Cuprins

lntroducere in ,, Insecte gi paianjeni" 9

Ce sunt paianjenii gi insectele? t 0

GAndacii de bucitirie si urechelnitele l2
Licustele 9i greieri i l4
Dezvoltarea insectelor l6
Cilugirifele t8
Libelulele gi
grupul Zygoptera 20
Hemipterele 22
Puricii ;i peduchii 24
( Modalitatea de deplasare
a insectelor 26
Coleopterele 28
Mutte & Co. 30
Fluturii ;i falenele 32
f,.
MAncarea gi hrinirea 34
"q't(1
'.:l
t.,) -.

Albinele 36
Viespile 38
Furnicile gi termitele 40
Modul de apirare 42
lnsectele gi omul 44
Pdnzele de paianjen 46
Diverti peianjeni 48
*& Creaturi care se camufleazi 50
Scorpionii, ceputele gi acarienii 52
*Nici peianjeni, nici insecte 54

Glosar de cuvinte-cheie 56
lndex 58
 ITTRoDUcERE IN

Insecte
vo Ei o o
paranJenr
Numirul speciilor de insecte este mutt mai mare
decAt al tuturor celorlalte animale puse laolalte.
Printre ele se numiri vinitori periculo;i, dar gi artigti
camufla{i. Unele insecte mugci, infeapi sau otrivesc.
Mai mult, piianjenii au unelte ucigitoare, cu ajutorul
cirora i;i captureazi prada sau se apiri.
Multe insecte sunt folositoare omului, precum viermele de mitase ;i
albinele care produc mierea. De asemenea, unele insecte transporti
polenul de la o floare la alta, contribuind la aparifia de noi plante.
 lrusecre gr PAnTJENT

Ce
oo
sunt paiaqienii
u t
$t rnseet-elg? %*rsu^'rAn1,r.r
E"^lli'#illf,fi'
&Pei"nl"nii si insectele sunt animate Yl
j?i]:,.n:.ilTlff,ji;"J,,,",
nevertebrate. Acest lucru inseamni are doar doui pirti:
capu l, u n it de torace, si u n
ce nu au un schelet osos. abdomen mare. Paianjenii
Se cunosc mai mult de un milion de specii au opt picioare si nu au
aripi sau antene.
de insecte, dar oamenii de ttiinfi cred
ci numirul lor ajunge pAni Ia 30 de
milioane. Peianjenii gi rudele lor aparfin Cele doud aripi
anterioare
clasei Arahnidelor; din care se cunosc
aproximativ 70000 de specii.

Licusti
DATT ULUITOABE
* Cu milioane de ani in urmi,
pe Pim6nt triiau insecte gigant, Antenele ajutd insecta
printre care o imensi tibeluli sd cunoascd mediul
cu o incredibit; anverguri
a aripitor de 60 cm.
If
Ir*.-_
1T
tt
Capul gi partea f
anterioard t

e
a corpu lu i

'CARE
Esrr CoNsrrrurrA
Urun lrusEcrE?
'

Corpul unei insecte este protejat si

sustinut de un inveli5 extern dur, numit
exoschelet, ;i are trei segmente: capuI

ochiut'
!:lffiti!l$:Tfl;{:it'iiJ:""""
posterioari). lnsectele au sasepicioare
,w|
,*&Jifr
5i o pereche de antene situate pecap; ,.,{{ Toracele qi partea
majoritatea au doud perechi de aripi, ,qt*,*S tr centrald a corpului
situate pe torace. 'i;'i, '$, ,,' \rl.t
''ditl' '0""" ,.,"
';;::#::i:i"
'^
r2!:::ryl ;i parte}fu,4
;:!;r:",^ a c.rputui
^(:IY_ F
 Cr SuNr PAnNJENU gt lrusecrELE

Mandibule Fiecare picior

puternice, numite esfe alcatu it d in Glandele produc
chelicere, pentru sapte segmente matasea cu care
a musca prada. tese paianjenul
\

Tarantula

Patru perechi
de picioare

Abdomenul este
legat de torace de
un bust ingust

ftr Capul 9i toracele

#' sunt unite
TIPURI DE IxSECTE
# Principalele glupe de insecte
Doud sau trei

K
.1 l

gheare la
Ochi

Libetule

t-\

TIPURI DE AnAHNIDE 9l GAndaci de

ffi ramura Urechelnite
insecte-f ru nzi
:

Trei perechi -|s.y,'

de picioare q"Ii.*

Ci tugiri!i Termite
U ro pig ien
.\/
\ ll
.\/t.
i
\#
,/
,ffi-4\
/,q
) at-
Greiere de cSmp Coleopteri
/''' \
Furnici, atbine
9i viespi
///' \ .-

0pitioni Pseu d osco rpio ni

Flutu ri Muste Leu[-furnicilor

rr r---r r
- - -- -- -- - - -rt

Piianjeni Cipuge si acarieni bnurA gr DEscoPERA

/rr :
:

ANIMALELE DIN MARE: pp. 16-17

!I CORPUL UMAN: pp. 16-17
L--r----
--- ----------r
 ItusEcrE gr PArg

Gfrnilaet* de hue*tarie
$Iu GAndac de
bucitirie
intr-o bucati
de chihlimbar
&Grno.cii de bucitirie triiesc -w
pretutindeni, chiar ;i in casele noastre. f' INsEcrE itrt CHTHLTMBAR
ffi
Ziua, corpul lor plat ii ajuti si se ascundi
CAndacii de bucdtdrie au apdrut pe pamdnt
in mici giuri. Noaptea, aceste insecte acum 350 milioane de ani. Oamenii de stiinta
au gisit cativa gAndaci incorporati in chihlimbar.
foarte rapide se gribesc si iasi in ciutarea Chihlimbarul este o fosila formatd din cheagurile
hranei. Urechelnifele se ascund sub pietre unui fluid vdscos, rdgina, care s-a scurs din pinii
preistorici. Se foloseSte 5i Ia fabricarea bijuteriilor.
in timpul zilei, dar ies seara pentru a se
hrini cu plante gi insecte mai mici.
Un inveli; dur protejeazd
gAtul si capul.

Antenele lungi
identifica mirosurile

Aparatul bucal esfe

puternic pentru a
mesteca diverse
tipuri de hrana

Aripile anterioare
puternice se indoaie peste
%-rlK;,
DE OUA
BUcATART E PuRrAroRr
cele posterioare, mai
delicate, pentru a le
proteja.
Multi gAndaci de bucatarie femela depoziteazd oudle
GAndac de bucitirie
intr-o cutie speciala, ootecd, pe care o tin ataSata de american femeli cu ooteci
abdomen. CAnd oudle sunt aproape deschise, mama
depune ,,cutia" intr-un colt intunecat 5i protejat.
Picioarele lungi ajutd gAndacul de
bucatarie sd se deplaseze cu vitezd
 GAruDAcrr DE BucArARlE [,_UREcHELNtTELE

Mnun IJnECHELT{rTA
Multe insecte depun oudle gi apoi
le abandoneazd.. Urechelni{a este in
schimb atipicd, deoarece mama pdzeqte
oudle qi le ,,spald" pentru a le {ine
curate. D,rpd ce oudle se deschid,
rdmdne cu micufii p6nd sunt destul
de mari sd aibd grijd de ei inqiqi.

Urechetni!5 femeli
cu oui si [arvi

!tl r*
+
t

Ooteca protejeazd
oudle gAndacului de
bucdtarie
f Cu sr FAnA AnrPI
Multi gandaci de bucatarie au doud
perechi de aripi, dar nu sunt campioni
la zbor: nu pot zbura departe 5i nu sunt
foarte rapizi. Candacii de bucatarie care Aripi
GAndac de bucdtdrie traiesc in sot nu au aripi. i;i petrec viata ante rioare
de-abia iesit din ou sub pamint si nu au nevoie sd zboare. puternice

Aripi posterioare
delicate

Gheare la DATT ULUIT()AR GAndacul de bucitirie in zbor

extrem itati le
picioarelor pentru
* Gandacul de bucitirie _?-r -- -
r r r-
---r-r
r-- r r
- - I

gigant are o lungime cAUrA gr DEscoPERA

,v

a se agata de i
su p rafefe de aproximatw T cffi, Pl-ANEra pAruArut: pp, 25, 48
c6t degetuI arititor I
I
a[ unui copit. t-------
- -r
r-rrrrr
-- --

iF'I3
 lrusEcrE gr PAnTJENI ..,r,: 1,.f,,-1.i,,,i::.';..1-, .',:
..-

Idswstele $i gwererii
&Le.urt"le 9i greierii se remarci prin Antene scurte
,,cintecele" melodioase ale masculilor, cind
i9i cauti perechea. Fiecare are chemarea Ochi mari
sa speciali, care atrage doar
femela din aceeati specie. Aceste
insecte nu folosesc vocea pentru 'trr
I

Aripi anterioare
a canta, dar produc sunetele cu inguste

ajutorul aripilor ti al picioarelor.

Sunt doue grupuri de licuste: cele
cu antene scurte (Ordinul Caelifera)
ti cele cu antene lungi (Ordinul
Ensifera).

Licusti

t- snn PTNTRU A sE snLVA

Picioarele posterioare ale lacustelor sunt
Abdomen lung

puternice gi foarte folositoare pentru a fugi

de dutmani. in timpul sattului unete specii
Organul auzului
de ldcuste se ajuta de aripi pentru a se este situat putin
impinge mai departe. Culorile vii ale aripilor deasupra bazei
posterioare ajuta la intimidarea du;manilor. piciorului posterio'

* 'SApRREA
Uruur
MuSuRot
Coropitn ita triie;te su b
pamdnt, unde se hrineste
cu raddcini. i;i folosette
picioarele largi anterioare
drept lopatd pentru a sdpa. -\. ----..
-
Aripile sale sunt m ici - ---S

a-
si nu poate zbura.

O coropitniti sapi
un musuroi
i.t
14{
 LAcusrELE gt GnetERlt

C,A.XTA CU AnIPILE
Masculul ldcustelor cu aripi scurte ,,cAntd" frecdnd
aripile anterioare de o creastd care se gdseqte
in interiorul picioarelor posterioare.
Masculul ldcustelor cu aripi lungi
,rcdntd" prin atingerea unor zone
speciale de pe aripile
anterioare. Creasti pe
picioruI posterior

Nr
1
4.
,tl h
Aripi
it poste rioare Licusti cu aripi tungi Licusti cu aripi scurte

ffi
viu colorate

* 'RoruRr
DE LAcusrE
in roiuri, adicd mase
Lacustele traiesc
de miliarde de insecte, care pot
provoca pagube mari agriculturii.
Lacustele atacd pe neagteptate
culturile, ldsAnd fara frunze plantele
si d istrugand cdm pii intregi.

Roi de licuste in timp

ce devoreazi o planti

Picioare posterioare Mandibule

puternice pentru a sdri puternice pentru
a mesteca

Licusti care
se hrinegte
cu o frunzi.
DATE ULUITOART
;t Ce[ mai mare care roi de ticuste
care s-a vizut vreodati in Africa a
atins incredibilut numir de 75 de
miliarde de insecte gi a acoperit o
suprafat; de aproximativ I 300 km', I
L---------------r----r
 lrusEcrE Sr PAnNJENI
f 'VTATA Uruu FTMELE

oItare&
Din oua ies a5a-numitete nimfe,
care traiesc si se hranesc in apa.
Crescind, nimfa se elibereaza de
vechiul exoschelet pentru a se

fimffitelor acoperi cu unul nou; acest proces

are loc de mai multe ori. Dupa
aproximativ doi ani este gata sd
iasa d in apa, deven ind ad u lta si
Aproape toate insectele, cind suferi nd transformarea fi nala.

se nasc din oui minuscule, au un

aspect foarte diferit de cel al
pirin{ilor !or. Pentru a deveni adulte,
traverseazi un proces, metamorfo za., Nimfa iese din apd gi se caldrd
pe tulpina unei plante.
in timpul ciruia suferi schimbiri Exoscheletul se rupe ti
extraordinare. aceasta incepe sa iasa

Pe misuri ce crette, o insecti devine prea

Odatd ie;it din vechiul
mare pentru exoscheletul sdu; de aceea exoschelet, adultul trebuie
trebuie si il schimbe cu unul nou, mai sd astepte aproximativ
o ord pentru a i se usca
mare. Pentru unele, acest proces are loc aripile lungi
de mai multe ori inaintea vArstei adulte,
pentru altele metamorf oza este radicald:
aceste insecte se imobilizeazi in teren,
sub formi de gogoate sau o alti formi
de protec{ie. in refugiul siu, insecta
(numiti acum pupa) se transformi
in adult.

CAnd aripile se usucd

si se intdresc, femela
zboara pentru a se
imperechea si pentru
a se reproduce
Se poate observa cregterea gi dezvoltarea viermilor,
tinindu-i intr-o cutie cu multi hrani.

'64r
 D ezvoLTAREA tNsEcrELoR
ffi*1ii.,,"; ' '

De LA Ou LA FIUTURE
CTcLUL DE VIATA AL Uxur HEnnrprER
C0nd oul unui hemipter se deschide, iese larva. La
l i;* fiecare schimbare, creqte o membrand noud gi mai
i ;-+-
{. t. ,s
Oul are un
mare, iar larva se aseamdnd din ce in ce mai mult
t: fi i fi diametru de
cu un adult. La sfdrgit uI dezvoltdrii, hemipterul
Panata2 mm
$#9 este gata sd se imperecheze penttg _a se reproduce.

/l Fluturele depune pe o frunzi

I ouale, care au nevoie
de
\
o siptamAna pentru a se deschide
ti pentru a da viata unei larve )
(vierme). 0u Hemipter Du pi Du pi c6teva Hemipter
abia ectozat c6teva zile siptim6ni adult

Fluture adult \ \
\

Viermele produce
IQ in jurul propriului corp
gn invelis dur gogoata.
ln interiorul sau pupa
incepe sd se transforme,
devenind un adult.
l; Viermele se hrine;te
L ti
creste. Odata crescut,
inceiea 26, s6, manAnce 5i se
prinde de o fru n26' folosind
mitasea produsd de propriul
corp.

Aripile fluturelui
se deschid treptat

l- Dupi cAteva siptimAni,

r* invelisul pupei se rupe gi iese
un fruroi fluture adult, care va
zbura pentru a se imperechea

----r----r------------

cAUTA gl DESCOPERA
REPTILE $l AMFIBIENI: pp. 18-19
L-------- r---r------
--
 husEcrE $l

CN
t/l'f
,\
&'u / ln tumea insectelor; cilugirifete
|

sunt vinitorii cei mai feroce. Cu viteza

fulgerului, i;i intind picioarele lungi
anterioare pentru a captura prada.
Existi aproximativ 1800 de specii de
cilugerife. Multe sunt colorate pentru
a fi confundate cu florile pe care triiesc;
mimetismul le ajuti si se ascundi
in timp ce i;i agteapti prada.

*l
I
Ochii mari ai cdlugdrigelor #
localizeazd prada

Aparatul bucal puternic

permite penetrarea
exoscheletului dur
al insectelor

Cilugirila pregititi
si minAnce o licusti
/
"l\.
Picioarele anterioare r.{
au spini lungi ascutiti
pe marginea interna
'{,

f'UN VAruAron Acn

Picioarele anterioare ale calugdritei
au spini ascutiti care o ajuti si tini
prada. Femela este mai mare decit
masculul si uneori il minAnci in
timpul imperecherii sau dupa.
Pradd prinsd
cu picioarele
spinoase ale
calugaritei

.rr*
 CAlucARrrELE

tTnnvEsr RE I rurrLrGENrA
Picioarele posterioare ale cilugiritei-
floare sunt plate pentru a se asemdna
cu petalele de flori. in acest fel, insecta
se ascunde pentru a captura prada ti
pentru a scapa de dutmani, precum
pasari si sopArle.

*t\

t
I
Celugirifa-floare are picioarele
i
i
I aseminitoare petalelor

Migcarea picioarelor anterioare ale O SosrE A CArucARrTEr

cilugirifei pentru a captura prada.
* 'CAPTURAREA
PnAzu
in timp ce agteapti o pradi, cdlugirita
tine picioarele anterioare strAnse. RamAne
ata pani trece o insecti, apoi, repede
ca un fulger, isi intinde picioarele spinoase,
prinde prada ti o mestecd cu gura puternici.
Mantispa nu este o cdlugdri{5,
ci o specie din ordinul nevropterilor.
Dar se aseamdnd cu cdlugdrifa qi se
comportd la fel, deoarece iqi intinde
picioarele anterioare lungi pentru a
prinde prada, precum insecte mici
qi pdianjeni.

Mantispa
DATT ULUITOARE
* Unei citugirile ii ajung
30 de miimi de secundi
pentru a-9i intinde picioarele --- -r ------- ---- --!
anterioare, si prindi prada /---:
cAurA $r DEscoPERA i
9i si o duci ta gur5. REPTILE $l AMFIBIENI: pp. 16-17
I
I
L------r-
---r-rrr-----

\
 IwsEcrE $r PAnNJENT

t-f,Mulele $i grupul
0ra
&Cu aripile lor mari ;i strilucitoare,
libelulele sunt insectele cele mai rapide
in zbor. Folosesc viteza 9i capacitatea
acrobatici pentru a vina alte insecte
in aer. Veritoarele lor, grupul Zygoptera,
sunt mai mici gi mai lente. Libelulele
triiesc in apropierea rAurilor; beltilor
A
sr' raunilor li depoziteazd, ouile in ape.
iuii se numesc nimfe. Ca gi pirin{ii !or;
sunt vAnitori feroce.

NTMFELE SUSaCVATICE
Nimfele libelulei nu au aripi qi trdiesc
inapd, unde prind prada. Intind inainte
buza lung5 inferi oard,, prevd zutd, cu clegti
mobili, pentru a prinde prada.

Nirnfa de tibetuti

Gomphidae
Cordulegaster
Prada este

"'*$ffi
". *^&J
prinsd in
clegtii buzei
inf e rioa re. f
'FoARTE
MULTE SpEcrr
Exista circa 5000 specii de libelule. Comphidae
se a;azi pe o ramurd apoi se arunci in fati pentru
Clesti mobili a captura prada. Cordulegaster sunt Iibelule mari,
pe buza
inf erioard care traiesc lAnga rAuri in paduri. Libellulidae /
se intilneSte de obicei langa o apa statdtoare
sau care curge Ient.
 LTeELULELE gr GnUPUL ZvcoPTERA

Corp sublire
* 'AcRoBATTE
iru Zeon
Libelulele ating apa pe alocuri,
cu aripile deschise si picioarele gata
sa prinda prada. Pot zbura inainte
si inapgi sau pot rimine nemiscate

Aripile strdlucesc
in aer. lntre capturile prizilor se
in lu m ina soarelu i od ih nesc pe ram u ri.

Ochii enormi permit

o vedere foarte bund,
astfel incAt repereazd
bine prada

Libelula imperiali
vAneazd, o musci
verde

Mandibule puternice
pentru a mesteca prada Picioare subliri pentru
a se agala de ramuri, nu
pentru a merge

Zygoptera care se odihneste

Picioarele sunt intinse

pentru a prinde prada
{TELULA snu zvcoPrERA?
Libelula ti Zygoptera se disting
prin felul in care tin aripile cAnd
nu zboari: Zygoptera le tine de-a
lungul corpului pe spate, libelula
DATE ULUITOARE le tine deschise si perpendiculare
* LibeluteLe cete mai pe corp.
Musci rapide pot atinge 50 km/h
verde zbu ri nd pe d ista nle scu rte,
o vitezi pe care mutte pisiri .--rl

nu sunt capabite si le {";;;-;;-;;;coPERA i

egatizeze. PASARILE: pp. 16-17
PLANTELE: pp. 40-41
L--------
-- -------r---

*2t
 husEcrE gl PAnNJENI

Hemipterele ?f'MI PTERE LE VTGETARI EN E

Plosnitele sunt fitofage, adicd se hranesc
cu plante. Traiesc printre copaci si tufiguri,
&Hemipterele reprezinti un grup de extragand seva plantelor si a fructelor.
insecte care au gura cu o formi speciali, Corpul lor plat se aseamini cu scutul
razboin icilor. Deseori prezinta desene
aseminitoare unui tub lung. O folosesc si cu lori vii.

pentru a face giuri in hrani gi pentru

a extrage seva. Unele, precum afidele
Scutul plat protejeazd
gi plotnitele, se hrinesc cu seva plantelor, capul si gAtul
scorpionii de ape preferi animalele mici
precum broascEl, pegtele gi scoicile. Plognifi
Anumite hemiptere beau gi sAngele hrinindu-se
cu o frunzi
uman ;i pot fi periculoase, deoarece
rispindesc boli.

Antenele lungi
ajutd insecta sa
recunoasca mediul

Aparatul bucal, folosit

la perforarea si extragerea
hranei, se gdseste sub corp

Greier adult
iese din nimfi

qt
'
CAtrtrEcuL GnEIERULUT
Creierele mascu I atrage femela d in
inaltu I copacu Iu i cu u n cdntec ascutit.
Femela depoziteazS, ouale in orificiile
ramurilor. Dupa eclozare, nimfele traiesc
su b pamAnt; u n ii greieri rimdn n imfe
chiar si 17 ani, inainte de a deveni
ad u lti.

224h
 HTMIPTERELE

DATT ULUITOARI
* Greierele este insecta care
emite sunetut cel mai intens.
C6ntecut siu poate atinge
112 decibeli, este mai
putern ic dec6t su netu t
unui feristriu electric.

- _ *.
-- u-^-r _:t+*-:?;;;*
- f-r
."
n l---!f"*
*. --

,A-
-r' a
:.. ru*
-tit& - --* t
!.r
.-

,s'
=-Jdii'tro*fi -r-r-.*'iE
ta#sar-. 'r,
19 e ?#
t t
*
s,,,9

o
-l VArfurile aripilor
anterioare sunt Perii minusculi impermeabili,
transpare nte
situali pe extremitati le picioarelor
hi d rometrei, in I esnesc m i scarea
pe suprafata apei.

Aripile anterioare dure

f
protejeazd abdomenul Hidrometra
ti aripile posterioare
'HEMIPTERE
AcvnncE
ln lacuri, mlastini si fluvii traiesc multe specii
de hemiptere acvatice. Unele sunt atAt de
utoare incat pot merge pe suprafata apei.
Altele, precum notonecta, inoata folosind
picioarele centrale 5i posterioare. Scorpionii
de apa giganti se afunda pentru a prinde
Notonecta se prada, misoari pAni la gase centimetri in
hrinette cu plante lungime ti sunt hemipterele cele mai mari.
mici 9i cu alge

r-r- ------- -r- - -- !

_?--- --
vvl
CAUTA $r DESGOPERA
Sl DESGO I

Un scorpion de api gigant REPTILE $l AMFIBIENI: pp. 12-15

I
captureazi un pette I
L-----------r---------
cu picioarele anterioare

iF23
 lrusEcrE gr PAnNJ:ENr 1 :'
"4'ii::.i'
"';::

o
I t* cnnnProN LA sAnrruRr
Puricele de pisica poate sari pAna la
o inaltime care depaseSte de 200 ;i

&Puricii gi peduchii sunt para ziti, de ori lungimea sa. Asta inseam n*';,!,
ca un purice, sarind din cusca unUj,:
adici triiesc 9i se hrinesc pe seama an imal, reuseste sa aju ngd in paru I

uman. Spinii mici de pe cap il

altor animale, numite gazde. Puricii ajuta sa rimana in '.+]

perfore azd, pielea pisirilor ;i a pielea pisicii, cu iino

gheareie indoite se
mamiferelor pentru a le bea singele. prinde de piele in \
Nu zboari, dar in raport cu dimensiunea timp ce suge
sdnge le.
lor; sar mai departe gi mai sus decAt
oricare alt animal. 5i peduchii triiesc
sugAnd sAngele, multi dintre i,
pe cet uman. in schimb, peduchii
care parazite az6, pesirile rod pielea
sau penele victimelor.
Rezilina

+l
PuRrcr cu AncuRr
Rezilina, un material elastic
Punrcrr gr CIUMA prezent la picioarele posterioare
,Ciuma neagrd" a fost o epidemie ale puricelui, il ajuta si sard.
teribild care, in secolul al XIV-lea, Rezilina actioneazi ca u n arc care
a provocat moart ea a milioane de proiecteazd puricele.
persoane. A fost rdspdnditd de
puricii care trdiau pe qobolanii
infecta[i qi care au transmis infec[ia
sugdnd-le sdngele qi apoi in[epdnd
oamenii. ,t*))
( *)t

Un purice de pisici mirit de 30 de ori

244p
 PuRrcr

DATT ULUIT(}ART
* Puricele cel mai mare este
Spinii mici de pe cap cel a[ castorului: cregte pf,ni
ajuta puricele sa ta 8 mm lungim, Eproximativ
rdm1nd prins de jumitate din
pdrul gazdei. misura aritati
a ici.

PApUcHELE PASARTLoR
Paduchiipisirilor se hrinesc
cu penele pdsirilor sau pirul
mamiferelor de care se prind
cu doua gheare puternice.
Ace;ti paduchi traiesc chiar
5i pe colibrii minusculi.

Piduchi de pasire
mirit de 40 ori
Pielea este foarte
Fir de pdr
sensibild la miscare Clegti puternici pentru
a se prinde de firele de pdr

Siritura unui
purice de pisici
* 'DrN
CnsA iru PAn
Peduchele uman triieSte
pe capul oamenilor. Se agatd
Aparat bucal
folosit pentru a de un fir de par cu ghearele
perfora pielea si picioarelor puternice in timp
suge sAngele ce suge singele. Femelele
depoziteazd ouile pe firele
Piduchele de par, fixindu-le cu un Iichid
uman lipicios pe care il produc
ele insele.

Picioare lungi
postefioare pentru Pdduchele uman poate sd-;i
a sdri pe animalul schimbe culoarea pentru a imita
gazdd culoarea pd.rului in care trdie5te

rr-l

Gheare pentru a se prinde

il;;-;;-;;;coPERi-l
pAsAnlLE: pp. 16-17
de pielea animalului CORPUL UMAN: pp. 14-15
 lrusEcrE gr PAnNJENT

modalitiltea de
$-q*plasare a
W rnsectelor
Un reticul de vene
Insectele au nevoie se se deplaseze intdreste aripile

pentru a gisi mincar, pentru a se

imperechea ti pentru a se ascunde,
atunci cand sunt in pericol. Aproape
toate merg, multe zboari, unele sar
sau inoate.
ln general, insectele merg cu ajutorul
a trei perechi de picioare, migcind separat
o pereche dupi alta. Toate picioarele
*
SrnucruRA AnrPrLoR
Aripile unei insecte sunt prinse de partile
laterale ale toracelu i, partea centrald
a corpului. in generat, sunt dintr-un
material su btire ti delicat, n u m it
membrana ;i intarite cu vene (tuburi
cave) care contin nervi si sdnge. /
\
1'

insectelor au aceeati structuri \

fundamentale, adaptati pentru diferite
scopuri, precum saltul sau inotul. Insectele
Fluture
care zboari au mutchi puternici la torace
care ii ajuti si mitte aripile. Pentru a
rimine in aer; trebuie si Ie mitte rapid.
Sirfidele ajung Ia 1000 betAi pe secundi.

*-. Sirf idi

Privind intr-un vas risturnat, cu gura in jos,
pute{i vedea insectele gi observa obiceiurile lo
AnrPrLE IxsscTELoR
Fluturii, coleopterele Ei lnulte alte insecte
au doud perechi de aripi , iar muqtele au doar
o pereche. Aripile anterioare ale unor insecte,
cum ar fi coleopterele, sunt dure qi rezistente
qi prot ejeaz-a aripile delicate posterioare cAnd
se odihnesc.
 M oDALITATEA DE D E":h,,$;*l$.$,:,A - lrusEcrELoR

Antene
scu rte
c
'MERs, lNor sAU SAnlr
Asemeni majoritatii insectelor, pestisorul
de argint se miSca in graba pe cele 5ase
picioare ale sale. Multi viermi au pe
partea posterioari a corpului o pereche
de picioare in plus, sau ,,picioare false",
asemdnitoare bastonatelor, cu aj utorul Elaterida
cirora inainteazd, cu misciri de ondulatie.
Unele insecte, cum ar fi coleopterele
Un fel de arc
Dytiscus, sunt inotitori experti, altii
prezent intre
fug de pericol sirind. picioare ajuta
-ttt"'

postertoare
elaterida sa
Std mereu Ia Pazd efectueze salturi
si se mi5ca Prin de 30 cm.
Efemera in zbor salturi rapide

Pe;tigorul de argint
Picioarele
}
Picioarele false adevdrafe se
\
\ ,r''' sunt aduse lAnga intind inainte
\ t-/ picioarele
adevdrate

Coleopterele DYtiscus Coleopter DYtiscus

se mi5ca in aPd cu aiutorul
perisorilor de Pe Picioarele
posterioare Vierme de geometrid

Picioarele lungi,
aproape inutile Pentru
mers, sunt folositoare
pentru a se sPrijini

+/
i
cAurA $l DESCOPERA )
l pAsAnlLE: pp. 16'17
I
Trei ,,cozi" lungi aiutd I
L--tr------
i e femera sd-il mentina
--rr-rr-r--

i= I

6 chilibrul in timp ce zboard

:
 lrusEcrE gr PA

DATE ULUITOART
* Mormolocii au ochii
impirtili in dou5, astfel
&Coteopterele re prezinti grupul reugesc si vadi ?n acetagi
timp gi in api gi deasupra
de insecte cel mai mare: se cunosc apei.
cel pu{in 350 000 de specii gi mai
rimin multe de descoperit. Coleopterele
triiesc in intreaga !ume, de la deterturile
cele mai aride la pedurile ploioase.
Au un aparat bucal puternic pentru Coarne lungi
utile in lupta
a mesteca 9i mAnca aproape toate
tipurile de alimente, vegetale sau
animale. Corn
pe cap

Corn pe torace,
partea centrala

lt zBorNrcr cu connNE
Mascu Iu I gandacu lu i Iu i H ercu Ie
a corpului

are coarne enorme pe corp ti pe

cap, pe care le folose;te drept arme
in lupta cu rivalii.
Fiecare forfecar
incearci sd ridice adversarul pentru
a-l arunca la pamAnt: daca
un forfecar zace pe spate,
se intdmpld sd nu reuseascd
sd se ridice.
CoTEoPTERE
StnAIUCIToARE
Coleopterele otrdvitoare
au corpul colorat qi strdlucitor.
Adul[ii mdndncd frunze
qi nectat, iar larvele se hrdnesc
cu lemn uscat sau verde.
GAndacul lui Hercule Perfor eazd, lemnul provoc0nd
poate atinge lungimea pagube.
de l6 cm, cu tot cu coarne.

Gindacii lui Hercule rivali

se lupti pentru a cuceri o femeli

Picioare posterioare Coleopter otrivitor

putern ice

;y,28{t
 CoLEOPTERELE
tr ltl'"i'

Femeli de forfecar care

rostogole;te o minge

f 'UN Cure
de excremente

CTUDAT
Forfecarul femela aduni excrement
animal si il face bulgdre. Apoi il
rostogole;te pana la cuib si depune
un ou; astfel larva abia ndscuti
se poate hrani din excrement.

O pereche de aripi tari

acopera 5i protejeazd Forfecar mascul
corpul forfecarului in

VArrrAroRII Rnpvt
Candacul verde de cdmp alearga foarte
*v
'UN CoLEoPTER GIcANT
repede cAnd vAneazi ;i prinde prdzi mici Forfecarul african este unul dintre
cu gura. Si larvele sunt vinitoare: i5i sapi insectele cele mai mari si cele
un cuib in pamAnt, apoi asteapta insectele mai grele. Masculii ajung sa
care trec prin apropiere. cdntireasci pAna la 1 00 de grame,
de trei ori greutatea unui tobolan
si cresc in lungime pana la 12 cm.
Femelele sunt mai mici decAt
mascu lii.

CA urA $l DEScoPERA
GAndacul
DINOZAURII: pp. 32-33
verde de cAmp
cu o pradi L-----lr---
-rrr-------

+2s
 lrusEcrE $r PAnNJENT

mu$tule & C0. Clesti la

extrem itatea
fiecarui picior
&Mugt"te sunt rispindite in intreaga lume
;i sunt o specie prezenti ;i in Antarctica. Aparat bucal
Spre deosebire de majoritatea insectelor; pentru a absorbi
hrana lichida
au o singure pereche de aripi: cele
posterioare sunt doue bastondg,
balansierele, care Ie ajuti si-gi men{ini
echilibrul in timp ce zboari. Existi mai mult
de 90 000 de specii de mugte, printre care
musca domestici, musca de cal si tintarii.

O musci domestici
merge pe tavan
Aparat bucal special care
perforeazd pielea victi mei

MuscA cu CnPUr irrr Jos

Mu;tele domestice penate au gheare mici Ochii compugi
si pernute speciale adezive cu care ai mustei percep
se agala ;i de suprafete netede ti lucioase. si cele mai mici
De aceea musca domesticd reuse5te miscdri ale prazii
si meargd cu capul in jos pe tavan. si ale dusmanilor.
J
I un tantar care se
' hranegte cu singe

cAToARELE DE sArvGE
Tantarii femeld se hranesc cu sAnge
de la animale, pe care il sug de sub piele.
in unele pa(i ale lumii pot transmite boli
cum ar fi malaria ti febra galbena.
Masculii nu sug sdngele, in schimb
ei se hranesc cu nectar din plante.
 MugrELE & Co. j'r. t
-i-, t '

Balansiere
Pernulele adezive Datoriti
de la extremitatea fiecarui balansierelor,
picior le permit sa se prinda mustele isi
de suprafete menf in
echilibrul
i in zbor.
Pdrul de pe corpul mugtei
d omesti ce poate transporta

li 'u*;i*' mizerie si bacterii

'.t'

O singurd
pereche de aripi
\t
Picioare Iungi
si su btiri TAntiroiul
tt

.t
TAruTAROIUL
i, picloarele sale lungi si subtiri si
aripile zvelte, tantiroiul se aseamana
unui tantar mai mare. De obicei adultii
traiesc doar citeva zile si pot si nu

f
'MUSCA-CALULUI
minince nimic. Larvele se hranesc mai
ales cu radacini si plante in
descompunere.
Acest tip de musci are ochii
foarte mari, in culori
strilucitoare: rotu, verde, auriu.
Mascu lii se h ranesc cu nectaru I

florilor. Femelele, in schimb, j i

mutca caii, animalele domestice tf DATE ULUITOARE

computi
si alte mamifere, pentru a bea * Larvete mugtei petrolului
singele. triiesc in puturile de petrol
Musca-calului
din Catifornia. MinAnci
insecte care rim6n prinse
pe suprafa!5.

OcHruL MugrEr
Ochii bulbuca{i ai muqtei
sunt compuqi, zdicd sunt
alcdtui[i din mii de lentile
mici qi sunt foarte sensibili cAurA $t DEScoPERA
ler migcdri.
CORPUL UMAN: pp. 22-23
Ochii compusi ai mugtei l----------r-------rrr
 NrusEcrE
r :, - riiyd*r4l

Fluturf,f; St f,nlenel
&Exista circa l50 OOO de specii de fluturi f FLUTURE SAU FNIENA?
t
gi falene, printre care creaturi minuscule Fluturii zboari ziua si deseori
au culori strilucitoare, iar falenele,
care misoari mai pufin de un centimetru gi care zboard noaptea, au culori mai
falene enorme, mai mari decit unele pisiri. stinse. Multe falene au antene
penate sau drepte; cele ale fluturilor
Fluturii gi falenele au doui perechi de aripi se aseamdni cu niste bastoane.

9i un aparat bucal special, cu o trompi in

formi de spirali, pentru a absoarbe lichidele.
Larvele sale, viermii, nu au guri pentru
Antene dese
a mesteca gi se hrinesc cu plante. Ia extremitati
/

Vierme de ornitopter

Ornitopterul
Reginei Alexandra

Solz al unui fluture mirit

f'ARIPT cu SoLzt c
Aripile fluturilor si ale falenelor sunt 'SFINXUL ZSURATOR
acoperite cu solzi colorati, in realitate SfincSii zboari mult timp
piele plata si sublire care se suprapune 5i sunt rapizi. Pot atinge
ca tigla unui acoperiS. Fiecare solz este 40 kilometri pe ord, mai repede
prins in mod flexibil si se poate miSca decdt orice alt fluture sau falend,,
in sus si in jos. Solzii formeazi desene si plutesc in aer in timp ce se
foarte frumoase gi culori care stralucesc hrinesc cu nectarul florilor.
la soare.

Un sfinx in zbor

=:+
 FIu r u *',1--flJ*-*ks E LE

Antenele percep
mirosul cel mai fin

fl'

l,$_ Aripi in culori

mai putin vii

Zona transparentd
a aripilor, unde
solzii nu cresc
Aripi acoperfte
cu piele subtire
sau solzi
Saturnia
Atlante

f'UN Pnl PTNTRU A Brn

Fluturii si falenele se hrinesc cu Iichid
precum nectarul florilor 5i sucul din fructe.
Sug h rana printr-o trom pa lu nga su btire
asemindtoare unui pai, care se numeSte
proboscidd, ;i pe care, atunci cand nu
o folosesc, o tin infasuratd sub cap.

DATT ULUITOARE
* Saturnia Atlanfe este una
dintre falenele cele mai mari Sfinxul Madagascarului
din [um: oripile sate pot
atinge 30 cm I--r - - - - - - -
r
-
r- r r
- -- - - r -
rt
I
'al
S-"{YYr
GAUrA $l DEScoPERA
PI-ANTELE: pp. 24-25 A
Copit cu un modet de Saturnia
I \\
Attante in mirime naturali !.--r--- -rr----r--r-r- -@

*Lr.'
L
 IwsEcrE gr
w
PATnNJENT

ExTnnGEREA Srvrr

mflncarea Cura plo;nitelor se aseamini cu un trompa rulatd,

cu care insecte le perforeazi fru nzele pentru
a absoarbe seva internd. Deseori plo;nitele

gi hrinirea s u nt verzi , astfe

I se ascund bine intre frunze.

UUnele tipuri de insecte se

hrinesc cu aproape orice. Fitofagii
mininci frunze, flori dar ;i sevi
gi nectar; carnivorele capture azd,
creaturi vii sau se hrinesc cu animale Plognifi pe 'q\

deja moarte. Unele insecte sug o fru nzd,

chiar 9i sitrB, sau minAnci hArtie,

lAni gi lemn.

Aparatul bucal al insectelor este adaptat

tipului lor de hrinire. Gura celor care se
hrinesc cu lichide, precum nectarul, s
nume;te proboscidi gi se aseamini cu un pai.
Cele care se hrinesc cu sAnge sau sevi
au 9i un aparat special pentru a perfora
sursa de hrani. Mandibulele colectorilor
gi a altor insecte care mininci hrani solide
sunt puternic, pentru a mutca gi a mesteca.

Musca domestici folosette o pernifi care se
aseamini cu un burete pentru a absorbi hrana lichide
#
.ADUNAREA
HnnNEI
Albinele domestice adund nectarul
si polenul din flori pentru a-l duce
la stupul lor. CAnd o albina se aseazi
pe o floare, polenul se lipeste de corpul sdu;
albina inlatura polenul cu picioarele centrale
si il strAnge in zone speciale pe picioarele
posterioare, unde este tinut de solzi mici.

3_{f
 MATcAREA gr HnANIREA

{PcANA PTNTRU FuRNIcl

Larva leul-furnicilor sapa in teren
o gauri in forma de palnie, apoi
asteaptd cu mandibulele deschise.
Dacd o furnici se rostogoleste in gauri,
leul-furnicilor o prinde imediat.
Leul-furnicilor in capcand

qf,rusJ;'Jff;il:'"
Mandibulele
Asilidae este un vAndtor feroce ti rapid. Prinde spinoase
alte insecte din zbor sau in salt, prinzdndu-le cu deschise sunt
picioarele puternice acoperite cu peri; apoi gata sa prinda
perforeazd, corpul prazii si ii absoarbe seva. prada

Leul-furnicilor in
agteptarea prizii

Polenul se prinde
de corpul cu peri
Polenul este pdstrat IxsncrELE CenNIVoRE
in zone speciale pe
Necroforii se hrdnesc cu
p i ci oarel e posteri oare
qobolani qi pdsdri moarte.
unele ingroapd corpul prdzilor
in pdmdnt gi depun oudle pe
carnea pu trezitd: astfel larvele,
la nagtere, vor avea hrand
din abunden[d.

Necrofori 9i larve se hrinesc cu

carne putreziti

Perii de pe picioarele r
'cnurA gr DEscoPERA
r
------------- - - -.1
centrale indeparteazd /-- :-
I
polenul de pe corp
PASARILE: pp.26-24
PLANTELE: pp. 24-25

AIbina adund O albini domestici L---r---r---------r---

^
e ctaru I aduni polenul
 lrusEcrE gr PAnNJENI
Albinele muncitoare
umplu o celula cu polen
si miere, hrana destinata
larvelor.

Athfimd@ ar?
)TUPII
Albinele domestice i;i constru iesc
cuiburile (stupi) in copaci sau in
&Unele tipuri de albine, ca cele stupi (cutii construite de om)
Stupii contin foarte multe
.

domestice gi bondarii, triiesc in hexagoane, poligoane cu tase

comuniteti denumite colonii, care latu ri , real izate d in ceara p rod usd
de corpul albinelor. Unele cisule
reunesc multe mii de insecte. in sunt folosite pentru depozitarea
fruntea coloniei este o femele, regina. mierii, altele sunt destinate
oudlor si Iarvelor.
Albinele muncitoare pizesc stupul,
aduni nectarul gi polenul pentru
rezervele alimentare gi au grija
de ,,rlou-niscuti" . Alte albine triiesc
izolate li nu construiesc stupi mari .

Celulele hexagonale
nt realizate d in ceard
su
mestecata
Dnxsut, At SINELoR
In interiorul stupilor albinele
muncitoare executd un dans
special pentru a comunica
colegelor unde este hrana.
Yiteza qi direcfia dansului aratd
unde se poate gdsi cea mai bund Regina
hrand; un dans rapid inseamnd depune oudle
o bun[ sursd de hrand. in unele celule
TrAntor Albina regini

NA sr LucRAToARE LE
lntr-o colonie exista diverse tipuri de albine.
"frcrRegina este mai mare decdt celelalte
si depune oudle. 5i Iucrdtoarele sunt femele,
dar nu depun oud. Datoria masculilor,
Albine Iucritoare den u m iti trantori, este aceea
Albine domestice executindu-si dansul de a se impreuna cu regina.
 ALSINELE

DATT ULUITOART
* in timput vielii sale o albini
lucritoare aduni nectar
suficient si produci 7 g de
miere. Pentru a umpte un vas
de miere de /'00 g este nevoie
de aproximativ 57 de atbine.

Mierea provenitd din nectar
este depozitata in celule
pentru a hrani colonia in
timpul iernii
Albini ziditoare
*
O AIBINA SUBTERANA
O albin a ziditoare trdie5te singurd.
Sapa un mic cuib in pamant si ii
acoperd peretii cu un lichid transparent
si impermeabil care iese din abdomenul
sdu si care devine neted si dur ca cimentul.

Ceara este produsd

intr-o zond, speciala a
abdomenului albinei
lucratoare

\ Regina 9i lucritoarele Megachile la munci pe o frunzi

pe celula de stup

Uru Cure DE FnuNzE

Folosindu-ti mandibule sale mari,
megachile taie buciti de frunzd si Ie
s foloseste pentru a impa(i si imbrica
A
={{ celulele din cuibul sdu. Umple celulele
{ cu polen si in fiecare depune un ou.
Cand noile albine se nasc, se hranesc
cu polen.

r-r---- r--
_--- -- - ---- -- -
lYv
cAUTA $r DESCOPERA
PASARILE: pp. 32-33
PLANTELE. p 22
 ilusEcrE gr PATnNJENI

lespile DATE ULUITOART

* Cet mai mare cuib
construit de viespe a fost
&C" gi albinete, multe viespi triiesc gisit in Nou a ZeetandS. inatt
c6t doui persoan, ra at6t
in grupuri numeroase, colonii. Viespile de greu inc6t a cizut gi s-a
rupt in dou5.
Polistes Gallicus (Vespa Cartonaia)
construiesc cuiburi incredibile folosind
lemn mestecat. Altele triiesc izolate.
Viespile adulte se hrinesc cu nectar gi Corp lung
fructe coapte, dar vAneazd, alte insecte
pentru a-i hrini pe cei mici. Multe au
un ac la extremitatea corpului, pe care
il folosesc pentru a ucide prada 9i pentru
a se apira.

#
'CurBURr DE HAnrrE
Pentru a-ti construi cuiburile, viespile Ac la extremitatea
corpului
mesteci bucati de lemn pe care il amesteci
cu salivi. Folosesc acest material asemdndtor
hartiei pentru a constru i celu lele hexagonale
care formeazd structu ra cu ibu lu i si care
invelesc exteriorul cu diferite straturi.
in generat agata cuibul de o ramurd.

I
I
Corp fngust fntre
torace si abdomen

Un cuib de viespi

3e$
 VtESPILE

HNANAPPXTRU CnIMTCT
oudle
qcRoPArA DE vtr ViesP ile CYniPidaedePun
sau frwze
paiaryeni. p" ufastare, rdddcini
Fem.r.G bri.o alte insecte ti rdmine paralizata' de coPac. ln jurul fiecdrui ou
viespi inte;d pradu, .ur. un fel de minge'
Aceste fturro forme azd ia
ApoioingrouPa'idepuloualepeCorpulsau. ;;;;"qa. Cond l arva de viesPe
CandSenaSClarvele,sehranesccuacestea. nagtere' se hrdnegte
cu lesutul
cdrnos al gogoaqei'

Doud Perechi
de ariPi Mandibule Puternice

Viermele va deveni
hrana Pentru larvele
viesPii ViesPe a CYniPidae
pe o 9o9oa9i

lhneumonid
femeli dePune
ouile

Tub Pentru a
r depune ouale
I
ViesPe ingroaPi Prada

Larvi de insecti

LTMN'L'L
r trIrF\"'Tj:,i;";;
Pr aza ouaile pe larvele
ul depozite
lhneumonid tril
"f,RF.RAREA
altor
altof insecte care traiesc
l[l5eLLcLc]'r\- sulb scoaria coPacilor' .l
-^.,r' y^'ay
p:tt:P:T':.t ifile. I
sau
Femela miroase larva ii rrtir I

;:T;i:# i;;;r iJosind iubur rung ascutit

;lo
coiiurui ri depune ouale
cAuTA 9t DESCOPERA
pAsAnlLE: PP' 32'33
::'i:':ft1:rnitatea . Y --..+ii
nou-n6'scuttt
LinO ouale se inchid '
se Pot hrani din larva'
 'lNsEcrE $t

Furnlelqtteffi
-a-CJtrAns inrudite cu albinele 9i cu viespile,
$emineu central

{=? Turnul funclioneazd

furnicile triiesc in colonii imense, alcituite din pe post de temineu:
aerul cald aerul
peste 100 000 de insecte; acestea igi construiesc iese 5i
rece pdtrunde,
muguroaie in copaci sau sub pimAnt. Termitele pdstrAnd muSuroiul la
o tem peratu rd constanta
triiesc precum furnicile, deoarece sunt inrudite
cu acestea, fiind cunoscute pentru muturoaiele
lor in formi de turn, inalte chiar de cAtiva metri. ', Sem ineu lateral

Zone in care termitele

cultiva ciuperci cu care
se h rdnesc
Termiti regini
cu oui

Masculii
gi femelele
sunt inaripafi

Depozite
Termiti Termiti pentru hrand
lucritoare soldat

f'MusuRor
DE TTRMITE
Compartimente
pentru larve

Mu;uioiul este opera termitelor

I ucritoare. Constru iesc perelii

amestecind cu salivd noroi Compartimentul

reginei
si lemn mestecat, amestec
ce devine dur ca piatra.
Termitele soldat apiri ln interiorul unui
m usu roiu I , iar regina depu ne oui. muturoi de termite

:oo*
 FuRNrcr gr TeRMtrE

DATE ULUITOARE * 'lN

* UneLe furnici denumite vase Mnn5r
de miere sunt utitizate ca Furnicile Iegionare, spre
recipiente vii. Acestea sunt deosebire de celelalte, nu
hrinite cu atat de mutt nectar locuiesc in mu5uroaie. Acestea
?nc6t corpul tor se umf 15. mirsiluiesc cu miile prin
CAnd hrana se impulineaz5, paduri formAnd armate
celeta lte f u rn ici preseazi enorme. Acestea pornesc
"vasele de miere" pentru in grup peste insecte, 5erpi
a elibera rezervele. si alte animale mici pe care
le devoreazd cu mandibulele
0 f urnicS-vas de miere cu nectar lo r u riase.

Mandibule
puternice

Furnici
legionari

NLTIVAT'ARE DE CI u PE RcI
Furnicile taietoare de frunze decupeazd
bucdtele de frunze gi le transportd
in muguroi, sub pamdnt. Pe grimada
de frunze mestecate 5i aflate in
descom pu nere cu ltiva u n tip
de ciupercd cu care se hrinesc.

Furnici care transporti citre

musuroi buciti de frunze
r:- rrrrl

Furnicitiietoare de frunze
'cnurA gr DEscoPERA
/--
-rrrrrr--rrrr

care decupeazi bucifi de PASARILE: p 38

frunze cu ajutorul PLANTELE: pp. 27, 43
mandibulelor puternice L------------r----r---

+41
 lrusEcrE Sr PAnNJENI

f BoMBE DE Gnz
in cazul in care un dutman se apropie
prea mult, gandacul-bombardier

&p&rare
Multe animale capture azd,
insectele pentru a le minca. Dar
insectele au metode specifice pentru
a se proteja gi pentru a nu cidea
mereu victime priditorilor.
Antene
improa5cd un nor de gaz veninos si
care provoaci rdni. Cazul este produs
in interiorul abdomenului prin
amestecu I a doui su bstante ch im ice
inofensive, care intrAnd in contact,
explodeazi cu zgomot.

Unele sunt inarmate cu ace pentru a-ti

injecta veninul in inamici. Culori puternice,
precum rotu 9i negru, avertizeazl, inamicii
ci insecta este veninoasi sau nu trebuie
mincati. AIte insecte se apiri camuflindu-s, *e ,Flfrfrr
confundindu-se cu mediul sau aseminAndu-se _*_E
*;T*"
foarte tare cu un alt lucru. Molia albitri, _.:
!.4'lr.t
i$*r;i.
-:;, ffoutr,
'

.t:"*."
spre exemplu, este inofensivi, dar seamini E3
flF
I frt*
cu o viespe care infeapi, inducAnd in eroare F"
j .;n
.ts
F::r
inamicii care o eviti. I
;" ;r,s
-_-*

t .Tt
I -*'
-,"1 f q!
11
fus{
F't
t"i
*;t
'*
,r, ,@'
Nor de gaz
ven i nos

I
Viespe Peri ce provoacd iritatii
-rh
C. "v;
pera corpul omizii
Omida
Lymantria

Multe tipuri de o mizi sunt acop.iit. .u peri .d

,,ff
provoacd iritatii si cu spini, din acest motiv
Molia albind are rep rezintd o ,,im bucitu ri" foarte d u reroasi, iar
pe corp desene cu pasarile invata rapid ci trebuie si le Iase in
linii precum viespea pace. Aceste omizi pot provoca iritatii nepldcute
chiar si omului.

or{
 MODUL DE ApARARE

Aripile anterioare Desene

robuste protejeaza in forma
abdomenul ti aripile de ochi
posterioare

cap de bufni{a
qs
'OcHr ALARMANTT
Unii fluturi si molii au pe aripi desene
Abdomen ce par a fi niste ochi mari, ce te fixeazi.
ln acest mod, inamicii ii consideri mai
Insecta igi poate roti mari si mai de temut decdt sunt acestia
v1rful abdomenului in real itate.
pentru a improtca gaz
veni nos asupra agresoru I ui

i:1\
\ \,.
$:l
i Acur VrESPrr
i\t".i Acul viespii este lung gi gol pe sac
Trei perechi de picioruge interior, pentru a putea *,,- pentru
inier-tq \/pninrrl ?nfr-rrn 8- ; venin

#F:[#iHl:#Ff
ori
_["
Un gAndac-bombardier
pregatit sa improaste gaz
de mai multe ,)r=, L
.+
1\
Ac
*
Gusr RAU Mirireaacutui in f "'

Culoarea aprinsa a gandacului interiorut abdomenu[ui .\ ,"

veninos Meloe ii atentioneazA

pe praddtori cu privire la gustul
sau oribil. Corpul sau contine
Jn venin puternic care r-r r!

caralizeaza pridatori i . Pcare

'cnuTA $t DEscoPERA
/r-
-;- -------------

:
pp. PLANTELE: 32-33
rita pielea persoanelcr-, $TilNTA DtN JURUL NOSTRU:
f, rovocand vezicu le precu irl r
!---------------r-----
pp. 46, 50-51
:ele provocate de urzici.
Meloe veninos

+43
 lrusEcrE gr PATnNJENI

Inseetele $i omul .,
PoLENrzAToRr r PnTTELoR
&Deseo ri,insectele sunt considerate partile masculine ale florilor produc
polen, care ajunge pe pa(ile feminine,
suparitoare: unele sunt deunitoare formAnd semintele unor noi plante,
pentru agricultori, deoarece distrug datorita unor insecte precum mustele
si albinele. Acestea, a5ezindu-se pe
recoltele; altele mutci gi infeape omul f Io ri , se p rafu iesc cu po le n , pe care il

gi rispandesc boli. Dar nu toate insectele lasa pe partile feminine ale florii pe
care se asazd succesiv.
sunt diunitoare. in reatitat, multe
sunt de mare ajutor. Feri insectele
care transporti polenul de Ia O singurd
pereche .de aripi
o floare la alta, spre exemplu, multe
plante nu ar putea crette gi omul l1-ar
mai avea cu ce si se hrineasci.
Corpul este
acoperit cu
polen

Pdduche Sirfidele iEi pot mentine

de plante echilibrul in zbor
deasupra florilor
si pot zbura inapoi

"f.
'
S
,{1
tl
'of'o
Bubu ruzd, mAncind ;i
1',
un paduche de plante ,l

;=l
Granule de polen tI
*" pe o floare d .' -r":\-:{S
PEsnclD NnruRAL
Buburuzele in culori
Petalels -=-
strilucitoare constituie un atrag
pesticid natural, deoarece se insectele
h ranesc cu m ici insecte verzi
,
i

paduchii de plante, ce stau \\

grimezi pe plantele din gradini
Membru din familia
si de pe camp.
sirfidelor care se
ageazi pe o floare
 lrusEcrELE gr OrvruL

* 'TEsAroRIt
DE MArnsr
nnatutea e produsa de larvele viermelui
de mitase. Aceasta provine din gogosile
pe care larvele Ie tes in jurul propriului
Viermele
corp atunci cand se transformi in pupe.
adult iese
DATT ULUITOARI
Firul de mdtase poate fi utilizal de om
d in gogoasa >t in unele regiuni din Africa,
pentru a realizatesituri splendide.
triburile utitizau veninuI
extras din pupele gindacilor
din specia Chrysomelidae
pentru a otrivi vArf urile
sige[itor pentru v6 nitoa re.
de mdtase
Gogoagd
{
formatd in jurul
corpului larvei

Mdtasea pentru Vierme de mitase

fab ri carea tesutu ri I o r ;i gogoagi
esfe de obicei
PnoDUSELE AprcoLE
colectatd inainte
sd iasd viermele Mierea pe care o mdncdm
este produsd de albine
pentru a-Ei hrdni larvele,
adic6, nou-ndscu[ii. Cel ulele
stupului, fagurii, repr ezintd,
o sursd de ceard de albine.
t
I

l
rt Cetulete se pot observa

in unele
-rtari,
O cusrARE DtN lrusEcrE
larvele groase ;i
in fagurete delicios 9i in
[uminirite de ceari de albine

suculente si viermii gro;i sunt

:onsiderati o masd delicioasa.
-acustele fripte reprezinti o r-rl
*nasd foarte nutritivi.
'cnurA $l DEscoPERA
/---:-
-rr---r-rr--r --

i
PI-ANTELE: pp. 24-25
I ISTORIA OMULUI: p. 33
I

Licuste fripte intr-o piafi

L--r-r-r--rr--rr-rr--r

din Thailanda

tF4s
 lrusEcrE gr PATnNJENT
Patru perechi Prada este
,qF de picioare infasu rati cu

Pflnnele de piianl en
$**,
un alt fir de
matase

&Piianjenii sunt cunoscufi pentru

pAnzele de mitase pe care le tes
pentru a prinde in capcani insectele.
Metasea este produsi de glandele
ce pornesc de pe abdomenul
paianjenului prin mici canale,
denumite filiere: mitas?, la inceput
lichide, se solidifici in contact
cu aerul. Dureazd, mai multe ore
pAni cAnd un paianjen i;i {ese
pinza, apoi asteapti ca o insecti
hot ttcaf op o t -J.. o.l. .-. (D o - -

si ii cadi in capcani.

*TANJENUL DE GnAortrtA Perii de pe picioare

Paianjen u I de grad ina i;i tese pAnzele ajufi p\ianjenul sd
perceapa m iscarile
in forma de roatd, acestea putand fi
de pe pAnza
vizute d eseo ri in case s i in grad i n i .

Acest paianjen tese doua tipuri de

mitase: cu un fir puternic si nelipicios
tese structu ra pan zei, in tim p ce Piianjen de gridini
pentru spiralele centrale foloseste cu prada prinsi in
pAnza sa
o mitase I ip icioasd ce imob il i zeaz6,
p rad a.
Filierele se afld pe
abdomenu I pai anjenul u i

DATT ULUITOARE
* Mitasea piianienitor
este foarte sub[ire, dar gi
rezistentS. De fapt, este de
trei ori mai puternic decit Mdtasea iese
d in f iliera
un f ir de otet de aceeasi
g rosime.

paianjenului
 PATZELE DE PAInNJEN

Pedipalpii sunt utilizali

pentru a trimite semnale
qNzA DE PATANJEN PI-nrA
partenerului
Paianjenii din familia Agelenidae tes
o pdnzi plata ca o foaie de hartie ti se
Chelicerele sunt utilizate
ascund dedesubt. PAnza este fixati cu fire
pentru a apuca prada
lungi: atunci cAnd o insecti se Iove;te de
fire, cade in plasi si este prinsd imediat
Aparatul bucal al piianjenului
de paianjen.

TeseREA uNEr pAruze

DE PAINruJEN

l Piianjenul, inainte
I de toate, tese o
structu ri d in mitase
in formd de Y sustinutd
de doui ramuri sau tije.

Un piianjen din familia

Agelenidae igi a;teapti prada
O Apoi adaugi
L mai multe raze ?\
structurii in Y dinspre
centru cdtre exterior;
pentru a fixa pAnza.
r*

In cele din urmi,

IQ tese in cerc pentru Piianjen
a realiza o spirala din famitia
Ii p ic ioasa in ce ntru I Deinopidae
pAnzei. Prada este
capturata in spirale.
CapcANA PATANJENULUT
Pdianjenii din familia
Deinopidae fes o pdn zd, micd,
qi rezistentd,, apoi se prind de o
ramurd cu un fir de mdtase qi tin
in fa[a lor panza ca o plasd. Cdnd
se apropie o insectd, pdianjenul
aruncd plasa peste pradd, apoi o
prindpentruaodevora.

r--l

{";;;-;;-;;;coPERA i
MARILE INVENTI: p. 17
I REPTILE $l AMFIBIENI: p. 48
I
L--r---
-- -- -- -------r-
 lrusEcrE gr PAnNJENT

Iliver$i paianjeni
/) qt
+J' I o1i piianjenii pot si produci mitase,
dar nu to{i fes pinze pentru a se hrini. Unii,
foarte rapizi, i9i prind prada pe pimint; unii
i9i construiesc galerii gi capcane 9i igi iau prin
surprindere victimele. Mulfi piianjeni igi
paralize az6, gi ucid prizile cu venin, dar pu{ini
au o mu5cituri periculoasi pentru om.

Fire de mdtase
o, Ii p icioasd

AscuNzAroARE iw Cnz DE Arnc

Paianjenii din familia Mygalomorphae sapi
cuiburi pe care le acoperd cu un strat de
mdtase pentru a ascu nde intrarea. Atu nci
cand paianjenul simte prada apropiindu-se, Cuibul este cdptuSit
iese din ascunzitoare, sare pe prada;i o de granule de humus si
tariste in vizuina pentru a o mAnca in liniste. matase pentru a evita
prabusirea acesteia

Cuibul poate
fi adAnc de Cuibul unui
30 cm piianjen
migalomorf

Fire de mdtase
I ip icioasa
Piianjen din
familia Scytodidae
*
PANZA LlplcloAsA
Atunci cAnd un paianjen din familia
Scytodidae se apropie de victima sa,
elimina doui fire de mdtase Iipicioasi
ce cad ca o plasa peste pradi,
imobilizal6, la pamAnt fara posibilitate
de a fugi. Paianjenul ucide prada prin
muscituri si o mindnci.
 DlveRgr PATANJENI

.-
Exteriorul utii este
t,-r'i ; dcoperit cu mutchi VTESPE LA VANATONRE
pentru a o ascunde DE, PATANJENI
,.*r
)lt
1rr Chiar qi pdianjenii au inamici.
tt
4
t'
i+
Un piianjen migalomorf Femela viespii pdianjen
f.a-.
s: iese din cuib pentru a
-'t
par alizeazd, pdi anjeni i cu acul
captura prada
= sdu qi ii introduce intr-un cuib
subteran. Apoi iqi depune
f oudle in cuib qi il sigil eazd,,
ldsdnd pdianjenii ca hrand
pentru larve.

Femeti de viespe piianjen cu prada sa

Perii de pe picioare * 'O

ajuta migalomorfele sa CnpcANA IN FORMA
perceapa apropierea DE PAI-ruIr
prazii Paianjenii din familia
Agelenidae tes o panzi in
forma de palnie ce conduce
cdtre un cuib; apoi acoperi
O muscd tArAtd in
intrarea cu fire de mitase.
cuibul paianjenului
Prada, in trecere, miSca firele,
iar piianjenul iese pentru a
o ucide.
* 'UN
VAttAron Rnplp
Paianjenul lup nu tese pdnze.
Spre deosebire de multi alti
paianjeni, acesta are o vedere
buna ;i rdmine de garda in
a;teptarea prazii. lmediat ce a
identificat-o, o urmiregte si o
prinde cu maxilarele puternice.

Piianjen lup din

desertul australian

Fire de mdtase

DATT ULUITOART
* Puii de p;ianjen folosesc Piianjen din familia Agelenidae
la intrarea in cuib
fire de mitase lungi gi subf iri
drept pinze pentru a fur---r---rr------ ------!
parcurge distante tungi ,}-d{,Yr-,-^,-l I

in aer, ca gi cum ar f i
') ) cAurA $l DEScoPERA I
Y MAMTFERELE:
' 'l-rpp. 14,' 30
--
(
dettaptane. I \
:.--r-rr----r-r-r--- - - -
Q \

+o'
 fi H e r
o

HGffi
rc E MH eana
ffit[ulorite, desenul sau o
anumite forme ajuti unele specii
de insecte ti de peianjeni si se
ascunde de preditori . Mimetismul
permite insectelor chiar se ili ia
prin surprindere prada.
Multe insecte gi piianjeni care triiesc
in arbori sau in arbutti sunt ve rzi sau
maro, pntru a se putea confunda cu
mediul. Altele reutesc si se camufl eze
deoarece se aseamini cu orice altcevd,
spre exemplu cu o fru n26,, floare, spin sau
cu o rimurici. Astfel e foarte dificil si fie
vizute de alte animale.
Un piianjen-crab camuflat pe o floare
f 'AscuNs
PnTNTRE FI-onl
Micii paianjeni-crab au acelea;i culori cu
florile pe care trdiesc. Ace;tia rimin nemi;cati,
prefacandu-se a fi petale inofensive, pini
cand sose5te o insectd, pe care o captureazd
dintr-o siriturd. Unii paianjeni isi pot schimba
culoarea pentru a se confunda cu diverse flori.
Insecta-ramurd se miscd
pe timpul noptii 5i se
hraneste cu frunze

Picioare lungi
si su btiri
Creangd

Haine verzl gi un pic de culoare
pe fafi servesc drept camuflaj
in vegetalie
-,,5g|4r
*
CnEANGA sAU rNsEcrA?
Cu corpul sdu lung ti subtire, o
insectd-ramurd poate semdna cu
o parte dintr-o creangi pe care std
asezati. Se unduie5te in vAnt ca o Insectd-ramurd
adevirati ramurd. Este foarte dificil mimetizata pe o
pentru pradatori si identifice aceste creangA
insecte m imetizate.
 CnEATURI Cane sE CnrvluFlEAZA

fisEcrE AsEMANATonRE
FnuNzELoR
Insecte le-fru nzi se m im efizeazl,
astfe I in cit seam an i cu fru nze Ie
copacilor in care traiesc. Aripile Ior
au modele similare nervurilor si par
chiar roase pe margini. Pana ;i
piciorusele au membrane
O insecti-frunzd, pe o planti asemanitoare fru nze or. I

Spin adevdra

Insectd din familia '\\

Membracidae cu ,,spin"
care ii creste pe partea
centrala a corpului \.:
''

*
)PIN FALS
Corp subgire, lnsectele d in fam ilia Membracidae
ce seamana sunt mici insecte cu corp ciudat. Daci
cu un bastonas se a5azd pe tija unei plante, seamana
incred ib il cu u n sp in ascutit. Se
hrinesc cu seva plantelor.
/
/

Antene lungi pentru lnsecte din

a percepe mediul familia
inconjurdtor Membracidae
mimetizate pe
CArlige pentru a se o tiji cu spini
agafa de ramuri

r--!

{";;;-;;-;;;coPERA !

M A MIFERELE: p. 25 /
REPTILE $ IAMFIBIENI: pp. 16-17 \ \
7_D
 lrusEcrE sr PAnNJENT

Seorpioni, eapu$e gi acarieni

&S.orpionii, cipugele gi acarienii
DATE ULUITOARE
aparfin toate aceluiati grup de * lmensuI scorpion
nevertebrate: arahnidelor. Ca gi imperiat african are
paianjenii, rudele !or; au opt piciorute o tungime de 18 cm:
c6t o banan5! ,

;i nu au nici aripi nici antene. Scorpionii

au Ia extremitatea corpului un ac cu
care i;i ucid prada. Toate cipugele gi
unii acarieni sunt paraziti: triiesc pe
seama altor animale, hrinindu-se cu
sAngele gi cu pielea acestora.
Scorpion care
ataci un greiere
f' LA VAruAronRE
PE Trlrp DE NonPTE
Scorpionul din desert petrece ziua
ascuns sub pietre sau in gropi sub
pimant, dar pe timpul noptii iese
pentru a urmdri prada. CaptureazA
insecte ti paianjeni cu enormii sii
clesti, iar apoi isi curbeazd coada
deasupra spatelui pentru a-i ucide
cu acu I siu.

Abdomenul
esfe compus
din mai
multe Acul veninos este folosit
segmente pentru a ucide prada si
pentru a se apara de inamici

O pradd
Precum pdianjenii,
scorpionii nu au antene

Clegti pentru
captu rarea p razi i
524r
 ScoRProNr, CApu$E gr AcnRtENt

Acarian rosu

a,AcnRrAN MuLTrcoLoR
Corpul acarianului roSu pare acoperit
cu catifea. Adultii se hranesc in special
cu oud de insecte. Larvele traiesc paraziti
pe spatele insectelor, paianjenilor,
scorpionilor si mamiferelor mici.

Aparat bucal
*-'cAPUsE
inrFoMErATE
Caputel. runt paraziti
care sug sAngele pasarilor,
reptilelor si mamiferelor:
vaci, cai si caini. isi infig
aparatul bucal in carnea
victimei si pot rdmdne fixate
Cipugi cu singe astfel chiar ;i citeva zile
dupi ce s-a hrinit la rand, in timp ce sug
4ANs DE ITvTPERE.HERE singe le.
inainte de a se imperechea, scorpionii
efectueazi un dans Iung ti lent.
Scorpion Masculul si femela igi unesc cleStii,
mascu I apoi danseazi inainte si inapoi,
uneori cdteva ore la rdnd.
PssuDoscoRPIoNI
Pseudoscorpionii qi uropigienii nu
sunt scorpioni adevdra[i, chiar dacd
Scorpion sunt asemdndtori. Aceqtia iqi folosesc
femeld cleqtii pentru a-Ei fixa prada, dar nu
au ac veninos.

Clegti impreunati

Doi scorpioni efectueazi

un dans de imperechere

Pseudoscorpioni Uropigieni

rr rrr-r-- r r
--- -- - -.1
/rrr:
cAUrA $r DEscoPERA i

Un scorpion femeli cu puii

 lrusEcrE St, PApNTJ$

va a o a a
ffiI HIET I HSe,&te
&Niciuna dintre vietuitoarele ce Irrr CAdroRtE cu Cnsn
apar in aceste doue pagini nu sunt Melcii sunt moluste. Acegtia au un corp
moale ti o cochilie duri pentru a-l proteja.
insecte, chiar daci se aseamene. Melcul isi transporta intotdeauna cu sine
casa protectoare, unde se poate retrage in
Acestea aparfin in schimb altor grupe caz de pericol. Alte tipuri de moluste sunt
diferite, dar ca ti insectele ti peianjenii sepiile;i scoicile.
sunt toate nevertebrate, adici nu au
un schelet osos ln interiorul corpului.

Corpul moale al limaxului este

protejat de o cochilie

* -O
CocHTLIE
PnorEcToARE
Crabii sunt crustacee. Multe
crustacee, precum racii, homarii
si crevetii traiesc in mare. Crabii
au o cochilie robusti (carapace)
care Ie protejeazd corpul fragil si
i;i utilizeazS, clestii mari pentru a
apuca h rana.

Crab din Hawaii

De fiecare segment
al cochiliei este prinsd
a,
CoRTDoARE RnprDE
cAte o pereche de
Corpul miriapozilor este impirtit in
picioru5e
1 5 sau mai multe segmente, fiecare
i dotat cu cAte o pereche de picioare. Un melc de gridini se
I

I
I
Miriapozii isi urmiresc prada, spre hrineste cu o fru nzil
,,' !'
:I;
(li
exemplu limacSi si viermi, pentru a-i
\j]'
ucide cu muscitura lor veninoasi.

'a
({ DATE ULUITOARE
-"(-1 .-
,*--1.t
It Ce[ mai mare limax
Miriapodul cunoscut este melcut gigant
comun african. Cantiregte in jur de
900 g, iar cochitia sa este
lung; de pini ta 27 cm.
Corpul este impdrlit
in parfi sau segmente
 Nrcr PAnNJENT CTE
,,., ,,.--;; i-.ttthl

Ochii simpli din vArfurile

rc ntacu lelor pot d isti nge
lumina de intuneric

Tentacule
pentru
ili
perceperea
F-il mediului

Frunzd

Melcul se deplaseazd
f 'O MnsA NocruRNA
cu mi5cari ondulatorii 5i paduchele de lemn (cainele
grad inaru lu i) este u n crustaceu,
ale partii inferioare a
corpului, numita picior ruda indepartatd a crabilor si
racilor. Se ascunde sub pietre Capul
si iese noaptea pentru a se hrani
cu plante in descompunere.

Corp Toracele este alcdtuit

moale din sapte segmente

Abdomenul este
constituit din sase
segmente
Tepi subliri
ancoreazd viermele Piduchele de lemn
pe suprafala (cAinele gridinarului)
Antenele

Doud piciorute pe
Ramele, cu corpul lung ti subtire, au g formi speciala fiecare segment al
pentru a-ti sipa drumul sub pamAnt. ln timp ce sapi, tru nch iu lu i
r-!
manAnca pamAnt si material vegetal in descompunere. - -rr----rr-r--rr

Tunelurile sapate de rAme contribuie la oxigenarea 5i la bnurA gr DEscoPERA

/rr-:
I

ANIMALELE DIN MARE: pp.26-27

afanarea pamantu lu i.
!
I
PLANTELE: pp. 16-17
L-----------------r--r
 Glosar de euvintereheie
Abdomen: ultima partea a
corpu Iu i u nei insecte sau a
u nei arah n ide, du pe cap
torace.
Adaptare: schimbare. in timp,
unele animale s-au schimbat
pentru a se adapta diferitelor
medii. Spre exemplu,
picioarele d iferitelor insecte
s-au modificat pentru a putea
inota.
Antene: pereche de receptori
de pe capul unei insecte,
necesare pentru simtul olfactiv,
tactil ;i gustativ.
Aparat bucal: gura 5i
mandibula unei insecte.
Arahnide: nume dat
paianjenilor 5i rudelor
acestora.
Bacterii: organisme minuscule
vii formate dintr-o singuri
celu Ii.
Balansiere: doui
protuberanle pe spatele
muttei ce facilite azi echilibrul
in timpul zborului.
Chelicere: pa(i ale aparatului
bucal al paianjenilor, pentru a
5i m u5ca sau injecta ven in.
Ciuperci: tip special de fi inta
care se hraneSte cu substante
in descom pu nere.
Colonie: grup de animale
din aceeati specie ce triiesc
im preu n5..
Crisalidi: stadiu de larvi
caracte ristic i n secte lo r
lepidoptere; este deseori
invelita intr-un cocon
(gogoata) .
Crustaceu: animal cu corp
moale, protejat de o carapace
duri.
Dipter: insecti cu aparat
bucal lung 5i aseminitor
cu un tub, capabil si perforeze
si si sugd.
Exoschelet: inveli; extern dur
al unei insecte care il sustine si
il protejeazi.
Exuvia: resturi ale
exoscheletu lu i abandonat de
insecti.
Fosili: resturi de plante sau
animale conservate in roci.
Gazdi: animal pe seama
ciruia triieSte 5i se hranegte
u n parazit.
Gen: un ansamblu de mai
m u lte specii.
lmperechere: uniunea dintre
un mascul gi o femela pentru a
crea cop ii.
lridescent: ceea ce striluceste
in culorile curcubeului.
Larvi: stadiu al vietii unei
insecte, intermediar intre ou
gi exemplarul adult.
Limfi: sevi ce curge prin
tijele 5i prin frunzele plantelor.
Mitase: fibra naturali
produsi de peianjeni ;i
de unele insecte.
Membrani: piele sublire ce
acoperi sau unegte partile
corpului unui animal.
Metamo rf oz6,: transformare
treptata ce are loc in corpul
unor animale (spre exemplu,
in cazu I i n secte lo r, atu n c i cin d
dintr-un ou devine un adult)
Mimetism: total itatea de
culori si desene particulare
care aj uta un animal sa se
confunde cu mediul.
NipArlire: in cazul unei
insecte, procesul de pierdere
a exoscheletului in timpul
cre5terii.
Nectar: lich id d u lce, prod
de multe plante.
Nevertebrate: animale fara
coloani vertebrala sau schelet
intern.
Nimfi: pui de Iacusta, libelula
sau de gre ie re.
Ochi computi: ochi formati
din multe lentile mici.
Omide: larva de fl uture sau
de molie care se naste
d intr-u n ou.
Ordin: grup de animale care
cuprinde mai multe familii.
Organ: parte a corpului care
.
indeplineSte o anumita
fu n cli e.
Paraztt: animal care triieSte
fixat de alte vietuitoare 5i se
hrane;te pe seama acestora.
Pedipalpi: pereche de
membre aseminitoare
bratelor in fata gurii
paianjen u lu i, utilizate pentru
simtul tactil si pentru
us
im perechere.
Pete in formi de ochi:
desene pe aripile moliilor ti
fl uturi lor ce se aseamind cu
och ii.
Polen: granule produse de
anterele unei plante, care
fecundeazi ovu lele altor
plante din aceea;i specie.
Pradi: animal urmarit de un
alt an imal.
Priditor: animal care
urmire;te alte animale
pentru a se hrini.
Prisaca: caseta construita de
om pentru cregterea albinelor.
Pupi: stadiu de viati al unor
insecte intermediar intre larvi
5i ad u lt.
Roi: grup numeros de insecte,
precum lacustele sau albinele.
Specie: grup de animale cu
caracteristici com u ne.
Solz: fragment plat de par
sau de piele intarita, de pe
corpul unei insecte.
Stup: cuib al albinelor
dom estice.
Torace: a doua parte a
corpului unei insecte, intre
cap si abdomen. La paianjeni,
capu I si toracele sunt unite.
Trompi: parte
a gu rii u nor
insecte, lunga,
in forma de tub.
57