Vous êtes sur la page 1sur 6

Musca

Mutele sunt un grup


de insecte din
ordinul Diptera (termen
provenit din greac, di = doi /
dou i pteron = arip), subordinul Brachycera,
care posed doar o pereche de aripi pe torace.
A doua pereche de aripi este transformat n
haltere cu rol n echilibru.
Prezena unei singure perechi de aripi este
esenial pentru distingerea mutelor
adevrate de cele "false" sau de cele cu care
sunt adesea confundate. Unele dintre mutele
adevrate, n special cele din
suprafamilia Hippoboscoidea au doar o pereche
de aripi, neavnd elitre.
Termenul musc este ambiguu n limba
romn (i alte limbi romanice) i se refer n
general la insectele din ordinul Diptera,
subordinul Brachycera. El provine din latin, de
la cuvntul musca, care n prezent desemneaz
n principal un gen (Musca), care cuprinde
i Musca domestica.
Fluturele
Fluturele este
o insect din ordinul Lepidoptera.
Scopul termenului depinde de ct de
extins este conceptul de fluture. Ca i
toate Lepidopterele, fluturii sunt de
remarcat pentru ciclul lor de
via neobinuit, cu un stadiu larvar de omid, un stadiu inactiv
de pup i o metamorfoz spectaculoas ntr-o form familiar de
adult cu aripi colorate. Deoarece cele mai multe specii zboar ziua,
atrag de regul atenia. Diversele modele formate pe aripile colorate
i zborul lor extravagant i graios au fcut ca observarea
fluturilor s devin un hobby popular.
Fluturii se clasific n fluturi adevrai
(superfamilia Papilionoidea), fluturi hesperiide
(superfamilia Hesperioidea, englez skipper), i fluturi-molii
(superfamilia Hedyloidea).
Fluturii aparin arborelui evoluionist al moliilor. Originea
lor a fost stabilit n perioada cretacic, care s-a ncheiat n
urm cu 65 de milioane de ani.[1] Din pcate, exist o arhiv
foarte limitat de fosile. Cea mai veche fosil este a unui
posibil fluture skipper, nedenumit, din
perioada paleocenului superior (cu circa 57 de milioane de
ani n urm), din Fur, Danemarca [2]. Unul dintre cele mai
frumos conservate exemplare este un Riodininae (Voltinia
dramba) din urm cu 25 de milioane de ani, gsit ntr-
un chihlimbar din Republica Dominican[3].
Fluturii sunt distribuii n prezent n toat lumea, cu
excepia regiunilor foarte calde i aride. A fost estimat un
numr de 17,500 de specii de fluturi (Papilionoidea) dintr-
un numr de 180,000 de specii de Lepidoptera.[4]
Crbuul

Crbuul este o insect


coleopter foarte duntoare, de
culoare castanie sau neagr,
cu elitrele dure, care apare pe la
nceputul lunii mai i se hrnete cu frunzele arborilor (iar larva ei,
cu rdcinile unor plante). I se mai zice (popular): ginu,
gndac-de-mai, sau carab (rar folosit, oaie cu botul negru).
Crbuul de mai are 2-2,5 cm lungime, are elitre de culoarea
castanie, se hrnete cu frunzele arborilor, iar larva sa (viermele
alb) triete n pmnt 3-4 ani i distruge rdcinile plantelor.
Sub aceasta denumire sunt cunoscute mai multe specii din familia
Scarabaeidae. Cele mai importante specii din Europa central si
de est sunt crbuul de mai si crbuul de pdure .
Crbuii sunt rspndii n aproape toata Europa. Pot fi gsii pe
diverse specii de foioase, precum arar, stejar, fag, mesteacn,
scoru, plop, nuc, castan, pomi fructiferi, precum si pe conifere,
cum este zada si duglas verde.
Pe langa acestea, crbuii mai atac i diferite ierburi,
castravei, sfecl i salate.
Hran Crbu
Crbuii aduli se hrnesc cu frunzele copacilor gazd. n cazul
unei invazii in mas, copacul poate fi desfrunzit complet.
n general frunzele mncate ale plantelor sunt nlocuite de altele
noi n luna iunie.
Dar faptul c larvele de crbu se hrnesc cu rdcinile
plantelor poate fi att de nociv, ncat plantele devin foarte slbite,
iar la o furtun mai puternic pot fi smulse din rdcini.
Greierele

Ce sunt greierii?
Greierii alcatuiesc un grup de insecte. Ii
recunosti dupa antenele lungi (la fel de lungi sau mai lungi decat corpul lor) si picioarele
mari din spate pe care le folosesc in sarituri. Pe langa acestea, greierii mai au un dar:
muzica. Aceasta este considerata si un simbol al norocului, fapt care i-a determinat in
trecut pe chinezi sa ii considere animale de companie. Exista peste 900 de specii,
impartirea facandu-se pe grupuri, in functie de morfologia si tipul habitatului lor.
Chiar daca ne-am obisnuit cu greierii de afara, se intampla sa ramanem surprinsi cand
acestia patrund in mod accidental in locuinta noastra. Greierii se regasesc intr-o singura
generatie de-a lungul unui an, si rareori se reproduc in interiorul casei. Ei se strecoara
in casa prin usile si geamurile lasate deschise sau prin crapaturile din jurul acestora, in
urma montarii lor necorespunzatoare.
Unde se gasesc greierii?
Ii gasim peste tot in lume. Pot supravetui in diferite habitate (paduri, cmpuri, pajiti,
peteri i zone stncoase), iar unii dintre ei traiesc sub pamant. Majoritatea greierilor se
afla in salbaticie, iar uneori, datorita pierderii habitatului lor natural greierii, neputand
zbura, dispar adesea odata cu acesta. Acesta este principalul motiv pentru care multe
specii de greieri se afla printre vietatile pe cale de disparitie.
Anatomia greierului
Corpul greierului este alcatuit din:
abdomen este cel mai mare dintre cele trei parti principale ale corpului greierului si
contine sistemul digestiv, inima si sistemul reproducator;
antene au rolul de a recunoaste mediul inconjurator si si rol olfactiv;
cerci sunt organe pereche cu rol senzorial, localizate la sfarsitul abdomenului;
ochii compusi sunt principalele organe ale vazului si au multe lentile hexagonale ce
ajuta greierele sa vada in diferite directii;
cap este una din cele trei parti principale ale corpului greierului unde sunt localizate
antenele,palpii,ochii si creierul;
picioarele cu rol in sarit ajuta greierele sa sara pe o distanta mai mare;
ovipositor este un organ ce se intalneste doar la femele si este folosit pentru
introsucerea oualor in gunoi sau pamant;
torace este a treia parte importanta din corpul greierului si de el se prind aripile si
picioarele;
aripi ajuta greierele in sarituri;
Taraitul greierilor
Termeul stiintific pentru tarait produs de greieri este stridulatie. Cu toate ca greierii
nu au voce, taraitul pe care il auzim este produs de masculi in momentul in care
apare frecare intre aripile acestuia. Greierii au trei motive pentru care taraie :
1. Pentru a interactiona cu femelele;
2. Pentru a impresiona o femela careia i-a atras atentia;
3. Pentru a comunica cu ceilalti greieri ce ar trebui sa pastreze distanta;
In toate situatiile sunetul produs difera.
Tipuri de greieri:
1. Greierele de camp
ii gasim pe campuri, pasuni, pe marginea strazii si in curti;
consuma plante, insecte moarte sau slabite, inclusiv alti greieri;
sunt atrasi de lumina;
cand patrund in interior ( expl: fabrica de tesaturi ) consuma bumbac, matase, in, lana;
tind sa consume materialele murdare si/sau transpirate;
devin cu adevarat o problema a fabricilor in momentul in care greierii sunt in numar
foarte mare;
au corpul de aproximativ 2.50-5-7-10 centimetri lungime;
sunt maro inchis spre negru;
au aripi rotunjite ce acopera aproape tot corpul greierului;
sunt recunoscuti pentru cantecul lor;
puteti aproxima temperatura in grade Fahrenheit prin adunarea numarului 40 la
numarul de taraituri ale greierului in 15 secunde sau in grade celsius - aduni 5 la
numarul
de taraituri in 8 secunde;
2. Greierii camila ( greieri de pestera )

sunt cafenii, cocosati, iar lungimea corpului de aproximativ 2 centimetri;


spre deosebire de greierii de camp, greierii camila nu au aripi;
se gasesc in locurile reci, umede si intunecate sau in aer liber pe sub busteni si pietre;
consuma resturi vegetale si produse ce au la baza hartia;
nu sunt atrasi de lumina;
cand patrund in interiorul locuintele, greierii cauta conditii similare cu cele din mediul
lor natural, ce ii conduc spre subsol sau alte zone intunecate;
ei consuma foarte rar tesaturi;
3. Greierii de casa:

sunt galben-maro deschis cu trei benzi intunecate in spatele capului;


lungimea corpului este de aproximativ 2 cetimetri;
de obicei stau pe langa casa, mai exact pe langa pubelele de gunoi;
precum greierii de camp, sunt foarte atrasi de soare;
consuma plante, insecte moarte sau slabite, greieri tineri, dar si tesaturi (matase,lana);
Cine ii pune in pericol?
orice pasari care consuma insecte;
scorpioni;
soareci;
sobolani;
lilieci;
broaste raioase;
salamandre;
serpi mici;
soparle;
paianjeni;
viespi;
furnici;
gandacii de sol;
Lcusta

Lcusta este o insect prdtoare caracterizat printr-un corp


alungit, zbor agil i dou perechi de aripi membranoase
aproximativ egale. Ea triete sub ap cea mai mare parte a
vieii sale, ca nimf.
Ordinul Odonata este divizat n dou subordine, libelula dragonfly (subordin
Anisoptera;dragon=engl.zmeu; balaur), care-i ine aripile ntinse n stare de repaus i libelula
damselfly (subordin Zygoptera, damsel=engl domnioar, fecioar), care-i ine aripile mpreunate
deasupra corpului. La ambele ordine aripile nu pot fi decuplate i strnse ca la majoritatea
insectelor.
Aproape 5900 de specii sunt cunoscute.
Cele mai multe specii de libelule din zonele temperate au ntre 58 cm, dar anvergura aripilor la
unele specii tropicale poate atinge 20 cm. Cea mai mare libelul cunoscut avea o anvergur de
74 cm.
Libelulele pot avea culori foarte diverse, astfel ele pot fi negre, gri, albastre, roii, galbene, roz, verzi,
violet, etc. Nimfa de libelul nu este colorat, ea capt culoare la cteva zile dup ce a ieit din
ap. Unele libelule i modific culoarea pe masura trecerii timpului. La unele specii femelele iau
culoarea masculilor n timp.
n mod normal libelula dragonfly zboar cu 10 mp/h iar cele mai rapide ating 25-30mp/h. Libelule
damselfly zboar n general mai lent. Unele specii de libelul zboar n roiuri iar unele specii
migreaz.
Cele mai multe libelule pur i simplu i las s cad oule pe suprafaa apei, le ataeaz de
tulpinile plantelor acvatice sau le depun n noroi. Libelulele damselfly i cteva libelule dragonfly i
depun oule ntr-o fant pe care o fac n tulpina plantelor la suprafaa sau sub nivelul apei.
Oule se transform n nimfe care-i petrec ntreaga via n ntregime sub ap, hrnindu-se cu
animale acvatice. Ele respir cu ajutorul unor trahee aflate la captul abdomenului. Unele nimfe de
libelule ateapt nemicate i atac prada n trecere cu o vitez i o precizie incredibile. Nimfele pot
scpa de prdtori folosind muchii din partea inferioar a abdomenului care las s intre i s ias
apa, ceea ce determin propulsia rapid n fa.Nimfa de dragonfly triete de la ase luni la cinci
ani, n funcie de temperatura apei i de cantitatea de hran. Ea nprlete de zece sau de mai
multe ori. Ambele tipuri de libelul trec printr-o metamorfoz incomplet n timpul dezvoltrii lor.
Nimfele de damselfly sunt n general mai alungite, mai subiri dect nimfele de dragonfly. Nimfa iese
din ap primvara, n special noaptea chiar nainte de ultima nprlire i devine adult naripat.
Adultul de dragonfly triete de la una la dou luni n regiunile temperate i pn la un an la tropice.
Libelula damselfly triete pn la 43 de sptmni.
Libelulele ambelor ordine sunt importante n estura trofic a rurilor, lacurilor i blilor . Nimfele de
libelul se hrnesc n mod normal cu nevertebrate, alte libelule iar unele specii pot mnca
uneori petiori sau mormoloci. Ele au o buz inferioar mobil (labium, numit i ,,the mask"),
nzestrat la capt cu cleti, cu care-i nha prada. Adulii consum mari cantiti de nari,
musculie, alte libelule i alte mici insecte zburtoare dar pot mnca i greieri] sau fluturi..Dumanii
naturali ai libelulei adulte sunt psrile, pianjenii[, broatele, libelulele mai mari sau chiar
oprlele iar pentru nimfe, care triesc sub ap, dumanii sunt petii, broatele i alte nevertebrate
marine.
Adultul are ochii mari, care i permit s vad n aproape toate direciile. Libelula are i dou antene
minuscule, dar ea se bazeaz n principal pe vzul su foarte bine dezvoltat.