Tema 3. Tipologia organizatiilor hoteliere.

Obiective
- Studierea criteriilor de clasificare a organizatiilor hoteliere;
- Definirea tipurilor de hotel: hotel comercial, hotel de tip spa, hotel de
vacanta.
- Cunoasterea formelor de expluatare a hotelurilor.

ntrebri de recapitulare:

1. Numii criterii de clasificare a unitilor hoteliere propuse de OMT.

Criteriile obligatorii de clasificare conform OMT 1051 / 2011

Starea general a cldirii:

aspect, firm, nsemne distinctive, parcare (garaj), ramp de acces pentru crucioarele
persoanelor cu deficiene fizice .a.

Organizarea spaiilor i a serviciilor aferente:

numr minim de spaii de cazare, suprafaa holului de primire, serviciu de recepie cu spaii
pentru comercializare, spaii pentru pstrarea bagajelor, spaii pentru administraie, spaii
pentru pstrarea echipamentelor sportive(garderob), sistem de pstrare a valorilor
turitilor, oficiu pentru cameriste.

Instalaii:
sistem de climatizare sau aer condiionat, nclzire, izolaie fonic, iluminat electric, grup
electrogen, ascensoare (pentru turiti, pentru bagaje i pentru personal)
Suprafaa minim:
a camerelor i a camerelor de baie

nlimea minim:
a camerelor si a culoarelor
Numrul maxim de paturi n camer

Echiparea sanitar, dotarea cu mobilier, lenjerie i

alte obiecte n:
camer, baie, vestibul salon apartament

Seif/posibilitate de pstrare valori:

centralizat (la recepie), n camer

ncasarea contravalorii serviciilor:

pe baz de cri de credit (carduri), n faa clientului

Spaii de alimentaie:
spaii pentru pregtirea i servirea micului dejun, buctrie echipat complet n
apartamente, bufet, restaurant, bar de zi

Dotri pentru organizare ntlniri de afaceri, congrese, conferine, seminarii,

recepii: sli polivalente, birouri, instalaii de traducere simultan
 Servicii minime obligatorii cu sau fara plata
Alte criterii:
personal hotelier cunosctor de limbi strine
Alte criterii de clasificarea unitatilor hoteliere
- Hoteluri dupa dimensiunea constructiv i capacitatea
de cazare:
hoteluri de capacitate mic (50 camere)
hoteluri de capacitate medie (50 - 150)
hoteluri de capacitate mare (150 - 300 camere)
hoteluri de capacitate foarte mare (peste 300 camere)

- Hoteluri dupa nivelul de confort:

hoteluri de lux (4* si 5*)
hoteluri de nivel mediu (3*)
hoteluri de categorie modesta (1* si 2*)
- Hoteluri dupa durata sederii:
hoteluri de tranzit
hoteluri pentru sejur prelungit (de vacanta si rezidentiale)
- Hoteluri dupa amplasarea in teritoriu:
hoteluri de litoral
hoteluri de munte
hoteluri in statiuni balneoclimaterice
hoteluri in orase (centru, periferie, aeroport)
hoteluri de-a lungul cailor rutiere
- Hoteluri dupa regimul de functionare:
hoteluri deschise permanent
hoteluri sezoniere (in special pe litoral)
- Unitati hoteliere dupa caracteristicile fundamentale:
unitati hoteliere si asimilate acestora (hotel, motel, pensiune, etc)
unitati extrahoteliere/complementare (camping, camere de inchiriat, etc.)

Principalele criterii:
a)caracterisicile fundamentale
-unitati hoteliere si similare acestora;
-unitati extrahoteliere/complimentare
b)amplasare;
- in orase mici sau mari
- in mediul rural;
-pe litoral;
-la munte.
c) legatura cu mijlocul de transport
-de-a lungul cailor rutiere (motel);
-in apropierea garilor(hotel de gara);
-langa aeroporturi(hotel de aeroport)
d) scopul vizitei
-vacanta, turism;
-business;
-convenienta
e)regimul activitatii
-deschis permanent;
-sezoniere;
 j)asigurarea serviciului de alimentatie;
- Cu servicii complete(pensiune)
- Cu servicii limitate(numai muc dejun)
g)durata sejurului;
-de tranzit;
-rezidentiale;
k)nivelul de confort;
-de lux;
-de nivel mediu;
-categorie economica
l)capacitatea de cazare;
-expluatare individuala(pina la 49 de camere)
-capacitate medie(50-150)
-expluatare de tip industrie hoteliera
m)forma de expluatare;
-individuale;
-asociere
-societati sau grupuri
2. Explicati caracteristici ale principalelor tipuri de hotel.
- Hotel de tip comercial
Apare: rezultat al intensificarii deplasarilor intre orease, in interiorul tarii
Localizare: centrul oraselor in zone cu acces la mijloace de transport sau zone
puternic industrializate...
Clientela:oameni de afaceri(calatorii de business), dar si turisti individuali sau
grupuri(datorita convienentei)
Specific al activitatii: durata redusa de sedere-1,7 nopti (hotel de tranzit)
- Hotelul de oras trebue amplasat cat mai aproape de dotarile urbane
disponibile, incat locatorii lor sa poata acoperi distanta de parcurs pe jos au cu
transportul public.
Totodata nu este solicitata amplasarea sa linga gara feroviara din motve de
poluare atmosferica si fonica si din principii de urbanistice.Cladirea garii feroviare
insasi este dominanta din punct de vedere architectural in ansamblul urbanistic.Este
binevenita amplsarea hotelului in imediata aropierea spatiilor verzi din
localitate(parc, masiv forestier s.a).
- Hotelul de vacanta prezinta un segment important al industriei ospitalitatii.
Ele se amplaseaza in puncte ce asigura posibilitate de vizualizare a sitului pentru un
numar cat mai mare de numere de cazare.Locul amplasamentului este identic celor
de oras-in imediata apropiere de punctual de atractie al localitatii(mare, lac, rau etc.).
Clientela: se adreseaza voiajorilor care au ales sa-si petreaca vacanta in zona
turistica. Acest tip de hotel pune la dispozitia locatarilor o gama cat mai variata de
servicii de distractie si agrement, sportive, de alimentatie, de ingrijire a copiilor etc.
Majoritatea dintre hotelele de acest tip tin sa se pozitioneze ca o destinatie in cadrul
unei destinatii, avind importanta reclama si promovarea din gura in gura facute de
catre clienti. Din aceasta categoie fac parte, casele de oaspeti ,vilele, pensiunile.
- Hotele pentru excursionisti. Acest concept presupune amplsarea
constructiilor pe caile de comunicatii principale ale zonei de referinta cu conditia sa
pota fi vazute de la distante mari.Una din trasaturile acestor hotele este capacitate
mare de cazare sercicu rapid pentru vizitatori.
- Hotele de cura. Reprezinta edificii construite in zone cu ape termale sau
minerale formand statiuni balniare.Partiul architectural al acestora pemite
vizitatorilor atat posibilitate de a se odihni, cat si tratament. Hotelul asigura o
alimentatie pe diete, corespunzatoare regimurilor alimentare stabilite de personalul
de specialitate. Pentru serviciile de tratament pe care le ofera hotelul dispune de
personal medical si paramedical propriu sau inchee contracte cu unitati specializate
ce au personalitate juridica.
3. Aratati exemple din practica nationala a diverselor tipuri de hotel.
Hotel de tip comercial
- Radisson Blu Leogrand Hotel
- Bristol Central Park Hotel
- Weekend Boutique Hotel
- Club Royal Park Hotel
- Vila Verde
- Savoy Hotel
Hotel de vacanta
- Complexul hotelier-turistic Vatra
- IT Relax
- Odiseu
- Baza de odihn "Lilia"
- Pensiunea "Vacanza"
Hotele de cura
- Nufarul Alb (Cahul)
- Sanatoriul Codru (Calarasi)
- Sanatoriul Speranta (Vadul-lui -Voda)

4. Aratati sisteme de clasificare a unitatilor de cazare in dependenta de nivelul

de confort.
Hoteluri dupa nivelul de confort:
hoteluri de lux (4* si 5*)
hoteluri de nivel mediu (3*)
hoteluri de categorie modesta (1* si 2*)

5. Prezentati cadrul juridic al clasificarii structurilor de primire turistica in

Republica Moldova.
-------- Legislatia RM
6. Explicai esena modurilor si formelor de exploatare a unitilor hoteliere.
n arile cu industrie turistic dezvoltat, hotelurile dein principala pondere n
structura unitilor de cazare turistic, totui, ponderea acestora n ansamblul
mijloacelor de cazare cunoaste transformri profunde n ultimii ani.
Astfel, hotelurile mici, independente, cu gestiune familial, sunt n scdere, n timp
ce lanurile hoteliere se afla n plin expansiune.
Expluatare punere in valoare a unei intreprinderi sau a unui bun,
totalitatea lucrararilor, necesare in acest scop. In prezent in lume, principiu de
baza al expluatarii unui hotel este considerat a fi disocierea fondului de comert, pe
de o parte si a patrimoniului imobiliar, pe de alta parte, ca alternativa a societatii
unice.
Actualmente, pe plan mondial sau conturat doua forme fundamentale de
expluatare: hoteluri independente si lanturi hoteliere voluntare si integrate.

Independenta consta in autonomie juridica, financiara si patrimoniala a

intreprinderii hoteliere, ca entitate economica de sinestatatoare.

a) lanturile voluntare, care grupeaza hoteluri independente;

b) lanturile integrate, constituite din unitati omogene.

In lume, marea majoritate a hotelurilor care nu fac parte dintr-o structura de lant
hotelier- voluntar sau integrat- se inscriu in categoria hotelurilor tip expluatare
individuala.
Lanurile voluntare de regul i gsesc teren prielnic n localitile mai mici,
pe cnd lanurile integrate i fac simit prezena ndeosebi n marile metropole.

Hotelurilor tip expluatare individuala

Specificul:
1. Cazul tipic- hotel de 1, 2, sau 3 sele , cu capacitate redusa
2. Structura organizatorica a hotelului o repeta pe cea din sanul
familiei, majoritatea neutilizand munca angajatilor.

3. Functile de proprietar si de expluatant sunt indeplinite de una si

aceeasi persoana, fie in cadrul unei societati , fie prin intermediul a doua
societati.

4. Hotelurile sunt amplasate in toate zonele. Rentabilitate lor depinde de

amplasament si priceperea cu care sunt gestionate.

Lanturile hoteliere voluntare.

Definitie: un lant hotelier, in general, este un ansamblu de unitati
operationale(hoteluri), care se adreseaza unui segment de clientela determinat,
sub o aceeasi marca si in cadrul unei logistici comerciale comune.
Un lant hotelier voluntar este o uniune binevola de hotelieri independenti, care
promoveaza si dezvolta o marca unica.
 Un lan hotelier voluntar - este o uniune benevol de hoteluri independente,
care - oferind un produs hotelier relativ omogen din punct de vedere al confortului
i al serviciului, dar difereniat din punct de vedere al arhitecturii i al amenajrii,
promoveaz i dezvolt o marc unic, colectiv.

Fiecare aderent i pstreaz independena juridic i financiar, numele iniial,

adugndu-i ns- noua emblem.
Aceste reele sunt numite uneori lanuri de publicitate. Similar se pot regrupa
agentiile de voiaj.

Specificul:
1. In general, lanturile voluntare i-si gasesc teren prielnic in localitatile
mici, pe cand cele integrate i-si fac simtita prezenta in deocebi in marele
metropole.

2. Hotelurile aderente nu sunt proectate de la inceput pentru a respecta

anumite norme, sunt diferentiate din punct de vedere al arhitecturii si al
amenajarii.
3. Ofera un produs relativ omogen din punct de vedere al confortului si
al serviciului.

4. Principiul de baza al structurilor de lant este utilizarea in comun a serviciilor

specializate cum ar fi:
Campanii promotionale si editarea de ghiduri incluzand toate
hotelurile aderente, cu difuzare larga in hotelurile lantului, agentii de voiaj
s.a.

Birou de rezervari informatizat;

Preturi preferentiale in relatiile cu furnizorii agreati, stabilirea de liste
cu furnizorii agreati.
Acordarea de asistenta tehnica si consultanta de gestiune de catre
responsabilii alesi si salariatii permanenti la nivelul lantului.
5. Fiecare aderent i-si pastreza independeta juridica si financiara.

6. Esenta actiunilor intreprinse vizeaza adoptarea si aplicarea de strategii

promotionale si comerciale comune.
7. Calitatea de aderent nu este ceva imuabil, hotelierii pot parasi oricand
lantul binevol sau pot fi exclusi pentru ca nu se conformeza exigentilor.( situatii
stabilite in urma controalelor).
 Lanturile hoteliere integrate.
Concentrarea orizontala a ofertei in industria hoteliera se realizeaza sub forma
lanturilor hoteliere integrate, al caror suport juridic este reprezentat de grupurile de
societati.

Lanurile hoteliere integrate - au drept scop dezvoltarea i comercializarea

unor produse hoteliere coerente si omogene, existnd un control direct sau indirect
asupra hotelurilor ce poarta marcile lanurilor...

La nivel mondial, principalele lanuri integrate sunt de origine american.

Specificul:

1. Ceea ce primeaza este detinerea controlului societatilor fiice(filiale)

de catre societatea mama.

2. Din structura juridica a unui mare grup de societati hoteliere pot face
parte:
Societatea holding(societate mama, societate de participatie
financiara);
Societatea financiara( societate subholding de finantare);
Societatea de participatie( cea care creaza societati imobiliare si
fondul de comert al hotelului);
Societatile de gestiune nationala si internationala( pun la dispozitie
savoir-faire-ul si asistenta tehnica);
Societatea de studii si dezvoltare;
Societatea pentru finantare investitiilor;
Societatea de aprovizionare si alte societati de servicii.

3. Fiecare grup de societati poate da nastere la unul sau mai multe

lanturi hoteliere, in functie de numarul de marci comerciale pe care le
promoveaza si le dizvolta.(vezi exemplul grupului ACCOR).
4. Un hotel- indiferent daca grupul inregisteaza ( cazul filialei) sau nu
inregistreaza participatii la capitalul sau social poate beneficia de gestiune
directa din partea grupului, prin intermediul societatii de gestiune, incheind cu
aseasta din urma un contract de management sau locatie a gestiunii.
5. Hotelul independent poate semna un contract de fransiza cu societatea
de gestiune a grupului; hotelierul este cel ce expluateaza fondul de comert, pe
riscul sau.
6. Distincia lant hotelier voluntar lant integrat are la baza notiunea de
strategie: daca strategia comuna se reduce la un sir de actiuni concrete, este
vorba despre un lant voluntar; lanturilor hoteliere integrate le este caracteristica
adoptarea unei strategii comune, impusa cu strictete de catre centrul unic de
decizie de la nivelul grupului.
 7. In principiu sunt prevazute norme si standarde specifice inca din faza
elaborarii proectului tehnic , indeosebi pentru notelurile de clasa economica,
unde se realizeaza o multiplicare la indigo a arhitecturii si a amenajarii, chiar
si a capacitatii si a tarifului.

8. Pentru lanturile hoteliere de categorie superioara se inregisteaza o

tendinta de eliminare a standardelor rigide, conceptia unica de arhitectura si
amenajare interioara, fiind particularizata pentru fiecare hotel in parte.Tot mai
mult normele de produs sunt inlocuite cu norme de serviciu.
9. Marile grupuri hoteliere sunt tot mai putin interesate de participatiile
financiare directe.Strategiile de extindere puse in aplicare se bazeaza pe
sistemul de fransiza si pe contractul de management.Se tinde spre atingerea
unei structuri echilibrate pe forme de expluatare a hotelurilor, in cadrul careia
capacitatea de cazare a hotelurilor in proprietate, a hotelurilor gestionate prin
contract sa detina ponderi egale, de cate o treime.

7. Dati exemple de lanturi de hoteluri prezente in cadrul pietei nationale.

- Radisson Blu
8. Explicati montajul juridic al grupului hotelier.
9. Aratati continutul contractului de fransiza.
Franciza este un contract ntre un comerciant (francizor) i un alt comerciant
(beneficiar, sau francizat).
Franciza permite unui hotelier independent s beneficieze de avantajele unui
grup puternic cu condiia de a respecta anumite angajamente fa de francizor.
Principalul avantaj const n mprumutarea unei firme (i, ca urmare, a
imaginii unei mrci) i a unor cunotine profesionale specifice [savoir-
faire/know-how] prin intermediul unui document numit Biblia .
Conceptul de franciz, elaborat de francizor, este compus din trei
elemente:
- proprietatea sau dreptul de utilizare a semnelor de raliere a clientelei (nume
comercial, mrci, simboluri etc.);
- utilizarea unei experiene (punerea la punct a unor cunotine profesionale
specifice [savoir-faire/know-how]);
- o colecie de produse i/sau servicii, i/sau tehnologii.
10.Explicati diferenta intre contractul de management si contractul de fransiza.

Contractul de management este acordul prin care o persoana juridica ce

desfasoara activitate economica, in calitate de proprietar, incredinteaza unui
manager organizarea, conducerea si gestionarea activitatii sale, pe baza unor
obiective si criterii de performanta cuantificabile, in schimbul unei plati.
Contractul de franciz este un contract consensual, sinalagmatic, cu executare
succesiv, intuitu personae i de adeziune. Franciza este un contract sinalagmatic,
pentru c ambele pri se oblig i urmresc obinerea de avantaje reciproce;
francizorul s-i extind reeaua de franciz i s ncaseze redevenele, beneficiarul
s exploateze conceptul de afacere al francizorului, n vederea realizrii de profit.