ARTICOLE

G. Bogdan-Duic
*recenzie la vol. Povestiri n Convorbiri literare

Filozofia volumului este foarte simpl: din pntecele necunoscutului ies figure i fapte
stranii, pe care le observm, ne mulumim s le descriem i nu le mai analizm cu de-
amnuntul, deoarece n noi este destul nelegere intuitiv. Modelul acestei filozofii nu
poate fi nici el complicat: descripia nu trebuie s fie mai bogat dect e de nevoie pentru
a sugera acea nelegere; dar descripia meastr este condiie capital, i aici condiie
mplinit.

Predilecia pentru firi primitive, uneori la limita barbariei, are drept urmare o
dezvolatare de patimi puternice, care adduce-aminte cteodat de oamenii energici din
vremea Renaterii. Ca i acetia, eroii povestitorului romn iubesc mult, pctuiesc mult,
i iart uor greelile sau le rzbun grozav, cnd sunt ei piii, se lupt stranic, ursc
teribil, au zmbete suverane i elegii adnci. Este o via din plin.

Petru Comarnescu
*Mihail Sadoveanu, o biografie a operei, 1963, Editura Pentru Literatur, p.616- 622

Noul Nicoar Potcoav i oimii si se nscriu acum ntr-o tradiie a pentru libertate, n
care moldovenii i cazacii nc nesupui arului s-au aflat alturi mpotriva boierilor,
domnilor lor i turcilor. Pe fundalul social bine definit, chipul lui Nicoar apre, ca i n
balada lui Taras Sevcenko, nu numai ca al unui viteaz tare de virtute, ci ca al unui
comandant energic i nelept totodat, cruia gndurile-i cresc tumul, n vreme ce
pornete o nou aciune.

ntraga li via trebuie s fie cluzit fr abatere spre elul urmrit, cu o intansigen
absolut, fa de care orice slbiciune omeneasc e o tranzacie i o tradare.

Filozofia lui Nicoar l nva c viaa omului e pieritoare, ndreptndu-se spre mormnt
cu toate ale ei.

Viteazul Nicoar, trist i nelept, avea s fie prins i supus gdelui, la porunca turcilor,
de ctre leahticii cretini. Dintre vitejii si, s-a ridicat bdia Ghi Botgros, noul
comandant n czcime, lsnd i el cntecele btrneti amintirea lui Iuri Botgrozan.