evul mediu - 100-200 ani inainte de Luther.

Perioada reformei include reformatori clasici ca Luther, Calvin , Zvingli cat si
anabaptistii.
Reforma catolica contrareforma sunt incluse in perioada reformei.

Perioada medievala- evul mediu

In aceasta per se disting 3 perioade (sec IX- XIII sau chiar XIV). Ea este
caracterizata de intelegerea ca ratiunea poate veni si explica credinta. Din acest
punct de vedere s-a ridicat scolasticismul. Acesta a contribuit la ridicarea
facultatilor mari (ex: Oxford,etc.).
Asadar scolasticismul a fost perioada de varf. Scolasticismul a incercat sa arate
modul in care Dumnezeu lucreaza in lume. Ei incercau sa explice totul.
Scolasticii au construit catedrale ale mintii- istoricul Etiene.
Argumentele scolastice se prezentau prin argumentari ample, minutioase si
complicate; prin intrebari care nu erau esentiale (ex de intrebare: Cati ingeri pot dansa
pe gamalia unui act? Dumnezeu se poate intrupa intr-o planta?).
-Trebuie retinut ca evul mediu era extrem de religios.
-In perioada scolastica se disting 2 perioade:
-*realism-realistii au existat in prima jumatate a scolasticismului
- Considerau ca lucrurile au caracteristici care pot fi impartasite intr-o categorie de
lucruri si aceste caracteristici au o realitate a lor (independenta de lucrul in sine).
Ex. Daca vorbim de umanitate: Ce este umanitatea? Pt umanisti umanitatea
are o realitatea a ei. Daca spunem ca umanitatea omului a fost afectata de pacat.
Cum? Se poate clarifica termenul doar in cadrul bisericii. Umanitatea este o
caracteristica impartasita de toti dar care exista independent. Ceva universal.
Umanitatea un termen care ne face diferiti de animale.
Toma d'Quino cel care a pus bazele teologiei catolice- cel mai mare teolog
realist.
-*nominalism- a criticat realismul, considerand aceste categorii nu pot sa existe
ca realitati distincte si ele nu sunt decat nume date pentru a descrie caracteristici
comune lucrurilor.via moderna- nume dat nominalismului in raport cu realismul
care era mai vechi.
2 scoli in nominalism:
1.Scoala moderna
2.Scoala augustinian moderna

Influenta scolasticismului asupra reformei:

(Vezi cartea - Teologia reformatorilor- Timoti George)
1.Dintre toti reformatorii singurul care a fost scolastic a fost
Luther. -Acesta va avea o influienta asupra caracterului reformei lui Luther.
 -Luther a inteles ca baiul e teologia.
2.Modul in care scolasticismul a inteles matuirea si caderea omului
(Luther a pornit de la cautarea pacii prin toate metodele si apoi se intoarce la
Biblie)
-Desi Augustin era acceptat de toti in evul mediu, totusi in realitate pozitia fata de
mantuire era o pozitie modificata numita semipelagianism. Potrivit acestei pozitii
omul terbuia sa raspunda intr-un mod minim la initiativa divina.
-Expresia facere quod in se est=sa faci ceea ce este in tine.
-La acuzatia ca ar fi un fel de semipelagianism, teologii aveau o argumentare folosind
ceva din viata zilnica - teoria monedei de plumb cu valoare intrinseca si
extrinseca- adica Domnul ii matuie pe oaemeni dar ei trebuie sa aiba un raspuns.
In acea vreme banii aveau o valoare intrinseca. In caz de razboi imparatul
retragea moneda de aur. Imparatul dadea alte monede de plumb pe care punea
pecetea si functionau ca bani normali ca si in perioada in care se foloseu banii de
aur. Banii de plumb pe baza promisiunii imparatului aveau valoarea celor de aur-
valoare intrinseca. Dupa razboi imparatul avea sa dea oamenilor in locul modedelor
de plumb aur.
- Pe plan spiritual faptele noastre au aceasi valoare valoare intrinseca- ca cea a
banilor de plumb (asemanare conform contextului de atunci).
- Cand oamenii veneau la liderul spiritual oamenii erau indrumati sa faca ceva
pt ispasire: indulgente, penitenta, pelerinaje, etc- acestea erau un raspuns la intrebarea:
Ce trebuie sa fac ca sa fiu mantuit?
..........................................................................
- Este credinta o actiune a omului sau este absolut de la Dumnezeu?
-tipuri de siguranta matuirii:
alegerea predestinarea
data de Duhul Sfant- atata timp cat esti intr-o relatie cu Domnul,
Duhul da siguranta matuirii.
...........................................................................
3. Teologia era greoaie - slujbele erau in alta limba, preotul erau uneori
analfabet, serviciul era greoi, etc.

*Umanismul si reforma.
In sec XX si azi termenul de umanism se refera la o anumita atitudine
fata de educatie la o mentalitate care il pune pe om in centru si care uneori este
sceptica fata de religie sau uneori impotriva ei. In sec XV insemna altceva, umanistii
de atunci nu doreau o abolire a religiei ci o inoire a acesteia.
-Umanismul a inceput in Europa prin renasterea in Italia, misicare considerata de
multi ca fiind intemeietoare a epocii moderne.
-Unamismul nu a fost o filosofie sau o miscare unica si coerenta ci a fost
manifestarea unei mentalitati.
-Oscar Kristller afirma ca miscarea umanista a fost caracterizata prin intoarcerea la
valorile si modelele perioadei clasice. Aceasta miscare a fost caracterizata prin
expresia ad fontes=la sursa la izvor; si acest izvor fiind perioada clasica.
-Umanistii sunt cei care au privit evul mediu ca o perioada intunecata. Aceasta periada
se afla intre perioada clasica si renastere.
Ilustrare:
perioada Clasica---- o per.intunecata ---renastere
---evul mediu---
-Umanistii nu erau interesati de idei (in special) ci de felul in care se poate ajunge la
aceste ideile.
-Umanismul a aparut in Italia in Florenta si s-a dezvoltat in N-E Europei.
***De ce in Florenta? -Motivatii posibile:
Prosperitatea Florentei,
autonomia (avea un guvern de tip republican),
existenta a numeroase vestigii ale antichitii in acest oras care serveau ca simboluri
ale perioadei clasice.
scolasticismul nu a fost o forta intelectuala in Italia
caderea Constantinopolului 1453, si Florenta era in calea valului de emaigrari.
Se pare ca umanismul s-a dezvoltat si datorita mediului corespodentei.

***Alte caracteristici ale umanismului:

- umanistii erau interesati de filologie- limbi clasice : greaca si ebraica
- umanistii erau intereasati de retorica
- umanistii erau interesati de educatie- omul se poate schimba prin educatie.
- majoritatea umanistilor erau interesati de promovarea lb internationale
(Erasmus avea o viziune - o Europa unita sub o limba - latina)
- umanistii aveau o atitudine entuziasta fata de texte- textele vechi
pornind de la convingerea ca textele mediaza experienta- atunci cand
citesti un text vechi il citesti ca pe o o experienta vie; pe cand
scolasticistii puneau accent pe analiza gramatica; didactica.
Erasmul din Rotterdam:
a fost contemporan cu Luther, ar fi putut fi un reformator mare ca el;
a fost de parere ca o reforma ar duce la ruperea de biserica catolica de aceea el nu
a acceptat directia lui Luther.
O afirmatie laica: Luther a clocit oul pe care la ouat Erasmus, dar ceea ce a iesit
nu era ceea ce a gandit Erasmus
Manualui soldatului crestin Enchirilion militius christiani - in 1503
prima aparitie a cestuia; in acesta Erasmus isi prezinta programul sau de reformare a
bisericii- intoarcere la Scriptura si la parintii bisericii
Asadar se poate afirma conform lui Erasmus ca:
-citirea Scripturii era posibilitatea prin care biserica se poata reinoi.
-in cadrul bisericii laicii si nu clericii trebuie sa joace rol principal, preotii avand
numai incredintarea de-a ii echipa pe laici pt viata si misiune crestina.
-toti crestinii ar trebui sa traiasca dupa ceea ce el numeste filosofia lui Hristos
=o forma de ralitate practica la care crestinul ajunge prin transformarea in
urma interiorizarii mesajului biblic.
Accentuatea acestei transformari il determina pe Erasmus sa considere ca
anumite practici ale Bisericii cum ar fi: marturisirea in fata preotului si nu in fata lui
Dumnezeu, sau anumite ritualuri nu sunt nici biblice si nici necesare.
-Erasmus considera ca fiecare crestin are o vocatie sau chemare la slujire si nu exista
o ierahie a acestei voacatii sau chemari (in vremea aceea se credea ca cine accepta
viata de calugarie, a facut o viata de super-crestin).
.................
Weber= "Etica protestanta si spiritul catolic"- vorbeste despre dezvoltarea
economica realizata intr-un mod mai vizibil in tarile protestante decat in tarile
ortodxe. Apare asadar ideea de moralitate in toate domeniile vietii. (Esenta
capitalismului- profitul si reinvestirea profitului.)
................
***O alta contributie de-a lui Erasmus:
el a incercat sa produca o versiune a N.T care sa faciliteze accesul la
limba originala.
-In 1516 este publicata acesta traducere; din aceata traducere reiese ca
unele doctrine ale bisericii au fost intemeiate pe un text gresit.
Ex 1.: despre fecioara Maria- textul "Ave Maria gratia plena" = aceata
expresie a condus la intelegerea ca Maria este un rezervor de har si
omul poate sa mearga la ea pt a fi haruit. Aceata a condus la o teorie ca
faptele sfintilor care acumuleaza merite care depasesc nevoia lor de
matuire si ele pot fi distribuite altora. Ex: indulgentele prin care se pote
scapa de purgatoriu. ---dar Textul in lb greaca arata ca Mariei i s-a
facut mare har asadar ea nu este deacat o persoana care primeste har ca
toti ceilalti .
Ex 2. despre penitenta era consederata un sacrament pornind de la
ceea ce a spus Isus faceti penitenta pt ca imparatia este aproape pe
cand textul in original vorbeste depre Metanoia =pocaina. Nu penitenta
ci pocainta.
-Erasmus a inceput sa dezvolte instrumente gramaticale cu ajutorul lor sa fie
dezvoltate si interpretate textele. Astfel s-a descoperit un fals document.
Donatia lui Constantin prin acest decret Constantin dadea bisericii
donatii. Prin analiza metodelor lui Erasmus s-a dovedit ca era un fals.

***Asemanari si diferenta intre umanism si Reforma***

-dintre refomatori Zwingli si Calvin sunt influientati de umanismul; de aici
dorinta lor de-a reforma si societea nu numai biserica.
-Zwingli a fost chemat la Zurich unde sa dezvolte crestinatatea si a facut-o cu
ajutorul autoritilor locale si a devanit un mod vizibil de manifetare alternativ
fata de cea catolica. Reforma a fost inteleasa ca avand un caracter pedagogic si
educational.

Pozitii si atitudini ale umanistilor cat si ale

reformatorilor:
1.Pozitia fata de teologia scolastica
-reformatorii cat si umanisitii au fost critici (ex:Luther) deoarece era nebiblica
-umanistii erau critici deoarece era o metoda de studiu greoaie si plictisitoare.
Succesul refomei s-a datotat deoarece s-a potrivit cu vremea potrivita.
2.Pozitia fata de Scriptura- ambii au acordat un loc important Scripturii
-umanisitii- pt ca era un document vechi.
-reformatoirii- pt ca era Cuvantui lui Dumnezeu.
3.Atitudini fata de invataturile parintii bisericii:
-ambii afirmau ca invatatura parintilor e interesanta
reformatorii afirmau ca sunt primele incercari de-a explica Cuvantul
luiDumnezeu;
umanisitii-erau interesati de scrierile clasice.
4.Atitudine fata de educatie:
umanistii au fost atrasi de descoperirile refomatorilor pt ca noile idealuri
religioase au fost publicate de reformatori prin pamflete, publicatii (prin educatie in
general).
5.Atitudinea fata de retorica:
-refomatorii erau interesati de retorica deoarece vedeau in ea un mijloc de-a promova
cuv prin predicare - un mijloc care slujea unui scop.
-umanistii considerau ca era una dintre metodele cele mai importante de comunicare
in perioada clasica.

***Doctrina justificarii prin credinta***

Sloganul "sola scriptua, sola fiedei, sola gratia"
-Tema rascumpararii apare des in NT (soteriologie)
In NT apar imagini ale victoriei:
1.- Hristos a castigat biruinta asupra pacatului si prin credinta credinciosii
inpartasesc aceeasi victorie.
2.-imaginea unui statut legal trasnformat- prin jertfa Hristos aduce iertare
celor intinati de pacat.
3.-imagini de instrainare in relatii interpersonale-dintre om si Dumnezeu
si Hristos aduce impacarea cu Tatal.
4.-imaginea elibararii- cei care sunt sub jugul fortelor raului sunt eliberati.
Asa cum Isus a iesit prin moarte si inviere asa si ei sunt eliberati.
5.-imagini de restaurare si de reintregire.

*Despre har.
Har=favoarea nemeritata pe care Dumnezeu o face omului.
-Problema fundamentala a lui Luther a fost ca desi a respectat recomandarile
oridinului apecific acelei vremi, totusi el nu a gasit pacea pe care o cauta. Astfel pt el
intrebarea de baza era : Ce trebuie sa fac ca sa fiu mantuit? Cum poate un pacatos sa
stea in fata unui Dumnezeu neprihanit.
-Problema justificarii devine o problema importanta pe vremea lui Luther si
datorita individualismului care incepe sa caracterizeze acea epoca.
-In biserica catolica problema indreptatirii si justificarii nu fusese discutata de f.
-Multa vreme si in general era privita ca O LUCRARE A BISERICII VAZUTA PRIN
SACRAMENTE.
-Luther a inteles justificarea in sensul traditional ca fiind un genitiv de origine Rom
1:16-17. Aceasta l-a determinat sa intelega ca Dumnezeu care e neprihanit nu poate
tolera un om pacatos- il pedepseste. Citind textul: "Cel neprihanit va trai prin
credinta", Luter atribuie un nou sens genitivului trasnformandu-l intr-un genitiv de
destinatie, astfel neprihanirea e a omului dar atribuita Domnului.
-Descoperirea exegetica a lui Luther:
 Romani 1:16 -17: "Cci mie nu mi-e ruine de Evanghelia lui Hristos;
fiindc ea este puterea lui Dumnezeu pentru mntuirea fiecruia care crede: nti a
Iudeului, apoi a Grecului; deoarece n ea este descoperit o neprihnire pe care o
d Dumnezeu,(dreptatea lui Dumnezeu) prin credin i care duce la credin, dup
cum este scris: Cel neprihnit va tri prin credin.
-"dikaiosune teou"=(genitiv) neprihanirea lui Dumnezeu; dik - particula juridica (sa te
puna in regula cu Dumnezeu).

Natura credintei care indreptateste:

1.Credinta nu este numai cunoastere istorica
-Luther considera ca si pacatosii pot crede in istoricitate existentei lui Isus. Adevarata
credinta este sa crezi ca Hristos s-a nascut pt tine.
2.Credinta este incredere (latina. Fiducia)
-"fiducia" e important in reforma. Analogia e din navigatie. O persoana fara
credinta e ca o persoana care vrea sa treaca marea dar nu se urca pe vapor, asadar
ramane jos. Credinta este sa te increzi si sa actionezi in virtutea acestui lucru.
-Intrebarea e ce ni se cere sa credem? Ni se cere sa credem in Isus si in promisiunile
pe care ni le face Dumnezeu. (in cazul iertarii de pacate trebuie sa credem ca ne sunt
iertate datorita promisiunii care ne-a facut-o ca ne va ierta.)
-Credinta este atata de tare cat este Persoana in care credem. Eficacitatea credintei tine
de cel in care credem (ilustr: aurul poate fi transportat intr-o cutie de carton sau intr-o
lada de fier....)
-Luther considera ca credinta uneste pe om cu Hristos - credinta nu e ceva ocazional-
deci credinta nu este un set de doctrine la care sa aderi ci "un inel de casatorie" care
arata unirea si care duce la cunoasterea reala a lui Hristos. Tot ceea ce are Hristos are
si omul, ceea ce are omul este a lui Hristos.
-Philip (un coleg a lui Luther)- "Sa-l cunosti pe Hristos este sa cunosti beneficiile
sale."
-Doctrina matuirii prin credinta nu inseamna pt Luther ca pacatosul se matuieste
datorita credintei sale, se pare ca la inceput a crezut asa, daca ar fi asa si credinta ar fi
o fapta, ceea ce afirma Luther este ca Dumnezeu a pus totul la dispozitia pacatosului
pt acesta sa fie indreptatit. Cel pacatos este inderptatit prin har si credinta, deci pt
Luther credinta este un dar de la Dumnezeu.
-Pentru multi dintre criticii lui Luther pozitia lui a devenit inacceptalbila si unii au
considerata antinomista mai ales pt ca a ajuns sa excluda faptele bune, acestea nu
trebuie sa preceada mantuirea. Luther afirma ca un om mantuit este ca un pom altoit.

Scriptura
-la baza sistemelor religioase exita o carte care este norma de conduita asemenea si
in crestinism. -in perioada reformei a fost sloganul:
"sola Scriptura"- principiu fundamental in reforma
1.Sriptura in Evul mediu:
-in gandirea epocii medievale, teologii au privit Scriptura ca sursa suficienta a
doctrinei crestine. Tot ce era esential credintei crestine se gasea in Scriptura.
-spre sfarsitul evului mediu conceptul de "traditie", a dobandit o importanta
majora in privinta interpretarii si autoritatii Scripturii.
-inca de la inceputul Bisericii primare s-au format diverse metode de interpretare pe
fondul amenintarii invataturilor eretice. Avem astfel teologi patristici (Irineu) au
dezvoltat ideea unei modalitati de interpretare a anumitor texte din Scriptura, acesta
modalitate fiind produsa initial de catre apostoli (conf. Irineu sec II.).
-Scriptura trebuia interpretata in contextul continuitatii istorice a bisericii crestine
(conf.teologilor secII.).
-Aceasta abordare o numit traditia 1. In acesta abordare cuvatul traditie e o
modalitate traiditionala de interpretare a Scripturii in cadrul comunitatii credintei.
Doctrina are o sursa singulara Bibia.
-In sec XIV-XV apare un alt concept. Traditia este inteleasa a fi o sursa de revelatie
distincta de Scriptura, complementara Scripturii.
-Scriptura nevorbind de unele chestiuni socio-politico-economice este ajutata de o a
doua sursa de revelatie si anume o traditie nescrisa care vine tocmai de la apostoli
traditia2. Putem spune ca doctrina are 2 surse.
-Biblia pt teologii medievali inseamna traducerea Vulgata (trad in limba latina).
-influienta umanista determina interpretarea Sripturii in mod diferit.

2.Umanistii si Biblia
Principii umaniste:
-umanistii au influientat studiul Bibliei prin cateva elemente:
1.Accentul era pus pe intoarcerea la "ad fontes"=la izvoare.
-Acest principiu a stabilit autoritatea Scripturii fata de comentarii la Scriptura.
2.Scriptura trebuia citita in limbile originale.
3.Miscarea umanista a oferit 2 instrumente pt metodele de studiu a
Bibliei: textele biblice publicate in limbile originale, si manuale de limbi clasice.
4.Dezvoltarea unor tehnici de stabilire a celui mai bun text al
Scripturii (ex: 1Ioan 5:7,8 trei sunt care marturisesc pe pamanat - acest text nu se
gasea in cele mai multe manuscrise originale).
5.Au considerat ca textele vechi mediaza o experienta ce poate fi
retraita (surprinsa din nou) prin aplicarea metodelor literare
obisnuite.
6.Erasmus (din Rotherdam) a firmat ca laicii pregatiti din punct de
vedere biblic au cheia reinnoirii bisericii.

3.Biblia si reforma
-Biblia este religia protestantilor
-pt Calvin regulile pt biserica si societate trebuie sa fie fundamentate in Scriptura
-Zwingli spune ca "fundatia religiei noastre este Cuvantul Scris" - Scriptura lui
Dumnezeu
*canonul Scripturii a fost un alt subiect dezbatut de reformatori.
-in evul mediu Scripturile insemnau toate scrierile continute de Vulgata
-Reformatorii - recunosc scierile NT. Dar pun in discutie canonicitatea unor scrieri din
VT.
-Reformatorii au afirmat ca canonice sunt acele scrieri care se regasesc in canonul
ebraic. Cele care nu se gasesc erau considerate apocrife.

***Autoritatea Scripturii***
-Reformatorii au fundamentat autoritatea Scripturii in relatia acesteia cu Cuvantul lui
Dumnezeu.
-Exista o identitate absoluta intre acestea doua. Scriptura era Cuvantul lui Dumnezeu.
-Scriptura a fost privita ca si cand Dumnezeu a vorbit.
-Principiul "sola Scriptura" are cateva implicatii importante:
1.Reformatirii au sustinut ca autoritatea papei, conciliilor, episcopilor este
subordonata Scripturii deoarece ea e derivata din Scriptura.
2.Reformatorii au afirmat ca autoritatea in Biserica nu deriva din statutul
celui cu o anumita functie-clerului, ci din Cuvantul lui Dumnezeu pe care
clerul il slujeste.
3.Continuitatea istorica nu are o importanta prea mare in relatie cu
proclamarea cu credinciosie a cuvantului lui Dumnezeu. Astfel
reformatorii au argumentat ca autoritatea episcopilor depinde de
credinciosia fata de implinirea Cuvantului.
4.Sola Scriptura implica pretentia ca autoritatea bisericii e fundamentata
in fidelitatea ei fata de Scriptura.

Rolul traditiei
-Traditia 0 elimina orice pretentie a traditiei in formarea doctrinei.
-au dorit sa elimine elementele umane, distorsionarile marturiei Scripturii de catre
oameni, nu neaparat traditia 1.
-singura grupare a reformei care a aplicat Scriptura pana la capat a fost reforma
radicala anabaptismul (fiecare persoana are voie sa interpreteze Scriptura numai sub
inspiratia D.Sf.)
-aceasta putea conduce la un individualism pe care reformatorii au incercat sa-l evite.

Metode de interpretare ale scripturii:

Pt catolici autoritatea Scripturii era garantata de autoritatea celui care interpreta-
biserica- sub influienta Duhui Sfant.
-In evul mediu metoda standard de interpretare era quadriga "sensul impatrit al
Scripturii"venit din perioada patristica:
-sens literar
-sens alegoric producea doctrina
-sens moral sau tropologic ce trebuie sa faca crestinul
-sens analogic privea ceea ce trebuia sa spere crestinii.
Luther distinge 8 sensuri in VT (el isi asuma cele 4 sensuri insa face o distinctie intre
litera care ucide si Duhul datator de viata. Prima fiind o lectura istorica litarara si a II-
a este o lectura cu nuante spirituale sau profetice). Pt el Scriptura contine proclamarea
promisiunilor catre credincios.
Erasmus face si el distinctie intre litera si Duh. Intre cuvintele Scripturii si adevaratul
lor inteles. Pt el interpretarea biblica se concentreaza spre stabilirea sensului mai
profund al Scripturii si nu al literei (lucrului evident, primar)
Zwingli urmeaza linia lui Erasmus, inerpretarea trebuie sa stabileasca sensul natural al
Scripturii care nu e in mod necesar identic cu sensul literal al Scripturii. Important
este accentul pus pe sensul moral sau tropologic al Scripturii. Evangheliei fiindu-i
atribuita in mod primordial functia de -a trasa un mod de viata.
Dreptul de-a interpreta Scriptura:
- in intelegerea reformatorilor: fiecare credincios evlavios are acest drept, fiind
perfect capabil sa citeasca si sa interpretaze Scriptura.
- la mai putin de 20 de ani de la inceputul reformei, s-a sugerat ca acest drept il au cei
ce citesc Scriptura in limba originala.
S-au oferit 2 modalitati de obtinere a unei interpretari unitare protestante:
- abordare catehetica cititorii protestanti aveau un filtru (Caethismul lui Luher,
Institutele crestine a lui Calvin)
- hermeneutica politica a lui Zwingli

Conciliul de la Trend
1.Nu doar Scriptura e sursa a revelatiei ci si Traditia
2.Se respinge lista cartilor canonice produse de protestantilor
3.Editia Vulgata a Scripturii e considerata de incredere si cu autoritate,
4.Conciliul apara autoritatea Bisericii de-a interpreta Scriptura
5.Nici un scriitor roamano-catolic nu avea dreptul sa publice ceva despre
interpretarea Scripturii fara permisiunea superiorilor ierarhici.

Doctrina despre Biserica

Reforma interna a fost trinful final al doctrinei despre har a lui Augustin cu
impact asupra doctriunei despre Biserica.
Reformatorii au fost confruntati cu doua invataturi contradictorii despre Biserica: pe
de o parte biserica este vazuta ca o institutie istorica avand continuitate cu Biserica
apostolica ( intelegere catolica) si pe de alta parte Biserica era vazutaw ca fiind in cer
nici o institutie de pe pamant nu putea fi catalogata drept Biserica al lui Dumnezeu.
- Reformatorii au fost convinsi ca Biserica din vremea lor a pierdut notiunea de
doctrina harului pe care Luther o considera ca diind inima Evangheliei crestine.
-Ciprian Schisma este nejustificata in orice circumstanta; unitatea Bisericii
prebuie pastrata. Episcopii schismaticinu pot sa ofere sacramentele Bisericii.
-Donatistii au dorit sa iasa din Biserica catolica pt ca ei afirmau ca Biserica trebuie
sa fie sfanta si sfanta Biserica era vazuta in sfintenia membrilor ei.
Augustin:Unitatea credintei este premiza unitati Biserici esenta Biserici este
dragostea.
Solutia lui Augustin:
-Afirma ca si crestini pacatuiesc (conf Matei13:24-31)
-Biserica estecorpus permixtum(trup mixt) acum biserica este formata si din crestini
autentici dar si din neghina.Totusi adevarata Biserica este formata din crestini
autentici.
-Pentru Augustin si schisma dar si tradarea este un pacat,schisma este un pacat si mai
mare.
Luther despre natura Biserici:
Luther vorbeste despre Biserica accetuand rolul Cuvantului lui Dumnezeu, accentul
este proclamat si se obtine astfel ascultare fata de Dumnezeu aceasta costituand
Biserica.
-Existenta Biserici depinde de predicarea Evangheliei si nu de oficiul
preotesc.Intelegerea lui Luther este functionala si nu istorica.
-Biserica vede continuitatea teologica cu apostoli.Important este sa predicam
Evanghelia cum au facut-o apostoli.
Pentru Luther distinctia facuta de Biserica medievala intre laici si preoti este gresita ea
nu este ontologica(pt Biserica medievala preotimea facea parte dintr-o clasa speciala
in Biserca,domeniul spiritual;laici constituiau domeniul secular) ci este functionala.
-Luther este deacord cu Augustin in ceea ce prieveste natura Biserici ca Corpus
Peremixtum

Reformatorii radicali-Despre Biserica

Reformatorii radicali sustin ca Biserica adevarata incetat sa existe.
-Franc-Biserica a incetata sa existe o data cu edictul lui Constantin care a deschis
portile colaborarii Biserici cu statul.
-Adevarata Biserca este in ceruri si institutiile de pe pamant sunt parodi.

Calvin-Despre Biserica
-Pentru. Calvin Biserica este constituita unde Cuvantul Lui Dumnezeu este predicat si
sacramentele sunt administrate corect.
-Calvin vorbeste despre natura Biserici care rezulta din aspectele:
-Biserica este constituita in jurul Cuvantului si sacramentelor(acestea find
doar doua:botezul si cina)
-Calvin vorbeste despre oficiul inpartit in biserica:pastor,invatator, prezbiter, diacon
-Calvin accentueaza faptul ca biserica are semne externe prin care poate fi cunoscuta.
Rolul Biserici la Calvin
Pentru.Calvin Biserica este locul in care Dumnezeu sfinteste credinciosi, ea este un
trup creat de Dumnezeu.Calvin vorbeste despre Biserica ca find mama
credinciosilor.Pentru prima data aceste lucruri au fost afirmate de Ciprian in
cuvintele:Nu poti avea pe Dumnezeu ca Tata daca nu ai Biserica ca mama.
-Calvic face distinctia intre biserica vizibila si invizibila.
-Biserica este partasia sfintilor si adunarea celor alesi(biserica invizibila)
Doua consecinte:
1.Biserica vizibila include si pe cei alesi si pe cei rai.
2.Trebuie sa ne intrebam care Biserica vizibila face parte din Biserca invizibila

Doctrina Sacramentelor
Sacramentele- ritualuri ale bisericii, cu rol simbolic, dar unii considera
ca se comunica har (evanghelicii nu considera asa ceva)
Etimologie-lat. sacramentum
-gr. mysterion=taina
In perioada patristica numarul sacramentelor a variat, de la doua (cina si
botez), adaugandu-se penitenta, ungerea (ca simbol al darii Duhului Sfant) etc.
Dupa perioada patristica, s-a ajuns la 10. In cadrul bisericii catolice, in
timpul reformei au fost 7. Reformatorii au criticat sacramentele, deoarece modul de
aplicare a acestora a condus la coruptie. In cadrul societatii medievale, penitenta era
consolidata social( facea parte din modul in care un cetatean trebuie sa se raporteze la
societate si biserica)/
Reformatorii au atentionat ca nu toate sacramentele au fost fondate pe
principiul enuntat de Mantuitorul. Unele sacramente sunt efecte ale unei traduceri
gresite. Reformatorii au redus nr. sacramentelor de la 7 la 2, desi Luther a dorit sa
puna si predicarea intre acestea. Reformatorii au negat ideea ca sacramentele ar fi
datatoare de har.

CINA DOMNULUI
Pozitia catolica: Prezenta reala a Lui Hristos in elementele cinei. Cina
Domnului era vazuta ca repunerea in scena a jertfei lui Hristos. Primii crestini au luat
textul din Maleahi 1:11 ca o reeditare a jertfei. Cum se poate explica Hoc est corpus
meum? (Acesta este trupul meu). Toma d. Aquino explica teoria transsubstantierii
prin ideea separarii dintre accident si substanta. Painea se transforma la epicleza
(momentul in care preotul se roaga pt paine si vin). In biserica catolica se dadea
numai painea, pentru ca nu cumva din neglijenta laicii sa scape vinul pe jos.
Luther a interactionat cu aceasta teologie si a introdus si folosirea vinului
de catre laici.
Luther a respins transsubstantierea desi el a fost de acord cu realitatea prezentei reale
a Lui Hristos la cina.
Cina avea valoare de a intari credinta credinciosilor.
Luther si Zwingli
Zwingli a sustinut ca Isus nu putea fi prezent in elementele cinei
(Domnul Isus e la dreapta Tatalui, nu in paine si Domnul Isus nu putea fi in paine
atunci cand a instituit cina cea de taina). Pt Zwingli era doar un simbol, dar nu exista
o detasare totala de lucrul simbolizat. Luther si Zwingli au cazut de acord in multe
lucruri insa nu si in ce priveste cina. Pozitia lui Luther a fost numita de altii,
consubstantiere.
Calvin
A dorit cumva sa gaseasca o cale de mijloc intre Luther si Calvin. El spune ca
semnificatia cinei Domnului e o prezenta spirituala. Fata de directia catolica,
semnificatia este detata de participanti si nu de actul in sine (ex opere operato)
BOTEZUL
Anabaptistii au retinut botezul dar dandu-i semnificatii diferite. La
catolici botezul inlatura pacatul originar. La protestanti-initiere, conditie de
apartenenta. Anabaptistii credeau ca botezul poate fi facut numai daca e indeplinita
conditia credintei.
Luther intelege afirmatia cine crede se boteaza in sensul ca cine se boteaza are
putere sa creada.
Zwingli a vazut in botez un simbol. Botezul era legat de simbolul taierii
imprejur( simbol de apartenental la poporul evreu.)
Pozitia cea mai radicala a fost cea a anabaptistilor care considerau ca
botezul trebuie sa fie marturisirea unui cuget curat si se face pe baza credintei. Se
botezau adultii, cei care credeau si cei care erau in stare sa creada. A existat o viziune
sociala diferita care a avut implicatiii politice, economice. Biserica se separa de stat
Luther, Zwingli, Calvin-au fost impotriva intelegerii anabaptiste si au fost de acord cu
persecutarea anabaptistilor.Actiunea lor a fost interpretata ca fiind de tradare si
impotrivire sociala.

Despre predestinare
 - Ideea de predestinare s-a nascut din intrebarea: Cum se mantuieste omul?
- Luther afirma ca mantuirea este prin har=initiativa universala a lui Dumnezeu. Pe
acest fond se ridica o intrebare: Daca omul nu contribuie la mantuire, atunci de ce
sunt unii mantuiti iar altii nu? Cat despre Luther nu a dezbatut aceasta tema
deoarece nu a avut timp pt ea.
- Zwingli si-a inceput activitatea la Zurich
- a fost un reformator umanist acestia incercau realizarea unui program social
(incercau sa schimbe lumea prin educatie; programe sociale).
Diferente intre reforma lui Luther & Zwingli.
-Zwingli-a folosit un program umanist pt schimbarea oamenilor.
-Luther-a folosit predicarea pt a transforma oamenii.
In viata lui Zwingli au existat 2 evenimente care i-au schimbat mentalitatea umanista:
a).O boala pe fondul unei epidemii de ciuma se imbolnaveste si isi pune soarta
in mana Domnului care il si scapa ca prin minune (cu aceasta ocazie compune si un
cantec in care isi prezinta o frumoasa marturie).
b).Programul social (umanist) nu da rezultatele asteptate. Oamenii nu se
schimbau si astfel ajunge la intelegerea ca nujmai mila lui Dumnezeu poate schimba
un om astfel se ajunge la ideea de predestinare.
- Predestinare: simpla (ales pt rai; pt mantuire) si dubla (ales pt iad).
- Zwingli isi schimba modul de gandire si aceasta se oberva si in ceea ce scrie:
-in 1525 scrie un comentariu intitulat Comentar asupra legii adevarate si
falsein care ataca 2 invataturi ale lui Erasmus propuse cu un an in inainte (1. ideea
de liber arbitru. 2.ideea umanista printr-un program social se poate schimba
omul).
- Tot in 1525 Luther scrie De seruo arbitro in care ataca ideea de liber arbitru.
- Calvin nu a fost atat de riguros pe cum se crede; nu a fost un calvinist prezentat de
unii din urmasii sai.
- In lucrarea Institutele Crestine creaza o teologie prin care sa abordeze sistematic
toate probleme teologice ale bisericii. In aceasta lucrare Calvin abordeaza
predestinarea din perspectiva mantuirii.
Cu privire la predestinare el porneste de la cateva aspecte practice. Obs:
Urmasii au abandonat acest punct de plecare matand lucrurile in sfera de alegere a lui
Dumnezeu.
- Calvin credea ca Dumnezeu se afla in controlul tuturor lucrurilor. Accentul pus de
Calvin era asupra harului care mantuie indiferent de meritul omului.
- In cadrul lucrarii sale el numeste predestinarea ca fiind decretul care inpira maretia
lui Dumnezeu; decretul vesnic a lui Dumnezeu prin care El determina ce vrea sa
faca din fiecare persoana. Pentru ca nu-i creaza pe toti in acelasi fel. Pe unii ii
randuie pt viata iar pe altii pt condamnare.
- un alt argument de-al lui Calvin vine din observarea lumii in general: asa cum in
lume unii se nasc bogati iar altii saraci, tot astfel este si cu mantuirea. Matuirea se afla
in afara individului si arata modul extraordinar in care Dumnezeu controleaza lumea.
- Pt Calvin apare o problema- Dumnezeu e arbitrar: Care e criteriul alegerii? Bunul
sau plac.
- Calvin afirma ca Dumnezeu nu poate fi supus acelorasi legi morale pe care le au
oamenii, deoarece El este deasupra legilor.
-Calvin considera predestinarea ca fiind o expresie a judecatii lui Dumnezeu

-Urmasii lui Calvin au dezvoltat sistemul lui pana la extrema sa:

1. Ratiunea umana a primit un rol major in explorarea si apararea
credintei crestine.
2. Teologia crestina a fost dezvoltata ca un sistem cooerent logic in care
diferite afirmatii se dezvoltau pornind de la diferite adevaruri de baza.
3. Teologia a inceput sa foloseasca ca unelta filosofia lui Aristotel (modul
in care acesta vedea lumea).
4. Teologia e din ce in ce mai interesata de intrebari speculative,
metaforice legate de natura lui Dumnezeu.
Cativa din urmasii lui Calvin: Teodor Beza, Vernil Li.
- S- a ajuns la diferente de opinie intre calvinisti: Dumnezeu
are pe deplin toata puterea de alegere si omul are o parte.
-Sinodul de la Dort a formulat pozitia calvina (TULIP):
Crezul lui Calvin:
T totala depravare.
U alegere neconditionata
L - chemare limitata
I har irezistibil
P perseverenta sfintilor (rabdare).
-Iacob Arminius (calvinist) afirma ca o asemenea interpretare a lui Calvin nu este
acceptabila deoarece contrazice afirmatia Scripturii care zice ca Hristos a venit ca
oamenii sa fie mantuiti.
-Pozitia lui Arminius:
-credea ca Dumnezeu l-a ales pe Hristos ca fiind Cel prin care se realizeaza
mantuirea
-desi omul este cazut Dumnezeu ii ofera un har preliminar (oferit tuturor) care ii
permite acestuia sa raspunda initiativei divine. Raspunzand prin credinta jertfei lui
Hristos omul intra in alegerea lui Dumnezeu (credinta te introduce in poporul lui
Hristos).
-nu crede in peseverarea sfintilor.
-cei mantuiti pot intoarce spatele lui Dumnezeu; este de acord ca Dumnezeu
poate sti dinainte de stilul omului dar acesta nu-i afecteaza decizia individuala.
Gandirea Politica a Reformei si a reformatorilor
- Impactul reformei a fost si sub aspectul politic - social nu doar din punct de vedere
teologic.
Conceptul catholic conceptul lui Luther.
- Luther in cadrul tezelor sale a urmarit si aspecte politice; " cererea numitor drepturi
pecuniare"
-"Plenitudo Potestatis" "plinatatea puterii" - plinatatea puterii pe care o cerea
Papa.
Imaginea autoritatii: - era prezentata prin teoria celor doua sabii (Imagine
simbolica) : sabia seculara - oferita imparatilor si sabia religioasa - oferita prelatului
religios (a fost incercarea de a declara ca sabiile autoritatii au fost date papei urmand
ca acesta sa ofere sabia seculara; aceasta incercare a esuat).
-ceea ce facea cooerent sistemul era idea de co termius (toti membrii)
toti cetatenii sunt membri ai Bisericii prin botez.
- Astfel Biserica a avut o influenta mare prin actul botezului copiilor
mici, astfel ii integra in sistemul religios si politic (modalitate de influenta a maselor
sociale).
- Practica penitentei a fost consolidata din punct de vedere social; fiecare
cetatean era membru al bisericii, deci erau practicanti religiosi ai penitentei (acesta
devenise un mecanism de control a societatii cat si de insusire a banilor prin
indulgente).
- Cel mai coerent si consecventa grupare a fost cea a anabaptistilor
(considerau ca dupa Constantin cel Mare crestinismul si a pierdut autencitatea)
- Memmo Simons spune ca : " biserica este adunarea celor
neprihaniti" - Biserica esteramasita religioasa in conflict cu lumea.
- anabaptistii nu au avut o pozitie teologica coerenta dar in general s-a
opus folosirii fortei, depunerii juramantului, razboiului sub orice forma (erau pacifisti
convinsi), angajarii in functii publice care solicitau folosirea dreptului la vot si
juramant.
- Iacob Huter spune: " Cum pot vedea toti, noi nu avem arme fizice cum
ar fi sulite sau pusti, ci vrem sa aratam prin fapte si vorbe ca suntem adevarati ucenici
ai lui Cristos".
- Hanz Denk: " Forta nu este un atribut al lui Dumnzeu" facand referire
la faptul ca Domnul Isus nu s-a opus cand a fost agresat fizic. Forta asadar nu e o
solutie.
- in cadrul comunitatilor anabaptistii foloseau disciplinarea prin asa
numita INTERDICTIE: uneori prin scoaterea din comunitate;
- scopul interdictiei era de-a mentine Biserica curate, pentru a descuraja
actele rele dar in sine pt a recupera pe cei pacatosi.
- un catechism polonez prezinta 5 motive ce sustin INTERDICTIA:
1.Cel cazut sa fie ridicat si readus in adunare - reabilitat.
2. descurajarea celor ce vor sa greseasca la fel.
3. eliminarea dezordinii din biserica
4. Sa nu fie batjocorit Cuvantul in lume din cauza trairii
defectuoase in biserica promovarea unei buni
marturii.
5. sa nu se profaneze gloria divina
-Uneori interdictia era folosita abuziv.
- pozitia anabaptista (pacifismul) a determinat, ca autoritatile sa-i
priveasca cu suspiciune considerandu-I anarhisti (existau exemple anterioare) fie ca
elemente destabilizatoare intr-o societate mai ales cand acestia au refuzat sa apere
societatea in fat ainvaziiilor otomane.
- cum este regele asa este religia - "cuius regius eius religia"- principiu .
- primele dovezi ale anabaptistilor este marturia lui Conrad Grebel (un
prim anabaptist).
- Viziunea pe care a avut-o Luther cuprinde doua domenii(sfere):
Domeniul spiritual si domeniul temporal;
-considera ca exista o preotie universala iar domeniile sunt sub
autoritatea divina (contrazicea faptul ca domeniul spiritual ar fi condus de cler).
- singura diferenta este aceea de functie, motiv pt care propune discutia
despre doua "imparatii sau doua guvernari"
-Luther spune ca prin botez toti suntem preoti rezulta de aici ca avem
acelasi statut; sfera lumeasca este un loc unde crestinii isi indeplinesc vocatia care
este tot de la Dumnzeu; ( sfera lumeasca este un alt loc in care sutem conf. chemarii
lui Dumnezeu)
ex: unul e chemat la pastorala iar altul ca mechanic, rezulta o
difetenta de vocatie dar la fel de spirituali.
- Luther crede ca un crestin ce traieste dupa calauzirea Duhului, nu mai
are nevoie de o alta lege;
-Considera ca lumea nu este perfecta de aceea crede ca este nevoie de o
guvernare lumeasca, de aceea face o distinctie intre standardele divine si standardele
lumesti.
Ex: Un mar nu trebuie sa aiba o lege speciala pt a face mere, el face
de la sine.
- pe limitarea raului si acordarea libertatilor, Dumnezeu a randuit
existenta imparatilor si magistratilor; acestia au un mandat si o chemare divina.
- Luther dovedeste un realism prin faptul ca lumea poate fi condusa doar
prin principiile predicii de pe munte. (predica de pe munte este aplicabila individului
dar nu poate satisface nevoia disciplinei publice).
- Autoritatea spirituala este numita persuasiva, pe cand cea lumeasca este
facuta prin forta.
-(Luther arata un pragmatism ce-si atrage anumite critici, sustinand ca
Luther prezinta doua etici: una privata ce aplici principiile scripturale; si etica
publica ce aplici legile statului insa fara a trece peste cele biblice)
- In situatia unui stat nedrept ce abuzeaza de cetateni apar mari probleme
in invatatura lui Luther; aici apare un punct slab a teoriei lui Luther care spunea ca
autoritatile statului sunt asezate de Dumnezeu orice ar fi.

Model lui Zwingli

-In contextul lui Zwingli orasul era condus de magistrate el avand pozitia
de preot.
-el nu era preocupat prea mult de teologia crestina ci de pragmatism.
- democratia poate degenera in haos (conf. Zwingli) deoarece interesele
individului pot fi puse mai presus de cele ale comunitatii.
- personal Zwingli prefera aristocratia in timp ce Luther a preferat
monarhia.
- Zwingli considera ca tirania nu poate fi tolerata, in intelegerea lui e
datoria crestinilor sa scape de un tiran.
- in sistemul in care a trait Zwingli vedem ca teologia a fost propusa de
Biserica apoi adoptata de Consiliul si aplicata prin lege.

Modelul lui Calvin

- Este usor diferit de a lui Zwingli, acesta iesind dintr-o anumita istorie
personala.
- ideea lui Calvin a fost o societate care sa traiasca dupa legea lui
Dumnezeu.
- El a facut un consistoriu care se ocupa de problemele de disciplina in
cadrul bisericii (format din 12 magistrati, pastori (al caror nr. crestea), acest
consitopriu nu aveau autoritate directa de a pedepsi ci doar de a face recomandari de
excomunicare)
- cu ajutorul consistoriului a reusit sa aiba influenta; rolul bisericii este
de a explica magistratilor care este invatatura religioasa corecta.
- disciplina bisericeasca devine o problema de interes pubilic,
(luteranismul a fost "la mana" regelui pe cand calvinismul se folosea de puterea
politica) .
- calvinismul avea in vedere o lume crestina care sa traiasca dupa standardele
divine