— aot aye ony COMISIA EUROPEANA Bruxelles, 10.6.2011 COM(2011) 344 final RAPORT AL COMISIEI PRIVIND SUBSIDIARITATEA $I PROPORTIONALITATEA (al 18-1ea raport O mai buna legiferare” pe anul 2010)RAPORT AL COMISIEI PRIVIND SUBSIDIARITATEA $1 PROPORTIONALITATEA (al 18-lea raport ,O mai bund legiferare” pe anul 2010) 1 INTRODUCERE Prezentul document reprezint& cel de al 18-lea raport anual privind aplicarea principiilor subsidiaritifii gi proportionalitayii in cadrul procesului de legiferare la nivelul UE. in conformitate cu Protocolul (nr. 2) privind aplicarea acestor principii (denumit in continuare yprotocolu.”) care este anexat la Tratatul privind functionarea Uniunii Europene (TFUE), Comisia trebuie si prezinte acest raport Consiliului European, Parlamentului European, Consiliului si parlamentelor nationale! in fiecare an. Raportul analizeazi modul in care principiile sunt puse in aplicare de diverse institutii — Comisia, Parlamentul European, Consiliul si Comitetul Regiunilor si prezint& in detaliu unele initiative care au ridicat probleme legate de subsidiaritate. De asemenea, acesta examineazi ‘modul in care mecanismul de control al subsidiaritatii de care dispun parlamentele nationale $i care constituie una dintre principalele inovatii introduse de Tratatul de la Lisabona’, a fost pus in aplicare. PRINCIPHLE SUBSIDIARITA(II s1 PROPOR{IONALITAI subsidiaritagii si proporfionalitatii sunt consacrate la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeand (TUE). Subsidiaritatea este un principiu director pentru stabilirea liniei de demarcatie intre competenjele statelor membre gi cele ale Uniunii Europene - cu alte cuvinte, cine trebuie sd acfioneze? in cazul in care Uniunea are competenf& exclusiva intr-un anumit domeniu’, este evident c& aceasta ar trebui s& actioneze. in cazul in care Uniunea si statele membre au ‘competente partajate’, principiul subsidiaritafii stabileste o prezumfic in favoarea adoptarii de masuri la nivelul statelor membre. Uniunea ar trebui si actioneze doar in cazul in care statele membre nu pot indeplini obiectivele in mod suficient si in cazul in care, avand in vedere amploarea si efectele actiunii preconizate, obiectivele pot fi indeplinite mai bine la nivelul Uniunii. Chesiuni mai ample privind reglementarea inteligentA au fost abordate in Comunicarea Comisiei cu privire la reglementarea intligentd [COM (2010) $43} Trataul de a Lisabona a intrat in vigoare la | decembrie 2009. Conform articolului 3 din TFUE aceste domenii sunt: uniunea vamala, normele privind concurenfa necesare functionari piefei interme, politica monetara din zona euro, conservarea resurselor marine gi politica comerciala comuna. In conformitate cu articolul 4 din TFUE aceste domenii sunt: piaja inter, politica social, politica de coezisne, agricultura si pescuitul, mediul, protectia consumatorilor, transporturil, refelele transeuropene, energie, bette, securtatea gi justi, precum gi anumite aspect legate de sndatea publica. RORO Proportionalitatea este un principiu director pentru stabilirea modului in care Uniunea ar trebui si-si exercite competentele, atat cele exclusive, cat si cele partajate - care ar trebui sa fie forma si natura acfiunii UE? in conformitate cu TUE, confinutul si forma actiunii Uniunii nu trebuie si depaseasca ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor tratatelor. Orice decizie ar trebui s& favorizeze optiunea cea mai putin restrictiva din acest punct de vedere. APLICAREA PRINCIPITLOR DE CATRE INSTITUT Deciziile de a propune actiuni la nivelul UE (subsidiaritate) si, in acest caz, limitele actiunilor (proporfionalitate) au o importan{& majord in cadrul reglementarii inteligente. Nivelul adecvat al acfiunii este uneori definit in cadrul elaborarii politicilor si a procesului legislativ interinstitutional. Este esenfiali asigurarea transparenfei argumentelor privind subsidiaritatea si proportionalitatea, deoarece aceasta permite diferitilor actori s4 delibereze in mod constructiv jn ceea ce priveste validitatea pozijiei acestora. Prin urmare, indiferent de provenienta initiativei, proiectul de act legislativ ar trebui si cuprinda o ,,figa” detaliat® care s& permit celorlalti actori s& evalueze conformitatea cu acest principiu, In conformitate cu protocolul, fisa menfionata anterior ar trebui si cuprind3 o evaluate a impactului financiar al propunerii, si ia in considerare sarcinile administrative si financiare si, in cazul directivelor, si menfioneze orice implicatii asupra reglementarilor nafionale gi regionale. Concluziile ar trebui si se bazeze pe indicatori calitativi gi, ori de cate ori este posibil, pe indicatori cantitativi. Respectarea principiului subsidiaritaii nu poate fi verifieati cu usurinfa pe baza unor ctiterii operationale. Protocolul, astfel cum a fost modificat prin Tratatul de la Lisabona, nu mai menticneaz& testele de conformitate, cum ar fi verificarea ,necesit&tii” unei acfiuni si a wvalorii adiugate a actiunii UE”. in schimb, modul siu de aplicare se bazeaza in principal pe aspectele procedurale, asigurndu-se faptul c& toti actorii-cheie pot avea un cuvant de spus Comisia a continuat sa utilizeze verificarea ,necesitafii” unei actiuni si a ,.valorii addugate a actiunii UE” ca parte a cadrului stu analitic si recomanda celorlalti actori sa facd acelasi lueru, © buna decizie politica in faza prelegislativa este importanta pentru a se asigura c& propunerile iau in considerare aspectele in materie de subsidiaritate inca de la inceput. In faza postlegislativa, se poate solicita Curtii de Justitie si verifice legalitatea legislatiei adoptate. Curtea nu a fost ined in situafia de a anula vreo masura pentru incdlcarea principiului subsidiaritaii, Comisia in calitate de autor principal al propunerilor legislative in temeiul dreptului siu de initiativa, Comisia ar trebui sa se asigure cA sunt luate deciziile corecte privind eventualitatea ‘si modul in care se propune o actiune la nivelul UE intr-un stadiu inial al elaborari politicilor. RORO Comisia public’ foi de parcurs’ cu privire la toate inifiativele majore. Foile de parcurs prezintd irtentiile Comisiei, inclusiv o justificare initial& privind principiile subsidiaritatii si proportionalitatii. Aceste idei sunt verificate intr-o etapa ulterioara pe parcursul consulta arfilor ineresate si a evaluarii impactului (EA). Fisa privind subsidiaritatea pentru fiecare Propunere legislativa este prezentata in expunerea de motive, iar confinutul acesteia este ‘menfionat in considerentele propunerii. Evaluarile impactului care insofesc propunerile cu impact semnificativ oferi cele mai detaliate analize in materie de subsidiaritate gi proportionalitate. Calitatea acestei evaludri este verificat& de citre Comitetul privind evaluarea impactului in 2010, Comitetul a prezentat observatii asupra aspectelor legate de subsidiaritate si proportionalitate in mai mult din jumatate dintre cazurile examinate® si a identificat trei domenii principale de imbunatatire: — necesitatea furnizarii unor justificdri mai solide privind valoarea adaugat& a acfiunii UE. De exemplu, in cazul initiativei privind dimensiunea europeand a sportului’, Comitetul si-a exprimat preocup&rile cu privire la caracterul limitat al justificdrilor aflate la baza programului de finantare planificat. in mod similar, Comitetul si-a exprimat indoielile cu privire la valoarea adaugata a masurilor la nivelul UE privind crearea unei etichete Pentru produsele montane (incluse initial in pachetul privind calitatea produselor agricole’). in ambele cazuri, serviciile relevante au decis s& efectueze analize suplimentare inainte de a propune actiuni la nivelul UE; — hecesitatea efectuarii unei analize aprofundate a subsidiaritatii in cazul inifiativelor care extind domeniul de aplicare al intervenfiei UE. Acesta a fost cazul pentru mai multe initiative adoptate in urma crizei financiare — modificari ale directivelor privind sistemele de garantare a depozitelor” si sistemele de compensare pentru investitori"®, o inifiativa privind vanzarea in lips si swap-urile pe risc de credit'', precum si Cartea alba privind schemele de garantare a asigurarilor'?; — Comitetul si-a exprimat indoielile cu privire la nivelul preferat de armonizare in mai multe ocazii, date find diferenfele existemte in situatiile pe plan national. Acesta a fost cazul in ceea ce priveste modificarile Regulamentului privind hotararile judecdtoresti in materie civil si comerciala!? si o Propunere de regulament privind consecinfele patrimoniale ale parteneriatelor inregistrate! Foile de parcurs sunt disponibile pe site-ul Comisiei consacrat analizei impactului ‘hp/ee.curopa.ew/governance/impacvindex_en.hitm hitp:fee.europa.cu/governance/impactkey_does/docs/sec_2011_126_en.pdf. COM (2011) 12. Evaluarea impactului i opiniile Comitetlui dé evaluare a impactului sunt disponibile . Pe sit-ul Comisici:http//ee.curopa.cu/governance’impactia_carrie COM(2010) 733. COM(2010) 368, "COM2010) 371 COM(2010) 482. COM(2010) 370 COM (2010) 748 (ceformare). “ Com@ony 127. RORO 3.2. Parlamentele nationale Mecanismul de control al subsidiarit introdus prin Tratatul de la Lisabona, consolideaz rolul parlamentelor nafionale, care pot s& isi exprime punctele de vedere cu privire la modul in care proiectele de propuneri legislative respecta principiului subsidiaritatii. in functie de numarul de avize motivate in care se concluzioneazi ci propunerea incalcd principiul subsidiartai, tratatul prevede dowd mecanisme ~ asa numitele ,cartonasul_ galben” si ,cartonagul portocaliu”'’, Ambele mecanisme implica revizuirea proiectului de act legislativ si pot conduce la modificarea sau la retragerea propunerii incepind cu 2006, in cadrul dialogului politic’, Comisia a transmis parlamentelor nationale toate noile propuneri si a raspuns la avizele acestora’’. incepiind de la | decembrie 2009, acest ccadru a fost folosit in paralel pentru mecanismul de control al subsidiarittii. Pana la sfargitul anului 2010, Comisia a trimis 82 de proiecte de propuneri legislative care intra in domeniul de aplicare a protocolului gi a primit 211 avize. in timp ce majoritatea avizelor s-au concentrat asupra confinutului propunerii, un total de 34 de avize au ridicat probleme referitoare la subsidiaritate. Comisia a primit mai mult de un aviz motivat cu privire la cinci propuneri legislative", ins, in toate aceste cazuri, pragul necesar atingerii ,,cartonasului galben” a fost departe dea fi atins. Unele raspunsuri din partea parlamentelor nationale au evidentiat, de asemenea, insuficienta sau absenta justificdrilor privind subsidiaritatea intr-o serie de propuneri ale Comisiei. Acesta a fost, in special, cazul in cea ce priveste unele propuneri privind modificdri minore ale legislatiei existente. Comisia va lua masuri pentru a asigura o justificare corespunzitoare a subsidiaritafii in toate expunerile de motive ale propunerilor legislative, inclusiv, de exemplu, prin reamintirea si reconfirmarea analizei subsidiaritajii efectuata anterior. 3.3. Parlamentul European si Consiliul Legiuitorii ~ Parlamentul European si Consiliul — intervin in etapa finald a fazei prelegislative si trebuie sa valideze conformitatea propunerii cu principiile subsidiaritayi si proporfionalitatii si s& fumizeze 0 justficare corespunzatoare in cazul in care un amendament prezentat de acestia afecteazi domeniul de aplicare al actiunii la nivelul Uniunii™ in cadrul Consiliului, Comitetul Reprezentanfilor Permanenti (Coreper) al ficirui stat ‘membru se asigura c& aceste principii sunt respectate™. in cadrul Parlamentului European, aceast& sarcina revine comitetelor insdrcinate cu dosare legislative specifice, impreund cu Comisia pentru afaceri juridice. A se vedea, de asemenea, articolul 7 din protocol, COM(2006) 211. A se vedea, de asemenea, Raportul Comisiei din 2010 privind relapille cu parlamentele najionale, ‘A se vedea, de asemenea, bhtpviec.curopa.eu/dgs/secretariat_general/elations/relations_other/apo/index_en.htm. A se vedea, de asemenea, anexa si, pentru detalii suplimentare, site-ul IPEX (dedicat schimbului interparlamentar de informatii privind UE): htp://www.ipex.ewipen!, A sevvedea Acordul interinstitufional privind subsidiartatea (JO C 329, 6.12.1993, p. 132). Decizia 2009/937/UE a Consilului, JO L325, 11.12.2009, p35 ROAtat Consiliul, cat si Parlamentul European si-au instituit propriile proceduri in vederea punerii in aplicare a mecanismului de control al subsidiaritatii. Regulamentul de procedur al Parlamentului a fost modificat pentru a se asigura cA avizele motivate ale parlamentelor nationale sunt luate in considerare in cadrul dezbaterilor parlamentare”'. Consiliului se asigura c& parlamentele najionale au fost consultate cu privire la inifiativele provenind de la un grup de state membre”. 3, Comitetul Regiunilor Comitetul Regiunilor isi exprima opiniile fie atunci cdnd este consultat, fie prin intermediul avizelor din proprie inifiativa. Tratatul de la Lisabona imputerniceste Comitetul sa conteste a posteriori validitatea legislatiei care ar putea incdlea principiul subsidiarit&qii, dar numai in acele domenii in care Comitetul este consultat. Incepand din 2010, Comitetul si-a adaptat regulamentul de proceduri’® astfel inet toate avizele sale trebuie sA contind o trimitere explicit le principiile subsidiaritati si proportionaliti La sfarsitul anului 2010, Reteaua de monitorizare a subsidiaritatii (SMN) din cadrul Comitetului cuprindea 113 parteneri regionali. SMN a efectuat in 2010 cinci consultari specifice si, de asemenea, a lansat primul plan de actiune pentru identificarea celor mai bune practici in ceea ce priveste aplicarea principiului subsidiaritijii in regiunile si orasele europene. In plus, Comitetul intentioneaz& sa dezvolte in continuare functionalitatea SMN Pentru a sprijini participarea parlamentelor regionale la mecanismul de control al subsidiariti. ‘Comitetul a publicat primul su raport anual privind subsidiaritatea™’, 35. Curtea de Justigie in conformitate cu articolul 263 din TFUE, Curtea de Justifie a Uniunii Europene are competente de a controla legalitatea actelor legislative, in ceea ce priveste conformitatea cu Principiul subsidiaritafii. Protocolul prevede, in special, cA statele membre sau Comitetul Regiunilor pot s& sesizeze Curtea in nume propriu sau in numele parlamentelor nationale. Pe langa hotdrarea cu privire la Regulamentul privind serviciile de roaming®’, care a fost deja abordata in raportul pe anul 2009, nu s-a inregistrat niciun nou caz de jurisprudenta. Regulamentul de procedura al Parlamentului European, hhtp:/www.europarl.europa.ewsides/getL astRules.dolanguage=EN&reference=TOC. {n 2010: Directiva privind dreptul la interpretare gi traducere in cadrul procedurilor penale [2010/0801 (COD)), Directiva privind ordinul european de protectie [2010/0802 (COD)] si Diectiva privind . ‘ordinal european de ancheta [2010/0817 (COD)} 8 J0.L6,9.1.2010, p. 14. hitp:!portal cor europa.eu/subsidiarity news/PagesCoRSubsidiartyAnnualReport2010.aspx, » Cauza C-58/8 Vodafone Ltd, Telefinica O2 Europe ple, T-Mobile International AG, Orange Personal ‘Communications Services Lid / Secretary of State for Business, Enterprise and Regulatory Reform, privind Regulamentul (CE) nr. 717/2007, RO4 PRINCIPALELE CAZURI IN CARE AU FOST EXPRIMATE PREOCUPARI CU PRIVIRE LA SUBSIDIARITATE 5! PROPOR(IONALITATE, Prezenta sectiune analizeaz\ propunerile Comisiei care au generat cele mai multe discufii intre legiuitori si partile interesate in ceea ce priveste subsidiaritatea gi proporfionalitatea 4.1. Urmarirea cazurilor menfionate in rapoartele anterioare Pentru unele dintre cazurile mentionate in rapoartele anterioare, cum ar fi Directiva privind tarifele de securitate aviatica”, Directiva privind protectia solului”, Directiva privind tratamentul egal al persoanelor in alte domenii decat incadrarea in muncé®, precum gi Directiva privind drepturilor consumatorilor”, nu au existat evoluii importante in cadral procedurilor legislative in curs. in domeniul aplic&rii drepturilor paciengilor in cadrul asistenfei medicale transfrontaliere”, mentionat in raportul pe anul 2009, s-a ajuns, dupa lungi negocieri, la un acord in a doua lecturd la inceputul anului 2011. Pe tot parcursul procedurilor, principala preocupare a fost s& se giseasca echilibrul corespunzator intre respectarea competenfelor nafionale in materie de organizare si de finanfare a asistenfei medicale, pe de o parte, si codificarea drepturilor pacientilor recunoscute de Curtea de Justitie, pe de altd parte, Referitor la Directiva privind concediul de maternitate*', mentionat in raportul pe anul 2008, legiuitorii nu au reugit incd s4 ajungi la o pozifie comuna, in 2008, dupa consultarea Partenerilo: sociali europeni, Comisia a propus extinderea dreptului la concediu de matemitate de la 14 la 18 siptaméni, in principiu cu plata integrala a salariului. Rezolufia Parlamentului adoptata in octombrie 2010 a sugerat o abordare mai ambifioasd: extinderea la 20 de saptmani a dreptului minim la concediu de maternitate platit integral si adaugarea unui drept la coacediu de paternitate de doa siptimani. Tinand cont de principiul subsidiaritatii, majoritatea covarsitoare a membrilor a votat in favoarea unei ,clauze pasarela” care oferd administratiilor nationale posibilitatea diseretionard de a adapta aceast8 politica la sistemele lor sociale. Cu toate acestea, delegatiile din cadrul Consiliului au propus 0 abordare mai flexibild. De asemenea, acestea au considerat c& masurile sunt costisitoare intr-o perioada de austeritate economica. Presedinfia belgian a cerut in scris partenerilor sociali s& isi exprime opiniile in acest sens. COM(2009) 217. Detalii suplimentare privind dialogulinterinstituyional sunt disponibile in baza de date PreLex:: hiip://ec.europa.euiprelex/apenet efi. 2 COM(2006) 232. * — COM(2008) 426. * — COM(2008) 614. * CoM2008) 414. *-COM(2008) 637. ROComisia a prezentat 0 propunere de Directiva privind lucrdtorii sezonieri® in cadrul unui pachet privind migrafia legala, Aceast& propunere a primit, pand in prezent, cel mai mare numér de avize motivate din partea parlamentelor nationale’ — in total, nou’ camere si-au exprimat preocuparile cu privire la respectarea principiului subsidiaritaii*. Preocuparile au exprimat faptul e& aspectul in cauza este deja reglementat in mod suficient la nivel najional gi cA UE nu poate aborda in mod adecvat caracteristicile nationale. Mai mult, avand in vedere faptul c& statele membre au competent exclusiva privind numarul de resortisanti ai farilor terfe admisi, propunerea nu poate indeplini obiectivul gestionarii fluxurilor de migrafie. in acelasi timp, noua camere™* au emis avize favorabile, menfiondnd c4 propunerea contribuie la asigurarea unei protectii uniforme, precum si a unor criterii de admisie si condifii de sedere comune in intreaga UE. Acestea au apreciat faptul c& statele membre au dreptul de a stabili contingentele de admisie. Unele camere, atit cele care si-au exprimat indoielile cu privire la respectarea principiului subsidiarititii, edt si cele care nu au facut acest lucru, au estimat ci propunerea incdlca principiul proportionalitijii deoarece putea avea un impact asupra sistemelor nafionale de securitate social. Doud camere™ s-au opus propunerii in mod oficial pe baza acestor motive. {in raspunsurile sale”, Comisia a subliniat c& dezvoltarea unui cadru comun la nivelul UE este necesar pentru a se evita denaturarea fluxurilor de migratie si a intrarilor ilegale, pentru a Proteja luczitorii sezonieri din farile terfe si pentru a evita dumping-ul social. De asemenea, Comisia a subliniat faptul cd propunerea confine dispozifii care ar trebui si permit& statelor membre s& o adapteze la specificitatile pietelor nafionale ale muncii. in avizul sau, Comitetul Regiunilor a tuat act de opiniile si argumentele prezentate de parlamentele nationale. Cu toate acestea, Comitetul a concluzionat © propunerea este compatibila cu principiul subsidiaritatii, deoarece impiedica sistemele nationale si se angajeze mizare la un nivel inferior cu privire la protectia luerdtorilor sezonieri Examinarea propunerii de cdtre legiuitori se afla intr-un stadiu incipient. Schemele de garantare a depozitelor ® — COM(2010) 379, “*Detaii suplimentare cu privire la avizele parlamentelor najionale sunt disponibile in cadrul bazei de date IPEX: ‘tp /wwnw.ipex.eufipex/ems/home/Documents/dossier COD20100210/langien, ‘Ase vedea anexa pentru detalii Saeima din Letonia, Seimas din Lituania, Bundesrat din Germania, Senato $1 Camera dei Deputati din alia Bdushta din Fintan, Assembleia din Portugal $1 Congreso de ls Dipatads i Senado din pani Savina din Letonia $i Seimas din Lituania, Detaisuplimentare privind rispunsurile Comiseiadresateparlamentelornajonale sunt disponibile la hitp:/ee.europa.cudgs/secretariat_general/relations/relations_other/npolindex_en.htm, RORO in iulie 2010, Comisia a prezentat o propunere in vederea consolidarii cadrului privind schemele de garantare a depozitelor™ in UE ca urmare a deficienjelor evidentiate de criza financiara. S-au primit 11 reacfii din partea parlamentelor nationale cu privire la aceast& propunere. Dintre acestea, cinci” au ridicat probleme explicite referitoare la subsidiaritate: argumentul principal a fost cA directiva nu ar lua suficient in considerare caracteristicile sistemelor nationale sau ar putea reduce nivelul actual de protectie. Alt aspect controversat a fost propunerea privind facilitatea de imprumut reciproc intre schemele de garantare, care a fost perceputé ca find susceptibila de a provoca o potenfiala crestere a riscului moral si de a actiona ca un obstacol in calea instituirii unei acoperiri nafionale corespunzAtoare. in acelasi timp, sase camere*? au declarat c& propunerea era in conformitate cu principiul subsidiaritaqi, aceasta contribuind la remedierea fragmentarii normelor nationale. in raspunsurile sale, Comisia a mentionat c& armonizarea ar contribui la promovarea integrarii piefelor financiare. Schemele in vigoare, care nu garanteazA depozitele, ci protejeaza in mod reciproc bancile impotriva falimentului (sisteme de garantare reciprocd), ar putea continua si isi indeplineasca functiile. in ceea ce priveste facilitatea de imprumut reciproc, Comisia a clarificat faptul c& aceasta ar fi declangati doar in ultima instant’, c& face obiectul unor garanfii pentru a se evita riscul moral gi c& ar trebui in cele din urma s& reduc necesitatea de a recurge la banii contribuabililor. Propunerea este examinata in prezent de cdtre Parlamentul European si Consiliu. Distribuirea de produse alimentare catre persoanele cele mai defavorizate {in 2008, Comisia a propus o revizuire a programului de distribuire a produselor alimentare c&tre perscanele defavorizate*! aflat in vigoare din 1987. Parlamentul European a sustinut Propunerea gi i-a adus mai multe modificari, in cea mai mare parte de natura tehnica. in cadrul Consiliului, discuyiile nu au reusit si progreseze, deoarece o minoritate de blocare a statelor membre a susfinut cd acest sistem nu are legiturd cu politica agricol’ comund, intrucdt distribuirea de produse alimentare face parte din cadrul politicilor sociale care intra in competenta nationala. in 2010, Comisia a adoptat 0 propunere modificata®® pentru adaptarea mecanismelor de Punere in aplicare a propunerii din 2008 la dispozipiile Tratatului de la Lisabona. Mai multe Parlamente nationale au declarat cd propunerea nu respect principiul subsidiaritatii. in acelagi spirit cu cel din cadrul dezbaterilor Consiliului, acestea au afirmat c& obiectivele propunerii erau transferate de la politica agricola catre politica social. De asemenea, unele parlamente nationale au menfionat ci propunerea din 2010 nu este insofiti de o figd privind subsidiaritatea, in raspunsurile sale, Comisia a explicat c& propunerea are un scop dublu, Aceasta incearca, in mod evident, si indeplineasca obiectivul tratatului in materie de securitate alimentara si, de COM (2010) 368 (reformare) Asse vedea anexa pentru detalii Assembleia din Portugalia, Camera dei Deputati si Senato din Ualia, Nationalrat $i Bundesrat din Austria, precum si Sendit din Cehia, “ Cow2008) 563, COM(2010) 486. ROasemenea, are un rol principal in eliminarea produsclor agricole plasate in stocuri de intervenfie public’. Comisia a subliniat c&, in evaluarea impactului care insofeste propunerea din 2008, a fost furnizata o analiza aprofundata a subsidiaritati. Atat Comitetul Regiunilor, eat si Comitetul Economic gi Social au considerat c& propunerea este acceptabild. in prezent, aceasta este dezbatutd de catre legiuitori Sprijinul pentru dezvoltare ruralé acordat in temeiul Regulamentului privind Fondul european agricol pentru dezvoltare rurala (FEADR) $i stabilirea de norme comune privind sistemul de sprijin direct pentru agricultori Obiectivul acestor propuneri era alinierea competenfelor conferite Comisiei prin Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 si prin Regulamentul (CE) nr. 73/2009 cu dispozitiile ‘Tratatului de la Lisabona™’. in plus, Comisia a introdus unele elemente de simplificare. in conformitate cu opiniile mai multor parlamente nationale, argumentele privind subsidiaritatea menfionate in expunerile de motive nu au fost suficiente. De asemenea, unele camere au considerat c& noile dispozifii privind competentele delegate si competenfele de executare ar putea, de facto, conferi competenfe suplimentare Comisiei. in raspunsurile sale, Comisia a clarificat principiile menjionate de dispozitiile Tratatului de la Lisabona privind actele delegate gi actele de punere in aplicare si a explicat c& aceste propuneri acopera doar adaptarile tehnice si simplificarea. Din aceste motive, nu a fost efectuaté o noua analiza completa cu privire la problema subsidiaritafii. Comisia a planificat prezentarea in 2011 a mai multor acte similare in materie de aliniere legislativa. Pentru a rspunde preocupirilor parlamentelor nationale, Comisia va depune toate eforturile necesare in vederea consolidarii figelor privind subsidiaritatea care insofesc aceste propuneri Cultivarea organismelor modificate genetic (OMG-uri) Acest pachet, care confine 0 comunicare, 0 recomandare si o propunere de regulament™, a fost adoptat de Comisie in iulie 2010. Pachetul raspunde solicitirilor repetate ale statelor membre dea se permite adoptarea la nivel national a deciziilor privind cultivarea OMG-urilor autorizate, mentinand, in acelasi timp, sistemul de autorizare al UE, pe baza evaluarii riscurilor pentru snatate i mediul inconjurator. Textul a fost primit in mod favorabil de unele delegafii din Consiliu, in timp ce altele, care prefera 0 abordare european’ pe deplin centralizati, de cele mai multe ori din motive strans legate de sensibilitatea subiectului, au criticat abordarea prezentat in cadrul acestuia. Spayiul feroviar unic european in septembrie 2010, Comisia a propus o directiva de instituire a unui ,spafiu feroviar unic european” care vizeazi revitalizarea sectorului feroviar. Chambre des Députés din Luxemburg a prezentat un aviz motivat in care se concluzioneaza cA, desi, in general, acest © COM(2010) 537 si COM(2010) 539. “ COM(2010) 380 si COM(2010) 375. COM (2010) 475 (reformare). ROaspect intri in domeniul de aplicare a actiunilor la nivelul UE, mai multe dispozitii concrete Ic& principiile subsidiaritati si proportionalitafi in decembrie 2010, Consiliul a organizat o prima dezbatere politica cu privire la propunerea respectiva, in care s-au evidenfiat unele probleme privind subsidiaritatea. Un stat membru a facut apel la prudenfa in ceea ce priveste propunerea de dezvoltare si publicare a strategiilor nafionale multianuale in materie de infrastructura feroviard, consideriind & planificarea pe termen lung a infrastructurii este 0 chestiune de competent nafionald. In ceea ce priveste reducerea ‘emporara de taxe pentru accesu! Ia infrastructurd al trenurilor echipate cu sistemul european ce control al trenurilor, mai multe delegatii au subliniat c& dorese s& mentin dreptul de a percepe taxe noi sau de a le miri pe cele existente pentru a compensa pierderea de venituri cauzat de o astfel de reducere Propunerea va fi dezbatut in curdnd in prima lectur& in Parlamentul European. Desi nu si-a dat inca avizul cu privire la subsidiaritate, Comitetul Regiunilor a indicat c4 aceast& chestiune constituie 0 preocupare major pentru autoritatile locale si regionale”. Drepturile cdlatorilor privind transportul cu autobucul si autocarul in 2008, Comisia a propus ca regulamentul, care avea ca scop garantarea calitafii serviciului si a drepturilor pasagerilor, s& se aplice tuturor serviciilor de transport cu autobuzul, inclusiv cele la nivel regional, precum gi in zonele urbane gi suburbane*’. Aceast& preocupare a fost ‘impartasita de Parlamentul European. Cu toate acestea, o majoritate covarsitoare a statelor membre din Consiliu a insistat, in baza principiului subsidiaritatii, asupra excluderii serviciilor regionale, urbane gi suburbane din domeniul de aplicare al regulamentului. in acordul final, incheiat de Comitetul de conciliere in noiembrie 2010, Parlamentul European a acceptat, ir cele din urma, ca aplicarea regulamentului s8 fie limitat8, in general, la serviciile de transport operand pe o distanfa de peste 250 km. in schimb, Consiliul a fost de acord cu aplicarea anumitor dispozitii in cazul tuturor serviciilor. Masurile de garantare a securitaii aprovizionarii cu gaz Ca raspuns la criza ruso-ucrainean& a gazelor din ianuarie 2009, Comisia a propus* revizuirea legislatiei existente privind securitatea aprovizionarii cu gaz in vederea imbunatafirii actiunii preventive, precum si a reacfiei in cazul unor intreruperi specifice. Consiliul a salutat Propunerea, in principiu, desi mai multe delegatii au solicitat clarificari suplimentare privind rolul $i responsabilititile actorilor de pe piaja, ale statelor membre gi ale Comisiei. De asemenea, Consiliul a insistat asupra faptului c& statelor membre ar trebui s& le revina sarcina de a decide cu privire la prioritatea deservirii clientilor in cazul unor penurii. Aceste Preocupiri au fost, in cele din urma, incluse in acordul la prima lecturd cu Parlamentul European in octombrie 2010. Conctuznt Conceptele subsidiaritatii si proportionalitatii sunt elemente fundamentale ale procesului de claborare a politicilor in cadrul institutiilor UE. Mecanismul de control al subsidiaritafii de “ —Avizal COR/2010/297, ® —-COM@2008) 817. *COM2009) 363, 10 RORO care dispua parlamentele nationale, astfel cum a fost instituit prin Tratatul de la Lisabona, a contribuit ‘a cresterea transparentei procesului gi la imbogatirea dezbaterilor. Faptul c& majoritatea propunerilor Comisiei nu au dat nastere la preocupari cu privire la subsidiaritate din partea parlamentelor nafionale gi ca au fost adoptate de c&tre legiuitori irda avea loc discufii semnificative privind subsidiaritatea, indic& faptul c& verificatile privind subsidiaritstea efectuate intr-un stadiu timpuriu al procesului de elaborare a politicilor sunt, in general, eficiente. Cu toate acestea, intr-un numar limitat de cazuri, a avut loc 0 dezbatere intensd ine Parlamentul European si Consiliu cu privire la modul in care ar treb interpretata subsidiaritatea. Discutiile politice aprofundate au contribuit la gisirea um echilibru adecvat intre responsabilitafile UE si cele ale statelor membre. ll ROANEXA Lista de initiative ale Comisiei cu privire Ia care parlamentele nationale au emis avize motivate in ceea ce priveste respectarea principiului sul rita Denumite Camere nafionale care au prezentat avize motivate” 1. | Ditectiva privind tucratori sezonieri, COM | Nationalrat si Bundesrat din Austria 2010379 Sendt si Postaneckd snémovna din Cehia Eerste Kamer §i Tweede Kamer din Tarile de Jos Senat din Polonia ‘amera Comunelor $i Camera Lorzilor din Regatul Unit 2. | Directiva privind sistemele de garantare a | Bundesrat si Bundestag din Germania depozitelor, COM (2010) 368 Riksdag din Suedia Folketinget din Danemacca Camera Comunelor din Regatul Unit 3. | Directiva privind distribuirea de produse | Camera Lorzilor din Regatul Unit alimentare cdtre persoanele cele mai Senatul francez defavorizate din Uniune, COM (2010) 486. | Folketinger din Danemarca Riksdag din Suedia Eerste Kamer si Tweede Kamer din Tatile de Jos 4. | Sprijin ventru dezvoltare rurala acordat in | Sojm gi Senat din Polonia temeiul Regulamentului privind FEADR, | Seimas din Lituania COM (2010) 537, | Chambre des Députés din Luxemburg 5. | Sistemul de sprijin direct pentru agricultori, | Sem si Senar din Polonia COM (2010) 539) Seimas din Lituania Chambre des Députés din Luxemburg 6. | Sistemul de compensare pentru investitori, | Riksdag din Suedia COM(2010) 371 Camera Comunelor din Regatul Unit 7. | Marca patrimoniului european, COM Senatul francez (2010) 76 8. | Regulamentul privind FRONTEX, COM | Senat din Polonia 2010) 61 9. | Traducct gi interpretare in cadrul Bundesrat din Austria procedurilor penale, COM (2010) 82 10. | Importurie de produse pescaresti din Senato delta Repubblica din Walia Groenlanda eatre UE, COM (2010) 176 11. | Programul pentru politica in domeniul | Senatul francez specirului de freevente radio, COM (2010) 47 12. | Spatiul feroviar unic european, Chambre des Dépurés din Luxemburg COM@010) 475 “Acestea includ patru avize care au sosit dupa termenul limita de 8 siptamani sau care nu au fost adoptate de eatre camerele respective, in conformitate cu regulamentele lor interne, RO 2 RO